Sunteți pe pagina 1din 4

II.

Formarea i evolutia economiei Primul curent de gandire economic 1-a constituit mercantilismul, din secolele XVI-XVII i prima jumtate a secolului XVIII in Italia, Spania, Franta, Germania i Anglia. Principalele coordonate ale mecanismului erau: -banii sub form de lingouri de aur i comori de orice fel ca esenta a bogatiei; -incurajarea exportului, in special la produse finite; -reglarea comertului exterior, astfel meat s aib loc intrarea de aur i argint in tar. Curentul fiziocrat (ftziocratia) a aprut la mijlocul secolului XVIII, avand ca mentor pe Francois Quesnay (1694-1774) , autorul lucrrii intitulate Tabloul economic. Contrar mercantilitilor, fiziocratii considerau agricultura ca fiind singura in care se realizeaz produs net, celelalte fiind sterile. De asemenea, ei sustineau teza conform creia economia se desfasoar pe baza unor legi naturale i a unei ordini naturale, care nu trebuie Tnclcate ci respectate. $coala clasic englez a pus fundamentele economiei politice ca tiinta i ale curentului de gandire denumit liberalismul economic, avand ca reprezentanti de seam pe Adam Smith, David Ricardo, Thomas Robert Malthus i John Stuart Mill. Adam Smith (1723 - 1790), profesor de filozofie moral la Universitatea din Glasgow (Scotia) este autorul lucrrii intitulat Avutia Natiunilor -cercetri asupra naturii i cauzelor ei. Avutia, arat Smith, const din bunurile pe care toti'membri societatii le consuma". David Ricardo (1772 -1823) public in 1817 lucrarea intitulat Principiile Economiei politice i ale impunerii. Ricardo duce mai departe fundamentele teoriei economice initiate de fiziocrati i, mai ales, de Adam Smith. El a realizat teoria valorii- munc, teoria pietei i a rolului acesteia, teoria rentei diferentiale i mai ales, teoria costurilor comparative. Thomas Robert Malthus (1776 - 1834) este renumit indeosebi prin lucrarea sa intitulat Eseu asupra principiului populatiei, in care a formulat ideea mult discutat i criticat, conform creia populatia crete mai repede in raport cu productia bunurilor de subzistenta; a publicat i lucrri de economie. John Stuart Mill (1806 - 1873) este economistul care a desvarit gandirea clasic englez iar manualul su, Principiile economiei politice, a fost utilizat decenii intregi in universitatile engleze i americane. in lucrrile colii clasice engleze au fost fundamentate principiile liberalismului economic i anume:
1

a)piata are rolul de motor al activitatii economice, impulsionand pe productori s produc i s mreasc oferta; b)cererea i oferta au rolul esential in formarea preturilor i in orientarea economiei; c)in actiunile lor oamenii au un comportament rational, urmrind permanent raportul avantaje/ dezavantaje i obtinerea profitului (ceea ce clasicii exprimau prin Homo Oeconomicus) d)libera circulatie a mrfurilor Tntre tari (teoria liberschimbismului) etc.. Protecionismul Spre deosebire de liber-schimbism, protectionismul este sistemul i conceptia in care comertul i industria unei tari trebuie s fie aprate de concurenta strin cu ajutorul statului prin msuri de ordin vamal i nevamal. Bazele acestui sistem au fost puse de germanul Frederich List (1789 1854) in lucrarea intitulat Sistem national de economie politic. Din gandirea clasic s-au desprins dou directii de micare a gandirii economice, sau marea schisma" cum o calific unii economit. Prima este cea a lui Karl Marx (1811-1883), filosof, economist i om politic german. Lucrarea sa fundamental este Capitalul, in care continu i dezvolt teoria valorii-munc, analizeaz rolul i formele capitalului i profitului i ale reproductiei capitalului social. Cea de a doua filiatie o reprezint gandirea neoclasic reprezentat la inceput prin trei economit: englezul William Stanley Jevons (1835 - 1882), autorul lucrrii Teoria economiei politice; austriacul Carl Menger (1840-1921), autorul lucrrii Fundamentele economiei politice i francezul (stability ulterior in Elvetia) Leon Walras (1834 - 1910), autorul lucrrii Elemente de teorie economicdpurd. Pe aceast baz s-au format apoi trei coli de gandire neoclasic i anume: a)coala de la Viena sau coala utilitatii finale (marginale); b)coala de la Laussanne, cunoscut prin teoria echilibrului general (static i dinamic); c)coala de Cambridge, avand ca reprezentant de frunte pe Alfred Mar shall (1842 - 1924). Reprezentantii colii neoclasice sunt adversari ai teoriei valorii - munc i adepti ai teoriei valorii-utilitate. in cercetarea fenomenelor, neoclasicii foloseau un aparat mathematic dezvoltat. coala neoclasic punea un accent deosebit pe: utilitatea marginal, productivitatea marginal, costul marginal i venitul marginal.
2

Keynesismul reprezint un curent important in gandirea economic. Denumirea vine de la fondatorul curentului, englezul John Maynard Keynes (1883 - 1946), autorul lucrrii intitulat Teoria general a folosirii mdinii de lucru, a dobdnzilor i a banilor, lucrare scris in perioada in care omenirea a fost confruntat cu consecinte grave ale crizei din 1929-1933 -mari scderi de preturi, reducerea puternic a productiei, omaj in proportii de mas (30 milioane de omeri) -publicat in 1936. Aceste fenomene 1-au determinat pe Keynes la o regandire radical a teoriei economice: analiza are un caracter macro-economic, operand indeosebi cu mrimi agregate ca: venitul national, oferta global, cererea global, nivelul ocuprii mainii de lucru, echilibrul la scara economiei nationale; pentru Keynes ocuparea fortei de munc, are un rol central; in situatia de depresiune (criz), in conditiile subocuprii fortei de munc este necesar interventia statului, care trebuie s incurajeze consumul i investitiile, in vederea creterii cererii i a gradului de ocupare a fortei de munc. in perioada postbelic, economitii, care au adoptat ideile lui Keynes sau grupat in curentul de la Cambridge punand un accent deosebit nu pe rolul creditului i dobanzii, ci pe alte instrumente de interventie: investitiile de stat, imprumuturile de stat, controlul preturilor i salariilor i bugetul ca stabilizator organic al economiei. in perioada de dup eel de-al doilea Rzboi Mondial,gandirea american a fost dominat de dezbaterile i confruntrile dintre Keynesism-neoliberalism, socialism, institutionalism i teoriile mai noi orientate spre dezvoltarea durabil. O form de adaptare a Keynesismului la conditiile acestei perioade o reprezint: sinteza neoclasica" sau teoria despre economia mixt, formulat Tndeosebi de Paul A. Samuelson, laureat la premiului Nobel pentru economie, in viziunea cruia, economiile dezvoltate contemporane se bazeaz pe imbinarea mecanismului pietei cu diferite forme de interventie statal, precum i pe armonizarea macroeconomiei cu macroeconomia. Gandirea economic din Romania s-a Tnscris pe coordonatele fundamentale ale gandirii mondiale, dar cu particularitatea abordrii problemelor in strans legtur cu conditiile i cerintele progresului tarii noastre. in acest cadru, Mihail Manoilescu s-a inscris in gandirea economic international cu o contributie important* denumit o teorie a Tnvingerii subdezvoltrii (Acad. N.N. Constantinescu) formulat in lucrarea sa fundamental* intitulat Jheorie du protectionisme et du Vechange international publicat in 1929 la Paris, la editura Marcel Giard i tradus in mai mult limbi (englez, portughez, italian, german .a.)
3

Aceast lucrare a reprezentat prima strpungere romaneasc in gandirea economic universala". (Acad. Costin Murgescu). O alt contributie mare apartine profesorului Nicholas Georgescu-Roegen, roman devenit cetatean american,indeosebi prin lucrarea The Entropy Law and the Economic Process (Legea entropiei i procesul economic), publicat in 1971 la Editura Harvard University Press, Cambridge, Massachussetts. in aceast lucrare, N. Georgescu-Roegen a analizat critic principalele curente de gandire, Tndeosebi Keynesismul, cruia i-a reproat transformarea cheltuielilor guvernamentale In factor inflationist i gandirea neoclasic (economia standard), creia i-a reproat absolutizarea lui homo oeconomicus, neglijarea raportului economie-natur, precum i faptul c ea este o teorie inaplicabil la conditiile tarilor agrare suprapopulate. Pe aceast baz el a formulat o nou teorie, denumit bioeconomie, care are la baz universalitatea legii entropiei.