P. 1
Popa Tanda, Momentele Subiectului

Popa Tanda, Momentele Subiectului

5.0

|Views: 7,978|Likes:
Published by Dorina Popa

More info:

Published by: Dorina Popa on Oct 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2015

pdf

text

original

NUVELA

POPA TANDA
de Ioan Slavici (demonstrarea faptului ca Popa Tanda este o nuvelă)

Nuvelele lui loan Slavici (184-1925) sunt realiste, deoarece autorul a observat îndeaproape viaţa ţăranilor ardeleni din ţinuturile natale şi, impresionat fiind, ilustrează în operă traiul sărăcăcios al acestora. Nuvelele realiste prezintă, aşadar, fapte verosimile. Nuvela este specia epică în proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, iar personajele - nu prea numeroase - sunt caracterizate succint, în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea acţiunii. În nuvelă accentul este pus mai puţin pe acţiune si mai ales pe definirea personajului. Nuvela este de întindere mai mare decât povestirea şi mai scurtă decât romanul. Nuvela "Popa Tanda" de loan Slavici, publicată în 1875, este o operă epică, întrucât Slavici narează fapte şi întâmplări care au în centrul lor pe preotul Trandafir. Principalul mod de expunere este naraţiunea Ia persoana a IlI-a, prin care se relatează acţiunea şi se construieşte personajul principal. Ca orice operă epică, nuvela poate ti structurată pe momentele subiectului. Nuvela "Popa Tanda" este alcătuită din trei secvenţe epice, fiecare dintre ele fiind un episod narativ semnificativ pentru derularea cronologică a evenimentelor. Nuvela începe cu ilustrarea chipului energicului preot Trandafir, fiul dascălului Pintilie din Butucani, sat mare şi cu oameni înstăriţi, care constituie şi expoziţiunea. De la început, este precizat spaţiul acţiunii, satul Butucani, iar timpul este numai presupus, probabil a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Părintele Trandafir, care învăţase carte multă ajunge, după moartea tatălui său, preot în satul Butucani, dar, pentru că era cam aspru, mult prea cinstit şi prea direct în a spune lucrurilor pe nume, oamenii s-au simţit deseori jigniţi de vorbele lui, aşa că părintele Trandafir a fost mutat la Sărăceni, un sat dezolant prin sărăcia cumplită a oamenilor, descris prin semnificaţia numelui. Intriga se declanşează atunci când părintele Trandafir înţelege că atâta timp cât sărăcenii vor fi nevoiaşi, nici el nu va avea ce mânca şi-şi pune în gând să facă din ei oameni harnici, pentru că numai astfel poate să ridice satul din crunta sărăcie. De aici decurg toate întâmplările care constituie desfăşurarea acţiunii. Preotul încearcă prin diferite metode să convingă sătenii să se apuce de muncă şi neobţinând nici un rezultat, se hotărăşte brusc să se îngrijească singur de gospodăria sa. Puterea exemplului personal este convingătoare şi satul începe să se ridice din mizeria sărăciei şi a lenei proverbiale, ţăranii apucându-se de muncă, făcând comerţ prin schimburi în natură. Punctul culminant îl constituie ideea că şi satele nevoiaşe pot deveni înfloritoare prin muncă şi prin conducerea pilduitoare a preotului. In finalul nuvelei, deznodământul îl prezintă pe Popa Tanda, bătrân şi înconjurat de dragostea familiei lui. Scena este voit sentimentală, iubirea şi înţelegerea dintre oameni fiind date drept pildă în final. loan Slavici este un scriitor moralizator, întreaga nuvelă pledează pentru puterea exemplului personal, singura metodă eficientă de a convinge oamenii şi de a le schimba mentalitatea. Ca în orice nuvelă, accentul cade nu atât pe întâmplări, ci pe construirea personajului principal, Slavici apelând la o gamă largă de modalităţi artistice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->