1

I.S.D.R. ISTORIA DREPTULUI ROMANESC CURS 1 ORGANISMELE SOCIALE SI NORMELE DE CONDUITA ALE GETODACILOR IN EPOCA PRESTATALA Geto-dacii fac parte din cadrul neamului tracilor, despre care parintele istorieiHerodot spunea ca e cel mai numeros dupa cel al inzilor. Tracii au patruns pe teritoriultarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, in cadrul procesului de indo-europenizare aspatiului carpatodanubiano-pontic. Ei sunt creatorii si purtatorii epocii bronzului peteritoriul tarii noastre. In cadrul neamului tracic s-au cristalizatgeto- dacii care sunt creatorii sipurtatorii epocii fierului pe teritoriul tarii noastre. Geto-dacii reprezinta cel maiimportant neam tracic, atat din punctul de vedere al nivelului civilizatiei materiale sispiritual pe care acestia l-au atins, cat si din punctual de vedere ai sistemuluiorganizarii politice pe care l-au construit. Cristalizarea getodacilor ca element etnicdistinct in cadrul neamului tracic a avut loc pe teritoriul tarii noastre, astfel incet putemspune ca geto-dacii sunt autohtoni in spatiul carpato-danubiano-pontic. Aria geograficade raspandire a neamului geto-dac a fost foarte intinsa, delimitata la nord de CarpatiiPadurosi, la sud de Muntii Balcanici, la vest de Tisa si la est de Nistru. Prezentastatornica a triburilor geto-dace in acest areal geografic este atestata de izvoareleistorice inca din secolul VI i.Hr. Istoriografia latina ii denumestedaci, cu referire latriburile din interiorul arcului carpatic, iar istoriografia greaca ii denumestegeti, cureferire la triburile extracarpatice. Este vorba de acelasi popor. Intrucat Strabo, ingeografia, afirma ca getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor. Alaturi de informatiile oferite de autorii antici referitoare la modul de viata algeto-dacilor, la nivelul lor de dezvoltare economica, precum si la formele de realizarea conducerii societatii, informatii pretioase legate de viata geto-dacilor in epocaprestatala le avem si din rezultatele descoperirilor arheologice, care intregesc imagineaorganizarii societatii geto-dace in Epoca Prestatala. Cele mai importante referiri ale autorilor antici: Herodot: in cartea a IV a a istoriilor sale, relateaza expeditia regelui person Darius, imparatul scitilor din steeple N Pontice, desfasurata in 514 i.Hr. Toatetriburile trace intalnite in cadrul expeditiei s-au supus regelui persan, cuexceptia geto-dacilor, care au opus o rezistenta inversunata, fiind insa infrantide armata persana, cu toate ca erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Tuchidide, in Razboiul peloponesiac, vorbeste despre uniunea de triburi geto-dace a odrizilor din Dobrogea, mentioneaza si numele a 2 conducatori aiacestei uniuni de triburi, din sec V i.Hr., Sitalches si Sentes. Acest istoric arataca getii si celelalte popoare din Dobrogea sunt vecini cu scitii, au aceleasi armesi aceleasi obiceiuri. Un autor latin, Pompeius Trobus, relateaza despre uniunea getilor dunareni,condusa de Rex Histrianorum, care a jucat un rol important in conflictul dintreregale Filip al II-lea al Macedoniei si capetenia scita Ateas. Istoricii Strabo siArian descriu expeditia lui Alexandru cel Mare la N Dunarii, in anul 335 i. Hr., ocazie cu care a fost cucerita una dintre cetatile geto-dace de pe malul stang al Dunarii. Un istoric latin, Curtius Lupus, in Istoria Alexandri vorbeste despre getii dela N gurilor Dunarii, care, in 326 i. Hr., au invins armata generaluluimacedonean Zofilion. IstoriculDiodor din Sicilia si Polianos si geograful Pansanias relateayaconfictul dintre diadohul Lisimah si Dromichete, capetenia unei uniuni detriburi geto+dace, din campia munteana, conflict desfasurat intre 300 si 292i.Hr. si care s-a terminat prin victoria capeteniei geto-dace.
1

IstoriculIustinius relateaza conflictul regelui geto-dac Oroles cu Pastarni sipovesteste despre pedepsele aplicate de rege soldatilor sai care initial fuseserainvinsi in conflictul cu Pastarni. Textele inscriptionatede la Histria mentioneazanumele a 2 regi geti, Zamoldegicos si Romarxos, care in sec III i.Hr. isiexercitau influenta asupra cetarilor grecesti de pe tarmul pontului Euxiniu. Istoricul Pompeius Drocus vorbeste despre incrementa dakorum pe rubobosten regem (cresterea puterii gero-dacilor sub regele Rubob intr-o zona plasata in interiorul arcului carpatic). Din toate aceste mentiuni se desprind o serie deconcluzii: Geto-dacii reprezinta o populatie sedentara, care practica agricultura pe scara larga, dispunea de cetati si asezari intarite si de armate puternice si bine echipate.Geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului, mai ales in cadrul celei de-adoua varste a fierului,laten, caracterizata printr-o puternica dezvoltare a mestesugului,a productiei si a schim,bului de marfuri, ceea ce a dus la acumularea unor bunuri demare valoare pe care agresorii veniti de pretutindeni erau permanent tentati sa le prade. Formele de organizare si conducere sociala ale geto-dacilor prezinta trasaturilesocietatii gentilice aflate pe ultimul stadiu de dezvoltare al ei: democratia militara a triburilor si uniunilor de triburi. In cadrul acestui sistem de conducere sociala, organul suprem de conducere a societatii este adunarea poporului inarmata, care lua cele maiimportante decizii pentru viata colectivitatii, pe baza principiului ca cine isi risca viatain lupta, trebuie sa si decida. Regii mentionati de autorii antici nu sunt sefi de state, ci conducatori militari aiunor triburi sau uniuni de triburi, alesi si revocati de Adunarea Poporului, care le stabilea si atributiile. Se manifesta tot mai accentuata tendinta acestor sefi militari,sprijiniti de aristocratia gentilocotribala de a-si permanentiza si consolida pozitia, de a-si transmite calitatea cu titlu ereditar, plasandu-se deasupra Adunarii Poporului, ceeace marcheaza tranzitia de la sistemul organizarii gentilice la sistemul organizariipolitice, adica de la comuna primitiva la stat. Normele de conduita In epoca prestatala, relatiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prinnorme de conduita fara caracter juridic, norme aplicate si respectate de buna voie demembrii societatii si care aveau caracter religios pronuntat. Unele obiceiuri sau cutumefara caracter juridic au supravietuit de-a lungul timpului, ajungand pana in epocamedievala, dovada incontestabila a continuitatii poporului roman. Astfel, herodot arata ca fiii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvenea din proprietatea comuna, indiciu ca proprietatea privata se afla in plin proces de formare. Alt indiciu:furtul reprezenta o foarte grava incalcare a regulilor de convietuire sociala.Obicei: incheierea conventiilor, insotite de un ritual, compus dintr-un juramant, insotit de un anumit ceremonial, care aminteste de procedura infratirii din Evul Mediu. Juramantul pe zeitatile din templu pe care trebuia sa-l faca slujitorii regelui. Daca regele se imbolnavea, se considera ca unul dintre supusii sai a jurat stramb =>aflarea celui vinovat, asemanatoare in privinta dublarii numarului de ghicitori cuinstitutia juridica feudala a juratorilor. Casatoria: poetul Menandru, referitor la o epoca mai veche, arata ca unele triburi trace cunosteau poligamia, dar informatii mai exacte si pentru o epoca mairecenta ne ofera poetul Horatiu care arata ca geto-dacii practicau cu strictetemonogamia. In societatea geto-daca prestatala, femeia avea o conditie socialainferioara barbatului, dovada in acest sens pedepsa aplicata de regele Oroles soldatilorsai, invinsi in luptele cu bastarnii: efectuarea muncilor casnice ale femeilor lor.
2

Aceste reguli de conduita erau respectate in mod firesc si nu prin constrangere,semnificativa fiind relatarea lui Aristotel: un neam tracic, agatursii, formulau regulilede conduita in versuri si le invatau pe de rost cantandu-le. In acest sens, Iustinius arataca scitii respectau dreptatea in chip firesc, nu prin legi si Herodot mentiona ca inca depe vremea regelui persan Darius, getii erau cei mai drepti dintre traci. Formarea statului geto-dac Saltul calitativ de la democratia militara la stat a fost rezultatul unor transformari economicesi sociale pe care le-a suferit societatea geto-daca: dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri, ca urmare a utilizarii unor unelteperfectionate si a cresterii productivitatii muncii, intensificarea circulatiei monetare siaparitia si adancirea stratificarii sociale in societatea geto-daca, care a dus la formareaclaselor si categoriilor sociale. Acesta este contextul in care apare statul geto-dac ca uninstrument utilizat de patura celor bogati (clasa dominanta in societate) pentru a-i tinein ascultare pe membrii saraci ai societatii. Se contureaza cele 2 criterii pe baza carora distingeau intre organizarea gentilica tribul si cea politico-statala: - Stratificarea sociala - Teritorial: presuspune ca apartenenta individului la comunitate nu se mai face in functie de gradul de rudenie, ci de teritoriul locuit. Acestia sunt factorii interni care au dus la formarea statului geto-dac si suntdeterminati. In afara lor au existat si factori externi, care au accentuat preocesul deformare a statului getodac: slabirea puterii celtilor si ilirilor in luptele cu romanii,precum si pericolul expansiunii economice si militare romane, statul roman cucerindteritoriul Dobrogei si stabilind limesul la Dunare. Statul dac s-a format si s-a consolidat in cadrul indelungatei domnii a regelui Burebista, despre care istoricul Strabon arata ca a pus capat luptelor interne care iidivizau si ii slabeau pe geto-daci, i-a facut sa asculte de poruncile sale, intemeind mare stapanire, de a carei putere se temeau toti vecinii, inclusiv statul roman, aflat in plina expansiune romana. Regele burebista a intreprins mai multe reforme cu ajutorul marelui preot deceneu, reforma politica presupunand unificarea prin mijloace pasnice sau militare atriburilor geto-dace. Reformareligioasa: unificarea credintelor disparate ale triburilotgeto-dace intr-un sistem politeist unic si reformaadminis trativa: mutarea centrului deputere al statului geto-dac din campia munteana in interiorul arcului carpatic,intemeind o noua capitala, sarmisedgetusa. ORGANIZAREA STATULUI GETO-DAC Organele centrale Puterea suprema: regele, varful nobilimii sclavagiste si al aparatului de stat. la geto-daci, regalitatea nu era ereditara, desi au existat tendinte in acest sens, astfel incat burebista si decebal erau fii de regi. Ca o particularitate a succesiunii la tron in statul geto-dac: vocatie la tron o aveasi marele preot. Acesta juca rolul unui adevarat vice-rege si completa cu puterea sareligioasa puterea laica a regelui. Autorii antici iordanes si iocasius: marii preoti aveauin statul geto-dac o putere aproape regala. Pozitia pe care marele preot o avea in statulgeto-dac se explica si prin interesul regilor si varfului aristocratiei sclavagiste de aacredita ideea originii divine a legilor, ca si la roma si ca atare preotii erau singurii inmasura sa interpreteze vointa zeilor, revenindu-le principalele atributii judecatoresti.

Marele preot, in acest context, era judecatorul suprem in statul geto-dac. Preotiiau constituit in statul geto-dac principalul factor prin intermediul caruia a fost elaboratin sens formal si impus sistemul dreptului geto-dac. Organizarea centrala a statului geto-dac se completa cu o curte a regelui,alcatuita din sfetnici si dregatori si organizata dupa model eremistic. In cadrul acesteicurti se contura si o ierarhie a dregatorilor, dovada ca acornion, dupa cum rezulta dininscriptia de la dionisopolis, era primul sfetnic al lui burebista, iar vezinas era primul sfetnic al lui decebal. Organizarea locala Informatii in legatura cu organizarea locala le avem de la un autor antic suidas,care mentioneaza ca pana la instaurarea dominatiei romane, in statul geto-dac, erauunii impusi mai mari peste treburile agricole, iar altii din jurul regelui erau impartiti labaza cetatatii. Se desprind astfel douaconc luz ii: - Existenta a doua categorii de dregatori locali, dregatori cu atributii administrative si dregatori cu atributii militare si de comanda. - Statul geto-dac era impartit in unitati administrativ-teritoriale, iar agricultura juca un rol esential, dovada ca statul era direct interesat si implicat in desfasurarea acestei activitati economice. Principala atributie a dregatorilor cu competente administrative era supravegherea distribuirii periodice a loturilor de cultura in cadrul obstilor satesti sau teritoriale, precum si a repartizarii produselor, ocazie cu care percepeau tributul cuvenit statului. ESENTA SI FORMAREA STATULUI GETO-DAC Din punctul de vedere al esentei, este un stat sclavagist incepator, cu particularitati care il apropie de statele bazate pe modul de productie tributal sauasiatic. In scurta sa perioada de existenta, cuprinsa intre domniile lui burebista sidecebal, statul geto-dac nu s-a putut desavarsi ca un stat sclavagist de tip clasic,precum statele grecesti sau cel roman. Exista o puternica stratificare sociala, pusa in evidenta de diocasius siiordanes, care neau transmis denumirile claselor sic ategoriilor sociale in care eraimpartit statul geto-dac. Clasele dominante erau: aristocratia sclavagista, ai careimembri se numeau tarabostes sau pileati si patura saraca, ai carei membri se numeaucomati sau capilati. Desi s-a practicat in unele domenii ale vietii economice, in special pelatifundiile private ale tarabostilor, rel. sclav. nu s-au putut desavarsi in statul geto-dac,astfel incat sclavagismul la geto-daci era unul incepator, sporadic, patriarhal, muncasclavilor nu reprezenta baza productiei. Aceasta era asigurata de munca oamenilorsaraci, dar liberi, grupati in obstile satesti sau teritoriale. La aceasta se adauga simonopolul regelui asupra minelor de aur, intregind astfel incadrarea statului geto-dacdin punctul de vedere al esentei in categoria statelor bazate pe modul de productie tributar. FORMA Statul geto-dac a fost o monarhie cu pronuntat caracter militar. .. .. .. .. .. .. .. . Imparatul Domitian i-a recunoscut lui decebal calitatea de rege, acordandu-idiadema regala, in calitate de conducator al unui stat clientelar Romei. In ceea cepriveste caracterul militar, acesta nu este o dovada de primitivism, ci este o consecintaa permanentului pericol extern cu care statul geto-dac s-a confruntat inca dinmomentul constituirii sale. DREPTUL GETO-DAC Concomitent cu formarea statului geto-dac, a aparut si dreptul geto-dac, normele juridice au luat loc obiceiurilor nejuridice din epoca democratiei militare. Acesta s-a format pe 3 cai: - Unele dintre obiceiurile sau cutumele nejuridice din perioada democratiei
4

militare, acelea care erau convenabile si utile claselor dominante au fost preluate si sanctionate de stat, devenind obiceiuri juridice - In conditiile noi ale organizarii politico-statele, prin repetarea unor comportamente corespunzatoare noilor realitati economice si sociale sunt instituite noi obiceiuri juridice - Pe langa dreptul cutumiar/nescris, care imbraca forma obiceiului, in statul getodac s-a elaborat si un sistem de legi care nu ne-a parvenit pe cale directa, dar pecare autorii antici il mentioneaza. Strabos si iordanes afirma ca legile, in epocalui Burebista, care pretindea ca i-au fost inspirate de zei , sunt transmise din generatie in generatie pana in secolul VI i. Hr. Prin aceste legi, nu s-a realizat osimpla codificare a obiceiurilor, deoarece, spun autorii mentionati, legilerespective cuprind porunci ale regelui, ele cuprind norme de drept noi. In moddeliberat, in procesul de legiferare, burebista a facut recurs la autoritateareligioasa pentru a se face ascultat de popor si pentru a dubla autoritatea de statcu cea a religiei, in asigurarea respectarii legilor. Institutiile dreptului geto-dac nu ne-au parvenit in mod direct, deoarece texteleacestor legi nu s-au pastrat. Putem reconstitui insa in linii generale fizionomiaprincipalelor institutiijuridice pe baza unor izvoare istorice, precum si pe bazaurmelor pe care aceste legi le-au lasat asupra dreptului de mai tarziu. Cea mai importanta institutie a dreptului geto-dac este cea a proprietatii. In materia proprietatii, geto-dacii au cunoscut doua forme de proprietate: a) Privata b)Comuna devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale a) Existenta proprietatii private este atestata de un autor antic, cripton, carementiona ca in statul geto-dac exista mari proprietari de pamanturi si vite.Vanzarea sclavilor pe pietele Imperiului Roman era o practica frecventa.Obiectul proprietatii private il constituiau vitele si sclavii, iar titularii erautarabostes. b)In ceea ce priveste proprietatea comuna devalmasa, fizionomia acesteia ne-a parvenit, prin intermediul odelor poetului roman horatiu. Din versurile lui,rezulta ca pamantul obstii satesti sau teritoriale nu era impartit, ci era stapanit indevalmasie de membrii obstii, ca de altfel si recoltele stranse de pe acesteterenuri. Cultivarea se facea conform sistemului asolamentului bienal.Terenulde cultura era impartit in loturi, acestea fiind atribuite membrilor obstii printragere la sorti, in folosinta individuala pe termen de 1 an, iar la sfarsitul anuluise redistribuiau familiilor din obsti prin acelasi sistem al tragerii la sorti.Aceasta activitate era supravegheata de dregatorii avand atributii administrative