P. 1
Comunicatii de Date Si Retele de Calculatoare

Comunicatii de Date Si Retele de Calculatoare

|Views: 664|Likes:
Published by Andrei9008

More info:

Published by: Andrei9008 on Oct 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2013

pdf

text

original

Sections

  • INTRODUCERE
  • COMPETENŢE
  • OBIECTIVE
  • MATERIALE DE REFERINȚĂ
  • TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI
  • MODELUL OSI &TCP/IP
  • RE EAUA TOKEN RING
  • SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC)
  • RE EAUA FDDI
  • REŢEAUA ETHERNET
  • ECHIPAMENTE DE REŢEA
  • CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)
  • CATEGORII DE CABLURI
  • REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER
  • CODURI DE LINIE
  • GLOSAR DE TERMENI
  • FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
  • FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
  • FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII
  • FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR
  • FIŞĂ DE LABORATOR
  • FIŞĂ DE EVALUARE
  • TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
  • FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE
  • TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI
  • DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR
  • FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN
  • TOPOLOGII DE RE EA
  • REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP
  • ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE
  • ARITMOGRIF MODELUL OSI
  • ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA
  • FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele
  • SUGESTII METODOLOGICE

These materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET

Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR Comunicații Comunica de date și rețele de calculatoare
PROFILUL: Tehnic NIVELUL: 3 SPECIALIZAREA: Tehnician operator tehnică de calcul ă

Bacau 2008

1

Autori:

Iordache Florin – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău Mojzi Mihai – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

POPESCU ANGELA, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

IVAN MYKYTYN, EXPERT WYG INTERNATIONAL

2

Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 4 COMPETENŢE ............................................................................................................................................................ 6 OBIECTIVE ..................................................................................................................................................................... 8 MATERIALE DE REFERINȚĂ......................................................................................................................................... 9 TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI ............................................................................ 10 MODELUL OSI &TCP/IP .................................................................................................................................................... 21 RE EAUA TOKEN RING .................................................................................................................................................... 22 ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING ....................................................................... 23 SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) ............................................................................................................ 24 RE EAUA FDDI ..................................................................................................................................................................... 25 REŢEAUA ETHERNET ........................................................................................................................................................ 27 ECHIPAMENTE DE REŢEA ............................................................................................................................................... 28 CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)............................................................................................. 29 CATEGORII DE CABLURI .................................................................................................................................................. 31 REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER .............................................. 34 CODURI DE LINIE ................................................................................................................................................................ 36 GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................................ 40 FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 45 FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI ............................................................................... 47 FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 49 FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR............................................................................................................ 50 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 51 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 53 FIŞĂ DE EVALUARE............................................................................................................................................................. 55 TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ......................................................................................................................... 56 FIŞĂ DE EVALUARE ............................................................................................................................................................ 58 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE .................................................................................................. 59 TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI ............................................................................. 60 DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR............................................................................... 63 FIŞĂ DE LUCRU – TOPOLOGII ȘI OPERA II CU LAN ...................................................................................................... 69 TOPOLOGII DE RE EA ....................................................................................................................................................... 71 REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP............................................................................... 72 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 73 ARITMOGRIF MODELUL OSI ............................................................................................................................................. 74 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA ........................................................................................................................ 76 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR .....................................................................................................................77 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE ............................................................................................................. 78 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 79 ARITMOGRIF MODELUL OSI ........................................................................................................................................... 80 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA .................................................................................................................. 81 SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................................. 82

3

INTRODUCERE Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru specializarea “tehnician operator tehnică de calcul”. Suplimentar, auxiliarul îşi propune să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune. Fiecare material din auxiliarul curricular (activităţi de învăţare, documente de evaluare, anexe, glosar, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea competenţelor tehnice specifice modulului „Comunicații de date și rețele de calculatoare”. Modulul „Comunicații de date și rețele de calculatoare” se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel : - 31 ore - teorie - 45 ore - laborator tehnologic Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP. În contextul vârstei elevilor din clasa a XII-a, având în vedere că aceştia încep să devină „adulţi”, profesorul trebuie să admită că pentru aceşti elevi creşte importanţa învăţării selective, creşte importanţa unei existenţe relativ independente, creşte dorinţa de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Prin urmare este obligatoriu ca activităţile de învăţare să fie structurate cu finalitate vizibilă, să nu existe aparenţa inutilităţii, să promoveze pragmatismul educaţional. În elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele cerinţe: elevii învaţă eficient atunci când o activitate de învăţare este considerată utilă; elevii învaţă când rezolvă o sarcină şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare; elevii au stiluri proprii de învăţare, cu viteze deosebite şi în moduri diferite;

4

ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse.). iar un elev ceea ce poate să facă la modul superlativ pe durata vârstei şcolare este să se instruiască temeinic ! 5 . descoperirea. jocuri de rol simulate etc. asigurând dezideratele unui învăţământ formativinformativ. Chiar dacă materialele din auxiliar se vor dovedi a fi „captivante”. activităţile de învăţare să beneficieze de o varietate de forme de prezentare (explicaţii ascultate. elevii au nevoie de timp suplimentar acordat special. demonstraţia. concretizată în rezultatele obţinute de elevi. Prezentul ghid auxiliar a fost realizat cu intenţia de a înlătura pe cât posibil eventualele momente de apatie ale elevilor de-a lungul unei ore de curs. Din perspectiva predării. folosirea multiplă a imaginilor oferite de tehnologia comunicaţiilor INTERNET şi utilizarea graficelor şi a schemelor bloc intuitive. profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea. demonstraţii scrise. fişe de evaluare. simularea.) care să stimuleze imaginaţia creatoare. observaţia. interesele. Pentru evaluare sunt recomandate teste. proiecţii video. În acest sens s-a urmărit : durata de concentrare intelectuală a unei activităţi de învăţare să nu depăşească 20 minute. accentuarea aspectelor pragmatice prin propunerea unor activităţi de învăţare care dezvoltă abilităţi şi competenţe utile într-un viitor posibil loc de muncă. în procesul de învăţare.elevii participă cu cunoştinţele lor (dobândite pe diverse căi anterior). atitudinea. concurs de întrebări. Auxiliarul curricular are în centrul atenţiei şi activitatea de evaluare. proiecte. gândirea inteligentă. experimentul. În final rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare. exerciţiul. etc. nivelul de aspiraţie. referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise. rezultatele nu vor putea fi optime dacă fiecare elev nu devine conştient că fiecare vârstă are atu-urile ei. pentru ordonarea informaţiilor noi şi pentru asocierea lor cu cunoştinţele mai vechi.

Comunicare C4. Principiile modulării Descrierea generală a reţelelor de date.1.adecvarea la audienţă 27.locul prezentării . folosind: Surse de informare: .Selectează componente fizice utilizate în reţele de date. C2. Explică principiile procedeelor de a transmite date. 27. Comunicare 5.manuale . 5. Descrierea sistemelor de comutaţie Reţeaua cu comutaţie de pachete Reţeaua ISDN Modele şi standarde Topologia reţelelor de calculatoare Conectori utilizaţi în reţelele de calculatoare Cabluri utilizate în reţelele de calculatoare Echipamente utilizate în reţelele de calculatoare Demonstrarea ablităţilor de realizare a unei p rezentări în situaţii de comunicare publică referitoarea la proiectarea unui circuit electronic.3.Explică principiile procedeelor de a transmite date.succesiunea logică . Susține prezentări pe teme profesionale C5. Elaborează documente pe teme profesionale. Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în rețelele digitale.4.2. C4. C3.reviste de specialitate .COMPETENŢE Comunicații de date și rețele de calculatoare C1. Descrierea transmisiilor şi interfeţelor sincrone.Descrie topologiile şi opera iile cu LAN. Organizarea prezentării: .articole .Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în re elele digitale. Unitate de competenţe 27.1. Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date.Susţine prezentări 6 . 27. Descrie topologiile și operațiile cu LAN.Comunica ii de date şi re ele de calculatoare Competenţe Conţinuturi tematice Descrierea transmisiilor şi interfeţelor asincrone.alte persoane. 27.baze de date .

Surse de informaţie: .intonaţie. - Conţinuturi tematice forma prezentării realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).pronunţie . 7 .articole . Situaţii de comunicare.rapoarte .manuale .exemplificări .gestică .3. grafică) .Unitate de competenţe Competenţe pe teme profesionale. Elaborează documente pe teme profesionale.literatură de specialitate . 5.baze de date interne şi externe Extragerea şi sintetizarea informaţiei.suport non-verbal (imagine. Tehnici de captare a atenţiei: .mimică asociată .

OBIECTIVE După parcurgerea modului Comunica ii de date și re ele de calculatoare elevii vor fi capabili să: Explice transmisiile asincrone Explice transmisiile sincrone Explice principiile de bază ale modulării Descrie sistemele de transmisii de date Descrie sistemele de comuta ie în telecomunica ii Descrie o re ea cu comuta ie de pachete Descrie avantajele re elei ISDN Compare performan ele re elelor Topologia re elelor de calculatoare Conectori utiliza i în re elele de calculatoare Cabluri utilizate în re elele de calculatoare Echipamente utilizate în re elele de calculatoare Să sus ină prezentări pe teme profesionale Elaboreze documente pe teme profesionale 8 .

MATERIALE DE REFERINȚĂ 9 .

adică trebuie sa cunoască frecventa şi faza secvenţei de date. iar in cazul al doilea. cantitate Temporizări . datele sunt transmise bit cu bit. iar receptorul citește bitul pe frontul coborâtor al tactului. frecventa şi faza Semnale . in primul caz.tratarea erorilor. nu sunt egale. Receptorul trebuie sa știe durata unui bit şi de unde începe bitul respectiv. In comunicaţia serială. Toate comunicaţiile sunt caracterizate de trei elemente principale: • • • Date . SEMNALE ŞI TEMPORIZARI Transmisia digitala de date a evoluat de la conexiunea intre un calculator cu echipamentele periferice. bitul 4 se pierde deoarece tactul receptorului este prea încet.DATE.sincronizarea intre receptor şi emiţător. 10 . Problemele apar când receptorul şi emiţătorul nu au un semnal de tact comun. apare o decalare. Din alte motive.frecventa şi faza Este necesar un mecanism care sa permită receptorului sa citească corect bitul curent de intrare la jumătatea duratei lui. sincronizarea este perfectă. Pentru a evita aceasta. pachet sau mesaj. pentru emiţător şi receptor. la calculatoare care comunica in reţele internaţionale complexe.TRANSMISIA SERIALA . fiecare bit este citit la mijlocul duratei lui. scheme de codificare. care nu pot fi depășite de magistrale paralele. receptorul trebuie resincronizat regulat la nivel de bit.înţelegerea lor. majoritatea transmisiilor de date intre calculatoare sunt făcute pe cale serială pentru a reduce costul cablului şi conectorilor. Daca duratele celor doua semnale de tact. Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact. emiţătorul scrie bitul pe frontul crescător al tactului. In figura de mai jos. Cu toate ca transferul paralel este mai rapid. Exista şi limitări fizice de distanţă. trebuie resincronizate şi începutul unui caracter. care după un anumit număr de biţi rezulta intr-o eroare. controlul fluxului şi rutare Sincronizare .

fără biţi de Start şi de Stop. caracterele sunt transmise rapid. care se bazează pe elemente de circuit suplimentare. Pentru ca aceasta metoda sa funcţioneze. unul după altul. Aceasta 11 . Pentru sincronizare. Altfel. iar semnalele de date şi tact folosesc aceeași perechi de fire. Pentru informaţia de fază.Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact atunci se spune ca lucrează in mod Sincron. Stop şi Paritate. realizata cu bitul de Stop. atunci lucrează in mod Asincron. trebuie sa existe. Astfel. cunoscut ca Bit de Start. daca au semnale de tact separate. în fata fiecărui octet transmis. In modul Sincron. emiţătorul nu trimite un tact deodată cu datele. o perioada de liniște intre caractere. Viteza de lucru se stabilește manual la începutul transmisiei. receptorul trebuie sa detecteze începutul bitului de Start. Transmisiile in mod sincron pot folosi scheme de inteligente de modulare. ci inserează un pseudo-impuls de tact. Acestea sunt transmise încontinuu şi când nu sunt date de transmis. detectabile de receptor. mesajul transmis este precedat de caractere speciale de sincronizare. In modul Asincron. pentru fiecare caracter ASCII avem o transmisie independentă. cu adăugarea biţilor de Start.

Paritatea este cea mai discutata metoda de detecţie a erorilor pentru protecţia transmisiilor seriale de caractere ASCII. Protocoale care folosesc aceasta metoda permit transferul de date la viteze mari. cunoscuta sub numele de codificare Manchester.metoda. De cele mai multe ori. nu oferă siguranţa mare Sume de control la nivel de bloc . emiţătorul prelucrează o parte din date şi generează un fel de semnătura pe care apoi o transmite împreună cu date utile. Codificarea datelor şi controlul erorilor Erorile pot apare când circuitele folosite pentru conexiune sunt afectata de zgomot (interferente electrice) cum ar fi: lămpi fluorescente. Exista mai multe metode care merita sa fie studiate: • • • Biți de paritate .simplu de aplicat . O metoda sincrona alternativă este folosita pentru transmisii seriale rapide noncaracter. Metodele de detecţie şi corecţie a erorilor se îndreaptă spre domeniile CD-ROM-urilor şi DVD-urilor. comutarea unor motoare mari.simplu de aplicat . Un astfel de protocol este şi protocolul HLDC. Canalele moderne de comunicaţie sunt din ce in ce mai fiabile. Deoarece tensiunile cu care se lucrează in calculatoare sunt mici. etc& Aceste vârfuri sunt induse in firele de comunicaţie care se comporta ca niște antene. in transmisia datelor. Daca cele doua semnături nu coincid. acesta prelucrează datele primite şi generează o semnătură pe care o compară cu cea primita. La oricare din metode. nu ajuta prea mult Împărțire polinomială . aceste informaţii sunt codificate înainte de transmisie. Toate aceste metode implica introducerea de informaţie neesenţială. Metoda 12 . pe lângă date utile. Când mesajul ajunge la receptor. orientate pe bit. atunci s-a produs o eroare.mai complicat de calculat. efectul pe care i-l are acest zgomot este important. este folosita in reţele Ethernet. oferă securitate Toate metodele de tratare a erorilor folosesc informaţie redundanta.

Nu este posibila corecţia erorii. adică folosind operatorul XOR. Divizorul se obţine cu algoritmul folosit la codurile Hamming. Codurile Hamming reprezintă o alta metoda care permite şi localizarea erorii prin adăugarea a mai mult de un bit de paritate după biţii utili. inversată şi adăugată la sfârșit. La recepţie. Restul împărţirii reprezintă semnătura care va fi adăugata la sfârșit. Prin aceasta metoda este posibila doar detecția erorii singulare. Suma de control la nivel de bloc este alt mecanism de detecţie a erorilor de transmisie. care apoi se însumează şi se obţine o sumă care va fi trunchiată. 13 . Pentru fiecare cuvânt este adăugat un bit de paritate (semnătura). Secvenţa de biţi este împărţită cu un număr special ales. se recalculează restul împărţirii şi daca nu coincide cu cel primit. Paritatea poate fi para (cuvântul conţine un număr par de 1) sau impara (cuvântul conţine un număr impar de 1).bitului de paritate se poate aplica pentru date binare de orice lungime. Prima data este necesar ca datele sa fie împărţite in blocuri. dar prin împărţire aritmetică. Prin urmare. ă O alta metoda de detecţie a erorilor este CRC (Cyclic Redundant Check). şi daca suma obţinuta nu este 0 atunci înseamnă ca datele sunt eronate şi secvenţa trebuie retransmisă. care includ şi suma de la sfârșit. O eroare dubla (afectează un număr par de biţi) nu poate fi detectată prin acest mecanism. atunci secvenţa este eronata. Un singur bit de paritate nu oferă informaţii despre poziţia erorii. Calcularea parităţii se poate face cu operatorul XOR (SAU Exclusiv) intre biţii cuvântului. La recepţie. aceasta metoda nu oferă prea multa securitate. după biţii utili. blocurile primite. Şi în acest caz se calculează o suma de control. Acest mecanism permite corecția erorii singulare şi detecția erorii duble. se aduna pe măsură ce sosesc. când sunt afectaţi un număr impar de biţi. Împărţirea se face in modulo 2. Este astfel posibila detecţia şi corecţia erorii.

Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volti. Acesta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini.998 % din toate erorile de orice lungime CRC-ul se poate calcula mai ușor prin metode hardware. cel mai folosit este standardul RS232 sau V24. toate erorile in rafala de maxim 16 biţi 2. la care de cele mai multe ori sunt legate doar 3 fire. iar un bit de 0 logic ca +9V. 99. iar 14 . Un CRC care generează un rest de 16 biţi poate detecta: 1. spre un alt modem legat la alt calculator. folosind registre cu deplasare şi porţi logice XOR. Standardul RS232 La nivelul hardware cel mai de jos al unei comunicaţii seriale. care folosind mai departe alte standarde de comunicaţie. transmite semnalul sub forma analogica. pe linia de telefon. Cupla seriala cu 9 pini (partea de la calculator) are urmatoarea configuratie: Acest tip de comunicaţie este folosit pentru a transmite un semnal digital de la un calculator la un modem.Performantele acestei metode sunt impresionante. Computerul se numeste DTE (Data Terminal Equipment). toate numerele impare de biţi din eroare 3.

15 . Lungimea cablului este de maxim 5m. fără sa fie nevoie sa se instaleze cate o placa PCI pentru fiecare periferic nou. pentru conectare la periferic (slave). care are ca scop interfaţarea mai ușoară intre echipamente periferice şi calculator. USB .5 Mo/s. se folosesc conectori standard Master şi Slave. In figura urmatoare este ilustrat rolul pe care-l are legatura RS232 in comunicatiile de date. pentru conectarea la calculator (master) şi la celalalt conectori de tip B. împărţită intre maxim 127 de dispozitive atașate. Cablul de comunicaţie are 4 fire din care doua sunt de date şi doua pentru alimentare (5V şi 0V). Pentru a face mai uşoară interconectarea intre echipamente. Acesta are la un capăt conectori de tip A.modem-ul DCE (Data Communications Equipment). Lăţimea de banda a portului USB este de 1.Universal Serial Bus USB sau Magistrala Seriala Universala este un nou standard de comunicaţie seriala de viteza mica.

Apare deci o problema de conectare. Numele de modem provine din termenii modulare-demodulare. Modem-uri Modem-ul este folosit intr-o conexiune Dial-Up pentru a permite calculatoarelor sa comunice la distante mari prin intermediul reţelei telefonice publice. Modem-ul convertește nivelele logice de 0 şi 1. in diferite 16 . Un modem tipic permite o viteza de comunicaţie intre 300 şi 56000 bps (bauds pe secunda). La un HUB se pot conecta alte HUB-uri sau direct periferice. Liniile telefonice lucrează cu semnale analogice. Dar calculatoarele lucrează cu semnale digitale. la care se pot lega doua sau mai multe HUB-uri (doua HUB-uri pe port USB) sau direct periferice. Aici intervine modem-ul. care se conectează intre calculator şi linia telefonica. Host este in general calculatorul (rădăcina arborelui). cel puţin la nivelul buclelor locale. USB HUB (sau dispozitiv de rutare) şi unităţi funcţionale conectate (periferice). prezente in calculator.Standardul USB folosește o conexiune de tip arbore in care sunt prezente următoarele elemente: USB Host (sau gazda).

cate doua pentru fiecare direcţie. se folosesc 4 tonuri diferite. Pentru al doilea mod. Pentru a permite comunicaţia in ambele direcţii simultan (full-duplex). iar nici un ton reprezintă 0 logic. 1 şi 0 logic sunt reprezentate prin tonuri diferite (FSK). Exista doua moduri de a face conversia.3400 Hz) pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. deoarece e foarte sensibila la zgomot 2. Un singur ton reprezintă 1 logic. modulatia in frecventa (FM) este des folosita deoarece are o toleranta mare la zgomot 17 . Frecventa tonurilor trebuie sa aparţină spectrului vorbirii (300 . modem-urile moderne folosesc tehnici complexe de modulare in amplitudine şi faza care sunt prezentate schematic mai jos: 1.tonuri. Pentru modularea purtătoarei pe linia telefonica. modulatia in amplitudine (AM) nu se folosește in transmisiile de date.

3. 18 . Aceasta tehnica de modulaţie este prezentata in figura următoare: 4. Daca faza se schimba cu multiplii de 90 grade. iar pentru un bit de 0 logic cu 0 grade (nu se schimba). modulatia in faza (PM) faza semnalului sinusoidal se schimba in funcţie de valoarea logica a semnalului digital Daca pentru un bit de 1 logic. modulatia in amplitudine şi faza (QAM) este folosita de modem-urile de mare viteza. atunci se pot transmite doi biţi simultan in același slot de timp. atunci pentru fiecare slot de timp se transmite un bit de informaţie. faza se schimba cu 180 grade. In aceasta tehnica de modulatie se schimba simultan şi amplitudinea şi faza semnalului.

O astfel de telecomanda are un microcontroler care citește o minitastatură şi in funcţie de butonul apăsat. acesta fiind şi cazul standardului RS232 prezentat anterior. Semnalul modulează fascicolul infraroșu emis de LED.Mediii fizice pentru transmisia seriala In mod uzual. Telecomenzi in infrarosu Telecomanda permite controlul de la distanta al unui dispozitiv. ultrasunete. in cazul de fata apart electronic de uz casnic (televizor. mediul fizic de transmisie este bazat pe fire de cupru... care folosesc ca suport fizic pentru transmiterea datelor. microunde sau radiofrecvenţa. emite un cod sub forma unui semnal digital pe o linie seriala. cele mai folosite sunt telecomenzile in infrarosu. In continuare sunt prezentate trei domenii in care comunicaţia se face prin modularea luminii. combina muzicala. Comunicaţiile seriale pot folosi şi alte medii de transmisie. IrDA (Infrared Data Asociation) 19 . etc. Astazi. videorecorder. cum ar fi: fascicole de raze infraroșii sau laser in aer sau conduse prin fibra optica. climatizator.). un fascicol de raze infrarosii provenit de la o dioda LED care lucreaza in spectrul respectiv.

IrDA definește un set de standarde care specifica felul in care se transmit datele. care presupune un impuls cu 1/4 din durata unui bit. distanta la care se comunica este de maxim 1 m la lumina zilei (10 Klux) şi un unghi de deflexie de 15 grade. Se pot obţine viteze de 4 Mbiti/s folosind tehnica de modulatie 4PPM. Conform standardul IrDA 1. Formatul unui cadru IR este același cu formatul unui cuvânt emis de portul serial asincron. fără fir. Un impuls IR reprezintă 0 logic. Un astfel de pachet folosește un cod CRC pe 32 de biti.0. Viteza de transmisie variază intre 2400 şi 115200 bps. 20 . poziţionat in una din cele 4 pozitii posibile. prin intermediul radiaţiei infraroșii. cat şi la protocoalele folosite. Specificaţiile IrDA se refera atât la dispozitivele fizice implicate in comunicaţie. codificând astfel 2 biti de date intr-un singur impuls IR. Dispozitivele IrDA comunica folosind LED-uri cu emisie in infraroșu cu lungimea de unda de 875 nm. iar lipsa lui reprezintă 1 logic. Semnalul emis este modulat in impuls şi are o durata de 3/16 din durata unui bit.

Sincronizează fluxurile de date înrudite. compresie TCP/IP Stratul aplicație Se ocupa de prezentarea si managementul sesiunilor. email.MODELUL OSI &TCP/IP OSI/ISO Stratul aplicație Asigură interacţiunea cu utilizatorul Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fișiere. cum ar fi cele video si audio pentru o transmisiune video Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. menţinerea si încheierea conexiunilor intre noduri. Stratul sesiune Facilitează iniţierea. Stratul prezentare Convertește din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei Oferă criptare. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. http etc. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Transmite biţii de date mediului fizic Stratul Fizic transmite biţii de date de la stratul legătură de date mediului fizic 21 .

Cablarea reţelei se face însă sub formă stelară. topologia realizata cea de fiind inel fizic. de la care pleacă legăturile către staţiile din reţea. o staţie de lucru Ehernet poate transmite date prin reţea numai dacă este în posesia tokenului. numit token. ‘Centrul’ stelei îl reprezintă concentratorul (numit Multistation Access Unit).RE EAUA TOKEN RING Principiu O reţea Token Ring consta din mai multe staţii legate intre ele prin legături punct – la punct. ceea ce înseamnă că fiecare utilizator obţine dreptul de a-și transmite date la intervale regulate. care poate transmite numai dacă linia este liberă. pentru asigurarea unei mai bune operativităţi in munca de întreţinere a reţelei. și 22 . Spre deosebire de o staţie Ethernet. În cazul reţelelor Ethernet utilizatorii trebuie să concureze pentru accesul la reţea. pentru a desemna dispozitivul care este autorizat să trimită din respectivul segment LAN. Reţelele Token Ring sunt mai deterministe decât cele Ethernet. Reţelele Token Ring utilizează un cadru special.

la sfarsitul receptiei inapoi a cadrului (cadrelor) transmise. C si D) au indeplinit doar in functia de repetare a bitilor de pe liniile ring pe cele ring-out corespunzatoare. semnaleaza aceasta prin setarea bitului E din campul ED daca 10 •statia. 11 23 . deci au transmis informatia mai ring-in out departe in retea •daca ele au detectat eroare de date. il elibereaza imediat. seteaza bitul I ( ) (Intermediate) din campul ED. si cand il sesizeaza. 5 •cand statia a transmis ultimul pachet. statiile care nu au posedat jetonul (statiile B. va elibera tokenul si va reactiva linia de repetare proprie (repeat path). il retine 1 •statia inhiba linia de repetare de bit ( statia (repeat path) 2 •statia incepe transmisia propriilor date statia 3 •statia transfera in retea bitii de date din campul Info statia 4 •daca statia mai are de transmis date (mai are de transmis alte cadre) si timpul alocat pentru retinerea tokenului daca THT (Timer Holding Token) nu a expirat. il cand scoate din retea (nu il mai retransmite) si devine disponibila sa elibereze tokenul. Daca nu mai are cadre de transmis. este nevoita sa astepte acest cadru si va transmite in retea biti de umplere (fill bit (fill bit) 7 8 •cand statia receptioneaza cadrul transmis (il recunoaste ca propriu prin intermediul campului de adresa SA).Folie transparentă ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING •statia asteapta receptia unui token pe linia ring statia ring-in. daca mai are date continua transmisia in conditiile descrise mai sus 9 •in timpul cat statia a transmis date in retea. reseteaza bitul I cand 6 •daca statia a terminat transmisia datelor proprii inaintea receptarii inapoi pe linia ring-in a primului cadru daca ringtransmis. pentru a semnaliza ca acest ) cadru nu este ultimul.

Câmpul FCS (Frame Check Sequence). respectiv ale statiei sursa a cadrului curent. Câmpul RI (Routing Information) contine informatie de dirijare necesara daca cadrul parcurge o retea extinsa prin folosirea de elemente de interconectare (se folosesc porţi cu dirijare de la sursa.5. pana la 30 de octeti. Structura cadrului este următoarea: Semnificatia campurilor din cadru este urmatoarea: Campuri Octeti SD 1 AC 1 FC 1 DA 6 SA 6 RI 0-30 INFO 17749 FCS 4 ED 1 FS 1 Câmpul SD (Starting Delimiter). SFS (Start- of-Frame Sequence).SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) Token Ring este o tehnică dezvoltată de către IBM şi standardizată de comisia IEEE în standardul 802.9ms. Cele doua campuri formeaza asa numita secventa de start a cadrului. ce contine informatii pentru accesul la mediu (la inel). Câmpul ED (Ending Delimiter) indica sfarsitul pachetului. Lungimea sa este variabila.749 octeti. Câmpurile DA (Destination Address) si SA (Source Address) reprezinta adresele pe 6 octeti ale statiei destinatare. care are o valoare maxima stabilita prin standard la 8. Câmpul AC (Access Control). Câmpul FS (Frame Status) este folosit pentru instiintarea statiei sursa despre modul cum a decurs transmisia cadrului Aceste ultime doua câmpuri formează secvenţa de terminare a cadrului EFS (End- of-Frame sequence). Câmpul Info reprezinta campul de date propriu-zis si poate avea o lungime de la 4 la 17. cu rolul de identificare al inceputul fizic al cadrului. reprezinta suma de control realizata prin calculul CRC asupra campurilor pachetului. THT (Timer Holding Token). Aceasta lungime depinde de viteza de transmisie (sau de durata unui bit. Câmpul FC (Frame Control) defineste continutul pachetului. notata t ) si de valoarea timpului acordat statiilor pentru retinerea tokenului. Fişă de documentare 24 .

şi utilizează cablaj cu fibră optică pentru a transmite date la viteza de 100Mbps. pe distanţe de până la 10 km. După cum se observă tokenul este trimis de pe un inel pe celălalt în încercarea de a se păstra reţeaua funcţională. FDDI este o reţea bazată pe circulaţia unui token. FDDI oferă un mecanism care permite reţelei să funcţioneze în continuare chiar dacă inelul a fost „spart”. FDDI oferă opţiunea pentru o topologie inel dublu. Această facilitate se numeşte autovindecare. tokenul circulând în sensuri opuse prin cele 2 inele. Acest 25 . similară cu reţeaua Token Ring.RE EAUA FDDI Fiber Distributed Data Interface constituie o metodă de acces destinată reţelelor LAN şi reţelelor MAN. FDDI permite alocarea lăţimii de bandă în timp real fapt care-l face ideal pentru o mare varietate de aplicaţii. Pentru aceasta este nevoie de 2 inele. în timp ce traficul prin celălalt inel are loc în sensul opus acelor de ceasornic. Traficul prin aceste inele se desfăşoară în sensuri opuse: traficul printr-un inel se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic.

Single Attachment Stations (SAS) sau staţii clasă B. Lăţimea de bandă pentru traficul sincron este alocată staţiilor care necesită transmiterea continuă a datelor (voce. In traficul asincron. Mecanismul de prioritate poate bloca staţiile care nu folosesc lăţimea de bandă sau care au un nivel de prioritate prea mic. Conform specificaţiilor FDDI. Fiecare staţie are atribuit un nivel de prioritate asincron şi poate folosi la un moment dat toată lăţimea de bandă asincronă. pentru realizarea conexiunilor fizice se foloseşte un inel dublu. 26 . În FDDI se întâlnesc 2 categorii de staţii: 1. ataşate ambelor inele.lucru este posibil prin cele 2 tipuri de trafic ce pot fi implementate: sincron şi asincron. lăţimea de bandă este alocată folosind o schemă de priorităţi cu 8 niveluri. video). în timp ce traficul asincron consumă restul. Traficul sincron poate consuma doar o porţiune din totalull lăţimii de bandă a unei reţele. ataşate inelului principal prin intermediul unui concentrator 2. Exemplul următor vă poate face o idee despre o configuraţie FDDI complexă (DAC – dual attachment concentrator). Dual Attachment Stations (DAS) sau staţii clasă A.

În această situaţie. fiecare pereche emiţător – receptor are la dispoziţie întreaga lăţime de bandă a reţelei Ethernet. Ethernet utilizează tehnica accesului multiplu cu sesizarea semnalului purtător şi detectarea coliziunii. Topologia tipică folosită este topologie bus. fibră. Înainte de a transmite date. hardware-ul Ethernet este prevăzut cu senzori de detectare a coliziunilor.d). ceea ce înseamnă ca toate staţiile de pe un segment de reţea folosesc în comun lărgimea de bandă totală. datele sunt ignorate iar staţiile care au trimis datele le vor retrimite. fiecare staţie trebuie să „asculte”reţeaua pentru a vedea dacă este utilizată. Adesea Ethernet este considerat ca fiind un mediu LAN partajat.REŢEAUA ETHERNET Ethernet este cea mai larg răspândită metodă de acces.3. Reţelele Ethernet au devenit atât de populare încât o specificaţie pentru conexiune LAN sau pentru o reţea LAN implică utilizarea Ethernet chiar dacă nu este specificată explicit. difuzând fiecare cadru prin mediul fizic respectiv (fir. 27 .m. fiind definită de standardul IEE 802.a. Datele sunt trimise doar dacă staţiile nu „aud” date trimise în reţea. Dacă reţeaua Ethernet este construită pe bază de comutatoare a atunci reţeaua nu mai este considerată ca fiind reţea partajată. COLIZIUNEA este situaţia în care două staţii detectează liniştea şi emit în acelaşi timp. eter s. Pentru a preîntâmpina problemele legate de coliziuni. Când o coliziune e detectată.

ECHIPAMENTE DE REŢEA Hub-ul/ Repetorul Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 1 Switch-ul/ Comutatorul Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta. Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde , localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 Router-ul/ Ruterul Este în esenţă un calculator cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Reglează traficul reţelei Echipament inteligent de nivel 3 Echipament de nivel 3

28

CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă mai mult. Categorii de cabluri TP UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat) Cablul UTP este cea mai des întâlnită variantă de cablu cu perechi răsucite din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspândit (dar nu şi cel mai fiabil) ce foloseşte cabluri UTP. STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu, fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei. Foliile de ecranare au, de asemenea, rolul de conductor de împământare. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring, dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă Pe lângă aceste 2 categorii mai există și combinații: FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite în folie) Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor externe. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat, cu tresă)

29

Asemănător cu FTP, singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile. S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP, fiind ecranat cu folie şi tresă. S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă) Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe. Categorii de cablu Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

30

CATEGORII DE CABLURI

Cat.1 Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.2 Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.3 Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10Mbps, având o frecvenţă de 16MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat.3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de standardul TIA/EIA568-B. Cat.4 Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.5 Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost înlocuită de categoria 5e. Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat.5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru frecvenţe de până la 100MHz. Cablul cat.5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100Mbps, precum 100BASE-TX Ethernet, deşi IEEE 802.3ab definea standarde pentru 1000BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat.5 avea 3 răsuciri la

31

Pentru conectarea cablului cat.: far-end crosstalk). specificaţiile mai stricte ale categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T.5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date.54 cm) de cablu de cupru AWG 24. dar dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23. pe distanţe scurte). precum Fast Ethernet. A fost acordată. dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale.fiecare ţol (2. în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi lungimea cablului orizontal. Deşi 1000BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat.6 Categoria 6. atenţie deosebită minimizării dezacordurilor de impedanţă la punctele de conexiune.6 este 90m.5e 250MHz (max). este un standard de cablu pentru Gigabit Ethernet şi alte protocoale de reţea. cat. cablul de categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt limitate tot la 90m lungime.: Enhanced)a cat.6 impune specificaţii mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem.plastic cu dispersie redusă. 32 . O altă caracteristică importantă este că firele sunt izolate cu fluoretilen-propilenă (FEP) .5e Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl. lungimea maximă a unui cablu orizontal cat. Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat. Cat. Pentru conectarea cablului cat. oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o frecvenţă dublă faţă de cat. În cazul unui canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt).5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ45. 5 şi 5e. de asemenea. definită în ANSI/TIA/EIA-568-B.5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45. Cat. Ca şi standardele anterioare. compatibil cu categoriile 3. de exemplu servicii de telefonie de bază.22001. Cat.6 conţine patru perechi de conductori de cupru. lungimea maximă admisă poate fi până la 100m.5. constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă.5 care adaugă specificaţii pentru telediafonie (engl.2-1. În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz). cu alte cuvinte. La fel ca pentru toate categoriile definite de TIA/EIA-568-B. Cablurile cat. reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps.5e sunt precizate în TIA/EIA-568-B.

utilizat împreună cu conectorii GG45. în vedere un standard de conectori dezvoltat de Simon.7 este de până la 600 MHz. Standardul cat. Se are.7 Categoria 7.7 poate avea ca terminaţie conectori GG45 compatibili cu conectorii RJ-45.2GHz). 33 . definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat.7/clasa F. de asemenea. denumită TERA.7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi mai stringente decât cele ale cat.6. Caracteristicile cat. ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1. s-a adăugat ecranare atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul.6. Această nouă interfaţă. reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat. este un standard de cablu pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile tradiţionale cat.5e şi cat.7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o lungime de 100m de cablu orizontal. frecvenţa normată a cablului cat.7/clasa F recunoscut în cadrul ISO/IEC 11801 Ed. 2. Cablul cat.0. Pentru a atinge aceste caracteristici.Cat.

În timpul acestui proces de sertizare lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). sunt aranjate în ordinea dorită. iar a doua pereche 34 . apoi sunt detorsadate firele. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt 1.2. va apărea o interferenţă între fire. Practic vorbind. etc. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. Cu alte cuvinte. se sertizează mufa.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT. trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. firul portocaliu. Atenţie: firele de Tx şi firele de Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche!!! Să observăm că prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2. trebuie tăiaţi cam 3-4 cm din manşon. Pentru mufarea cablurilor UTP există două standarde care specifică ordinea firelor în mufă: EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B. Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). asigurând un contact electric perfect. sunt tăiate firele. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat. astfel încât firul intră uşor. Perechile sunt de genul: firul alb-portocaliu. În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT (cele care sunt folosite de altfel) transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche. CROSSOVER ŞI ROLLOVER Cele mai întâlnire cabluri UTP cat5 sunt cele ce conţin 4 perechi de fire. minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului.3 şi 6. Aceste fire sunt colorate diferit: sunt 4 culori pline şi 4 culori ce conţin şi alb. generând crosstalk. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. În caz contrar. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei.

2 la 7. Cablul inversor (cross-over) . De ce este important de ştiut sau de respectat acest lucru? Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit. adică exact pe acei pini folosiţi. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6. ori va merge extrem de prost!). atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard. trebuie să avem în vedere că ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx. Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 . Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub. trebuie să o facem singuri. 35 . Există 3 mari tipuri de cabluri: Cablul normal.în SUA.pe pinii 3 şi 6. care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. iar în Statele Unite 568A.are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A . Dacă nu este respectat standardul există marele risc ca cele două fire folosite pentru Rx sau Tx să nu facă parte din aceeaşi pereche. Acest tip de cablu are pinii în oglindă. adică pinul 1 ajunge la pinul 8. În general în Europa se foloseşte standardul 568B. sau direct (straight-through) . etc. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni. Cablul de consolă (rollover) . folosind un cablu inversor. adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului. fie B-B în Europa).atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament. iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane.Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter.

Acest lucru poate fi important de exemplu în aplicaţiile pe liniile telefonice. care introduc atenuări puternice ale semnalului la frecvenţe mai mari de 300kHz • Eliminarea componentei continue din semnal • Utilizarea eficientă a benzii de frecvenţă. O informaţie analogică poate fi convertită în numeric. De asemenea şi procesul invers este posibil. Codarea semnalelor în banda de bază Spunem despre o transmisie de date că se face „în banda de bază” dacă semnalul de date nu suferă nici un fel de deplasare spectrală datorată modulaţiei.în varianta unipolară NRZ. Este astfel de dorit evitarea transmiterii unor secveţe de date care să corespundă unor şiruri lungi de 1. Un semnal este considerat numeric (digital) dacă el este discretizat în timp şi în amplitudine. În general. semnalul binar propriu zis nu este transmis pe linia de comunicaţie sub forma sa brută. amplitudinea acestora variază de o manieră continuă în timp. de exemplu semnalele video sau audio. informaţia transmisă poate fi de origine analogică sau numerică. ele trebuind regenerate periodic în cazul transmisiilor pe distanţe lungi. Motivele care stau la baza acestei codări sunt diverse: • Recuperarea tactului necesar unei transmisii sincrone este facilitată de către secvenţele binare care prezintă tranziţii cât mai numeroase între două stări care corespund unor simboluri. • Formarea spectrală („spectrum shaping”) a semnalului ce se transmite fără a utiliza tehnici de modulare sau filtrare. ci se utilizează diverse tehnici de codare a acestuia în prealabil. fie o tensiune negativă (-V) dacă ne referim la NRZ bipolar. Tehnici de codare Codarea NRZ (Not Return to Zero) Acest tip de codare foloseşte două nivele de tensiune diferite. respectiv 0. care rămân constante pe intervale bine precizate de timp (respectiv pe intervalul corespunzător duratei unui simbol). Pentru semnalele analogice.CODURI DE LINIE Într-o transmisiune de date. ceea ce înseamnă că amplitudinea sa poate lua doar anumite valori. Se pot transmite date cu un debit mai mare utilizând aceeaşi bandă de frecvenţă. Semnalele în banda de bază sunt supuse atenuărilor introduse de către liniile de transmisie. 36 . Astfel un „1” logic este reprezentat printr-un nivel pozitiv de tensiune (+V). în timp ce unui „0” îi corespunde fie o tensiune nulă (0V). respectiv conversia din numeric în analogic.

chiar şi în cazul transmisiei unor secvenţe lungi de „0” sau „1”. Eficienţa de utilizare a benzii este aceeași ca la NRZ. 37 .apare o tranziţie. sau fără tranziţie dacă se transmite „1”). Ideea care stă la baza codării Manchester este aceea de a determina o tranziţie pentru semnalul emis. 10BaseT. Principalul dezavantaj al codării de tip NRZ îl constituie lipsa tranziţiilor în cazul unor secvenţe lungi de biţi identici. Este evident că în acest fel se asigură sincronizarea între emiţător şi receptor. FDDI Codarea NRZI produce o tranziţie în semnal pentru fiecare „1”.NRZ-L(Level): echivalent cu NRZ (1 . Codarea Manchester Utilizări: Ehernet 10Base5. Pentru transmisia unui „0” nu se va mai produce nici un fel de tranziţie. 0 – apare o tranziţie Debitul maxim teoretic care poate fi atins intr-o transmisie NRZ este egal cu dublul benzii de frecvenţă ocupată de către semnal (pot fi transmişi 2 biţi/Hertz).Codarea NRZ cunoaşte câteva variante: . Astfel. BIΦ-M. Prima dintre ele este cunoscută şi sub denumirea de codare Manchester.NRZ-S(Space): 1 – nu apare nici o tranziţie. Codarea bifazică Se utilizează trei variante ale acestui tip de codare (BIΦ-L. ceea ce poate duce la pierderea sincronizării la receptor. 0 – nu apare nici o tranziţie . 10Base2. tranziţie care să apară la mijlocul perioadei de bit. În ceea ce priveşte codarea BIΦ-M. atunci o a doua tranziţie va apare la mijlocul intervalului de bit. 0 – nivel coborât) .NRZ-M(Mark): 1. ea presupune apariţia unei tranziţii la începutul oricărui interval de bit. urmată de o altă tranziţie la jumătatea acestui interval dacă se transmite „0”.nivel ridicat. un „1” este reprezentat printr-o tranziţe de la nivelul +V la nivelul –V. Dacă bitul este de „1”. Codarea BIΦ-S este exact inversa codării BIΦM (tranziţie la începutul intervalului de bit. Se poate observa că transmiterea unui şir lung de „0” poate provoca desincronizări. şi va fi prezentată ulterior. Codarea NRZI (Not Return to Zero Inverted) Utilizări: Fast Ethernet (100 Base Fx). iar „0” este reprezentat prin lipsa tranziţiei. BIΦ-S). 10 BaseFL. întrucât simbolurile binare sunt reprezentate prin tranziţii şi nu prin nivele constante (stări) ca la codajul de tip NRZ. Mai mult decât atât. în timp ce unei tranziţii de la nivelul –V la nivelul +V îi corespunde un „0”.

lucru care poate duce la pierderea sincronizării. în timp ce biţii de „1” sunt reprezentaţi alternativ prin tensiuni pozitive (+V). Dezavantajul codării Manchester constă în faptul că. conducând astfel la erori la recepţie. Un zgomot care afectează semnalul poate modifica nivelele transmise. Avantajele. Codarea AMI bipolară (AMI (AMI-Alternate Mark Inversion) Utilizare: transmisia ADSL (Additional Digital Subscriber Loop) Principiu: zerourile sunt reprezentate printr-un printr potenţial nul (absenţa semnalului electric pe linie). unde lipsa semnalului simbolizează un bit de „1”. iar „0” este reprezentat alternant prin potenţiale pozitive şi negative. s s-au dezvoltat o serie de tehnici de codare care at tind să îl înlocuiască pe acesta în sistemele moderne de transmisiuni. Astfel. pierderea Există şi varianta inversată a acestei codări. pentru a transmite cu un Manchester anumit debit binar. anume codajul pseudoternar. Vom trata în 38 . Acest inconvenient face codarea Manchester dificil de utilizat pentru debite ridicate. În acest tip de codare pot exista intervale lungi de lipsă semnal V). în timp ce fiecare bit de „0” este semnificat prin prezenţa unei tranziţii. respectiv dezavantajele acestui tip de codare sunt în ge general aceleaşi ca la codarea Manchester nediferenţială. respectiv negative (-V). este nevoie de o bandă de frecvenţe disponibilă dublă faţă de cea pe care am utiliza-o în cazul altor tipuri de codare (de exemplu pentru a o transmite cu un debit de 10Mbps avem nevoie de o lăţime de bandă de 10MHz). Codarea Manchester diferențială Utilizare: reţelele de tip Token Token-Ring La baza codării Manchester diferenţiale stă prezenţa sau absenţa unei tranziţii la începutul intervalului de tact. Plecând de la codajul AMI. (pentru secvenţe lungi de „0”). un bit de „1” este reprezentat prin lipsa unei tranziţii.scade drastic probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de mediul de transmisie. dar este puţin probabil că el va duce la inversarea tranziţiei sau la lipsa ei.

atunci codul corespunzător este 000+-0-+.dacă numărul de „1” ce urmează ultimului viol de bipolaritate este impar. Pentru a evita asemenea situaţii.dacă numărul de „1” de după ultimul viol de bipolaritate este par. fiecare bit de viol de bipolaritate trebuie ales de semn schimbat faţă de precedentul. Astfel: . E3 Principiu: Se doreşte din nou evitarea desincronizărilor ce ar putea apare la secvenţe de “0” lungi. date pe fire torsadate sau cablu coaxial) Idee: Plecând de la codajul AMI bipolar.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de „0” este de nivel pozitiv. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „000+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost pozitiv. respectiv cu „000-” în caz contrar. Utilizarea acestui tip de codare va produce două violări ale alternanţei “+ -“. 39 . şirul 100000000. ar putea fi codat astfel : +000+000+. .dacă impulsul anterior acestei secvenţe de 8 zerouri este de nivel negativ. se înlocuiesc secvenţele de 8 zerouri consecutive. Codarea HDB-3 (High Density Bipolar Order 3) Utilizare: standardele E1. situaţie care este improbabil să fie cauzată de către un zgomot. cu secvenţe în care să apară tranziţii pentru a se evita astfel pierderea sincronismului.continuare unele dintre aceste coduri. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „+00+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost negativ. atunci codul corespunzător este 000-+0+-. ultimul bit este înlocuit cu o tensiune de aceeaşi polaritate cu a ultimului bit de “1” introdus (viol de bipolaritate). Tot pentru a evita introducerea unei componente continue în semnal trebuie respectate regulile: . . De exemplu. respectiv cu „-00-” în caz contrar. Acest inconvenient este combătut astfel: dacă apare un şir de 4 zerouri consecutive. Această măsură ar putea duce însă la apariţia unei componente continue semnificative. Codarea B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution) Utilizare: standardul T1(transmisie rapidă de voce.

ce denotă o viteză a transmisiei de 10 mbps. Permite reţelelor locale să refolosească adresele. 40 . Ethernet reprezintă un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). la fel ca ISDN.iana. Adresă IP .Address Resolution Protocol .organizaţie a grupurilor industriilor americane care colaborează cu comitete de standarde din alte ţări pentru a dezvolta criterii ce facilitează schimburile și telecomunicaţiile internaţionale. ADSL utilizează porţiunea de lăţime de bandă neutilizata de voce. AutoIP . SCSI și ANSI.Un termen echivalent pentru Ethernet rapid.SYS. tehnologia ADSL poate livra viteze upstream (de la utilizator) de 640 kbps și downstream (către utilizator) de peste 6 mbps.4. dar în comparaţie cu viteza de transmisie ISDN de 64 kbps. 10BaseT .Blocuri de adrese IP rezervate de IANA (www. Nu se foloseşte în Internet. un standard îmbunătăţit pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). ARP . Cele mai importante realizări ale ANSI în domeniul informatic constau in: ASCII. În același timp.Cea mai des întâlnită forma a Ethernet.245. Exemplu de adresă IPv4: 198. 100BaseT Ethernet funcţionează în mod similar cu un Ethernet obișnuit. oferind transmisii concomitente de tipul voce și date. Cu excepţia adreselor private fiecare adresă internet este unică.Realizează pentru IP (Internet Protocol) găsirea adresei hardware a mașinii de destinaţie.American National Standards Institute . ADSL utilizează linia telefonică standard pentru a oferi comunicaţii de date cu viteza ridicată. doar ca poate transfera datele cu o viteza de maximum 100 mbps. de adresă IPv6: FEDC:BA87:200C:4267:FFFE:1080:0003:0016 Adresă IP privată .adresa gazdă pe 32 biţi (IPv4) sau 128 biţi (IPv6). ADSL .39.GLOSAR DE TERMENI 100BaseT . ANSI .Extensie la DHCP care permite unei gazde să îşi auto-atribuie o adresă IP dacă nu găseşte un server DHCP.Linie de abonat digital asimetrica (Asymmetric Digital Subscriber Line).org) pentru utilizate în scop privat. prin utilizarea cablului format din fire-pereche de cupru.

Viteza de procesare a informaţiilor este măsurata în numărul de biţi ce pot fi transferaţi intr-o secunda. numite pachete de date. Autentificare . în mod similar. Microsoft.600 bps.protocol de control al domeniului-gazda DHCP este un protocol pentru alocarea dinamica de adrese tip IP tuturor computerelor conectate la o reţea.atașament . Exemple de companii ce oferă browser-e: The Mozilla Organization.(1.program de navigare Web. CompuServe. când descărcaţi fișiere sau trimiteţi corespondenta electronica.024 biti). este mult mai eficienta trimiterea informaţiei în grupuri mai mari.Autentificarea asigura transmiterea corecta a datelor digitale către server-ul destinatar. Datapacket . un byte definește 8 biti (denumit totodată octet sau cuvânt). unui computer ii poate fi 41 . măsurata în kilobiti per secunda: 14. Un browser reprezintă interfaţa dumneavoastră cu mediul Web.în ciuda faptului ca un calculator și un modem pot transmite datele în secvenţe de un caracter. Un byte este abreviat cu ajutorul majusculei B.dinamic host control protocol . cu posibilitate de navigare prin nodurile Internet. bps . Un bit constituie cea mai mica unitate de date utilizata în informatica.024 biti. cu valoare egala cu 1 sau 0. atunci când navigaţi pe Internet.Pachet de date .Attachment . Cea mai simpla forma de autentificare necesita un nume de utilizator și o parola pentru accesarea unui anume cont. Noile generaţii de modemuri au viteza de procesare a informaţiilor mai mare de 9.024 x 1. Opera.Orice fișier cu legat de un mesaj e-mail constituie un atașament. DHCP .cifra binara. sau 210) sau mega . byte . O serie întreagă de pachete de e-mail utilizează modul de cifrare MIME pentru a atașa diferite fișiere la mesajele e-mail.(pentru 1. browser .De regula. autentificarea asigura destinatarul asupra integrităţii mesajului și a sursei acestuia.biți per secunda . Cu ajutorul DHCP. Prodigy și America Online. Secvenţele complexe de tipul celor de 16 și 32 de biţi sunt totodată utilizate în limbajul informatic.4 kbps constituie un minimum acceptabil. abreviat cu ajutorul literei cursive b și reprezentata deseori cu ajutorul prefixului kilo . pe care computerele le tratează ca unitate singulara. cu interpretare a fișierelor hypertext. bit . Diafonia este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare.

ce denota o transmise de vârf cu viteza de 10 mbps. ce nu permit decompilarea și re-vinderea sub titulatura proprie (spre deosebire de programele din domeniul public.Protocol de transfer al fișierelor .reprezintă aplicaţii tip software ce pot fi descarcate. Materialele freeware sunt protejate prin drepturi de autor. stocate sau redistribuite gratuit. facilitând astfel administrarea adreselor IP. la un alt calculator sau la internet prin intermediul unui modem. Acest termen face referinţa la doua specificaţii: convenţiile de denumire a sistemelorgazda și modul în care numele sunt alocate în mediul Internet.sistemul numelor de domeniu. Fiecare utilizator al serviciului e-mail are o adresa proprie de forma nume@domeniu. GNU). cei interesaţi o parcurg si. Cel mai popular tip de Ethernet este 10BaseT.2). DNS . daca după aceea mai au și alte întrebări. freeware . în momentul în care trimiteţi un mesaj e-mail sau direcţionaţi programul de navigare Web către o adresa tip URL. Ethernet .23.este o aplicaţie software ce protejează un server din cadrul unei reţele informatice prin echiparea cu masuri de securitate de tipul: apelare inversa sau codare defensiva.protocol internet utilizat pentru a copia fisiere intre diferite computere conectate la reţea. în momentul în care un computer se conectează la o reţea. Astfel. firewall .serviciu de posta electronica prin intermediul caruia se pot transmite mesaje și fisiere intre doua calculatoare / adrese de email. se adresează proprietarului acelui site. FTP . în mod automat și de fiecare data când se conectează la o reţea. Dial-Up Networking: Serviciu care va permite conectarea calculatorului dvs. FAQ: Prescurtarea în engleza a "Frequently Asked Questions" (Intrebari frecvent puse).constituie un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locala (LAN).domain name system . E-Mail: Electronic mail . 42 .123.alocata o adresa IP unica. De obicei diferite pagini internet construiesc o astfel de pagina pentru a răspunde la cele mai uzuale întrebări. sistemul numelor de domeniu traduce automat transcrierile alfanumerice în adrese Internet (serii de numere de tipul: 123. server-ul DHCP selectează și atribuie automat noului sistem o adresa IP din lista primara.

Permite mai multor gazde să acceseze un singur cont ISP pe baza unei singure adrese IP publice.Aceasta componenta hardware este utilizata la conectarea computerelor din cadrul unei reţele informatice (de regula. de exemplu în cazul unui atac nuclear.EDU. servind ca punct comun astfel încât informaţiile sa poată circula din cadrul unei locaţii centrale către oricare computer din reţeaua informatica.Următoarea generaţie a protocolului Internet. 43 . Marea schimbare este adresa pe 128 de biţi. Ideea initiala a fost de a construi o retea care va functiona chiar daca o mare portiune din ea este distrusa. Subdomeniu . Apoi urmează subdomeniile precum mail sau www.Network Address Translation translatează un set de adrese IP în altă adresă IP. IPv4 oferă circa 4 miliarde de adrese IP. bazate pe adresa IP destinaţie. este o reţea mondiala de reţele de calculatoare.com sau www.Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele.Protocol Internet IPv4 . IP .google. Ia decizii de înaintare a pachetelor.COM.com.deschidere . Router .valoare pe 16 biţi folosită pentru a se putea distinge între multiplele conexiuni simultane ale unei gazde. Internet . în conexiune tip Ethernet).un program sau echipament hardware ce transfera date intre retele informatice. Cel mai înalt nivel este cel superior precum .Structură de nume ierarhică folosită în internet. NAT . HUB .NET . O adresă pe 32 de biţi atribuită fiecărei gazde. rezultând mail. Într-o subreţea gazdele sunt direct accesibile.Versiunea actuală a protocolului Internet.nivelul inferior din ierarhia domeniului. Proprietarul domeniului poate crea oricâte subdomenii doreşte. Port . . termen cu utilizare frecventa în accesarea site-urilor Internet sau în transferul de mesaje tip e-mail intre diferite servere.google.gateway . cum ar fi www. A fost conceput de catre Advanced Research Projects Agency (ARPA) al guvernului american în anul 1969 și a fost numit ARPAnet.adeseori numit simplu "net". . Nume de domeniu . Mască subrețea . IPv6 . apoi numele de domeniu înregistrat cum ar fi google.Mască binară folosită la definirea limitei între adresa de reţea şi componenta gazdă a adresei.RO etc.

sistem de informare grafică bazat pe hipertext. pe O parte dintre termenii specifici domeniului rețelelor de calculatoare sunt rețelelor definiți în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca profesorul şi elevii să descopere şi să-i adauge prezentului glosar să-i i glosar. un nume gazdă accesibil oamenilor. WWW . 44 .Uniform Resource Locator. nu este o tragedie.folosit la stabilirea conexiunii iniţiale.comunicaţia nu necesită un router.255.0 are 24-biţi alocaţi porţiunii 24de reţea şi 8 biţi sunt rezervaţi pentru gazde. Este folosit atunci când nu este necesară sincronizarea celor două capete. UDP este adesea folosit la transmisia multimedia. ezervaţi TCP . TCP este un protocol de transfer capăt la capăt care reface erorile de transmisie şi este responsabil cu reordonarea pachetelor ce sosesc în altă ordine decât cea în care au fost transmise. URL . Comunicaţia între subreţele diferite necesită un router.User Datagram Protocol este un protocol neorientat pe conexiune.Transmission Control Protocol.World Wide Web. o mască de subreţea 255. De exemplu. UDP . Dacă un pachet se pierde pe drum.255. form Port bine cunoscut . un port bine cunoscut pentru serverele web este portul TCP 80. De exemplu.

Ah Să identifici topologia unei reţele Mecanismele de comunicare Sistemele de comutaţie în telecomunicaţii înțelegi..căutarea de informaţii din diverse materiale 45 .FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Modulul: Comunicații de date și rețele de calculatoare După parcurgerea acestui modul: ştii. să explici principiile de bază ale modulării să explici transmisiile sincrone și asincrone să utilizezi reţelele de date să alegi echipamentele necesare pentru realizarea reţelelor Activităţile propuse în continuare şi altele asemănătoare propuse de cadrele didactice te vor ajuta să atingi competenţele cerute pentru a deveni tehnician operator tehnică de calcul Poţi folosi fişele de lucru. modelul OSI modul de funcţionare a reţelelor de date poți. te poţi verifica realizând celelalte activităţi propuse...... Fişele de lucru constau în: .

Înainte de a rezolva exerciţiile propuse citeşte-le cu atenţie. • Fişe plan de acţiune. • Fişe de observaţie completate de colegi şi alte opinii privind activităţile desfăşurate. • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului. Dacă nu ai înţeles sau dacă nu şti la ce materiale să apelezi întreabă profesorul. fişe de analiză a activităţilor desfăşurate. • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc..exerciţii propuse spre rezolvare . 46 . Alte activităţi cuprind teme.întocmirea unui portofoliu ce cuprinde toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate Portofoliul sau mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate. exerciţii sau aplicaţii care te vor ajuta să îţi evaluezi singur nivelul de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse. • Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-ai rezolvat şi va evalua progresul realizat.

FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Numele elevului: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenț e care trebuie dobândite Aplicare în cadrul Dat a unității de competență Bine Evaluare Satis.Ref făcăt acer or e Data Activități efectuate şi comentarii Comentarii Priorități de dezvoltare Competențe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) Resurse necesare 47 .

• Competențe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. care trebuie dezvoltate şi evaluate. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. • Aplicare în cazul unității de competență Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice generale. în mod separat. • Competențele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. • Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane. evoluţia legată de diferite competenţe. reţete. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. • Priorități pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie. • Activități efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. 48 . materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Candidatul Data Data 49 .

. Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în întregime Să înţeleagă propoziţii Vocabular/ descifrare Trebuie să aflu mai mult Cărţi Manuale Ziare Fişe conspect Fişe de activităţi Statistici (grafice) Table/imagini proiectate Literatură de specialitate Notiţe Semne şi simboluri Instrucţiuni Referate Proiecte Site-uri web Lucrările altora Altele: ………………………………………………………………………………………… . 50 .FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR Scrieţi litera corespunzătoare în coloane.

controlează şi conduc procesul de muncă. Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective: • Să se asigure iluminatul. revine atât celor care organizează. încălzirea şi ventilaţia în laborator. • Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric. • Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile. de prevenire şi stingere a incendiilor. • Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive. cât şi celor care lucrează direct în producţie. • Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport. • Materialele utilizate se vor manevra cu grijă. • În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor. acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop. • Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii. cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor. • Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor. privitoare atât la protecţia muncii. pentru a nu se produce accidente 51 .FIŞĂ DE LABORATOR NUME ELEV: COALA: CLASA: NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. • Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire. iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului. În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor.

Elevii: • Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului. insuficienţe respiratorii. • Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase. • Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor. • Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură. etc. 52 . abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de ordine interioară. a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire. răniri ale ochilor.precum: răniri ale mâinilor. Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite. de aceea. • Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului. în linişte şi cu seriozitate. a mijloacelor de lucru. iar în timpul pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru. • Nu vor introduce obiecte în prizele electrice. • Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie. • Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului. • Manevrarea instrumentelor.

5. 13. 2. 6. 12. 17. 8. 10. 18. Încheiat astăzi ……………. Nr. 1.FIŞĂ DE LABORATOR PROCES-VERBAL. cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării instructajului pentru protecţia muncii. crt. 14. 3. NUMELE I PRENUMELE SEMNĂTURA 53 . 16. 4. 15. 11. 7. 9.

27. 25. 26. 21. 20. 54 . 28. Profesor. 29. 23. 30.19. 22. 24.

.... Comentarii: ........................... formativă şi/sau sumativă? Este nevoie de informaţii suplimentare Teste prestabilite Examinări pe parcurs Examinări finale Teme stabilite Proiecte Teste practice Prezentări orale Evaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrări Evaluare continuă Analize /rapoarte formale Demonstraţii Altele: ......................................................................................................................................... 55 ...FIŞĂ DE EVALUARE Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute Metoda de evaluare Da Nu Evaluarea este iniţială....................................................................................................

.. -17. 10... 16...... 3.. 9...... 5... CLASA.. 15... 14..... 13.. 8........ 4.. 12... 2. 11.. Aritmogrif Total puncte Nota obţinută 56 ..TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE COALA: DISCIPLINA : DATA: . TITLUL LECTIEI: Punctaj obţinut la Nr.... 6..crt Nume şi Prenume Aplicaţii 1. 7.

25. 19. 30. 57 . 22. 20. 23.18. 24. 29. 26. 28. 27. 21.

La ce se utilizează cablul UTP? 58 . De ce este util un ruter? _________________________________________________________________________________ 5. Care sunt echipamentele utilizate în realizarea reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ Ce înseamnă OSI? _________________________________________________________________________________ 4. Aţi utilizat până acum facilităţile oferite de o reţea de calculatoare? ______ 3. Aţi utilizat echipamente de reţea până acum? Completaţi 1. Care sunt avantajele utilizării reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 3. Unde se întâlnesc reţele de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 2. Aţi văzut până acum o reţea de calculatoare? ______ 2.FIŞĂ DE EVALUARE Această fişă are rolul de a ajuta profesorul să-şi facă o imagine despre ceea ce ştiţi legat de reţelele de calculatoare. De aceea sunteţi rugaţi să răspundeţi la întrebările de mai jos: Răspundeţi cu DA sau NU ______ 1.

În dreptunghiurile de sub fiecare simbol treceţi pentru început numele echipamentului asociat acelui simbol. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Argumentaţi apoi alegerea! Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . Echipament de nivel 2 59 . localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente.g. Apoi asociaţi la echipamentele din stânga caracteristicile din dreapta.FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE Competența: Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date Obiective: Să asociaţi corect anumite caracteristici la echipamentele date Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Aveţi date câteva caracteristici ale echipamentelor de reţea folosite curent în realizarea reţelelor Ethernet.

Specifică cum schimbările făcute unui strat trebuie propagate către celelalte straturi B. C.MODELUL OSI 1. A şi B 2. Transport. Sesiune. Transport 3. Legătură de date. Sesiune. Care sunt beneficiile folosirii unui model de rețea stratificat? A. 2. Transport. Legătură de date 2. Rețea. Transport 3. Aplicație. Prezentare. Nici una de mai sus 6. Sesiune 2 În ce strat al modelului OSI sunt biții împachetați în cadre? 1. 5. Pe ce strat al modelului OSI operează ruterele? 1. 4. Rețea 4. Fizic Aplicație. SMTP. Permite straturilor dezvoltate de diferiți producători să interopereze. A şi B 2. Care din următoarele sunt protocoalele startului transport? 1. C şi E 4. TCP şi UDP 2. MIDI. B. Rețea. JPEG 1. Aplicație. Se pune accent pe detalii şi nu pe funcționarea generală a rețelei D. A şi C 4. Facilitează detectarea şi corectarea erorilor C. Legătură de date. Fizic 5. Nici una de mai sus 5. Fizic Sesiune. E. D. Sesiune. IP şi TFTP 60 . D şi E 3. Prezentare.TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR . Toate de mai sus Aplicație. B. Transport. FTAM 4. A şi E 5. Prezentare 5. „sparge” procesul complex al rețelelor în părți mult mai uşor de supervizat.C şi E 3. TFTP. Aplicație 3. FTP. 3. Transport. Rețea. Sesiune. IP 3. 4. Straturile modelului OSI de sus în jos sunt: 1. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Criptare. Care din următoarele operează la nivelul stratului prezentare? A. LLC. Transport. Prezentare. Prezentare. 1. Legătură de date. Rețea. Fizic 4. A. Rețea. E. Fizic Fizic Legătură de date. Fizic 2.

Sesiune 10. Care strat stabileşte. Sesiune 14. Care strat se ocupă de formatarea datelor aplicațiilor astfel încât să fie inteligibile la destinație? 61 . Aplicație 8. prezentare şi sesiune 4. Legătură de date 2. Aplicație 4. Prezentare 5. Fizic 2. Transport 3. Aplicație 4. Rețea 9. Transport 4. menține şi încheie comunicațiile între aplicațiile de pe dispozitive diferite? 4. Aplicație 2. TFTP 7. În ce strat al modelului OSI este protocolul IP este implementat? 1. Care din următoarele sunt considerate a fi straturi superioare? 1. Sesiune 11. Transport 2. Aplicație prezentare. Legătură de date 3.5. Prezentare 3. Aplicație şi prezentare 3. Prezentare 5. Adevărat 2. Transport 5. 1. Adevărat sau Fals: Stratul Rețea utilizează adresele fizice pentru a ruta datele la destinatari. Legătură de date 12. Controlol traficului are loc în ce strat? 1. Fals 4. Rețea 2. sesiune şi transport 5. Sesiune 13. Legătură de date 3. Aplicație. Detecția şi repararea erorilor are loc la nivelul cărui strat? 1. Prezentare şi sesiune 2. Rețea 1. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Rețea 3. Criptarea are loc în ce strat? 1. Aplicație 5.

Legătură de date 62 . Transport 5. Sesiune 3. 3. 3.C. JPEG. 2. C. 4. Sesiune 3. GIF C şi D 1. Aplicație Prezentare Sesiune Transport Legătură de date 15. Rețea 4. 4. 5. 3. 2.D şi E Doar A Toate 16. E. 2. International Standards Organization Open Systems Interconnect Operating Standard Information Operating System Interconnection Open Systems Interface 4. 5. În ce strat se găsesc pachetele? 1. Legătură de date 19. Repetoarele şi huburile sunt dispozitive de strat …. 3.? 1. 4. 4. Fizic Sesiune Rețea Transport Legătură de date 17. MPEG. B. 5. Transport 5.1. Care din următoarele sunt standarde pentru stratul aplicație? A. MIDI. Rețea 18. C şi D B. Ce înseamnă OSI? 1. TIFF. Fizic 2. Fizic 2. 2. Ce strat face translarea între adresele fizice MAC şi logice? 1. D. B.

cunoscute ca octeţi.DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR Competenţa: Descrie topologiile şi operaţiile cu LAN Obiective: Obiective Să determinaţi adresa IP şi MAC a unui calculator Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipe ! Utilizarea comenzii ipconfig /all pentru a determina adresa MAC şi IP a unei „gazde” cu sistem de operare Windows XP / Vista într-o rețea Ethernet Lucrări preliminare Fiecare sistem de calcul conectat la o reţea Ethernet are o adresa MAC care este „arsă” în placa de reţea. De asemenea fiecare sistem de calcul conectat la o reţea locală / Internet are un identificator unic numit adresă IP. separate prin puncte (de exemplu 192. Comanda ipconfig /all afișează adresa IP a calculatorului dumneavoastră și informaţii despre reţea.168. Adresele MAC sunt de obicei afişate ca 6 seturi de numere hexazecimale separate de două puncte verticale sau liniuţe (de exemplu 15:aa:2f:3c:22:a1).1.Acces la comanda Run In acest laborator veţi “găsi” adresele MAC şi IP ale sistemului vostru de calcul.O staţie de lucru care este conectată la o reţea locală de calculatoare și care are adresa IP deja configurată . Adresele IP sunt afișate ca 4 numere.4). Pentru efectuarea lucrării e nevoie de următoarele: . Determinarea adresei MAC 63 . Pasul 1.

Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită 64 .a) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search b) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apare în secțiunea Programs c) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter d) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. Un exemplu este arătat în continuare.

___ : ___ : ___ :___ : __ : ___ : ___ :___ f) De ce ar putea un calculator avea mai multe adrese MAC? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ g) Exemplul de mai sus arată că sistemul nostru de calcul are o singură placă de reţea. Ce modificări constataţi? Adresa MAC se va afișa? Adresa MAC se schimbă vreo dată? 65 . Ce s-ar fi schimbat dacă sistemul nostru ar fi avut și o placă wireless? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ h) Deconectaţi cablul(rile) plăcii(lor) de reţea și utilizaţi comanda ipconfig /all din nou.e) Găsiţi adresa MAC a sistemului dumneavoastră și notaţi-o.

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ i) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Determinarea adresei IP j) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search k) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apăare în secțiunea Programs 66 .

_____ . _____ .l) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter m) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. _____ . Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită n) Găsiţi adresa IP a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. Care este rolul acestei comenzi? _________________________________________________________________ 67 . Un exemplu este arătat în continuare. _____ o) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ p) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /? și urmăriţi rezultatul afișat.

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ q) Care sunt facilităţile oferite de această comandă? 68 .

Inel b. ____ 5. backbone b. topologie fizică c. Stea d. Arbore 69 . Fizică ____ 7. O __________________ este o hartă sau model de dispunere a nodurilor într-o reţea a. FDDI ____ 6. Stea b. ____ 4. Bus c. O topologie ________________ constă într-un singur cablu ce conectează toate nodurile unei reţele fără alte dispozitive de interconectare. ____ 2. Răspunsuri multiple Identificaţi litera din dreptul opţiunii care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde la întrebare. a. cum ar fi campusurile colegiilor. Topologia inel este baza pentru reţelele Ethernet şi Fast Ethernet moderne. Cele mai multe reţele de tip magistrală folosesc cablul coaxial ca mediu fizic. Inel d. fiecare nod este conectat la două cele mai apropiate noduri astfel încât reţeaua întreagă formează un cerc. Ethernet d. Reţelele de tip magistrală sunt dificil de depanat deoarece este dificil de identificat locaţia defectului. Bus c. a. FDDI poate conecta LAN-uri din mai multe clădiri.FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN Competența: Descrie topologiile şi operaţiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Adevărat sau fals Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care false ____ 1. ____ 3. Într-o topologie ________________.

a. Bruiaj b. FDDI c. ajung la concluzia că este liber şi încep să transmită . utilizează un inel dublu de fibră optică pentru a transmite date la 100Mbps. Comutare de circuite d. În ________________. ATM b. Într-o reţea Ethernet. Bus c. a. SPX d. sparge datele în pachete înainte de a fi transportate. a. Într-o topologie ________________. Reasociere ____ 10. un pachet de 3 bytes este transmis de la un nod la altul intr-o manieră circulară în jurul unui inel. La capetele reţelei bus sunt rezistori de 50 de ohmi cunoscute ca ___________________ . Comutare de pachete b. 14. un ____________________ este o porţiune din reţea în care coliziunile apar dacă două noduri transmit date în acelaşi timp. Coliziune d. 70 .____ 8. Pasarea jetonului c. Inel b. 13. IPX Completați 12. O _______________ apare atunci când 2 noduri verifică simultan canalul de transmisiune. Arbore ____ 9. Asociere ____ 11. Comutare de circuite c. fiecare nod este conectat la un dispozitiv central cum ar fi un hub sau un switch. Stea d. ________________. a. Reţeaua cu comutare de _______________ .

_______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 71 . Desenaţi un exemplu de topologie stea extinsă. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei stea 6. 3. 9. Topologia ___________________ combină mai mult de un tip de topologie. 5. Desenaţi un exemplu de topologie inel. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei inel? VANTAGES 8. 7. Desenaţi un exemplu de topologie stea. Desenaţi un exemplu de topologie magistrală. Descrieţi o situaţie când se utilizează tehnologia hibridă. Descrieţi diferenţa intre topologia fizica și cea logică ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2.TOPOLOGII DE RE EA Competența: Descrie topologiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! 1. 4. Când pe o magistrală se conectează două reţele cu topologie stea configuraţia se numește topologie stea-magistrală.

5 cm de mantaua de PVC. Un tăietor special sau un cuter 1. Se înfige cablul in mufa respectându-se poziţia mufei si ordinea firelor conform descrierilor de mai sus. Se taie mantaua de PVC a cablului la 3 cm de capăt folosind un tăietor specializat (se presează puţin si se executa o mișcare circulară în jurul cablului) sau un cuter (atenţie sa nu tăiaţi si firele). 3.REALIZAŢI PRACTIC! . Se sertizează mufa folosindu-se cleştele de sertizare. Se verifica așezarea corectă a firelor in mufă. 72 . Procedeul este acelaşi! Se despletesc perechile si se ordonează firele conform standardului dorit (568 B). Un cleşte sertizor pentru mufe RJ45 2. Competența: Selectează componentele fizice utilizate în reţelele de date Obiective: Mufarea unui cablu de reţea conform standardului 568B Timp de lucru: 15 minute Aveţi nevoie: 1. Se taie firele la 1. S-ar putea să găsiţi un cleşte sertizor care să aibă şi unealta de dezizolat inclusă.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP. 2.

. 3) Mediu folosit de reţelele wireless. care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu... 8) Reţele LAN cu acces multiplu şi cu detectarea purtătoarei şi a coliziunilor 73 . 4) Fibrele care folosesc pentru transmisie semnale laser.. şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă.......... sunt fenomene fizice în general naturale.... 6) Utilizat pentru transmiterea datelor prin fibrele optice 7) Undele . pair.ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 Vertical: 1) Gruparea firelor la cablurile folosite în realizarea reţelelor Ehernet 100Base-TX 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor.... permitând un singur flux de lumină să parcurgă fibra 5) Unshielded ………….

9) Echipament inteligent de nivel 3. 74 .ARITMOGRIF MODELUL OSI  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vertical: 1) Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fişiere. format din 7 straturi. 3) Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) 4) Model care defineşte un cadru de referinţă pentru reţele. 6) Converteşte din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei 7) Unitate de date a protocolului de nivel 2 8) Semnifică sfârşitul cadrului şi poartă informaţiile referitoare la detectarea erorilor sub forma CRC. 5) Reprezintă un set de reguli pe baza căruia se determina forma datelor si trasmisia acestora. email. http. 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor.

10) date 11) Asigură siguranţa transmiterii datelor şi controlul fluxului de Unitate de date a protocolului de nivel 3 75 .

8) Domeniu de ……………..... 5) Este utilă pentru interconectarea reţelelor locale ce utilizează tehnici de control al accesului la medii diferite.... 6) 7) Echipament de reţea de nivel I cu rolul de a retransmite informaţia (engl. 12) Conductor electric format din fire metalice izolate 13) Loc într-un echipament de reţea la care se conectează un echipament terminal 14) O porţiune de reţea delimitată de punţi... 10) Moment în care şirurile de biţi transmise de 2 sau mai multe calculatoare interferează 11) Punct din reţea în care se întâlnesc mai multe ramuri.ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA  Vrei să te relaxezi învăţând? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Vertical: 1) ... 9) Dispozitiv neinteligent (engl).. reprezintă zona de reţea în care orice calculator membru al acesteia poate să transmită informaţii direct către alt calculator. comutatoare sau rutere. 76 ..) Repetor …..... cu mai multe porturi. de reţea folosită pentru conectarea fizică a calculatorului la un LAN 2) Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele 3) Sistem de calcul care are implementată suita de protocoale TCP/ IP 4) Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă..

direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor.Soluţionarea activităţilor • Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. • Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer. o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită. În cazul în care acea activitate este o reuşită. rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. • Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând • Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: • Denumirea activităţii • Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative. de exemplu. Un anumit şablon ar putea fi: o Rugaţi elevul să repete activitatea. Apoi o Dacă a doua încercare a elevului eşuează. 77 . Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat. • Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. dar cu asistare suplimentare – de ex.

Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Echipament de nivel 2 78 . HUB/ REPETOR Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta ROUTER/ RUTERUL Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. SWITCH/ COMUTATOR Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g.

ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE 1 2 3 4 M 5 6 7 8 P E R E C H I F I B R A E T E R O N O M O D T W I S T E D L A S E R E L E C T R O M A G N E T I C E E T H E R N E T 79 .

ARITMOGRIF MODELUL OSI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A P L I C A R T E E I T T E E A P A O C S O Z H I T E C T P P R R E O N A R T A C C T D A E N H O A R I R S E L R U L E R E R O T P U R A P T O R T 80 .

ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 P O C O N N D D I I F S U C O M P U U R U P T L E G A R A T E B I R U S C A Z O D R A T N H T Z A T U R A D B E M T U I T O R B I E G O C R S E D A T E B L U G M E N T 81 .

SUGESTII METODOLOGICE Implicațiile diferitelor modalități de utilizare a materialelor didactice pentru profesori şi elevi • Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. puteţi crea propriile fişe de lucru şi pentru conţinuturile ce nu au putut fi atinse în acest material. colectate atât de către profesor cât şi de către elev. 82 . aceste tipuri de dovezi. alături de alte experienţe pe care le pot avea. astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. fişe de observare. exerciții. • Pentru elevi. Fişele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor. pe care le găsiţi la Activităţi pentru elevi. teme. precum practica la locul de muncă. trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc. simulări. Folosind aceste modele. pot fi colectate într-o „mapă a elevului” Mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilităţi cheie • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc • Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate • Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului Recomandări: Pe baza fişelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fişe de lucru.

Activităţile practice propuse duc nu numai la atingerea competenţelor privind reclama şi publicitatea. ci şi a celor privind comunicarea. Proiectul este propus este o lucrare pentru care se va oferi o perioadă de realizare mai mare.Sarcina suplimentară îi învaţă să citească şi alte articole de specialitate şi să se documenteze. Se vor evidenţia lucrările realizate anterior care îi pot sprijini pe elevi în elaborarea proiectului. se va realiza un plan al proiectului. Se vor discuta punctele ce trebuie atinse. prin sarcina specială propusă. aceste tipuri de acţiuni sunt uitate la nivelul firmelor mici. Mai mult. Această sarcină poate fi realizată foarte uşor şi de elevii cu cerințe educaționale speciale. îi învaţă să aplice activităţi de relaţii publice în activitatea lor viitoare. În general. În felul acesta pot fi stimulaţi. îi stimulează pe elevi să participe activ la acţiunile şcolii şi să se implice şi în viitor în organizarea manifestărilor deosebite ale acesteia. Propuneţi elevilor să caute informații pe internet. Pot lucra şi în echipe la sarcina specială. Se pot detalia subpunctele prezentate. 83 . Elevii creativi pot fi încurajaţi să elaboreze mesaje promoționale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->