Sunteți pe pagina 1din 7

ANTRAXUL

Boal infectioas comun mai multor specii de animale, transmisibil la om, produs de: Bacillus anthracis, clinic caracterizat prin: febra, evolutie acut , tulbur ri circulatorii si digestive, aspectul asfixic al sangelui, edeme serohemoragice, hipertrofia si ramolismentul splinei, denumit si carbune, dalac sau boala cmpiilor blestemate . B. anthracis - spori (SEM) B. anthracis ETIOLOGIE: ETIOLOGIE: Bacilul antraxului ni a ecologic : solul (spori) - supravie uiete zeci de ani n organism vegeteaz capsuleaz produce agresine la c ldur produce antigen precipitinogen rezistent la putrefac ie rezistent - elimina i n mediu prin secre ii sporuleaz la t ntre 14-420C - dup deschiderea cadavrului - n cadavrale nedeschise formele vegetative sunt distruse prin putrefac ie - bacilii colora i Giemsa sau albastru de metilen - bacili mari (4-6 microni), capetele drepte izola i sau n drepte, lan uri scurte (2-3 bacili), nconjura i de capsul - culoare roz roz. 0 B. anthracis aspecte morfologice B. anthracis spori i bacili n frotiuri B. anthracis 1. grupare spori (Scanning Electron Microscope (SEM) 2. spori (Transmission Electron Microscope (TEM). - pe mediile de cultur aerobe bacilii sporuleaz , - in bulion depozit floconos greu omogenizabil - pe agar colonii mari rugoase cu contur neregulat -cu materialul patologic culturi oarece se reproduce boala septicemie mortal cobai n 48 ore Rezisten Rezistena: - in sol, snge, piei, pn la 55 de ani - la c ldur umed - 1000C, 5 min. - la lumina solar - 4-5 zile - glicerina neutra 50% conserv sporii - sensibil la antibioticele uzuale. B.anthracis - colonii mari rugoase cu contur neregulat DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE a) EPIDEMIOLOGIC (1) Receptivitate: toate homeotermele: ovinele, caprinele, taurinele,cabalinele, porcinele, canidele, felinele, mustelidele, exceptional ra ele, animalele tinere din rasele perfectionate; omul. Surse de infectie: animalele bolnave ce elimina bacilul prin secretii infectie: si excretii, interventiile singeroase si deschiderea cadavrelor - bacilii in mediu sporuleaza (1 ml de singe -1,5 x 109

bacili; 1 gr splina - 4,5 x 109bacili) - produsele de la animalele bolnave numar mare de spori (carne, piei, lina), - intreprinderile de prelucrare surse de infectie. - solul, apa, furajele bacilii sporuleaza boal teluric sporuleaza, - temperaturile ridicate (35-400C), umiditatea si terenurile humice favorizeaza vegetarea sporilor si autocontaminarea solului . a) EPIDEMIOLOGIC (2) Caile de contaminare: - digestiv ierbivore - pasunatul pe terenuri contaminate, - respirator inhalarea prafului contaminat, - transcutanat leziuni si insectele hematofage, - la carnivore si suine: contaminarea digestiv om: - la om cele 3 c i antraxul = boala profesionala profesionala, contaminarea: cu forme vegetative sau spori transcutan respirator mai rar digestiv. b) CLINIC (1) -incubatia: 1-8 zile La ovine ovine: - evolu ie supraacut , convulsii si moarte (apoplectic apoplectic) - hipertermie intensa (41-420C), abatere, congestia mucoaselor, dispnee, spumozitati nazale sangvinolente, hematurie, mers vaccilant, decubit si moarte. La taurine: evolu ie supraacut si acut - hipertermie (40-420C), congestia si cianoza mucoaselor accelerarea marilor functii, frisoane, anorexie - cord pocnitor, metalic pulsul filiform metalic, - atonia prestomacelor meteorism, diaree hemoragica, hematurie. prestomacelor, Exitus: minute / ore / zile (2-5), + edeme subcutanate invadante (salba, substernal si membre). Antrax taurine spumozit i nazale hemoragice Antrax Antrax taurine r ni provocate de consumul cadavrului de c tre animale de prad , o cale posibil de transmitere i r spndire a bolii b) CLINIC (2) La cabaline: sindrom septicemic sudatie accentuata, colici, septicemic, tenesme, diaree sangvinolenta, rar edeme subcutanate declive. La suine: subacut ca glosantrax (1-2 saptamni), edem difuz si deformant al regiunii perifaringiene, cianoza pielii, disfagie, dispnee, edem glotic, asfixie, semne de septicemie grava sau vindecarea. La carnivore: subacut ca glosantrax edem faringian, lingual, glotic, perifaringian, disfagie si dispnee, febra, enterita hemoragica. La rae: edematierea capului i gtului (anghin c rbunoas ). Antrax la animalele s lbatice ANTRAXUL LA OM Antrax boal cu etiologie bacterian , poate pune n pericol via a omului. De i mai rar ntlnit , omul se poate contamina n urma contactului cu animalele infectate sau prin intermediul sporilor de antrax. Bacteria poate sporula, sporii rezist n mediu timp de ani de zile. n func ie de calea de transmitere, exist 3 tipuri de antrax: -Forma respiratorie prin inhalarea i p trunderea sporilor de antrax n pulmon (5% din cazuri) -Forma cutanat p trunderea sporilor prin leziunile

cutanate (cca 95% din cazuri) - Forma gastrointestinal prin ingerarea sporilor din produse crude sau insuficient prelucrate termic (form mai rar ntlnit ) Antrax forma cutanat Antrax forma respiratorie C) MORFOPATOLOGIC Suspiciune antrax nu se deschid cadravele (evitarea sporul rii germenilor + raspndire masiva). Exterior cadavre: balonate, f r rigiditate cadaverica cadaverica, scurgeri sangvinolente din orificiile naturale, asfixic, - sngele negricios necoagulat asfixic - hemoragii pe seroase si mucoase, - congestia organelor, - edem gelatinos perirenal, - edem sero-hemoragic in tesutul conjunctiv subcutan. - splina: marit in volum, culoare inchisa turgescenta, margini inchisa, rotunjite, pulpa splenica friabil , aspect negricios-noroios (se scurge ca o masa vscoasa). - glosantrax: criptele amigdaliene hemoragice / hemoragicoglosantrax necrotice, infiltratii serose, sero-hemoragice in regiunea glosofaringiana, la porc focare hemoragice sau hemoragiconecrotice in amigdale intestin, splina. amigdale, DIAGOSTIC DIFERENTIAL Pasteureloza taurinelor - semne respiratorii, fara hematurie, si semne digestive, edem perifaringian. Carbunele emfizematos - tumefactii crepitante, miros de unt rnced Hemosporidioze evidentierea parazitilor din snge Anaerobiozele oilor contagioase, fara hematurie Colicile - afebrile, fara modificari cardiace Intoxicatiile afecteaza mai multe animale, evolu ii afebrile. DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE: Material patologic recoltat: - de la animale bolnave: frotiuri nefixate din snge, - snge recoltat steril - lichid de punctie din edeme. - de la cadavre nedeschise: - os lung nedeschis, - piele - frotiuri de singe - in glosantrax: portiuni din edem cu ganglioni, os lung, frotiuri din edem si din snge. - bucati de piele, carne, preparate din carne. Metodele utilizate pentru confirmare: examen bacteriologic/-scopic, serologic, bioproba. bacteriologic/I. EXAMENUL BACTERIOSCOPIC/LOGIC: pozitiv confirm , (conform diagnosticului etiologic) insamintarile se fac din organele/frotiurile expediate la laborator, in bulion depozit greu omogenizabil, pe agar colonii mari rugoase, aspect ondulat de par frezat, n frotiu din material patologicbacili mari (4-6 microni), capete drepte, izolati sau in lanturi scurte, capsula i in frotiurile din culturi lanturi lungi, sporulati, necapsulati. piei se racleaza pieile pe fata interna; raclatul: suspendat in piei: bulion /ser fiziologic, (se procedeaza identic si in cazul unor produse din carne). - suspensiile: inactivare n baie de apa ,15 min 65oC sau 5 min la 80oC (indepartarea bacteriilor nesporulate) se insaminteaza din suspensiile inactivate 8-10 picaturi in 3-4 tuburi cu agar topit se omogenizeaza continutul se lasa sa se solidifice la 24 h (in caz de antrax) apar coloniile caracteristice.

B.anthracis - colonii din culturi pe agar Bacterie imobil B. Anthracis: dreapta B. anthracis: colonii rugoase pe agar cu snge i colonii netede pe agar bicarbonatat B.anthracis bacili gram pozitivi, col. Giemsa B.anthracis bacili gram pozitivi, din cultur II. EXAMENUL SEROLOGIC (Ascoli-Valenti) : Recomandat n urm toarele cazuri - ex. bacteriologic neconcludent - material patologic vechi, cadavre in putrefactie reactia de seroprecipitare Ascoli-Valenti - sursa de antigen: extract din esuturi n amestec 1/5 cu ser fiziologic fierbere 10 minute in baie marina

n cazul pieilor C amestec1/3 cu ser fiziologic fenicat si C macerat 24 de ore la rece. C filtrare prin vat de azbest Executarea reac iei: 1ml extract + 1 ml ser precipitant astfel nct cele doua sa nu se amestece, serul depunindu-se pe fundul eprubetei cu o pipeta efilata. Reactia pozitiva : la zona de contact intre cele doua elemente apare un inel albiciosfumuriu III. BIOPROBA: III. Scop eviden ierea bacililor n culturi a sporilor in materialele patologice vechi Metoda Aplicare prin scarificare / inoculare subcutanat la soareci si cobai exitus dup 24-72 de ore, in caz de antrax in frotiurile din organe evidentiindu-se B.anthracis . Prognostic: - vital grav/rezervat, datorit evolutiei acute; - epidemiologic favorabil. Prognostic Vital grav, datorita evolutiei acute; Epizootologic favorabil AC IUNI DE SUPRAVEGHERE SANITAR VETERINAR OBLIGATORIE N FUNC IE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE Supraveghere activ (I) Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor i speciilor receptive din fondul cinegetic. AC IUNI DE SUPRAVEGHERE SANITAR VETERINAR OBLIGATORIE N FUNC IE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE Supraveghere activ (II) n caz de suspiciune se preleveaz : de la animale vii: probe de snge sau secre ii sangvinolente; de la cadavre nedeschise: secre ii sangvinolente si probe de snge; de la cadavre deschise accidental sau animale taiate de urgenta: probe sange, splin , os lung nedeschis. De la cadavre nedeschise probele de snge se recolteaza prin punctie venoasa De la cadavre deschise accidental probele de snge se recolteaza prin punctie cardiaca sau pe tampoane Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA , iar examenele se efectueaz la LSVSA i la LNR din cadrul IDSA AC IUNI DE SUPRAVEGHERE SANITAR VETERINAR OBLIGATORIE N FUNC IE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE Supraveghere activ (III) n cazurile de antrax localizat se preleveaz : esut din regiunea glosofaringiana impreuna cu limfonodurile adiacente si tonsile; lichid de punc ie din zona edemastoasa. AC IUNI DE SUPRAVEGHERE SANITAR VETERINAR OBLIGATORIE N FUNC IE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE Supraveghere activ (IV) Inspec ia animalelor in abator ANIMALE VII bovinele, ovinele, ecvinele i porcinele se supun inspec iei ante i post mortem CARNE I ORGANE Examinarea carcaselor se

efectueaz n unit i de t iere autorizate sanitar veterinar, de c tre medici veterinari oficiali sau personal desemnat de c tre autoritatea sanitar veterinar competent MASURI: Animalele clinic s n toase provenite din loturi n care au existat cazuri de antrax se taie in abator; n partida separat , la sfr itul zilei de lucru. n toate situa iile n care se confirm o form de antrax, se iau m suri de prevenire a transmiterii la om i a contamin rii mediului de lucru. Carcasele, organele i subprodusele de la animale bolnave i cele care au venit n contact cu acestea, se confisc i distrug Profilaxia nespecifica Eficienta limitata Evitarea terenurilor cunoscute ca fiind contaminate Cultivarea terenurile contaminate cu leguminoase Supravegherea circulatiei animalelor si a produselor acestora Distrugerea corespunzatoare a cadavrelor, controlul intreprinderilor care prelucreaza produse animale Profilaxie specific Vaccinarea se face cu sporovaccinuri din tulpini nepatogene, acapsulogene, sporogene, edematogene, tulpina 1190R produsa de profesorul Stamatin: suspensie de spori (60milioane/ml) intr-o solutie de glicerina 50% cu adaos de saponina si geloza ca adjuvanti. Vaccinul se administreaza subcutan: in treimea mijlocie a gtului la taurine (0,5 ml ) si cabaline (0,2 ml) la fata interna a coapsei oi porci (0,2 ml ) si capre (0,1 ml ) Vaccinarea se face n campanii la animalele peste 2 luni primavara inainte de scoaterea la pasunat cu cel putin 14 zile pentru ovine cu 21 zile nainte de preluare n ngr torii imunitatea se instaleaza dupa 14-17 zile si dureaza 6-7 luni, Reac ii postvaccinale posibile: edeme, hipertermie, sc derea produc iei de lapte, avort la scroafe. AC IUNI PROFILACTICE OBLIGATORII Vaccinarea se execut obligatoriu la animale din specii receptive, de dou ori pe an, n perioadele martie aprilie i octombrienoiembrie, la vrsta precizat de c tre produc torul de vaccin pentru fiecare specie n parte, numai in localit ile unde n ultimii 10 ani a fost diagnosticat boala. Vaccinare se aplic dup interpretarea testului alergic pentru tuberculoza bovin , la bovinele i bubalinele tuberculinate n vrsta de 2 luni. ANSVSA suport contravaloarea vaccinului i a manoperei de vaccinare pentru animalele receptive din Delta Dun rii i a manoperei de vaccinare pentru zonele cu antecedente n care s-a dispus vaccinarea obligatorie. Contravaloare vaccinului necesar vaccin rii n zonele cu antecedente n care s-a dispus vaccinarea obligatorie, se suport de c tre proprietarii animalelor. Excep ie: cnd apare un focar de boal n alte zone, se efectueaz vaccinarea de urgen . Combatere Carantin de gr. II, declarare obligatorie. Tratament sero- + antibioterapie (peniciline, aminozide, tetracicline, quinolone penicilin = 3 5.000 UI/kg din 6 n 6 ore sau 15 20.000 UI peniciline retard la 24 ore) tratamentul se continu 2 3 zile dup dispari ia febrei. Ser hiperimun - i.v., s.c., i.m.: animale mici: 25 50 ml animale mari: 100 500 ml. Administrare unic sau repetare la 5 6 ore.

Tratamentul asociat ser + antibiotiv reduce dozele la jum tate i se instituie pe minim 5 zile. General: corticoizi (dexametazon ), diuretice (furosemid). La suspicionarea antraxului Nu se deschid cadavrele. Nu se efectueaz opera ii sngeroase. Nu se folosesc p uni i furaje contaminate. Cur enie mecanic i dezinfec ie cu substan e sporocide (acid peracetic 3%). Termometria tuturor animalelor, tratare animale febrile, vaccinare la 14 zile dup ultimul tratament, carantina se ridic la 14 zile de la moartea sau vindecarea ultimului caz.