These materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET

Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR Comunicații Comunica de date și rețele de calculatoare
PROFILUL: Tehnic NIVELUL: 3 SPECIALIZAREA: Tehnician operator tehnică de calcul ă

Bacau 2008

1

Autori:

Iordache Florin – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău Mojzi Mihai – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

POPESCU ANGELA, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

IVAN MYKYTYN, EXPERT WYG INTERNATIONAL

2

Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 4 COMPETENŢE ............................................................................................................................................................ 6 OBIECTIVE ..................................................................................................................................................................... 8 MATERIALE DE REFERINȚĂ......................................................................................................................................... 9 TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI ............................................................................ 10 MODELUL OSI &TCP/IP .................................................................................................................................................... 21 RE EAUA TOKEN RING .................................................................................................................................................... 22 ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING ....................................................................... 23 SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) ............................................................................................................ 24 RE EAUA FDDI ..................................................................................................................................................................... 25 REŢEAUA ETHERNET ........................................................................................................................................................ 27 ECHIPAMENTE DE REŢEA ............................................................................................................................................... 28 CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)............................................................................................. 29 CATEGORII DE CABLURI .................................................................................................................................................. 31 REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER .............................................. 34 CODURI DE LINIE ................................................................................................................................................................ 36 GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................................ 40 FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 45 FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI ............................................................................... 47 FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 49 FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR............................................................................................................ 50 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 51 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 53 FIŞĂ DE EVALUARE............................................................................................................................................................. 55 TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ......................................................................................................................... 56 FIŞĂ DE EVALUARE ............................................................................................................................................................ 58 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE .................................................................................................. 59 TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI ............................................................................. 60 DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR............................................................................... 63 FIŞĂ DE LUCRU – TOPOLOGII ȘI OPERA II CU LAN ...................................................................................................... 69 TOPOLOGII DE RE EA ....................................................................................................................................................... 71 REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP............................................................................... 72 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 73 ARITMOGRIF MODELUL OSI ............................................................................................................................................. 74 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA ........................................................................................................................ 76 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR .....................................................................................................................77 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE ............................................................................................................. 78 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 79 ARITMOGRIF MODELUL OSI ........................................................................................................................................... 80 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA .................................................................................................................. 81 SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................................. 82

3

INTRODUCERE Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru specializarea “tehnician operator tehnică de calcul”. Suplimentar, auxiliarul îşi propune să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune. Fiecare material din auxiliarul curricular (activităţi de învăţare, documente de evaluare, anexe, glosar, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea competenţelor tehnice specifice modulului „Comunicații de date și rețele de calculatoare”. Modulul „Comunicații de date și rețele de calculatoare” se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel : - 31 ore - teorie - 45 ore - laborator tehnologic Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP. În contextul vârstei elevilor din clasa a XII-a, având în vedere că aceştia încep să devină „adulţi”, profesorul trebuie să admită că pentru aceşti elevi creşte importanţa învăţării selective, creşte importanţa unei existenţe relativ independente, creşte dorinţa de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Prin urmare este obligatoriu ca activităţile de învăţare să fie structurate cu finalitate vizibilă, să nu existe aparenţa inutilităţii, să promoveze pragmatismul educaţional. În elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele cerinţe: elevii învaţă eficient atunci când o activitate de învăţare este considerată utilă; elevii învaţă când rezolvă o sarcină şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare; elevii au stiluri proprii de învăţare, cu viteze deosebite şi în moduri diferite;

4

folosirea multiplă a imaginilor oferite de tehnologia comunicaţiilor INTERNET şi utilizarea graficelor şi a schemelor bloc intuitive. exerciţiul. În final rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare. accentuarea aspectelor pragmatice prin propunerea unor activităţi de învăţare care dezvoltă abilităţi şi competenţe utile într-un viitor posibil loc de muncă. Din perspectiva predării. etc. concurs de întrebări. activităţile de învăţare să beneficieze de o varietate de forme de prezentare (explicaţii ascultate.elevii participă cu cunoştinţele lor (dobândite pe diverse căi anterior). interesele. atitudinea. Auxiliarul curricular are în centrul atenţiei şi activitatea de evaluare. descoperirea. proiecte. concretizată în rezultatele obţinute de elevi. pentru ordonarea informaţiilor noi şi pentru asocierea lor cu cunoştinţele mai vechi. Pentru evaluare sunt recomandate teste. nivelul de aspiraţie. fişe de evaluare. profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea. simularea. demonstraţii scrise. asigurând dezideratele unui învăţământ formativinformativ. observaţia. iar un elev ceea ce poate să facă la modul superlativ pe durata vârstei şcolare este să se instruiască temeinic ! 5 . referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise. proiecţii video. elevii au nevoie de timp suplimentar acordat special. În acest sens s-a urmărit : durata de concentrare intelectuală a unei activităţi de învăţare să nu depăşească 20 minute. gândirea inteligentă. jocuri de rol simulate etc. Prezentul ghid auxiliar a fost realizat cu intenţia de a înlătura pe cât posibil eventualele momente de apatie ale elevilor de-a lungul unei ore de curs. Chiar dacă materialele din auxiliar se vor dovedi a fi „captivante”.) care să stimuleze imaginaţia creatoare. ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse. demonstraţia. experimentul.). rezultatele nu vor putea fi optime dacă fiecare elev nu devine conştient că fiecare vârstă are atu-urile ei. în procesul de învăţare.

3. Susține prezentări pe teme profesionale C5.alte persoane.baze de date .succesiunea logică .articole . Unitate de competenţe 27.Explică principiile procedeelor de a transmite date. Comunicare 5. 27. C2. Descrierea sistemelor de comutaţie Reţeaua cu comutaţie de pachete Reţeaua ISDN Modele şi standarde Topologia reţelelor de calculatoare Conectori utilizaţi în reţelele de calculatoare Cabluri utilizate în reţelele de calculatoare Echipamente utilizate în reţelele de calculatoare Demonstrarea ablităţilor de realizare a unei p rezentări în situaţii de comunicare publică referitoarea la proiectarea unui circuit electronic.1. Organizarea prezentării: .2. 5.4.Susţine prezentări 6 .Comunica ii de date şi re ele de calculatoare Competenţe Conţinuturi tematice Descrierea transmisiilor şi interfeţelor asincrone. Descrierea transmisiilor şi interfeţelor sincrone. folosind: Surse de informare: .reviste de specialitate . Explică principiile procedeelor de a transmite date. C3.1.locul prezentării . Principiile modulării Descrierea generală a reţelelor de date.manuale . Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date.Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în re elele digitale. Descrie topologiile și operațiile cu LAN. 27.Selectează componente fizice utilizate în reţele de date. Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în rețelele digitale.adecvarea la audienţă 27. C4. Comunicare C4. Elaborează documente pe teme profesionale. 27.COMPETENŢE Comunicații de date și rețele de calculatoare C1.Descrie topologiile şi opera iile cu LAN.

Situaţii de comunicare.rapoarte .Unitate de competenţe Competenţe pe teme profesionale.literatură de specialitate . 5.intonaţie.3.manuale .baze de date interne şi externe Extragerea şi sintetizarea informaţiei. Elaborează documente pe teme profesionale. grafică) .articole .mimică asociată .gestică . - Conţinuturi tematice forma prezentării realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).exemplificări .pronunţie . 7 .suport non-verbal (imagine. Surse de informaţie: . Tehnici de captare a atenţiei: .

OBIECTIVE După parcurgerea modului Comunica ii de date și re ele de calculatoare elevii vor fi capabili să: Explice transmisiile asincrone Explice transmisiile sincrone Explice principiile de bază ale modulării Descrie sistemele de transmisii de date Descrie sistemele de comuta ie în telecomunica ii Descrie o re ea cu comuta ie de pachete Descrie avantajele re elei ISDN Compare performan ele re elelor Topologia re elelor de calculatoare Conectori utiliza i în re elele de calculatoare Cabluri utilizate în re elele de calculatoare Echipamente utilizate în re elele de calculatoare Să sus ină prezentări pe teme profesionale Elaboreze documente pe teme profesionale 8 .

MATERIALE DE REFERINȚĂ 9 .

in primul caz. datele sunt transmise bit cu bit. pachet sau mesaj. In figura de mai jos. bitul 4 se pierde deoarece tactul receptorului este prea încet. care după un anumit număr de biţi rezulta intr-o eroare.TRANSMISIA SERIALA . Pentru a evita aceasta. Toate comunicaţiile sunt caracterizate de trei elemente principale: • • • Date . care nu pot fi depășite de magistrale paralele. Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact. pentru emiţător şi receptor. iar in cazul al doilea. 10 . sincronizarea este perfectă. Exista şi limitări fizice de distanţă.frecventa şi faza Este necesar un mecanism care sa permită receptorului sa citească corect bitul curent de intrare la jumătatea duratei lui. cantitate Temporizări . fiecare bit este citit la mijlocul duratei lui.sincronizarea intre receptor şi emiţător. Problemele apar când receptorul şi emiţătorul nu au un semnal de tact comun. la calculatoare care comunica in reţele internaţionale complexe.DATE. iar receptorul citește bitul pe frontul coborâtor al tactului. Daca duratele celor doua semnale de tact. controlul fluxului şi rutare Sincronizare . adică trebuie sa cunoască frecventa şi faza secvenţei de date. In comunicaţia serială. frecventa şi faza Semnale . trebuie resincronizate şi începutul unui caracter. Cu toate ca transferul paralel este mai rapid. Receptorul trebuie sa știe durata unui bit şi de unde începe bitul respectiv. SEMNALE ŞI TEMPORIZARI Transmisia digitala de date a evoluat de la conexiunea intre un calculator cu echipamentele periferice.tratarea erorilor. majoritatea transmisiilor de date intre calculatoare sunt făcute pe cale serială pentru a reduce costul cablului şi conectorilor. nu sunt egale.înţelegerea lor. Din alte motive. apare o decalare. scheme de codificare. emiţătorul scrie bitul pe frontul crescător al tactului. receptorul trebuie resincronizat regulat la nivel de bit.

daca au semnale de tact separate. Stop şi Paritate. unul după altul. ci inserează un pseudo-impuls de tact.Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact atunci se spune ca lucrează in mod Sincron. In modul Sincron. realizata cu bitul de Stop. Pentru sincronizare. cu adăugarea biţilor de Start. Acestea sunt transmise încontinuu şi când nu sunt date de transmis. receptorul trebuie sa detecteze începutul bitului de Start. pentru fiecare caracter ASCII avem o transmisie independentă. detectabile de receptor. Altfel. In modul Asincron. Astfel. emiţătorul nu trimite un tact deodată cu datele. Aceasta 11 . în fata fiecărui octet transmis. Transmisiile in mod sincron pot folosi scheme de inteligente de modulare. mesajul transmis este precedat de caractere speciale de sincronizare. fără biţi de Start şi de Stop. caracterele sunt transmise rapid. o perioada de liniște intre caractere. care se bazează pe elemente de circuit suplimentare. Viteza de lucru se stabilește manual la începutul transmisiei. trebuie sa existe. iar semnalele de date şi tact folosesc aceeași perechi de fire. Pentru ca aceasta metoda sa funcţioneze. atunci lucrează in mod Asincron. Pentru informaţia de fază. cunoscut ca Bit de Start.

Un astfel de protocol este şi protocolul HLDC.simplu de aplicat . etc& Aceste vârfuri sunt induse in firele de comunicaţie care se comporta ca niște antene. efectul pe care i-l are acest zgomot este important. nu oferă siguranţa mare Sume de control la nivel de bloc . emiţătorul prelucrează o parte din date şi generează un fel de semnătura pe care apoi o transmite împreună cu date utile. oferă securitate Toate metodele de tratare a erorilor folosesc informaţie redundanta. aceste informaţii sunt codificate înainte de transmisie. Când mesajul ajunge la receptor. este folosita in reţele Ethernet. De cele mai multe ori. orientate pe bit. cunoscuta sub numele de codificare Manchester. Toate aceste metode implica introducerea de informaţie neesenţială.mai complicat de calculat. pe lângă date utile. O metoda sincrona alternativă este folosita pentru transmisii seriale rapide noncaracter. Metoda 12 . atunci s-a produs o eroare. Protocoale care folosesc aceasta metoda permit transferul de date la viteze mari. Deoarece tensiunile cu care se lucrează in calculatoare sunt mici.simplu de aplicat . Exista mai multe metode care merita sa fie studiate: • • • Biți de paritate . in transmisia datelor. comutarea unor motoare mari. Paritatea este cea mai discutata metoda de detecţie a erorilor pentru protecţia transmisiilor seriale de caractere ASCII. Daca cele doua semnături nu coincid.metoda. nu ajuta prea mult Împărțire polinomială . acesta prelucrează datele primite şi generează o semnătură pe care o compară cu cea primita. Codificarea datelor şi controlul erorilor Erorile pot apare când circuitele folosite pentru conexiune sunt afectata de zgomot (interferente electrice) cum ar fi: lămpi fluorescente. Canalele moderne de comunicaţie sunt din ce in ce mai fiabile. La oricare din metode. Metodele de detecţie şi corecţie a erorilor se îndreaptă spre domeniile CD-ROM-urilor şi DVD-urilor.

şi daca suma obţinuta nu este 0 atunci înseamnă ca datele sunt eronate şi secvenţa trebuie retransmisă. Secvenţa de biţi este împărţită cu un număr special ales. Restul împărţirii reprezintă semnătura care va fi adăugata la sfârșit.bitului de paritate se poate aplica pentru date binare de orice lungime. Este astfel posibila detecţia şi corecţia erorii. Împărţirea se face in modulo 2. La recepţie. se recalculează restul împărţirii şi daca nu coincide cu cel primit. 13 . Codurile Hamming reprezintă o alta metoda care permite şi localizarea erorii prin adăugarea a mai mult de un bit de paritate după biţii utili. după biţii utili. Divizorul se obţine cu algoritmul folosit la codurile Hamming. Nu este posibila corecţia erorii. Şi în acest caz se calculează o suma de control. Calcularea parităţii se poate face cu operatorul XOR (SAU Exclusiv) intre biţii cuvântului. Acest mecanism permite corecția erorii singulare şi detecția erorii duble. Pentru fiecare cuvânt este adăugat un bit de paritate (semnătura). Prin aceasta metoda este posibila doar detecția erorii singulare. dar prin împărţire aritmetică. Prima data este necesar ca datele sa fie împărţite in blocuri. Prin urmare. aceasta metoda nu oferă prea multa securitate. O eroare dubla (afectează un număr par de biţi) nu poate fi detectată prin acest mecanism. ă O alta metoda de detecţie a erorilor este CRC (Cyclic Redundant Check). atunci secvenţa este eronata. Un singur bit de paritate nu oferă informaţii despre poziţia erorii. când sunt afectaţi un număr impar de biţi. care includ şi suma de la sfârșit. La recepţie. inversată şi adăugată la sfârșit. se aduna pe măsură ce sosesc. adică folosind operatorul XOR. Suma de control la nivel de bloc este alt mecanism de detecţie a erorilor de transmisie. care apoi se însumează şi se obţine o sumă care va fi trunchiată. blocurile primite. Paritatea poate fi para (cuvântul conţine un număr par de 1) sau impara (cuvântul conţine un număr impar de 1).

Standardul RS232 La nivelul hardware cel mai de jos al unei comunicaţii seriale. Un CRC care generează un rest de 16 biţi poate detecta: 1. Acesta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini. Computerul se numeste DTE (Data Terminal Equipment). iar 14 . cel mai folosit este standardul RS232 sau V24. toate numerele impare de biţi din eroare 3. care folosind mai departe alte standarde de comunicaţie. transmite semnalul sub forma analogica.Performantele acestei metode sunt impresionante. pe linia de telefon. spre un alt modem legat la alt calculator. toate erorile in rafala de maxim 16 biţi 2. Cupla seriala cu 9 pini (partea de la calculator) are urmatoarea configuratie: Acest tip de comunicaţie este folosit pentru a transmite un semnal digital de la un calculator la un modem. iar un bit de 0 logic ca +9V. 99.998 % din toate erorile de orice lungime CRC-ul se poate calcula mai ușor prin metode hardware. Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volti. la care de cele mai multe ori sunt legate doar 3 fire. folosind registre cu deplasare şi porţi logice XOR.

15 . pentru conectare la periferic (slave).modem-ul DCE (Data Communications Equipment). pentru conectarea la calculator (master) şi la celalalt conectori de tip B. se folosesc conectori standard Master şi Slave. In figura urmatoare este ilustrat rolul pe care-l are legatura RS232 in comunicatiile de date.5 Mo/s. Cablul de comunicaţie are 4 fire din care doua sunt de date şi doua pentru alimentare (5V şi 0V). Lungimea cablului este de maxim 5m. Lăţimea de banda a portului USB este de 1. fără sa fie nevoie sa se instaleze cate o placa PCI pentru fiecare periferic nou. care are ca scop interfaţarea mai ușoară intre echipamente periferice şi calculator. Acesta are la un capăt conectori de tip A. Pentru a face mai uşoară interconectarea intre echipamente.Universal Serial Bus USB sau Magistrala Seriala Universala este un nou standard de comunicaţie seriala de viteza mica. USB . împărţită intre maxim 127 de dispozitive atașate.

Modem-uri Modem-ul este folosit intr-o conexiune Dial-Up pentru a permite calculatoarelor sa comunice la distante mari prin intermediul reţelei telefonice publice. Aici intervine modem-ul. Un modem tipic permite o viteza de comunicaţie intre 300 şi 56000 bps (bauds pe secunda). Apare deci o problema de conectare. in diferite 16 . Liniile telefonice lucrează cu semnale analogice. Modem-ul convertește nivelele logice de 0 şi 1. Dar calculatoarele lucrează cu semnale digitale. la care se pot lega doua sau mai multe HUB-uri (doua HUB-uri pe port USB) sau direct periferice. USB HUB (sau dispozitiv de rutare) şi unităţi funcţionale conectate (periferice). Numele de modem provine din termenii modulare-demodulare. cel puţin la nivelul buclelor locale.Standardul USB folosește o conexiune de tip arbore in care sunt prezente următoarele elemente: USB Host (sau gazda). prezente in calculator. care se conectează intre calculator şi linia telefonica. Host este in general calculatorul (rădăcina arborelui). La un HUB se pot conecta alte HUB-uri sau direct periferice.

tonuri. modulatia in amplitudine (AM) nu se folosește in transmisiile de date. 1 şi 0 logic sunt reprezentate prin tonuri diferite (FSK). Un singur ton reprezintă 1 logic. cate doua pentru fiecare direcţie. se folosesc 4 tonuri diferite. iar nici un ton reprezintă 0 logic. Pentru modularea purtătoarei pe linia telefonica. deoarece e foarte sensibila la zgomot 2.3400 Hz) pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. modem-urile moderne folosesc tehnici complexe de modulare in amplitudine şi faza care sunt prezentate schematic mai jos: 1. Pentru al doilea mod. modulatia in frecventa (FM) este des folosita deoarece are o toleranta mare la zgomot 17 . Pentru a permite comunicaţia in ambele direcţii simultan (full-duplex). Frecventa tonurilor trebuie sa aparţină spectrului vorbirii (300 . Exista doua moduri de a face conversia.

atunci se pot transmite doi biţi simultan in același slot de timp. Daca faza se schimba cu multiplii de 90 grade. In aceasta tehnica de modulatie se schimba simultan şi amplitudinea şi faza semnalului. iar pentru un bit de 0 logic cu 0 grade (nu se schimba). faza se schimba cu 180 grade. 18 . Aceasta tehnica de modulaţie este prezentata in figura următoare: 4. atunci pentru fiecare slot de timp se transmite un bit de informaţie. modulatia in faza (PM) faza semnalului sinusoidal se schimba in funcţie de valoarea logica a semnalului digital Daca pentru un bit de 1 logic.3. modulatia in amplitudine şi faza (QAM) este folosita de modem-urile de mare viteza.

climatizator.. un fascicol de raze infrarosii provenit de la o dioda LED care lucreaza in spectrul respectiv. ultrasunete. cele mai folosite sunt telecomenzile in infrarosu..). Telecomenzi in infrarosu Telecomanda permite controlul de la distanta al unui dispozitiv.Mediii fizice pentru transmisia seriala In mod uzual. O astfel de telecomanda are un microcontroler care citește o minitastatură şi in funcţie de butonul apăsat. microunde sau radiofrecvenţa. in cazul de fata apart electronic de uz casnic (televizor. Semnalul modulează fascicolul infraroșu emis de LED. In continuare sunt prezentate trei domenii in care comunicaţia se face prin modularea luminii. combina muzicala. videorecorder. etc. emite un cod sub forma unui semnal digital pe o linie seriala. Astazi. acesta fiind şi cazul standardului RS232 prezentat anterior. Comunicaţiile seriale pot folosi şi alte medii de transmisie. IrDA (Infrared Data Asociation) 19 . care folosesc ca suport fizic pentru transmiterea datelor. mediul fizic de transmisie este bazat pe fire de cupru. cum ar fi: fascicole de raze infraroșii sau laser in aer sau conduse prin fibra optica.

Un impuls IR reprezintă 0 logic. codificând astfel 2 biti de date intr-un singur impuls IR. Specificaţiile IrDA se refera atât la dispozitivele fizice implicate in comunicaţie. Dispozitivele IrDA comunica folosind LED-uri cu emisie in infraroșu cu lungimea de unda de 875 nm. Conform standardul IrDA 1. care presupune un impuls cu 1/4 din durata unui bit. Formatul unui cadru IR este același cu formatul unui cuvânt emis de portul serial asincron. Viteza de transmisie variază intre 2400 şi 115200 bps. 20 . fără fir.IrDA definește un set de standarde care specifica felul in care se transmit datele. Un astfel de pachet folosește un cod CRC pe 32 de biti. Semnalul emis este modulat in impuls şi are o durata de 3/16 din durata unui bit. cat şi la protocoalele folosite. distanta la care se comunica este de maxim 1 m la lumina zilei (10 Klux) şi un unghi de deflexie de 15 grade. Se pot obţine viteze de 4 Mbiti/s folosind tehnica de modulatie 4PPM. prin intermediul radiaţiei infraroșii. iar lipsa lui reprezintă 1 logic. poziţionat in una din cele 4 pozitii posibile.0.

cum ar fi cele video si audio pentru o transmisiune video Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. compresie TCP/IP Stratul aplicație Se ocupa de prezentarea si managementul sesiunilor.MODELUL OSI &TCP/IP OSI/ISO Stratul aplicație Asigură interacţiunea cu utilizatorul Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fișiere. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Transmite biţii de date mediului fizic Stratul Fizic transmite biţii de date de la stratul legătură de date mediului fizic 21 . Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. menţinerea si încheierea conexiunilor intre noduri. Stratul sesiune Facilitează iniţierea. Sincronizează fluxurile de date înrudite. Stratul prezentare Convertește din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei Oferă criptare. email. http etc.

topologia realizata cea de fiind inel fizic. ‘Centrul’ stelei îl reprezintă concentratorul (numit Multistation Access Unit). Cablarea reţelei se face însă sub formă stelară. o staţie de lucru Ehernet poate transmite date prin reţea numai dacă este în posesia tokenului. Spre deosebire de o staţie Ethernet.RE EAUA TOKEN RING Principiu O reţea Token Ring consta din mai multe staţii legate intre ele prin legături punct – la punct. de la care pleacă legăturile către staţiile din reţea. Reţelele Token Ring utilizează un cadru special. pentru a desemna dispozitivul care este autorizat să trimită din respectivul segment LAN. numit token. ceea ce înseamnă că fiecare utilizator obţine dreptul de a-și transmite date la intervale regulate. pentru asigurarea unei mai bune operativităţi in munca de întreţinere a reţelei. Reţelele Token Ring sunt mai deterministe decât cele Ethernet. În cazul reţelelor Ethernet utilizatorii trebuie să concureze pentru accesul la reţea. și 22 . care poate transmite numai dacă linia este liberă.

semnaleaza aceasta prin setarea bitului E din campul ED daca 10 •statia. il retine 1 •statia inhiba linia de repetare de bit ( statia (repeat path) 2 •statia incepe transmisia propriilor date statia 3 •statia transfera in retea bitii de date din campul Info statia 4 •daca statia mai are de transmis date (mai are de transmis alte cadre) si timpul alocat pentru retinerea tokenului daca THT (Timer Holding Token) nu a expirat. pentru a semnaliza ca acest ) cadru nu este ultimul. seteaza bitul I ( ) (Intermediate) din campul ED. la sfarsitul receptiei inapoi a cadrului (cadrelor) transmise. il elibereaza imediat. statiile care nu au posedat jetonul (statiile B. daca mai are date continua transmisia in conditiile descrise mai sus 9 •in timpul cat statia a transmis date in retea. va elibera tokenul si va reactiva linia de repetare proprie (repeat path). deci au transmis informatia mai ring-in out departe in retea •daca ele au detectat eroare de date. Daca nu mai are cadre de transmis. il cand scoate din retea (nu il mai retransmite) si devine disponibila sa elibereze tokenul. 5 •cand statia a transmis ultimul pachet.Folie transparentă ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING •statia asteapta receptia unui token pe linia ring statia ring-in. 11 23 . C si D) au indeplinit doar in functia de repetare a bitilor de pe liniile ring pe cele ring-out corespunzatoare. si cand il sesizeaza. este nevoita sa astepte acest cadru si va transmite in retea biti de umplere (fill bit (fill bit) 7 8 •cand statia receptioneaza cadrul transmis (il recunoaste ca propriu prin intermediul campului de adresa SA). reseteaza bitul I cand 6 •daca statia a terminat transmisia datelor proprii inaintea receptarii inapoi pe linia ring-in a primului cadru daca ringtransmis.

Structura cadrului este următoarea: Semnificatia campurilor din cadru este urmatoarea: Campuri Octeti SD 1 AC 1 FC 1 DA 6 SA 6 RI 0-30 INFO 17749 FCS 4 ED 1 FS 1 Câmpul SD (Starting Delimiter). reprezinta suma de control realizata prin calculul CRC asupra campurilor pachetului. Cele doua campuri formeaza asa numita secventa de start a cadrului.5. ce contine informatii pentru accesul la mediu (la inel).749 octeti. cu rolul de identificare al inceputul fizic al cadrului. pana la 30 de octeti. Lungimea sa este variabila. Fişă de documentare 24 . Aceasta lungime depinde de viteza de transmisie (sau de durata unui bit. SFS (Start- of-Frame Sequence). Câmpurile DA (Destination Address) si SA (Source Address) reprezinta adresele pe 6 octeti ale statiei destinatare. Câmpul FC (Frame Control) defineste continutul pachetului. Câmpul FCS (Frame Check Sequence). notata t ) si de valoarea timpului acordat statiilor pentru retinerea tokenului. Câmpul FS (Frame Status) este folosit pentru instiintarea statiei sursa despre modul cum a decurs transmisia cadrului Aceste ultime doua câmpuri formează secvenţa de terminare a cadrului EFS (End- of-Frame sequence). Câmpul RI (Routing Information) contine informatie de dirijare necesara daca cadrul parcurge o retea extinsa prin folosirea de elemente de interconectare (se folosesc porţi cu dirijare de la sursa. Câmpul ED (Ending Delimiter) indica sfarsitul pachetului. respectiv ale statiei sursa a cadrului curent. Câmpul Info reprezinta campul de date propriu-zis si poate avea o lungime de la 4 la 17. care are o valoare maxima stabilita prin standard la 8. Câmpul AC (Access Control).SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) Token Ring este o tehnică dezvoltată de către IBM şi standardizată de comisia IEEE în standardul 802. THT (Timer Holding Token).9ms.

Traficul prin aceste inele se desfăşoară în sensuri opuse: traficul printr-un inel se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic. FDDI permite alocarea lăţimii de bandă în timp real fapt care-l face ideal pentru o mare varietate de aplicaţii. tokenul circulând în sensuri opuse prin cele 2 inele. După cum se observă tokenul este trimis de pe un inel pe celălalt în încercarea de a se păstra reţeaua funcţională. şi utilizează cablaj cu fibră optică pentru a transmite date la viteza de 100Mbps. Pentru aceasta este nevoie de 2 inele. pe distanţe de până la 10 km. FDDI este o reţea bazată pe circulaţia unui token. Această facilitate se numeşte autovindecare. în timp ce traficul prin celălalt inel are loc în sensul opus acelor de ceasornic.RE EAUA FDDI Fiber Distributed Data Interface constituie o metodă de acces destinată reţelelor LAN şi reţelelor MAN. Acest 25 . FDDI oferă opţiunea pentru o topologie inel dublu. similară cu reţeaua Token Ring. FDDI oferă un mecanism care permite reţelei să funcţioneze în continuare chiar dacă inelul a fost „spart”.

Traficul sincron poate consuma doar o porţiune din totalull lăţimii de bandă a unei reţele. Conform specificaţiilor FDDI. 26 . Fiecare staţie are atribuit un nivel de prioritate asincron şi poate folosi la un moment dat toată lăţimea de bandă asincronă. În FDDI se întâlnesc 2 categorii de staţii: 1. în timp ce traficul asincron consumă restul. In traficul asincron. ataşate ambelor inele. video). Lăţimea de bandă pentru traficul sincron este alocată staţiilor care necesită transmiterea continuă a datelor (voce. Exemplul următor vă poate face o idee despre o configuraţie FDDI complexă (DAC – dual attachment concentrator). lăţimea de bandă este alocată folosind o schemă de priorităţi cu 8 niveluri. pentru realizarea conexiunilor fizice se foloseşte un inel dublu. Mecanismul de prioritate poate bloca staţiile care nu folosesc lăţimea de bandă sau care au un nivel de prioritate prea mic.lucru este posibil prin cele 2 tipuri de trafic ce pot fi implementate: sincron şi asincron. ataşate inelului principal prin intermediul unui concentrator 2. Dual Attachment Stations (DAS) sau staţii clasă A. Single Attachment Stations (SAS) sau staţii clasă B.

Pentru a preîntâmpina problemele legate de coliziuni. eter s. fiecare pereche emiţător – receptor are la dispoziţie întreaga lăţime de bandă a reţelei Ethernet.a. hardware-ul Ethernet este prevăzut cu senzori de detectare a coliziunilor. Ethernet utilizează tehnica accesului multiplu cu sesizarea semnalului purtător şi detectarea coliziunii. Adesea Ethernet este considerat ca fiind un mediu LAN partajat. COLIZIUNEA este situaţia în care două staţii detectează liniştea şi emit în acelaşi timp. datele sunt ignorate iar staţiile care au trimis datele le vor retrimite. Datele sunt trimise doar dacă staţiile nu „aud” date trimise în reţea. În această situaţie. Înainte de a transmite date. Când o coliziune e detectată. Topologia tipică folosită este topologie bus. Dacă reţeaua Ethernet este construită pe bază de comutatoare a atunci reţeaua nu mai este considerată ca fiind reţea partajată. difuzând fiecare cadru prin mediul fizic respectiv (fir. fiecare staţie trebuie să „asculte”reţeaua pentru a vedea dacă este utilizată. ceea ce înseamnă ca toate staţiile de pe un segment de reţea folosesc în comun lărgimea de bandă totală.m. 27 . Reţelele Ethernet au devenit atât de populare încât o specificaţie pentru conexiune LAN sau pentru o reţea LAN implică utilizarea Ethernet chiar dacă nu este specificată explicit.3. fibră.d). fiind definită de standardul IEE 802.REŢEAUA ETHERNET Ethernet este cea mai larg răspândită metodă de acces.

ECHIPAMENTE DE REŢEA Hub-ul/ Repetorul Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 1 Switch-ul/ Comutatorul Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta. Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde , localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 Router-ul/ Ruterul Este în esenţă un calculator cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Reglează traficul reţelei Echipament inteligent de nivel 3 Echipament de nivel 3

28

CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă mai mult. Categorii de cabluri TP UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat) Cablul UTP este cea mai des întâlnită variantă de cablu cu perechi răsucite din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspândit (dar nu şi cel mai fiabil) ce foloseşte cabluri UTP. STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu, fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei. Foliile de ecranare au, de asemenea, rolul de conductor de împământare. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring, dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă Pe lângă aceste 2 categorii mai există și combinații: FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite în folie) Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor externe. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat, cu tresă)

29

Asemănător cu FTP, singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile. S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP, fiind ecranat cu folie şi tresă. S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă) Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe. Categorii de cablu Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

30

CATEGORII DE CABLURI

Cat.1 Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.2 Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.3 Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10Mbps, având o frecvenţă de 16MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat.3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de standardul TIA/EIA568-B. Cat.4 Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.5 Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost înlocuită de categoria 5e. Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat.5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru frecvenţe de până la 100MHz. Cablul cat.5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100Mbps, precum 100BASE-TX Ethernet, deşi IEEE 802.3ab definea standarde pentru 1000BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat.5 avea 3 răsuciri la

31

este un standard de cablu pentru Gigabit Ethernet şi alte protocoale de reţea.6 conţine patru perechi de conductori de cupru.: far-end crosstalk). lungimea maximă admisă poate fi până la 100m.2-1. În cazul unui canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt). de exemplu servicii de telefonie de bază.54 cm) de cablu de cupru AWG 24. atenţie deosebită minimizării dezacordurilor de impedanţă la punctele de conexiune.5e 250MHz (max). dar dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23. de asemenea. În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz).6 impune specificaţii mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem.6 Categoria 6. cablul de categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt limitate tot la 90m lungime.5. Cat. reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps.5e Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl. Pentru conectarea cablului cat. cu alte cuvinte. constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă.5e sunt precizate în TIA/EIA-568-B. lungimea maximă a unui cablu orizontal cat.5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date. A fost acordată. specificaţiile mai stricte ale categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T. dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale.22001.6 este 90m. Cablurile cat.5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45. precum Fast Ethernet.5 care adaugă specificaţii pentru telediafonie (engl. oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o frecvenţă dublă faţă de cat.plastic cu dispersie redusă. definită în ANSI/TIA/EIA-568-B.: Enhanced)a cat. Deşi 1000BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat. compatibil cu categoriile 3. Ca şi standardele anterioare. 32 . pe distanţe scurte). 5 şi 5e. Cat. cat. Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat. Cat. în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi lungimea cablului orizontal.fiecare ţol (2. Pentru conectarea cablului cat.5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ45. La fel ca pentru toate categoriile definite de TIA/EIA-568-B. O altă caracteristică importantă este că firele sunt izolate cu fluoretilen-propilenă (FEP) .

6. Caracteristicile cat.0. denumită TERA.7 Categoria 7.5e şi cat. Standardul cat.7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi mai stringente decât cele ale cat.2GHz). frecvenţa normată a cablului cat. reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat.Cat.7 poate avea ca terminaţie conectori GG45 compatibili cu conectorii RJ-45. de asemenea. definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat.7 este de până la 600 MHz. s-a adăugat ecranare atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul.7/clasa F. în vedere un standard de conectori dezvoltat de Simon. Această nouă interfaţă.6.7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o lungime de 100m de cablu orizontal. 33 . ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1. Cablul cat. Se are. Pentru a atinge aceste caracteristici. 2. este un standard de cablu pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile tradiţionale cat. utilizat împreună cu conectorii GG45.7/clasa F recunoscut în cadrul ISO/IEC 11801 Ed.

Pentru mufarea cablurilor UTP există două standarde care specifică ordinea firelor în mufă: EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B.2. Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. Perechile sunt de genul: firul alb-portocaliu. etc. iar a doua pereche 34 . minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului. În caz contrar. Aceste fire sunt colorate diferit: sunt 4 culori pline şi 4 culori ce conţin şi alb. Practic vorbind. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt 1. Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. În timpul acestui proces de sertizare lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric. În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT (cele care sunt folosite de altfel) transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche.3 şi 6. sunt tăiate firele. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). Cu alte cuvinte. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor. va apărea o interferenţă între fire. se sertizează mufa. Atenţie: firele de Tx şi firele de Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche!!! Să observăm că prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). apoi sunt detorsadate firele. trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat. generând crosstalk. CROSSOVER ŞI ROLLOVER Cele mai întâlnire cabluri UTP cat5 sunt cele ce conţin 4 perechi de fire. astfel încât firul intră uşor. sunt aranjate în ordinea dorită. asigurând un contact electric perfect. trebuie tăiaţi cam 3-4 cm din manşon. firul portocaliu.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei.

sau direct (straight-through) . Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului. Cablul de consolă (rollover) . atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. folosind un cablu inversor. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni. 35 . fie B-B în Europa). În general în Europa se foloseşte standardul 568B. astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane.atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 . Acest tip de cablu are pinii în oglindă. iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. adică pinul 1 ajunge la pinul 8. moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. trebuie să avem în vedere că ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx. Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard.pe pinii 3 şi 6.are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A . care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. Dacă nu este respectat standardul există marele risc ca cele două fire folosite pentru Rx sau Tx să nu facă parte din aceeaşi pereche. Există 3 mari tipuri de cabluri: Cablul normal. iar în Statele Unite 568A. lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6. ori va merge extrem de prost!). Cablul inversor (cross-over) .Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter. trebuie să o facem singuri.în SUA. etc. 2 la 7. Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6. adică exact pe acei pini folosiţi. De ce este important de ştiut sau de respectat acest lucru? Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit.

36 . Astfel un „1” logic este reprezentat printr-un nivel pozitiv de tensiune (+V). ceea ce înseamnă că amplitudinea sa poate lua doar anumite valori. Tehnici de codare Codarea NRZ (Not Return to Zero) Acest tip de codare foloseşte două nivele de tensiune diferite. respectiv 0. respectiv conversia din numeric în analogic. care rămân constante pe intervale bine precizate de timp (respectiv pe intervalul corespunzător duratei unui simbol). Un semnal este considerat numeric (digital) dacă el este discretizat în timp şi în amplitudine.CODURI DE LINIE Într-o transmisiune de date.în varianta unipolară NRZ. Se pot transmite date cu un debit mai mare utilizând aceeaşi bandă de frecvenţă. În general. ele trebuind regenerate periodic în cazul transmisiilor pe distanţe lungi. ci se utilizează diverse tehnici de codare a acestuia în prealabil. Motivele care stau la baza acestei codări sunt diverse: • Recuperarea tactului necesar unei transmisii sincrone este facilitată de către secvenţele binare care prezintă tranziţii cât mai numeroase între două stări care corespund unor simboluri. fie o tensiune negativă (-V) dacă ne referim la NRZ bipolar. informaţia transmisă poate fi de origine analogică sau numerică. O informaţie analogică poate fi convertită în numeric. amplitudinea acestora variază de o manieră continuă în timp. • Formarea spectrală („spectrum shaping”) a semnalului ce se transmite fără a utiliza tehnici de modulare sau filtrare. Codarea semnalelor în banda de bază Spunem despre o transmisie de date că se face „în banda de bază” dacă semnalul de date nu suferă nici un fel de deplasare spectrală datorată modulaţiei. Pentru semnalele analogice. Este astfel de dorit evitarea transmiterii unor secveţe de date care să corespundă unor şiruri lungi de 1. semnalul binar propriu zis nu este transmis pe linia de comunicaţie sub forma sa brută. de exemplu semnalele video sau audio. De asemenea şi procesul invers este posibil. în timp ce unui „0” îi corespunde fie o tensiune nulă (0V). Semnalele în banda de bază sunt supuse atenuărilor introduse de către liniile de transmisie. Acest lucru poate fi important de exemplu în aplicaţiile pe liniile telefonice. care introduc atenuări puternice ale semnalului la frecvenţe mai mari de 300kHz • Eliminarea componentei continue din semnal • Utilizarea eficientă a benzii de frecvenţă.

Dacă bitul este de „1”. În ceea ce priveşte codarea BIΦ-M. Pentru transmisia unui „0” nu se va mai produce nici un fel de tranziţie. Eficienţa de utilizare a benzii este aceeași ca la NRZ. 0 – nivel coborât) . 0 – apare o tranziţie Debitul maxim teoretic care poate fi atins intr-o transmisie NRZ este egal cu dublul benzii de frecvenţă ocupată de către semnal (pot fi transmişi 2 biţi/Hertz).nivel ridicat. Principalul dezavantaj al codării de tip NRZ îl constituie lipsa tranziţiilor în cazul unor secvenţe lungi de biţi identici. 10 BaseFL. în timp ce unei tranziţii de la nivelul –V la nivelul +V îi corespunde un „0”. sau fără tranziţie dacă se transmite „1”). chiar şi în cazul transmisiei unor secvenţe lungi de „0” sau „1”. Codarea BIΦ-S este exact inversa codării BIΦM (tranziţie la începutul intervalului de bit. BIΦ-M. atunci o a doua tranziţie va apare la mijlocul intervalului de bit. tranziţie care să apară la mijlocul perioadei de bit. Ideea care stă la baza codării Manchester este aceea de a determina o tranziţie pentru semnalul emis. urmată de o altă tranziţie la jumătatea acestui interval dacă se transmite „0”. FDDI Codarea NRZI produce o tranziţie în semnal pentru fiecare „1”. şi va fi prezentată ulterior. ceea ce poate duce la pierderea sincronizării la receptor. Codarea Manchester Utilizări: Ehernet 10Base5. iar „0” este reprezentat prin lipsa tranziţiei. Este evident că în acest fel se asigură sincronizarea între emiţător şi receptor. 10Base2.NRZ-S(Space): 1 – nu apare nici o tranziţie.NRZ-M(Mark): 1. 37 . BIΦ-S). Se poate observa că transmiterea unui şir lung de „0” poate provoca desincronizări. Mai mult decât atât. Prima dintre ele este cunoscută şi sub denumirea de codare Manchester. Astfel. ea presupune apariţia unei tranziţii la începutul oricărui interval de bit. Codarea bifazică Se utilizează trei variante ale acestui tip de codare (BIΦ-L. întrucât simbolurile binare sunt reprezentate prin tranziţii şi nu prin nivele constante (stări) ca la codajul de tip NRZ.apare o tranziţie. Codarea NRZI (Not Return to Zero Inverted) Utilizări: Fast Ethernet (100 Base Fx). 10BaseT.Codarea NRZ cunoaşte câteva variante: .NRZ-L(Level): echivalent cu NRZ (1 . 0 – nu apare nici o tranziţie . un „1” este reprezentat printr-o tranziţe de la nivelul +V la nivelul –V.

Codarea Manchester diferențială Utilizare: reţelele de tip Token Token-Ring La baza codării Manchester diferenţiale stă prezenţa sau absenţa unei tranziţii la începutul intervalului de tact. iar „0” este reprezentat alternant prin potenţiale pozitive şi negative. unde lipsa semnalului simbolizează un bit de „1”. În acest tip de codare pot exista intervale lungi de lipsă semnal V). Avantajele. conducând astfel la erori la recepţie. pentru a transmite cu un Manchester anumit debit binar. Acest inconvenient face codarea Manchester dificil de utilizat pentru debite ridicate. Vom trata în 38 .scade drastic probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de mediul de transmisie. dar este puţin probabil că el va duce la inversarea tranziţiei sau la lipsa ei. Un zgomot care afectează semnalul poate modifica nivelele transmise. un bit de „1” este reprezentat prin lipsa unei tranziţii. respectiv negative (-V). în timp ce fiecare bit de „0” este semnificat prin prezenţa unei tranziţii. lucru care poate duce la pierderea sincronizării. este nevoie de o bandă de frecvenţe disponibilă dublă faţă de cea pe care am utiliza-o în cazul altor tipuri de codare (de exemplu pentru a o transmite cu un debit de 10Mbps avem nevoie de o lăţime de bandă de 10MHz). pierderea Există şi varianta inversată a acestei codări. în timp ce biţii de „1” sunt reprezentaţi alternativ prin tensiuni pozitive (+V). s s-au dezvoltat o serie de tehnici de codare care at tind să îl înlocuiască pe acesta în sistemele moderne de transmisiuni. Plecând de la codajul AMI. Dezavantajul codării Manchester constă în faptul că. anume codajul pseudoternar. respectiv dezavantajele acestui tip de codare sunt în ge general aceleaşi ca la codarea Manchester nediferenţială. Astfel. (pentru secvenţe lungi de „0”). Codarea AMI bipolară (AMI (AMI-Alternate Mark Inversion) Utilizare: transmisia ADSL (Additional Digital Subscriber Loop) Principiu: zerourile sunt reprezentate printr-un printr potenţial nul (absenţa semnalului electric pe linie).

atunci codul corespunzător este 000-+0+-. se înlocuiesc secvenţele de 8 zerouri consecutive. date pe fire torsadate sau cablu coaxial) Idee: Plecând de la codajul AMI bipolar.dacă numărul de „1” ce urmează ultimului viol de bipolaritate este impar. Acest inconvenient este combătut astfel: dacă apare un şir de 4 zerouri consecutive. . respectiv cu „000-” în caz contrar. Codarea HDB-3 (High Density Bipolar Order 3) Utilizare: standardele E1. Pentru a evita asemenea situaţii. . cu secvenţe în care să apară tranziţii pentru a se evita astfel pierderea sincronismului. Această măsură ar putea duce însă la apariţia unei componente continue semnificative. 39 . De exemplu. E3 Principiu: Se doreşte din nou evitarea desincronizărilor ce ar putea apare la secvenţe de “0” lungi. respectiv cu „-00-” în caz contrar. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „+00+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost negativ.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de 8 zerouri este de nivel negativ. Tot pentru a evita introducerea unei componente continue în semnal trebuie respectate regulile: . Utilizarea acestui tip de codare va produce două violări ale alternanţei “+ -“. ar putea fi codat astfel : +000+000+. Codarea B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution) Utilizare: standardul T1(transmisie rapidă de voce. şirul 100000000. Astfel: .dacă impulsul anterior acestei secvenţe de „0” este de nivel pozitiv. atunci codul corespunzător este 000+-0-+. situaţie care este improbabil să fie cauzată de către un zgomot.dacă numărul de „1” de după ultimul viol de bipolaritate este par.continuare unele dintre aceste coduri. fiecare bit de viol de bipolaritate trebuie ales de semn schimbat faţă de precedentul. ultimul bit este înlocuit cu o tensiune de aceeaşi polaritate cu a ultimului bit de “1” introdus (viol de bipolaritate). atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „000+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost pozitiv.

4. ARP . tehnologia ADSL poate livra viteze upstream (de la utilizator) de 640 kbps și downstream (către utilizator) de peste 6 mbps. la fel ca ISDN.Cea mai des întâlnită forma a Ethernet.Blocuri de adrese IP rezervate de IANA (www.245.American National Standards Institute . 10BaseT . Adresă IP . prin utilizarea cablului format din fire-pereche de cupru. 100BaseT Ethernet funcţionează în mod similar cu un Ethernet obișnuit.organizaţie a grupurilor industriilor americane care colaborează cu comitete de standarde din alte ţări pentru a dezvolta criterii ce facilitează schimburile și telecomunicaţiile internaţionale.SYS.Linie de abonat digital asimetrica (Asymmetric Digital Subscriber Line). Exemplu de adresă IPv4: 198.iana. Permite reţelelor locale să refolosească adresele. Ethernet reprezintă un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN).Realizează pentru IP (Internet Protocol) găsirea adresei hardware a mașinii de destinaţie.Un termen echivalent pentru Ethernet rapid.org) pentru utilizate în scop privat. În același timp. oferind transmisii concomitente de tipul voce și date.adresa gazdă pe 32 biţi (IPv4) sau 128 biţi (IPv6). de adresă IPv6: FEDC:BA87:200C:4267:FFFE:1080:0003:0016 Adresă IP privată . ce denotă o viteză a transmisiei de 10 mbps.Extensie la DHCP care permite unei gazde să îşi auto-atribuie o adresă IP dacă nu găseşte un server DHCP. ANSI . ADSL utilizează porţiunea de lăţime de bandă neutilizata de voce. ADSL utilizează linia telefonică standard pentru a oferi comunicaţii de date cu viteza ridicată.39. doar ca poate transfera datele cu o viteza de maximum 100 mbps.Address Resolution Protocol . Cele mai importante realizări ale ANSI în domeniul informatic constau in: ASCII. SCSI și ANSI. un standard îmbunătăţit pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). Nu se foloseşte în Internet. ADSL . 40 .GLOSAR DE TERMENI 100BaseT . AutoIP . dar în comparaţie cu viteza de transmisie ISDN de 64 kbps. Cu excepţia adreselor private fiecare adresă internet este unică.

Attachment . CompuServe. sau 210) sau mega . Datapacket .024 x 1. Secvenţele complexe de tipul celor de 16 și 32 de biţi sunt totodată utilizate în limbajul informatic. Prodigy și America Online.024 biti). cu interpretare a fișierelor hypertext. atunci când navigaţi pe Internet. Un bit constituie cea mai mica unitate de date utilizata în informatica.024 biti. măsurata în kilobiti per secunda: 14.Viteza de procesare a informaţiilor este măsurata în numărul de biţi ce pot fi transferaţi intr-o secunda. abreviat cu ajutorul literei cursive b și reprezentata deseori cu ajutorul prefixului kilo . Diafonia este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare. cu posibilitate de navigare prin nodurile Internet. când descărcaţi fișiere sau trimiteţi corespondenta electronica. Cea mai simpla forma de autentificare necesita un nume de utilizator și o parola pentru accesarea unui anume cont. un byte definește 8 biti (denumit totodată octet sau cuvânt). DHCP . bps . în mod similar.(pentru 1. Exemple de companii ce oferă browser-e: The Mozilla Organization. Autentificare . browser .biți per secunda . Microsoft.De regula.atașament . Un byte este abreviat cu ajutorul majusculei B. pe care computerele le tratează ca unitate singulara. Cu ajutorul DHCP. byte . este mult mai eficienta trimiterea informaţiei în grupuri mai mari. cu valoare egala cu 1 sau 0. autentificarea asigura destinatarul asupra integrităţii mesajului și a sursei acestuia.4 kbps constituie un minimum acceptabil. Opera.cifra binara.dinamic host control protocol .600 bps. numite pachete de date.Orice fișier cu legat de un mesaj e-mail constituie un atașament. Noile generaţii de modemuri au viteza de procesare a informaţiilor mai mare de 9. bit . O serie întreagă de pachete de e-mail utilizează modul de cifrare MIME pentru a atașa diferite fișiere la mesajele e-mail.protocol de control al domeniului-gazda DHCP este un protocol pentru alocarea dinamica de adrese tip IP tuturor computerelor conectate la o reţea.(1.Autentificarea asigura transmiterea corecta a datelor digitale către server-ul destinatar. unui computer ii poate fi 41 . Un browser reprezintă interfaţa dumneavoastră cu mediul Web.în ciuda faptului ca un calculator și un modem pot transmite datele în secvenţe de un caracter.program de navigare Web.Pachet de date .

2). FAQ: Prescurtarea în engleza a "Frequently Asked Questions" (Intrebari frecvent puse). FTP .23. GNU).Protocol de transfer al fișierelor . stocate sau redistribuite gratuit.este o aplicaţie software ce protejează un server din cadrul unei reţele informatice prin echiparea cu masuri de securitate de tipul: apelare inversa sau codare defensiva. în mod automat și de fiecare data când se conectează la o reţea. E-Mail: Electronic mail . DNS . Acest termen face referinţa la doua specificaţii: convenţiile de denumire a sistemelorgazda și modul în care numele sunt alocate în mediul Internet. server-ul DHCP selectează și atribuie automat noului sistem o adresa IP din lista primara. la un alt calculator sau la internet prin intermediul unui modem. freeware . se adresează proprietarului acelui site. Dial-Up Networking: Serviciu care va permite conectarea calculatorului dvs. Cel mai popular tip de Ethernet este 10BaseT. sistemul numelor de domeniu traduce automat transcrierile alfanumerice în adrese Internet (serii de numere de tipul: 123.sistemul numelor de domeniu.serviciu de posta electronica prin intermediul caruia se pot transmite mesaje și fisiere intre doua calculatoare / adrese de email. De obicei diferite pagini internet construiesc o astfel de pagina pentru a răspunde la cele mai uzuale întrebări. ce nu permit decompilarea și re-vinderea sub titulatura proprie (spre deosebire de programele din domeniul public.domain name system . ce denota o transmise de vârf cu viteza de 10 mbps. în momentul în care trimiteţi un mesaj e-mail sau direcţionaţi programul de navigare Web către o adresa tip URL. Ethernet . cei interesaţi o parcurg si.alocata o adresa IP unica. Fiecare utilizator al serviciului e-mail are o adresa proprie de forma nume@domeniu. firewall . în momentul în care un computer se conectează la o reţea. daca după aceea mai au și alte întrebări.constituie un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locala (LAN). Astfel. 42 .reprezintă aplicaţii tip software ce pot fi descarcate.protocol internet utilizat pentru a copia fisiere intre diferite computere conectate la reţea.123. facilitând astfel administrarea adreselor IP. Materialele freeware sunt protejate prin drepturi de autor.

Subdomeniu . este o reţea mondiala de reţele de calculatoare.deschidere .Următoarea generaţie a protocolului Internet. Cel mai înalt nivel este cel superior precum . termen cu utilizare frecventa în accesarea site-urilor Internet sau în transferul de mesaje tip e-mail intre diferite servere. HUB . Ia decizii de înaintare a pachetelor. Proprietarul domeniului poate crea oricâte subdomenii doreşte.adeseori numit simplu "net".Versiunea actuală a protocolului Internet. .RO etc.google. Într-o subreţea gazdele sunt direct accesibile.gateway .valoare pe 16 biţi folosită pentru a se putea distinge între multiplele conexiuni simultane ale unei gazde. rezultând mail.Protocol Internet IPv4 . NAT . servind ca punct comun astfel încât informaţiile sa poată circula din cadrul unei locaţii centrale către oricare computer din reţeaua informatica. 43 . bazate pe adresa IP destinaţie.Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele.nivelul inferior din ierarhia domeniului. Nume de domeniu .Aceasta componenta hardware este utilizata la conectarea computerelor din cadrul unei reţele informatice (de regula.COM.un program sau echipament hardware ce transfera date intre retele informatice. apoi numele de domeniu înregistrat cum ar fi google.NET . Mască subrețea . IPv6 .Network Address Translation translatează un set de adrese IP în altă adresă IP.EDU. Apoi urmează subdomeniile precum mail sau www. Router . Internet . Marea schimbare este adresa pe 128 de biţi. A fost conceput de catre Advanced Research Projects Agency (ARPA) al guvernului american în anul 1969 și a fost numit ARPAnet. O adresă pe 32 de biţi atribuită fiecărei gazde.Mască binară folosită la definirea limitei între adresa de reţea şi componenta gazdă a adresei. IPv4 oferă circa 4 miliarde de adrese IP.com sau www. .com.google. Ideea initiala a fost de a construi o retea care va functiona chiar daca o mare portiune din ea este distrusa. IP . Permite mai multor gazde să acceseze un singur cont ISP pe baza unei singure adrese IP publice. în conexiune tip Ethernet). de exemplu în cazul unui atac nuclear.Structură de nume ierarhică folosită în internet. Port . cum ar fi www.

Uniform Resource Locator.comunicaţia nu necesită un router. ezervaţi TCP .World Wide Web. un nume gazdă accesibil oamenilor. pe O parte dintre termenii specifici domeniului rețelelor de calculatoare sunt rețelelor definiți în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca profesorul şi elevii să descopere şi să-i adauge prezentului glosar să-i i glosar. 44 .0 are 24-biţi alocaţi porţiunii 24de reţea şi 8 biţi sunt rezervaţi pentru gazde. o mască de subreţea 255.255. nu este o tragedie. UDP . un port bine cunoscut pentru serverele web este portul TCP 80.Transmission Control Protocol. Este folosit atunci când nu este necesară sincronizarea celor două capete. form Port bine cunoscut . De exemplu. sistem de informare grafică bazat pe hipertext. Comunicaţia între subreţele diferite necesită un router.255.User Datagram Protocol este un protocol neorientat pe conexiune. TCP este un protocol de transfer capăt la capăt care reface erorile de transmisie şi este responsabil cu reordonarea pachetelor ce sosesc în altă ordine decât cea în care au fost transmise. UDP este adesea folosit la transmisia multimedia. WWW . Dacă un pachet se pierde pe drum. URL . De exemplu.folosit la stabilirea conexiunii iniţiale.

. modelul OSI modul de funcţionare a reţelelor de date poți. te poţi verifica realizând celelalte activităţi propuse.căutarea de informaţii din diverse materiale 45 . să explici principiile de bază ale modulării să explici transmisiile sincrone și asincrone să utilizezi reţelele de date să alegi echipamentele necesare pentru realizarea reţelelor Activităţile propuse în continuare şi altele asemănătoare propuse de cadrele didactice te vor ajuta să atingi competenţele cerute pentru a deveni tehnician operator tehnică de calcul Poţi folosi fişele de lucru.FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Modulul: Comunicații de date și rețele de calculatoare După parcurgerea acestui modul: ştii.. Ah Să identifici topologia unei reţele Mecanismele de comunicare Sistemele de comutaţie în telecomunicaţii înțelegi.. Fişele de lucru constau în: ....

Alte activităţi cuprind teme. exerciţii sau aplicaţii care te vor ajuta să îţi evaluezi singur nivelul de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse. fişe de analiză a activităţilor desfăşurate. • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului. • Fişe plan de acţiune. • Fişe de observaţie completate de colegi şi alte opinii privind activităţile desfăşurate. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-ai rezolvat şi va evalua progresul realizat. Înainte de a rezolva exerciţiile propuse citeşte-le cu atenţie.. • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc.exerciţii propuse spre rezolvare . • Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată. 46 .întocmirea unui portofoliu ce cuprinde toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate Portofoliul sau mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate. Dacă nu ai înţeles sau dacă nu şti la ce materiale să apelezi întreabă profesorul.

Ref făcăt acer or e Data Activități efectuate şi comentarii Comentarii Priorități de dezvoltare Competențe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) Resurse necesare 47 .FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Numele elevului: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenț e care trebuie dobândite Aplicare în cadrul Dat a unității de competență Bine Evaluare Satis.

seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane. • Priorități pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. • Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. • Activități efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. • Aplicare în cazul unității de competență Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice generale. • Competențele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. 48 . care trebuie dezvoltate şi evaluate. evoluţia legată de diferite competenţe. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. în mod separat. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. reţete.• Competențe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. raportate la cerinţele pentru întreaga clasă.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Candidatul Data Data 49 .

. Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în întregime Să înţeleagă propoziţii Vocabular/ descifrare Trebuie să aflu mai mult Cărţi Manuale Ziare Fişe conspect Fişe de activităţi Statistici (grafice) Table/imagini proiectate Literatură de specialitate Notiţe Semne şi simboluri Instrucţiuni Referate Proiecte Site-uri web Lucrările altora Altele: ………………………………………………………………………………………… .FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR Scrieţi litera corespunzătoare în coloane. 50 .

• Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire. cât şi celor care lucrează direct în producţie.FIŞĂ DE LABORATOR NUME ELEV: COALA: CLASA: NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop. • Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive. • Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile. revine atât celor care organizează. Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective: • Să se asigure iluminatul. privitoare atât la protecţia muncii. În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor. • Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport. • Materialele utilizate se vor manevra cu grijă. cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor. • Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor. controlează şi conduc procesul de muncă. încălzirea şi ventilaţia în laborator. • Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii. de prevenire şi stingere a incendiilor. iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului. • Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric. • În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor. pentru a nu se produce accidente 51 .

insuficienţe respiratorii.precum: răniri ale mâinilor. etc. de aceea. 52 . • Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului. a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire. Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite. • Nu vor introduce obiecte în prizele electrice. în linişte şi cu seriozitate. Elevii: • Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului. • Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor. a mijloacelor de lucru. • Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură. • Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase. iar în timpul pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru. abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de ordine interioară. răniri ale ochilor. • Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului. • Manevrarea instrumentelor. • Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie.

13. NUMELE I PRENUMELE SEMNĂTURA 53 . cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării instructajului pentru protecţia muncii. 10. 14. Nr. 18. crt. 9. 4. 7. 5. Încheiat astăzi ……………. 17. 15. 16. 3. 2.FIŞĂ DE LABORATOR PROCES-VERBAL. 6. 11. 1. 12. 8.

19. Profesor. 26. 28. 30. 54 . 22. 25. 23. 21. 20. 29. 27. 24.

............... formativă şi/sau sumativă? Este nevoie de informaţii suplimentare Teste prestabilite Examinări pe parcurs Examinări finale Teme stabilite Proiecte Teste practice Prezentări orale Evaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrări Evaluare continuă Analize /rapoarte formale Demonstraţii Altele: ...........................................................................FIŞĂ DE EVALUARE Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute Metoda de evaluare Da Nu Evaluarea este iniţială.. Comentarii: ................................................................................................................... 55 ................................................................

.. 4.. -17... 9. Aritmogrif Total puncte Nota obţinută 56 . 10...... 15. TITLUL LECTIEI: Punctaj obţinut la Nr.. 13. CLASA...crt Nume şi Prenume Aplicaţii 1.. 14. 16.... 5.. 12...... 8....... 7..... 2....TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE COALA: DISCIPLINA : DATA: . 3.... 11. 6...

57 . 28. 25. 21. 29. 24. 19. 27.18. 23. 20. 30. 22. 26.

Care sunt echipamentele utilizate în realizarea reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ Ce înseamnă OSI? _________________________________________________________________________________ 4. La ce se utilizează cablul UTP? 58 .FIŞĂ DE EVALUARE Această fişă are rolul de a ajuta profesorul să-şi facă o imagine despre ceea ce ştiţi legat de reţelele de calculatoare. De aceea sunteţi rugaţi să răspundeţi la întrebările de mai jos: Răspundeţi cu DA sau NU ______ 1. Aţi utilizat până acum facilităţile oferite de o reţea de calculatoare? ______ 3. Unde se întâlnesc reţele de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 2. De ce este util un ruter? _________________________________________________________________________________ 5. Aţi utilizat echipamente de reţea până acum? Completaţi 1. Care sunt avantajele utilizării reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 3. Aţi văzut până acum o reţea de calculatoare? ______ 2.

Argumentaţi apoi alegerea! Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. În dreptunghiurile de sub fiecare simbol treceţi pentru început numele echipamentului asociat acelui simbol. Apoi asociaţi la echipamentele din stânga caracteristicile din dreapta. Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. Echipament de nivel 2 59 .FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE Competența: Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date Obiective: Să asociaţi corect anumite caracteristici la echipamentele date Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Aveţi date câteva caracteristici ale echipamentelor de reţea folosite curent în realizarea reţelelor Ethernet. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.

Prezentare 5. Rețea. A şi B 2. Nici una de mai sus 6. Rețea. A şi E 5. Rețea 4. Prezentare. Pe ce strat al modelului OSI operează ruterele? 1. LLC. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. MIDI. IP 3. Sesiune 2 În ce strat al modelului OSI sunt biții împachetați în cadre? 1. „sparge” procesul complex al rețelelor în părți mult mai uşor de supervizat. E. Transport. Fizic 5. Care din următoarele sunt protocoalele startului transport? 1. A şi C 4. IP şi TFTP 60 . E. Prezentare. Prezentare. Sesiune. Legătură de date. Fizic Aplicație. 4.C şi E 3. Nici una de mai sus 5. Straturile modelului OSI de sus în jos sunt: 1. Sesiune. Prezentare. D. A şi B 2. Sesiune. Aplicație 3. JPEG 1. 3. Transport. FTAM 4. Fizic Fizic Legătură de date. 2. Facilitează detectarea şi corectarea erorilor C.MODELUL OSI 1. 1. Aplicație. Rețea. Aplicație. Care sunt beneficiile folosirii unui model de rețea stratificat? A. D şi E 3. TFTP. B. Transport. Se pune accent pe detalii şi nu pe funcționarea generală a rețelei D. Specifică cum schimbările făcute unui strat trebuie propagate către celelalte straturi B. TCP şi UDP 2. Fizic 4. C. Fizic 2. Rețea. Legătură de date 2. Transport 3. 4. Transport 3. 5. Legătură de date. FTP. C şi E 4. Rețea. Transport. A. B.TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR . Legătură de date. Permite straturilor dezvoltate de diferiți producători să interopereze. Transport. Sesiune. Toate de mai sus Aplicație. SMTP. Criptare. Fizic Sesiune. Care din următoarele operează la nivelul stratului prezentare? A.

sesiune şi transport 5. Aplicație şi prezentare 3. Care din următoarele sunt considerate a fi straturi superioare? 1. În ce strat al modelului OSI este protocolul IP este implementat? 1. Rețea 1. Rețea 9. Adevărat 2. Criptarea are loc în ce strat? 1. Aplicație. Fizic 2. Sesiune 10. prezentare şi sesiune 4. 1. Care strat stabileşte. Prezentare şi sesiune 2. Transport 2. Rețea 2. Sesiune 14. Transport 3. Aplicație 2. Sesiune 13. Fals 4. Aplicație prezentare. Transport 5. Care strat se ocupă de formatarea datelor aplicațiilor astfel încât să fie inteligibile la destinație? 61 . Aplicație 5. Aplicație 4. TFTP 7. Sesiune 11. Controlol traficului are loc în ce strat? 1. Prezentare 3. Legătură de date 2.5. Legătură de date 3. Transport 4. Legătură de date 3. menține şi încheie comunicațiile între aplicațiile de pe dispozitive diferite? 4. Rețea 3. Prezentare 5. Aplicație 4. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Legătură de date 12. Adevărat sau Fals: Stratul Rețea utilizează adresele fizice pentru a ruta datele la destinatari. Prezentare 5. Detecția şi repararea erorilor are loc la nivelul cărui strat? 1. Aplicație 8.

3.1. Transport 5. 4. 4. TIFF. 4. 3. Ce strat face translarea între adresele fizice MAC şi logice? 1. GIF C şi D 1. 2. 2. 3.D şi E Doar A Toate 16. JPEG. 2. International Standards Organization Open Systems Interconnect Operating Standard Information Operating System Interconnection Open Systems Interface 4. C şi D B. 4. În ce strat se găsesc pachetele? 1. C. Legătură de date 62 . Rețea 18. MPEG. 5. Aplicație Prezentare Sesiune Transport Legătură de date 15. 2. 5. Fizic 2. Repetoarele şi huburile sunt dispozitive de strat …. MIDI.? 1. Legătură de date 19. Transport 5. D.C. Sesiune 3. B. B. Fizic Sesiune Rețea Transport Legătură de date 17. 3. Care din următoarele sunt standarde pentru stratul aplicație? A. Fizic 2. Sesiune 3. E. Ce înseamnă OSI? 1. Rețea 4. 5.

Adresele IP sunt afișate ca 4 numere. De asemenea fiecare sistem de calcul conectat la o reţea locală / Internet are un identificator unic numit adresă IP.1.O staţie de lucru care este conectată la o reţea locală de calculatoare și care are adresa IP deja configurată . cunoscute ca octeţi.DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR Competenţa: Descrie topologiile şi operaţiile cu LAN Obiective: Obiective Să determinaţi adresa IP şi MAC a unui calculator Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipe ! Utilizarea comenzii ipconfig /all pentru a determina adresa MAC şi IP a unei „gazde” cu sistem de operare Windows XP / Vista într-o rețea Ethernet Lucrări preliminare Fiecare sistem de calcul conectat la o reţea Ethernet are o adresa MAC care este „arsă” în placa de reţea. Comanda ipconfig /all afișează adresa IP a calculatorului dumneavoastră și informaţii despre reţea. Adresele MAC sunt de obicei afişate ca 6 seturi de numere hexazecimale separate de două puncte verticale sau liniuţe (de exemplu 15:aa:2f:3c:22:a1).168. Pasul 1.4).Acces la comanda Run In acest laborator veţi “găsi” adresele MAC şi IP ale sistemului vostru de calcul. Determinarea adresei MAC 63 . Pentru efectuarea lucrării e nevoie de următoarele: . separate prin puncte (de exemplu 192.

a) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită 64 . Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search b) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apare în secțiunea Programs c) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter d) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. Un exemplu este arătat în continuare.

Ce modificări constataţi? Adresa MAC se va afișa? Adresa MAC se schimbă vreo dată? 65 . ___ : ___ : ___ :___ : __ : ___ : ___ :___ f) De ce ar putea un calculator avea mai multe adrese MAC? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ g) Exemplul de mai sus arată că sistemul nostru de calcul are o singură placă de reţea. Ce s-ar fi schimbat dacă sistemul nostru ar fi avut și o placă wireless? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ h) Deconectaţi cablul(rile) plăcii(lor) de reţea și utilizaţi comanda ipconfig /all din nou.e) Găsiţi adresa MAC a sistemului dumneavoastră și notaţi-o.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ i) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Determinarea adresei IP j) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search k) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apăare în secțiunea Programs 66 .

_____ . _____ . _____ o) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ p) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /? și urmăriţi rezultatul afișat. Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită n) Găsiţi adresa IP a sistemului dumneavoastră și notaţi-o.l) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter m) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. _____ . Un exemplu este arătat în continuare. Care este rolul acestei comenzi? _________________________________________________________________ 67 .

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ q) Care sunt facilităţile oferite de această comandă? 68 .

a. Cele mai multe reţele de tip magistrală folosesc cablul coaxial ca mediu fizic. Răspunsuri multiple Identificaţi litera din dreptul opţiunii care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde la întrebare. Reţelele de tip magistrală sunt dificil de depanat deoarece este dificil de identificat locaţia defectului. O __________________ este o hartă sau model de dispunere a nodurilor într-o reţea a. FDDI ____ 6. ____ 3. a. Inel d. topologie fizică c. Topologia inel este baza pentru reţelele Ethernet şi Fast Ethernet moderne. Stea d. Arbore 69 . O topologie ________________ constă într-un singur cablu ce conectează toate nodurile unei reţele fără alte dispozitive de interconectare. ____ 4. Într-o topologie ________________. Ethernet d. Stea b. FDDI poate conecta LAN-uri din mai multe clădiri.FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN Competența: Descrie topologiile şi operaţiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Adevărat sau fals Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care false ____ 1. Bus c. Inel b. fiecare nod este conectat la două cele mai apropiate noduri astfel încât reţeaua întreagă formează un cerc. ____ 2. Fizică ____ 7. cum ar fi campusurile colegiilor. backbone b. Bus c. ____ 5.

a. O _______________ apare atunci când 2 noduri verifică simultan canalul de transmisiune. un pachet de 3 bytes este transmis de la un nod la altul intr-o manieră circulară în jurul unui inel. În ________________. Asociere ____ 11. ajung la concluzia că este liber şi încep să transmită . sparge datele în pachete înainte de a fi transportate. ATM b. Bruiaj b.____ 8. 14. Reasociere ____ 10. fiecare nod este conectat la un dispozitiv central cum ar fi un hub sau un switch. Stea d. Comutare de pachete b. 70 . FDDI c. a. Pasarea jetonului c. Inel b. a. IPX Completați 12. Comutare de circuite d. Într-o topologie ________________. Comutare de circuite c. un ____________________ este o porţiune din reţea în care coliziunile apar dacă două noduri transmit date în acelaşi timp. Reţeaua cu comutare de _______________ . Într-o reţea Ethernet. a. utilizează un inel dublu de fibră optică pentru a transmite date la 100Mbps. Arbore ____ 9. 13. La capetele reţelei bus sunt rezistori de 50 de ohmi cunoscute ca ___________________ . ________________. Coliziune d. Bus c. SPX d.

_______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 71 . Desenaţi un exemplu de topologie inel. Desenaţi un exemplu de topologie stea. 3. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei inel? VANTAGES 8. Desenaţi un exemplu de topologie stea extinsă. Descrieţi o situaţie când se utilizează tehnologia hibridă. 7. Descrieţi diferenţa intre topologia fizica și cea logică ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2. Când pe o magistrală se conectează două reţele cu topologie stea configuraţia se numește topologie stea-magistrală. 4.TOPOLOGII DE RE EA Competența: Descrie topologiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! 1. Topologia ___________________ combină mai mult de un tip de topologie. 5. Desenaţi un exemplu de topologie magistrală. 9. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei stea 6.

Se taie firele la 1. 72 . Se verifica așezarea corectă a firelor in mufă. 3.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP. Procedeul este acelaşi! Se despletesc perechile si se ordonează firele conform standardului dorit (568 B).REALIZAŢI PRACTIC! . S-ar putea să găsiţi un cleşte sertizor care să aibă şi unealta de dezizolat inclusă.5 cm de mantaua de PVC. Competența: Selectează componentele fizice utilizate în reţelele de date Obiective: Mufarea unui cablu de reţea conform standardului 568B Timp de lucru: 15 minute Aveţi nevoie: 1. Se înfige cablul in mufa respectându-se poziţia mufei si ordinea firelor conform descrierilor de mai sus. 2. Se sertizează mufa folosindu-se cleştele de sertizare. Un tăietor special sau un cuter 1. Se taie mantaua de PVC a cablului la 3 cm de capăt folosind un tăietor specializat (se presează puţin si se executa o mișcare circulară în jurul cablului) sau un cuter (atenţie sa nu tăiaţi si firele). Un cleşte sertizor pentru mufe RJ45 2.

..... sunt fenomene fizice în general naturale. permitând un singur flux de lumină să parcurgă fibra 5) Unshielded …………. 8) Reţele LAN cu acces multiplu şi cu detectarea purtătoarei şi a coliziunilor 73 ..... 3) Mediu folosit de reţelele wireless.. care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu.. şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă..... 4) Fibrele care folosesc pentru transmisie semnale laser. pair. 6) Utilizat pentru transmiterea datelor prin fibrele optice 7) Undele .ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 Vertical: 1) Gruparea firelor la cablurile folosite în realizarea reţelelor Ehernet 100Base-TX 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor.....

6) Converteşte din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei 7) Unitate de date a protocolului de nivel 2 8) Semnifică sfârşitul cadrului şi poartă informaţiile referitoare la detectarea erorilor sub forma CRC. format din 7 straturi. http. 9) Echipament inteligent de nivel 3. 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor. email. 74 . 3) Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) 4) Model care defineşte un cadru de referinţă pentru reţele. 5) Reprezintă un set de reguli pe baza căruia se determina forma datelor si trasmisia acestora.ARITMOGRIF MODELUL OSI  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vertical: 1) Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fişiere.

10) date 11) Asigură siguranţa transmiterii datelor şi controlul fluxului de Unitate de date a protocolului de nivel 3 75 .

8) Domeniu de ……………. 9) Dispozitiv neinteligent (engl).. 5) Este utilă pentru interconectarea reţelelor locale ce utilizează tehnici de control al accesului la medii diferite.... cu mai multe porturi.. 10) Moment în care şirurile de biţi transmise de 2 sau mai multe calculatoare interferează 11) Punct din reţea în care se întâlnesc mai multe ramuri. 12) Conductor electric format din fire metalice izolate 13) Loc într-un echipament de reţea la care se conectează un echipament terminal 14) O porţiune de reţea delimitată de punţi.... 6) 7) Echipament de reţea de nivel I cu rolul de a retransmite informaţia (engl. 76 ....ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA  Vrei să te relaxezi învăţând? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Vertical: 1) . de reţea folosită pentru conectarea fizică a calculatorului la un LAN 2) Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele 3) Sistem de calcul care are implementată suita de protocoale TCP/ IP 4) Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă.......) Repetor ….. comutatoare sau rutere. reprezintă zona de reţea în care orice calculator membru al acesteia poate să transmită informaţii direct către alt calculator.

Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer. În cazul în care acea activitate este o reuşită. de exemplu. direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor. • Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat. • Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând • Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: • Denumirea activităţii • Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative. 77 . Un anumit şablon ar putea fi: o Rugaţi elevul să repete activitatea. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi.Soluţionarea activităţilor • Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. Apoi o Dacă a doua încercare a elevului eşuează. dar cu asistare suplimentare – de ex. o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. • Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea.

IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta ROUTER/ RUTERUL Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 2 78 . SWITCH/ COMUTATOR Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. HUB/ REPETOR Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă.g.FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente.

ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE 1 2 3 4 M 5 6 7 8 P E R E C H I F I B R A E T E R O N O M O D T W I S T E D L A S E R E L E C T R O M A G N E T I C E E T H E R N E T 79 .

ARITMOGRIF MODELUL OSI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A P L I C A R T E E I T T E E A P A O C S O Z H I T E C T P P R R E O N A R T A C C T D A E N H O A R I R S E L R U L E R E R O T P U R A P T O R T 80 .

ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 P O C O N N D D I I F S U C O M P U U R U P T L E G A R A T E B I R U S C A Z O D R A T N H T Z A T U R A D B E M T U I T O R B I E G O C R S E D A T E B L U G M E N T 81 .

fişe de observare. 82 . Folosind aceste modele. teme. aceste tipuri de dovezi.SUGESTII METODOLOGICE Implicațiile diferitelor modalități de utilizare a materialelor didactice pentru profesori şi elevi • Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. colectate atât de către profesor cât şi de către elev. simulări. trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc. pe care le găsiţi la Activităţi pentru elevi. • Pentru elevi. puteţi crea propriile fişe de lucru şi pentru conţinuturile ce nu au putut fi atinse în acest material. pot fi colectate într-o „mapă a elevului” Mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilităţi cheie • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc • Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate • Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului Recomandări: Pe baza fişelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fişe de lucru. astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. alături de alte experienţe pe care le pot avea. precum practica la locul de muncă. exerciții. Fişele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor.

83 . îi stimulează pe elevi să participe activ la acţiunile şcolii şi să se implice şi în viitor în organizarea manifestărilor deosebite ale acesteia. Această sarcină poate fi realizată foarte uşor şi de elevii cu cerințe educaționale speciale. Se vor discuta punctele ce trebuie atinse. îi învaţă să aplice activităţi de relaţii publice în activitatea lor viitoare. Se vor evidenţia lucrările realizate anterior care îi pot sprijini pe elevi în elaborarea proiectului. Propuneţi elevilor să caute informații pe internet. Se pot detalia subpunctele prezentate. prin sarcina specială propusă. se va realiza un plan al proiectului. Proiectul este propus este o lucrare pentru care se va oferi o perioadă de realizare mai mare. Elevii creativi pot fi încurajaţi să elaboreze mesaje promoționale.Sarcina suplimentară îi învaţă să citească şi alte articole de specialitate şi să se documenteze. În felul acesta pot fi stimulaţi. ci şi a celor privind comunicarea. Pot lucra şi în echipe la sarcina specială. Mai mult. aceste tipuri de acţiuni sunt uitate la nivelul firmelor mici. În general. Activităţile practice propuse duc nu numai la atingerea competenţelor privind reclama şi publicitatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful