Sunteți pe pagina 1din 8

Habitate si ecosistteme

Unde traiesc plantele si animalele? In primul rnd, fiecare organism istoriceste s-a adaptat la anumite conditii de viata temperatura, umiditate, sol etc., ceea ce nseamna un asa numit loc sau habitat (stnca, vlcea, panta), iar n al doilea rnd organismul activeaza n dependenta de relatiile dintre el si toate celelalte componente ale mediului plante si animale vecine, anumit tip de sol, anumite conditii climatice etc., adica ecosistem (padure, lunca, stepa etc.). Cele mai reprezentative habitate floristice si faunistice sunt amplasate n ecosistemele silvice din Codrii centrali (ndeosebi rezervatiile stiintifice Codru si Plaiul Fagului), bogate n specii periclitate de arin alb ( Alnus incana ), vonicer pitic ( Euonymus nana ), sugatoare ( Hypopitys monotropa ), bujor de padure ( Paeonia peregrina ), paducel pentagin ( Crataegus pentagyna ), tulichina ( Daphne mezereum ), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), jderul de padure ( Martes martes ), pisica salbatica (Felis silvestris ), acvila tipatoare mica ( Aquila pomarina ), vipera comuna (Vipera berus) s.a. Incontestabila este si valoarea ecosistemelor de lunca, acvatice si palustre(Padurea Domneasca, Prutul de Jos, lacurile Beleu, Manta, Dubasari etc.) prin prezenta speciilor: pestisoara plutitoare ( Salvinia natans), cornaciul ( Trapa natans ), nufarul alb (Numphaea alba), barza neagra ( Ciconia nigra ), lebada de vara ( Cygnus olor ), lopatarul ( Platalea leucorodia ), cormoranul mic ( Phalacrocorax pygmens ), sarpele cu abdomen galben ( Coluber jugularis ) etc.

Salvinia natans Lunaria sp Ecosisteme forestiere. Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 10,5 % din suprafata totala a teritoriului tarii. Cele mai mari suprafete aceste le ocupa n zona centrala 13,5%, la nord - 7,2% si la sud - 6,7% din teritoriul tarii. Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de paduri: 1) de stejar, cu dominarea gorunului si ciresului, ea fiind si cea mai extinsa (cca 90%);

2) de stejar cu mesteacan. n centrul tarii padurile sunt alcatuite din: 1) fag n amestec cu carpen, frasin artar si tei; 2) gorun cu carpen; 3) stejar pedunculat cu carpen si 4) gorun.

Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale: 1) cu dominarea gorunului , 2) gorun cu carpen, 3) gorun pedunculat cu porumbar si 4) stegar pufos. Sunt amenintate de: boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice) taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil) uscarea arborilor (ncalzirea climei, secete) vnatul neregulamentar

Ecosistem forestier (Codrii Moldovei) Ecosisteme de stepa. Acest tip de ecosisteme se afla n continua degradare. Ele au o raspndire difuza, ca niste oaze cu suprafata de la 0,5 ha (n majoritatea cazurilor) pna la

300 ha (cazuri relativ rare). Sunt dominante n zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului), n ansamblu constituind 1,9% (circa 65 mii ha) din teritoriul tari. Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam. Poaceae, dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae, Lamiaceae, Fabaceae. Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre, n care predomina specii de negara preponderent Stipa capillata, semitufari, precum si ierburi efemere si efemere. Amenintarea vine din partea: destelenirii n masa cositul si pasunatul haotic Ecosisteme de lunca. Ecosistemele de lunca se mpart n pajisti inundabile si pajisti neinundabile. n Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse, astazi pastrndu-se pe alocuri n luncile Prutului si Nistrului n forma comunitatilor primare de stepa. n total ele constituie 101,4 mii ha (3% din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale. Sunt amenintate de: desecarea anerioara si actuala (partiala) modificarea cursului rurilor Ecosisteme petrofite. Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (0,68% din teritoriul tarii). Biocenozele mpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice n nord-estul bazinului Marii Negre. Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur , iar codominante pot fi gorunul, teiul, carpenul, frasinul. Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata, S. lessingiana, S. ucrainica, Poa versicolor, Festuca rupicola etc.) sunt raspndite n cursurile de mijloc ale rurilor Prut, Bc, Ichel. Partial sunt amenintate de: alunecari de teren sau caderi de roci taieri ilicite si pasunat intens colectarea speciilor vulnerabile vnatul neregulamentat

Ecosisteme acvatice si palustre. Suprafata totala a ecosistemelor acvatice constituie circa 2,8 % din suprafata tarii. n componenta ecosistemelor acvatice ntra 34 de specii de baza. Ecosistemele palustre din luncile Nistrului, Prutului. Rautului, Bcului, Botnei, Coglnicului, Ialpugului ocupa n total 199200 ha, dintre care numai circa 86000 ha sunt protejate de inundatii, inclusiv

asociatiile tipice de fag, stejar, stejar pufos si Ecosistem acvatic ( Nistru la comuna Lopatna, cires. r-nul Orhei )

n total fitocenozele palustre cuprind 800 specii de plante, 23 sunt incluse n Cartea Rosie a Republicii Moldova (2001). Zoocenozele palustre cuprind 50 de specii de animale vertebrate, 150 de specii de pasari, 10 specii de mamifere Ecosisteme agricole. Ponderea agroecosistemelor, repartizate pe ntreg teritoriul tarii, constituie circa 75,6 %. Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze: cerealiere, leguminoase, pomicole, furajere, agricole acoperite, ecosisteme zootehnice. Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri, hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale. Probleme actuale sunt: parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate utilizarea necontrolata a chimicalelor nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor

Ecosisteme urbane.n Republica Moldova ecosistemele urbane, foarte specifice dupa structura si functionarea lor, cuprind peste 80 mii de ha cu suprafata totala a spatiilor verzi (parcuri, arborete, gazoane, fsii de protectia drumurilor, centurile verzi de protectie a localitatilor, gradini botanice etc.) de circa 6000 ha, cu un procent mediu de nverzire (acoperire) egal cu 4,4, unui locuitor revenindu-i circa 20 m 2 . Ecosistem urban (or. Chisinau)

Cresterea suprafetelor urbane are impact asupra diversitatii biologice prin: acapararea de noi terenuri sub constructii sporirea retelelor de drumuri, gazoducte, apeducte, linii electrice cresterea emisiilor de noxe sporirea cantitatii de deseuri Abundenta speciilor de fauna n diferite ecosisteme este preyentata n tabelul de mai jos. Tabelul 1 Diversitatea specifica a vertebratelor terestre

Ecosisteme Clasa silvice de stepa si lunca Mamifere 47 33 4 10 17 25 acvatice petrofite cavernicole agricole

Pasari Reptile Amfibieni Total

106 9 10 172

45 6 4 88

109 3 9 125

23 4 1 38

4 1 22

76 3 5 109

Valoarea faunistica a Republicii Moldova este determinata de prezenta a cca 55 de specii relicte ponto-caspice. Circa 10 % din ele sunt endemice pentru bazinul Marii Negre. Din numarul total de specii de fauna relicta, 7 sunt incluse n Cartea Rosie a Republicii Moldova (mizide 1, moluste 2 si pesti 4 specii) Valoarea faunistica a unor ecosisteme este determinata si de prezenta ctorva specii rare, subendedmice pentru Republica Moldova sau endemice pentru bazinul Marii Negre. Dintre acestea merita a fi mentionate: pietrarul ( Zingel zingel ), Pelicanus crispus, Mustela lutreola, Lutra lutra, Bombina bombina, Hyla arborea, Huso luso, Hucho hucho, Acipenser guldednstaldti colchinus Majoritatea componentilor specifici ai florei sunt raspnditi n ecosistemele silvice (peste 250 de specii), apoi cele de stepa (peste 600 de specii), lunca (cca 650 de specii), petrofite (cca 250 de specii), acvatice si palustre (cca 160 de specii) etc. Valoarea floristica si faunistica este determinata de prezenta speciilor incluse n Cartea Rosie a Republicii Moldova (2001):

Arii protejate.
Conditii mai favorabile de dezvoltare a florei sunt create ndeosebi n limitele ariilor naturale protejate de stat, cota carora constituie 1,96 % din suprafata. Tabelul 2 . Ariile naturale si obiectele protejate de stat (anul 2000)

Obiecte de protectie

Clasificarea UICN I II III IV V VI VII VIII

Suprafata Numarul ha 5 130 63 41 13 32 19378 2906 8009 34200 523 1030,4 % 29,4 4,3 12,0 51,5 0,8 1,5 -

Rezervatii stiintifice Parcuri nationale Monumente ale naturii Rezervatii naturale Rezervatii peisagistice Rezervatii de resurse Arii cu management multifunctional Rezervatii biosferice

Gradini botanice Gradini zoologice Gradini dendrologice Arbori seculari Specii rare: floristice faunistice Monumente de arhitectura peisagera Total

1 1 2 433 269 215 20 1225

105 20 104 191,06 66467

0,1

0,1 0,3 100,0

La criteriul acesta Republica Moldova ramne cu mult n urma vecinilor Romniei (4,8 %), Ucrainei (3,0 %) si altor tari europene Croatia (8,0 %), Germania (13,0 %), Marea Britanie (18,0 %) s.a. n medie ariile protejate n Europa constituie circa 12,0 %. Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I a UICN si prezinta cel mai valoros fond protejat de stat. Actualmente Moldova dispune de trei rezervatii silvice si doua rezervatii hidrobiologice . Rezervatia stiintifica Codru are scopul pastrarii padurilor de tipul celor din Europa Centrala, care aici se afla la limita de Est a arealului. Sunt constituite dinQuercus petraea, Quercus robur si Fagus silvatica. Flora rezervatiei Codrii include circa 1000 specii de plante, dintre care: licheni 18, macromicete 91, briofite 69, plante vasculare 774 specii. Dintre vasculare 50 specii sunt rare. Fauna numara 203 specii de vertebrate terestre (45 mamifere, 138 pasari, 10 reptile si 10 amfibieni). n Cartea Rosie a Republicii Moldova sunt incluse 17 specii.

Ariile protejate n Republica Moldova Rezervatia stiintifica Plaiul Fagului urmareste scopul ocrotirii fagetelor de unicat. Relieful este foarte fragmentat. Fagetele ocupa 4,6 %, cvercinetele 35,7 %, frrasinetele 20,6 %, carpinetele 18,6 %. Flora numara 903 specii de plante. 197 specii de vertebrate terestre. Dintre acestea in Cartea Rosie sunt incluse 20 de specii. Rezervatia stiintifica Padurea Domneasca a fost organizata cu scopul pastrarii celor mai reprezentative paduri de lunca zavoaie. Teritoriul reprezinta un ses cu nclinatie de la Nord spre Sud. Predomina arboretele de stejar 17,4 % si plop alb 17,8 %. Padurile de salcie constituie 6,3 %. Fauna vertebratelor terestre numara 210 specii dintre care 28 sunt incluse n Cartea Rosie.

Rezervatia stiintifica Prutul de Jos pretinde sa ocroteasca flora si fauna lacului Beleu si a luncilor inundabile a r. Prut. Au fost evidentiate 160 specii de plante vasculare. Biota rezervatiei este n dependenta directa de fluctuatiile nivelului apei, care la rndul sau depinde de nivelul apei n Prut si Dunare. Fauna vertebratelor terestre constituie 241 Rezervatia stiintifica Prutul de jos specii (circa 80% fiind pasari) dintre care 29 sunt incluse n Carte Rosie.

Rezervatia stiintifica Iagorlc este situata pe malul stng al fl. Nistru cu scopul pastrarii si studierii conditiilor ecologice caracteristice bazinelor de apa din apropierea Nistrului. Rezervatia cuprinde ecosistemele terestre si acvatice. n ecosistemele terestre predomina comunitatile de stepa. n limitele rezervatiei au fost evidentiate 719 specii de plante vasculare, dintre care 50 specii de plante rare. Fauna este mai saraca comparativ cu celelalte rezervatii si numara 158 specii de vertebrate terestre dintre care 122 specii sunt pasari. Cota speciilor din Cartea Rosie constituie circa 10%.