Sunteți pe pagina 1din 7

FISA DE LECTURA TITLU: Povestea lui Harap-Alb AUTOR: Ion Creanga EDITURA: Eminescu 1980 Bucuresti I.

LOC: intr o tara indepartata la o margine a pamantului TIMP:odata, acum mult, mult timp II. CONTINUT: -odata, cu mult timp in urma traia un imparat pe nume Verde Imparat care nu avea baieti, ci numai fete -acest imparat avea un frate mai mare intr o tara mult mai indepartata, pe care nu avusese prilejul sa l mai vada de multi ani, iar copiii celor doi nu se intalnisera nici ei niciodata -pe patul mortii, verde Imparat trimite scrisoare fratelui sau, ca acesta sa trimita pe unul dintre feciori pt a i fi successor la tron dupa moartea sa -craiul primind scrisoarea isi chema grabit cei trei feciori ptr a le da vestea -la auzirea acestei vesti, feciorul cel mare a spus ca aceasta onoare I se cuvine lui, deoarece este cel mai mare dintre frati -craiul accepta, iar baiatul pleaca pt a si lua cele de trebuinta pt drum -pt a l pune la incercare, craiul se imbraca intr o piele de urs si se ascunde sub un pod -cand feciorul a ajuns la acel pod, s a speriat de ursul care mormaia si rusinat, s a intors acasa -atunci fiul cel mijlociu a spus ca se duce el, iar craiul a acceptat, isa si acesta s a intors acasa, speriindu se de ursul de sub pod -craiul s a maniat foarte tare ca toti copiii lui sunt niste lasi si a inceput sa l dojeneasca, inclusive pe fiul cel mic, care nu facuse nimic -plin de manie, fiul cel mic a iesit in gradina si a inceput a plange in inima sa, lovit fiind in suflet de vorbele parintelui sau si cum statea el pe ganduri, a aparut dinaintea lui o baba garbova care umbla dupa milostenie -dupa ce i a vorbit matusa, fiul a scos un ban si i l a dat, dupa care aceasta l a indemnat sa mearga la crai si sa i spuna ca vrea sa incerce si el

-ducandu se la crai si spunandu i aceste vorbe, primeste acceptul tatalui sau si ii cere acestuia calul, armele si hainele cu care a fost el mire -atunci s a suit in pod si a coborat de acolo arme vechi si ruginite si haine vechi si putrezite, apoi a luat o tava cu jaratec si a pus o jos intre cai sic el care a mancat jaratecul s i l a ales ca tovaras de drum, acesta fiind un cal rapciugos, slab si urat, dar care se transforma intr o frumusete de cal si pe deasupra cu puteri nebanuite -cei doi au plecat la drum, la pod fiul a infruntat ursul cu curaj si a aflat ca acesta era tatal sau, dupa care a pornit mai departe, avand in minte niste sfaturi de la crai -dupa 49 de zile intra in codru unde este intampinat de omul span care il intreaba daca are nevoie de slug ape drum, dar il refuza, apare si a doua oara sub o alta infatisare si este refuzat -mai tarziu, Spanul, apare iarasi deghizat si l pacaleste pe tanar cu cateva vorbe, iar acesta il accepta ca sluga -Spanul, rautacios, il pacaleste pe tanar, il inchide intr o fantana si nu i a dat drumul pana acesta nu i a spus cine este, de unde vine si unde se duce -vicleanul span, ca sa il lase in viata pe fecior, l a pus sa jure pe palosul lui ca ii va fi sclav, nu va spune nimic din cele intamplate si ca vor face schimb de locuri, botezandu l Harap-Alb -ajunsi la Verde Imparat, spanul se prezinta ca fiu al fratelui imparatului, este prezentat curtii si cinstit cum se cuvine, pe cand Harap-Alb este trimis de span in grajd -la curte, spanul, este foarte aspru cu Harap-Alb, lovindu l, iar fetele imparatului vazand toate acestea, mai ales ca nu e bun ca tot neamul lor, se cam indoiau de span -ele au inceput a vorbi ca spanul nu seamana in partea lor, nici la chip, nici la bunatate, deoarece are o purtare necuviincioasa si ca Harap-Alb, sluga lui, are o infatisare mult mai placuta si seamana a fi mult mai omenos -inima le spunea ca spanul nu le este var si nu l puteau mistui, dar nu aveau ce face din cauza imparatului, deoarece nu dorea sa l supere -pe cand se aflau la un ospat, spanul a aflat ca salatile din care savura se gaseau greu pt ca numai in Gradina Ursului se gaseau si mai rar om ca sa poata lua dintr insele si sa scape cu viata -vrand sa se lepede de Harap-Alb, spanul, l a trimis sa i aduca salata din Gradina Ursului -mahnit, si a luat calul si cu nadejde in Dumnezeu au pornit la drum -Harap-Alb se intalneste pe drum cu baba care l a indemnat sa plece la unchiul sau, afla ca se numeste Sfanta Duminica si ii spune sa stea linistit ptr ca totul se va rezolva, deoarece puterea milosteniei il ajuta

-Sfanta Duminica a fiert o mursa iute si a turnat o in fantana din Gradina Ursului care era plina cu apa pana in gura , de unde ursul ce fioros si infricosator a baut, si a pierdut puterile si a adormit mort de putei sa tai lemne pe dansul -in acest timp Harap-Alb a ajuns in gradina si a adunat o multime de salati pe care nici nu le putea duce -cand sa iasa, ursul s a trezit si a pornit dupa dansul, iar acesta i a aruncat pielea de urs, pe care o avea de la tatal sau si a fugit, scapand cu obraz curat -cand spanul a vazut ca Harap-Alb traieste si ca a adus salatile, a devenit speriat ptr ca nu a scapat de el -nu a trecut mult timp si Harap-Alb a fost pus la o noua incercare de catre span si anume de a I adduce pielea si capul unui cerb fermecat, de care erau lipite pietre pretioase, iar in fruntea acestuia, o piatra stralucitoare ca soarele, toate de foarte mare valoare si foarte renumite in lumea intreaga -acest cerb se afla in Padurea Cerbului -mahnit, Harap-Alb, se duce iar la grajd, isi ia calul si porneste la drum cu nadejde in Dumnezeu -tanarul ajunge iar la Sfanta Duminica si aceasta il ajuta din nou, pornind impreuna spre Padurea Cerbului cu armele lui Statu-Palma-Barba-Cot -acolo, Harap-Alb a ascultat o pe batrana, a sapat o groapa in care a stat ascuns pan ace cerbul fermecat a venit sa bea apa, dupa care i a taiat capul, apoi a sarit in groapa si a stat acolo pana la asfintit cand cerbul a murit, ptr a nu fi otravit de privirea animalului -la cateva zile dupa ce Harap-Alb s a intors cu pielea si capul cerbului, imparatul a facut un ospat foarte mare in cinstea asa zisului sau nepot, la care acesta a auzit de fata Imparatului Ros despre care se zvonea ca este la fel de rea ca si el -ca sa scape odata de tanar, spanul, l a trimis sa i o aduca pe acea fata -atunci imparatul, fetele sale si toti oaspetii au ramas incremeniti -spanul nu stia cum sa si ascunda ura, iar Harap-Alb, ingrijit de ce i s ar putea intampla, mergea tot inainte prin locuri pustii si cu greu de strabatut -cand sa treaca un pod peste o apa mare, se intalneste cu o nunta de furnici, care trecea tocmai atunci -avand nadejde in Dumnezeu si suflet bun, Harap-Alb, a preferat sa o ia prin apa, riscand sa se inece, decat sa calce bietele furnici -mergand, i s a infatisat o furnica zburatoare, care ptr faptul ca nu le a stricat veselia, l a rasplatit cu o aripa pe care daca o aprinde, aceasta cu tot neamul ei ii vin in ajutor

-continuandu si drumul a auzit o bazaitura inadusita venind de sus -era vorba despre un roi de albine ce se invarteau in zbor pe deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo pana colo -Harap-Alb vazandu le asa, i s a facut mila de dansele si le a construit un stup -continuandu si drumul, multumit de fapta sa, i s a infatisat inainte craiasa albinelor care i a multumit ptr adapostul facut, rasplatindu lcu o aripa pe care daca o aprinde, ea ii vine imediat in ajutor -mergand la poalele unui codru il intalneste pe Gerila, care tremura de frig oricat de cald i ar fi fost si toata suflarea si faptura ii tineau hangul, iar Harap-Alb l a luat cu el -mergand ei, l au intalnit pe Flamanzila, pe care nu il satura nici pamantul, iar tanarul l a luat sip e el -mergand toti trei, l au intalnit pe Setila, care bause 24 de iazuri si o garla si striga in gura mare ca ii este sete si l au luat sip e acesta cu ei -pornind la drum cei patru, se intalnesc cu un om care avea in fruntea numai un ochi mare cat o sticla sic and il deschidea nu vedea nimic, iar cand il tinea inchis, fie zi, fie noapte, vedea si maruntaiele pamantului -Harap-Alb l a luat si pe Ochila cu elsi au pornit toti cinci la drum -mergand, il intalnesc pe Pasari-Lati-Lungila, care umbla cu arcul dupa vanat pasari si l au luat si pe acesta cu ei, pornind toti sase spre imparatia Imparatului Ros -pe unde treceau, cei sase, prapad faceau: Gerila potopea padurile prin ardere, Flamanzila manca lut si pamant si tot foame ii era, Setila sorbea apa de prin balti si iazuri, Ochila vedea toate cele ca dracul, Pasari-Lati-Lungila ademenea zburatoarele si jumulite si nejumulite, numai Harap-Alb nu aducea nici o suparare, insa ca tovaras de drum era partas la toate -cand au ajuns la imparatie, Harap-Alb i a spus Imparatului Ros ca au venit ptr a le da fata sa -fara sa le raspunda nimic, imparatul le a spus sa ramana peste noapte acolo si pana dimineata se mai gandeste ce sa faca -locul unde vroia sa ii culce era o casa de arama rosie cum e jaratecul, vrand astfel sa ii arda de vii, dar Gerila a suflat de trei ori cu buzisoarele sale si casa a ramas numai buna de dormit -vazand ca cei sase reusesc sa scape cu bine din capcana si o vor pe fata, imparatul nelasandu se batut, i a invitat la ospat, trebuind sa manance 12 harabale cu paine, 12 ialovite fripte sis a bea 12 buti pline cu vin, altfel vor fi omorati-dupa ce s au saturat Harap-Alb si ceilalti, au venit Flamanzila si setila care nici nu au simtit ca ar fi mancat sau baut ceva

-vazand imparatul acestea, manios, i a pus sa desparta macul de nisip dintr un sac mare in care erau amestecate, dar Harap-Alb aducandu si aminte de aripa fermecata de la furnica, a ars o si a aparut alaiul de furnici care au ales macul de o parte si nisipul de alta parte de nu gaseai fir de mac printre nisip sau invers -imparatul, rosu de manie, nu s a oprit aici s ii a pus pe oaspeti sa o pazeasca pe fata lui timp de o noapte -aceasta s a prefacut in pasare, nimeni vazand ca a disparut, dar cu ajutorul lui Ochila si Pasarila, fata a ajuns iar in pat, iar imparatul nu stia ce sa mai faca de ura -avand o fata de suflet ce semana cu fiica lui, imparatul i a spus lui Harap-Alb ca ii da fata daca o ghiceste pe cea adevarata -cu ajutorul aripei fermecate de la craiasa albinelor, harap-Alb a ales o pe fata imparatului, dar aceasta a zis ca nu merge cu el decat daca aduce calul acestuia trei smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete inaintea turturicii ei -impacandu se calul cu turturica pe drum, acesta ajunge primul, iar Harap-Alb o ia pe fata imparatului Ros si pleaca spre casa unchiului sau -in drum spre imparatie s au despartit de cei cinci voinici -continuandu si drumul, intre cei doi ia nastere un dor cae ii tulbura judecata lui Harap-Alb, el fiind hotarat ca Spanul sa nu puna mana si pe fata pe care o iubea -ajunsi la imparatie, fata de imparat il recunoaste pe span ca nefiind imparatului Verde -spanul ii taie capul lui Harap-Alb crezand ca si a incalcat juramantul, dar fat ail invie cu ajutorul celor trei smicele de mar dulce, apa moarta si apa vie, in timp ce calul il suie pe span pana in inaltul cerului, apoi ii da drumul facandu se praf -cei doi tineri au primit binecuvantarea imparatului Verde si imparatia acestuia, au facut o nunta ca in povesti, care a tinut foarte mult timp si l a care s a strans multa lume, craiasa furnicilor sic ea albinelor, precum si multi crai si imparati III. PERSONAJE: -craiul: tace molcum, posomort -Harap-Alb: ro cum i gotca, boboc n felul su -fiul mare: tu nu eti de mprat, nici mpria pentru tine -fiul mijlociu: ruinat

-Sfanta Duminica: bab grbovit de btrnee, care umbla dup milostenie -calul: o rpciug de cal, grebnos, dupuros i slab, de-i numrai coastele, Ghijoag urcioas, calul odat zboar cu dnsul pn la nouri i apoi se las n jos ca o sgeat. Dup aceea mai zboar nc o dat pn la lun i iar se las n jos mai iute dect fulgerul. i unde nu mai zboar i a treia oar pn la soare -Spanul: prefcut n alte straie, i zice cu glas subiratic i necunoscut -Imparatul Verde: arde de bucurie c i-a venit nepotul -fetele imparatului: li s-a fcut mil de dnsul i au zis Spnului cu biniorul -Gerila: o dihanie de om, care se prplea pe lng un foc de douzeci i patru de stnjeni de lemne i tot atunci striga, ct i lua gura, c moare de frig. i-apoi, afar de aceasta, omul acela era ceva de speriat; avea nite urechi clpuge i nite buzoaie groase i dblzate. i cnd sufla cu dnsele, cea deasupra se rsfrngea n sus peste scfrlia capului, iar cea dedesubt atrna n jos, de-i acoperea pntecele. i, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groas de-o palm. Nu era chip s te apropii de dnsul, c aa tremura de tare, de parc-l zghihuia dracul. i dac-ar fi tremurat numai el, ce i-ar fi fost? Dar toat suflarea i fptura de primprejur i ineau hangul: vntul gemea ca un nebun, copacii din pdure se vicrau, pietrele ipau, vreascurile iuiau i chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. Iar veveriele, gvozdite una peste alta n scorburi de copaci, suflau n unghii i plngeau n pumni, blestemndu-i ceasul n care s-au nscut. M rog, foc de ger era: ce s v spun mai mult! -Flamanzila: alt drcrie i mai mare: o namil de om mnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri i tot atunci striga n gura mare c crap de foame. -Setila: alt minunie i mai mare: o artare de om buse apa de la 24 de iazuri i o grl pe care umblau numai 500 de mori i tot atunci striga n gura mare c se usuc de sete. -Ochila: alt minunie i mai minunat: o schimonositur de om avea n frunte numai un ochi, mare ct o sit i, cnd l deschidea, nu vedea nimica; da chior peste ce apuca. Iar cnd l inea nchis, dar fie zi, dar fie noapte, spunea c vede cu dnsul n mruntaiele pmntului., vestitul Ochil, frate cu Orbil, vr primare cu Chioril, nepot de sor lui Pndil, din sat de la Chitil, peste drum de Nimeril -Pasari-Lati-Lungila: alt bzdganie i mai i: o pocitanie de om umbla cu arcul dup vnat psri. -Imparatul Ros: ngrozit, i asculta cu dezgust i numai nghiea noduri -fata imparatului: o farmazoana cumplita IV. PARERI PERSONALE: Povestea lui Harap-Alb de Ion creanga este un basm foarte interesant, placut, care mi a oferit multa placere in timp ce l am citit. Episoadele inlantuite armonios, au o compozitie clara si fireasca.