Facultatea de Istorie-Geografie i Relaii Internaionale Specializarea: Dezvoltare Regional i Comunicare Instituional n UE

Politica sectorial din domeniul sntii

Studeni:

tefan Ionela-Otilia Lezeu Florina Govor Cristina, an II, DRCI

n virtutea atribuiilor care i sunt conferite prin tratat, UE deruleaz aciuni menite s amelioreze sntatea public, s previn bolile umane i s identifice sursele de pericol la adresa sntii. Rezult astfel un demers integrat la nivel european, care i propune s reuneasc toate domeniile de aciune care au legtur cu sntatea. Prin aceast strategie, UE contribuie la ameliorarea sntii publice n Europa i aduce un plus de valoare aciunilor derulate de statele membre, respectnd, n acelai timp, responsabilitile care le revin acestora n organizarea i furnizarea serviciilor de sntate i de ngrijiri medicale. Strategia comunitar n materie de sntate i propune s consolideze cooperarea i coordonarea, s sprijine schimbul de cunotine i de informaii viabile i s ofere asisten n procesul de luare a deciziilor la nivel naional. n acest scop, UE elaboreaz un sistem global de informare n materie de sntate care s permit, la nivelul ntregii Uniuni, accesul la informaii sigure i actualizate privind aspectele cheie din domeniul sntii i care s creeze baza pentru o analiz comun asupra factorilor care afecteaz sntatea public. De asemenea, UE dorete s amelioreze capacitatea de reacie rapid fa de ameninrile la adresa sntii. Acesta este motivul pentru care se consolideaz supravegherea epidemiologic i controlul bolilor infecioase. Alte obiective ale Uniunii sunt sigurana pacienilor i calitatea ngrijirilor medicale pentru a facilita asistena medical transfrontalier, precum i mobilitatea pacienilor i a specialitilor din domeniul sntii. Politicile n materie de sntate i de protecie a consumatorilor se afl n raport de interdependen. Sigurana produselor i serviciilor - inclusiv sigurana alimentar i sistemul de alertare rapid n sectorul alimentar - reprezint prioriti eseniale. Exist i alte domenii politice de importan semnificativ pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecie a sntii. Sntatea i sigurana la locul de munc vizeaz protecia mpotriva riscurilor la locul de munc, mpotriva accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Politicile privind sntatea i mediul trebuie, de asemenea, s fie asociate pentru a se atinge un nivel nalt de protecie a sntii. Politicile consacrate dezvoltrii tehnologice i societii informaionale includ aspecte legate de sistemele sanitare i de sntatea public. Investiiile n domeniul sntii la nivel regional sunt susinute prin fondurile structurale, menite s reduc dezechilibrele existente ntre statele membre sau n interiorul aceluiai stat membru i s contribuie la consolidarea coeziunii economice i sociale la nivel european. O serie de proiecte de cercetare sunt concepute astfel nct s ofere sprijinul tiinific necesar pentru a face fa provocrilor n materie de sntate. Evaluarea i autorizarea produselor medicinale reprezint un alt aspect cheie. Uniunea European (UE) nu intenioneaz, de regul, s fac politic sanitar, ns, n practic, ngrijirea sntii este influenat de alte politici. Comisia coordoneaz msurile UE de securitate sanitar prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitar (HSC). HSC este format din reprezentani ai tuturor rilor UE i acioneaz n trei domenii principale: pregtirea general, gripa i ameninrile de natur chimic, biologic i radionuclear.

Comitetul este principalul mecanism de coordonare a eforturilor de garantare a securitii sanitare. Organismul se axeaz n special pe combaterea ameninrilor teroriste la adresa sntii sau a rspndirii intenionate de ageni biologici sau de alt natur, precum i pe mbuntirea gradului de pregtire n faa unor pericole transfrontaliere precum gripa pandemic. Securitatea sanitar constituie o tem din ce n ce mai important att pentru politica european de securitate, ct i pentru cea a sntii. Comitetul pentru protecia sntii a fost creat n 2001, cu obiectivul de a elabora politici europene de securitate sanitar, mandatul su fiind rennoit de ctre Consiliu n 2007. Comitetul are un plan multianual de lucru i colaboreaz ndeaproape cu autoritile statelor membre n scopul mbuntirii nivelului de pregtire i organizrii de aciuni concrete pentru a aborda riscurile de securitate sanitar. Comisia European si statele membre ale UE au un vast program de lucru n domeniul securitii sanitare, dirijat de Comitetul pentru protecia sntii. Acesta reprezint un forum n cadrul cruia nalii funcionari ai statelor membre i ai Comisiei Europene examineaz aspecte legate de securitatea sanitar i consolideaz colaborarea la nivel european. Comisia asigur legtura ntre GHSI i Comitetul pentru protecia sntii, asigurnd coerena activitilor desfurate de aceste organisme. Programul de aciune al UE pentru sntatea public Etapa 1: mbuntirea informaiilor i a cunotinelor legate de sntate (1) Crearea i guvernarea unui sistem al UE de monitorizare a sntii. Acesta va include stabilirea unor indicatori pentru evaluarea strii de sntate i a factorilor ei determinani, precum i aprobarea unor metode de colectare a datelor recunoscute. Vor fi vizate i proiecte de mbuntire a accesului la datele legate de sntate (2) Elaborarea i utilizarea metodelor de analiz, consultan i raportare pe probleme de sntate. Din aceast perspectiv, UE poate iniia analiza celei mai bune practici n ngrijirea sntii. Etapa 2: Rspunsul rapid la ameninrile la adresa sntii (1) Creterea capacitii UE de a face fa problemei bolilor transmisibile. UE va mbunti reeaua existent de supraveghere epidemiologic i control ale bolilor transmisibile. n particular, se va pune accentul pe coordonarea cu rile din Europa Central i de Est (2) Creterea capacitii UE de a rezolva alte ameninri la adresa sntii. UE va continua s acorde atenie riscurilor la care cmpul electromagnetic i ali ageni fizici expun sntatea oamenilor (3) mbuntirea avertismentelor rapide i a sistemului de rspuns la toate ameninrile legate de sntate (inclusiv, din 11 septembrie, la posibilele atacuri bioteroriste)

Etapa 3: Evaluarea factorilor determinani ai sntii (1) Elaborarea strategiilor i msurilor cu privire la factorii determinani ai stilului de via (2) Dezvoltarea strategiilor legate de determinanii sociali i sanitari (3) Dezvoltarea strategiilor i a msurilor referitoare la factorii determinani ai sntii, legai de mediu Bugetul propus de Comisia European=50 milioane euro pe an Se impune ca toate msurile menionate mai sus, alturi de altele, s fac posibil finanarea organizaiilor neguvernamentale pentru sntate i a grupurilor de pacieni care desfoar proiecte la nivelul UE. Tipuri de elaborare a politicilor sanitare n UE Elaborarea direct a politicii sanitare UE identific un obiectiv din domeniul sntii, pe care caut s-l realizeze acionnd fie prin elaborarea unei legi, fie prin finanarea sau cooperarea dintre statele membre. Procesul direct de elaborare a politicilor nu se face numai n temeiul articolului 152 (sntatea public) al Tratatului Comunitii Europene. UE are putere legislativ pentru controlul tutunului pe piaa intern, n timp ce iniiativele legate de rezolvarea bolilor transmisibile din rile n curs de dezvoltare utilizeaz puterea uniunii pentru furnizarea de sprijin i pentru cercetare.

Elaborarea indirect de politici sanitare UE urmrete un alt obiectiv dect sntatea, dar aspectele de sntate joac un rol important n determinarea rezultatului final. Exemple n acest sens pot fi directivele ce urmresc s faciliteze schimburile comerciale dintre statele membre, legate de un anumit produs, prin stabilirea standardelor uzuale de siguran i a politicii farmaceutice a UE. Strategia din acest domeniu i propune ca obiectiv principal facilitarea comerului n interiorul UE i integrarea economic, dar, din 1960, s-a axat intens i pe sigurana medicamentelor.

Elaborarea neintenionat de politici sanitare UE are un obiectiv de politic economic sau social, dar acesta influeneaz sntatea ntr-o manier neplanificat; de asemenea, ca urmare a aspectelor litigioase, o lege ori un articol de tratat determin efecte neateptate asupra politicii sanitare. Un exemplu din prima categorie este

politica agrar, pe care sntatea public o consider a avea un impact negativ asupra alimentaiei. Un exemplu din a doua categorie ar fi cazurile de la Curtea European de Justiie privind circulaia liber a pacienilor. PROGRAME Obiectivul UE este de a mbunti calitatea vieii cetenilor si prin promovarea unei stri bune a sntii. Astfel, Programul de sntate al Uniunii Europene (2008-2013) are drept scop: s mbunteasc sigurana cetenilor n materie de sntate; s promoveze sntatea i s reduc inegalitile n domeniu; s genereze i s difuzeze informaii i cunotine medicale. UE se asigur c programele n materie de protecie i incluziune social, mediu, cercetare, dezvoltare i inovare tehnologic sunt integrate, n vederea maximizrii eficienei acestora. Programul de aciune comunitar n domeniul sntii publice (2008-2013) Aciunile UE pentru protecia i ameliorarea sntii n Europa Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori (AESC) Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori (AESC) implementeaz programul de sntate al UE, programul de protecie a consumatorilor i iniiativa o formare mai bun pentru o hran mai sigur. Precedentul program de aciune comunitar n domeniul sntii publice (2003-2008) Programul pentru sntate al UE, care s-a desfurat din 2003 pn n decembrie 2007 Precedentele programe de sntate public (1996-2002) Precedentele documentele de strategie ale UE privind sntatea public (printre care, promovarea i monitorizarea sntii, bolile transmisibile, cancerul, bolile rare) Fondul comunitar pentru tutun Acest fond finaneaz proiectele care vizeaz s sensibilizeze publicul cu privire la efectele nocive ale fumatului, s previn i s descurajeze fumatul Program de aciune privind HIV/SIDA, malaria i tuberculoza (2001-2006) Instrumente ale UE care vizeaz aciuni inovatoare privind prevenirea mbolnvirii i tratarea bolnavilor de HIV/SIDA, tuberculoz i malarie, precum i privind aspecte legate de sntatea sexual reproductiv

CERCETARE
Pentru a asigura un nivel nalt de protecie a sntii, pentru a nelege mai bine bolile umane i pentru a descoperi noi remedii, este necesar ca aciunile din domeniul sntii publice s fie integrate n diverse politici, astfel nct s poat fi implementate ca strategii comune. Aciunile derulate n domeniul cercetrii i al dezvoltrii tehnologice joac un rol esenial. n Europa, se manifest o ngrijorare n rndul populaiei fa de aspecte complexe precum sigurana alimentar, apariia unor noi boli transmisibile i posibilele efecte pe care agenii prezeni n mediu le pot avea asupra sntii. Din aceste motive, Uniunea European a elaborat 5

conceptul de Spaiu European de Cercetare (SEC) pentru a facilita coordonarea activitilor i politicilor de cercetare la nivel european, pentru a organiza cooperarea internaional i pentru a crea echipe care s lucreze n reea, pentru a crete mobilitatea specialitilor i pentru a garanta difuzarea ideilor. Programele cadru pentru cercetare i dezvoltare tehnologic reprezint principalele instrumente financiare i juridice pentru implementarea SEC, alturi de demersurile naionale i de alte activiti comune de cercetare derulate la nivel european. Prioritile i obiectivele n materie de sntate public sunt luate n considerare n momentul n care se elaboreaz programele i aciunile din domeniul cercetrii. Politica n domeniul sntii publice beneficiaz de sprijin tiinific n toate etapele, de la concepere i elaborare, pn la implementare i aciuni de monitorizare. n prezent, proiectele de cercetare intersectoriale i multidisciplinare vizeaz diverse domenii - de exemplu, mediu i sntate, nutriie, biomedicin, genomic i biotehnologie - cu scopul de a atinge un obiectiv global: bunstarea i mbtrnirea n condiii bune de sntate.

Activitile UE n domeniul cercetrii

tiinele vieii, genomic i biotehnologie pentru sntate - PC7 (2007-2013) o Cercetarea n domeniul sntii Aciuni n domeniul cercetrii pentru a ameliora sntatea cetenilor europeni, pentru a spori competitivitatea industriilor i ntreprinderilor din domeniul sanitar i pentru a aborda aspecte globale privind sntatea. tiinele vieii, genomic i biotehnologie pentru sntate - PC6 (2002-2006) Calitatea i sigurana alimentelor Aciuni de cercetare menite s dezvolte producia i distribuia ecologic a unor alimente mai sigure i s amelioreze nelegerea relaiei dintre alimente i sntate o Dezvoltare durabil, schimbri globale i ecosisteme Aciuni de cercetare privind elaborarea de soluii inovatoare i durabile pentru un mediu sigur o IMI - Iniiativa privind medicamentele inovatoare Iniiativele cercettorilor din UE menite s ncurajeze producerea de medicamente noi i de mai bun calitate o UE i rile n curs de dezvoltare, ctre elaborarea de noi medicamente EDCTP este un program de cercetare privind elaborarea de produse medicamentoase i vaccinuri noi pentru a combate virusul HIV/SIDA, malaria i tuberculoza. o Boli asociate srciei Informaii despre activitile de cercetare ale UE privind noile medicamente i vaccinuri mpotriva virusului HIV, malariei i tuberculozei o Celule stem Informaii privind diverse aspecte legate de celulele stem i activitatea de cercetare a UE n acest domeniu o Tehnologiile societii informaionale Activitile destinate s stimuleze dezvoltarea tehnologiilor informaiei pentru a ameliora sistemele de sntate i pentru a asigura condiii de via mai bune. o Nanotehnologii i nanotiine Activiti de cercetare menite s sporeasc competitivitatea i s creeze produse noi pentru a aduce schimbri pozitive n viaa cetenilor (n medicin, mediu, electronic etc.).

Euratom: radioprotecia Cercetarea european privind radioprotecia o Asisten tiinific n elaborarea politicilor O iniiativ pentru a sprijini elaborarea politicilor n mai multe domenii (sntate, securitate, gestionarea durabil a resurselor naturale etc.) o Aciunile Marie Curie Prezentare general a oportunitilor n materie de formare, mobilitate i dezvoltare profesional n domeniul cercetrii o tiinele vieii, genomic i biotehnologie, n interesul sntii Aciuni de cercetare pentru a accelera dezvoltarea de noi perspective i instrumente terapeutice, precum i de medicamente mai sigure i mai eficiente pentru combaterea bolilor major
o o

Programul privind calitatea vieii i gestionarea resurselor vii, implementat prin PC5 (1999-2002) o Alimentele, nutriia i sntatea Informaii despre cercetarea n UE privind calitatea i sigurana alimentelor, nutriia, cancerul i bolile cardiovasculare o Mediul i sntatea Cercetarea n UE privind problemele de sntate legate de mediu (poluare atmosferic i fonic, alergii, produse chimice, raze UV, perturbatori endocrini, cmpuri electromagnetice, riscuri chimice etc.)
o o

Fabrica celular Activitile UE care vizeaz integrarea cercetrii i tehnologiilor inovatoare n mai multe domenii o mbtrnirea n condiii bune de sntate Eforturile de cercetare multidisciplinar n UE care vizeaz ameliorarea calitii vieii i creterea duratei de via n absena handicapurilor Alte domenii importante Diabetul Informaii complexe i rezultatele aciunilor de cercetare desfurate n Europa privind diabetul o Tehnologii industriale Ofer informaii privind evoluiile provocate de activitile de cercetare n domeniul nanotehnologiei o Cercetarea privind perturbatorii endocrini Iniiative ale UE n domeniul cercetrii pentru a aborda efectele adverse ale substanelor care modific funciile sistemului endocrin o Cercetare calitativ privind drogurile Sprijinirea i promovarea cercetrii calitative pentru nelegerea i abordarea consumului de droguri o Informaia v poate salva viaa TIC pot avea un impact masiv asupra tuturor aspectelor legate de ngrijirea sntii.

Prevenire i promovare

Sperana de via a cetenilor Uniunii Europene nu a fost niciodat att de mare i crete n mod constant. Totui, starea de sntate a populaiei UE este departe de a fi la nivelul optim, iar rata morbiditii care ar putea fi prevenite i a mortalitii precoce se menin ridicate. Cei mai importani factori determinani ai sntii sunt condiiile sociale i economice, alturi de condiiile de lucru i de trai. Aceti factori sunt abordai n cadrul politicilor economice i sociale ale UE. Printre agenii care influeneaz sntatea se numr i tabagismul, alimentaia, activitatea fizic, consumul de alcool, precum i comportamentul oamenilor fa de ei nii i fa de persoanele din jur. Principalele cauze ale mortalitii precoce i ale apariiei handicapurilor sunt accidentele i cazurile de rnire, tulburrile psihice, diversele forme de cancer, precum i afeciunile circulatorii i respiratorii. Este necesar s fie luate msuri eficiente de prevenire a cauzelor mbolnvirilor i de promovare a unui mod de via sntos. Legiferarea i reglementarea sunt n msur s contribuie decisiv la eforturile de prevenire - de exemplu, aplicarea normelor cu privire la purtarea centurii de siguran, sigurana rutier, restricionarea coninutului, utilizrii i aciunilor de marketing privind produsele din tutun. De asemenea, aciunile de informare a publicului sunt importante, ns rareori suficiente pentru a determina oamenii s adopte efectiv un mod de via mai sntos. Eforturile de promovare a sntii se dovedesc a fi eficiente atunci cnd combin o varietate de metode destinate s sprijine cetenii n luarea unor decizii mai sntoase n contextul vieii lor de zi cu zi. n acest sens, locul de munc, colile sau oricare alte locuri n care cetenii i-ar putea petrece o mare parte a timpului (de exemplu nchisorile), pot juca un rol deosebit de important. Programul de sntate al Uniunii Europene (2008-2013) include aciuni de promovare a unei stri bune a sntii, prin abordarea factorilor determinani cu efect negativ asociai cu morbiditatea i mortalitatea precoce. n acest scop, s-au demarat proiecte i iniiative specifice care au drept obiectiv sensibilizarea publicului, difuzarea informaiilor i mprtirea bunelor practici. UE a lansat campanii de informare i iniiative de natur s sensibilizeze publicul la aspecte precum efectele nocive ale fumatului i ale consumului de alcool, s promoveze sntatea sexual i prevenirea infectrii cu HIV/SIDA, precum i s reduc numrul accidentelor i al cazurilor de rnire. De asemenea, promoveaz aplicarea unor programe de depistare i prevenire a cancerului. Politicile de prevenire sunt cu att mai eficiente cu ct fac obiectul aciunilor de coordonare i de cooperare ntre rile UE i organizaiile internaionale. UE sprijin schimbul de informaii i de bune practici care faciliteaz ridicarea nivelului de protecie a sntii pe ntreg teritoriul Comunitii

Activitile UE pentru promovare

Alimentaie i activitate fizic Alimentaie i activitate fizic Prezentarea politicilor i iniiativelor UE de promovare a dietelor sntoase i a activitii fizice i date introductive despre Platforma European de Aciune o Sport i sntate public Privire de ansamblu asupra iniiativelor i aciunilor din domeniul sportului destinate promovrii unor stiluri de via mai sntoase o Alimentaie i etichetarea produselor alimentare
o

Legislaia european menit s le ofere consumatorilor informaii complete privind coninutul i compoziia alimentelor o Calitatea alimentelor Legislaia european privind metodele de producie agricol Tutun
o

Informaii privind deciziile i aciunile UE legate de politica n materie de control al tutunului HELP Pentru o via fr tutun - campanie UE mpotriva fumatului Site-ul de internet al campaniei antifumat a UE ajut persoanele care doresc s renune la fumat i ofer informaii cu privire la riscurile asociate consumului de tutun Alcool Aciuni de protejare a tinerilor i prilor tere mpotriva alcoolului Informaii privind strategia UE de combatere a efectelor nocive ale consumului de alcool Droguri o Droguri i substane Informaii despre politica UE privind aspectele sntii publice legate de consumul de droguri (prevenire, educaie, reducerea riscurilor/ efectelor nocive i tratament/ reabilitare) o Reducerea cererii de droguri - Capitolul privind reducerea cererii din strategia antidrog a UE Prezentarea abordrii europene integrate privind consumul de droguri o Prevenirea consumului de droguri pe grupuri int Aciuni de prevenire orientate ctre grupuri int (tineri, familii, sex, etc.) Sntate sexual o Sntate sexual i HIV/SIDA Abordarea UE n materie de promovare a sntii sexuale i de prevenire a bolilor cu transmitere sexual, precum HIV/SIDA o Aciunile derulate de UE prin politica de dezvoltare menite s stopeze rspndirea HIV/SIDA Informaii privind promovarea sntii sexuale n rile srace, ca parte a politicii de dezvoltare a UE o Sntate reproductiv Informaii privind studiile UE menite s ofere date comparabile pentru monitorizarea sntii reproductive i a ngrijirilor medicale conexe Boli infecioase o Prevenirea bolilor Informaii privind demersurile ECDC menite s consolideze capacitatea Europei de a combate bolile infecioase, prin punerea n comun a cunotinelor medicale i accelerarea cooperrii o Monitorizarea bolilor infecioase care se pot preveni prin vaccinare Reeaua de monitorizare a bolilor infecioase care se pot preveni prin vaccinare. n baza tratatului fondator, UE este obligat s garanteze c protecia sntii umane este parte integrant a tuturor politicilor sale i s coopereze cu statele membre pentru a ameliora sntatea public i pentru a preveni i elimina sursele de pericol la adresa sntii fizice i mintale.

Strategia UE pentru protecia i ameliorarea sntii umane este implementat, n special, prin programele elaborate de Comisia European n domeniul sntii. Cum funcioneaz? Domeniile prioritare i criteriile pentru finanarea aciunilor derulate n cadrul programului privind sntatea sunt stabilite anual n planul de lucru. Pe baza acestuia se public cererea de propuneri,care ofer detalii despre diferitele tipuri de mecanisme de finanare disponibile i despre procedurile de urmat. De asemenea, se public i alte cereri de oferte pe parcursul anului. Organizaiile interesate sunt invitate s trimit programul de lucru i documente care s probeze capacitatea financiar i operaional. Candidaturile sunt ulterior evaluate, iar subveniile se acord pe baza competitivitii. Propunerile sunt evaluate de Comisia European i de Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori, cu ajutorul experilor externi. Acetia sunt selectai n urma lansrii unui apel la manifestarea interesului. n fiecare an, propunerile care urmeaz a fi cofinanate sunt publicate ntr-o decizie de acordare a sprijinului financiar . Candidaii ale cror propuneri au fost cel mai bine cotate sunt invitai s negocieze o contribuie financiar sub forma unui acord de subvenionare. Cine poate participa? La programul privind sntatea pot participa organizaii din statele membre ale UE, din rile SEE (Islanda, Liechtenstein i Norvegia), din rile vizate de politica de vecintate i din Balcanii de Vest, n baza acordurilor specifice ncheiate cu Uniunea European. Sunt ncurajate s se implice i organizaii din rile care nu particip la program, dac acest lucru ajut la ndeplinirea obiectivelor programului. Aceste organizaii pot fi invitate de parteneri din rile participante, dac se consider util contribuia lor. Totui, nu pot contribui financiar i nici nu pot primi finanare n cadrul programului. Participarea este deschis unei game largi de organizaii, printre care:institute de cercetare i universiti ,autoriti publice,ONG-uri,firme comerciale. Regulile de participare difer n funcie de modalitatea de finanare a iniiativei. Detaliile sunt precizate n planul anual de lucru, iar cererile de propuneri se public n fiecare an. Ce sunt mecanismele de finanare? Programul privind sntatea sprijin aciunile care i propun s amelioreze i s protejeze sntatea oamenilor. Sunt disponibile mai multe mecanisme de finanare, n funcie de tipul de proiect. Tipul de finanare pentru fiecare activitate este stabilit n planul anual de lucru, elaborat cu scopul de a garanta c obiectivele sunt ndeplinite ct mai eficient posibil, prin cooperarea cu toate prile interesate. Dac nu exist prevederi speciale n cererile de oferte, principiul de baz este cofinanarea: subveniile acordate de Comisie acoper un anumit procent din costul total al proiectului. Scopul general al programului Sanatate este de a finanta actiuni care contribuie la imbunatatirea si protejarea sanatatii oamenilor. Obiectivele generale ale programului sunt: sa imbunatateasca sanatatea cetatenilor prin: - dezvoltarea capacitatii UE si a statelor membre de a raspunde la amenintarile la adresa

10

sanatatii, prin, de exemplu, planificarea in caz de urgenta medicala sau masuri de interventie; - actiuni legate de siguranta pacientului, rani si accidente, de evaluarea riscului si legislatie comunitara referitoare la sange, tesuturi si celule. sa promoveze sanatatea, inclusiv reducerea inegalitatilor in domeniul sanatatii, prin: - actiuni axate pe obiceiurile ce influenteaza starea de sanatate, cum ar fi alimentatia, alcoolul, tutunul si consumul de droguri, cat si mijloace de influenta legate de mediu si societate; - masuri de prevenire a bolilor grave si de nivelare a inegalitatilor din domeniul sanatatii la nivelul UE; - marirea perioadei de viata sanatoasa si promovarea unei imbatraniri sanatoase. sa genereze si sa disemineze informatii si cunostinte despre sanatate prin: - actiuni pe tema indicatorilor de sanatate si pe modurile de diseminare a informatiilor catre cetateni; - accent pe actiunea Comunitatii de a schimba cunostinte in domenii precum problemele de gen, sanatatea copiilor sau bolile rare. Mecanisme de finantare: Planul de lucru pe 2011 include noi oportunitati de finantare in sanatate: finantare de proiecte, granturi operationale, cooperare cu organizatii internationale, conferinte, actiuni in comun. Contributiile financiare pot, acolo unde este cazul, sa includa finantari comune: de catre Comunitate si unul sau mai multe state membre sau de catre Comunitate si autoritatile competente din alte tari participante. Apelul prezinta noi oportunitati de finantare pentru organizatiile europene active in domeniul sanatatii publice. Tarile care pot candida: cele 27 de state membre UE; Islanda, Liechtenstein si Norvegia; tara candidata - Turcia Croatia Participarea este deschisa pentru o gama larga de organizatii, inclusiv: institute de cercetare si universitati institutii ale administratiei publice organizatii non-guvernamentale societati comerciale Se aplica reguli diferite de candidatura, in functie de schema de finantare a respectivei initiative. Indicatori de sntate n Comunitatea European

11

Unul din principalele obiective ale Programului de aciune comunitar n domeniul sntii publice (2008-2013) este s ofere informaii comparative asupra strii de sntate a cetenilor europeni, prin elaborarea unor indicatori de sntate i culegerea datelor necesare. Informaiile care urmeaz s fie culese ar trebui s acopere att comportamentul populaiei n relaie cu sntatea (de ex. date despre stiluri de via i ali factori care influeneaz sntatea) i bolile (de ex. incidena i modalitile de monitorizare a bolilor cronice, grave sau rare), ct i sistemele de sntate (de ex. informaii despre accesul la ngrijiri medicale, calitatea serviciilor medicale, resursele umane i viabilitatea financiar a sistemelor de sntate). Procesul de culegere a datelor se va baza pe o serie de indicatori de sntate comparabili, aplicabili pe tot teritoriul Europei, precum i pe un set de definiii i metode de culegere i utilizare a datelor stabilite de comun acord. n cadrul Programului de aciune comunitar n domeniul sntii 2008-2013, aflat n prezent n curs de desfurare, s-a elaborat o list cu indicatori de sntate n Comunitatea European (ECHI). Analiza acestor indicatori i culegerea datelor sunt realizate de grupuri de lucru i operative coordonate, n strns cooperare cu Eurostat i programul statistic comunitar. Colaborarea dintre UE i OMS, OCDE i alte organizaii internaionale care activeaz n domeniul informaiilor privind sntatea va fi intensificat. Aciunile UE se axeaz aadar pe mbuntirea calitii i comparabilitii acestor indicatori, cu scopul de a facilita efectuarea analizei informaiilor de ctre statele membre i de ctre reelele europene. De asemenea, se dorete ca informaiile privind sntatea public s fie mai uor accesibile. Astfel, obiectivul final este crearea unui sistem european de informaii i cunotine n domeniul sntii, accesibil experilor europeni i publicului larg. Informaiile privind sntatea vizeaz numeroase aspecte - de la protecia datelor pn la registre ale bolilor i sondaje i studii privind sntatea. Comisia furnizeaz i mbuntete anumite instrumente de colectare a informaiilor privind sntatea, care permit realizarea analizelor calitative i cantitative i a comparaiilor. Rezultatele sunt structurate n diverse baze de date. Sptmna e-Sntate 2011: Investiii n sistemele sanitare ale viitorului Sptmna e-Sntate 2011 (10-12 mai 2011) este un eveniment foarte special, care reunete factori de decizie politic, reprezentani ai industriei i specialiti din domeniul sntii pentru a face schimb de informaii i experien. n aceste vremuri de criz economic, se vorbete prea puin despre investiii i, totui, chiar aceasta este tema conferinei din acest an. ns asigurarea soluiilor n materie de e-Sntate pentru generaiile viitoare nu nseamn numai investiii financiare: deseori, problemele cele mai mari sunt de ordin juridic, tehnic, semantic i educaional. Este esenial ca factorii implicai n elaborarea soluiilor e-Sntate s investeasc timpul i energia necesar. Numrul mare de participani nscrii la Sptmna e-Sntate este o dovad a

12

angajamentului lor. Ediia din acest an va avea un caracter mai interactiv i mai participativ. Prile interesate vor avea ocazia de a interaciona cu reprezentanii politici, iar participanii vor constitui parteneriate pentru a identifica soluii e-Sntate inovatoare, care s permit o mbtrnire activ, n condiii bune de sntate. Sptmna e-Sntate este, de asemenea, o ocazie pentru noi toi de a stabili obiective ambiioase pentru combaterea creterii numrului de pacieni suferind de boli cronice cu ajutorul soluiilor e-Sntate. Investind acum timp i energie, vom putea oferi generaiilor viitoare sisteme de sntate mai eficiente. Indicatorii de sntate n Comunitatea European Unul dintre principalele obiective ale Programului de aciune comunitar n domeniul sntii publice (2008-2013) este s ofere informaii comparative asupra strii de sntate a cetenilor europeni, prin elaborarea unor indicatori de sntate i culegerea datelor necesare. Informaiile care urmeaz s fie culese ar trebui s acopere att comportamentul populaiei n relaie cu sntatea (de ex. date despre stiluri de via i ali factori care influeneaz sntatea) i bolile (de ex. incidena i modalitile de monitorizare a bolilor cronice, frecvente sau rare), ct i sistemele de sntate (de ex. informaii despre accesul la ngrijiri medicale, calitatea serviciilor medicale, resursele umane i viabilitatea financiar a sistemelor de sntate). Procesul de analiz a datelor se va baza pe o serie de indicatori de sntate comparabili, aplicabili pe tot teritoriul Europei, precum i pe un set de definiii i metode de culegere i utilizare a datelor agreate de comun acord. In cadrul Programului de aciune comunitar n domeniul sntii 2008-2013, aflat n prezent n curs de desfurare, s-a elaborat o list cu indicatori de sntate n Comunitatea European (European Community Health Indicators - ECHI). Analiza acestor indicatori i culegerea datelor sunt realizate de grupuri de lucru coordonate, n strns cooperare cu Eurostat i programul statistic comunitar. Colaborarea dintre UE i OMS, OECD i alte organizaii internaionale care activeaz n domeniul informaiilor privind sntatea va fi intensificat n viitorul apropiat. Aciunile UE se axeaz n principal pe mbuntirea calitii i comparabilitii acestor indicatori, cu scopul de a facilita efectuarea analizei informaiilor de ctre Statele Membre i de ctre reelele europene. De asemenea, se dorete ca informaiile privind sntatea public s fie mai uor accesibile. Astfel, obiectivul final este crearea unui sistem european de informaii i cunotine n domeniul sntii, accesibil att experilor europeni, ct i publicului larg. Setul de indicatori ECHI, n form complet cuprinde 88 de indicatori de sntate, iar n forma scurt cuprinde 40 de indicatori de baz pentru care exist date disponibile i comparabile la nivelel Uniunii Europene. Indicatorii ECHI sunt grupai n 5 mari domenii: 1. Contextul demografc i socio-economic 2. Sarea de sntate 3. Determinanii sntii 4. Servicii de sntate 5. Pomovarea sntii
1. Contextul demografic i socio-economic Prognoza privind nr. populaiei pentru anii 2010-2060, n UE 27 (Figura 1)

13

Populaia Terrei este ntr-o cretere continu i ctre 2050 va depi 9 miliarde de locuitori. Un raport al Comisiei Europene arat c numrul locuitorilor continentului european crete ntr-un ritm mai redus comparativ cu celelalte regiuni ale lumii. Astfel, ponderea populaiei celor 27 de ri membre ale Uniunii Europene n totalul populaiei globului a sczut de la 13.3% pn la 7.9% n perioada 1960-2000. Se anticipeaz continuarea acestui trend, iar n anul 2060 populaia Uniunii Europene va reprezenta doar 5.2% din totalul populaiei. Proportia populaiei Chinei este ateptat de asemenea s scad pn la 15.3%, n timp ce India va deveni ara cu cea mai numeroas populaie din lume nainte de anul 2050, cnd numrul locuitorilor este previzionat la puin peste 1650 milioane de persoane. Figura 1 Prognoza privind nr. populaiei la 01. ian. pentru anii 2010-2060, n UE 27
Sursa: Eurostat, EUROPOP 2008

Prognoza ratelor de dependen de vrst pentru anii 2010 2060, n UE 27 (Figura 2) Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate n anul 2008, pn n 2060 n Uniunea European vor fi numai dou persoane de vrst activ (ntre 15 i 64 ani) pentru fiecare persoan de peste 65 de ani, n comparatie cu raportul actual de patru la unu. Aceast tendint se ateapt s ating punctul culminant ntre anii 2015 si 2035, cnd grupul numeros al generatiei baby boom (care a luat amploare dup cel de-al doilea rzboi mondial) va fi la vrsta pensionrii. Aceast schimbare poate fi pus pe seama efectului combinat al ratei sczute a natalitii i al creterii

14

speranei de via. Incepnd cu anul 1960, sperana de via a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe urmtorii patruzeci de ani anticipeaz cresterea speranei de via cu nc cinci ani. Figura 2 Prognoza ratelor de dependen de vrst pentru anii 2010 2060, n UE 27

Sursa: Eurostat, EUROPOP 2008

Rata brut de natalitate Noile realiti economice i sociale i-au adus contribuia la scderea i apoi la meninerea unui nivel sczut al natalitii. Toate rile civilizate se confrunt cu o scdere accelerat a natalitii i a fertilitii. Media ratei brte de natalitate n cele 27 ri UE este de 10,7% 0 (2009), Romnia fiind pe locul opt, cu o rat de natalitate de 10,4%0 .

15

Sntatea i mediul
Comitetul tiinific pentru riscurile asupra sntii i mediului (CSRSM) Comitetul emite avize privind riscurile pentru sntate i mediu legate de poluanii din mediul nconjurtor, de ali factori de risc (biologici i fizici) i de schimbri ale condiiilor fizice cu efecte potenial negative (ex. schimbri privind calitatea aerului, apa, deeurile i solul). De asemenea, emite avize cu privire la evaluarea impactului asupra mediului pe toat durata ciclului de via. n plus, va aborda aspecte de sntate i de siguran legate de toxicitatea i ecotoxicitatea biocidelor. Fr a aduce atingere competenelor atribuite Ageniei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Comitetului tiinific pentru sigurana consumatorilor (CSSC) i altor organisme europene de evaluare a riscurilor, acest comitet poate fi, de asemenea, invitat de ctre Comisie s examineze probleme legate de toxicitatea i ecotoxicitatea compuilor chimici, biochimici i biologici a cror utilizare poate avea consecine duntoare pentru sntate i mediu. n plus, Comitetul va aborda aspecte legate de metodologia evalurii riscurilor pe care produsele chimice (inclusiv amestecurile) le pot genera asupra sntii i mediului, pentru a emite avize bine fundamentate i coerente n domeniile de competen care i revin, precum i pentru a contribui la problematica relevant n strns cooperare cu alte agenii europene. Statistici Un obiectiv major al strategiei comunitare n materie de sntate public este reprezentat de elaborarea unor informaii comparabile privind sntatea i sistemele de sntate din UE. Prin crearea unui sistem de monitorizare a sntii, UE i propune s amelioreze informaiile i cunotinele din acest domeniu. Acest demers include definirea unor indicatori, culegerea de date privind sntatea, realizarea de analize statistice relevante, evaluarea periodic a strii de sntate, precum i schimbul de bune practici n domeniul sntii publice la nivel european. Programul anterior de monitorizare a sntii publice a demarat procesul de culegere a datelor privind sntatea i de stabilire a unor indicatori pentru ameliorarea culegerii i analizei datelor. Noul program privind sntatea public duce mai departe activitatea de definire a termenilor i de culegere a datelor cu scopul de a dezvolta structurile de monitorizare a sntii: analiza nevoilor de date, definirea indicatorilor i asigurarea calitii, sprijin tehnic pentru demersurile naionale, culegerea de date, evaluare i analiz, promovarea rezultatelor. Colaborarea i strnsa coordonare cu Eurostat i grupurile sale partenere este de o importan vital. Sistemul ar trebui s completeze activitile organizaiilor internaionale, precum OMS i OCDE. n acest cadru, UE ncurajeaz redactarea de rapoarte periodice privind starea sntii la nivel european pentru a prezenta date precise n materie de sntate i pentru a asigura difuzarea lor pe scar larg. Scopul este ameliorarea cunotinelor i a percepiei publicului asupra problemelor majore existente n UE n materie de sntate pentru a face posibil luarea celor mai adecvate msuri la nivel comunitar, naional i individual. Principalele domenii de activitate sunt: factorii determinani pentru sntate i starea sntii, analiza viitoarelor scenarii i a opiunilor politice n materie de sntate, consecinele economice i sociale ale consumului de

16

alcool, aspecte privind sntatea reproducerii i SIDA, consecinele economice i sociale ale bolilor mintale i ale altor boli asociate, rnirile, inclusiv automutilarea i violena, aspecte ale sntii n funcie de sex. Mai mult dect att, datele culese cu privire la numrul anilor pe care o persoan ajuns deja la o anumit vrst i-ar mai putea tri n condiii bune de sntate, reprezint un indicator solid pentru monitorizarea sntii ca factor de productivitate sau ca factor economic i ofer o imagine de ansamblu interesant asupra aspectelor cheie ale strii de sntate a populaiei i ale factorilor determinani pentru sntate. Activitile UE privind statisticile Elaborarea indicatorilor de sntate i culegerea de date Informaiile privind sntatea vizeaz numeroase aspecte - de la protecia datelor pn la registre ale bolilor i sondaje i studii privind sntatea. Comisia furnizeaz i mbuntete anumite instrumente de colectare a informaiilor privind sntatea, care permit realizarea analizelor calitative i cantitative i a comparaiilor. Rezultatele sunt structurate n diverse baze de date. Instrumente de colectare a datelor Instrumente de mbuntire a mecanismelor de raportare n domeniul sntii Sondaje i studii privind sntatea Date colectate n spitale Registre ale bolilor Baze de date n materie de sntate Indicatori de sntate n Comunitatea European (ECHI) i ali indicatori privind sntatea n Europa Instrumentul de date Heidi Baza de date privind rnirile Indicatori de dezvoltare durabil - culegere de date Culegere de date privind alimentaia, factorii demografici i socioeconomici Eurostat - pagini de internet dedicate sntii publice Norme privind protecia datelor Norme privind protecia datelor Dreptul la protecia datelor personale este universal. n contextul sntii publice, protecia datelor n UE prezint cteva particulariti: Cadrul juridic: Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (articolul 16) Carta UE a drepturilor fundamentale Directiva 95/46 privind protecia datelor Difuzarea de informaii i date n domeniul sntii Politica UE vizeaz furnizarea n timp util de date de calitate, relevante, precum i de cunotine destinate s sprijine procesul decizional n domeniul sntii publice. Un indicator este o msur cantitativ sau calitativ a ct de aproape suntem de atingerea unui obiectiv set (rezultat al unei politici). Ele ne ajuta sa analizeze i s compare performanele 17

n grupurile de populaie sau zone geografice, i pot fi utile pentru stabilirea prioritilor de politic. Indicatorii de sntate bazati pe date fiabile, comparabile sunt eseniale pentru elaborarea de strategii i politici pentru a mbunti starea de sntate a europenilor, i monitorizarea apoi punerea lor n aplicare. Strategia are drept scop de a stabili o abordare global pentru generarea, difuzarea i aplicarea informaiilor, bazat pe prioritile definite n cadrul strategiei de sntate, i de a crea o structur organizaional i metode. Unul dintre obiectivele Comisiei este de a produce date comparabile privind sntatea i comportamentul legate de sntate, bolile i sistemelor de sntate. Acest lucru trebuie s se bazeze pe indicatori comuni UE n domeniul sntii, pentru care exist un acord la nivel european n ceea ce privete definiiile, colectarea i utilizarea: indicatorii de sntate a Comunitii Europene, (ECHI) - set de baz de peste 40 de (rezonabil comparabile) indicatori. indicatorii anilor de via sntoas (HLY) - arat sperana de invaliditate de via rmas. ali indicatori de sanatate - asupra sntii regionale, de sntate urbane, Sntate Quality (HCQI), Dezvoltare Durabil (SDI), mediu i sntate, performan farmaceutica, protecia social i dependena de droguri. Colectarea datelor se face prin: Sondaje Eurobarometru privind sntatea public(eurobarometru este un ansamblu de sondaje realizate periodic de Comisia European.) Statistici privind indicatorii pe termen lung(statistici privind populaia, sntatea, educaia i nvarea de-a lungul vieii, piaa muncii, societatea informaional, condiiile de via i bunstarea, migraia i azilul. Statistici privind indicatorii n domeniul dezvoltrii durabile. Statistici privind protecia sntii umane i stilurile de via, sigurana alimentar i calitatea produselor, gestionarea substanelor chimice, riscurile pentru sntate provocate de condiiile de mediu. Statistici privind sntatea - Date Statistica de sntate include: probleme de sntate public, cum ar fi starea de sntate, probleme de sntate i factorii determinani pentru sntate, asisten medical i de resurse, cheltuielile de ngrijire a sntii i a cauzelor de deces. Sntatea i securitatea la locul de munc aspecte cum ar fi accidentele de munc i locul de munc probleme legate de sntate. Sntatea este o prioritate pentru cetenii europeni, care se ateapt s aib o via lung i sntoas, s fie protejate mpotriva bolilor i a accidentelor i de a primi asisten medical corespunztoare. Precise i pe statistici detaliate asupra sntii au un rol cheie pentru deciziile bazate pe dovezi de ctre autoritile naionale i europene i sunt un instrument important pentru monitorizarea politicilor de sntate. Centrul de resurse ale comunicrii i informaiilor Analize i rapoarte privind sntatea (rapoartele abordeaz diverse teme legate de sntatea public i sunt menite s ofere baza pentru elaborarea viitoarelor politici.) Grupul de lucru privind indicatorii de sntate n Comunitatea European (informaii privind lucrrile grupului de experi care contribuie la elaborarea indicatorilor de sntate n Europa.)

18

CUM ESTE DEFINITA POLITICA SECTORIALA DIN DOMENIUL SANATATII IN ROMANIA? Planul strategic al Ministerului Sanataii Publice I. MANDAT Ministerul Sanatatii Publice aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurarii sanatatii populatiei si raspunde de realizarea reformei in sectorul sanitar. Ministerul Sanatatii Publice organizeaza, coordoneaza, indruma activitatile pentru asigurarea sanatatii populatiei si actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii. II. VIZIUNE Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului. III. VALORI COMUNE respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei; garantarea calitatii si sigurantei actului medical; cresterea rolului serviciilor preventive; asigurarea accesibilitatii la servicii, respectarea dreptului la libera alegere si a e../galitatii de sanse; aprecierea competentelor profesionale si incurajarea dezvoltarii lor; transparenta decizionala. IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN Conducerea Ministerului Sanatatii Publice se exercita de catre ministrul sanatatii publice este ajutat de 3 secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general si de un secretar general adjunct. In conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice, in componenta Ministerului Sanatatii Publice se regasesc 10 structuri care functioneaza la rang de directie generala sau directie, dupa cum urmeaza: Directia generala organizare, resurse umane, dezvoltare profesionala si salarizare, Directia juridica, Directia farmaceutica, Directia generala politici, strategii si managementul calitatii in sanatate, Autoritatea de sanatate publica, Inspectia sanitara de stat, Agentia nationala de programe, Directia logistica, administrativ, relatii publice si mass-media, Directia generala buget si credite externe si Directia generala relatii externe si afaceri europene. La nivelul fiecarei structuri in parte, conducerea este asigurata de catre un director general sau un director care reprezinta institutia atat in relatiile intraistitutionale, cat si in relatiile interinstitutionale si cu tertii. Structurile pot fi organizate pe compartimente/servicii sau compartimente si servicii. Statul de functii al Ministerului Sanatatii Publice prevede un numar total de 285 de posturi din care: 221 posturi de functionari publici; 31 posturi cu contract individual de munca; 28 posturi personal pe cabinetele demnitarilor;

19

5 posturi demnitari din care 1 post ministru, 3 posturi de secretari de stat si un post de subsecretar de stat. De asemenea, dintr-un numar de 192 de posturi, 53 sunt ocupate de catre barbati si 139 de catre femei. In Ministerul Sanatatii Publice exista 157 angajati si demnitari cu studii superioare si 39 cu studii medii (la fiecare dintre cele doua categorii s-a luat in considerare persoana intrucat exista si posturi ocupate cu jumatate de norma) Ministerul Sanatatii Publice detine in teritoriu, la nivelul fiecarui judet, servicii publice deconcentrate cu personalitate juridica ce poarta denumirea de autoritati de sanatate publica. Autoritatile de sanatate publica care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate publica pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica. In autoritatile de sanatate publica exista un numar de 3907 de functionari publici, 1833,5 personal cu contract individual de munca, precum si un numar de 276 de posturi vacante. Institutele sau centrele de sanatate publica sunt institutii publice regionale sau nationale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, si care coordoneaza tehnic si metodologic activitatea de specialitate in domeniul fundamentarii, elaborarii si implementarii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnavirilor, controlul bolilor transmisibile si netransmisibile si a politicilor de sanatate publica din domeniile specifice, la nivel national si/sau regional. Institutele nationale de cercetare-dezvoltare in domeniile sanatatii publice sunt institutii publice cu personalitate juridica, in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice. Unitatile aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta.

Puncte tari - existenta unor specialisti competenti

Puncte slabe - grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de salarizare - existenta unui procent important de personal - deficiente in asumarea responsabilitatilor tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor exigente survenite prin aplicarea principiilor de reforma prevazute in Legea nr. 95/2006 - disponibilitate de a lucra peste orele de - motivatie intrinseca scazuta, datorita slabei program capacitati de diferentiere intre persoanele cu productivitate diferita - personal cu pregatire in domenii diferite - un climat organizational care nu favorizeaza (atat in domeniul medical cat si in alte munca in echipa domenii inrudite sau complementare), ceea ce creste capacitatea de rezolvare a unor problematici complexe - slaba capacitate de monitorizare a modului de indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual, cat si intre departamente - lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor 20

- lipsa unui plan de cariera pentru angajati si a unei politici coerente de pregatire si mentinere a personalului - detine numeroase institutii in coordonare/subordonare - lipsa unuisistem informational integrat V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Sanatatii Publice colaboreaza atat cu foruri internationale ( Organizatia Mondiala a Sanatatii, institutii europene, Banca Mondiala, Fondul Global etc. ), cat si cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu institutii publice de specialitate din tara, cu organizatiile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania, Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania), cu mediul de afaceri din tara si strainatate, cu asociatiile le../gal constituite ale pacientilor, in particular si cu societatea civila, in general.

Oportunitati - sanatatea este un domeniu cu impact social major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici

- aderarea la UE impune adoptarea unor standarde si recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si calitatii

- statutul de membru UE deschide noi posibilitati de finantare pe proiecte din fonduri europene - interesul autoritatilor administratiei publice - libera circulatie a persoanelor si facilitatile locale de a prelua o parte din create dupa aderarea Romaniei la Uniunea responsabilitatile MSP Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant - imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere - cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare, dar foarte grave, fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente

Amenintari - cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea asteptarilor acestora si, implicit, la o crestere a cererii de serviicii medicale complexe; sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in virtutea principiului eficientei - libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile - dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul public

21

- lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor locale VI. PRIORITATI PE TERMEN MEDIU realizarea efectiva a accesului e../gal al cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza cresterea calitatii vietii, prin imbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical apropierea de indicatorii de sanatate si demografici ai tarilor civilizate, in acelasi timp cu scaderea patologiei specifice tarilor subdezvoltate DIRECTII DE ACTIVITATE

VII.

A. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicale Situatia actuala: Starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte. Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio-culturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar. Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea ine../gala a serviciilor de acelasi tip. In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la serviciile de ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie, a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparitati se manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata la nastere, mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de informare privind factorii de risc si de protectie pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania. Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical.

22

Nivelul saraciei Raportul National al Dezvoltarii Umane pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin. Acelasi raport pune in evidenta ine../galitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv 13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002. Statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate mentioneaza ca la 30 septembrie 2005, in mediul urban gradul de cuprindere in sistemul de asigurari era de 96.08%, iar in cel rural de 89.25%. Populatia arondata localitatilor din mediul rural fara medici de familie era de 145110 locuitori, reprezentand 1.48 % din totalul populatiei din mediul rural din care: 85616 - populatie inscrisa pe listele medicilor de familie din localitati invecinate 35135 - populatie asistata de cadre medii din dispensarele medicale care, datorita lipsei unui medic nu s-au putut constitui in cabinete medicale organizate conform OG nr. 124/1998, si care raman in structura unitatilor sanitare cu paturi la care sunt arondate. 24359 - populatie neasistata nici de cadre medii Gradul de acoperire cu personal medical Analize recente au relevat ca exista ine../galitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic) In regiunea de Nord-Est se inregistreaza cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic. OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE: Obiectiv general 1. Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor populationale vulnerabile Obiective specifice: a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa sanatatii Amenintarea de sanatate inseamna aparitia unui eveniment care poate afecta sanatatea grupurilor populationale umane, se poate raspandi international sau prezinta un pericol direct si sever, indiferent de natura sa (biologica, chimica sau nucleara), sursa sau modul de aparitie (accidental sau deliberat).

23

Reactia rapida va avea urmatoarele functii: notificare verificare evaluare de risc comunicare de risc management de risc coordonarea raspunsului rapid monitorizarea si evaluarea actiunii Structura sistemului de reactie rapida a MSP se va adresa preponderent agentilor biologici si se va suprapune pe structura deja existenta de supraveghere si raspuns a retelei de boli transmisibile, incluzand laboratoarele de microbiologie. Ea va contine departamentele de epidemiologie din ASPJ-uri, ISP-uri, CPCBT, ASP-MSP si in plus structurile de sanatate publica din punctele de frontiera, porturile si aeroporturile desemnate in urma intrarii in vigoare si a implementarii RSI 2005 in Romania. Sistemul de reactie rapida in fata amenintarilor de sanatate va trebui sa fie functional 24 de ore/zi, sapte zile/saptamana, in tot timpul anului. Notificarea: fiecare structura judeteana va notifica coordonatorului sistemului, prin mijloacele de comunicare cele mai eficiente de care dispune, in 24 de ore de la evaluarea informatiilor de sanatate publica, orice eveniment aparut pe teritoriul sau ce poate constitui o urgenta de sanatate publica, cat si orice masura de sanatate luata pentru a raspunde evenimentelor. Daca amenintarea de sanatate va fi de competenta altor institutii ale statului, coordonatorul national le va comunica acestora imediat. Verificarea: coordonatorul national poate cere autoritatii judetene sa verifice rapoartele care provin din alte surse in afara notificarii, a unor evenimente ce pot constitui o urgenta de sanatate publica banuite a se produce pe teritoriul sau. Fiecare autoritate judeteana, la cererea coordonatorului, va verifica si furniza: a) in 24 de ore, un prim raspuns sau un aviz de primire a cererii; b) in 24 de ore, informatiile de sanatate publica disponibile privind evenimentele vizate in cerere. Componentele de evaluare, comunicare si management al riscului se realizeaza, dupa caz, la nivel local, regional sau national. Pentru raspuns rapid se vor alcatui echipe regionale si, dupa caz, se vor suplimenta cu personal desemnat din structurile nationale. Monitorizarea se realizeaza regional si national. Evaluarea actiunii va fi efectuata la nivel national si va fi comunicata tuturor structurilor implicate b) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala, infectii nosocomiale), precum si al bolilor cronice; focalizarea actiunilor preventive si de asigurare de servicii de baza catre populatiile aflate la risc crescut - identificarea si monitorizarea populatiilor cu accesibilitate inechitabila la servicii de ingrijiri de baza; identificarea nevoilor reale de ingrijiri pentru diferitele grupuri de populatii vulnerabile;

24

constituirea unor harti nationale si regionale cuprinzand facilitatile de ingrijiri de sanatate ambulatorii functionale (dispensare, policlinici, servicii noi de prim ajutor, ingrijiri la domiciliu, ingrijiri paleative, sanatate mintala la nivel comunitar) raportate la densitatea populatiei. In tarile dezvoltate se utilizeaza pe scara tot mai larga sistemele de informatii geografice (GIS) pentru masurarea accesibilitatii geografice. Aceste sisteme sunt extrem de utile in analiza distantelor fizice intre beneficiari si unitatile de ingrijiri, retelelor de transport, serviciilor medicale de urgenta si in planificarea ingrijirilor de sanatate. De exemplu, un GIS poate ajuta la identificarea dimensiunii zonei de atractie a unei unitati de ingrijiri. S-au dezvoltat aplicatii speciale de analiza in cadrul GIS pentru a evalua accesibilitatea fizica la ingrijirile de sanatate. stabilirea standardelor privind pachetele minime de ingrijiri la nivelul si in cadrul diferitelor comunitati vulnerabile; dezvoltarea si implementarea unor rapoarte standardizate prinvind accesibilitatea la ingrijirile de sanatate; instituirea unui sistem de evaluare periodica a gradului de acces la serviciile primare de sanatate pe baza unor indicatori specifici; elaborarea strategiei nationale de promovare a sanatatii c) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii de sanatate; evaluarea factorilor de risc individuali si factorii de risc de la nivelul comunitarilor prin activitatile prevazute in Programul National Privind Evaluarea Starii de Sanatate a Populatiei in Asistenta Medicala Primara (Programul de Sanatate 8) 2007-2008 ierarhizarea specifica a factorilor de risc pe diferitele grupuri de populatie considerate la risc crescut; identificarea acelor campanii IEC care sunt cele mai potrivite si adaptate nevoilor de informare a populatiilor vizate; instituirea unor programe de educatie pentru sanatate in privinta riscurilor determinate de consumul de tutun, de alcool si de droguri adresate scolarilor, adolescentilor si adultilor tineri; dezvoltarea de programe specifice pentru cresterea nivelului de sanitatie al locuintelor, in special din mediul rural si cel urban periferic; instituirea unor programe de promovare a sanatatii pentru alimentatia echilibrata, continand principiile alimentare de baza si in conditii de igiena, adaptate puterii de cumparare de la nivelul gospodariilor (in jurul pragului de saracie, la nivelul mediu de venituri pe familie si peste acest nivel); evaluarea campaniilor si programelor mentionate si ajustarea lor in vederea evidentierii rezultatelor lor si a cresterii impactului pe termen lung. Dezvoltarea in consecinta de programe de sanatate pentru: sanatatea mamei si a copilului, combaterea bolilor cardiovasculare, prevenirea si controlul in patologia oncologica, program de sanatate mintala, diabet zaharat, transplant de organe d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea adoptarii comportamentelor sanatoase;

25

- instituirea unui pachet de date prevazut a fi periodic actualizat si adus la cunostinta publica si a factorilor de decizie cu privire la accesibilitatea la - servicii de ingrijiri si la rezultate ale activitatii acestor servicii legat de - grupurile populationale aflate la risc crescut de imbolnavire; - elaborarea cadrului legislativ adecvat pentru ca actiunile de educatie pentru sanatate si cele de promovare a sanatatii sa aiba regim preferential pentru accesul catre populatia tinta prin mass media vizuala, auditiva si scrisa, atat la nivel national cat si local; - organizarea de sesiuni de informare in vederea facilitarii accesului comunitatilor/autoritatilor locale la fondurile europene; - crearea unor site-uri care sa disemineze informatii referitoare la serviciile de sanatate si accesul grupurilor populationale tinta la acestea; - intarirea cooperarii interministeriale vizand dezvoltarea de programe comune cum ar fi: "comunitati sanatoase", "scoli promovand stilul de viata sanatos".

Rezultate asteptate: resurse institutionale si umane apte pentru interventie rapida in situatii care ameninta sanatatea publica; sistem informational geografic initiat si cartografiere a zonelor defavorizate realizata (harti nationale, regionale si judetene); site-uri functionale, actualizate periodic, privind serviciile de sanatate si accesibilitatea; rapoarte periodice, nationale/regionale/comunitati locale dezvoltate si publicate; strategie nationala de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate aprobata; cel putin 5 campanii IEC la nivel national si regional pe subiectele prioritare de sanatate publica concepute si implementate; activitatile specifice monitorizate, evaluate si ajustate continuu; accesibilitate imbunatatita pentru grupurile populationale vulnerabile la programele de sanatate publica dezvoltate si care li se adreseaza cu preponderenta. Obiectiv general 2. Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport specifice Obiective specifice: a) Construirea a 28 spitale noi (8 spitale regionale de urgenta si 20 judetene de urgenta) Ministerul Sanatatii Publice a demarat un amplu proiect de modernizare a infrastructurii unitatilor medicale, avand drept principal obiectiv cresterea accesului populatiei la servicii medicale performante, care sa acopere nevoile acesteia si care sa fie comparabile cu cele oferite in prezent de furnizorii de servicii de acelasi tip din statele membre ale Uniunii Europene. In momentul de fata se afla in derulare un contract pentru realizarea de studii de prefezabilitate si fezabilitate necesare pentru proiectarea, constructia si dotarea cu echipamente medicale a unui numar de opt spitale universitare regionale de urgenta si douazeci spitale judetene de urgenta. Au fost elaborate studiile de prefezabilitate pentru cele 20 de spitale judetene de urgenta si 8 spitale

26

regionale de urgenta. Cele 8 spitale regionale se vor construi in regiunile de dezvoltare socioeconomica, avand la baza resursele umane si materiale aflate in centrele universitare traditionale. In 20 de municipii resedinta de judet se vor construi spitalele de urgenta judetene, ce vor asigura asistenta medicala de urgenta de inalta specialitate pentru populatia judetului si cea a judetelor limitrofe. Finantarea noilor spitale de urgenta va fi efectuata din surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat si bugetul local, fonduri speciale constituite prin lege si credite externe garantate sau contractate direct de catre stat. b) Reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta

In judetele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea spitalelor existente. S-au inceput demersuri pentru efectuarea studiilor de fezabilitate; in cursul anului 2007 urmeaza sa se elaboreze studiile pentru cele 15 spitale. In programul de reabilitare a celor 15 spitale judetene de urgenta sunt implicate atat spitalele judetene ce urmeaza a fi beneficiare ale programului de modernizare cat si autoritatile de sanatate publica din judetele respective si alte unitati spitalicesti. Pentru elaborarea studiilor de fezabilitate a fost alocata suma de 36.820 mii lei. Finantarea reabilitarii se va realiza din surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat si bugetul local, fonduri speciale constituite prin lege, credite externe garantate sau contractate direct de catre stat, precum si prin fonduri europene. c) Dotarea cu aparatura/echipamente medicale a) surse financiare interne Ministerul Sanatatii Publice a prevazut in programul de achizitii pe anul 2007 urmatoarele: - achizitionarea prin licitatie publica deschisa de aparatura medicala pentru dotarea spitalelor din subordine. Astfel, urmeaza sa se achizitioneze angiografe, aparatura radiologica fixa, camere Gamma si instalatii de sterilizare, in valoare totala de 155.660.000 lei. - achizitionarea de servicii de reabilitare aparatura medicala, in valoare totala de circa 9.324.000 lei; In semestrul al doilea urmeaza sa fie achizitionate aparate de ventilatie, aparate de anestezie, aparate de radiologie mobila. b) surse financiare externe In anul 2007 este in curs de implementare programul "Reforma sectorului sanitar APL2", finantat prin doua imprumuturi externe acordate de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si respectiv Banca Europeana de Investitii. In cadrul acestui program urmeaza sa se achizitioneze urmatoarele categorii de echipamente : - echipamente pentru unitatile de primiri urgente din 63 de spitale din Romania, in valoare totala de 13,7 mil EUR ; principalele tipuri de echipamente care urmeaza sa fie achizitionate sunt : paturi pentru resuscitare si transfer, monitoare, defibrilatoare, analizoare, targi, ventilatoare, ecografe. Licitatia pentru achizitionarea acestor echipamente s-a desfasurat in anul 2006, iar semnarea contractelor s-a finalizat in martie 2007. Livrarile sunt planificate in 4 transe, din care prima transa s-a incheiat in conditii bune, iar in acest moment se deruleaza transa a doua. Echipamentele se vor livra in totalitate pana la sfarsitul anului 2007. - echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre ambulante, Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicoptere autoritati de sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor medicale, in valoare totala de aproximativ 13,4 mil EUR.

27

- echipamente pentru 220 maternitati si sectii de pediatrie din aproape toate spitalele din Romania, in valoare totala de 43,5 mil EUR. Principalele tipuri de echipamente ce urmeaza sa fie achizitionate sunt: incubatoare si echipamente standard si de inalta performanta pentru neonatologie si pentru Unitatile de Terapie Intensiva neonatala, monitoare, echipamente pentru sectiile de Ginecologie si Chirurgie, echipamente pentru sterilizare, ecografe, aparate de radiologie mobila, analizoare, echipamente pentru diagnostic fetal si pentru nutritia parenterala a nou-nascutilor. d) Dotarea cu mijloace de transport specifice MSP va achizitiona aproximativ 1520 de ambulante de diferite tipuri pentru asigurarea serviciilor de urgenta si transport sanitar, in valoare totala estimata de 511.447.000 lei. Rezultate asteptate: - cresterea eficientei si calitatii actului medical; - cresterea satisfactiei pacientilor - cresterea satisfactiei personalului medical - imbunatatirea indicatorilor de activitate ai spitalelor Obiectiv general 3. Dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei Obiective specifice: a) Identificarea unor facilitati pentru atragerea personalului medical in zonele izolate, defavorizate economic, precum si in specialitati deficitare; - identificarea zonelor si comunitatilor lipsite de asistenta medicala primara, fie prin lipsa personalului medical, fie chiar prin lipsa facilitatilor medicale (dispensar, punct medical, inclusiv locuinta pentru personalul medical); - dezvoltarea de criterii pentru clasificarea din punctul de vedere al accesibilitatii acestor zone identificate (populatie deservita, distanta fata de ambulatoriu de spital si spital, tip de patologie preponderenta, indicatori de mortalitate si morbiditate); - cuantificarea criteriilor in puncte pentru stabilirea astfel a gradului de izolare si de accesibilitate geografica, temporala si socio-economica); - stabilirea de stimulente financiare si profesionale graduale dupa punctaj; - instituirea unui sistem de informare a absolventilor si a personalului medical in privinta avantajelor constituite astfel si in masura sa faca aceste zone atractive, fie si pentru o perioada de timp scurta (2-3 ani). - asigurarea de locuinte de serviciu de catre autoritatea administratiei publice locale pentru personalul de specialitate medico-sanitar nelocalnic: pana la atribuirea unei locuinte de serviciu, personalul de specialitate medico-sanitar beneficiaza, la cerere, de compensarea din fondurile publice locale a valorii chiriei stabilita pe baza unui contract de inchiriere incheiat in conditiile legii; - atribuirea gratuita a unui teren intravilan medicilor care doresc sa-si construiasca locuinta in localitatea respectiva, potrivit documentatiilor de urbanism le../gal aprobate, din domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale acolo unde consiliile locale dispun de astfel de terenuri; - acordarea unei indemnizatii de instalare echivalenta cu doua salarii de baza la nivelul maxim prevazut de lege pentru functia de medic specialist in sistemul sanitar

28

care se suporta de catre casa de asigurari de sanatate teritoriala, la stabilirea domiciliului in localitati cu conditii grele din mediul rural si in localitati cu acoperire deficitara; - acordarea unui spor de 50% la salariul de baza pentru personalul de specialitate medico-sanitar incadrat cu contract individual de munca; - majorarea numarului de puncte cu 50% pentru medicii de familie si medicii de specialitate din cabinetele medicale organizate conform O.G. nr.124/1998, republicata; - dotarea cu prioritate a cabinetelor medicale din asistenta medicala primara si ambulatorie de specialitate cu mobilier si aparatura medicala; fondurile necesare pentru aceste dotari se suporta din bugetul local; - dotarea unitatilor sanitare publice cu aparatura medicala. Fondurile necesare pentru aceasta dotare se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice in procent de 70% si din bugetul local in procent de 30%; - tarife reduse cu 50% pentru energia electrica, gaze naturale, energie termica si apa potabila furnizate din reteaua publica, pentru consumurile casnice menajere, in limita unor consumuri normate pe familie stabilite de catre consiliile locale. Diferentele de tarif pentru serviciile privind livrarea energiei electrice, a gazelor naturale, energiei termice si apei potabile, se suporta din bugetul local; - scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire, precum si de la impozitul pe teren si de la impozitul pe cladiri, pana la implinirea a 10 ani de la data la care s-a atribuit terenul prevazut la litera b), in cazul in care medicii construiesc locuinta proprietate personala in localitatea respectiva; aceasta scutire priveste numai locuinta si terenul aferent atribuit. b) Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii medicale in zonele izolate si in cele defavorizate economic; Instituirea unui program pilot "Caravanele Sanatatii". Programul pilot "Caravanele Sanatatii" are drept scop facilitarea accesului la servicii medicale a populatiei din zonele izolate sau cele defavorizate, in care alte modalitati de furnizare a serviciilor medicale nu pot fi asigurate. Prin introducerea acestui sistem se poate realiza evaluarea starii de sanatate a populatiei, diagnosticul precoce si tratarea corecta a bolilor transmisibile ca si imbunatatirea nivelului educatiei pentru sanatate a populatiei. La nivelul acestora pot fi efectuate examene fizice, masurarea tensiunii arteriale si a glicemiei (sau alte screening-uri dupa caz), se poate realiza recoltarea si pastrarea unor probe biologice, transportul si depozitarea vaccinurilor precum si desfasurarea de activitati de educatie pentru sanatate (materiale IEC pentru populatie, kit-uri informationale pentru personalul medical). c) dezvoltarea si extinderea retelei de asistenta medicala comunitara integrata. Asistenta medicala comunitara cuprinde ansamblul de activitati si servicii de sanatate organizate la nivelul comunitatii pentru solutionarea problemelor medico-sociale ale individului, in vederea mentinerii acestuia in propriul mediu de viata si care se acorda in sistem integrat cu serviciile sociale. Scopul asistentei medicale comunitare integrate este acela de asigura ingrijirile medicosociale care pot fi furnizate la nivelul comunitatii, in vederea optimizarii actiunilor specifice si a eficientizarii utilizarii fondurilor alocate. Beneficiarul activitatilor integrate de asistenta medicala comunitara este comunitatea dintr-o arie geografica definita, in special categoriile de persoane vulnerabile care se gasesc in urmatoarele situatii: nivel economic sub pragul saraciei; somaj;

29

nivel educational scazut; diferite disabilitati, boli cronice; boli aflate in faze terminale care necesita tratamente paleative; graviditate; varsta a treia; varsta sub 5 ani; familii monoparentale. - definirea unei strategii pentru dezvoltarea resurselor umane de interventie la nivelul comunitatii (criterii de repartizare la nivelul comunitatilor, analiza oportunitatii includerii comunitarilor urbane incepand cu 2008, definirea fisei postului prin implicarea Ordinului Asistentilor Medicali, Asociatiilor de medici de familie, asociatii de asistenti sociali, etc. ) - definirea rolului asistentului comunitar ca veriga importanta in implementarea programelor de sanatate in general (promovarea Programului evaluare a starii de sanatate a populatiei, etc) Formarea se va efectua la nivel descentralizat (la nivel de judet) cu realizarea in prealabil a unor parteneriate intre SNSPMPS, Autoritatile Judetene de Sanatate Publica, Ordinul Judetean al Asistentilor Medicali, Asociatia Medicilor Generalisti si va avea o componenta de formare de formatori si de dezvoltare de capacitate la nivel descentralizat - crearea unei retele socio-medicale la nivelul comunitatilor; - angajarea de asistenti medicali comunitari (500 persoane/an); - angajarea de mediatori sanitari romi (50 persoane/an); - formarea de asistenti medicali comunitari in sanatate publica si educatie pentru sanatate (cursuri pentru AMC deja in activitate cat si cursuri pentru cei nou angajati); - formarea de mediatori sanitari romi in sanatate publica si educatie pentru sanatate (cursuri pentru mediatorii sanitari romi deja in activitate cat si cursuri pentru cei nou angajati); - conceperea si producerea materialelor de informare specifice activitatilor de asistenta medicala comunitara; - dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru evaluare; - evaluarea si monitorizarea proiectului si extinderea proiectului cu respectarea hartii grupurilor populationale defavorizate - Definirea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de ingrijiri la domiciliu, ca baza a ingrijirilor in comunitate peste care sa se defineasca un numar de specializari in ingrijiri paleative, ingrijiri de sanatate mintala la nivelul comunitatii; (revizuirea strategiei si planificarii GVG de dezvoltare a unui program de ingrijiri la domiciliu impreuna cu Ministerul Muncii si protectiei Sociale); - Lansarea unui program comun de ingrijiri la domiciliu cu MMFES - implementarea de politici publice definite de trei judete pilot (2006) care au considerat prioritara dezvoltarea de servicii de ingrijiri la domiciliu Obiectiv general 4. Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei, care sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii in tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate, asiguratilor li se pot prescrie medicamentele corespunzatoare unui numar de 1036 denumiri comune internationale (DCI). Dintre acestea, 119 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de compensare 90% din pretul de referinta, 148 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de compensare 50% din pretul de referinta.

30

De asemenea, beneficiaza de medicamente corespunzatoare unui numar de 275 DCI - procent de compensare 100% din pretul de referinta - copiii cu varsta cuprinsa intre 0-18 ani, tinerii de la 18 ani la 26 de ani daca sunt cuprinsi in procesul de invatamant, precum si gravidele si lauzele. Aplicarea prevederilor Directivei 89/105/CEE referitoare la transparenta masurilor care reglementeaza preturile medicamentelor de uz uman si includerea lor in cadrul sistemelor nationale de sanatate, transpusa in ordinul ministrului sanatatii nr. 612/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preturilor la medicamentele de uz uman, cu modificarile si completarile ulterioare, a asigurat Ministerului Sanatatii Publice cadrul le../gal pentru stabilirea preturilor in mod unitar si transparent, ceea ce permite incadrarea decontarii medicamentelor prescrise in fondurile alocate. Ca urmare a revizuirilor periodice precum si a ajustarilor trimestriale, pretul medicamentelor a inregistrat diminuari succesive confirmate lunar si de Institutul National de Statistica. De exemplu : Perioada Ianuarie - Decembrie 2006: 98,12% fata de 104,87% Indicele preturilor de (Indicele preturilor de Consum la Medicamente consum pe Total Bunuri) Perioada Ianuarie - Mai 2007: 97,25% fata de 101,48% Indicele preturilor de (Indicele preturilor de Consum la Medicamente consum pe Total Bunuri) Ministerul Sanatatii Publice este preocupat in mod constant de reducerea preturilor la medicamente, manifestand un interes sporit pentru cresterea accesului populatiei la medicamente. Obiective specifice: a) asigurarea stocurilor corespunzatoare de medicamente in unitatile farmaceutice; b) preturi accesibile prin elaborarea unor norme corespunzatoare de preturi pentru medicamente de uz uman; Impreuna cu reprezentanti ai producatorilor si distribuitorilor de medicamente, precum si cu organizatiile profesionale - Colegiul Farmacistilor din Romania, Colegiul Medicilor din Romania si reprezentanti ai Patronatului Farmacistilor, Ministerul Sanatatii Publice analizeaza reglementarile din domeniul preturilor medicamentelor in scopul reducerii acestora. c) pregatirea profesionala continua a farmacistilor si a asistentilor de farmacie; d) verificarea modului de aplicare a legislatiei farmaceutice, respectiv aplicarea prevederilor relementarilor emise de Ministerul Sanatatii Publice. e) infiintarea de farmacii sau puncte de lucru ale farmaciilor autorizate de Ministerul Sanatatii Publice, in zonele defavorizate; f) repartizarea de fonduri corespunzatoare de catre casele de asigurari de sanatate in vederea decontarii medicamentelor eliberate. g) Acordarea sprijinului necesar privind intrarea in tara, depozitarea si distributia a medicatiei de substitutie prin unitati autorizate de Ministerul Sanatatii Publice in centrele de tratament existente in subordinea ministerului, precum si in centrele infiintate de catre Agentia Nationala Antidrog.

31

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora - MSP, CNAS, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, institutele si centrele de sanatate publica, furnizorii de servicii medicale, organizatiile profesionale, Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar Lista principalelor acte normative - Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope - HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007 - HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007 - HG nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii in tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate Documente de politici publice existente

Nr. Titlu 1.

2. 3. 4.

4.

Strategiei nationale privind serviciile de sanatate si a Planului de actiune pentru reforma sectorului de sanatate Strategia nationala de sanatate publica Programul de supraveghere si control al infectiilor cu transmitere sexuala Strategie nationala pentruHG nr. supravegherea, controlul si1342/2004 prevenirea cazurilor de infectie cu HIV/SIDA in perioada 2004 - 2007 Planul national de interventie inHG nr. pandemia de gripa si1094/2005 constituirea Comitetului national si a comitetelor judetene de interventie in caz de pandemie de gripa Proiectul "Incinerarea HG nr. deseurilor periculoase si 1862/2005 sterilizarea deseurilor provenite

Adoptat de Initiator Guv HG nr. MSP 1088/2004

Stadiu in vigoare

Disponibilitate DA

MSP (ordin In nr. 923/2004) vigoare MSP (ordin In nr. vigoare 1070/2004) MSP In vigoare

DA (www.ms.ro) Nu DA

MSP

In DA vigoare

MSP

In DA vigoare

32

din activitati medicale" Metodologie de supraveghere a MSP (Ordin In DA cazurilor de gripa aviara la om nr. 31/2006) vigoare 6. Strategie in domeniul sanatatiiMSP (ordin In DA mintale nr. 374/2006) vigoare 7. Planului de actiune pentruMSP (ordin In DA implementarea Strategiei in nr. 426/2006) vigoare domeniul sanatatii mintale Documente de politici publice planificate Strategie privind imbunatatirea infrastructurii spitalicesti Strategie privind promovarea sanatatii si asigurarea de servicii preventive Descrierea programelor bugetare actuale a) Programul national de profilaxie; b) Programul national de sanatate mintala; c) Programul national de diabet si alte boli de nutritie; d) Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule; e) Programul national de tratament in strainatate; f) Programul national de asistenta comunitara si actiuni pentru sanatate; g) Programul national al rezervei Ministerului Sanatatii Publice; h) Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primara. Potrivit legii, CNAS finanteaza din bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate si din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale MSP Programe national cu scop curativ. Programele au fost aprobate prin HG nr.292/2007 si detaliate pe subprograme si obiective, indicatori specifici si unitati sanitare prin OMSP/CNAS nr.570/116/2007. Continutul si structura programelor de sanatate sunt conforme cu prevederile OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de sanatate prin care OMFP nr. 1159/2004 a fost adaptat la specificul sectorului sanitar. 5. Monitorizare, evaluare, raportare Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre Agentia Nationala de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, in colaborarea cu celelalte directii implicate si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru programele implementatea de catre aceasta. Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin intermediul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si respectiv a caselor de asigurari de sanatate. Raportarea indicatorilor intra in obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale. Evaluarea programelor de sanatate se realizeaza prin analiza trimestriala si anuala a indicatorilor specifici. Evaluarea modernizarii infrastructurii se realizeaza prin analiza gradului de respectare a graficelor de lucrari si a rapoartelor de progres trimestriale si anuale. Evaluarea dezvoltarii resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei se realizeaza anual, prin evidentierea acoperirii cu personal medical, a localitatilor fara medic si prin verificarea satisfacerii conditiilor de educatie medicala continua. 33

B. Cresterea calitatii serviciilor medicale Situatia actuala: Calitatea serviciilor medicale este un principiu din ce in ce mai important in domeniul sanatatii, deoarece creste gradul de informare al pacientilor, concomitent cu progresele tehnologice si terapeutice. Calitatea serviciilor medicale are numeroase dimensiuni, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de eficacitate, eficienta, continuitatea ingrijirilor, siguranta pacientului, competenta echipei medicale, satisfactia pacientului, dar si a personalului medical. Conform legii, Ministerul Sanatatii Publice reglementeaza si aplica masuri de crestere a calitatii serviciilor medicale. Serviciile de sanatate in Romania sunt caracterizate prin lipsa de continuitate, care are drept consecinte principale duplicari ale actelor medicale, pierderea din evidenta a pacientilor cu evidentierea lor in special in cazuri avansate de boala si supraincarcarea spitalelor. Toate aceste elemente de discontinuitate si astfel generarea de costuri crescute atat in cadrul sistemului cit si costuri suferite de pacient (materiale si mai ales morale). Mecanismele de finantare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea continuitatii serviciilor. Nu exista un cadru institutional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de servicii continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sanatate. Obiective generale: 1. Asigurarea continuitatii actului medical, prin cresterea ponderii ingrijirilor la domiciliu, a asistentei medicale primare si a serviciilor de specialitate acordate in ambulator. - Cresterea ponderii asistentei medicale primare Institutii:MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania - Stimularea practicii de grup in medicina de familie (elaborare norme de implementare, implementarea de practici de grup pilot si implementarea la scala nationala incepand cu 2009) Institutii: MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania, Administratia Publica Locala - Lansarea unui program de ingrijiri la domiciliu in parteneriat cu Ministerul Muncii si protectiei Sociale Institutii:MSP, MMPS, Administratia Publica Locala - Informatizarea sistemului de servicii de sanatate si urmarirea parcursului pacientului. Realizarea Registrelor de boli cronice la nivel judetean, regional si national Institutii:MSP, CNAS, ASP, CJAS, Centruld e Calcul, Medici Familie, Asocialtia Spitalelor, Laboratoare, Farmacii - Cresterea ponderii componentei de informare, educare si comunicare a pacientului pentru prevenirea afectiunilor cronice netransmisibile/ schimbarea de comportament a populatiei catre un comportament sanatos.. Institutii: MSP, ISP, SNSPMS, ASP, APL, MEC, ISJ

34

- Stimularea continuitatii serviciilor prin programe de planificare a internarilor si a externarilor Institutii: MSP, Societati stiintifice pe specialitati, SNSPMS - Dezvoltarea capacitatii institutionale in vederea evaluarii calitatii serviciilor in cadrul sistemului (crearea de procese si de structura institutionala responsabila de evaluarea calitatii/ acreditarea furnizorilor) 2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre UE Situatia actuala: Desi nu exista standarde unificate ale ingrijirilor medicale, Uniunea Europeana considera dreptul cetatenilor la ingrijiri de inalta calitate, ca pe un drept fundamental si sprijina politicile nationale pentru introducerea masurilor de garantare a produselor, serviciilor si managementului de cea mai inalta in interiorul sitemului de sanatate. Activitatile principale pentru asimilarea de catre sistemul sanitar din Romania a acestor deziderate vizeaza urmatoarele activitati: adoptarea de standarde pentru produse medicale, tehologii medicale, formare profesionala, crearea de retele de informare; introducerea si utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi si evaluare a tehnologiilor medicale; promovarea cooperarii intre statele membre pentru asigurarea calitatii in sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sange, tesuturi si organe, laborator, etc; standarizarea masurilor de siguranta a pacientilor Institutii: MSP, CNAS 3. Cresterea competentelor profesionale ale personalului medical Situatia actuala Resursele umane sunt cele mai importante componente in furnizarea de ingrijiri de sanatate. Planificarea resurselor umane, si in special a medicilor, trebuie sa constituie o prioritate in domeniul politicilor din sectorul sanitar. Desi reprezinta doar aproximativ 15-20% din personalul medical, medicii sun cei care influenteaza in cea mai mare masura calitatea si costurile serviciilor de sanatate. In ceea ce priveste numarul de absolventi ai Facultatilor de Medicina, in Romania, sunt destule persoane care obtin dreptul de libera practica, dar competentele lor profesionale, distributia lor pe specialitati si competentele profesionale al medicilor specialisti trebuie imbunatatite. Studii efectuate la nivelul sistemului privind opiniile fata de procesul de formare a medicilor arata ca exista nemultumiri fata de pregatirea universitara (in special datorita accentului pe teorie si nu pe practica) si cea de specialitate, ca exista o tendinta crescuta la emigratie, ca exista o nemultumire fata de salarizarea existenta, o lipsa de motivatie si un grad redus de satisfactie profesionala a acestora. In politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmarit o abordare sistemica pentru a avea in vedere cele 3 etape principale ale formarii profesionale: pregatirea de baza universitara, pregatirea de specialitate (rezidentiat, atestat etc.) si educatia medicala continua. Pentru evitarea unor conflicte este recomandat sa se respecte competenta practic exclusiva a Ministerului Educatiei si Cercetarii asupra pregatirii de baza, a Ministerului Sanatatii Publice asupra pregatirii de specialitate si a Colegiului Medicilor din Romania asupra educatiei medicale continue, dar cu o coordonare a acestor 3 responsabili in vederea unei continuitati a procesului de formare si dezvoltare a competentelor profesionale.

35

Obiective specifice: - Imbunatatirea pregatirii profesionale de baza a personalului medical (teoretica si practica) prin: 1. a. stimularea unor procese educationale mai bune pentru personalul medical b. stabilirea unor criterii mai severe pentru licentierea personalului c. stabilirea unor standarde educationale mai stricte pentru formarea profesionala a asistentilor medicali d. instituirea unor standarde de educatie specifice pentru infirmiere Institutii implicate: MEC, MSP - Imbunatatirea pregatirii de specialitate (teoretica si practica) a medicilor prin: 1. e. revizuirea curriculelor de pregatire f. revizuirea specialitatilor si atestatelor conform cu cerintele UE g. stabilirea unor criterii mai severe pentru evaluarea cunostintelor profesionale de-a lungul formarii prin programele de rezidentiat Institutii implicate: MSP, MEC, CMR, asociatii profesionale - Imbunatatirea pregatirii profesionale continue a personalului medical Institutii implicate: CMR, asociatii profesionale - Cresterea abilitatilor de comunicare ale personalului medical Institutii implicate: UMF, MSP, Comisii de Specialitate, Centrul de Perfectionare al cadrelor medicale 4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practica si protocoale clinice Situatia actuala: Ghidul de practica medicala reprezinta un set de afirmatii despre diagnosticul si tratamentul unei anumite afectiuni. Aceste afirmatii sunt rezultatul unei evaluari complete a dovezilor practicii medicale. Scopul definirii lor este de a ajuta clinicienii si pacientii in luarea deciziilor asupra modului cel mai adecvat de ingrijire a afectiunii respective. Protocolul de practica medicala reprezinta un formular care descrie modul obisnuit de a furniza ingrijiri unui anumit tip de pacient. Astfel, el cuprinde o insiruire in timp a unor procese (analize, medicatie, tratamente) necesare obtinerii unui rezultat dorit de la un pacient care a fost supus unei proceduri specifice sau unui tratament. Protocoalele se stabilesc pentru principalele episoade de ingrijire ale unui tip de pacient, ca de exemplu pentru imunizari la copii, nastere, tratamentul infarctului, apendicectomie s.a.m.d. Ghidurile de practica si protocoalele de practica trebuie folosite impreuna, acestea fiind complementare; caci ghidul furnizeaza informatiile necesare pentru a construi protocolul, in timp ce protocolul face legatura intre ghiduri si practica medicala de zi cu zi. In Romania s-au elaborat un numar limitat de ghiduri de practica pentru diferite afectiuni, dar nu exista un proces sistematic de elaborare continua a acestora. Protocoalele clinice (de practica medicala) au fost dezvoltate local sau importate si exista in unele cabinete de medicina de familie, in unele spitale, indeosebi in specialitatile obstetricaginecologie, chirurgie cardiaca sau boli infectioase, dar foarte putini furnizori de ingrijiri medicale le utilizeaza efectiv.

36

Deoarece, de cele mai multe ori, protocoalele de practica sunt utilizate orientativ, se reuseste rareori obtinerea unor beneficii in urma folosirii lor. Obiective specifice si institutii implicate 1. Definirea unui centru de excelenta pentru sprijinirea elaborarii sistematice de ghiduri si protocoale de practica Institutii implicate: MSP, CNAS, CMR, asociatii profesionale, asociatiile de pacienti 2. Training al profesionistilor privind elaborarea si utilizarea ghidurilor de practica intr-o zona-pilot (unul sau mai multe judete) Institutii implicate: Centrul de excelenta 3. Realizarea unei zone-pilot (unul sau mai multe judete) unde protocoalele de practica sa fie dezvoltate si utilizate, inclusiv la contractarea serviciilor cu CAS Institutii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenta 4. Training al profesionistilor privind elaborarea si utilizarea ghidurilor de practica in unitatile sanitare Institutii implicate: Centrul de excelenta 5. Dezvoltarea nationala de protocoale de practica si utilizarea lor, inclusiv la contractarea serviciilor cu CAS Institutii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenta 5. Evaluarea spitalelor din perspectiva obtinerii acreditarii Obiective specifice si institutii implicate - constituirea Comisie Nationale de Acreditare a Spitalului Institutii implicate: MSP, Cancelaria Primului Ministru - Stabilirea competentele pe tipuri de spitale in conformitate cu criteriile Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP - elaborarea procedurilor, standardelor si a metodologiei de acreditare Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP - Acreditarea tuturor spitalelor in termen de 5 ani Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor - reacreditarea spitalelor dupa caz Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor 6. Cresterea capacitatii de planificare Situatia Actuala: Procesul de elaborare de politici publice este mai putin bazat pe evidenta unor date concrete cu privire la starea de sanatate a populatiei sau pe stabilirea de prioritati in functie de medicina bazata pe dovezi sau pe costuri de cost eficacitate ale traamentelor. Programele initiate in cadrul acestei componente urmaresc constituirea unui cadru strategic de dezvoltare si

37

de colectare de informatii coerente si continue, care sa furnizeze o baza valida pentru deciziile viitoare. Obiective specifice si institutii implicate - Implementarea programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei Institutii: MSP, CNAS, ASP, CJAS - Dezvoltare de politici publice urmarind cadrul furnizat de HG (SGG) institutionala Institutii: MSP, MAI, MMPS, etc Lista principalelor acte normative - Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare - HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007 - HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007 Documente de politici publice existente

Nr. 1.

Titlu

2. 3.

Adoptat de Guv Strategiei nationaleHG nr. privind serviciile de1088/2004 sanatate si a Planului de actiune pentru reforma sectorului de sanatate Strategia nationala de sanatate publica Strategie in domeniulsanatatii mintale

Initiator MSP

Stadiu in vigoare

Disponibilitate DA

MSP (ordin nr. In vigoare 923/2004) MSP (ordin nr. In vigoare 374/2006)

DA (www.ms.ro) DA

Documente de politici publice planificate - Strategie de imbunatatire continua a calitatii in sistemul sanitar Descrierea programelor bugetare actuale desfasurarea programelor nationale de sanatate Monitorizare, evaluare, raportare evaluarea anuala a furnizorilor de servicii in vederea incheierii de contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurari evaluarea trimestriala a modului de implementare a programelor de sanatate raportarea si analiza periodica a indicatorilor de activitate a furnizorilor de servicii

38

C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate a. Situatia actuala In prezent, sursele de finantare a sanatatii publice sunt : bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetele locale, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donatii si sponsorizari, potrivit legii. In totalul surselor de finantare, ponderea o detine Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, cu un procent de 75% in anul 2007. Ponderea cheltuielilor publice pentru sanatate in PIB a variat, in perioada 2004-2006, intre 3,6-3,7%, pentru ca in anul 2007 acest procent sa fie majorat la 4%. In Programul de guvernare s-a prevazut ca, pana in 2008, procentul alocat sanatatii din PIB sa fie de 6%. In miliarde Euro, fondurile alocate sanatatii publice au crescut de la 2,1 in anul 2004 la 4,3 in 2007 Obiective generale: 1. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor Crearea cadrului legislativ pentru plata datoriilor inregistrate de unitatile sanitare cu paturi in perioada 2003-2005, in suma de 172,4 mil.lei, in anul 2006 fiind achitate 28 mil.lei, urmand ca in 2007, cu ocazia rectificarii bugetare sa fie solicitate fonduri pentru plata acestora. Informatizarea sistemului de santate in scopul evidentierii costurilor reale ale serviciilor medicale, in care sens au fost solicitate fonduri suplimentare cu ocazia rectificarii bugetare pe anul 2007. Organizarea de licitatii nationale pentru achizitia de vaccinuri, medicamente, materiale sanitare, servicii si alte materiale specifice necesare realizarii unor obiective si activitati cuprinse in programele nationale de sanatate. Intarirea capacitatii de evaluare, audit si control a MSP Afisarea permanenta a datelor financiare de interes public de catre furnizorii de servicii medicale din sistemul public, MSP sau CNAS, dupa caz 2. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare Asigurarea finantarii sectorului sanitar bugetar, a programelor nationale de sanatate si a celorlalte actiuni si activitati, cu respectarea prevederilor le../gale si incadrarea in bugetul aprobat. Fundamentarea propunerilor de buget initial si de rectificare a pe baza principalelor strategii politice si proiecte prioritare ale Ministerului Sanatatii Publice. Incheierea exercitiilor financiare, analiza, controlul si centralizarea datelor prezentate de unitati si elaborarea situatiilor financiare trimestriale si anuale solicitate de Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor le../gale. Analiza, verificarea si inaintarea spre avizare de catre ordonatorul principal de credite a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare finantate integral din venituri proprii din subordinea Ministerului Sanatatii Publice, potrivit dispozitiilor le../gale. Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice Respectarea cu strictete a disciplinei financiare si bugetare, prin emiterea de norme metodologice si instructiuni de aplicare a prevederilor le../gale, de reglementari contabile specifice domeniului sanitar.

39

Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin elaborarea unor acte normative 3. Alocarea judicioasa a fondurilor in unitatile sanitare si atragerea de noi resurse financiare in domeniul sanitar Plata contravalorii serviciilor medicale pe baza de criterii obiective si reducerea influentei criteriului istoric. Evidentierea cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate serviciile medicale de care beneficiaza sau a beneficiat. Atragerea de resurse suplimentare pentru finantarea cheltuielilor de sanatate, in care sens, prin Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii au fost instituite unele contributii ale persoanelor juridice care produc sau importa produse de tutun, bauturi alcoolice sau realizeaza incasari din activitati publicitare ale acestora care, potrivit legii, se utilizeaza pentru investitii in infrastructura sistemului sanitar public, finantarea programelor nationale de sanatate si pentru rezerva Ministerului Sanatatii Publice pentru situatii speciale. Achitarea de catre Casa Nationala de Pensii de Asigurari Sociale din bugetul Fondului de risc pentru boli profesionale si accidente de munca a cheltuielilor unitatilor sanitare care furnizeaza astfel de servicii medicale. In acest sens, s-a modificat Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si au fost emise Normele metodologice comune MMSSF si MSP nr.450/825/2006. Preluarea unor activitati si compartimente ale caror cheltuieli grevau bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate precum si finantarea unor programe curative de sanatate care se deruleaza din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice ( Programul national de diabet zaharat, Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule, Tratamentul hemofiliei si talasemiei). 4. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si nemedicale - externalizarea unor servicii nemedicale - reprofilarea unor unitati neperformante - incurajarea cooperarii si a parteneriatelor cu sectorul privat, organizatiile neguvernamentale si societatea civila - infiintarea de sectii private in spitale publice - crearea unui mediu concurential real intre furnizorii de servicii de sanatate 5. Cresterea capacitatii de control al costurilor Situatia actuala: In prezent, calculul costurilor la nivel de pacient si crearea unui proces regulat de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se realizeaza intr-o masura destul de redusa. Transparenta in sanatate este conditia esentiala pentru realizarea unei alocari echitabile bazate pe raportul cost/eficienta. imbunatatirea mecanismelor de finantare a furnizorilor de servicii de sanatate utilizand metode care sa reflecte munca depusa si sa stimuleze calitatea actului medical; elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizarii resurselor financiare

40

pregatirea specifica a personalului implicat in activitatea de control, precum si a celor care autorizeaza utilizarea resurselor

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora: - toate institutiile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea MSP, inclusiv furnizori de servicii de sanatate de toate tipurile Lista principalelor acte normative Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare Legea privind finantele publice nr.500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare Legile bugetare anuale si legile rectificative Alte acte normative si ordine care reglementeaza activitatea si finantarea domeniului sanitar Legea nr.34/2007 si OUG nr.20/2007 de modificare si completare a Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. HG nr.292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2007. OMSP/CNAS nr.570/116/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in monitorizarea acestora, detalierea pe subprograme si sctivitati, indicatorii specifici, precum si unitatile sanitare prin care se deruleaza. OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de sanatate. OMSP nr.1880/2007 pentru stabilirea unor masuri cu caracter tranzitoriu privind derularea si finantarea din bugetul MSP a unor actiuni de sanatate, in trim.I 2007. OMSP nr.441/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a art.16 din Legea nr.282/2005 privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana Documente de politici publice existente - Strategia de finantare a spitalelor bazata de caz rezolvat Documente de politici publice planificate Metodologii clare de utilizare a resurselor financiare Proceduri de monitorizare a utilizarii resurselor financiare Descrierea programelor bugetare actuale Nu e cazul Monitorizare, evaluare, raportare Monitorizarea lunara si trimestriala a cheltuielilor efectuate de unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii, prin sistemul informatic operativ de raportare, potrivit OMS 159/2004.

41

Monitorizarea cheltuielilor de personal la toate unitatile din subordine finantate integral de la bugetul statului, precum si la cele finantate integral din venituri proprii. Monitorizarea periodica, prin sistemul operativ de raportare, a angajamentelor bugetare si a platilor efectuate pentru bunuri si servicii de catre unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii. D. Descentralizarea sistemului sanitar Situatia Actuala Descentralizarea sistemului de sanatate a fost si este parte integranta a procesului de reforma in domeniul sanitar. Atat reorganizarea cat si descentralizarea finantarii si furnizarii serviciilor de sanatate au inceput concomitent cu introducerea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cand, pentru prima data, cetateanul/pacientul a fost pus in centrul sistemului de sanatate, prin posibilitatea liberei alegeri de catre acesta a furnizorului de ingrijiri de sanatate. Experienta ultimilor ani arata o implicare ine../gala a autoritatilor administratiei publice locale in administrarea unitatilor sanitare, cu variatii mari intre judete sau intre localitati. Desi Ministerul Sanatatii Publice este autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice, mentionam faptul ca, in prezent, majoritatea unitatilor sanitare, sunt unitati autonome, in administrarea autoritatilor locale sau judetene, ministerul pastrand doar componenta de management a sistemului sanitar. Referitor la autoritatile de sanatate publica ale Ministerului Sanatatii Publice precizam ca, pana la implementarea ultimei etape prevazute in cuprinsul strategiei de descentralizare, acestea raman institutii deconcentrate ale ministerului, urmand ca o mare parte din atributiile desfasurate de acestea sa fie transferate catre comunitatile locale. In ceea ce priveste asistenta comunitara mentionam faptul ca, in prezent, Ministerul Sanatatii Publice este responsabil de gestionarea problemelor de sanatate publica la nivel local desi experienta tarilor membre ale Uniunii Europene a aratat ca aceste probleme pot fi gestionate cel mai bine de la nivel local, in concordanta cu nevoile reale ale comunitatii. In prezent, autoritatile administratiei publice locale participa la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare, respectiv bunuri si servicii, reparatii capitale, consolidare, extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale, a unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale. Obiective generale: a) Delimitarea competentelor administratiei publice centrale si locale Principalele directii de activitate ale acestui obiectiv vizeaza indeplinirea urmatoarelor etape : 1. Transferul de competente, atributii si responsabilitati de la autoritatile de sanatate publica (ASP) la administratia. publica locala. Crearea unei structuri judetene cu competenta in administrarea si finantarea activitatilor transferate, prin preluarea specialistilor de la autoritatile de sanatate publica; 2. Transferul activitatilor de promovare a sanatatii de la autoritatile de sanatate publica la administratia publica locala; b) Cresterea rolului administratiei publice judetene si locale in dezvoltarea si implementarea de programe de sanatate publica care sa raspunda nevoilor specifice ale comunitatii;

42

Etape in transferul de competente de la nivelul structurilor deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice la nivelul comunitatilor locale: 2.1.Transferul competentelor legate de activitatea mediatorilor sanitari de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatii acestora; 2.2.Transferul competentelor legate de activitatea asistentilor comunitari de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatilor acestora; 2.3.Transferul competentelor legate de asistenta medicala scolara si de medicina dentara acordata in unitatile de invatamant (inclusiv finantarea); 2.4. Transferul fondurilor alocate de Ministerul Sanatatii Publice pentru unitatile medicosociale de la bugetul Ministerului Sanatatii Publice catre administratia publica locala; c) Descentralizarea managementului asistentei medicale spitalicesti si intarirea responsabilitatii administratiei publice locale fata de cetatean. Etape in realizarea trecerii in administrarea comunitatilor locale a cel putin doua treimi din spitalele din subordinea ASP: 1. Consultarea cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la oportunitatea si modul de realizare a acestei directii de actiune; 2. Trecerea intr-o prima etapa a spitalelor orasenesti,comunale si a centrelor de sanatate, in administrarea efectiva a comunitatilor locale; 3. Evaluarea intermediara la 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor orasenesti, comunale si a centrelor de sanatate; 4. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor orasenesti si comunale la comunitatile locale; - Stabilirea calendarului si etapelor in transferul spitalelor municipale; 5. Consultarea cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale pentru prezentarea evaluarii si identificarea noilor unitati sanitare ce pot fi transferate; 6. Transferul spitalelor municipale; 7. Evaluarea intermediara dupa 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul spitalelor municipale; 8. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute in urma transferului spitalelor municipale; 9. Finalizarea procesului de transfer al unitatilor spitalicesti. Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti Reprezentatii Ministerului Sanatatii Publice intentioneaza ca o mare parte a competentelor detinute in prezent de catre autoritatile de sanatate publica sa fie transferate autoritatilor administratiei publice locale. Astfel, se doreste ca toate atributiile transferate catre consiliile judetene (de la ASPuri) sa fie reunite si sa reprezinte domeniul de competenta al unui serviciu specializat de interes judetean care va asigura, la acest nivel , aplicarea politicilor si strategiilor de sanatate publica, institutie cu personalitate juridica, in subordinea consiliului judetean Rezultate asteptate sunt:

43

Administratie publica locala responsabila de gestionarea problemelor de sanatate publica la nivel local; Oferta de servicii medicale in concordanta cu nevoile reale ale comunitatii; Transferarea activitatilor privind implementarea politicilor de sanatate publica de la Ministerul Sanatatii Publice la administratia publica locala; Administrarea unitatilor spitalicesti de catre autoritatilor publice locale; Implicarea nemijlocita a autoritatilor administratiei publice locale in imbunatatirea adresabilitatii si accesibilitatii serviciilor medicale; Acces sporit al populatiei la serviciile medicale curative; Lista principalelor acte normative Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu completarile si modificarile ulterioare; Legea nr. 195/2006, Legea-cadru a descentralizarii; Ordonanta Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local; Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice; Hotararea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si in administrarea consiliilor locale respective, cu modificarile ulterioare; Hotararea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in domeniul public al judetelor si in administrarea consiliilor judetene respective; Hotararea Guvernului nr. 1096/2002 privind trecerea imobilelor in care isi desfasoara activitatea unele unitati sanitare de interes local din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in domeniul public al municipiului Bucuresti si in administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti; Documente de politici publice existente

Nr. 1.

Titlu

Adoptat de Guv

Initiator

Stadiu

Disponibilitate Disponibil in format electronic

2.

Strategia sectoriala de Ministerul proiect descentralizare a Sanatatii Ministerului Sanatatii Publice Publice in perioada 2007-2009 Strategia actualizata a Hotararea Ministerul In vigoare Guvernulu Romaniei Guvernului nr. Administratiei pentru accelerarea 699/2004 si Internelor reformei in

Disponibil in format electronic

44

administratia publica Documente de politici publice planificate Strategie privind promovarea sanatatii (educatie pentru sanatate, dezvoltarea asistentei comunitare si a ingrijirilor la domiciliu) Descrierea programelor bugetare actuale Pentru acest obiectiv nu vor fi alocate resurse suplimentare, toate activitatile aferente implementarii strategiei de descentralizare realizandu-se cu incadrarea in bugetul aprobat Mnisterului sanatatii publice. Monitorizare, evaluare, raportare Directia generala politici, strategii si managementul calitatii in sanatate va monitoriza trimestrial modul de implementare a prezentului document pe baza informatiilor transmise de catre : consiliile judetene autoritatile de sanatate publica pana la desfiintarea lor autoritatile administratiei publice locale de la nivelul oraselor si comunelor Activitatea de monitorizare se va axa pe urmatoarele actiuni: 1. Elaborarea de indicatori de monitorizare si evaluare a activitatii desfasurate, pe fiecare atributie descentralizata; 2. Centralizarea si compararea valorilor indicatorilor cu media calculata pe ultimii 3 ani; 3. Verificare prin sondaj a datelor raportate de catre institutiile responsabile; 4. Transmiterea valorilor indicatorilor si a rezultatelor compararii catre consiliile judetene, autoritatilor de sanatate publica si autoritatilor administratiei publice locale orasenesti si comunale. De asemenea, vor fi elaborate chestionare care sa evalueze cresterea impactului programelor nationale de sanatate la nivelul comunitatii si gradul de satisfactie a pacientilor fata de serviciile medicale oferite.De aceasta activitate va fi responsabila tot Directia generala politici, strategii si managementul calitatii in sanatate. Obiectivul monitorizarii si evaluarii este reprezentat de informarea conducerii Ministerului Sanatatii Publice, precum si a grupului responsabil cu realizarea descentralizarii cu privire la atingerea sau neatingerea rezultatelor imediate, la necesitatea de a modifica calendarul de implementare si/sau activitatile propuse. Procesul de descentralizare din sistemul de sanatate trebuie sa continue in etape bine definite, printr-un proces care sa aiba la baza evaluarea continua a efectelor descentralizarii si corectarea la timp a deciziilor care pot influenta negativ accesul populatiei la serviciile de sanatate. Situatia Actuala E. Reorganizarea institutionala a Ministerului Sanatatii Publice, a structurilor din subordinea sau coordonarea sa, precum si a furnizorilor de servicii de sanatate

45

Sistemul sanitar s-a aflat o buna perioada de timp intr-o stare de criza prelungita datorata, in pricipal, de subfinantarea acestuia. In ultimii ani s-a remarcat o crestere semnificativa a resurselor alocate in sectorul sanitar (ponderea in PIB a cheltuielilor publice pentru sanatate a crescut de la 3,37%% in 2004 la 3,64% in 2006, iar in 2007, pentru prima oara a fost alocat acestui domeniu peste 4% din PIB), personalul din sectorul sanitar beneficiind de recompensare substantiala.

O caracteristica importanta a sistemelor de sanatate care au reusit sa asigure o buna calitate a serviciilor de sanatate consta in preocuparea centrala pentru formarea, instruirea si planificarea resurselor umane. Romania se confrunta cu lipsa specialistilor, fapt care are impact asupra asigurarii asistentei medicale a populatiei. In acest context, s-a observat si o indiferenta a autoritatilor publice locale fata de atragerea si mentinerea personalului medical in zonele cu atractivitate scazuta De asemenea, se regasesc dezechilibre in distribuirea geografica a personalului din asistenta medicala. In acest context devine evident ca planificarea resurselor umane reprezinta un proces, nu un model dat, si va avea succes numai daca partile interesate se implica. Resursele umane din sanatate se compun esential din doua grupuri : medicii si asistentii medicali Instruirea profesionala postuniversitara este o cerinta de baza pentru asigurarea calitatii. Activitati, precum colectarea si evaluarea datelor, implementarea proiectelor de asigurare a calitatii sunt parti integrante ale practicii curente. Educatia medicala continua a medicilor specialisti este o conditie fundamentala pentru mentinerea calitatii practicii medicale. Participarea medicilor specialisti la astfel de programe de educatie medicala continua trebuie incurajata si inregistrata. Asistentele medicale reprezinta cel mai numeros grup de persoane care acorda ingrijiri in domeniul sanitar. Cu toate acestea contributia lor la politica medicala si la acordarea de ingrijiri medicale la toate nivelele este subdezvoltata. Obiective generale: a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sanatatii Publice sau din subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si implementarea politicilor de sanatate publica, in cresterea calitatii serviciilor spitalicesti, concomitent cu cresterea rolului structurilor regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica - reorganizarea autoritatilor de sanatate publica si respectiv a institutelor si centrelor de sanatate publica - preluarea Institutului National de Medicina Sportiva Bucuresti va fi preluat de Agentia Nationala pentru Sport ; - reorganizarea Institutului National de Hematologie Transfuzionala "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucuresti ; - trecerea Oficiului Central de Stocare pentru Situatii Speciale Bucuresti in in structura Autoritatii de sanatate publica a Municipiului Bucuresti si a autoritatilor de sanatate publica judetene unde functioneaza depozitele teritoriale si ulterior (dupa reorganizarea autoritatilor de 46

sanatate publica) preluarea depozitelor de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative. - Regionalizarea asistentei medicale oncologice prin transpormarea Institutului Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucuresti si a Institutului Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuta" ClujNapoca si prin infiintarea Institutului Oncologic Iasi - Regionalizarea asistentei medicale de pneumoftiziologie prin mentinerea Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucuresti in subordinea MSP si prin constituirea, la nivelul regiunilor Iasi si Cluj, a unor institute de pneumoftiziologie in subordinea MSP ; - reorganizarea Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucuresti si trecerea in subordinea Autoaritatii de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti; - reorganizarea Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucuresti ca Institut National de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucuresti si infiintarea unei sectii clinice de chirurgie cardiovasculara Centrul de Cardiologie Craiova, care se va transforma ulterior in institut regional de urgenta. - reorganizarea Institutului de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Bals" Bucuresti Propunem ca Institut National de Boli Infectioase, care va coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase ; - Infiintarea Institutelor de Boli Infectioase la Constanta, Cluj, Iasi prin reorganizarea actualelor spitale de specialitate si infiintarea la Targu-Mures a Spitalului Clinic de Boli Infectioase Targu-Mures prin preluarea sectiilor de specialitate din structura Spitalulul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures , fie la Brasov prin reorganizarea actualului Spital de Boli Infectioase in Institut de Boli Infectioase . Aceste institute vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase din zonele arondate ; - Infiintarea in structura Institutului Clinic Fundeni Bucuresti a doua institute fara personalitate juridica: Institutului de Boli Digestive, Hepatologie si Transplant si a Institutului de Boli Renale si Transplant - infiintarea Institutului de Urologie si Nefrologie Iasi prin reorganizarea Spitalului Clinic " C.I. Parhon " si la Cluj reorganizarea Spitalului Clinic de Urgenta " Prof. Dr. Octavian Fodor " in Institutul de Boli Digestive - Cluj- Napoca, care vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona metodologic sectiile de profil din zonele arondate ; - Trecerea unor unitati sanitare cu personalitate juridica din subordinea MSP in subordinea autoritatilor de sanatate publica judetene: Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna, Spitalul de Recuperare Borsa, Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix, Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Stei, Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, Spitalul de Psihiatrie Zam, Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni-Grajduri, Spitalul de Psihiatrie Gataia, Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Jebel,. Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi, Spitalul de Cardiologie Covasna, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie Eforie-Nord,

47

Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol, Sanatoriul Balnear si de Recuperare Man../galia, Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni, Sanatoriul de Nevroze Predeal, Sanatoriul Balnear Slanic Moldova . - Trecerea Statiei Centrale de Transport Sanitar si Ambulanta Aeriana Bucuresti in subordinea Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti ; - trecerea Serviciilor de Medicina Le../gala din structura spitalelor in structura institutelor de medicina le../gala din centrele medicale universitare. - trecerea Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Bucuresti in coordonarea MSP si reorganizarea in Agentia de Dispozitive Medicale. b) Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sanatatii Publice asupra obiectivelor, activitatilor si structurilor din domeniul sanatatii publice - Se infiinteaza Inspectia Sanitara de Stat, autoritate publica in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, ordonator secundar de credite ce va coordona metodologic si financiar inspectiile judetene. - in cele opt regiuni se vor infiinta 8 inspectii sanitare de stat regionale. c) Asigurarea resurselor umane profesionalizate (vezi directie strategica 1) Lista principalelor acte normative Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii; Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5872001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare Hotararea Guvernului nr. 899 din 22/2002 privind organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman, cu modificarile si completarile ulterioare Hotararea Guvernului nr . 970/2004 privind regimul calificarilor in profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasa, dobandite in afara granitelor Romaniei Ordin al ministrului sanatatii publice nr 966/ 2007 privind aprobarea Normelor tehnice de organizare a programului de formare prin educatie medicala continua a medicilor de familie care desfasoara activitati in cadrul Programului national de diabet zaharat Ordin al ministrului sanatatii publice nr. 1778/2006 privind aprobarea normativelor de personal Documente de politici publice existente

Nr.

Titlu

Adoptat de

Initiator

Stadiu

Disponibilitate

48

1. 2.

Guv Strategia nationala de Hotararea reforma a serviciilor de Guvernului nr. sanatate din Romania 1088/2004 Strategia nationala Hotararea privind reforma in Guvernului nr. unitatile sanitare cu 826/2004 paturi

Ministerul Sanatatii Ministerul Sanatatii

In vigoare In vigoare

Disponibil in format electronic Disponibil in format electronic

Documente de politici publice planificate Strategie de planificare a necesarului de resurse umane in domeniul medical pe termen mediu si lung si a nevoilor de pregatire profesionala Dezvoltarea planului de cariera pentru profesiile medicale Descrierea programelor bugetare actuale plata drepturilor salariale in functie de tipul de contract individual de munca finantarea rezidentiatului desfasurarea programului de obtinere a celei de-a doua specialitati cu plata MONITORIZARE SI EVALUARE In vederea aducerii la indeplinire a directiilor de activitate si a obiectivelor prevazute in prezentul document, Grupul de Management, impreuna cu Unitatea de Politici Publice vor elabora si urmari un Plan anual de actiuni privind activitatile care trebuie intreprinse, modul de implementare a acestora, termenele de indeplinire precum si structura si persoanele responsabile . Monitorizarea indeplinirii directiilor de activitate se va realiza in mod continuu de catre fiecare structura responsabila, in parte care pot sa isi stabileasca si alte instrumente specifice de monitorizare si care isi vor nominaliza o persoana care va raspunde direct de realizarea monitorizarii. Toate aspectele semnificative vor fi aduse la cunostinta UPP in vederea ajustarii interventiilor pe masura implementarii lor. In urma indeplinirii activitatilor prevazute in Planul de actiuni, structurile responsabile vor intocmi anual cate un raport de evaluare pe care il vor prezenta spre avizare Unitatii de Politici Publice. Aceasta,dupa ce va aviza raportul, il va prezenta Grupului de Management spre aprobare. In situatia in care reprezentantii Unitatii de politici publice apreciaza ca raportul este incomplet/contine date contradictorii, eronate etc. si nu poate fi avizat, il transmite structurii care l-a prezentat in vederea refacerii. Grupul de management va analiza raportul si va decide asupra modificarii, completarii Planului de actiuni sau, in situatia in care nu este necesara interventia asupra planului, va prezenta rezultatele ministrului sanatatii publice Se vor stabili o serie de indicatori de performanta cuantificabili si se va monitoriza evolutia acestora, elaborandu-se de catre fiecare structura responsabila un raport care sa surprinda imbunatatirea acestora.

49

Structurile implicate in implementarea interventiilor isi pot stabili si alte instrumente specifice de evaluare asa cum a fost detaliat la finalul fiecarui obiectiv.

Bibliografie:
http://www.eurodesk.ro/program.php?progid=EU0010000252 http://ec.europa.eu/health-eu/health_in_the_eu/programmes/index_ro.htm http://www.studiijuridice.ro/referate_juridice/drept_medical_dreptul_sanatatii/336 2-politica-sanitara-a-uniunii-europene.html http://europa.eu/pol/health/index_ro.htm http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana http://www.ms.gov.ro/?pag=16

50