Sunteți pe pagina 1din 6

Opinca Natalia XB

Fi de lectur
Am nceput lectura in data de: 28.06.2011 Am sfarit lectura in data de: 28.06.2011 Titlul carii: Povestea lui Harap-Alb Autorul: Ion Creang

Date importante din activitatea scriitorului:


Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi nscut la 1 martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nscui din Humuleti, publicat de Gh. Ungureanu. Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i Petre. Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919. Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran, este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creang din Pipirig"), David Creang, care-l duce pe valea Bistriei, la Broteni, unde continu coala. n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot

restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri: Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bieii satului, tovarii mei de copilrie, cu cari, iarna, n zilele geroase, m desftam pe ghea i la sniu, iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele, cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinereii! Asemenea, dragi mi-erau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleire. Din 1855 pn n 1859 urmeaz cursurile seminarului iar apoi, lundu-i atestatul, revine n satul natal. Se nsoar mai trziu la Iai cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfini din Iai, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).Literatura romnLa 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin. n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala primar nr. 1 din Iai. Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din rndurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n ciorile care murdreau Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (n 1993, el a fost reprimit post-mortem n rndurile clerului.) Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell l destituie i din postul de institutor, ns venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale colare. n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas n care s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu (bojdeuca) n 1875, l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se mprietenete. ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. ntre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle. Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul icu. Este nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.

Prima impresie dupa lectur:

Ceea ce ma impresioneaz este: indrazneala lui Harap-Alb atunci cand a vrut sa-si incerce si el norocul la fel ca si fratii sai. La fel de surprinztor este momentul: in care Spanul suparat ca i s-a aflat secretul ii taie capul lui Harap-Alb. Demn de admirat este fragmentul: Capul de-ar fi sanatos, ca belele curg garla.

Tehnici narative: relatarea se face la persoana: persoana III Tema: lupta dintre bine si rau Moduri de expunere:
Naraiune.....; Dialog.....; Descriere.....; Monolog..... .

Personajele:

Nume Harap-Alb

Spnul

Tipologie Este protagonistul acesei poveti. Este lipsit de insusiri supranaturale si este construit realist. Este un tanar obisnuit, harnic, supus, cu suflet milos si sensibil. Caracterul deosebit pe care il are acest tanar il va ajuta sa devina imparat, fiind rasplatit pentru omenia de care da dovada. Spnul este antagonistul. Este o intruchipare a raului,

Nume Sfnta Duminic

Tipologie Este un personaj secundar care are rolul initiatorului si al protectorului, il supravegheaza si coordoneaza pe Harap-Alb, dandu-i sfaturi si ajutandu-l la nevoi.

Calul

Este personaj secundar care il ajuta pe protagonist are

insa este un rau necesar este viclean,brutal se comporta trufas, tiranic cu Harap-Alb.

darul metamorforizarii miraculoase, cu ajutorul calului HarapAlb trece peste toate dificulatile.

Caracterizarea personajului:

Direct(exemplu): In text nu este precizata caracterizarea directa este precizat doar ca HarapAlb era fiul cel mai mic al Craisorului!

Indirect(exemplu): Calitatile si defectele sunt sugerate de oximoronul din numele sau care reflecta conditia duala: rob, sluga, neinitiat(Harap) si initiat(Alb).Harap-Alb era milostiv deoarece isi face mila de Sfanta Duminica si ii da un ban: Tine, matusa, de la mine putin si de la Dumnezeu mult; indraznet pentru ca vrea sa si incerce si el norocul la fel ca si fratii lui ; bun deoarece: Fii incredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei si inima ta cea buna te ajuta, HarapAlb.; loial: respecta juramantul fata de Span in pofida ispitei de a se imbogati: Multi crai si imparati ieseau inaintea lui Harap-Alb si care dincotro il ruga, unul sa-i deie banarit cat cere el, altul sa-i deie fata si jumatate de imparatie pentru asemenea odoare... ; generos : face adapost albinelor, marinimos si curajos : ocroteste furnicile, trecand printr-o apa mare; prezinta sentimentul prieteniei fata de cei 5 tovarasi. Totusi Harap-Alb avea si slabiciuni spre exemplu rusinea in momentul mustrarii feciorilor de catre Crai si disperare : Si de-as muri mai degraba , sa scap odata de zbucium , decat asa viata. Tine, matusa, de la mine putin si de la Dumnezeu mult. Prin acest citat putem observa milostenia si bunatatea de care da dovada Harap-Alb,

Figuri de stil:
Personificri: doarme i pmntul

Comparaii: Vechi ca pmntul, moale ca matasea si verde ca buratecul Repetiii: i merge, i merge; mai! mai! mai! Metafore: boboc de trandafir din luna lui mai, scaldat in roua diminetii, dezmierdat de cele intaii raze ale soarelui Epitete: codri ntunecoi, ostrov mandru, casuta singuratica, muschi pletos.

Imagini artistice:
Vizuale: la vederea acestei minunatii, toti au ramas incremeniti si, uitindu-se unii l altii nu stiau ce sa zica. Dinamice: Cum ajunge in gradina, odata incepe a smulge la salati. Olfactive: l freac pe dinuntru cu ctunic, cu sulcin, cu mtciune, cu poala snt-Mariei i cu alte buruiene mirositoare... Auditive: Ia ascultati , mai ! Zise Gerila: Vorba lunga saracia omului.

Vocabular: Cuvnt dihanie vrednic A mornai a hldui zdravan Explicaie fiara ,animal,creatura capabil a bombani a izbuti, a reui robust, solid, voluminos

Fa de personaje Am admirat curajul supunerea si sensibilitatea lui Harap-Alb de care a dat dovada pe toata durata actiunii. Mi-a placut vitejia lui HarapAlb atunci cand a iesit ursul de sub pod iar el l-a infruntat cu curaj dand dovada ca e vrednic sa conduca imparatia.

Vizavi de problema operei Mi-a placut momentul in care fata imparatului Ros il demasca pe Span si il alege pe Harap-Alb.

Fa de opera literar Mi-a plcut aceasta poveste deoarece Ion Creanga ne demonstreaza inca o data ca binele intotdeauna invinge raul.