These materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET

Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR Comunicații Comunica de date și rețele de calculatoare
PROFILUL: Tehnic NIVELUL: 3 SPECIALIZAREA: Tehnician operator tehnică de calcul ă

Bacau 2008

1

Autori:

Iordache Florin – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău Mojzi Mihai – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

POPESCU ANGELA, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

IVAN MYKYTYN, EXPERT WYG INTERNATIONAL

2

Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 4 COMPETENŢE ............................................................................................................................................................ 6 OBIECTIVE ..................................................................................................................................................................... 8 MATERIALE DE REFERINȚĂ......................................................................................................................................... 9 TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI ............................................................................ 10 MODELUL OSI &TCP/IP .................................................................................................................................................... 21 RE EAUA TOKEN RING .................................................................................................................................................... 22 ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING ....................................................................... 23 SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) ............................................................................................................ 24 RE EAUA FDDI ..................................................................................................................................................................... 25 REŢEAUA ETHERNET ........................................................................................................................................................ 27 ECHIPAMENTE DE REŢEA ............................................................................................................................................... 28 CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)............................................................................................. 29 CATEGORII DE CABLURI .................................................................................................................................................. 31 REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER .............................................. 34 CODURI DE LINIE ................................................................................................................................................................ 36 GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................................ 40 FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 45 FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI ............................................................................... 47 FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 49 FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR............................................................................................................ 50 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 51 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 53 FIŞĂ DE EVALUARE............................................................................................................................................................. 55 TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ......................................................................................................................... 56 FIŞĂ DE EVALUARE ............................................................................................................................................................ 58 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE .................................................................................................. 59 TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI ............................................................................. 60 DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR............................................................................... 63 FIŞĂ DE LUCRU – TOPOLOGII ȘI OPERA II CU LAN ...................................................................................................... 69 TOPOLOGII DE RE EA ....................................................................................................................................................... 71 REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP............................................................................... 72 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 73 ARITMOGRIF MODELUL OSI ............................................................................................................................................. 74 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA ........................................................................................................................ 76 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR .....................................................................................................................77 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE ............................................................................................................. 78 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 79 ARITMOGRIF MODELUL OSI ........................................................................................................................................... 80 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA .................................................................................................................. 81 SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................................. 82

3

INTRODUCERE Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru specializarea “tehnician operator tehnică de calcul”. Suplimentar, auxiliarul îşi propune să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune. Fiecare material din auxiliarul curricular (activităţi de învăţare, documente de evaluare, anexe, glosar, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea competenţelor tehnice specifice modulului „Comunicații de date și rețele de calculatoare”. Modulul „Comunicații de date și rețele de calculatoare” se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel : - 31 ore - teorie - 45 ore - laborator tehnologic Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP. În contextul vârstei elevilor din clasa a XII-a, având în vedere că aceştia încep să devină „adulţi”, profesorul trebuie să admită că pentru aceşti elevi creşte importanţa învăţării selective, creşte importanţa unei existenţe relativ independente, creşte dorinţa de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Prin urmare este obligatoriu ca activităţile de învăţare să fie structurate cu finalitate vizibilă, să nu existe aparenţa inutilităţii, să promoveze pragmatismul educaţional. În elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele cerinţe: elevii învaţă eficient atunci când o activitate de învăţare este considerată utilă; elevii învaţă când rezolvă o sarcină şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare; elevii au stiluri proprii de învăţare, cu viteze deosebite şi în moduri diferite;

4

demonstraţii scrise. iar un elev ceea ce poate să facă la modul superlativ pe durata vârstei şcolare este să se instruiască temeinic ! 5 . Chiar dacă materialele din auxiliar se vor dovedi a fi „captivante”. asigurând dezideratele unui învăţământ formativinformativ.) care să stimuleze imaginaţia creatoare. nivelul de aspiraţie.). folosirea multiplă a imaginilor oferite de tehnologia comunicaţiilor INTERNET şi utilizarea graficelor şi a schemelor bloc intuitive. Auxiliarul curricular are în centrul atenţiei şi activitatea de evaluare. interesele. simularea. fişe de evaluare. proiecte. demonstraţia. rezultatele nu vor putea fi optime dacă fiecare elev nu devine conştient că fiecare vârstă are atu-urile ei. Din perspectiva predării. În final rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare. Prezentul ghid auxiliar a fost realizat cu intenţia de a înlătura pe cât posibil eventualele momente de apatie ale elevilor de-a lungul unei ore de curs. ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse. experimentul. exerciţiul. pentru ordonarea informaţiilor noi şi pentru asocierea lor cu cunoştinţele mai vechi. activităţile de învăţare să beneficieze de o varietate de forme de prezentare (explicaţii ascultate. în procesul de învăţare. accentuarea aspectelor pragmatice prin propunerea unor activităţi de învăţare care dezvoltă abilităţi şi competenţe utile într-un viitor posibil loc de muncă. etc. concretizată în rezultatele obţinute de elevi. profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea. gândirea inteligentă. atitudinea. observaţia. jocuri de rol simulate etc. descoperirea. proiecţii video. Pentru evaluare sunt recomandate teste.elevii participă cu cunoştinţele lor (dobândite pe diverse căi anterior). concurs de întrebări. referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise. elevii au nevoie de timp suplimentar acordat special. În acest sens s-a urmărit : durata de concentrare intelectuală a unei activităţi de învăţare să nu depăşească 20 minute.

Descrierea sistemelor de comutaţie Reţeaua cu comutaţie de pachete Reţeaua ISDN Modele şi standarde Topologia reţelelor de calculatoare Conectori utilizaţi în reţelele de calculatoare Cabluri utilizate în reţelele de calculatoare Echipamente utilizate în reţelele de calculatoare Demonstrarea ablităţilor de realizare a unei p rezentări în situaţii de comunicare publică referitoarea la proiectarea unui circuit electronic. Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date. 27.COMPETENŢE Comunicații de date și rețele de calculatoare C1.Descrie topologiile şi opera iile cu LAN. Descrie topologiile și operațiile cu LAN. Comunicare C4. Unitate de competenţe 27.Comunica ii de date şi re ele de calculatoare Competenţe Conţinuturi tematice Descrierea transmisiilor şi interfeţelor asincrone. Organizarea prezentării: .Susţine prezentări 6 . Comunicare 5. C3. Susține prezentări pe teme profesionale C5.reviste de specialitate .1. C4. Elaborează documente pe teme profesionale. C2. Principiile modulării Descrierea generală a reţelelor de date.Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în re elele digitale.2.Explică principiile procedeelor de a transmite date.succesiunea logică .manuale .locul prezentării . Descrierea transmisiilor şi interfeţelor sincrone.Selectează componente fizice utilizate în reţele de date.4. Explică principiile procedeelor de a transmite date.baze de date . Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în rețelele digitale.adecvarea la audienţă 27.alte persoane.articole . 27. 27. 5.3. folosind: Surse de informare: .1.

3. 5. - Conţinuturi tematice forma prezentării realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).articole .rapoarte .suport non-verbal (imagine.exemplificări .literatură de specialitate . Tehnici de captare a atenţiei: . Situaţii de comunicare.mimică asociată .manuale .baze de date interne şi externe Extragerea şi sintetizarea informaţiei.intonaţie.gestică . grafică) . Surse de informaţie: . 7 .pronunţie . Elaborează documente pe teme profesionale.Unitate de competenţe Competenţe pe teme profesionale.

OBIECTIVE După parcurgerea modului Comunica ii de date și re ele de calculatoare elevii vor fi capabili să: Explice transmisiile asincrone Explice transmisiile sincrone Explice principiile de bază ale modulării Descrie sistemele de transmisii de date Descrie sistemele de comuta ie în telecomunica ii Descrie o re ea cu comuta ie de pachete Descrie avantajele re elei ISDN Compare performan ele re elelor Topologia re elelor de calculatoare Conectori utiliza i în re elele de calculatoare Cabluri utilizate în re elele de calculatoare Echipamente utilizate în re elele de calculatoare Să sus ină prezentări pe teme profesionale Elaboreze documente pe teme profesionale 8 .

MATERIALE DE REFERINȚĂ 9 .

Cu toate ca transferul paralel este mai rapid. care nu pot fi depășite de magistrale paralele. datele sunt transmise bit cu bit. 10 . sincronizarea este perfectă. frecventa şi faza Semnale . In comunicaţia serială. iar in cazul al doilea.frecventa şi faza Este necesar un mecanism care sa permită receptorului sa citească corect bitul curent de intrare la jumătatea duratei lui. In figura de mai jos. trebuie resincronizate şi începutul unui caracter. Exista şi limitări fizice de distanţă.înţelegerea lor. apare o decalare. Daca duratele celor doua semnale de tact. care după un anumit număr de biţi rezulta intr-o eroare. Din alte motive. majoritatea transmisiilor de date intre calculatoare sunt făcute pe cale serială pentru a reduce costul cablului şi conectorilor. nu sunt egale.DATE. controlul fluxului şi rutare Sincronizare . pentru emiţător şi receptor. in primul caz. fiecare bit este citit la mijlocul duratei lui. iar receptorul citește bitul pe frontul coborâtor al tactului. cantitate Temporizări . Toate comunicaţiile sunt caracterizate de trei elemente principale: • • • Date .sincronizarea intre receptor şi emiţător. la calculatoare care comunica in reţele internaţionale complexe. Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact.tratarea erorilor. Pentru a evita aceasta. Problemele apar când receptorul şi emiţătorul nu au un semnal de tact comun. pachet sau mesaj. receptorul trebuie resincronizat regulat la nivel de bit. emiţătorul scrie bitul pe frontul crescător al tactului. scheme de codificare. SEMNALE ŞI TEMPORIZARI Transmisia digitala de date a evoluat de la conexiunea intre un calculator cu echipamentele periferice. bitul 4 se pierde deoarece tactul receptorului este prea încet. Receptorul trebuie sa știe durata unui bit şi de unde începe bitul respectiv.TRANSMISIA SERIALA . adică trebuie sa cunoască frecventa şi faza secvenţei de date.

In modul Sincron. realizata cu bitul de Stop. Astfel. ci inserează un pseudo-impuls de tact. cunoscut ca Bit de Start. pentru fiecare caracter ASCII avem o transmisie independentă. daca au semnale de tact separate.Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact atunci se spune ca lucrează in mod Sincron. Aceasta 11 . cu adăugarea biţilor de Start. o perioada de liniște intre caractere. care se bazează pe elemente de circuit suplimentare. iar semnalele de date şi tact folosesc aceeași perechi de fire. detectabile de receptor. atunci lucrează in mod Asincron. Viteza de lucru se stabilește manual la începutul transmisiei. receptorul trebuie sa detecteze începutul bitului de Start. Pentru informaţia de fază. Acestea sunt transmise încontinuu şi când nu sunt date de transmis. mesajul transmis este precedat de caractere speciale de sincronizare. Transmisiile in mod sincron pot folosi scheme de inteligente de modulare. Altfel. emiţătorul nu trimite un tact deodată cu datele. trebuie sa existe. Stop şi Paritate. In modul Asincron. unul după altul. caracterele sunt transmise rapid. Pentru sincronizare. fără biţi de Start şi de Stop. în fata fiecărui octet transmis. Pentru ca aceasta metoda sa funcţioneze.

Exista mai multe metode care merita sa fie studiate: • • • Biți de paritate . efectul pe care i-l are acest zgomot este important. De cele mai multe ori. aceste informaţii sunt codificate înainte de transmisie. in transmisia datelor. orientate pe bit. Deoarece tensiunile cu care se lucrează in calculatoare sunt mici. emiţătorul prelucrează o parte din date şi generează un fel de semnătura pe care apoi o transmite împreună cu date utile. pe lângă date utile. Protocoale care folosesc aceasta metoda permit transferul de date la viteze mari. cunoscuta sub numele de codificare Manchester. Daca cele doua semnături nu coincid. La oricare din metode. este folosita in reţele Ethernet. Canalele moderne de comunicaţie sunt din ce in ce mai fiabile. Codificarea datelor şi controlul erorilor Erorile pot apare când circuitele folosite pentru conexiune sunt afectata de zgomot (interferente electrice) cum ar fi: lămpi fluorescente. comutarea unor motoare mari. Metodele de detecţie şi corecţie a erorilor se îndreaptă spre domeniile CD-ROM-urilor şi DVD-urilor. acesta prelucrează datele primite şi generează o semnătură pe care o compară cu cea primita. Metoda 12 . Toate aceste metode implica introducerea de informaţie neesenţială. Când mesajul ajunge la receptor. nu ajuta prea mult Împărțire polinomială . Un astfel de protocol este şi protocolul HLDC. Paritatea este cea mai discutata metoda de detecţie a erorilor pentru protecţia transmisiilor seriale de caractere ASCII.metoda. oferă securitate Toate metodele de tratare a erorilor folosesc informaţie redundanta.mai complicat de calculat. etc& Aceste vârfuri sunt induse in firele de comunicaţie care se comporta ca niște antene.simplu de aplicat . nu oferă siguranţa mare Sume de control la nivel de bloc . atunci s-a produs o eroare. O metoda sincrona alternativă este folosita pentru transmisii seriale rapide noncaracter.simplu de aplicat .

Prima data este necesar ca datele sa fie împărţite in blocuri. Restul împărţirii reprezintă semnătura care va fi adăugata la sfârșit. Paritatea poate fi para (cuvântul conţine un număr par de 1) sau impara (cuvântul conţine un număr impar de 1). care includ şi suma de la sfârșit. inversată şi adăugată la sfârșit. La recepţie. Secvenţa de biţi este împărţită cu un număr special ales. adică folosind operatorul XOR. Prin urmare. aceasta metoda nu oferă prea multa securitate. Prin aceasta metoda este posibila doar detecția erorii singulare. se aduna pe măsură ce sosesc. O eroare dubla (afectează un număr par de biţi) nu poate fi detectată prin acest mecanism. se recalculează restul împărţirii şi daca nu coincide cu cel primit. ă O alta metoda de detecţie a erorilor este CRC (Cyclic Redundant Check). care apoi se însumează şi se obţine o sumă care va fi trunchiată.bitului de paritate se poate aplica pentru date binare de orice lungime. când sunt afectaţi un număr impar de biţi. atunci secvenţa este eronata. blocurile primite. dar prin împărţire aritmetică. 13 . Divizorul se obţine cu algoritmul folosit la codurile Hamming. după biţii utili. Suma de control la nivel de bloc este alt mecanism de detecţie a erorilor de transmisie. Calcularea parităţii se poate face cu operatorul XOR (SAU Exclusiv) intre biţii cuvântului. La recepţie. Şi în acest caz se calculează o suma de control. şi daca suma obţinuta nu este 0 atunci înseamnă ca datele sunt eronate şi secvenţa trebuie retransmisă. Este astfel posibila detecţia şi corecţia erorii. Nu este posibila corecţia erorii. Codurile Hamming reprezintă o alta metoda care permite şi localizarea erorii prin adăugarea a mai mult de un bit de paritate după biţii utili. Un singur bit de paritate nu oferă informaţii despre poziţia erorii. Pentru fiecare cuvânt este adăugat un bit de paritate (semnătura). Acest mecanism permite corecția erorii singulare şi detecția erorii duble. Împărţirea se face in modulo 2.

99. toate erorile in rafala de maxim 16 biţi 2. iar un bit de 0 logic ca +9V. la care de cele mai multe ori sunt legate doar 3 fire. Computerul se numeste DTE (Data Terminal Equipment). Standardul RS232 La nivelul hardware cel mai de jos al unei comunicaţii seriale. transmite semnalul sub forma analogica. Cupla seriala cu 9 pini (partea de la calculator) are urmatoarea configuratie: Acest tip de comunicaţie este folosit pentru a transmite un semnal digital de la un calculator la un modem.998 % din toate erorile de orice lungime CRC-ul se poate calcula mai ușor prin metode hardware. folosind registre cu deplasare şi porţi logice XOR. Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volti. iar 14 . Un CRC care generează un rest de 16 biţi poate detecta: 1. Acesta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini. toate numerele impare de biţi din eroare 3. spre un alt modem legat la alt calculator. care folosind mai departe alte standarde de comunicaţie. pe linia de telefon. cel mai folosit este standardul RS232 sau V24.Performantele acestei metode sunt impresionante.

Lungimea cablului este de maxim 5m. USB . pentru conectarea la calculator (master) şi la celalalt conectori de tip B. care are ca scop interfaţarea mai ușoară intre echipamente periferice şi calculator. pentru conectare la periferic (slave). Lăţimea de banda a portului USB este de 1.5 Mo/s.modem-ul DCE (Data Communications Equipment). se folosesc conectori standard Master şi Slave. împărţită intre maxim 127 de dispozitive atașate. Pentru a face mai uşoară interconectarea intre echipamente. 15 .Universal Serial Bus USB sau Magistrala Seriala Universala este un nou standard de comunicaţie seriala de viteza mica. fără sa fie nevoie sa se instaleze cate o placa PCI pentru fiecare periferic nou. Cablul de comunicaţie are 4 fire din care doua sunt de date şi doua pentru alimentare (5V şi 0V). In figura urmatoare este ilustrat rolul pe care-l are legatura RS232 in comunicatiile de date. Acesta are la un capăt conectori de tip A.

in diferite 16 . Host este in general calculatorul (rădăcina arborelui). prezente in calculator. Liniile telefonice lucrează cu semnale analogice.Standardul USB folosește o conexiune de tip arbore in care sunt prezente următoarele elemente: USB Host (sau gazda). Dar calculatoarele lucrează cu semnale digitale. USB HUB (sau dispozitiv de rutare) şi unităţi funcţionale conectate (periferice). Modem-ul convertește nivelele logice de 0 şi 1. Apare deci o problema de conectare. Aici intervine modem-ul. Modem-uri Modem-ul este folosit intr-o conexiune Dial-Up pentru a permite calculatoarelor sa comunice la distante mari prin intermediul reţelei telefonice publice. cel puţin la nivelul buclelor locale. Un modem tipic permite o viteza de comunicaţie intre 300 şi 56000 bps (bauds pe secunda). Numele de modem provine din termenii modulare-demodulare. La un HUB se pot conecta alte HUB-uri sau direct periferice. care se conectează intre calculator şi linia telefonica. la care se pot lega doua sau mai multe HUB-uri (doua HUB-uri pe port USB) sau direct periferice.

modulatia in frecventa (FM) este des folosita deoarece are o toleranta mare la zgomot 17 .tonuri. Pentru al doilea mod. Exista doua moduri de a face conversia. Pentru a permite comunicaţia in ambele direcţii simultan (full-duplex). Un singur ton reprezintă 1 logic. iar nici un ton reprezintă 0 logic. modem-urile moderne folosesc tehnici complexe de modulare in amplitudine şi faza care sunt prezentate schematic mai jos: 1. modulatia in amplitudine (AM) nu se folosește in transmisiile de date.3400 Hz) pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. 1 şi 0 logic sunt reprezentate prin tonuri diferite (FSK). cate doua pentru fiecare direcţie. Frecventa tonurilor trebuie sa aparţină spectrului vorbirii (300 . Pentru modularea purtătoarei pe linia telefonica. deoarece e foarte sensibila la zgomot 2. se folosesc 4 tonuri diferite.

iar pentru un bit de 0 logic cu 0 grade (nu se schimba). faza se schimba cu 180 grade.3. Aceasta tehnica de modulaţie este prezentata in figura următoare: 4. 18 . atunci pentru fiecare slot de timp se transmite un bit de informaţie. In aceasta tehnica de modulatie se schimba simultan şi amplitudinea şi faza semnalului. Daca faza se schimba cu multiplii de 90 grade. modulatia in amplitudine şi faza (QAM) este folosita de modem-urile de mare viteza. modulatia in faza (PM) faza semnalului sinusoidal se schimba in funcţie de valoarea logica a semnalului digital Daca pentru un bit de 1 logic. atunci se pot transmite doi biţi simultan in același slot de timp.

mediul fizic de transmisie este bazat pe fire de cupru. care folosesc ca suport fizic pentru transmiterea datelor. acesta fiind şi cazul standardului RS232 prezentat anterior. In continuare sunt prezentate trei domenii in care comunicaţia se face prin modularea luminii. microunde sau radiofrecvenţa. ultrasunete. emite un cod sub forma unui semnal digital pe o linie seriala. cum ar fi: fascicole de raze infraroșii sau laser in aer sau conduse prin fibra optica. climatizator. cele mai folosite sunt telecomenzile in infrarosu. Telecomenzi in infrarosu Telecomanda permite controlul de la distanta al unui dispozitiv. Comunicaţiile seriale pot folosi şi alte medii de transmisie. un fascicol de raze infrarosii provenit de la o dioda LED care lucreaza in spectrul respectiv.).. O astfel de telecomanda are un microcontroler care citește o minitastatură şi in funcţie de butonul apăsat. etc. Semnalul modulează fascicolul infraroșu emis de LED. combina muzicala..Mediii fizice pentru transmisia seriala In mod uzual. IrDA (Infrared Data Asociation) 19 . videorecorder. in cazul de fata apart electronic de uz casnic (televizor. Astazi.

Semnalul emis este modulat in impuls şi are o durata de 3/16 din durata unui bit. care presupune un impuls cu 1/4 din durata unui bit.IrDA definește un set de standarde care specifica felul in care se transmit datele. prin intermediul radiaţiei infraroșii. Specificaţiile IrDA se refera atât la dispozitivele fizice implicate in comunicaţie.0. Conform standardul IrDA 1. Un astfel de pachet folosește un cod CRC pe 32 de biti. fără fir. distanta la care se comunica este de maxim 1 m la lumina zilei (10 Klux) şi un unghi de deflexie de 15 grade. Un impuls IR reprezintă 0 logic. 20 . poziţionat in una din cele 4 pozitii posibile. Se pot obţine viteze de 4 Mbiti/s folosind tehnica de modulatie 4PPM. Viteza de transmisie variază intre 2400 şi 115200 bps. iar lipsa lui reprezintă 1 logic. codificând astfel 2 biti de date intr-un singur impuls IR. Dispozitivele IrDA comunica folosind LED-uri cu emisie in infraroșu cu lungimea de unda de 875 nm. Formatul unui cadru IR este același cu formatul unui cuvânt emis de portul serial asincron. cat şi la protocoalele folosite.

MODELUL OSI &TCP/IP OSI/ISO Stratul aplicație Asigură interacţiunea cu utilizatorul Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fișiere. Stratul sesiune Facilitează iniţierea. cum ar fi cele video si audio pentru o transmisiune video Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. Sincronizează fluxurile de date înrudite. email. menţinerea si încheierea conexiunilor intre noduri. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Transmite biţii de date mediului fizic Stratul Fizic transmite biţii de date de la stratul legătură de date mediului fizic 21 . Stratul prezentare Convertește din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei Oferă criptare. http etc. compresie TCP/IP Stratul aplicație Se ocupa de prezentarea si managementul sesiunilor.

numit token. pentru a desemna dispozitivul care este autorizat să trimită din respectivul segment LAN. și 22 . topologia realizata cea de fiind inel fizic. Spre deosebire de o staţie Ethernet. ‘Centrul’ stelei îl reprezintă concentratorul (numit Multistation Access Unit). de la care pleacă legăturile către staţiile din reţea. care poate transmite numai dacă linia este liberă.RE EAUA TOKEN RING Principiu O reţea Token Ring consta din mai multe staţii legate intre ele prin legături punct – la punct. Reţelele Token Ring utilizează un cadru special. În cazul reţelelor Ethernet utilizatorii trebuie să concureze pentru accesul la reţea. Reţelele Token Ring sunt mai deterministe decât cele Ethernet. o staţie de lucru Ehernet poate transmite date prin reţea numai dacă este în posesia tokenului. Cablarea reţelei se face însă sub formă stelară. pentru asigurarea unei mai bune operativităţi in munca de întreţinere a reţelei. ceea ce înseamnă că fiecare utilizator obţine dreptul de a-și transmite date la intervale regulate.

5 •cand statia a transmis ultimul pachet. daca mai are date continua transmisia in conditiile descrise mai sus 9 •in timpul cat statia a transmis date in retea. il cand scoate din retea (nu il mai retransmite) si devine disponibila sa elibereze tokenul. il elibereaza imediat. C si D) au indeplinit doar in functia de repetare a bitilor de pe liniile ring pe cele ring-out corespunzatoare. seteaza bitul I ( ) (Intermediate) din campul ED. este nevoita sa astepte acest cadru si va transmite in retea biti de umplere (fill bit (fill bit) 7 8 •cand statia receptioneaza cadrul transmis (il recunoaste ca propriu prin intermediul campului de adresa SA). semnaleaza aceasta prin setarea bitului E din campul ED daca 10 •statia. reseteaza bitul I cand 6 •daca statia a terminat transmisia datelor proprii inaintea receptarii inapoi pe linia ring-in a primului cadru daca ringtransmis.Folie transparentă ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING •statia asteapta receptia unui token pe linia ring statia ring-in. va elibera tokenul si va reactiva linia de repetare proprie (repeat path). Daca nu mai are cadre de transmis. si cand il sesizeaza. la sfarsitul receptiei inapoi a cadrului (cadrelor) transmise. pentru a semnaliza ca acest ) cadru nu este ultimul. deci au transmis informatia mai ring-in out departe in retea •daca ele au detectat eroare de date. il retine 1 •statia inhiba linia de repetare de bit ( statia (repeat path) 2 •statia incepe transmisia propriilor date statia 3 •statia transfera in retea bitii de date din campul Info statia 4 •daca statia mai are de transmis date (mai are de transmis alte cadre) si timpul alocat pentru retinerea tokenului daca THT (Timer Holding Token) nu a expirat. statiile care nu au posedat jetonul (statiile B. 11 23 .

pana la 30 de octeti. care are o valoare maxima stabilita prin standard la 8. Structura cadrului este următoarea: Semnificatia campurilor din cadru este urmatoarea: Campuri Octeti SD 1 AC 1 FC 1 DA 6 SA 6 RI 0-30 INFO 17749 FCS 4 ED 1 FS 1 Câmpul SD (Starting Delimiter). SFS (Start- of-Frame Sequence).9ms. cu rolul de identificare al inceputul fizic al cadrului. Câmpul FS (Frame Status) este folosit pentru instiintarea statiei sursa despre modul cum a decurs transmisia cadrului Aceste ultime doua câmpuri formează secvenţa de terminare a cadrului EFS (End- of-Frame sequence). Cele doua campuri formeaza asa numita secventa de start a cadrului. Câmpurile DA (Destination Address) si SA (Source Address) reprezinta adresele pe 6 octeti ale statiei destinatare.749 octeti. Fişă de documentare 24 . Câmpul FCS (Frame Check Sequence). Câmpul FC (Frame Control) defineste continutul pachetului. Câmpul AC (Access Control). respectiv ale statiei sursa a cadrului curent. notata t ) si de valoarea timpului acordat statiilor pentru retinerea tokenului.5. Câmpul RI (Routing Information) contine informatie de dirijare necesara daca cadrul parcurge o retea extinsa prin folosirea de elemente de interconectare (se folosesc porţi cu dirijare de la sursa. THT (Timer Holding Token). reprezinta suma de control realizata prin calculul CRC asupra campurilor pachetului.SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) Token Ring este o tehnică dezvoltată de către IBM şi standardizată de comisia IEEE în standardul 802. Câmpul Info reprezinta campul de date propriu-zis si poate avea o lungime de la 4 la 17. ce contine informatii pentru accesul la mediu (la inel). Lungimea sa este variabila. Câmpul ED (Ending Delimiter) indica sfarsitul pachetului. Aceasta lungime depinde de viteza de transmisie (sau de durata unui bit.

FDDI permite alocarea lăţimii de bandă în timp real fapt care-l face ideal pentru o mare varietate de aplicaţii. şi utilizează cablaj cu fibră optică pentru a transmite date la viteza de 100Mbps. După cum se observă tokenul este trimis de pe un inel pe celălalt în încercarea de a se păstra reţeaua funcţională. Acest 25 . Această facilitate se numeşte autovindecare.RE EAUA FDDI Fiber Distributed Data Interface constituie o metodă de acces destinată reţelelor LAN şi reţelelor MAN. pe distanţe de până la 10 km. FDDI este o reţea bazată pe circulaţia unui token. FDDI oferă opţiunea pentru o topologie inel dublu. Pentru aceasta este nevoie de 2 inele. tokenul circulând în sensuri opuse prin cele 2 inele. similară cu reţeaua Token Ring. în timp ce traficul prin celălalt inel are loc în sensul opus acelor de ceasornic. Traficul prin aceste inele se desfăşoară în sensuri opuse: traficul printr-un inel se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic. FDDI oferă un mecanism care permite reţelei să funcţioneze în continuare chiar dacă inelul a fost „spart”.

Exemplul următor vă poate face o idee despre o configuraţie FDDI complexă (DAC – dual attachment concentrator). In traficul asincron. Traficul sincron poate consuma doar o porţiune din totalull lăţimii de bandă a unei reţele. Fiecare staţie are atribuit un nivel de prioritate asincron şi poate folosi la un moment dat toată lăţimea de bandă asincronă. Lăţimea de bandă pentru traficul sincron este alocată staţiilor care necesită transmiterea continuă a datelor (voce. pentru realizarea conexiunilor fizice se foloseşte un inel dublu. ataşate ambelor inele. lăţimea de bandă este alocată folosind o schemă de priorităţi cu 8 niveluri. ataşate inelului principal prin intermediul unui concentrator 2. în timp ce traficul asincron consumă restul. Dual Attachment Stations (DAS) sau staţii clasă A.lucru este posibil prin cele 2 tipuri de trafic ce pot fi implementate: sincron şi asincron. Single Attachment Stations (SAS) sau staţii clasă B. video). Mecanismul de prioritate poate bloca staţiile care nu folosesc lăţimea de bandă sau care au un nivel de prioritate prea mic. În FDDI se întâlnesc 2 categorii de staţii: 1. 26 . Conform specificaţiilor FDDI.

fiecare pereche emiţător – receptor are la dispoziţie întreaga lăţime de bandă a reţelei Ethernet. În această situaţie. ceea ce înseamnă ca toate staţiile de pe un segment de reţea folosesc în comun lărgimea de bandă totală.d). eter s. COLIZIUNEA este situaţia în care două staţii detectează liniştea şi emit în acelaşi timp. difuzând fiecare cadru prin mediul fizic respectiv (fir. fibră. Dacă reţeaua Ethernet este construită pe bază de comutatoare a atunci reţeaua nu mai este considerată ca fiind reţea partajată. 27 .a.REŢEAUA ETHERNET Ethernet este cea mai larg răspândită metodă de acces. Înainte de a transmite date. datele sunt ignorate iar staţiile care au trimis datele le vor retrimite. Topologia tipică folosită este topologie bus. Reţelele Ethernet au devenit atât de populare încât o specificaţie pentru conexiune LAN sau pentru o reţea LAN implică utilizarea Ethernet chiar dacă nu este specificată explicit.m. Pentru a preîntâmpina problemele legate de coliziuni. fiecare staţie trebuie să „asculte”reţeaua pentru a vedea dacă este utilizată. hardware-ul Ethernet este prevăzut cu senzori de detectare a coliziunilor. fiind definită de standardul IEE 802. Când o coliziune e detectată. Ethernet utilizează tehnica accesului multiplu cu sesizarea semnalului purtător şi detectarea coliziunii.3. Adesea Ethernet este considerat ca fiind un mediu LAN partajat. Datele sunt trimise doar dacă staţiile nu „aud” date trimise în reţea.

ECHIPAMENTE DE REŢEA Hub-ul/ Repetorul Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 1 Switch-ul/ Comutatorul Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta. Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde , localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 Router-ul/ Ruterul Este în esenţă un calculator cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Reglează traficul reţelei Echipament inteligent de nivel 3 Echipament de nivel 3

28

CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă mai mult. Categorii de cabluri TP UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat) Cablul UTP este cea mai des întâlnită variantă de cablu cu perechi răsucite din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspândit (dar nu şi cel mai fiabil) ce foloseşte cabluri UTP. STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu, fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei. Foliile de ecranare au, de asemenea, rolul de conductor de împământare. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring, dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă Pe lângă aceste 2 categorii mai există și combinații: FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite în folie) Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor externe. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat, cu tresă)

29

Asemănător cu FTP, singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile. S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP, fiind ecranat cu folie şi tresă. S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă) Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe. Categorii de cablu Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

30

CATEGORII DE CABLURI

Cat.1 Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.2 Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.3 Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10Mbps, având o frecvenţă de 16MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat.3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de standardul TIA/EIA568-B. Cat.4 Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.5 Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost înlocuită de categoria 5e. Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat.5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru frecvenţe de până la 100MHz. Cablul cat.5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100Mbps, precum 100BASE-TX Ethernet, deşi IEEE 802.3ab definea standarde pentru 1000BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat.5 avea 3 răsuciri la

31

de exemplu servicii de telefonie de bază. Cablurile cat. definită în ANSI/TIA/EIA-568-B. compatibil cu categoriile 3.6 impune specificaţii mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem.plastic cu dispersie redusă. oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o frecvenţă dublă faţă de cat. cat.5 care adaugă specificaţii pentru telediafonie (engl. În cazul unui canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt). Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat. dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale. lungimea maximă a unui cablu orizontal cat. constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă. Ca şi standardele anterioare. este un standard de cablu pentru Gigabit Ethernet şi alte protocoale de reţea. Pentru conectarea cablului cat. în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi lungimea cablului orizontal. 32 . 5 şi 5e. pe distanţe scurte).: far-end crosstalk).5e 250MHz (max). O altă caracteristică importantă este că firele sunt izolate cu fluoretilen-propilenă (FEP) . Cat.6 este 90m.6 conţine patru perechi de conductori de cupru. dar dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23.: Enhanced)a cat.5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ45.5e Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl. Cat. La fel ca pentru toate categoriile definite de TIA/EIA-568-B. specificaţiile mai stricte ale categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T.5. Pentru conectarea cablului cat. A fost acordată.6 Categoria 6.5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45. precum Fast Ethernet. atenţie deosebită minimizării dezacordurilor de impedanţă la punctele de conexiune. Deşi 1000BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat.54 cm) de cablu de cupru AWG 24. Cat.2-1.fiecare ţol (2. reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps. cablul de categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt limitate tot la 90m lungime. lungimea maximă admisă poate fi până la 100m. de asemenea. cu alte cuvinte.5e sunt precizate în TIA/EIA-568-B.22001.5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date. În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz).

s-a adăugat ecranare atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul.5e şi cat. Această nouă interfaţă.6.7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi mai stringente decât cele ale cat. ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1.7 Categoria 7.7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o lungime de 100m de cablu orizontal. în vedere un standard de conectori dezvoltat de Simon.Cat.2GHz). frecvenţa normată a cablului cat. Standardul cat. Pentru a atinge aceste caracteristici.7/clasa F.0. 2.7 poate avea ca terminaţie conectori GG45 compatibili cu conectorii RJ-45. de asemenea.7/clasa F recunoscut în cadrul ISO/IEC 11801 Ed. denumită TERA. Cablul cat. Caracteristicile cat.7 este de până la 600 MHz. utilizat împreună cu conectorii GG45.6. Se are. reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat. definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat. este un standard de cablu pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile tradiţionale cat. 33 .

Cu alte cuvinte. CROSSOVER ŞI ROLLOVER Cele mai întâlnire cabluri UTP cat5 sunt cele ce conţin 4 perechi de fire. Atenţie: firele de Tx şi firele de Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche!!! Să observăm că prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. firul portocaliu. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. Practic vorbind. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt 1.3 şi 6. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). Perechile sunt de genul: firul alb-portocaliu. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT. se sertizează mufa. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. Pentru mufarea cablurilor UTP există două standarde care specifică ordinea firelor în mufă: EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B. Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului. asigurând un contact electric perfect. astfel încât firul intră uşor. iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. apoi sunt detorsadate firele. sunt aranjate în ordinea dorită.2. În caz contrar. etc. trebuie tăiaţi cam 3-4 cm din manşon. generând crosstalk. În timpul acestui proces de sertizare lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric. sunt tăiate firele. va apărea o interferenţă între fire. iar a doua pereche 34 . Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT (cele care sunt folosite de altfel) transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. Aceste fire sunt colorate diferit: sunt 4 culori pline şi 4 culori ce conţin şi alb.

35 . care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. Există 3 mari tipuri de cabluri: Cablul normal. Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 . lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. etc.pe pinii 3 şi 6.are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A . Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard. fie B-B în Europa). Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6. moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. Cablul inversor (cross-over) .atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni. folosind un cablu inversor. trebuie să avem în vedere că ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx.Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter. Cablul de consolă (rollover) . Acest tip de cablu are pinii în oglindă.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). De ce este important de ştiut sau de respectat acest lucru? Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit. adică pinul 1 ajunge la pinul 8. În general în Europa se foloseşte standardul 568B. astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane. adică exact pe acei pini folosiţi. Dacă nu este respectat standardul există marele risc ca cele două fire folosite pentru Rx sau Tx să nu facă parte din aceeaşi pereche.în SUA. 2 la 7. trebuie să o facem singuri. sau direct (straight-through) . iar în Statele Unite 568A. ori va merge extrem de prost!). iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6. Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub.

Acest lucru poate fi important de exemplu în aplicaţiile pe liniile telefonice. amplitudinea acestora variază de o manieră continuă în timp. care rămân constante pe intervale bine precizate de timp (respectiv pe intervalul corespunzător duratei unui simbol). Motivele care stau la baza acestei codări sunt diverse: • Recuperarea tactului necesar unei transmisii sincrone este facilitată de către secvenţele binare care prezintă tranziţii cât mai numeroase între două stări care corespund unor simboluri. Se pot transmite date cu un debit mai mare utilizând aceeaşi bandă de frecvenţă. Codarea semnalelor în banda de bază Spunem despre o transmisie de date că se face „în banda de bază” dacă semnalul de date nu suferă nici un fel de deplasare spectrală datorată modulaţiei. O informaţie analogică poate fi convertită în numeric.CODURI DE LINIE Într-o transmisiune de date. respectiv 0. • Formarea spectrală („spectrum shaping”) a semnalului ce se transmite fără a utiliza tehnici de modulare sau filtrare. 36 . Pentru semnalele analogice. de exemplu semnalele video sau audio. care introduc atenuări puternice ale semnalului la frecvenţe mai mari de 300kHz • Eliminarea componentei continue din semnal • Utilizarea eficientă a benzii de frecvenţă. ci se utilizează diverse tehnici de codare a acestuia în prealabil. ceea ce înseamnă că amplitudinea sa poate lua doar anumite valori. Astfel un „1” logic este reprezentat printr-un nivel pozitiv de tensiune (+V). ele trebuind regenerate periodic în cazul transmisiilor pe distanţe lungi. respectiv conversia din numeric în analogic. semnalul binar propriu zis nu este transmis pe linia de comunicaţie sub forma sa brută. Este astfel de dorit evitarea transmiterii unor secveţe de date care să corespundă unor şiruri lungi de 1. Semnalele în banda de bază sunt supuse atenuărilor introduse de către liniile de transmisie. Tehnici de codare Codarea NRZ (Not Return to Zero) Acest tip de codare foloseşte două nivele de tensiune diferite.în varianta unipolară NRZ. Un semnal este considerat numeric (digital) dacă el este discretizat în timp şi în amplitudine. De asemenea şi procesul invers este posibil. în timp ce unui „0” îi corespunde fie o tensiune nulă (0V). fie o tensiune negativă (-V) dacă ne referim la NRZ bipolar. În general. informaţia transmisă poate fi de origine analogică sau numerică.

ea presupune apariţia unei tranziţii la începutul oricărui interval de bit. Codarea Manchester Utilizări: Ehernet 10Base5. şi va fi prezentată ulterior. În ceea ce priveşte codarea BIΦ-M. urmată de o altă tranziţie la jumătatea acestui interval dacă se transmite „0”. 10Base2. Codarea NRZI (Not Return to Zero Inverted) Utilizări: Fast Ethernet (100 Base Fx). Se poate observa că transmiterea unui şir lung de „0” poate provoca desincronizări.NRZ-L(Level): echivalent cu NRZ (1 . Principalul dezavantaj al codării de tip NRZ îl constituie lipsa tranziţiilor în cazul unor secvenţe lungi de biţi identici. Prima dintre ele este cunoscută şi sub denumirea de codare Manchester. 0 – nivel coborât) . 0 – nu apare nici o tranziţie .nivel ridicat. iar „0” este reprezentat prin lipsa tranziţiei. BIΦ-M. un „1” este reprezentat printr-o tranziţe de la nivelul +V la nivelul –V. Codarea BIΦ-S este exact inversa codării BIΦM (tranziţie la începutul intervalului de bit. 0 – apare o tranziţie Debitul maxim teoretic care poate fi atins intr-o transmisie NRZ este egal cu dublul benzii de frecvenţă ocupată de către semnal (pot fi transmişi 2 biţi/Hertz). FDDI Codarea NRZI produce o tranziţie în semnal pentru fiecare „1”. întrucât simbolurile binare sunt reprezentate prin tranziţii şi nu prin nivele constante (stări) ca la codajul de tip NRZ. Este evident că în acest fel se asigură sincronizarea între emiţător şi receptor. 10BaseT. tranziţie care să apară la mijlocul perioadei de bit. 37 . BIΦ-S). Ideea care stă la baza codării Manchester este aceea de a determina o tranziţie pentru semnalul emis.apare o tranziţie. 10 BaseFL.Codarea NRZ cunoaşte câteva variante: .NRZ-M(Mark): 1.NRZ-S(Space): 1 – nu apare nici o tranziţie. ceea ce poate duce la pierderea sincronizării la receptor. chiar şi în cazul transmisiei unor secvenţe lungi de „0” sau „1”. Dacă bitul este de „1”. sau fără tranziţie dacă se transmite „1”). Astfel. Codarea bifazică Se utilizează trei variante ale acestui tip de codare (BIΦ-L. în timp ce unei tranziţii de la nivelul –V la nivelul +V îi corespunde un „0”. Eficienţa de utilizare a benzii este aceeași ca la NRZ. Mai mult decât atât. atunci o a doua tranziţie va apare la mijlocul intervalului de bit. Pentru transmisia unui „0” nu se va mai produce nici un fel de tranziţie.

respectiv dezavantajele acestui tip de codare sunt în ge general aceleaşi ca la codarea Manchester nediferenţială. Un zgomot care afectează semnalul poate modifica nivelele transmise. s s-au dezvoltat o serie de tehnici de codare care at tind să îl înlocuiască pe acesta în sistemele moderne de transmisiuni. iar „0” este reprezentat alternant prin potenţiale pozitive şi negative. lucru care poate duce la pierderea sincronizării. Codarea AMI bipolară (AMI (AMI-Alternate Mark Inversion) Utilizare: transmisia ADSL (Additional Digital Subscriber Loop) Principiu: zerourile sunt reprezentate printr-un printr potenţial nul (absenţa semnalului electric pe linie). în timp ce fiecare bit de „0” este semnificat prin prezenţa unei tranziţii. Codarea Manchester diferențială Utilizare: reţelele de tip Token Token-Ring La baza codării Manchester diferenţiale stă prezenţa sau absenţa unei tranziţii la începutul intervalului de tact. (pentru secvenţe lungi de „0”). Plecând de la codajul AMI. Astfel. Avantajele. pierderea Există şi varianta inversată a acestei codări. în timp ce biţii de „1” sunt reprezentaţi alternativ prin tensiuni pozitive (+V). un bit de „1” este reprezentat prin lipsa unei tranziţii. Dezavantajul codării Manchester constă în faptul că. În acest tip de codare pot exista intervale lungi de lipsă semnal V). este nevoie de o bandă de frecvenţe disponibilă dublă faţă de cea pe care am utiliza-o în cazul altor tipuri de codare (de exemplu pentru a o transmite cu un debit de 10Mbps avem nevoie de o lăţime de bandă de 10MHz). Acest inconvenient face codarea Manchester dificil de utilizat pentru debite ridicate. dar este puţin probabil că el va duce la inversarea tranziţiei sau la lipsa ei. pentru a transmite cu un Manchester anumit debit binar. respectiv negative (-V). unde lipsa semnalului simbolizează un bit de „1”. anume codajul pseudoternar. conducând astfel la erori la recepţie. Vom trata în 38 .scade drastic probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de mediul de transmisie.

Codarea B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution) Utilizare: standardul T1(transmisie rapidă de voce. Această măsură ar putea duce însă la apariţia unei componente continue semnificative.dacă numărul de „1” de după ultimul viol de bipolaritate este par.dacă numărul de „1” ce urmează ultimului viol de bipolaritate este impar. 39 . Astfel: . .dacă impulsul anterior acestei secvenţe de „0” este de nivel pozitiv. situaţie care este improbabil să fie cauzată de către un zgomot. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „000+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost pozitiv. ar putea fi codat astfel : +000+000+. respectiv cu „-00-” în caz contrar. se înlocuiesc secvenţele de 8 zerouri consecutive. atunci codul corespunzător este 000-+0+-. atunci codul corespunzător este 000+-0-+.continuare unele dintre aceste coduri. Pentru a evita asemenea situaţii. cu secvenţe în care să apară tranziţii pentru a se evita astfel pierderea sincronismului. Acest inconvenient este combătut astfel: dacă apare un şir de 4 zerouri consecutive. Codarea HDB-3 (High Density Bipolar Order 3) Utilizare: standardele E1. ultimul bit este înlocuit cu o tensiune de aceeaşi polaritate cu a ultimului bit de “1” introdus (viol de bipolaritate). şirul 100000000.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de 8 zerouri este de nivel negativ. Tot pentru a evita introducerea unei componente continue în semnal trebuie respectate regulile: . fiecare bit de viol de bipolaritate trebuie ales de semn schimbat faţă de precedentul. respectiv cu „000-” în caz contrar. Utilizarea acestui tip de codare va produce două violări ale alternanţei “+ -“. . date pe fire torsadate sau cablu coaxial) Idee: Plecând de la codajul AMI bipolar. De exemplu. E3 Principiu: Se doreşte din nou evitarea desincronizărilor ce ar putea apare la secvenţe de “0” lungi. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „+00+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost negativ.

245. ce denotă o viteză a transmisiei de 10 mbps. oferind transmisii concomitente de tipul voce și date.org) pentru utilizate în scop privat. ANSI . Cele mai importante realizări ale ANSI în domeniul informatic constau in: ASCII. AutoIP . În același timp.Realizează pentru IP (Internet Protocol) găsirea adresei hardware a mașinii de destinaţie. 100BaseT Ethernet funcţionează în mod similar cu un Ethernet obișnuit. 10BaseT .Extensie la DHCP care permite unei gazde să îşi auto-atribuie o adresă IP dacă nu găseşte un server DHCP. ADSL . Cu excepţia adreselor private fiecare adresă internet este unică.4. dar în comparaţie cu viteza de transmisie ISDN de 64 kbps.Cea mai des întâlnită forma a Ethernet.39.American National Standards Institute . SCSI și ANSI.GLOSAR DE TERMENI 100BaseT . Ethernet reprezintă un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). 40 .Address Resolution Protocol . Nu se foloseşte în Internet.Un termen echivalent pentru Ethernet rapid.SYS.Blocuri de adrese IP rezervate de IANA (www. Exemplu de adresă IPv4: 198. tehnologia ADSL poate livra viteze upstream (de la utilizator) de 640 kbps și downstream (către utilizator) de peste 6 mbps. ADSL utilizează porţiunea de lăţime de bandă neutilizata de voce.Linie de abonat digital asimetrica (Asymmetric Digital Subscriber Line). la fel ca ISDN. ADSL utilizează linia telefonică standard pentru a oferi comunicaţii de date cu viteza ridicată. ARP .adresa gazdă pe 32 biţi (IPv4) sau 128 biţi (IPv6). de adresă IPv6: FEDC:BA87:200C:4267:FFFE:1080:0003:0016 Adresă IP privată . Permite reţelelor locale să refolosească adresele. prin utilizarea cablului format din fire-pereche de cupru. un standard îmbunătăţit pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN).organizaţie a grupurilor industriilor americane care colaborează cu comitete de standarde din alte ţări pentru a dezvolta criterii ce facilitează schimburile și telecomunicaţiile internaţionale. Adresă IP . doar ca poate transfera datele cu o viteza de maximum 100 mbps.iana.

când descărcaţi fișiere sau trimiteţi corespondenta electronica.024 x 1. Un byte este abreviat cu ajutorul majusculei B. pe care computerele le tratează ca unitate singulara.program de navigare Web.4 kbps constituie un minimum acceptabil. numite pachete de date.în ciuda faptului ca un calculator și un modem pot transmite datele în secvenţe de un caracter.(pentru 1.024 biti.biți per secunda .024 biti). Secvenţele complexe de tipul celor de 16 și 32 de biţi sunt totodată utilizate în limbajul informatic. atunci când navigaţi pe Internet. bps .cifra binara.Orice fișier cu legat de un mesaj e-mail constituie un atașament. cu posibilitate de navigare prin nodurile Internet. Noile generaţii de modemuri au viteza de procesare a informaţiilor mai mare de 9. Cea mai simpla forma de autentificare necesita un nume de utilizator și o parola pentru accesarea unui anume cont. măsurata în kilobiti per secunda: 14. în mod similar. Datapacket . un byte definește 8 biti (denumit totodată octet sau cuvânt). Diafonia este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare. cu valoare egala cu 1 sau 0. browser .atașament . Prodigy și America Online. byte . bit . Opera. DHCP .600 bps.(1.dinamic host control protocol . este mult mai eficienta trimiterea informaţiei în grupuri mai mari. Cu ajutorul DHCP. autentificarea asigura destinatarul asupra integrităţii mesajului și a sursei acestuia. Un bit constituie cea mai mica unitate de date utilizata în informatica. Autentificare .protocol de control al domeniului-gazda DHCP este un protocol pentru alocarea dinamica de adrese tip IP tuturor computerelor conectate la o reţea. Exemple de companii ce oferă browser-e: The Mozilla Organization.Autentificarea asigura transmiterea corecta a datelor digitale către server-ul destinatar. abreviat cu ajutorul literei cursive b și reprezentata deseori cu ajutorul prefixului kilo .Attachment . unui computer ii poate fi 41 . Un browser reprezintă interfaţa dumneavoastră cu mediul Web. cu interpretare a fișierelor hypertext.De regula. sau 210) sau mega .Pachet de date . Microsoft. O serie întreagă de pachete de e-mail utilizează modul de cifrare MIME pentru a atașa diferite fișiere la mesajele e-mail. CompuServe.Viteza de procesare a informaţiilor este măsurata în numărul de biţi ce pot fi transferaţi intr-o secunda.

freeware .23.123.Protocol de transfer al fișierelor . Ethernet .alocata o adresa IP unica.constituie un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locala (LAN). DNS . în momentul în care un computer se conectează la o reţea. server-ul DHCP selectează și atribuie automat noului sistem o adresa IP din lista primara.sistemul numelor de domeniu. Materialele freeware sunt protejate prin drepturi de autor. FAQ: Prescurtarea în engleza a "Frequently Asked Questions" (Intrebari frecvent puse). Acest termen face referinţa la doua specificaţii: convenţiile de denumire a sistemelorgazda și modul în care numele sunt alocate în mediul Internet. facilitând astfel administrarea adreselor IP. daca după aceea mai au și alte întrebări. De obicei diferite pagini internet construiesc o astfel de pagina pentru a răspunde la cele mai uzuale întrebări.este o aplicaţie software ce protejează un server din cadrul unei reţele informatice prin echiparea cu masuri de securitate de tipul: apelare inversa sau codare defensiva. FTP . firewall .serviciu de posta electronica prin intermediul caruia se pot transmite mesaje și fisiere intre doua calculatoare / adrese de email.domain name system . în momentul în care trimiteţi un mesaj e-mail sau direcţionaţi programul de navigare Web către o adresa tip URL. ce denota o transmise de vârf cu viteza de 10 mbps. ce nu permit decompilarea și re-vinderea sub titulatura proprie (spre deosebire de programele din domeniul public.reprezintă aplicaţii tip software ce pot fi descarcate. la un alt calculator sau la internet prin intermediul unui modem. E-Mail: Electronic mail . stocate sau redistribuite gratuit. în mod automat și de fiecare data când se conectează la o reţea.2). Dial-Up Networking: Serviciu care va permite conectarea calculatorului dvs. se adresează proprietarului acelui site.protocol internet utilizat pentru a copia fisiere intre diferite computere conectate la reţea. cei interesaţi o parcurg si. Fiecare utilizator al serviciului e-mail are o adresa proprie de forma nume@domeniu. Astfel. 42 . Cel mai popular tip de Ethernet este 10BaseT. GNU). sistemul numelor de domeniu traduce automat transcrierile alfanumerice în adrese Internet (serii de numere de tipul: 123.

Cel mai înalt nivel este cel superior precum . Ia decizii de înaintare a pachetelor. Apoi urmează subdomeniile precum mail sau www.google.google.COM. apoi numele de domeniu înregistrat cum ar fi google.EDU. Într-o subreţea gazdele sunt direct accesibile. Router .adeseori numit simplu "net". HUB .Versiunea actuală a protocolului Internet. Port .Următoarea generaţie a protocolului Internet. IP . servind ca punct comun astfel încât informaţiile sa poată circula din cadrul unei locaţii centrale către oricare computer din reţeaua informatica. este o reţea mondiala de reţele de calculatoare. Mască subrețea .gateway . termen cu utilizare frecventa în accesarea site-urilor Internet sau în transferul de mesaje tip e-mail intre diferite servere.Structură de nume ierarhică folosită în internet. A fost conceput de catre Advanced Research Projects Agency (ARPA) al guvernului american în anul 1969 și a fost numit ARPAnet.Network Address Translation translatează un set de adrese IP în altă adresă IP.NET .nivelul inferior din ierarhia domeniului.Mască binară folosită la definirea limitei între adresa de reţea şi componenta gazdă a adresei. Ideea initiala a fost de a construi o retea care va functiona chiar daca o mare portiune din ea este distrusa.RO etc. IPv6 . Nume de domeniu . . Subdomeniu . . O adresă pe 32 de biţi atribuită fiecărei gazde.com sau www. Internet . cum ar fi www. Marea schimbare este adresa pe 128 de biţi.valoare pe 16 biţi folosită pentru a se putea distinge între multiplele conexiuni simultane ale unei gazde. Proprietarul domeniului poate crea oricâte subdomenii doreşte.Aceasta componenta hardware este utilizata la conectarea computerelor din cadrul unei reţele informatice (de regula.un program sau echipament hardware ce transfera date intre retele informatice. rezultând mail. de exemplu în cazul unui atac nuclear. IPv4 oferă circa 4 miliarde de adrese IP.com. bazate pe adresa IP destinaţie.deschidere . 43 . NAT . Permite mai multor gazde să acceseze un singur cont ISP pe baza unei singure adrese IP publice.Protocol Internet IPv4 . în conexiune tip Ethernet).Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele.

User Datagram Protocol este un protocol neorientat pe conexiune. Este folosit atunci când nu este necesară sincronizarea celor două capete. nu este o tragedie.255. Dacă un pachet se pierde pe drum. De exemplu.0 are 24-biţi alocaţi porţiunii 24de reţea şi 8 biţi sunt rezervaţi pentru gazde. TCP este un protocol de transfer capăt la capăt care reface erorile de transmisie şi este responsabil cu reordonarea pachetelor ce sosesc în altă ordine decât cea în care au fost transmise. pe O parte dintre termenii specifici domeniului rețelelor de calculatoare sunt rețelelor definiți în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca profesorul şi elevii să descopere şi să-i adauge prezentului glosar să-i i glosar. WWW . De exemplu. UDP este adesea folosit la transmisia multimedia. UDP . 44 . un nume gazdă accesibil oamenilor. form Port bine cunoscut .comunicaţia nu necesită un router. ezervaţi TCP .Uniform Resource Locator. Comunicaţia între subreţele diferite necesită un router.World Wide Web. sistem de informare grafică bazat pe hipertext.folosit la stabilirea conexiunii iniţiale.255. un port bine cunoscut pentru serverele web este portul TCP 80.Transmission Control Protocol. o mască de subreţea 255. URL .

FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Modulul: Comunicații de date și rețele de calculatoare După parcurgerea acestui modul: ştii.. Fişele de lucru constau în: .. te poţi verifica realizând celelalte activităţi propuse. Ah Să identifici topologia unei reţele Mecanismele de comunicare Sistemele de comutaţie în telecomunicaţii înțelegi. să explici principiile de bază ale modulării să explici transmisiile sincrone și asincrone să utilizezi reţelele de date să alegi echipamentele necesare pentru realizarea reţelelor Activităţile propuse în continuare şi altele asemănătoare propuse de cadrele didactice te vor ajuta să atingi competenţele cerute pentru a deveni tehnician operator tehnică de calcul Poţi folosi fişele de lucru.căutarea de informaţii din diverse materiale 45 .. modelul OSI modul de funcţionare a reţelelor de date poți....

Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-ai rezolvat şi va evalua progresul realizat.. • Fişe de observaţie completate de colegi şi alte opinii privind activităţile desfăşurate.întocmirea unui portofoliu ce cuprinde toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate Portofoliul sau mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate.exerciţii propuse spre rezolvare . exerciţii sau aplicaţii care te vor ajuta să îţi evaluezi singur nivelul de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse. Alte activităţi cuprind teme. • Fişe plan de acţiune. • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului. • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc. Dacă nu ai înţeles sau dacă nu şti la ce materiale să apelezi întreabă profesorul. fişe de analiză a activităţilor desfăşurate. 46 . Înainte de a rezolva exerciţiile propuse citeşte-le cu atenţie. • Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată.

Ref făcăt acer or e Data Activități efectuate şi comentarii Comentarii Priorități de dezvoltare Competențe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) Resurse necesare 47 .FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Numele elevului: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenț e care trebuie dobândite Aplicare în cadrul Dat a unității de competență Bine Evaluare Satis.

• Aplicare în cazul unității de competență Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice generale. care trebuie dezvoltate şi evaluate. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. • Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice.• Competențe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. evoluţia legată de diferite competenţe. în mod separat. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane. • Priorități pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. reţete. tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. 48 . • Activități efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. • Competențele care urmează să fie dobândite În această căsuţă.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Candidatul Data Data 49 .

Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în întregime Să înţeleagă propoziţii Vocabular/ descifrare Trebuie să aflu mai mult Cărţi Manuale Ziare Fişe conspect Fişe de activităţi Statistici (grafice) Table/imagini proiectate Literatură de specialitate Notiţe Semne şi simboluri Instrucţiuni Referate Proiecte Site-uri web Lucrările altora Altele: ………………………………………………………………………………………… .FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR Scrieţi litera corespunzătoare în coloane.. 50 .

iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului. controlează şi conduc procesul de muncă. cât şi celor care lucrează direct în producţie. • Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor. • Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport. • În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor. de prevenire şi stingere a incendiilor. • Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive. acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop. În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor. revine atât celor care organizează.FIŞĂ DE LABORATOR NUME ELEV: COALA: CLASA: NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. încălzirea şi ventilaţia în laborator. • Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire. • Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric. pentru a nu se produce accidente 51 . Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective: • Să se asigure iluminatul. • Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii. privitoare atât la protecţia muncii. cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor. • Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile. • Materialele utilizate se vor manevra cu grijă.

• Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură. • Manevrarea instrumentelor. în linişte şi cu seriozitate. insuficienţe respiratorii. de aceea. Elevii: • Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului. • Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului. • Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie. Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite.precum: răniri ale mâinilor. • Nu vor introduce obiecte în prizele electrice. • Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase. a mijloacelor de lucru. etc. iar în timpul pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru. 52 . • Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor. abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de ordine interioară. răniri ale ochilor. • Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului. a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.

15. 10. 18. 16. cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării instructajului pentru protecţia muncii. 4. 2. 7. Nr. Încheiat astăzi ……………. 13. NUMELE I PRENUMELE SEMNĂTURA 53 .FIŞĂ DE LABORATOR PROCES-VERBAL. 17. 5. 1. 8. 11. 6. 3. 14. 12. 9. crt.

29. 22. 26. 54 . 23. 21.19. 24. 30. Profesor. 25. 27. 28. 20.

.......................................... 55 ............................................................ Comentarii: ........................................................................................................................................FIŞĂ DE EVALUARE Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute Metoda de evaluare Da Nu Evaluarea este iniţială................................ formativă şi/sau sumativă? Este nevoie de informaţii suplimentare Teste prestabilite Examinări pe parcurs Examinări finale Teme stabilite Proiecte Teste practice Prezentări orale Evaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrări Evaluare continuă Analize /rapoarte formale Demonstraţii Altele: .

6....... 13... 7. CLASA... 16... Aritmogrif Total puncte Nota obţinută 56 . 8. 5.. 10........TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE COALA: DISCIPLINA : DATA: . -17. TITLUL LECTIEI: Punctaj obţinut la Nr... 11. 4.. 12... 15. 2..... 14....... 3....crt Nume şi Prenume Aplicaţii 1.... 9.

24. 23. 30.18. 19. 57 . 22. 26. 25. 21. 20. 28. 29. 27.

La ce se utilizează cablul UTP? 58 . Aţi utilizat până acum facilităţile oferite de o reţea de calculatoare? ______ 3. Aţi utilizat echipamente de reţea până acum? Completaţi 1. Aţi văzut până acum o reţea de calculatoare? ______ 2. De aceea sunteţi rugaţi să răspundeţi la întrebările de mai jos: Răspundeţi cu DA sau NU ______ 1. Unde se întâlnesc reţele de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 2. De ce este util un ruter? _________________________________________________________________________________ 5. Care sunt avantajele utilizării reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 3. Care sunt echipamentele utilizate în realizarea reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ Ce înseamnă OSI? _________________________________________________________________________________ 4.FIŞĂ DE EVALUARE Această fişă are rolul de a ajuta profesorul să-şi facă o imagine despre ceea ce ştiţi legat de reţelele de calculatoare.

Echipament de nivel 2 59 . Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.g. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente.FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE Competența: Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date Obiective: Să asociaţi corect anumite caracteristici la echipamentele date Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Aveţi date câteva caracteristici ale echipamentelor de reţea folosite curent în realizarea reţelelor Ethernet. În dreptunghiurile de sub fiecare simbol treceţi pentru început numele echipamentului asociat acelui simbol. Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Argumentaţi apoi alegerea! Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Apoi asociaţi la echipamentele din stânga caracteristicile din dreapta. Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.

Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Legătură de date. „sparge” procesul complex al rețelelor în părți mult mai uşor de supervizat. FTP. C. Rețea. LLC. C şi E 4. 2. Transport 3. Sesiune. Nici una de mai sus 6. Care sunt beneficiile folosirii unui model de rețea stratificat? A. Sesiune. B. JPEG 1. Sesiune. Prezentare. Aplicație. Prezentare. Pe ce strat al modelului OSI operează ruterele? 1. Transport. Transport. Rețea. Legătură de date. Transport. IP şi TFTP 60 . Prezentare. Prezentare 5.C şi E 3. MIDI. Fizic Fizic Legătură de date. 1. A şi B 2. Fizic 5. Criptare. Toate de mai sus Aplicație. 4. SMTP. Rețea. Rețea 4. A şi C 4. E. Fizic 2. FTAM 4. B. D şi E 3. Facilitează detectarea şi corectarea erorilor C. Sesiune 2 În ce strat al modelului OSI sunt biții împachetați în cadre? 1. Permite straturilor dezvoltate de diferiți producători să interopereze. Rețea. Legătură de date. 4. Care din următoarele operează la nivelul stratului prezentare? A. Aplicație 3. Nici una de mai sus 5. Legătură de date 2. Aplicație. A. A şi B 2. Straturile modelului OSI de sus în jos sunt: 1. Fizic 4.MODELUL OSI 1.TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR . 3. TCP şi UDP 2. Se pune accent pe detalii şi nu pe funcționarea generală a rețelei D. Sesiune. Transport. D. Rețea. Transport. Care din următoarele sunt protocoalele startului transport? 1. Specifică cum schimbările făcute unui strat trebuie propagate către celelalte straturi B. Prezentare. Fizic Aplicație. 5. IP 3. E. Fizic Sesiune. A şi E 5. Transport 3. TFTP.

Sesiune 11. Controlol traficului are loc în ce strat? 1. Legătură de date 3. Rețea 3. menține şi încheie comunicațiile între aplicațiile de pe dispozitive diferite? 4. Aplicație prezentare. Transport 5. Care strat stabileşte. Adevărat 2. Adevărat sau Fals: Stratul Rețea utilizează adresele fizice pentru a ruta datele la destinatari. Rețea 9. Sesiune 13. Prezentare 5. Detecția şi repararea erorilor are loc la nivelul cărui strat? 1. Care din următoarele sunt considerate a fi straturi superioare? 1.5. Aplicație şi prezentare 3. Legătură de date 12. Legătură de date 3. Prezentare şi sesiune 2. Transport 4. Aplicație 4. prezentare şi sesiune 4. Sesiune 14. Aplicație. Prezentare 3. sesiune şi transport 5. Aplicație 8. Rețea 1. Criptarea are loc în ce strat? 1. Rețea 2. Fizic 2. Transport 3. Legătură de date 2. În ce strat al modelului OSI este protocolul IP este implementat? 1. Aplicație 4. Aplicație 5. Aplicație 2. Sesiune 10. TFTP 7. Prezentare 5. Care strat se ocupă de formatarea datelor aplicațiilor astfel încât să fie inteligibile la destinație? 61 . Transport 2. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Fals 4. 1.

D şi E Doar A Toate 16. Sesiune 3. MPEG.C. B. Legătură de date 19. Fizic 2. E. 2. 2. Transport 5. 5. Rețea 18. 5. Fizic 2. 2. B. TIFF. 4. 5. Rețea 4. Care din următoarele sunt standarde pentru stratul aplicație? A. D. 2. Fizic Sesiune Rețea Transport Legătură de date 17. 4. 3. MIDI. C. Ce înseamnă OSI? 1. Ce strat face translarea între adresele fizice MAC şi logice? 1. 3. Transport 5. 3.1. JPEG. 3. 4. Repetoarele şi huburile sunt dispozitive de strat …. 4. C şi D B.? 1. Aplicație Prezentare Sesiune Transport Legătură de date 15. International Standards Organization Open Systems Interconnect Operating Standard Information Operating System Interconnection Open Systems Interface 4. Legătură de date 62 . În ce strat se găsesc pachetele? 1. Sesiune 3. GIF C şi D 1.

DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR Competenţa: Descrie topologiile şi operaţiile cu LAN Obiective: Obiective Să determinaţi adresa IP şi MAC a unui calculator Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipe ! Utilizarea comenzii ipconfig /all pentru a determina adresa MAC şi IP a unei „gazde” cu sistem de operare Windows XP / Vista într-o rețea Ethernet Lucrări preliminare Fiecare sistem de calcul conectat la o reţea Ethernet are o adresa MAC care este „arsă” în placa de reţea. cunoscute ca octeţi. De asemenea fiecare sistem de calcul conectat la o reţea locală / Internet are un identificator unic numit adresă IP.O staţie de lucru care este conectată la o reţea locală de calculatoare și care are adresa IP deja configurată . Determinarea adresei MAC 63 . Comanda ipconfig /all afișează adresa IP a calculatorului dumneavoastră și informaţii despre reţea. Pasul 1. Adresele MAC sunt de obicei afişate ca 6 seturi de numere hexazecimale separate de două puncte verticale sau liniuţe (de exemplu 15:aa:2f:3c:22:a1). Pentru efectuarea lucrării e nevoie de următoarele: . separate prin puncte (de exemplu 192.4).1.168.Acces la comanda Run In acest laborator veţi “găsi” adresele MAC şi IP ale sistemului vostru de calcul. Adresele IP sunt afișate ca 4 numere.

Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită 64 .a) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Un exemplu este arătat în continuare. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search b) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apare în secțiunea Programs c) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter d) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul.

e) Găsiţi adresa MAC a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. Ce s-ar fi schimbat dacă sistemul nostru ar fi avut și o placă wireless? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ h) Deconectaţi cablul(rile) plăcii(lor) de reţea și utilizaţi comanda ipconfig /all din nou. Ce modificări constataţi? Adresa MAC se va afișa? Adresa MAC se schimbă vreo dată? 65 . ___ : ___ : ___ :___ : __ : ___ : ___ :___ f) De ce ar putea un calculator avea mai multe adrese MAC? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ g) Exemplul de mai sus arată că sistemul nostru de calcul are o singură placă de reţea.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ i) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Determinarea adresei IP j) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search k) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apăare în secțiunea Programs 66 .

Un exemplu este arătat în continuare. Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită n) Găsiţi adresa IP a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. Care este rolul acestei comenzi? _________________________________________________________________ 67 . _____ . _____ . _____ o) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ p) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /? și urmăriţi rezultatul afișat. _____ .l) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter m) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul.

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ q) Care sunt facilităţile oferite de această comandă? 68 .

____ 3. Arbore 69 .FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN Competența: Descrie topologiile şi operaţiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Adevărat sau fals Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care false ____ 1. Ethernet d. Stea b. Stea d. fiecare nod este conectat la două cele mai apropiate noduri astfel încât reţeaua întreagă formează un cerc. Reţelele de tip magistrală sunt dificil de depanat deoarece este dificil de identificat locaţia defectului. Răspunsuri multiple Identificaţi litera din dreptul opţiunii care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde la întrebare. O __________________ este o hartă sau model de dispunere a nodurilor într-o reţea a. a. ____ 2. a. Inel d. Într-o topologie ________________. Fizică ____ 7. FDDI ____ 6. O topologie ________________ constă într-un singur cablu ce conectează toate nodurile unei reţele fără alte dispozitive de interconectare. ____ 5. Bus c. Inel b. FDDI poate conecta LAN-uri din mai multe clădiri. Bus c. Topologia inel este baza pentru reţelele Ethernet şi Fast Ethernet moderne. topologie fizică c. cum ar fi campusurile colegiilor. Cele mai multe reţele de tip magistrală folosesc cablul coaxial ca mediu fizic. backbone b. ____ 4.

14. ATM b. Într-o topologie ________________. utilizează un inel dublu de fibră optică pentru a transmite date la 100Mbps. 70 . Comutare de circuite d. Reţeaua cu comutare de _______________ . fiecare nod este conectat la un dispozitiv central cum ar fi un hub sau un switch. FDDI c. Pasarea jetonului c. Stea d. Reasociere ____ 10. O _______________ apare atunci când 2 noduri verifică simultan canalul de transmisiune. SPX d. sparge datele în pachete înainte de a fi transportate. a. ________________. un pachet de 3 bytes este transmis de la un nod la altul intr-o manieră circulară în jurul unui inel. Bruiaj b. Comutare de pachete b. a. Arbore ____ 9. a. IPX Completați 12. Bus c. La capetele reţelei bus sunt rezistori de 50 de ohmi cunoscute ca ___________________ . În ________________. Coliziune d. Inel b. ajung la concluzia că este liber şi încep să transmită . Asociere ____ 11. 13.____ 8. Comutare de circuite c. a. Într-o reţea Ethernet. un ____________________ este o porţiune din reţea în care coliziunile apar dacă două noduri transmit date în acelaşi timp.

5. Desenaţi un exemplu de topologie stea. 7. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei inel? VANTAGES 8. Când pe o magistrală se conectează două reţele cu topologie stea configuraţia se numește topologie stea-magistrală. Desenaţi un exemplu de topologie stea extinsă. 4. Desenaţi un exemplu de topologie inel. _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 71 . Desenaţi un exemplu de topologie magistrală. 9. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei stea 6. Topologia ___________________ combină mai mult de un tip de topologie. Descrieţi o situaţie când se utilizează tehnologia hibridă. 3. Descrieţi diferenţa intre topologia fizica și cea logică ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2.TOPOLOGII DE RE EA Competența: Descrie topologiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! 1.

2. Se taie mantaua de PVC a cablului la 3 cm de capăt folosind un tăietor specializat (se presează puţin si se executa o mișcare circulară în jurul cablului) sau un cuter (atenţie sa nu tăiaţi si firele).REALIZAŢI PRACTIC! .5 cm de mantaua de PVC. Se taie firele la 1.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP. 3. Competența: Selectează componentele fizice utilizate în reţelele de date Obiective: Mufarea unui cablu de reţea conform standardului 568B Timp de lucru: 15 minute Aveţi nevoie: 1. Un cleşte sertizor pentru mufe RJ45 2. Procedeul este acelaşi! Se despletesc perechile si se ordonează firele conform standardului dorit (568 B). Se sertizează mufa folosindu-se cleştele de sertizare. S-ar putea să găsiţi un cleşte sertizor care să aibă şi unealta de dezizolat inclusă. Se verifica așezarea corectă a firelor in mufă. Se înfige cablul in mufa respectându-se poziţia mufei si ordinea firelor conform descrierilor de mai sus. 72 . Un tăietor special sau un cuter 1.

. sunt fenomene fizice în general naturale. 3) Mediu folosit de reţelele wireless..... 6) Utilizat pentru transmiterea datelor prin fibrele optice 7) Undele . 8) Reţele LAN cu acces multiplu şi cu detectarea purtătoarei şi a coliziunilor 73 ..... care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu......ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 Vertical: 1) Gruparea firelor la cablurile folosite în realizarea reţelelor Ehernet 100Base-TX 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor..... pair. permitând un singur flux de lumină să parcurgă fibra 5) Unshielded …………. 4) Fibrele care folosesc pentru transmisie semnale laser.. şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă.

3) Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) 4) Model care defineşte un cadru de referinţă pentru reţele. email. 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor. 5) Reprezintă un set de reguli pe baza căruia se determina forma datelor si trasmisia acestora. http. 74 . format din 7 straturi.ARITMOGRIF MODELUL OSI  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vertical: 1) Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fişiere. 6) Converteşte din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei 7) Unitate de date a protocolului de nivel 2 8) Semnifică sfârşitul cadrului şi poartă informaţiile referitoare la detectarea erorilor sub forma CRC. 9) Echipament inteligent de nivel 3.

10) date 11) Asigură siguranţa transmiterii datelor şi controlul fluxului de Unitate de date a protocolului de nivel 3 75 .

comutatoare sau rutere.) Repetor …. reprezintă zona de reţea în care orice calculator membru al acesteia poate să transmită informaţii direct către alt calculator.. 8) Domeniu de ……………...... 6) 7) Echipament de reţea de nivel I cu rolul de a retransmite informaţia (engl.. cu mai multe porturi... 12) Conductor electric format din fire metalice izolate 13) Loc într-un echipament de reţea la care se conectează un echipament terminal 14) O porţiune de reţea delimitată de punţi.... 10) Moment în care şirurile de biţi transmise de 2 sau mai multe calculatoare interferează 11) Punct din reţea în care se întâlnesc mai multe ramuri.. 76 ... 9) Dispozitiv neinteligent (engl)..ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA  Vrei să te relaxezi învăţând? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Vertical: 1) ... de reţea folosită pentru conectarea fizică a calculatorului la un LAN 2) Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele 3) Sistem de calcul care are implementată suita de protocoale TCP/ IP 4) Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. 5) Este utilă pentru interconectarea reţelelor locale ce utilizează tehnici de control al accesului la medii diferite.

Apoi o Dacă a doua încercare a elevului eşuează.Soluţionarea activităţilor • Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. 77 . rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer. • Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. de exemplu. o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită. dar cu asistare suplimentare – de ex. Un anumit şablon ar putea fi: o Rugaţi elevul să repete activitatea. direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. • Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. În cazul în care acea activitate este o reuşită. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat. • Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând • Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: • Denumirea activităţii • Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative.

HUB/ REPETOR Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. SWITCH/ COMUTATOR Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta ROUTER/ RUTERUL Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat.FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde .g. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Echipament de nivel 2 78 .

ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE 1 2 3 4 M 5 6 7 8 P E R E C H I F I B R A E T E R O N O M O D T W I S T E D L A S E R E L E C T R O M A G N E T I C E E T H E R N E T 79 .

ARITMOGRIF MODELUL OSI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A P L I C A R T E E I T T E E A P A O C S O Z H I T E C T P P R R E O N A R T A C C T D A E N H O A R I R S E L R U L E R E R O T P U R A P T O R T 80 .

ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 P O C O N N D D I I F S U C O M P U U R U P T L E G A R A T E B I R U S C A Z O D R A T N H T Z A T U R A D B E M T U I T O R B I E G O C R S E D A T E B L U G M E N T 81 .

trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc. puteţi crea propriile fişe de lucru şi pentru conţinuturile ce nu au putut fi atinse în acest material. Folosind aceste modele.SUGESTII METODOLOGICE Implicațiile diferitelor modalități de utilizare a materialelor didactice pentru profesori şi elevi • Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. teme. • Pentru elevi. pe care le găsiţi la Activităţi pentru elevi. fişe de observare. exerciții. Fişele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor. colectate atât de către profesor cât şi de către elev. alături de alte experienţe pe care le pot avea. simulări. pot fi colectate într-o „mapă a elevului” Mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilităţi cheie • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc • Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate • Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului Recomandări: Pe baza fişelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fişe de lucru. 82 . precum practica la locul de muncă. aceste tipuri de dovezi.

se va realiza un plan al proiectului. Se vor evidenţia lucrările realizate anterior care îi pot sprijini pe elevi în elaborarea proiectului. prin sarcina specială propusă. Această sarcină poate fi realizată foarte uşor şi de elevii cu cerințe educaționale speciale. Pot lucra şi în echipe la sarcina specială. Se pot detalia subpunctele prezentate. îi învaţă să aplice activităţi de relaţii publice în activitatea lor viitoare. ci şi a celor privind comunicarea. Propuneţi elevilor să caute informații pe internet.Sarcina suplimentară îi învaţă să citească şi alte articole de specialitate şi să se documenteze. 83 . Proiectul este propus este o lucrare pentru care se va oferi o perioadă de realizare mai mare. Mai mult. În felul acesta pot fi stimulaţi. aceste tipuri de acţiuni sunt uitate la nivelul firmelor mici. Activităţile practice propuse duc nu numai la atingerea competenţelor privind reclama şi publicitatea. Elevii creativi pot fi încurajaţi să elaboreze mesaje promoționale. îi stimulează pe elevi să participe activ la acţiunile şcolii şi să se implice şi în viitor în organizarea manifestărilor deosebite ale acesteia. Se vor discuta punctele ce trebuie atinse. În general.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful