Descriere Infectia cu Helicobacter pylori este o cauza majora de gastrita cronica si ulcer peptic; de asemenea, studiile epidemiologice efectuate

in ultimii ani au confirmat asocierea infectiei persistente cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric. In plus, aceasta bacterie este responsabila pentru majoritatea cazurilor de limfoame de tip MALT (forme de neoplazii hematologice, caracterizate prin proliferarea celulelor din tesutul limfoid asociat mucoasei digestive) ADDIN REFMGR.CITE <Refman><Cite><Author>Bernhard Lembcke</Author><Year>1998</Year><RecNum>181</RecNum><IDText>Helicobact er pylori infection</IDText><MDL Ref_Type="Book Chapter"><Ref_Type>Book Chapter</Ref_Type><Ref_ID>181</Ref_ID><Title_Primary>Helicobacter pylori infection</Title_Primary><Authors_Primary>Bernhard Lembcke</Authors_Primary><Date_Primary>1998</Date_Primary><Reprint>Not in File</Reprint><Start_Page>14.3:436-438</Start_Page><Volume>Lothar Thomas. THBooks Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1</Volume><Title_Secondary>In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results</Title_Secondary><ZZ_WorkformID>3</ZZ_WorkformID></MDL></Cite></ Refman>. Principalul rezervor de infectie sunt indivizii H. pylori pozitivi, iar contactul interuman, intrafamilial reprezinta cea mai importanta cale de transmitere, in principal in prima copilarie. In tarile in curs de dezvoltare pot interveni si alte cai de transmitere, de exemplu prin intermediul apei ADDIN REFMGR.CITE <Refman><Cite><Author>Angela Sopa</Author><Year>2005</Year><RecNum>178</RecNum><IDText> Consideratii asupra rolului cu Helicobacter pylori in patologia digestiva.</IDText><MDL Ref_Type="Journal (Full)"><Ref_Type>Journal (Full)</Ref_Type><Ref_ID>178</Ref_ID><Title_Primary> Consideratii asupra rolului cu Helicobacter pylori in patologia digestiva.</Title_Primary><Authors_Primary>Angela Sopa</Authors_Primary><Authors_Primary>Camelia Diaconu</Authors_Primary><Authors_Primary>Alice Balaceanu</Authors_Primary><Date_Primary>2005</Date_Primary><Reprint>Not in File</Reprint><Periodical>Medicina Moderna</Periodical><Issue>11</Issue><ZZ_JournalFull><f name="System">Medicina Moderna</f></ZZ_JournalFull><ZZ_WorkformID>32</ZZ_WorkformID></MDL></Ci te><Cite><Author>Bernhard Lembcke</Author><Year>1998</Year><RecNum>181</RecNum><IDText>Helicobact er pylori infection</IDText><MDL Ref_Type="Book Chapter"><Ref_Type>Book Chapter</Ref_Type><Ref_ID>181</Ref_ID><Title_Primary>Helicobacter pylori infection</Title_Primary><Authors_Primary>Bernhard Lembcke</Authors_Primary><Date_Primary>1998</Date_Primary><Reprint>Not in

File</Reprint><Start_Page>14.3:436-438</Start_Page><Volume>Lothar Thomas. THBooks Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1</Volume><Title_Secondary>In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results</Title_Secondary><ZZ_WorkformID>3</ZZ_WorkformID></MDL></Cite></ Refman>. Infectia evolueaza in multe cazuri asimptomatic. Atunci cand se insoteste de manifestari clinice, pacientii prezinta in mod obisnuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort abdominal, dureri abdominale, greata, arsuri, regurgitatii, senzatie de plenitudine dupa mese ADDIN REFMGR.CITE <Refman><Cite><Author>Angela Sopa</Author><Year>2005</Year><RecNum>178</RecNum><IDText> Consideratii asupra rolului cu Helicobacter pylori in patologia digestiva.</IDText><MDL Ref_Type="Journal (Full)"><Ref_Type>Journal (Full)</Ref_Type><Ref_ID>178</Ref_ID><Title_Primary> Consideratii asupra rolului cu Helicobacter pylori in patologia digestiva.</Title_Primary><Authors_Primary>Angela Sopa</Authors_Primary><Authors_Primary>Camelia Diaconu</Authors_Primary><Authors_Primary>Alice Balaceanu</Authors_Primary><Date_Primary>2005</Date_Primary><Reprint>Not in File</Reprint><Periodical>Medicina Moderna</Periodical><Issue>11</Issue><ZZ_JournalFull><f name="System">Medicina Moderna</f></ZZ_JournalFull><ZZ_WorkformID>32</ZZ_WorkformID></MDL></Ci te><Cite><Author>Consensul de la Maastricht</Author><Year>2003</Year><RecNum>135</RecNum><IDText>Manage mentul infectiei cu Helicobacter pylori in practica medicului generalist 22002</IDText><MDL Ref_Type="Journal (Full)"><Ref_Type>Journal (Full)</Ref_Type><Ref_ID>135</Ref_ID><Title_Primary>Managementul infectiei cu Helicobacter pylori in practica medicului generalist 22002</Title_Primary><Authors_Primary>Consensul de la Maastricht</Authors_Primary><Date_Primary>2003</Date_Primary><Reprint>Not in File</Reprint><Periodical>Stetoscop</Periodical><Volume>18</Volume><ZZ_Journal Full><f name="System">Stetoscop</f></ZZ_JournalFull><ZZ_WorkformID>32</ZZ_Workfor mID></MDL></Cite></Refman>. Exista doua categorii de metode diagnostice ale infectiei: 1. invazive: prin endoscopie digestiva superioara sunt prelevate mici portiuni de la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului (biopsie). Detectia microorganismului in materialul bioptic se poate face prin examen microscopic, cultura sau prin testul ureazei (prezenta acestei enzime este un indicator al infectiei cu H. pylori); 2. non-invazive: testul respirator cu uree si depistarea antigenului H.pylori in materiile fecale. Metodele invazive produc un disconfort semnificativ pacientilor, de aceea multi dintre acestia refuza endoscopia, mai ales cea de control, la 4 saptamani dupa incheierea

tratamentului. Forurile internationale recomanda folosirea mijloacelor neinvazive de diagnostic, ca alternativa la metodele invazive, la pacientii sub 45 ani, fara simptome de alarma care sa impuna endoscopia (pierdere ponderala nejustificata, sangerari digestive, varsaturi repetate, etc). Testul respirator cu uree are un cost ridicat si este rareori disponibil In laboratorul Synevo, printr-o tehnica ELISA calitativa se detecteaza antigenul H. pylori eliminat in materiile fecale. Testul are o acuratete de peste 90% atat pentru diagnostic, cat si pentru confirmarea eradicarii infectiei dupa tratament (pentru populatia adulta si pediatrica deopotriva) si prezinta avantajul unui cost mai redus, in comparatie cu celelalte metode. Metoda imunoenzimatica este capabila sa deceleze o concentratie minima de 25 ng/ml. Sistemul este specific pentru Helicobacter pylori si nu reactioneaza incrucisat cu genul Campylobacter care prezinta cea mai relevanta asemanare genomica cu Helicobacter pylori.

Recomandari Recomandari pentru determinarea antigenului Hp in materiile fecale: - suspiciune clinica de infectie cu Helicobacter pylori; - controlul eficacitatii tratamentului la 4 saptamani.