Sunteți pe pagina 1din 13

PROFESOR-STUDENT COMUNICAREA LA FACULTATEA DE AGRICULTURA

PREDA OTILIA GRUPA 433 ANUL III E.A.N.A

CUPRINS
1.INTRODUCERE 2.MATERIALE SI METODE 3.REZULTATE SI DISCUTII

3.1.CE CREZI DESPRE ROLUL COMUNICARII VERBALE IN TIMPUL ORELOR? 3.2.CARE SUNT DOMENIILE IN CARE DORITI SA AFLATI MAI MULTE DESPRE PROFESORII DUMNEAVOASTRA? 3.3.CE CREDETI CA SE POATE INVATA DIN OBSERVAREA DE COMUNICAREA NON-VERBALA? 3.4.CUM II SPUI PROFESORULUI CA ESTI PLICTISIT INTR-UN MOD NON-VERBAL? 3.5.CE VA ENERVEAZA CEL MAI MULT LA PROFESORII DUMNEAVOASTRA? 4.CONCLUZII

Comunicarea didactica eficienta a atras atentia mai multor autori care

INTRODUCERE

au sustinut necesitatea de intelegere a unor diverse sarcini a unui educator atunci cand comunica.Daca filozofic vorbind orice activitate umana implica un anumit scop sau anumite directii,si o hotarare atunci cand omul alege sa ajunga la un anumit nivel orice activitate de invatare reflectia unui scop. Toti profesorii au un scop clar dar multi nu sunt constienti de el ,dar nu pot sa le verbalizeze. Ne putem asuma faptul ca un profesor intra in clasa pregatit si cu intentii clare de a face orice in mod corespunzator pentru a obtine rezultate pozitive de la studenti. Profesorul ar trebui sa fie constient de imactul celor doua aspecte ale comunicarii:stiinta , cunoasterea care solicita de la un profesor sa fie bine pregatit si modalitatea in care aceasta cunoastere ar trebuie sa fie gandita de studenti.Un profesor de comunicare poate fi afectat prin cresterea interesului in etica inca dinainte ca el/ea sa considere acest lucru cea mai buna metoda de invatare si evaluare care poate contrazice ceea ce studenti gandesc despre acest lucru.

Oricum este recomandat ca un profesor sa ia in considerare

caracteristicile personale, ca pe o empatie sau compasiune(mila). Norbert Sillamy a insistat foarte mult pe tipul feed-back-ului in comunicare. Cand informatia este transmisa atunci este impactul de pe receptor si atunci se formeaza un imapct retroactiv la emitator.Situatiile in care studentii se intalnesc zilnic este mult mai mult diversificata :profesorii nu pot lista comportamente adecvate pentru fiecare tip de situatie dar ei pot invata studentii cum sa controleze situatiile.Comunicarea nonverbala spre deosebire de comunicarea verbala implica voluntar sau involuntar comunicarea fara cuvinte care transporta mesaje prin fata expresiei, infatisare ,gesturi ,proximitate ,postura curpului contactul cu corpul, sau imbracaminte. Mesajele non-verbale sunt inteles emai repede decat cele verbale sprijinindu-le cateodata uneori inca poate contrazice. Contactul cu ochii este considerat semnul non-verbal cel mai puternic care implica un regulament al debitului conversatiei, furnizare de feed-back,si emotie de partajare.

Marry Parker Follett( 1970 ) sustine in lucrarea sa Relatia dintre

profesor-student ca profesorul ar trebui sa fie viu ,rezistent si nu in ultimul rand flexibil si sa aiba orizonturi deschise dobandite prin experienta de zi cu zi;el/ea ar trebui de asemenea sa fie maestru nu doar sa aiba cunostiinte in domeniu. Inca dinainte de 1927 John Dewey a relevat impactul pozitiv al unui profesor care impartaseste energie si face studentii sa simta pozitivi liberi. Ipotezele de la care am inceput cand am relatat modul in care profesorul se concentreaza sau comunica verbal in detrimentul comunicarii non verbale si a faptului ca interactiunea dintre profesor-student este in principiu unidirectionala ceea ce insemna ca studentii nu sunt implicati in actul educational .Scopul acestui document a fost de a sublinia rolul comunicarii non verbale in comunicarea cu profesorii si studentii precum si precum si a face atat profesorii cat si studentii sa fie constienti sa fie constienti de impactul comunicarii non verbale a studentilor de la Facultatea de Agricultura .Prin exprimarea raspunsurilor ne- a permis sa identificam modul in care putem transforma interactiunea profesorstudent intr-un alt mod mai eficient unul din punct de vedere al comunicarii.

2.MATERIALE SI METODE
Ne-am obisnuit sa avem 24 elemente chestionare ,construite pentru

a capta importanta ambelor comunicari verbale si non-verbale in interactiunea profesor-student;unitatea comunicarii verbale non verbale si paraverbale. Chestionarul este adresat celor 120 studenti ai Facultatii de Agricultura la toate specializarile si la fiecare an de studiu .Din numarul total de intrebari 17 au fost deschise si 7 au fost inchise . Studentilor le-a fost recomandat sa rezolve chestionarul in timpul orelor sau chiar dupa ore fara sa mentioneze numele lor sau numele profesorilor mentionati in raspunsurile lor.

3. REZULTATE SI DISCUTII
3.1. CE CREZI DESPRE ROLUL COMUNICARII

VERBALE IN TIMPUL ORELOR ?


Raspunsul la intrebarea ce crezi despre rolul comunicarii in timpul

orelora fost destul de variat.Din cei 120 de respndenti,67 subiecti (55,83%)au raspuns Sa efectueze/sa explice informatia,12 subiecti(10%) au raspuns sa mentina interesul studentilor,10 subiecti (8,33%)au raspuns sa sporeasca creativitatea,6 subiecti (5 %) au raspuns nu stiu , 5 subiecti (4,16%) au raspuns sa- I faca pe studenti sa faca declaratii, si 5 subiecti (4,16 %) au raspuns sa-I ajute sa memoreze subiectul. Atentia noastra a fost atrasa prin faptul ca nu s- a mentionat importanta comunicarii verbale in rezultatul evaluarii:printre cei cu feed-back un important element al comunicarii care se refera la toate mesajele verbale si non verbale ale unui persoane care transmite constient sau inconstient un raspuns la cealalta persoana:acest lucru a determinat modul in care comunicarea evalueaza sau nu determinand masura in care mesajul a fost inteles crezut si acceptat.

3.2. CARE SUNT DOMENIILE IN CARE DORITI SA

AFALTI MAI MULTE DESPRE PROFESORII DUMNEAVOASTRA?


Raspunsurile la aceasta intrebare au fost deasemenea foarte

diversificate.Din cei 120 de studenti chestionati 33 subiecti (27%)au raspuns ca le-ar placea sa afle ce ar putea fi util pentru viitorul si cariera lor, 27 subiecti (22%)au raspuns ca le-ar placea sa afle mai multe informatii despre domeniile in care si-ar putea gasi o meserie,20 subiecti(17%) au raspuns ca nu stiu ,17 subiecti (14%) au raspuns ca ar vrea sa stie dificultatile cu care se vor confrunta la facultate,14 subiecti(12%)au raspuns ca le-ar placea sa afle despre situatiile din viata reale legate de ceea ce au invatat, 6 subiecti (5%) au raspuns ca le-ar placea sa le fi spus despre subiectele de interes pentru ei si 3 subiecti (3%) au raspuns ca nu si doresc sa afle mai multe.

3.3CE CREZI CA SE POATE INVATA DIN

OBSERVAREA DE COMUNICARI NON-VERBALE?


Raspunsurile la aceasta intrebare au fost urmatoarele:31 subiecti

(25,83%)au raspuns o mai buna intelegere a cunostiintelor, 19 subiecti(15,83%)au raspuns ca nu joaca un rol, 16 subiecti (13,33%) au raspuns despre starea de spirit a profesorului 12 subiecti (10 %) au raspuns despre alta stare de spirit a profesorului ,11 subiecti (9,16%) au raspuns despre importanta informatiei ,10 subiecti (8,33%) au raspuns nimic,5 subiecti (4,16%)au raspuns nu stiu ,4 subiecti adica(3,33%)au raspuns cum sa avem incredere in societate si 3 subiecti (2,50%) au raspuns ca comunicarea non-verbala ar trebui sa aiba o pondere mica. Analizand aceste raspunsuri putem spune ca majoritatea studentilor nu inteleg sau nu stiu aceasta notiune rata raspunsurilor nu stiu sau nimic nu joaca un rol bun spunand acest lucru dar mai mult de jumatate din respndenti au inteles ce implica comunicarea non verbala si incearca sa decodeze intr-un mod corespunzator mesajele de la profesorii de curs. .

3.4.CUM II SPUI PROFESORULUI CA ESTI PLICTISIT

IN MOD NON-VERBAL?
Un punct cu variatie mare de raspunsuri este: -cu 1,2 sau 3 alegeri care genereaza un numar mare de raspunsuri. Raspunsurile care le-am obtinut sunt urmatoarele:ma misc tot

timpul sunt agitat mentionat de 25 subiecti (21%), casc mentionat de 19 subiecti(16 %), ma uit la curs mentionat de 16 subiecti(14%), ma joc cu diferite obiecte mentionat de 15 subiecti(13%),imi pun capul pe banca mentionat de 13 subiecti (11 %) vorbesc cu colegii mentionat de 10 subiecti (8%) nu sunt plictisit sunt aici sa invat mentionat de 5 subiecti(4%), nu voi spune mentionat de 4 subiecti(3 %) suspin mentionat de 4 subiecti(3%), zambesc la el/ea mentionat de 1 subiect (1 %) si imi tin bratele incrucisate mentionat de 1 subiect (1 %). Ce ne-a atras atentia in acest caz au fost cele 5 raspunsurinu sunt plictisit sunt aici sa invat punct ce subliniaza faptul ca sunt persoane cu interes crescut in captarea informatiei din clasa sau ca ei isi doresc sa faca impresie buna si prin urmare va rugam ca acest lucru sa nu fie analizat in acest document.

3.5.CE VA ENERVEAZA CEL MAI MULT LA

PROFESORII DUMNEAVOASTRA?
Ultimul punct pe care il vom discuta mai jos este Ce va enerveaza cel

mai mult la profesorii dumneavoastra? Cele mai frecvenete raspunsuri au fost :viteza discursului mentionat de 78subiecti(34%),urmat de el /ea ne tranforma in masini de scris mentionat de 17 subiecti (7 %), alte raspunsuri au fost urmatoarele: tonul vocii nervos mentionat de 47 subiecti (20%), balbaiala mentionat 34 subiecti (15 %), tonul vocii mentionat de 26 subiecti (11%), intonatia mentionat de 17 subiecti (7 %) accentul mentionat de 9 subiecti (4 %) si nimic mentionat de 3 subiecti (1 %).

4.CONCLUZII
Analizand raspunsurile prezentate mai sus putem trage concluzia ca

subiectii sunt nemultumiti in principal de metoda de predare o metoda adecvata de invatare in inavatamantul superior dar de asemenea numeroase dezavanataje mentionate de carte subiecti se simt ca receptori pasivi ,sunt transformati in masini de scris. Ca o metoda alternativa de invatare ne-ar placea sa sugeram dezbaterea prelegere in care profesorul prezinta ideile si apoi dezbate subiectul cu studentii analizand ,explicand si aplicand ideile si principiile profesorului.

BIBLIOGRAFIE
-Chelcea,S. (2008). Comunicarea nonverbala:gesturile

si postura.Bucuresti.Editura Comunicare.ro
-Rocco,Mihaela.(2001).Creativitate si inteligenta

emotionala.Iasi.Editura Polirom.
Salavastru,Dorina.(2004).Psihologia educatiei

.Iasi.Editura Polirom
Toma,Clara.(2005).Comunicarea nonverbala sau

dincolo de cuvinte. Bucuresti. Editura Ascendent.

S-ar putea să vă placă și