P. 1
Analiza_functionala

Analiza_functionala

|Views: 124|Likes:

More info:

Published by: Adriana-Madalina Cristea on Oct 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2013

pdf

text

original

Analiz˘ functional˘ a ¸ a - note de curs ˘ ˘ Daniel STANICA Bucure¸ti, 2011 s

2

1. Spatii liniare ¸

x) −→ αx ∈ X numite adunare ¸i. ∀ x ∈ X. care verific˘ urm˘toarele propriet˘¸i: ¸ a a at 1) x + y = y + x. Dac˘ K = R. y) −→ x + y ∈ X. atunci X se nume¸te spatiu liniar complex. 7) α(x + y) = αx + αy. y ∈ V ¸i αx ∈ V. Prelungirea ¸ functionalelor liniare ¸ Not˘m cu K multimea numerelor reale sau multimea numerelor complexe a ¸ ¸ (K = R sau K = C). Atunci X se nume¸te spatiu liniar. ∀ α. ∀ α ∈ K. K × X ∋ (α. ∀ x. s ¸ Observatie. ∀ x. 6) α(βx) = (αβ)x. atunci X din definitia anterioar˘ se nume¸te ¸ a ¸ a s spatiu liniar real. ∀ x ∈ X. a ıncˆ 4) Pentru orice element x ∈ X. ∀ x. β ∈ K. 8) (α + β)x = αx + βx. ∀ x ∈ X. ∀ x ∈ V . ∀ α ∈ K. exist˘ un element −x ∈ X astfel ˆ at a ıncˆ x + (−x) = 0. respectiv. ¸ s a ¸ Definitia 1. β ∈ K. y ∈ X. ∀ x. z ∈ X. ∀ α.Capitolul 1 Spatii liniare. ˆ s ınmultire cu scalari. 2) (x + y) + z = x + (y + z).1 Fie X o multime de obiecte numite vectori ¸i dou˘ operatii: ¸ X × X ∋ (x. 3) Exist˘ un element 0 ∈ X astfel ˆ at 0 + x = x. y. iar dac˘ K = C. ¸ a s ¸ ¸ ¸ s ¸ Definitia 1. ∀ x ∈ X. 5) 1x = x. as a s 3 . y ∈ X.2 O submultime V a unui spatiu liniar X se nume¸te subspatiu ¸ liniar dac˘ ¸i numai dac˘ x + y ∈ V.

pentru orice alt element x ∈ X. . . . Multimea ¸ ¸ sp(x1 . . xn } se nume¸te baz˘ (finit˘) a ¸ ¸ s a a spatiului liniar X. αn pentru care se verific˘ ¸ a a egalitatea (1. xn . a x sunt liniar dependenti. . x2 . n ≥ 2. xn }. . . . . n ∈ N} se nume¸te subspatiul liniar generat de multimea M . x2 . x2 . .3 Vectorii x1 . . . . . s Definitia 1. . . x2 . α2 . . . ∀ i = 1. . . .1) este αi = 0. xi ∈ M. s ¸ a Definitia 1. xn se numesc liniari dependenti dac˘ exist˘ ¸ ¸ a a scalarii α1 . . . .4 1. x2 . . . . x2 . αn ∈ K atunci expresia s n ∑ i=1 αi xi = α1 x1 + α2 x2 + · · · + αn xn se nume¸te combinatie liniar˘ a vectorilor x1 . a ¸ ¸ a ¸ Definitia 1. α2 . Acest subs ¸ subspatiu are dimensiunea n. . . vectorii x1 . . ¸ b) Fie M o multime de elemente din spatiul liniar X. . x2 .4 Un spatiu liniar X se nume¸te finit dimensional dac˘ ¸i nu¸ ¸ s a s mai dac˘ exist˘ o multime finit˘ maximal˘ de vectori liniari independenti a a ¸ a a ¸ {x1 . xn elemente liniar independente din ¸ spatiul liniar X. . adic˘. Multimea {x1 . . Fiind dati vectorii x1 . . . . . xn ) := {α1 x1 + α2 x2 + · · · + αn xn | α1 . xn . xn . . . . x2 . . xn ∈ ¸ s ¸ X ¸i scalarii α1 . x2 . x2 . αn ∈ K} se nume¸te subspatiul liniar generat de elementele x1 . . αn cu cel putin unul diferit de 0 astfel ˆ at ¸ ıncˆ n ∑ i=1 αi xi = 0. Acest num˘r se nume¸te dimensiunea spatiului s a a s ¸ liniar X. x2 . . .5 a) Fie n ∈ N ¸i x1 . . . . Spatii liniare ¸ Fie X un spatiu liniar ¸i n ∈ N. . . . . (1. . α2 . . xn se numesc liniari independenti dac˘ nu sunt liniar de¸ a pendenti. . Observ˘m c˘ vectorii x1 . xn sunt liniar dependenti dac˘ ¸i numai a a ¸ a s dac˘ cel putin unul dintre ei se poate scrie ca o combinatie liniar˘ a celorlalti. adic˘ singura alegere a scalarilor α1 .1) Vectorii x1 . α2 . . . ¸ Fie X un spatiu liniar finit dimensional. n. s ¸ ¸ . . . Atunci orice baz˘ a lui X contine ¸ a ¸ acela¸i num˘r de elemente. Atunci multimea ¸ ¸ ¸ sp(M ) := {α1 x1 + α2 x2 + · · · + αn xn | αi ∈ K. . Un spatiu liniar care nu admite o baz˘ finit˘ se nume¸te ¸ ¸ a a s spatiu liniar infinit dimensional.

Atunci exist˘ o functional˘ liniar˘ f : X → R astfel ˆ at a ¸ a a ıncˆ f (x) = f0 (x). s Definitia 1. s Corolarul 1. ∀ x ∈ X. O functional˘ p : X → R se nume¸te ¸ ¸ ¸ a s seminorm˘ dac˘ este subaditiv˘ ¸i a a as p(αx) = |α|p(x).8 Fie X un spatiu liniar.7 Fie X un spatiu liniar real. y ∈ X ¸i α. ∀ x ∈ X. O functional˘ f este liniar˘ dac˘ ¸i numai dac˘ ¸ a ¸ a a as a f (αx + βy) = αf (x) + βf (y). O functional˘ subaditiv˘ ¸i pozitiv omogen˘ se nume¸te subliniar˘. Prelungirea functionalelor liniare ¸ 5 Observatie Dac˘ V este un subspatiu al spatiului liniar X ¸i a ∈ X \ V ¸ a ¸ ¸ s atunci sp(V ∪ {a}) = {x + λa | x ∈ V. ∀ x ∈ X. ∀ x ∈ V. λ ∈ K}. ∀ x. ¸ a as a s a ¸ Teorema 1. p : X → R o ¸ ¸ functional˘ subliniar˘ ¸i f0 : V → R o functional˘ liniar˘ astfel ˆ at ¸ a as ¸ a a ıncˆ f0 (x) ≤ p(x). V un subspatiu liniar al lui X. O functie f : X → K se nume¸te ¸ ¸ ¸ s functional˘. Atunci exist˘ o functional˘ liniar˘ f : X → R astfel a s a ¸ a a ˆ at ıncˆ f (x0 ) = p(x0 ) ¸i f (x) ≤ p(x). y ∈ X.1 (Teorema Hahn-Banach de prelungire a functionallor liniare) Fie X un spatiu liniar real. ∀ x ∈ X. ∀ x. s Definitia 1.1 Fie X un spatiu liniar real. O functional˘ p : X → R se nume¸te pozitiv omogen˘ dac˘ ¸ a s a a p(αx) = αp(x). Definitia 1.1. ∀ x ∈ V ¸i f (x) ≤ p(x). ∀ α ∈ K. β ∈ K.6 Fie X un spatiu liniar. ∀ α ≥ 0. ¸ ¸ O functional˘ p : X → R se nume¸te subaditiv˘ dac˘ ¸ a s a a p(x + y) ≤ p(x) + p(y). p : X → R o functional˘ sub¸ ¸ a liniar˘ ¸i x0 ∈ X. .

β ∈ K. Atunci exist˘ o functional˘ liniar˘ f : X → K astfel ˆ at a ¸ a a ıncˆ f (x) = f0 (x). O functie T : X → Y se va ¸ s a ¸ ¸ numi operator. ∀ x ∈ V.6 1. ∀ x ∈ X.1 Fie X un spatiu liniar. y ∈ X ¸i α. 1Y sunt operatorii identitate ai spatiilor X. s Definitia 1. a a s . Un operator T este liniar dac˘ ¸i numai dac˘ as a T (αx + βy) = αT (x) + βT (y). p : X → R o seminorm˘ ¸i x0 ∈ X. T este injectiv dac˘ ¸i numai dac˘ din as a T (x) = 0 rezult˘ c˘ x = 0. Atunci exist˘ ¸ s a −1 −1 un operator liniar T : Y → X (numit inversul lui T ) astfel ˆ at T ◦ T = ıncˆ 1Y ¸i T −1 ◦ T = 1X . s Fie un operator liniar T : X → Y .9 Fie X ¸i Y dou˘ spatii liniare.2 Fie T : X → Y un operator liniar ¸i bijectiv. ∀ x ∈ X. Definitia 1. s ¸ respectiv Y (1X (x) = x. ∀ x ∈ X. iar T este surjectiv dac˘ ¸i numai dac˘ pentru orice a a as a y ∈ Y exist˘ x ∈ X astfel ˆ at T x = y. ∀ y ∈ Y ). Spatii liniare ¸ Propozitia 1. p : ¸ ¸ ¸ X → R o seminorm˘ ¸i f0 : V → K o functional˘ liniar˘ astfel ˆ at as ¸ a a ıncˆ |f0 (x)| ≤ p(x). as a s Propozitia 1.10 Dou˘ spatii liniare X ¸i Y se numesc izomorfe dac˘ ¸i numai ¸ a ¸ s as dac˘ exist˘ un operator T : X → Y care este liniar ¸i bijectiv. V un subspatiu liniar al lui X. ¸ as Atunci exist˘ o functional˘ liniar˘ f : X → K astfel ˆ at a ¸ a a ıncˆ f (x0 ) = p(x0 ) ¸i |f (x)| ≤ p(x). unde 1X . s Corolarul 1. ∀ x ∈ V ¸i |f (x)| ≤ p(x). ∀ x.2 Fie X un spatiu liniar. Un operator liniar T este bijectiv a ıncˆ dac˘ ¸i numai dac˘ T este injectiv ¸i surjectiv. respectiv 1Y (y) = y.

7 .1 Fie X un spatiu liniar. s ¸ Exemplul 2. O norm˘ pe X (notat˘ ∥ · ∥) este o ¸ ¸ a a functie definit˘ pe X cu valori reale ¸i cu propriet˘¸ile: ¸ a s at 1) ∥x∥ ≥ 0.n ∈ Kn . ∀ α ∈ K. i=1 m sau. Un spatiu liniar X ˆ ¸ ınzestrat cu o norm˘ ∥ · ∥ (cu notatia (X.Capitolul 2 Spatii liniare normate. ∀ x ∈ X. ∀ x ∈ X ¸i ∥x∥ = 0 dac˘ ¸i numai dac˘ x = 0. Spatiul Kn este spatiu liniar normat cu fiecare ¸ ¸ din normele: m ∥x∥1 := ∥x∥2 := ∑ i=1 m ∑ i=1 |xi |. ∀ x = (xi )i=1. ∀ x = (xi )i=1. pentru p ∈ R. |xi |2 . y ∈ X.n ∈ Kn . p ≥ 1: ( ∥x∥p := m ∑ i=1 )1/p |xi |p . ∥ · ∥)) se a ¸ nume¸te spatiu liniar normat. ¸ Operatori liniari ¸i continui pe s spatii liniare normate ¸ Definitia 2. mai general. 3) ∥x + y∥ ≤ ∥x∥ + ∥y∥.1 Fie n ∈ N∗ .n ∈ Kn .n ∈ Kn . ∥x∥∞ := max |xi |. ∀ x = (xi )i=1. ∀ x = (xi )i=1. s as a 2) ∥αx∥ = |α|∥x∥. ∀ x.

SPATII LINIARE NORMATE.8CAPITOLUL 2. xn ∈ K. xn ∈ K. k∈N Exemplul 2. k∈N Exemplul 2. k∈N Exemplul 2.2 Spatiul m al ¸irurilor de scalari m˘rginite ¸ s a m := {(xn )n∈N | (xn )n∈N m˘rginit . t∈A .3 Spatiul c al ¸irurilor de scalari convergente ¸ s c := {(xn )n∈N | (xn )n∈N convergent . ∀ n ∈ N} a este spatiu liniar normat cu norma ¸ ∥(xn )n∈N ∥ := sup |xk |.5 Fie A o multime nevid˘ ¸i ¸ as M (A) := {f : A → K | f m˘rginit˘} a a (multimea functiilor m˘rginite definite pe A ¸i cu valori scalare) este spatiu ¸ ¸ a s ¸ liniar normat cu norma ∥f ∥ = sup |f (t)|.4 Spatiul lp al ¸irurilor de scalari absolut p-sumabile ¸ s lp := {(xn )n∈N | ∑ n∈N |xn |p < ∞. ∀ n ∈ N} sunt spatii liniare normate cu norma ¸ ∥(xn )n∈N ∥ := sup |xk |. xn ∈ K. ∀ n ∈ N} este spatiu liniar normat cu norma ¸  ∥(xn )n∈N ∥p :=  ∑ 1/p |xk |p  . ∀ n ∈ N} ¸i spatiul c0 al ¸irurilor de scalari convergente la 0 s ¸ s c0 := {(xn )n∈N | (xn )n∈N convergent la 0. xn ∈ K. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SPA ¸ ¸ Exemplul 2.

3 Fie (X. 0≤i≤k t∈A Exemplul 2. a < b ∈ R ¸i s C k ([a. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat ¸i M ⊂ X o multime.8 Fie n ∈ N p ∈ R. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat.4 Fie (X. a s a O submultime A ⊆ X se nume¸te deschis˘ dac˘ ¸i numai dac˘ pentru orice ¸ s a as a a ∈ A exist˘ o raz˘ r > 0 astfel ˆ at Br (a) ⊆ X. a . O multime V ¸ ¸ s ¸ se nume¸te vecin˘tate a lui x dac˘ ¸i numai dac˘ exist˘ o multime deschis˘ D s a as a a ¸ a astfel ˆ at {x} ⊂ D ⊂ V . a a ıncˆ Definitia 2. ¸ ¸ s ¸ x ∈ X este punct interior al multimii M dac˘ M este o vecin˘tate a lui ¸ a a X. Ω o multime deschis˘ din Rn ¸i ¸ a s Lp (Ω) = {f : Ω → R | f m˘surabil˘. Definitia 2. a a a ˆ care am identificat dou˘ functii egale aproape peste tot} ın a ¸ este spatiu liniar norma ¸  1/p ∥f ∥p =  |f (t)|p dt Ω ∫ . b] de clas˘ C k ) este spatiu liniar normat cu ¸ ¸ a ¸ norma ∥f ∥k = max sup |f (i) (t)|. iar multimea Br (x0 ) := {x ∈ X | ∥x − x0 ∥ ≤ r} se nume¸te s a ¸ s bila ˆ ınchis˘ de centru x0 ¸i raz˘ r. x0 ∈ X ¸i r > 0.6 Fie A un spatiu topologic compact ¸i ¸ s C(A) := {f : A → K | f continu˘} a (multimea functiilor continue definite pe A ¸i cu valori scalare) este spatiu ¸ ¸ s ¸ liniar normat cu norma ∥f ∥ = sup |f (t)|. b]) := {f : [a. ıncˆ Definitia 2.7 Fie k ∈ N∗ . t∈A Exemplul 2. p ≥ 1. Interiorul unei multimi este o multime de¸ s a ¸ ¸ schis˘.2 Fie (X. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat ¸i x ∈ X. b] → R | f derivabil˘ de k ori pe(a. b) cu f (k) continu˘} a a (multimea functiilor definite pe [a.9 Exemplul 2. |f |p integrabil˘. Multimea punctelor interioare ale unei multimi M se nume¸te interiorul ¸ ¸ s o multimii M ¸i se noteaz˘ cu M . ¸ ¸ s Multimea Br (x0 ) := {x ∈ X | ∥x − x0 ∥ < r} se nume¸te bila deschis˘ de ¸ s a centru x0 ¸i raz˘ r.

5 Fie (X. ∀ x ∈ X. a a s a O multime M ⊂ X este ˆ ¸ ınchis˘ dac˘ ¸i numai dac˘ multimea X \ M este a a s a ¸ deschis˘. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat ¸i ∥ · ∥1 . ∥ · ∥) un spatiu liniar normat ¸i M o submultime a lui ¸ ¸ s ¸ X. Vom spune c˘ un element x ∈ X este aderent multimii M dac˘ pentru a ¸ a orice vecin˘tate V a lui x avem V ∩ M ̸= ∅. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat. Vom scrie xn −→ x sau n→∞ xn = x. a a Definitia 2.1 Fie (X.8 Fie (X. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SP ¸ ¸ Definitia 2. ¸ s a ¸ a a Definitia 2. Un ¸ir (xn )n∈N ⊂ X este ¸ ¸ s convergent la x ∈ X dac˘ ¸i numai dac˘ as a n→∞ o lim ∥xn − x∥ = 0. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat. a ¸ s ¸ Definitia 2. c2 astfel ˆ at ıncˆ c1 ∥x∥1 ≤ ∥x∥2 ≤ c2 ∥x∥1 . a Multimea tuturor punctelor aderente multimii M se nume¸te aderenta mul¸ ¸ s ¸ ¸imii M ¸i se noteaz˘ cu M . lim Propozitia 2. O submultime a spatiului X se nume¸te de a doua categorie Baire dac˘ ¸ ¸ s a nu este de prima categorie Baire. SPATII LINIARE NORMATE.9 Fie (X. a a ın Observatie. O submultime a spatiului X se nume¸te de s a a ¸ ¸ s prima categorie Baire dac˘ poate fi scris˘ ca reuniune num˘rabil˘ de multimi a a a a ¸ rare.10CAPITOLUL 2. O submultime M ⊆ X ¸ ¸ ¸ este ˆ ınchis˘ dac˘ ¸i numai dac˘ pentru orice ¸ir (xn )n∈N ⊂ M convergent la a as a s un element x ∈ X rezult˘ c˘ x ∈ M . M se nume¸te rar˘ dac˘ M = ∅. f se nume¸te continu˘ (pe X) dac˘ ¸i numai s a as dac˘ este continu˘ ˆ orice element x ∈ X. . ∥ · ∥2 dou˘ norme ¸ ¸ s a pe X.7 Fie (X. Se poate demonstra u¸or c˘ functia norm˘ este continu˘. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat. t s a O multime M ⊂ X se nume¸te ˆ ¸ s ınchis˘ dac˘ ¸i numai dac˘ M = M . Normele se numesc echivalente dac˘ ¸i numai dac˘ exist˘ constantele as a a pozitive c1 . O functie f : X → R ¸ ¸ ¸ se nume¸te continu˘ ˆ x ∈ X dac˘ ¸i numai dac˘ pentru orice ¸ir convergent s a ın as a s xn −→ x avem f (xn ) −→ f (x).6 Fie (X. Definitia 2. ∥ · ∥) un spatiu liniar normat ¸i M o submultime a lui ¸ X.

C k ([a. lp . C(A).1 (Baire) Orice spatiu Banach este de categoria a doua Baire. b]). Atunci X este spatiu Banach ¸ ¸ ¸ dac˘ ¸i numai dac˘ orice serie absolut convergent˘ (cu elemente din X) este as a a convergent˘. s Exemplul 2. a ¸ s ¸ Lema 2. pentru orice ε > 0. s . m. c0 . ¸ ¸ ˆ ıntr-un spatiu liniar normat finit dimensional.m→∞ lim ∥xm − xn ∥ = 0. Deci. ¸ Teorema 2. s ın a a Propozitia 2.9 Spatiile Kn . ∑ n≥1 Limita acestui ¸ir se nume¸te suma seriei ¸i se noteaz˘ cu s s s a Seria ∑ n≥1 xn se nume¸te absolut convergent˘ dac˘ seria numeric˘ s a a a ∥xx ∥ este convergent˘.11 Fie (xn )n∈N un ¸ir ˆ spatiul normat X. Not˘m cu sn = ¸ n ∑ xk .11 Observatie. a Propozitia 2. M (A).1 Fie X un spatiu liniar normat ¸i Y un subspatiu cu Y ̸= X. Un ¸ir (xn )n∈N ⊂ X se ¸ nume¸te ¸ir Cauchy dac˘ ¸i numai dac˘ s s as a n. ∀ y ∈ Y . (sn )n∈N ) se nume¸te serie de termen general xn ¸i s s ∑ k=1 se noteaz˘ cu a Seria ∑ n≥1 xn . ¸ s Definitia 2. X se nume¸te spatiu Banach (sau spatiu liniar complet) dac˘ ¸i numai dac˘ s ¸ ¸ as a orice ¸ir Cauchy cu elemente din X este convergent la un element din X. oricare dou˘ norme sunt echiva¸ a lente.10 Fie X un spatiu liniar normat. Perechea ((xn )n∈N . ¸ s ın ¸ a Definitia 2. exist˘ un element xε ∈ X \ Y astfel ˆ at ∥xε ∥ = 1 a ıncˆ ¸i ∥xε − y∥ > 1 − ε. Atunci.3 Fie X un spatiu liniar normat. Lp (Ω) definite ˆ ¸ ın exemplele anterioare sunt spatii Banach. Dac˘ ˆ ¸ a ıntru-n spatiu liniar normat exist˘ dou˘ norme echiva¸ a a lente ¸i dac˘ un ¸ir (xn )n∈N ⊂ X este convergent ˆ s a s ıntr-o norm˘ atunci el este a convergent ¸i ˆ cealalt˘ norm˘. c.2 Orice spatiu liniar finit dimensional este izomorf cu Kn . ∞ ∑ n=1 n≥1 xn se nume¸te convergent˘ dac˘ ¸irul (sn )n∈N este convergent. s a a s xn .

∥x − x0 ∥ < δ ⇒ ∥T (x) − T (x0 )∥ < ε. ∃ δ > 0 astfel ˆ at din x ∈ X. lim lim Propozitia 2. ∀ x ∈ X. ın Deci un operator liniar ˆ ıntre dou˘ spatii liniare normate esete ori continuu a ¸ peste tot ori discontinuu peste tot. Y ). x0 ∈ X ¸i T : X → Y un ¸ ¸ s operator. Atunci X este finit ¸ dimensional dac˘ ¸i numai dac˘ orice submultime m˘rginit˘ ¸i ˆ as a ¸ a a s ınchis˘ a lui X a este compact˘. a Definitia 2.3 Fie X. T este continuu ˆ x0 dac˘ ın a ∀ ε > 0. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SP ¸ ¸ Teorema 2. Y spatii liniare normate. Atunci T este continuu dac˘ ¸i numai dac˘ exist˘ M > 0 astfel ˆ at as a a ıncˆ ∥T (x)∥ ≤ M ∥x∥. Vom nota cu ¸ L(X.2 (Riesz) Fie X un spatiu liniar normat. Definim ¸ ∥T ∥ := sup ∥T (x)∥. Fie X. Y ) := {T : X → Y | T liniar ¸i continuu}. s Teorema 2. Y ) → R este o norm˘.4 Fie X. SPATII LINIARE NORMATE. ∥x∥≤1 Atunci functia ∥ · ∥ : L(X. Y spatii liniare normate. Y ) ⇒ ∥T (x)∥ ≤ ∥T ∥∥x∥. Y spatii liniare normate ¸i T : X → Y un operator ¸ ¸ s liniar.12 Fie X. ıncˆ De asemenea continuitatea ˆ x0 poate fi descris˘ ¸i cu ajutorul ¸irurilor astfel ın as s ∀ (xn )n∈N ⊂ X cu n→∞ xn = x0 ⇒ n→∞ T (xn ) = T (x0 ).12CAPITOLUL 2. ¸ a Observ˘m c˘ din definitia anterioar˘ rezult˘ c˘ a a ¸ a a a T ∈ L(X. ∀ x ∈ X .5 Fie T ∈ L(X. Atunci T este continuu ˆ ıntr-un punct x0 ∈ X dac˘ ¸i numai dac˘ T a s a este continuu ˆ 0. s Propozitia 2. Y spatii liniare normate ¸i T : X → Y un operator ¸ s liniar. Un operator liniar continuu ˆ orice punct ın se nume¸te continuu.

Atunci ¸ s ¸ L(X. pentru orice a s ¸ ¸ x0 ∈ M ¸irul (xn )n∈N ⊂ M definit prin xn+1 = T (xn ) converge la unica solutie s ¸ ˆ plus. b) T (M ) ⊂ M . M o multime ¸ ¸ ¸ ˆ ınchis˘ din X ¸i T : M → X o contractie a multimii M .6 Fie T ∈ L(X.4 Fie X un spatiu liniar normat ¸i Y un spatiu Banach. ∀ n ∈ N∗ . ∀ x ∈ V ¸i ∥f ∥ = ∥f0 ∥.14 Fie X un spatiu liniar normat ¸i M ⊂ X o multime. 1) astfel ˆ at a ıncˆ a) ∥T (x) − T (y)∥ ≤ q∥x − y∥. ∀ f ∈ ¸ s ∗ X . Atunci ¸ ∥T ∥ = inf{M > 0 | ∥T (x)∥ ≤ M ∥x∥.1 Fie X un spatiu liniar normat ¸i x0 ∈ X. Observ˘m c˘ dac˘ T este o contractie atunci T este operator continuu. avem evalu˘rile z ∈ M a ecuatiei T (x) = x. ∀ x ∈ X} = = sup ∥T (x)∥ = sup ∥T (x)∥ = sup ∥x∥=1 ∥x∥<1 x̸=0 ∥T (x)∥ . Atunci exist˘ o functional˘ liniar˘ ¸i continu˘ f : X → R as a a ¸ a as a astfel ˆ at f (x) = f0 (x). Atunci. ¸ Teorema 2. Definitia 2. a a a ¸ Teorema 2. 1−q 1−q . ∀ x. Atunci x0 = 0.5 (Teorema Hahn-Banach ˆ spatii liniare normate) Fie X un ın ¸ spatiu liniar normat. ıncˆ s Corolarul 2. ¸ a as a ıncˆ s ¸ ¸ Definitia 2. V un subspatiu liniar al lui X. f0 : V → R o functional˘ ¸ ¸ ¸ a liniar˘ ¸i continu˘. Atunci exist˘ o ¸ s a functional˘ liniar˘ ¸i continu˘ f : X → R astfel ˆ at f (x0 ) = ∥x0 ∥ ¸i ∥f ∥ = 1. Numim dualul lui X spatiul ¸ ∗ liniar normat notat X cu X ∗ := {f : X → R | f liniar˘ ¸i continu˘}.6 (Principiul contractiei) Fie X un spatiu Banach.13 Fie X un spatiu liniar normat. Un ¸ ¸ s ¸ operator T : M → X se nume¸te contractie a multimii M dac˘ exist˘ un s ¸ ¸ a a num˘r q ∈ (0. In ¸ a ∥xn − z∥ ≤ qn q ∥xn − xn−1 ∥ ≤ ∥x1 − x0 ∥. Y ). Y ) este spatiu Banach.13 Propozitia 2. y ∈ M . ∥x∥ Teorema 2. as a Corolarul 2.2 Fie X un spatiu liniar normat ¸i x0 ∈ X cu f (x0 ) = 0.

14CAPITOLUL 2. y) | (x. Atunci U ∈ ıncˆ n→∞ L(X. y) ∈ X × Y ¸i y = T x}. . Atunci T ∈ L(X. dac˘ X ¸i Y sunt spatii Banach. respectiv ¸ ¸ ∥ · ∥2 ¸i Z = X × Y .8 (Teorema aplicatiei deschise) Fie X. ¸ ¸ s Numim graficul lui T multimea ¸ GT := {(x. Y spatii Banach ¸i T : X → ¸ s Y . y)∥ := max{∥x∥1 . Un operator T : X → Y se ¸ ¸ nume¸te aplicatie deschis˘ dac˘ pentru orice multime descis˘ A ⊂ X rezult˘ s ¸ a a ¸ a a c˘ T (A) este o multime deschis˘ ˆ Y . Y ). ˆ Atunci ∥ · ∥ este o norm˘ pe Z. Definim s ∥(x. Y spatii Banach ¸i T ∈ L(X. Definitia 2.15 Fie X. y) ∈ Z. ın Corolarul 2. Y spatii Liniare normate cu normele ∥ · ∥1 . Y un spatiu liniar normat ¸i ¸ ¸ s (Un )n∈N ∈ L(X. a ın Teorema 2. SPATII LINIARE NORMATE. ∥y∥2 }. ¸ s −1 Atunci T este continuu. Y ) astfel ˆ at pentru orice x ∈ X. Y ). a a s ¸ atunci ¸i Z este spatiu Banach. Y un a ¸ spatiu liniar normat ¸i (Ti )i∈I ⊂ L(X. Atunci T este o aplicatie deschis˘. Propozitia 2. ıncˆ ¸ ¸ s Teorema 2.9 (Teorema graficului ˆ ınchis) Fie X. Atunci familia (Ti )i∈I este m˘rginit˘ ¸ a a a a ˆ L(X. Y spatiu Banach ¸i T ∈ L(X. Y ) dac˘ ¸i numai dac˘ T este ˆ as a ınchis. ¸ a Corolarul 2. ∀ (x.3 Fie X un spatiu Banach. a ¸ a ın Lema 2. s ¸ Definitia 2.7 (Principiul m˘rginirii unifome) Fie X un spatiu Banach. Y ) astfel ˆ at lim Un (x) = U (x). In plus. Atunci pentru orice ε > 0 rezult˘ c˘ exist˘ δε > 0 astfel a a a ˆ at Bδε (0) ⊂ T (Bε (0)). ∀ x ∈ X. Y ) un operator bijectiv. s T se nume¸te operator ˆ s ınchis dac˘ mulˆ a ımea GT este ˆ ınchis˘ ˆ X × Y .2 Fie X spatiu liniar normat. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SP ¸ ¸ Teorema 2. Y ) un ¸ ¸ s operator surjectiv. Y ) un operator surjectiv. ¸ s ıncˆ multimea {Ti (x) | i ∈ I} este m˘rginit˘. Y spatii liniare normate.7 Fie X.4 Fie X.16 Fie X. Y spatii Banach ¸i T ∈ L(X. Y spatii liniare nornate ¸i T : X → Y un operator.

9 Dualul unui spatiu liniar reflexiv este un spatiu reflexiv. atunci ϕX se nume¸te a s scufundarea natural˘ a lui X ˆ bidualul s˘u. atunci X este reflexiv. ¸ Dac˘ definim ϕX : X → X ∗ ∗ cu ϕX (x) = Fx . Fie X un spatiu liniar normat ¸i x ∈ X. oricare ar fi f ∈ X . ¸ ¸ ¸ Dac˘ dualul unui spatiu Banach este reflexiv. Propozitia 2. Definim Fx : X ∗ → K cu ¸ s ∗ Fx (f ) = f (x). a a Propozitia 2. Y spatii liniare normate.11 Orice spatiu liniar este izomorf cu un subspatiu liniar al bid¸ ¸ ualului.bidualul ¸ as a spatiului X). . . Un operator liniar T : X → ¸ ¸ Y se nume¸te compact dac˘ imaginea oric˘rei multimi m˘rginite din X este s a a ¸ a relativ compact˘ ˆ Y . Definitia 2.18 Un ¸ir (xn )n∈N ⊂ X (X spatiu liniar normat) se nume¸te slab ¸ s ¸ s convergent dac˘ exist˘ x ∈ X astfel ˆ at oricare ar fi f ∈ X ∗ ¸irul (f (xn ))n∈N a a ıncˆ s converge la f (x). x1 . s Observatie. Definitia 2. λn ∈ K. n ∈ N∗ .19 Fie X. Tinˆnd cont de caracterizarea multimilor relativ compacte ¸ ¸ a ¸ putem spune c˘ un operator liniar T : X → Y este compact dac˘ pentru orice a a ¸ir m˘rginit (xn )n∈N ⊂ X rezult˘ c˘ ¸irul (T (xn ))n∈N ⊂ Y contine un sub¸ir s a a as ¸ s convergent. Vom nota cu a ın K(X. g : A → K ¸i α > 0. xn ∈ A.17 Un spatiu liniar normat se nume¸te reflexiv dac˘ prin scufun¸ ¸ s a darea natural˘ coincide cu bidualul s˘u. .15 Teorema 2. . . oricare ar fi λ1 .8 Fx este liniar˘ ¸i continu˘ (deci Fx ∈ (X ∗ )∗ = X ∗ ∗ .10 (Teorema momentelor . . . a ¸ Definitia 2.Helley) Fie X un spatiu liniar nor¸ mat. . Y ) = {T : X → Y | T liniar ¸i compact}. a ın a Teorema 2. A ⊂ X nevid˘. Atunci exist˘ f ∈ X ∗ astfel ˆ at a s a ıncˆ f |A = g ¸i ∥f ∥ ≤ α dac˘ ¸i numai dac˘ s as a n ∑ i=1 λi g(xi ) ≤ α n ∑ i=1 λi xi . .

atunci exist˘ λ ≥ 0. Atunci ¸ s ¸ K(X. y ∈ X cu x ̸= y ¸i ∥x∥ = ∥y∥ = 1 rezult˘ c˘ ∥x + y∥ < 2. SPATII LINIARE NORMATE.23 Un spatiu liniar normat X se nume¸te uniform convex dac˘ ¸ pentru orice ε ∈ (0. Un operator T ∈ L(X. ıncˆ Definitia 2. Y ). ∥y∥ ≤ 1 ¸i α ∈ (0. ∥x∥ = ∥y∥ = 1 a ıncˆ ¸i ∥x − y∥ > ε s˘ rezulte ∥x + y∥ < 2(1 − δε ). Y spatii liniare normate ¸i T ∈ L(X. ∥x∥ ≤ 1. v∈V ¸ s ¸ Propozitia 2. Y ). c) Dac˘ x.12 Fie X un spatiu liniar normat ¸i V ⊂ X un subspatiu liniar ¸ finit dimensional. ın Teorema 2. Y ) este subspatiu ¸ ¸ ¸ liniar ˆ L(X. V ). Y ) se ¸ ¸ nume¸te de rang finit dac˘ spatiul T (X) ⊂ Y este finit dimensional. Y spatii liniare normate. Atunci pentru orice element x ∈ X exist˘ un element v ∈ V a astfel ˆ at ∥x − v∥ = d(x.22 Fie X un spatiu liniar normat. b) Dac˘ x.16CAPITOLUL 2. Y ) este un subspatiu liniar ˆ ¸ ınchis al spatiului L(X. 1). s a . Y spatii liniare normate. x ̸= y. 2) exist˘ δε > 0 astfel ˆ at din x. V ).12 Fie X spatiu liniar normat ¸i Y un spatiu Banach. s a a Teorema 2. Y ) un opeartor ¸ ¸ s de rang finit. y ∈ X cu ∥x + y∥ = ∥x∥ + ∥y∥. µ ≥ 0 cu a a λ + µ > 0 astfel ˆ at λx = µy.21 Un spatiu liniar normat X se nume¸te strict convex dac˘ pen¸ tru orice elemente x. Se nume¸te distant˘ de la x la V num˘rul s ¸a a d(x.10 Fie X. ıncˆ ¸ s a Definitia 2. y ∈ X.13 Fie X un spatiu liniar normat. Atunci pentru orice element x ∈ X exist˘ ¸ a un singur element element v ∈ V astfel ˆ at ∥x − v∥ = d(x.20 Fie X. s a ¸ Propozitia 2. Atunci K(X.11 Fie X. atunci ∥αx + (1 − a s α)y∥ < 1.14 Fie X un spatiu liniar normat strict convex ¸i V ⊂ X un ¸ s subspatiu liniar finit dimensional. y ∈ X. V ) := inf ∥x − v∥. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SP ¸ ¸ Definitia 2. Propozitia 2. ıncˆ Teorema 2. ¸ ¸ s a Definitia 2. Atunci T este compact. Urm˘toarele afirmatii sunt ¸ a ¸ echivalente: a) X este strict convex. V ⊂ X un subspatiu ˆ ¸ ¸ ¸ ınchis ¸i s x ∈ X \ V .

Orice spatiu linar normat uniform convex este strict convex. 1]} ⊂ M. s Definitia 2. atunci ¸irul (xn )n∈N este convergent. Dac˘ ¸ s a n→∞ lim ∥xn ∥ = 1 ¸i s n.17 Observatie. as a Lema 2.15 Fie X un spatiu Banach uniform convex ¸i M o sbmultime ¸ s ¸ convex˘ ¸i ˆ a s ınchis˘ a lui X. Atunci exist˘ un unic element e ∈ M astfel ˆ at a a ıncˆ ∥e∥ = inf ∥x∥. Teorema 2.3 Fie X un spatiu Banach uniform convex ¸i (xn )n∈N ⊂ X. y ∈ M rezult˘ c˘ a a a a {λx + (1 − λ)y | λ ∈ [0. O multime M ⊂ X se nume¸te con¸ ¸ ¸ s vex˘ dac˘ pentru orice x.13 Un spatiu liniar normat finit dimensional este uniform con¸ ¸ vex dac˘ ¸i numai dac˘ este strict convex. x∈M .m→∞ lim ∥xn + xm ∥ = 2. ¸ ¸ Propozitia 2.24 Fie X un spatiu liniar.

SPATII LINIARE NORMATE.18CAPITOLUL 2. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SP ¸ ¸ .

Propozitia 3.1 Fie X un spatiu liniar. y⟩. z⟩ = α⟨x.Capitolul 3 Spatii Hilbert.1 Fie X un spatiu prehilbertian. z⟩. Produsul scalar are urm˘toarele propriet˘¸i: at a at ⟨x. y ∈ X este verificat˘ inegalitatea a |⟨x. Pentru orice x. x⟩. Un spatiu liniar X pe care s-a definit un produs scalar se nume¸te spatiu ¸ s ¸ prehilbertian. ∀ x. ¸ ¸ Teorema 3. y. Un produs scalar pe X este o functie ¸ ¸ ¸ definit˘ pe X × X cu valori complexe (notat˘ ⟨·. ∀ α. y⟩ = ⟨y. x⟩ = 0 dac˘ ¸i numai dac˘ x = 0.1 (Inegalitatea Cauchy-Schwartz) Fie X un spatiu prehilber¸ ¸ tian. z ∈ X. x⟩⟨y. Propriet˘¸i. ∀ x. λy + µz⟩ = λ⟨x. ∀ x ∈ X este o norm˘ pe X (deci orice spatiu hilbertian este spatiu liniar normat). z⟩ + β⟨y. β ∈ K. Atunci functia ∥ · ∥ : X → R definit˘ prin a √ ∥x∥ := ⟨x. y⟩|2 ≤ ⟨x. a ¸ ¸ 19 . y ∈ X. x⟩ ≥ 0. x⟩ = 0. x⟩. z⟩. ⟨x. 3) ⟨αx + βy. y⟩ + µ⟨x. 0⟩ = ⟨0. ∀ x ∈ X ¸i ⟨x. Operatori liniari ¸ ¸i continui pe spatii Hilbert s ¸ Pentru un num˘r complex z not˘m cu z conjugatul s˘u. ·⟩) cu urm˘toarele propriet˘¸i: a a a at 1) ⟨x. a a a Definitia 3. s as a 2) ⟨x.

2 (Regula paralelogramului) Un spatiu Banach X este spatiu Hilbert dac˘ ¸i numai dac˘ ¸ ¸ as a ∥x + y∥2 + ∥x − y∥2 = 2(∥x∥2 + ∥y∥2 ). ∀ x. y⟩ = ∞ ∑ n=1 xn yn .2 Spatiul l2 al ¸irurilor de scalari absolut 2-sumabile ¸ s l2 := {(xn )n∈N | ∑ n∈N |xn |2 < ∞.n ∈ Rn . Spatiul Kn este spatiu Hilbert cu produsul scalar: ¸ ¸ ⟨x. ∀ n ∈ N} este spatiu Hilbert cu produsul scalar ¸ ⟨x.2 Fie X un spatiu prehilbertian.n ∈ Cn . ¸ ¸ . Deci ¸ un spatiu Hilbert este un spatiu Banach pentru care norma provine dintr-un ¸ ¸ produs scalar. ¸ a ¸ s ¸ Definitia 3. Exemplul 3. dac˘ K = C. Exemplul 3. xn ∈ K. |f |2 integrabil˘. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SPATII HILBE ¸ ¸ ¸ Propozitia 3. SPATII HILBERT. a ⟨x. g⟩ = ∫ Ω f (t)g(t)dt ∀ f. ∀ x = (xi )i=1. y = (yi )i=1. dac˘ K = R sau xi yi . Propozitia 3. Ω o multime deschis˘ din Kn ¸i ¸ a s L2 (Ω) = {f : Ω → K | f m˘surabil˘. y = (yn )n∈N ∈ l2 . y = (yi )i=1.3 Orice spatiu prehilbertian este uniform convex. a a a ˆ care am identificat dou˘ functii egale aproape peste tot} ın a ¸ este spatiu Hilbert cu produsul scalar ¸ ⟨f.3 Fie n ∈ N. y⟩ = n ∑ i=1 Exemplul 3.2 Un spatiu prehilbertian complet se nume¸te spatiu Hilbert. Atunci produsul scalar este o ¸ ¸ functie continu˘ pe X × X. y⟩ = n ∑ i=1 a xi yi .20CAPITOLUL 3.n . ∀ x = (xi )i=1. Teorema 3.n .1 Fie n ∈ N∗ . g ∈ L2 (Ω). ∀ x = (xn )n∈N . y ∈ X.

s a a Observatie. exist˘ un unic element yx ∈ Y astfel ˆ at a ıncˆ ∥x − yx ∥ = d(x. Dac˘ x ⊥ y. Y ).5 Fie X un spatiu prehilbertian ¸i x.4 (Teorema lui Pitagora) Fie X un spatiu prehilbertian ¸i x.3 Fie X un spatiu prehilbertian.7 Fie X un spatiu Hilbert ¸i Y ⊂ X un subspatiu ˆ ¸ ¸ s ¸ ınchis. pentru orice a ∈ A. Atunci pentru orice x ∈ X. Propozitia 3.21 Definitia 3. atunci x = 0. (yx se nume¸te element de cea mai bun˘ aproximare a lui x cu elemente din s a Y ). Fie X un spatiu rehilbertian ¸i x ∈ X. y ∈ ¸ ¸ s X. atunci a ∥x + y∥2 = ∥x∥2 + ∥y∥2 . y⟩ = 0. ∀ λ ∈ K. . Dou˘ elemente x.4 Fie X un spatiu prehilbertian ¸i A ⊂ X o multime nevid˘. Atunci A ⊂ B ⇒ A⊥ ⊃ B ⊥ ¸i s A ⊂ (A⊥ )⊥ . ¸ ¸ s ¸ a Spunem c˘ elementul x ∈ X este ortogonal pe multimea A (¸i not˘m x ⊥ A) a ¸ s a dac˘ x ⊥ a. Fie X un spatiu hilbertian ¸i A. s ¸ Observatie. y ∈ X se ¸ ¸ a numesc ortogonale (¸i not˘m aceasta prin x ⊥ y) dac˘ ⟨x. y ∈ X. Propozitia 3.6 Complementul ortogonal al unei multimi nevide este un subspatiu ¸ ¸ ¸ liniar ˆ ınchis. B dou˘ multimi nevide din ¸ ¸ s a ¸ X. Propozitia 3. Multimea a ¸ A⊥ := {x ∈ X | x ⊥ A} se nume¸te complementul ortogonal al multimii A. Atunci x ⊥ y dac˘ ¸ ¸ s a ¸i numai dac˘ s a ∥x∥ ≤ ∥x + λy∥. Propozitia 3. Dac˘ x ⊥ y pentru ¸ ¸ s a orice y ∈ X. Definitia 3.

Atunci ¸ s ∥T ∥ = sup |⟨T (x). ∥x∥=1 . ∀ x ∈ X ¸i ∥xf ∥ = ∥f ∥. ∀ α. Operatorul T ∗ se nume¸te adjunctul operatorului T . T (y)⟩. Not˘m cu A(X) multimea operatorilor autoadjuncti definiti pe X ¸i cu valori a ¸ ¸ ¸ s ˆ X.9 Fie X un spatiu Hilbert real.5 Fie X un spatiu Hilbert. s ¸ s Teorema 3. x⟩|.22CAPITOLUL 3. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SPATII HILBE ¸ ¸ ¸ Teorema 3. s Fie X un spatiu Hilbert.3 (Teorema proiectiei) Fie X un spatiu Hilbert ¸i Y ⊂ X un ¸ ¸ s subspatiu ˆ ¸ ınchis. y ∈ X. Atunci ¸ ¸ s ∗ ∗ ∗ a) (αT + βU ) = αT + βU . s Propozitia 3. ∀ x. Not˘m cu L(X) := L(X. ın Teorema 3. Atunci exist˘ un unic ¸ s a ∗ operator T ∈ L(X) astfel ˆ at ıncˆ ⟨T (x).4 (Teorema lui Riesz de reprezentare a functionalelor liniare ¸i ¸ s ∗ continue) Fie X un spatiu Hilbert ¸i f ∈ X . ∀ x.5 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X). c) (T ∗ )∗ = T . ın Propozitia 3. s Teorema 3. Spunem c˘ un operator T ∈ L(X) ¸ ¸ a este autoadjunct dac˘ ¸i numai dac˘ T ∗ = T . adic˘ as a a ⟨T (x). T ∗ (y)⟩. y⟩ = ⟨x.6 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ A(X). β ∈ K. xf ⟩. X) = {T : X → ¸ a X | T liniar ¸i continuu}. Atunci element x ∈ X se descompune unic x = y + z cu y ∈ Y (y se nume¸te proiectia lui x pe Y ) ¸i z ∈ Y ⊥ . Atunci exist˘ ¸i este unic un ¸ s a s element xf ∈ X astfel ˆ at ıncˆ f (x) = ⟨x. SPATII HILBERT. U ∈ L(X). b) (T U )∗ = U ∗ T ∗ . d) ∥T ∗ T ∥ = ∥T ∥2 . d) ∥T ∥ = ∥T ∗ ∥. y ∈ X. Atunci A(X) este un subspatiu ¸ ¸ ¸ liniar ˆ ınchis ˆ L(X). y⟩ = ⟨x. Definitia 3.8 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T.

b) T este surjectiv ¸i ∥T (x)∥ = ∥x∥. d) Un operator autoadjunct P ∈ A(X) se nume¸te proiector (operator de s 2 proiectie) dac˘ P = P . s ∗ ∗ c) T T = T T = I. unde I este operatorul identitate al spatiului X (I(x) = ¸ x. a ¸ ıncˆ . b) Un operator T ∈ L(X) se nume¸te normal dac˘ T T ∗ = T ∗ T .6 (Tipuri de operatori pe spatii Hilbert) Fie X un spatiu Hilbert. ¸ s Propozitia 3. Fie X un spatiu Hilbert ¸i Y un subspatiu ˆ ¸ s ¸ ınchis al lui X. s a c) Un operator U : X → X surjectiv se nume¸te unitar dac˘ ⟨U (x). s Teorema 3. y ∈ X. Atunci operatorii T T ∗ ¸i T ∗ T sunt pozitivi. U (y)⟩ = s a ⟨x.23 Propozitia 3. ¸ a Propozitia 3. Definitia 3. ¸ ¸ ¸ a) Un operator autoadjunct T ∈ A(X) se nume¸te pozitiv dac˘ ⟨T (x). Atunci PY este un proiector.13 Un operator T ∈ L(X).12 Un operator T ∈ L(X) este normal dac˘ ¸i numai dac˘ ¸ a s a ∗ ∥T (x)∥ = ∥T (x)∥ pentru orice x ∈ X. Reciproc.11 Fie T ∈ L(X).10 Un operator T ∈ L(X) este autoadjunct dac˘ ¸i numai dac˘ ¸ as a ⟨T (x). dac˘ dac˘ P este un proiector definit a a pe X. Fie PY : X → Y operatorul definit prin PY (x) = x1 . y⟩ pentru orice x. ∀ x ∈ X.7 Fie X un spatiu Hilbert ¸i Y un subspatiu ˆ ¸ s ¸ ınchis al lui X. Propozitia 3. Sunt echivalente ¸ a) T este unitar. Din teorema proiectiei rezult˘ c˘ orice element x ∈ X se descompune ˆ mod unic x = x1 +x2 ¸ a a ın cu x1 ∈ Y ¸i x2 ∈ Y ⊥ . atunci exist˘ un subspatiu liniar Y al lui X astfel ˆ at PY = P . x⟩ ≥ s a 0 pentru orice x ∈ X. x⟩ ∈ R pentru orice x ∈ X.

24CAPITOLUL 3. OPERATORI LINIARI SI CONTINUI PE SPATII HILBE ¸ ¸ ¸ . SPATII HILBERT.

¸ s Avem ∥T U ∥ ≤ ∥T ∥∥U ∥. ∀ x ∈ X). a Definitia 4. In plus ∥(I − T )−1 ∥ ≤ 1 . ¸ s Propozitia 4. ∥U −1 ∥ T −1 = ∞ ∑ (U −1 (U − T ))n U −1 ¸i s ∥U −1 ∥2 ∥T − U ∥ . T ∈ L(X) cu ∥T ∥ < 1.1 Fie X un spatiu Banach. 1 − ∥U −1 ∥ · ∥T − U ∥ 25 n=0 ∥T −1 − U −1 ∥ ≤ . Avem ∥I∥ = 1. U ∈ L(X). 1 − ∥T ∥ −1 = ∞ ∑ n=0 T n. Not˘m U cu T . Atunci ¸ operatorul I − T este inversabil ¸i s (I − T ) ˆ unde T 0 = I. Not˘m cu I ∈ L(X) operatorul identitate (I(x) = x. U ∈ L(X) cu U inversabil ¸i ¸ 1 ∥T − U ∥ < . T. Vom nota cu T U compunerea T ◦ U . ıncˆ a Teorema 4.1 Fie X un spatiu Banach.Capitolul 4 Elemente de teorie spectral˘ a Fie X un spatiu Banach ¸i T. Atunci operatorul T este inversabil.1 Un operator T ∈ L(X) se nume¸te inversabil dac˘ exist˘ U ∈ ¸ s a a −1 L(X) astfel ˆ at T U = U T = I.

1 Fie X un spatiu Banach complex ˆ D o multime deschis˘ din C. n→∞ n≥1 √ n ∥T n ∥ Definitia 4. Se nume¸te ¸ ¸ s s raz˘ spectral˘ a lui T num˘rul a a a √ r(T ) := lim n n→∞ ∥T n ∥. Atunci σ(T ) ¸ s este o multime compact˘ nevid˘. ELEMENTE DE TEORIE SPECTRALA Definitia 4. ¸ ı ¸ a a) Pentru orice functie x : D → L(X) olomorf˘ ¸i pentru orice f ∈ L(X)∗ ¸ as rezult˘ c˘ f ◦ x este olomorf˘. . c) RT este o functie olomorf˘ pe ρ(T ). ¸ a a a a Teorema 4. Propozitia 4.2 Fie X un spatiu Banach ¸i T ∈ L(X). Functia ¸ rezolvat˘ a lui T are urm˘toarele propriet˘¸i: a a at a) RT este continu˘ pe ρ(T ). µ ∈ ρ(T ). ¸ a d) lim RT (λ) = 0. Lema 4.2 Fie X un spatiu Banach complex ¸i T ∈ L(X). a a a b) Orice functie olomorf˘ m˘rginit˘ x : C → L(X) este constant˘.2 Fie X un spatiu Banach ¸i T ∈ L(X).3 Fie X un spatiu Banach complex ¸i T ∈ L(X). Atunci exist˘ n→∞ ¸ s a lim ¸i s √ √ lim n ∥T n ∥ = inf n ∥T n ∥.26 ˘ CAPITOLUL 4.2 Multimea rezolvant˘ ρ(T ) este o multime deschis˘ ˆ C. Se nume¸te spectrul lui ¸ ¸ s s T multimea ¸ σ(T ) = {λ ∈ K | λI − T nu este inversabil}.3 Fie X un spatiu Banach complex ¸i T ∈ L(X). ¸ a a Lema 4. ¸ ¸ a ¸ a ın ¸ s ¸ Propozitia 4. a b) RT (λ) − RT (µ) = (µ − λ)RT (λ)RT (µ) pentru orice λ. |λ|→∞ Corolarul 4.1 σ(T ) ⊂ B∥T ∥ (0). iar functia ¸ s ¸ a ¸ −1 RT : ρ(T ) → L(X) cu RT (λ) = (λI − T ) se nume¸te functie rezolvant˘ a lui s ¸ a T. Multimea ρ(T ) := K\σ(T ) se nume¸te multimea rezolvant˘ a lui T .

¸ Atunci λ ∈ ρ(T ) dac˘ ¸i numai dac˘ exist˘ µ > 0 astfel ˆ at ∥(λI − T )(x)∥ ≥ as a a ıncˆ µ∥x∥. ¸ ¸ s Atunci λ ∈ σp (T ) dac˘ ¸i numai dac˘ (λI − T )(X) ̸= X.4 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X). MT ].7 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator autoadjunct. MT ] ¸i mT . s ∥x∥≤1 ∥x∥≤1 Propozitia 4.5 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator autoadjunct. ∀ x ∈ X. as a ıncˆ a s Definitia 4. as a ¸ s Propozitia 4.27 Teorema 4. x⟩ ¸i cu MT := sup ⟨T (x). x⟩. Numim spectru punctual ¸ ¸ s al lui T (multimea valorilor proprii ale lui T ) multimea ¸ ¸ σp (T ) := {λ ∈ K | λI − T nu este injectiv}. MT ∈ σ(T ). s .6 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator autoadjunct.4 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator autoadjunct. ¸ b) λ ∈ σp (T ) dac˘ ¸i numai dac˘ ∃ x ̸= 0 astfel ˆ at (λI − T )(x) = 0. Atunci ¸ s a) Orice λ ∈ C cu |λ| > r(T ) se afl˘ ˆ ρ(T ) ¸i a ın s RT (λ) = b) r(T ) = sup |λ|. ¸ ¸ s Atunci σ(T ) ⊂ R. Teorema 4. Not˘m cu ¸ s a mT := inf ⟨T (x). ¸ s Atunci σ(T ) ⊂ [mT . λ∈σ(T ) ∞ ∑ n=0 1 λn+1 T n. Propozitia 4.5 Un num˘r λ ∈ σp (T ) se nume¸te valoare proprie a operatorului ¸ T . iar x ̸= 0 cu (λI − T )(x) = 0 se nume¸te vector propriu.3 Fie X un spatiu Banach complex ¸i T ∈ L(X). Definitia 4. Propozitia 4. ¸ ¸ s Atunci σp (T ) ⊂ [mT . Observatii a) σp (T ) ⊂ σ(T ). s Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator autoadjunct.4 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator autoadjunct.

Propozitia 4.6 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator compact ¸i ¸ s s autoadjunct. avˆnd ca unic posibil punct ¸ a a a de acumulare pe 0. Teorema 4. Atunci σp (T ) ⊂ σ(T ) ⊂ σp (T ) ∪ {0}.5 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator compact.28 ˘ CAPITOLUL 4. a a . ELEMENTE DE TEORIE SPECTRALA Teorema 4. ¸ s Atunci σp (T ) este o multime cel mult num˘rabil˘. subspatiul vectorilor proprii core¸ spunz˘tori are dimensiune finit˘. ¸ ¸ s Atunci pentru orice valoare proprie λ ̸= 0.8 Fie X un spatiu Hilbert ¸i T ∈ L(X) un operator compact.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->