These materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET

Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR Comunicații Comunica de date și rețele de calculatoare
PROFILUL: Tehnic NIVELUL: 3 SPECIALIZAREA: Tehnician operator tehnică de calcul ă

Bacau 2008

1

Autori:

Iordache Florin – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău Mojzi Mihai – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

POPESCU ANGELA, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

IVAN MYKYTYN, EXPERT WYG INTERNATIONAL

2

Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 4 COMPETENŢE ............................................................................................................................................................ 6 OBIECTIVE ..................................................................................................................................................................... 8 MATERIALE DE REFERINȚĂ......................................................................................................................................... 9 TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI ............................................................................ 10 MODELUL OSI &TCP/IP .................................................................................................................................................... 21 RE EAUA TOKEN RING .................................................................................................................................................... 22 ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING ....................................................................... 23 SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) ............................................................................................................ 24 RE EAUA FDDI ..................................................................................................................................................................... 25 REŢEAUA ETHERNET ........................................................................................................................................................ 27 ECHIPAMENTE DE REŢEA ............................................................................................................................................... 28 CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)............................................................................................. 29 CATEGORII DE CABLURI .................................................................................................................................................. 31 REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER .............................................. 34 CODURI DE LINIE ................................................................................................................................................................ 36 GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................................ 40 FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 45 FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI ............................................................................... 47 FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 49 FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR............................................................................................................ 50 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 51 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 53 FIŞĂ DE EVALUARE............................................................................................................................................................. 55 TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ......................................................................................................................... 56 FIŞĂ DE EVALUARE ............................................................................................................................................................ 58 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE .................................................................................................. 59 TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI ............................................................................. 60 DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR............................................................................... 63 FIŞĂ DE LUCRU – TOPOLOGII ȘI OPERA II CU LAN ...................................................................................................... 69 TOPOLOGII DE RE EA ....................................................................................................................................................... 71 REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP............................................................................... 72 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 73 ARITMOGRIF MODELUL OSI ............................................................................................................................................. 74 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA ........................................................................................................................ 76 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR .....................................................................................................................77 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE ............................................................................................................. 78 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 79 ARITMOGRIF MODELUL OSI ........................................................................................................................................... 80 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA .................................................................................................................. 81 SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................................. 82

3

INTRODUCERE Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru specializarea “tehnician operator tehnică de calcul”. Suplimentar, auxiliarul îşi propune să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune. Fiecare material din auxiliarul curricular (activităţi de învăţare, documente de evaluare, anexe, glosar, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea competenţelor tehnice specifice modulului „Comunicații de date și rețele de calculatoare”. Modulul „Comunicații de date și rețele de calculatoare” se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel : - 31 ore - teorie - 45 ore - laborator tehnologic Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP. În contextul vârstei elevilor din clasa a XII-a, având în vedere că aceştia încep să devină „adulţi”, profesorul trebuie să admită că pentru aceşti elevi creşte importanţa învăţării selective, creşte importanţa unei existenţe relativ independente, creşte dorinţa de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Prin urmare este obligatoriu ca activităţile de învăţare să fie structurate cu finalitate vizibilă, să nu existe aparenţa inutilităţii, să promoveze pragmatismul educaţional. În elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele cerinţe: elevii învaţă eficient atunci când o activitate de învăţare este considerată utilă; elevii învaţă când rezolvă o sarcină şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare; elevii au stiluri proprii de învăţare, cu viteze deosebite şi în moduri diferite;

4

).elevii participă cu cunoştinţele lor (dobândite pe diverse căi anterior). exerciţiul. Auxiliarul curricular are în centrul atenţiei şi activitatea de evaluare. concretizată în rezultatele obţinute de elevi.) care să stimuleze imaginaţia creatoare. demonstraţia. pentru ordonarea informaţiilor noi şi pentru asocierea lor cu cunoştinţele mai vechi. nivelul de aspiraţie. iar un elev ceea ce poate să facă la modul superlativ pe durata vârstei şcolare este să se instruiască temeinic ! 5 . demonstraţii scrise. Chiar dacă materialele din auxiliar se vor dovedi a fi „captivante”. descoperirea. accentuarea aspectelor pragmatice prin propunerea unor activităţi de învăţare care dezvoltă abilităţi şi competenţe utile într-un viitor posibil loc de muncă. asigurând dezideratele unui învăţământ formativinformativ. simularea. etc. proiecte. activităţile de învăţare să beneficieze de o varietate de forme de prezentare (explicaţii ascultate. referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise. jocuri de rol simulate etc. elevii au nevoie de timp suplimentar acordat special. interesele. experimentul. folosirea multiplă a imaginilor oferite de tehnologia comunicaţiilor INTERNET şi utilizarea graficelor şi a schemelor bloc intuitive. proiecţii video. în procesul de învăţare. profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea. rezultatele nu vor putea fi optime dacă fiecare elev nu devine conştient că fiecare vârstă are atu-urile ei. gândirea inteligentă. observaţia. fişe de evaluare. Din perspectiva predării. ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse. În acest sens s-a urmărit : durata de concentrare intelectuală a unei activităţi de învăţare să nu depăşească 20 minute. concurs de întrebări. Pentru evaluare sunt recomandate teste. atitudinea. În final rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare. Prezentul ghid auxiliar a fost realizat cu intenţia de a înlătura pe cât posibil eventualele momente de apatie ale elevilor de-a lungul unei ore de curs.

2. Descrie topologiile și operațiile cu LAN.Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în re elele digitale. C4. Organizarea prezentării: .reviste de specialitate .COMPETENŢE Comunicații de date și rețele de calculatoare C1.Descrie topologiile şi opera iile cu LAN.baze de date .3. Descrierea sistemelor de comutaţie Reţeaua cu comutaţie de pachete Reţeaua ISDN Modele şi standarde Topologia reţelelor de calculatoare Conectori utilizaţi în reţelele de calculatoare Cabluri utilizate în reţelele de calculatoare Echipamente utilizate în reţelele de calculatoare Demonstrarea ablităţilor de realizare a unei p rezentări în situaţii de comunicare publică referitoarea la proiectarea unui circuit electronic. folosind: Surse de informare: .manuale .1. Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date. Unitate de competenţe 27. 5. Susține prezentări pe teme profesionale C5.4. Explică principiile procedeelor de a transmite date.locul prezentării . C3. Comunicare C4.Explică principiile procedeelor de a transmite date. Comunicare 5.alte persoane.Selectează componente fizice utilizate în reţele de date.adecvarea la audienţă 27.1. Descrierea transmisiilor şi interfeţelor sincrone. C2.Comunica ii de date şi re ele de calculatoare Competenţe Conţinuturi tematice Descrierea transmisiilor şi interfeţelor asincrone.succesiunea logică .Susţine prezentări 6 . Principiile modulării Descrierea generală a reţelelor de date.articole . Elaborează documente pe teme profesionale. Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în rețelele digitale. 27. 27. 27.

Surse de informaţie: .suport non-verbal (imagine. Situaţii de comunicare. - Conţinuturi tematice forma prezentării realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).exemplificări . Elaborează documente pe teme profesionale.articole .intonaţie.literatură de specialitate .pronunţie .Unitate de competenţe Competenţe pe teme profesionale.gestică . 5. 7 .3.baze de date interne şi externe Extragerea şi sintetizarea informaţiei. Tehnici de captare a atenţiei: .mimică asociată .rapoarte .manuale . grafică) .

OBIECTIVE După parcurgerea modului Comunica ii de date și re ele de calculatoare elevii vor fi capabili să: Explice transmisiile asincrone Explice transmisiile sincrone Explice principiile de bază ale modulării Descrie sistemele de transmisii de date Descrie sistemele de comuta ie în telecomunica ii Descrie o re ea cu comuta ie de pachete Descrie avantajele re elei ISDN Compare performan ele re elelor Topologia re elelor de calculatoare Conectori utiliza i în re elele de calculatoare Cabluri utilizate în re elele de calculatoare Echipamente utilizate în re elele de calculatoare Să sus ină prezentări pe teme profesionale Elaboreze documente pe teme profesionale 8 .

MATERIALE DE REFERINȚĂ 9 .

fiecare bit este citit la mijlocul duratei lui. SEMNALE ŞI TEMPORIZARI Transmisia digitala de date a evoluat de la conexiunea intre un calculator cu echipamentele periferice. 10 . datele sunt transmise bit cu bit. majoritatea transmisiilor de date intre calculatoare sunt făcute pe cale serială pentru a reduce costul cablului şi conectorilor.sincronizarea intre receptor şi emiţător. trebuie resincronizate şi începutul unui caracter. Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact.tratarea erorilor.înţelegerea lor. pachet sau mesaj. iar in cazul al doilea. emiţătorul scrie bitul pe frontul crescător al tactului. adică trebuie sa cunoască frecventa şi faza secvenţei de date. cantitate Temporizări . in primul caz. frecventa şi faza Semnale . Pentru a evita aceasta.frecventa şi faza Este necesar un mecanism care sa permită receptorului sa citească corect bitul curent de intrare la jumătatea duratei lui. sincronizarea este perfectă. pentru emiţător şi receptor. iar receptorul citește bitul pe frontul coborâtor al tactului. apare o decalare.TRANSMISIA SERIALA . bitul 4 se pierde deoarece tactul receptorului este prea încet. nu sunt egale. care nu pot fi depășite de magistrale paralele. Exista şi limitări fizice de distanţă. Problemele apar când receptorul şi emiţătorul nu au un semnal de tact comun. scheme de codificare. Toate comunicaţiile sunt caracterizate de trei elemente principale: • • • Date . Receptorul trebuie sa știe durata unui bit şi de unde începe bitul respectiv. la calculatoare care comunica in reţele internaţionale complexe.DATE. Cu toate ca transferul paralel este mai rapid. controlul fluxului şi rutare Sincronizare . receptorul trebuie resincronizat regulat la nivel de bit. care după un anumit număr de biţi rezulta intr-o eroare. In figura de mai jos. Daca duratele celor doua semnale de tact. In comunicaţia serială. Din alte motive.

unul după altul. fără biţi de Start şi de Stop. In modul Sincron. Astfel. Acestea sunt transmise încontinuu şi când nu sunt date de transmis. Transmisiile in mod sincron pot folosi scheme de inteligente de modulare. pentru fiecare caracter ASCII avem o transmisie independentă. receptorul trebuie sa detecteze începutul bitului de Start. realizata cu bitul de Stop. care se bazează pe elemente de circuit suplimentare.Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact atunci se spune ca lucrează in mod Sincron. In modul Asincron. cunoscut ca Bit de Start. atunci lucrează in mod Asincron. o perioada de liniște intre caractere. iar semnalele de date şi tact folosesc aceeași perechi de fire. Pentru informaţia de fază. ci inserează un pseudo-impuls de tact. daca au semnale de tact separate. mesajul transmis este precedat de caractere speciale de sincronizare. Pentru ca aceasta metoda sa funcţioneze. cu adăugarea biţilor de Start. emiţătorul nu trimite un tact deodată cu datele. Viteza de lucru se stabilește manual la începutul transmisiei. în fata fiecărui octet transmis. Altfel. detectabile de receptor. Stop şi Paritate. Aceasta 11 . trebuie sa existe. caracterele sunt transmise rapid. Pentru sincronizare.

Deoarece tensiunile cu care se lucrează in calculatoare sunt mici. De cele mai multe ori. etc& Aceste vârfuri sunt induse in firele de comunicaţie care se comporta ca niște antene. oferă securitate Toate metodele de tratare a erorilor folosesc informaţie redundanta. atunci s-a produs o eroare. Protocoale care folosesc aceasta metoda permit transferul de date la viteze mari. emiţătorul prelucrează o parte din date şi generează un fel de semnătura pe care apoi o transmite împreună cu date utile. efectul pe care i-l are acest zgomot este important. Exista mai multe metode care merita sa fie studiate: • • • Biți de paritate .mai complicat de calculat. orientate pe bit.metoda. Toate aceste metode implica introducerea de informaţie neesenţială. Canalele moderne de comunicaţie sunt din ce in ce mai fiabile. nu oferă siguranţa mare Sume de control la nivel de bloc . aceste informaţii sunt codificate înainte de transmisie. Metodele de detecţie şi corecţie a erorilor se îndreaptă spre domeniile CD-ROM-urilor şi DVD-urilor. acesta prelucrează datele primite şi generează o semnătură pe care o compară cu cea primita. este folosita in reţele Ethernet. Un astfel de protocol este şi protocolul HLDC. comutarea unor motoare mari. Paritatea este cea mai discutata metoda de detecţie a erorilor pentru protecţia transmisiilor seriale de caractere ASCII. Daca cele doua semnături nu coincid. O metoda sincrona alternativă este folosita pentru transmisii seriale rapide noncaracter. in transmisia datelor. Codificarea datelor şi controlul erorilor Erorile pot apare când circuitele folosite pentru conexiune sunt afectata de zgomot (interferente electrice) cum ar fi: lămpi fluorescente. Metoda 12 . La oricare din metode. cunoscuta sub numele de codificare Manchester.simplu de aplicat . Când mesajul ajunge la receptor. nu ajuta prea mult Împărțire polinomială .simplu de aplicat . pe lângă date utile.

Secvenţa de biţi este împărţită cu un număr special ales. Nu este posibila corecţia erorii. Suma de control la nivel de bloc este alt mecanism de detecţie a erorilor de transmisie. Un singur bit de paritate nu oferă informaţii despre poziţia erorii. care includ şi suma de la sfârșit. şi daca suma obţinuta nu este 0 atunci înseamnă ca datele sunt eronate şi secvenţa trebuie retransmisă. 13 . Pentru fiecare cuvânt este adăugat un bit de paritate (semnătura). adică folosind operatorul XOR. Şi în acest caz se calculează o suma de control. Acest mecanism permite corecția erorii singulare şi detecția erorii duble. Prin urmare. O eroare dubla (afectează un număr par de biţi) nu poate fi detectată prin acest mecanism. Paritatea poate fi para (cuvântul conţine un număr par de 1) sau impara (cuvântul conţine un număr impar de 1). se recalculează restul împărţirii şi daca nu coincide cu cel primit. Prima data este necesar ca datele sa fie împărţite in blocuri. inversată şi adăugată la sfârșit. La recepţie. care apoi se însumează şi se obţine o sumă care va fi trunchiată. Prin aceasta metoda este posibila doar detecția erorii singulare. când sunt afectaţi un număr impar de biţi. Codurile Hamming reprezintă o alta metoda care permite şi localizarea erorii prin adăugarea a mai mult de un bit de paritate după biţii utili. Este astfel posibila detecţia şi corecţia erorii. La recepţie. Restul împărţirii reprezintă semnătura care va fi adăugata la sfârșit. aceasta metoda nu oferă prea multa securitate. se aduna pe măsură ce sosesc. dar prin împărţire aritmetică. blocurile primite. ă O alta metoda de detecţie a erorilor este CRC (Cyclic Redundant Check). Divizorul se obţine cu algoritmul folosit la codurile Hamming. Împărţirea se face in modulo 2. atunci secvenţa este eronata. după biţii utili. Calcularea parităţii se poate face cu operatorul XOR (SAU Exclusiv) intre biţii cuvântului.bitului de paritate se poate aplica pentru date binare de orice lungime.

Performantele acestei metode sunt impresionante. cel mai folosit este standardul RS232 sau V24. la care de cele mai multe ori sunt legate doar 3 fire. toate erorile in rafala de maxim 16 biţi 2. Acesta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini. folosind registre cu deplasare şi porţi logice XOR. Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volti. Standardul RS232 La nivelul hardware cel mai de jos al unei comunicaţii seriale. 99. Un CRC care generează un rest de 16 biţi poate detecta: 1. transmite semnalul sub forma analogica.998 % din toate erorile de orice lungime CRC-ul se poate calcula mai ușor prin metode hardware. toate numerele impare de biţi din eroare 3. iar un bit de 0 logic ca +9V. Cupla seriala cu 9 pini (partea de la calculator) are urmatoarea configuratie: Acest tip de comunicaţie este folosit pentru a transmite un semnal digital de la un calculator la un modem. Computerul se numeste DTE (Data Terminal Equipment). care folosind mai departe alte standarde de comunicaţie. spre un alt modem legat la alt calculator. iar 14 . pe linia de telefon.

USB . In figura urmatoare este ilustrat rolul pe care-l are legatura RS232 in comunicatiile de date. Lăţimea de banda a portului USB este de 1.5 Mo/s. Acesta are la un capăt conectori de tip A. Lungimea cablului este de maxim 5m. împărţită intre maxim 127 de dispozitive atașate. 15 . pentru conectarea la calculator (master) şi la celalalt conectori de tip B.modem-ul DCE (Data Communications Equipment). Pentru a face mai uşoară interconectarea intre echipamente. care are ca scop interfaţarea mai ușoară intre echipamente periferice şi calculator. pentru conectare la periferic (slave). fără sa fie nevoie sa se instaleze cate o placa PCI pentru fiecare periferic nou. Cablul de comunicaţie are 4 fire din care doua sunt de date şi doua pentru alimentare (5V şi 0V).Universal Serial Bus USB sau Magistrala Seriala Universala este un nou standard de comunicaţie seriala de viteza mica. se folosesc conectori standard Master şi Slave.

Aici intervine modem-ul. La un HUB se pot conecta alte HUB-uri sau direct periferice. Numele de modem provine din termenii modulare-demodulare. prezente in calculator. Un modem tipic permite o viteza de comunicaţie intre 300 şi 56000 bps (bauds pe secunda). USB HUB (sau dispozitiv de rutare) şi unităţi funcţionale conectate (periferice). Apare deci o problema de conectare. in diferite 16 . Modem-uri Modem-ul este folosit intr-o conexiune Dial-Up pentru a permite calculatoarelor sa comunice la distante mari prin intermediul reţelei telefonice publice. care se conectează intre calculator şi linia telefonica. cel puţin la nivelul buclelor locale. Modem-ul convertește nivelele logice de 0 şi 1.Standardul USB folosește o conexiune de tip arbore in care sunt prezente următoarele elemente: USB Host (sau gazda). Dar calculatoarele lucrează cu semnale digitale. la care se pot lega doua sau mai multe HUB-uri (doua HUB-uri pe port USB) sau direct periferice. Liniile telefonice lucrează cu semnale analogice. Host este in general calculatorul (rădăcina arborelui).

modulatia in frecventa (FM) este des folosita deoarece are o toleranta mare la zgomot 17 . se folosesc 4 tonuri diferite. iar nici un ton reprezintă 0 logic. Frecventa tonurilor trebuie sa aparţină spectrului vorbirii (300 . 1 şi 0 logic sunt reprezentate prin tonuri diferite (FSK). Pentru al doilea mod. Pentru modularea purtătoarei pe linia telefonica.3400 Hz) pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. Un singur ton reprezintă 1 logic. modulatia in amplitudine (AM) nu se folosește in transmisiile de date. deoarece e foarte sensibila la zgomot 2. Pentru a permite comunicaţia in ambele direcţii simultan (full-duplex). cate doua pentru fiecare direcţie. modem-urile moderne folosesc tehnici complexe de modulare in amplitudine şi faza care sunt prezentate schematic mai jos: 1.tonuri. Exista doua moduri de a face conversia.

modulatia in amplitudine şi faza (QAM) este folosita de modem-urile de mare viteza. 18 . modulatia in faza (PM) faza semnalului sinusoidal se schimba in funcţie de valoarea logica a semnalului digital Daca pentru un bit de 1 logic. Daca faza se schimba cu multiplii de 90 grade. atunci se pot transmite doi biţi simultan in același slot de timp. faza se schimba cu 180 grade. iar pentru un bit de 0 logic cu 0 grade (nu se schimba). Aceasta tehnica de modulaţie este prezentata in figura următoare: 4.3. In aceasta tehnica de modulatie se schimba simultan şi amplitudinea şi faza semnalului. atunci pentru fiecare slot de timp se transmite un bit de informaţie.

etc. care folosesc ca suport fizic pentru transmiterea datelor. Astazi. ultrasunete.). cele mai folosite sunt telecomenzile in infrarosu.. O astfel de telecomanda are un microcontroler care citește o minitastatură şi in funcţie de butonul apăsat. videorecorder. emite un cod sub forma unui semnal digital pe o linie seriala. un fascicol de raze infrarosii provenit de la o dioda LED care lucreaza in spectrul respectiv. mediul fizic de transmisie este bazat pe fire de cupru. Semnalul modulează fascicolul infraroșu emis de LED. in cazul de fata apart electronic de uz casnic (televizor. acesta fiind şi cazul standardului RS232 prezentat anterior. climatizator. IrDA (Infrared Data Asociation) 19 .. In continuare sunt prezentate trei domenii in care comunicaţia se face prin modularea luminii. Comunicaţiile seriale pot folosi şi alte medii de transmisie. Telecomenzi in infrarosu Telecomanda permite controlul de la distanta al unui dispozitiv.Mediii fizice pentru transmisia seriala In mod uzual. combina muzicala. microunde sau radiofrecvenţa. cum ar fi: fascicole de raze infraroșii sau laser in aer sau conduse prin fibra optica.

0. fără fir. distanta la care se comunica este de maxim 1 m la lumina zilei (10 Klux) şi un unghi de deflexie de 15 grade. Un astfel de pachet folosește un cod CRC pe 32 de biti. Dispozitivele IrDA comunica folosind LED-uri cu emisie in infraroșu cu lungimea de unda de 875 nm. prin intermediul radiaţiei infraroșii. iar lipsa lui reprezintă 1 logic.IrDA definește un set de standarde care specifica felul in care se transmit datele. poziţionat in una din cele 4 pozitii posibile. Specificaţiile IrDA se refera atât la dispozitivele fizice implicate in comunicaţie. Semnalul emis este modulat in impuls şi are o durata de 3/16 din durata unui bit. Conform standardul IrDA 1. cat şi la protocoalele folosite. codificând astfel 2 biti de date intr-un singur impuls IR. 20 . Se pot obţine viteze de 4 Mbiti/s folosind tehnica de modulatie 4PPM. Formatul unui cadru IR este același cu formatul unui cuvânt emis de portul serial asincron. Un impuls IR reprezintă 0 logic. Viteza de transmisie variază intre 2400 şi 115200 bps. care presupune un impuls cu 1/4 din durata unui bit.

Stratul sesiune Facilitează iniţierea. http etc. cum ar fi cele video si audio pentru o transmisiune video Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date.MODELUL OSI &TCP/IP OSI/ISO Stratul aplicație Asigură interacţiunea cu utilizatorul Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fișiere. email. Stratul prezentare Convertește din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei Oferă criptare. compresie TCP/IP Stratul aplicație Se ocupa de prezentarea si managementul sesiunilor. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Transmite biţii de date mediului fizic Stratul Fizic transmite biţii de date de la stratul legătură de date mediului fizic 21 . Sincronizează fluxurile de date înrudite. menţinerea si încheierea conexiunilor intre noduri.

RE EAUA TOKEN RING Principiu O reţea Token Ring consta din mai multe staţii legate intre ele prin legături punct – la punct. de la care pleacă legăturile către staţiile din reţea. care poate transmite numai dacă linia este liberă. topologia realizata cea de fiind inel fizic. pentru asigurarea unei mai bune operativităţi in munca de întreţinere a reţelei. Reţelele Token Ring sunt mai deterministe decât cele Ethernet. și 22 . Reţelele Token Ring utilizează un cadru special. Cablarea reţelei se face însă sub formă stelară. Spre deosebire de o staţie Ethernet. numit token. ‘Centrul’ stelei îl reprezintă concentratorul (numit Multistation Access Unit). ceea ce înseamnă că fiecare utilizator obţine dreptul de a-și transmite date la intervale regulate. pentru a desemna dispozitivul care este autorizat să trimită din respectivul segment LAN. În cazul reţelelor Ethernet utilizatorii trebuie să concureze pentru accesul la reţea. o staţie de lucru Ehernet poate transmite date prin reţea numai dacă este în posesia tokenului.

si cand il sesizeaza. Daca nu mai are cadre de transmis. statiile care nu au posedat jetonul (statiile B.Folie transparentă ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING •statia asteapta receptia unui token pe linia ring statia ring-in. il retine 1 •statia inhiba linia de repetare de bit ( statia (repeat path) 2 •statia incepe transmisia propriilor date statia 3 •statia transfera in retea bitii de date din campul Info statia 4 •daca statia mai are de transmis date (mai are de transmis alte cadre) si timpul alocat pentru retinerea tokenului daca THT (Timer Holding Token) nu a expirat. reseteaza bitul I cand 6 •daca statia a terminat transmisia datelor proprii inaintea receptarii inapoi pe linia ring-in a primului cadru daca ringtransmis. 5 •cand statia a transmis ultimul pachet. il elibereaza imediat. semnaleaza aceasta prin setarea bitului E din campul ED daca 10 •statia. daca mai are date continua transmisia in conditiile descrise mai sus 9 •in timpul cat statia a transmis date in retea. va elibera tokenul si va reactiva linia de repetare proprie (repeat path). pentru a semnaliza ca acest ) cadru nu este ultimul. C si D) au indeplinit doar in functia de repetare a bitilor de pe liniile ring pe cele ring-out corespunzatoare. seteaza bitul I ( ) (Intermediate) din campul ED. la sfarsitul receptiei inapoi a cadrului (cadrelor) transmise. este nevoita sa astepte acest cadru si va transmite in retea biti de umplere (fill bit (fill bit) 7 8 •cand statia receptioneaza cadrul transmis (il recunoaste ca propriu prin intermediul campului de adresa SA). il cand scoate din retea (nu il mai retransmite) si devine disponibila sa elibereze tokenul. 11 23 . deci au transmis informatia mai ring-in out departe in retea •daca ele au detectat eroare de date.

notata t ) si de valoarea timpului acordat statiilor pentru retinerea tokenului. reprezinta suma de control realizata prin calculul CRC asupra campurilor pachetului.9ms. pana la 30 de octeti. THT (Timer Holding Token). ce contine informatii pentru accesul la mediu (la inel). respectiv ale statiei sursa a cadrului curent.749 octeti. care are o valoare maxima stabilita prin standard la 8.SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) Token Ring este o tehnică dezvoltată de către IBM şi standardizată de comisia IEEE în standardul 802. Cele doua campuri formeaza asa numita secventa de start a cadrului.5. Câmpul FC (Frame Control) defineste continutul pachetului. Câmpul AC (Access Control). Aceasta lungime depinde de viteza de transmisie (sau de durata unui bit. Câmpurile DA (Destination Address) si SA (Source Address) reprezinta adresele pe 6 octeti ale statiei destinatare. Structura cadrului este următoarea: Semnificatia campurilor din cadru este urmatoarea: Campuri Octeti SD 1 AC 1 FC 1 DA 6 SA 6 RI 0-30 INFO 17749 FCS 4 ED 1 FS 1 Câmpul SD (Starting Delimiter). Câmpul FS (Frame Status) este folosit pentru instiintarea statiei sursa despre modul cum a decurs transmisia cadrului Aceste ultime doua câmpuri formează secvenţa de terminare a cadrului EFS (End- of-Frame sequence). cu rolul de identificare al inceputul fizic al cadrului. Lungimea sa este variabila. Câmpul ED (Ending Delimiter) indica sfarsitul pachetului. Câmpul FCS (Frame Check Sequence). Câmpul RI (Routing Information) contine informatie de dirijare necesara daca cadrul parcurge o retea extinsa prin folosirea de elemente de interconectare (se folosesc porţi cu dirijare de la sursa. SFS (Start- of-Frame Sequence). Câmpul Info reprezinta campul de date propriu-zis si poate avea o lungime de la 4 la 17. Fişă de documentare 24 .

pe distanţe de până la 10 km. După cum se observă tokenul este trimis de pe un inel pe celălalt în încercarea de a se păstra reţeaua funcţională. în timp ce traficul prin celălalt inel are loc în sensul opus acelor de ceasornic. şi utilizează cablaj cu fibră optică pentru a transmite date la viteza de 100Mbps. FDDI este o reţea bazată pe circulaţia unui token. similară cu reţeaua Token Ring. Această facilitate se numeşte autovindecare. Pentru aceasta este nevoie de 2 inele.RE EAUA FDDI Fiber Distributed Data Interface constituie o metodă de acces destinată reţelelor LAN şi reţelelor MAN. FDDI oferă opţiunea pentru o topologie inel dublu. Traficul prin aceste inele se desfăşoară în sensuri opuse: traficul printr-un inel se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic. tokenul circulând în sensuri opuse prin cele 2 inele. FDDI oferă un mecanism care permite reţelei să funcţioneze în continuare chiar dacă inelul a fost „spart”. FDDI permite alocarea lăţimii de bandă în timp real fapt care-l face ideal pentru o mare varietate de aplicaţii. Acest 25 .

lucru este posibil prin cele 2 tipuri de trafic ce pot fi implementate: sincron şi asincron. Single Attachment Stations (SAS) sau staţii clasă B. ataşate inelului principal prin intermediul unui concentrator 2. video). în timp ce traficul asincron consumă restul. Conform specificaţiilor FDDI. ataşate ambelor inele. Fiecare staţie are atribuit un nivel de prioritate asincron şi poate folosi la un moment dat toată lăţimea de bandă asincronă. Dual Attachment Stations (DAS) sau staţii clasă A. lăţimea de bandă este alocată folosind o schemă de priorităţi cu 8 niveluri. pentru realizarea conexiunilor fizice se foloseşte un inel dublu. In traficul asincron. 26 . Mecanismul de prioritate poate bloca staţiile care nu folosesc lăţimea de bandă sau care au un nivel de prioritate prea mic. Traficul sincron poate consuma doar o porţiune din totalull lăţimii de bandă a unei reţele. Exemplul următor vă poate face o idee despre o configuraţie FDDI complexă (DAC – dual attachment concentrator). În FDDI se întâlnesc 2 categorii de staţii: 1. Lăţimea de bandă pentru traficul sincron este alocată staţiilor care necesită transmiterea continuă a datelor (voce.

a. Topologia tipică folosită este topologie bus. Adesea Ethernet este considerat ca fiind un mediu LAN partajat. fibră. Înainte de a transmite date. Dacă reţeaua Ethernet este construită pe bază de comutatoare a atunci reţeaua nu mai este considerată ca fiind reţea partajată. hardware-ul Ethernet este prevăzut cu senzori de detectare a coliziunilor. ceea ce înseamnă ca toate staţiile de pe un segment de reţea folosesc în comun lărgimea de bandă totală.3. datele sunt ignorate iar staţiile care au trimis datele le vor retrimite. fiecare staţie trebuie să „asculte”reţeaua pentru a vedea dacă este utilizată. Ethernet utilizează tehnica accesului multiplu cu sesizarea semnalului purtător şi detectarea coliziunii.m. Reţelele Ethernet au devenit atât de populare încât o specificaţie pentru conexiune LAN sau pentru o reţea LAN implică utilizarea Ethernet chiar dacă nu este specificată explicit.d). difuzând fiecare cadru prin mediul fizic respectiv (fir. COLIZIUNEA este situaţia în care două staţii detectează liniştea şi emit în acelaşi timp. fiecare pereche emiţător – receptor are la dispoziţie întreaga lăţime de bandă a reţelei Ethernet.REŢEAUA ETHERNET Ethernet este cea mai larg răspândită metodă de acces. fiind definită de standardul IEE 802. Când o coliziune e detectată. Datele sunt trimise doar dacă staţiile nu „aud” date trimise în reţea. eter s. 27 . În această situaţie. Pentru a preîntâmpina problemele legate de coliziuni.

ECHIPAMENTE DE REŢEA Hub-ul/ Repetorul Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 1 Switch-ul/ Comutatorul Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta. Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde , localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 Router-ul/ Ruterul Este în esenţă un calculator cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Reglează traficul reţelei Echipament inteligent de nivel 3 Echipament de nivel 3

28

CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă mai mult. Categorii de cabluri TP UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat) Cablul UTP este cea mai des întâlnită variantă de cablu cu perechi răsucite din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspândit (dar nu şi cel mai fiabil) ce foloseşte cabluri UTP. STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu, fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei. Foliile de ecranare au, de asemenea, rolul de conductor de împământare. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring, dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă Pe lângă aceste 2 categorii mai există și combinații: FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite în folie) Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor externe. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat, cu tresă)

29

Asemănător cu FTP, singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile. S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP, fiind ecranat cu folie şi tresă. S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă) Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe. Categorii de cablu Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

30

CATEGORII DE CABLURI

Cat.1 Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.2 Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.3 Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10Mbps, având o frecvenţă de 16MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat.3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de standardul TIA/EIA568-B. Cat.4 Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.5 Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost înlocuită de categoria 5e. Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat.5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru frecvenţe de până la 100MHz. Cablul cat.5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100Mbps, precum 100BASE-TX Ethernet, deşi IEEE 802.3ab definea standarde pentru 1000BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat.5 avea 3 răsuciri la

31

6 Categoria 6.54 cm) de cablu de cupru AWG 24. reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps. O altă caracteristică importantă este că firele sunt izolate cu fluoretilen-propilenă (FEP) . este un standard de cablu pentru Gigabit Ethernet şi alte protocoale de reţea. Cat.fiecare ţol (2. precum Fast Ethernet. Ca şi standardele anterioare.: Enhanced)a cat. de exemplu servicii de telefonie de bază. dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale. oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o frecvenţă dublă faţă de cat.22001. În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz). de asemenea. cu alte cuvinte.5e 250MHz (max). specificaţiile mai stricte ale categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T. cat. lungimea maximă admisă poate fi până la 100m.5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45. dar dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23. 5 şi 5e. pe distanţe scurte).6 impune specificaţii mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem.5 care adaugă specificaţii pentru telediafonie (engl. În cazul unui canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt). Pentru conectarea cablului cat.2-1. compatibil cu categoriile 3. A fost acordată.5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ45. în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi lungimea cablului orizontal.5e Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl.: far-end crosstalk).plastic cu dispersie redusă. atenţie deosebită minimizării dezacordurilor de impedanţă la punctele de conexiune. definită în ANSI/TIA/EIA-568-B. Pentru conectarea cablului cat.5e sunt precizate în TIA/EIA-568-B. Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat. Cablurile cat. cablul de categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt limitate tot la 90m lungime. Cat. La fel ca pentru toate categoriile definite de TIA/EIA-568-B. Cat. constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă.5. lungimea maximă a unui cablu orizontal cat.6 este 90m.5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date. 32 . Deşi 1000BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat.6 conţine patru perechi de conductori de cupru.

0.7 Categoria 7. 33 . Standardul cat. 2.7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o lungime de 100m de cablu orizontal.6. denumită TERA. frecvenţa normată a cablului cat. Pentru a atinge aceste caracteristici. definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat. ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1. utilizat împreună cu conectorii GG45.7/clasa F recunoscut în cadrul ISO/IEC 11801 Ed.5e şi cat.7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi mai stringente decât cele ale cat.Cat. s-a adăugat ecranare atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul. Această nouă interfaţă. în vedere un standard de conectori dezvoltat de Simon. Se are. Caracteristicile cat.6. reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat.7 poate avea ca terminaţie conectori GG45 compatibili cu conectorii RJ-45. este un standard de cablu pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile tradiţionale cat.2GHz).7/clasa F. de asemenea. Cablul cat.7 este de până la 600 MHz.

iar a doua pereche 34 . firul portocaliu. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. etc.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT.3 şi 6. Atenţie: firele de Tx şi firele de Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche!!! Să observăm că prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei.2. apoi sunt detorsadate firele. În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT (cele care sunt folosite de altfel) transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche. Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. trebuie tăiaţi cam 3-4 cm din manşon. generând crosstalk. În timpul acestui proces de sertizare lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric. iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. se sertizează mufa. Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. asigurând un contact electric perfect. Cu alte cuvinte. astfel încât firul intră uşor. Perechile sunt de genul: firul alb-portocaliu. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). Aceste fire sunt colorate diferit: sunt 4 culori pline şi 4 culori ce conţin şi alb. trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor. sunt tăiate firele. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. Pentru mufarea cablurilor UTP există două standarde care specifică ordinea firelor în mufă: EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt 1. sunt aranjate în ordinea dorită. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). va apărea o interferenţă între fire. minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului. În caz contrar. Practic vorbind. CROSSOVER ŞI ROLLOVER Cele mai întâlnire cabluri UTP cat5 sunt cele ce conţin 4 perechi de fire.

Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub. Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 .pe pinii 3 şi 6.în SUA. 35 . iar în Statele Unite 568A. De ce este important de ştiut sau de respectat acest lucru? Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit.Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter. fie B-B în Europa). etc. Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6. atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. adică pinul 1 ajunge la pinul 8. trebuie să avem în vedere că ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). Cablul inversor (cross-over) . lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. Dacă nu este respectat standardul există marele risc ca cele două fire folosite pentru Rx sau Tx să nu facă parte din aceeaşi pereche. 2 la 7. Cablul de consolă (rollover) . astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane. Acest tip de cablu are pinii în oglindă.atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament. sau direct (straight-through) .are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A . În general în Europa se foloseşte standardul 568B. adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului. iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. Există 3 mari tipuri de cabluri: Cablul normal. trebuie să o facem singuri. ori va merge extrem de prost!). Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard. adică exact pe acei pini folosiţi. care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni. folosind un cablu inversor.

respectiv conversia din numeric în analogic. în timp ce unui „0” îi corespunde fie o tensiune nulă (0V). Semnalele în banda de bază sunt supuse atenuărilor introduse de către liniile de transmisie. Tehnici de codare Codarea NRZ (Not Return to Zero) Acest tip de codare foloseşte două nivele de tensiune diferite.CODURI DE LINIE Într-o transmisiune de date. • Formarea spectrală („spectrum shaping”) a semnalului ce se transmite fără a utiliza tehnici de modulare sau filtrare. informaţia transmisă poate fi de origine analogică sau numerică. ceea ce înseamnă că amplitudinea sa poate lua doar anumite valori. de exemplu semnalele video sau audio. Pentru semnalele analogice. care introduc atenuări puternice ale semnalului la frecvenţe mai mari de 300kHz • Eliminarea componentei continue din semnal • Utilizarea eficientă a benzii de frecvenţă. Se pot transmite date cu un debit mai mare utilizând aceeaşi bandă de frecvenţă. Codarea semnalelor în banda de bază Spunem despre o transmisie de date că se face „în banda de bază” dacă semnalul de date nu suferă nici un fel de deplasare spectrală datorată modulaţiei. fie o tensiune negativă (-V) dacă ne referim la NRZ bipolar. ele trebuind regenerate periodic în cazul transmisiilor pe distanţe lungi. Un semnal este considerat numeric (digital) dacă el este discretizat în timp şi în amplitudine. 36 . Acest lucru poate fi important de exemplu în aplicaţiile pe liniile telefonice. care rămân constante pe intervale bine precizate de timp (respectiv pe intervalul corespunzător duratei unui simbol). De asemenea şi procesul invers este posibil. În general. ci se utilizează diverse tehnici de codare a acestuia în prealabil. Astfel un „1” logic este reprezentat printr-un nivel pozitiv de tensiune (+V). semnalul binar propriu zis nu este transmis pe linia de comunicaţie sub forma sa brută. Este astfel de dorit evitarea transmiterii unor secveţe de date care să corespundă unor şiruri lungi de 1. O informaţie analogică poate fi convertită în numeric. amplitudinea acestora variază de o manieră continuă în timp. respectiv 0. Motivele care stau la baza acestei codări sunt diverse: • Recuperarea tactului necesar unei transmisii sincrone este facilitată de către secvenţele binare care prezintă tranziţii cât mai numeroase între două stări care corespund unor simboluri.în varianta unipolară NRZ.

BIΦ-S). atunci o a doua tranziţie va apare la mijlocul intervalului de bit.apare o tranziţie. 10Base2.NRZ-S(Space): 1 – nu apare nici o tranziţie. întrucât simbolurile binare sunt reprezentate prin tranziţii şi nu prin nivele constante (stări) ca la codajul de tip NRZ. sau fără tranziţie dacă se transmite „1”). 0 – nivel coborât) . Astfel. Principalul dezavantaj al codării de tip NRZ îl constituie lipsa tranziţiilor în cazul unor secvenţe lungi de biţi identici. chiar şi în cazul transmisiei unor secvenţe lungi de „0” sau „1”. BIΦ-M. Pentru transmisia unui „0” nu se va mai produce nici un fel de tranziţie. Este evident că în acest fel se asigură sincronizarea între emiţător şi receptor. Prima dintre ele este cunoscută şi sub denumirea de codare Manchester. ea presupune apariţia unei tranziţii la începutul oricărui interval de bit. ceea ce poate duce la pierderea sincronizării la receptor. iar „0” este reprezentat prin lipsa tranziţiei. tranziţie care să apară la mijlocul perioadei de bit. 0 – apare o tranziţie Debitul maxim teoretic care poate fi atins intr-o transmisie NRZ este egal cu dublul benzii de frecvenţă ocupată de către semnal (pot fi transmişi 2 biţi/Hertz). Dacă bitul este de „1”. Ideea care stă la baza codării Manchester este aceea de a determina o tranziţie pentru semnalul emis. FDDI Codarea NRZI produce o tranziţie în semnal pentru fiecare „1”. Codarea NRZI (Not Return to Zero Inverted) Utilizări: Fast Ethernet (100 Base Fx). Eficienţa de utilizare a benzii este aceeași ca la NRZ. 37 . În ceea ce priveşte codarea BIΦ-M. Codarea bifazică Se utilizează trei variante ale acestui tip de codare (BIΦ-L.NRZ-M(Mark): 1. Codarea BIΦ-S este exact inversa codării BIΦM (tranziţie la începutul intervalului de bit. urmată de o altă tranziţie la jumătatea acestui interval dacă se transmite „0”. şi va fi prezentată ulterior. Codarea Manchester Utilizări: Ehernet 10Base5. un „1” este reprezentat printr-o tranziţe de la nivelul +V la nivelul –V.nivel ridicat.Codarea NRZ cunoaşte câteva variante: . 0 – nu apare nici o tranziţie . în timp ce unei tranziţii de la nivelul –V la nivelul +V îi corespunde un „0”. 10BaseT. 10 BaseFL.NRZ-L(Level): echivalent cu NRZ (1 . Se poate observa că transmiterea unui şir lung de „0” poate provoca desincronizări. Mai mult decât atât.

iar „0” este reprezentat alternant prin potenţiale pozitive şi negative. anume codajul pseudoternar. în timp ce biţii de „1” sunt reprezentaţi alternativ prin tensiuni pozitive (+V). respectiv negative (-V). Vom trata în 38 .scade drastic probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de mediul de transmisie. s s-au dezvoltat o serie de tehnici de codare care at tind să îl înlocuiască pe acesta în sistemele moderne de transmisiuni. Dezavantajul codării Manchester constă în faptul că. Astfel. dar este puţin probabil că el va duce la inversarea tranziţiei sau la lipsa ei. Codarea Manchester diferențială Utilizare: reţelele de tip Token Token-Ring La baza codării Manchester diferenţiale stă prezenţa sau absenţa unei tranziţii la începutul intervalului de tact. (pentru secvenţe lungi de „0”). un bit de „1” este reprezentat prin lipsa unei tranziţii. pentru a transmite cu un Manchester anumit debit binar. Codarea AMI bipolară (AMI (AMI-Alternate Mark Inversion) Utilizare: transmisia ADSL (Additional Digital Subscriber Loop) Principiu: zerourile sunt reprezentate printr-un printr potenţial nul (absenţa semnalului electric pe linie). lucru care poate duce la pierderea sincronizării. Acest inconvenient face codarea Manchester dificil de utilizat pentru debite ridicate. Avantajele. În acest tip de codare pot exista intervale lungi de lipsă semnal V). conducând astfel la erori la recepţie. este nevoie de o bandă de frecvenţe disponibilă dublă faţă de cea pe care am utiliza-o în cazul altor tipuri de codare (de exemplu pentru a o transmite cu un debit de 10Mbps avem nevoie de o lăţime de bandă de 10MHz). Plecând de la codajul AMI. pierderea Există şi varianta inversată a acestei codări. respectiv dezavantajele acestui tip de codare sunt în ge general aceleaşi ca la codarea Manchester nediferenţială. Un zgomot care afectează semnalul poate modifica nivelele transmise. unde lipsa semnalului simbolizează un bit de „1”. în timp ce fiecare bit de „0” este semnificat prin prezenţa unei tranziţii.

se înlocuiesc secvenţele de 8 zerouri consecutive. fiecare bit de viol de bipolaritate trebuie ales de semn schimbat faţă de precedentul.dacă numărul de „1” ce urmează ultimului viol de bipolaritate este impar. Utilizarea acestui tip de codare va produce două violări ale alternanţei “+ -“. Codarea B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution) Utilizare: standardul T1(transmisie rapidă de voce. ar putea fi codat astfel : +000+000+. . atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „+00+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost negativ. Tot pentru a evita introducerea unei componente continue în semnal trebuie respectate regulile: . ultimul bit este înlocuit cu o tensiune de aceeaşi polaritate cu a ultimului bit de “1” introdus (viol de bipolaritate). Astfel: . Pentru a evita asemenea situaţii. cu secvenţe în care să apară tranziţii pentru a se evita astfel pierderea sincronismului.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de 8 zerouri este de nivel negativ. Această măsură ar putea duce însă la apariţia unei componente continue semnificative. Acest inconvenient este combătut astfel: dacă apare un şir de 4 zerouri consecutive.continuare unele dintre aceste coduri.dacă numărul de „1” de după ultimul viol de bipolaritate este par. şirul 100000000. respectiv cu „000-” în caz contrar.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de „0” este de nivel pozitiv. Codarea HDB-3 (High Density Bipolar Order 3) Utilizare: standardele E1. E3 Principiu: Se doreşte din nou evitarea desincronizărilor ce ar putea apare la secvenţe de “0” lungi. 39 . atunci codul corespunzător este 000+-0-+. De exemplu. respectiv cu „-00-” în caz contrar. situaţie care este improbabil să fie cauzată de către un zgomot. date pe fire torsadate sau cablu coaxial) Idee: Plecând de la codajul AMI bipolar. atunci codul corespunzător este 000-+0+-. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „000+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost pozitiv. .

oferind transmisii concomitente de tipul voce și date. un standard îmbunătăţit pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN).39.GLOSAR DE TERMENI 100BaseT .SYS.Un termen echivalent pentru Ethernet rapid. dar în comparaţie cu viteza de transmisie ISDN de 64 kbps.Blocuri de adrese IP rezervate de IANA (www. Adresă IP .org) pentru utilizate în scop privat. de adresă IPv6: FEDC:BA87:200C:4267:FFFE:1080:0003:0016 Adresă IP privată . ADSL utilizează porţiunea de lăţime de bandă neutilizata de voce. SCSI și ANSI.adresa gazdă pe 32 biţi (IPv4) sau 128 biţi (IPv6). 10BaseT . ADSL .organizaţie a grupurilor industriilor americane care colaborează cu comitete de standarde din alte ţări pentru a dezvolta criterii ce facilitează schimburile și telecomunicaţiile internaţionale. În același timp. Exemplu de adresă IPv4: 198.Address Resolution Protocol . 100BaseT Ethernet funcţionează în mod similar cu un Ethernet obișnuit. ADSL utilizează linia telefonică standard pentru a oferi comunicaţii de date cu viteza ridicată. Nu se foloseşte în Internet.4. AutoIP . Permite reţelelor locale să refolosească adresele.245. Ethernet reprezintă un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN).Cea mai des întâlnită forma a Ethernet. prin utilizarea cablului format din fire-pereche de cupru. tehnologia ADSL poate livra viteze upstream (de la utilizator) de 640 kbps și downstream (către utilizator) de peste 6 mbps. 40 .Linie de abonat digital asimetrica (Asymmetric Digital Subscriber Line). ce denotă o viteză a transmisiei de 10 mbps. Cu excepţia adreselor private fiecare adresă internet este unică. ANSI . doar ca poate transfera datele cu o viteza de maximum 100 mbps. Cele mai importante realizări ale ANSI în domeniul informatic constau in: ASCII. ARP .Realizează pentru IP (Internet Protocol) găsirea adresei hardware a mașinii de destinaţie.American National Standards Institute .Extensie la DHCP care permite unei gazde să îşi auto-atribuie o adresă IP dacă nu găseşte un server DHCP. la fel ca ISDN.iana.

atunci când navigaţi pe Internet.biți per secunda . autentificarea asigura destinatarul asupra integrităţii mesajului și a sursei acestuia.dinamic host control protocol . Microsoft.program de navigare Web. Autentificare . cu valoare egala cu 1 sau 0.atașament .024 biti. Cu ajutorul DHCP. Secvenţele complexe de tipul celor de 16 și 32 de biţi sunt totodată utilizate în limbajul informatic. O serie întreagă de pachete de e-mail utilizează modul de cifrare MIME pentru a atașa diferite fișiere la mesajele e-mail. Noile generaţii de modemuri au viteza de procesare a informaţiilor mai mare de 9. când descărcaţi fișiere sau trimiteţi corespondenta electronica. este mult mai eficienta trimiterea informaţiei în grupuri mai mari. un byte definește 8 biti (denumit totodată octet sau cuvânt). măsurata în kilobiti per secunda: 14.(pentru 1.024 x 1. CompuServe.Attachment .Autentificarea asigura transmiterea corecta a datelor digitale către server-ul destinatar. Un bit constituie cea mai mica unitate de date utilizata în informatica.4 kbps constituie un minimum acceptabil.protocol de control al domeniului-gazda DHCP este un protocol pentru alocarea dinamica de adrese tip IP tuturor computerelor conectate la o reţea.Pachet de date . cu posibilitate de navigare prin nodurile Internet.Orice fișier cu legat de un mesaj e-mail constituie un atașament. Exemple de companii ce oferă browser-e: The Mozilla Organization.024 biti). sau 210) sau mega .cifra binara. pe care computerele le tratează ca unitate singulara. unui computer ii poate fi 41 .(1. Opera. abreviat cu ajutorul literei cursive b și reprezentata deseori cu ajutorul prefixului kilo . Prodigy și America Online.600 bps. Cea mai simpla forma de autentificare necesita un nume de utilizator și o parola pentru accesarea unui anume cont. bps .în ciuda faptului ca un calculator și un modem pot transmite datele în secvenţe de un caracter. în mod similar. cu interpretare a fișierelor hypertext. Un byte este abreviat cu ajutorul majusculei B.Viteza de procesare a informaţiilor este măsurata în numărul de biţi ce pot fi transferaţi intr-o secunda. byte . numite pachete de date. Diafonia este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare. Datapacket . browser . Un browser reprezintă interfaţa dumneavoastră cu mediul Web.De regula. DHCP . bit .

23. E-Mail: Electronic mail .constituie un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locala (LAN). sistemul numelor de domeniu traduce automat transcrierile alfanumerice în adrese Internet (serii de numere de tipul: 123. la un alt calculator sau la internet prin intermediul unui modem. Ethernet . stocate sau redistribuite gratuit. ce denota o transmise de vârf cu viteza de 10 mbps.este o aplicaţie software ce protejează un server din cadrul unei reţele informatice prin echiparea cu masuri de securitate de tipul: apelare inversa sau codare defensiva. în mod automat și de fiecare data când se conectează la o reţea. FTP . freeware . Materialele freeware sunt protejate prin drepturi de autor. 42 . facilitând astfel administrarea adreselor IP. DNS . daca după aceea mai au și alte întrebări. se adresează proprietarului acelui site. Dial-Up Networking: Serviciu care va permite conectarea calculatorului dvs. Acest termen face referinţa la doua specificaţii: convenţiile de denumire a sistemelorgazda și modul în care numele sunt alocate în mediul Internet.alocata o adresa IP unica.domain name system . firewall .reprezintă aplicaţii tip software ce pot fi descarcate. server-ul DHCP selectează și atribuie automat noului sistem o adresa IP din lista primara.Protocol de transfer al fișierelor .serviciu de posta electronica prin intermediul caruia se pot transmite mesaje și fisiere intre doua calculatoare / adrese de email. cei interesaţi o parcurg si. FAQ: Prescurtarea în engleza a "Frequently Asked Questions" (Intrebari frecvent puse).sistemul numelor de domeniu. în momentul în care un computer se conectează la o reţea. Fiecare utilizator al serviciului e-mail are o adresa proprie de forma nume@domeniu. ce nu permit decompilarea și re-vinderea sub titulatura proprie (spre deosebire de programele din domeniul public. în momentul în care trimiteţi un mesaj e-mail sau direcţionaţi programul de navigare Web către o adresa tip URL. Cel mai popular tip de Ethernet este 10BaseT. GNU).123. De obicei diferite pagini internet construiesc o astfel de pagina pentru a răspunde la cele mai uzuale întrebări.protocol internet utilizat pentru a copia fisiere intre diferite computere conectate la reţea.2). Astfel.

termen cu utilizare frecventa în accesarea site-urilor Internet sau în transferul de mesaje tip e-mail intre diferite servere. bazate pe adresa IP destinaţie. Proprietarul domeniului poate crea oricâte subdomenii doreşte.google. de exemplu în cazul unui atac nuclear. Internet . IP . Mască subrețea .Versiunea actuală a protocolului Internet.nivelul inferior din ierarhia domeniului. servind ca punct comun astfel încât informaţiile sa poată circula din cadrul unei locaţii centrale către oricare computer din reţeaua informatica. Ideea initiala a fost de a construi o retea care va functiona chiar daca o mare portiune din ea este distrusa. 43 . A fost conceput de catre Advanced Research Projects Agency (ARPA) al guvernului american în anul 1969 și a fost numit ARPAnet.NET .valoare pe 16 biţi folosită pentru a se putea distinge între multiplele conexiuni simultane ale unei gazde.EDU.Aceasta componenta hardware este utilizata la conectarea computerelor din cadrul unei reţele informatice (de regula. IPv6 .Următoarea generaţie a protocolului Internet. rezultând mail.Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele. Marea schimbare este adresa pe 128 de biţi. NAT . Nume de domeniu . apoi numele de domeniu înregistrat cum ar fi google.Network Address Translation translatează un set de adrese IP în altă adresă IP.gateway . IPv4 oferă circa 4 miliarde de adrese IP.com. HUB . Într-o subreţea gazdele sunt direct accesibile. Port .google. Permite mai multor gazde să acceseze un singur cont ISP pe baza unei singure adrese IP publice. .adeseori numit simplu "net". . O adresă pe 32 de biţi atribuită fiecărei gazde.Protocol Internet IPv4 . Subdomeniu .Structură de nume ierarhică folosită în internet.COM.RO etc.com sau www. în conexiune tip Ethernet). este o reţea mondiala de reţele de calculatoare. Apoi urmează subdomeniile precum mail sau www. Ia decizii de înaintare a pachetelor.un program sau echipament hardware ce transfera date intre retele informatice. Router .Mască binară folosită la definirea limitei între adresa de reţea şi componenta gazdă a adresei.deschidere . cum ar fi www. Cel mai înalt nivel este cel superior precum .

TCP este un protocol de transfer capăt la capăt care reface erorile de transmisie şi este responsabil cu reordonarea pachetelor ce sosesc în altă ordine decât cea în care au fost transmise.Uniform Resource Locator.0 are 24-biţi alocaţi porţiunii 24de reţea şi 8 biţi sunt rezervaţi pentru gazde.User Datagram Protocol este un protocol neorientat pe conexiune.Transmission Control Protocol. Dacă un pachet se pierde pe drum. pe O parte dintre termenii specifici domeniului rețelelor de calculatoare sunt rețelelor definiți în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca profesorul şi elevii să descopere şi să-i adauge prezentului glosar să-i i glosar. nu este o tragedie. un nume gazdă accesibil oamenilor.255. De exemplu.folosit la stabilirea conexiunii iniţiale. UDP .World Wide Web. sistem de informare grafică bazat pe hipertext.255. 44 . ezervaţi TCP . o mască de subreţea 255. un port bine cunoscut pentru serverele web este portul TCP 80.comunicaţia nu necesită un router. URL . WWW . De exemplu. form Port bine cunoscut . Este folosit atunci când nu este necesară sincronizarea celor două capete. UDP este adesea folosit la transmisia multimedia. Comunicaţia între subreţele diferite necesită un router.

. modelul OSI modul de funcţionare a reţelelor de date poți..căutarea de informaţii din diverse materiale 45 . te poţi verifica realizând celelalte activităţi propuse.. să explici principiile de bază ale modulării să explici transmisiile sincrone și asincrone să utilizezi reţelele de date să alegi echipamentele necesare pentru realizarea reţelelor Activităţile propuse în continuare şi altele asemănătoare propuse de cadrele didactice te vor ajuta să atingi competenţele cerute pentru a deveni tehnician operator tehnică de calcul Poţi folosi fişele de lucru. Ah Să identifici topologia unei reţele Mecanismele de comunicare Sistemele de comutaţie în telecomunicaţii înțelegi.FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Modulul: Comunicații de date și rețele de calculatoare După parcurgerea acestui modul: ştii. Fişele de lucru constau în: ....

• Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc. fişe de analiză a activităţilor desfăşurate.. • Fişe de observaţie completate de colegi şi alte opinii privind activităţile desfăşurate. • Fişe plan de acţiune. 46 . Alte activităţi cuprind teme. Înainte de a rezolva exerciţiile propuse citeşte-le cu atenţie.întocmirea unui portofoliu ce cuprinde toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate Portofoliul sau mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate.exerciţii propuse spre rezolvare . • Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată. Dacă nu ai înţeles sau dacă nu şti la ce materiale să apelezi întreabă profesorul. exerciţii sau aplicaţii care te vor ajuta să îţi evaluezi singur nivelul de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-ai rezolvat şi va evalua progresul realizat. • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

Ref făcăt acer or e Data Activități efectuate şi comentarii Comentarii Priorități de dezvoltare Competențe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) Resurse necesare 47 .FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Numele elevului: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenț e care trebuie dobândite Aplicare în cadrul Dat a unității de competență Bine Evaluare Satis.

Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. 48 . în mod separat. reţete. • Competențele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. • Activități efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. care trebuie dezvoltate şi evaluate. raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. evoluţia legată de diferite competenţe. • Aplicare în cazul unității de competență Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice generale. • Priorități pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane. • Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.• Competențe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Candidatul Data Data 49 .

FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR Scrieţi litera corespunzătoare în coloane. Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în întregime Să înţeleagă propoziţii Vocabular/ descifrare Trebuie să aflu mai mult Cărţi Manuale Ziare Fişe conspect Fişe de activităţi Statistici (grafice) Table/imagini proiectate Literatură de specialitate Notiţe Semne şi simboluri Instrucţiuni Referate Proiecte Site-uri web Lucrările altora Altele: ………………………………………………………………………………………… .. 50 .

cât şi celor care lucrează direct în producţie. de prevenire şi stingere a incendiilor. • Materialele utilizate se vor manevra cu grijă. • În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor. acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop. cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor. • Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric. încălzirea şi ventilaţia în laborator. revine atât celor care organizează. pentru a nu se produce accidente 51 . • Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor. • Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii. controlează şi conduc procesul de muncă. • Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport. • Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive. În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor. Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective: • Să se asigure iluminatul. • Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile. privitoare atât la protecţia muncii. iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului.FIŞĂ DE LABORATOR NUME ELEV: COALA: CLASA: NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. • Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire.

• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie. • Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase. etc. insuficienţe respiratorii. • Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului. Elevii: • Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului. • Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor. • Manevrarea instrumentelor. • Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului. în linişte şi cu seriozitate. • Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură. de aceea. răniri ale ochilor. abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de ordine interioară.precum: răniri ale mâinilor. a mijloacelor de lucru. iar în timpul pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru. a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire. 52 . • Nu vor introduce obiecte în prizele electrice. Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite.

7. cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării instructajului pentru protecţia muncii. 17. 12. 14. 10. 15. 1. 6. 18. 9. Nr. 11. 3.FIŞĂ DE LABORATOR PROCES-VERBAL. 2. NUMELE I PRENUMELE SEMNĂTURA 53 . 5. 16. 13. 4. 8. Încheiat astăzi ……………. crt.

19. 22. 30. 27. 25. 28. 21. 24. 29. 20. 54 . 23. Profesor. 26.

.....................................FIŞĂ DE EVALUARE Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute Metoda de evaluare Da Nu Evaluarea este iniţială................. 55 ................. Comentarii: ..................................................................................................................... formativă şi/sau sumativă? Este nevoie de informaţii suplimentare Teste prestabilite Examinări pe parcurs Examinări finale Teme stabilite Proiecte Teste practice Prezentări orale Evaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrări Evaluare continuă Analize /rapoarte formale Demonstraţii Altele: ...................................................................................

.... CLASA. 14..... 10. 9.......... -17..crt Nume şi Prenume Aplicaţii 1. Aritmogrif Total puncte Nota obţinută 56 . 15.. 12... 16. TITLUL LECTIEI: Punctaj obţinut la Nr.... 6..TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE COALA: DISCIPLINA : DATA: ... 11.... 5....... 8. 13.. 3. 2.... 4.. 7.

57 . 29. 28. 25.18. 21. 26. 24. 30. 23. 19. 20. 27. 22.

La ce se utilizează cablul UTP? 58 . Aţi văzut până acum o reţea de calculatoare? ______ 2. De ce este util un ruter? _________________________________________________________________________________ 5. Care sunt echipamentele utilizate în realizarea reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ Ce înseamnă OSI? _________________________________________________________________________________ 4. Aţi utilizat până acum facilităţile oferite de o reţea de calculatoare? ______ 3. Care sunt avantajele utilizării reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 3. Aţi utilizat echipamente de reţea până acum? Completaţi 1.FIŞĂ DE EVALUARE Această fişă are rolul de a ajuta profesorul să-şi facă o imagine despre ceea ce ştiţi legat de reţelele de calculatoare. Unde se întâlnesc reţele de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 2. De aceea sunteţi rugaţi să răspundeţi la întrebările de mai jos: Răspundeţi cu DA sau NU ______ 1.

IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.g. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE Competența: Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date Obiective: Să asociaţi corect anumite caracteristici la echipamentele date Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Aveţi date câteva caracteristici ale echipamentelor de reţea folosite curent în realizarea reţelelor Ethernet. În dreptunghiurile de sub fiecare simbol treceţi pentru început numele echipamentului asociat acelui simbol. Echipament de nivel 2 59 . Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Apoi asociaţi la echipamentele din stânga caracteristicile din dreapta. Argumentaţi apoi alegerea! Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde .

MODELUL OSI 1. A şi B 2. IP şi TFTP 60 . IP 3. Fizic 5. 4.C şi E 3. C şi E 4. MIDI. Se pune accent pe detalii şi nu pe funcționarea generală a rețelei D. JPEG 1. Legătură de date. Rețea. Sesiune. Nici una de mai sus 5. Transport 3. 2. Facilitează detectarea şi corectarea erorilor C. Care din următoarele sunt protocoalele startului transport? 1. Fizic 4. Aplicație. Transport. Rețea. A şi E 5. Prezentare. Specifică cum schimbările făcute unui strat trebuie propagate către celelalte straturi B. 1. Legătură de date. Prezentare 5. Permite straturilor dezvoltate de diferiți producători să interopereze. Criptare. A. Rețea 4. Nici una de mai sus 6. Fizic 2. Straturile modelului OSI de sus în jos sunt: 1. Sesiune. Prezentare. Transport. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Transport 3. TFTP. FTP. Aplicație 3. Care sunt beneficiile folosirii unui model de rețea stratificat? A. Rețea. Fizic Sesiune. Sesiune. A şi C 4. B. C. Rețea. Prezentare. Prezentare. D.TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR . „sparge” procesul complex al rețelelor în părți mult mai uşor de supervizat. Sesiune 2 În ce strat al modelului OSI sunt biții împachetați în cadre? 1. 4. Transport. Fizic Aplicație. 3. FTAM 4. Legătură de date. Fizic Fizic Legătură de date. B. TCP şi UDP 2. Legătură de date 2. LLC. Sesiune. Aplicație. 5. SMTP. Transport. E. E. Pe ce strat al modelului OSI operează ruterele? 1. Transport. D şi E 3. Toate de mai sus Aplicație. A şi B 2. Rețea. Care din următoarele operează la nivelul stratului prezentare? A.

Aplicație 4. Care strat stabileşte. Transport 3. Aplicație. Care din următoarele sunt considerate a fi straturi superioare? 1. Rețea 1. Legătură de date 12. Legătură de date 3. sesiune şi transport 5. Prezentare 5. Legătură de date 2. Prezentare şi sesiune 2. Controlol traficului are loc în ce strat? 1. prezentare şi sesiune 4. Aplicație şi prezentare 3. Legătură de date 3. Rețea 2. Rețea 9. Adevărat sau Fals: Stratul Rețea utilizează adresele fizice pentru a ruta datele la destinatari. Criptarea are loc în ce strat? 1. Transport 2. Fizic 2. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. 1. Aplicație 5. Sesiune 11. Adevărat 2. Fals 4. Aplicație prezentare. Prezentare 5. Sesiune 14. Detecția şi repararea erorilor are loc la nivelul cărui strat? 1. Prezentare 3.5. Aplicație 8. Sesiune 10. Sesiune 13. Rețea 3. Transport 5. Aplicație 4. TFTP 7. Aplicație 2. menține şi încheie comunicațiile între aplicațiile de pe dispozitive diferite? 4. În ce strat al modelului OSI este protocolul IP este implementat? 1. Care strat se ocupă de formatarea datelor aplicațiilor astfel încât să fie inteligibile la destinație? 61 . Transport 4.

Ce strat face translarea între adresele fizice MAC şi logice? 1. Fizic Sesiune Rețea Transport Legătură de date 17. Rețea 4. 3. C. 3. D. Rețea 18. 2. În ce strat se găsesc pachetele? 1. 4. Care din următoarele sunt standarde pentru stratul aplicație? A. Transport 5. 2. 4. B. 2.D şi E Doar A Toate 16. Repetoarele şi huburile sunt dispozitive de strat …. 5. TIFF. JPEG. C şi D B. Sesiune 3. E. 3. Aplicație Prezentare Sesiune Transport Legătură de date 15. 3. Legătură de date 62 .? 1. Fizic 2. 2. Fizic 2.1. 5. International Standards Organization Open Systems Interconnect Operating Standard Information Operating System Interconnection Open Systems Interface 4. Transport 5. 4. 5. Legătură de date 19. B. 4. MPEG. Ce înseamnă OSI? 1. Sesiune 3.C. GIF C şi D 1. MIDI.

DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR Competenţa: Descrie topologiile şi operaţiile cu LAN Obiective: Obiective Să determinaţi adresa IP şi MAC a unui calculator Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipe ! Utilizarea comenzii ipconfig /all pentru a determina adresa MAC şi IP a unei „gazde” cu sistem de operare Windows XP / Vista într-o rețea Ethernet Lucrări preliminare Fiecare sistem de calcul conectat la o reţea Ethernet are o adresa MAC care este „arsă” în placa de reţea.168. cunoscute ca octeţi. separate prin puncte (de exemplu 192.1. Pentru efectuarea lucrării e nevoie de următoarele: . Pasul 1. Adresele IP sunt afișate ca 4 numere.O staţie de lucru care este conectată la o reţea locală de calculatoare și care are adresa IP deja configurată . De asemenea fiecare sistem de calcul conectat la o reţea locală / Internet are un identificator unic numit adresă IP.Acces la comanda Run In acest laborator veţi “găsi” adresele MAC şi IP ale sistemului vostru de calcul. Comanda ipconfig /all afișează adresa IP a calculatorului dumneavoastră și informaţii despre reţea. Adresele MAC sunt de obicei afişate ca 6 seturi de numere hexazecimale separate de două puncte verticale sau liniuţe (de exemplu 15:aa:2f:3c:22:a1). Determinarea adresei MAC 63 .4).

Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită 64 . Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search b) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apare în secțiunea Programs c) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter d) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. Un exemplu este arătat în continuare.a) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run.

Ce s-ar fi schimbat dacă sistemul nostru ar fi avut și o placă wireless? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ h) Deconectaţi cablul(rile) plăcii(lor) de reţea și utilizaţi comanda ipconfig /all din nou. ___ : ___ : ___ :___ : __ : ___ : ___ :___ f) De ce ar putea un calculator avea mai multe adrese MAC? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ g) Exemplul de mai sus arată că sistemul nostru de calcul are o singură placă de reţea.e) Găsiţi adresa MAC a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. Ce modificări constataţi? Adresa MAC se va afișa? Adresa MAC se schimbă vreo dată? 65 .

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ i) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Determinarea adresei IP j) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search k) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apăare în secțiunea Programs 66 .

l) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter m) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. Care este rolul acestei comenzi? _________________________________________________________________ 67 . _____ . Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită n) Găsiţi adresa IP a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. _____ . Un exemplu este arătat în continuare. _____ o) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ p) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /? și urmăriţi rezultatul afișat. _____ .

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ q) Care sunt facilităţile oferite de această comandă? 68 .

Bus c. ____ 4. Fizică ____ 7. FDDI ____ 6. Ethernet d. Topologia inel este baza pentru reţelele Ethernet şi Fast Ethernet moderne. cum ar fi campusurile colegiilor. Cele mai multe reţele de tip magistrală folosesc cablul coaxial ca mediu fizic. Bus c. Răspunsuri multiple Identificaţi litera din dreptul opţiunii care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde la întrebare. topologie fizică c. Stea b. Inel d. FDDI poate conecta LAN-uri din mai multe clădiri. a. backbone b. Într-o topologie ________________. ____ 2. Arbore 69 . fiecare nod este conectat la două cele mai apropiate noduri astfel încât reţeaua întreagă formează un cerc. O topologie ________________ constă într-un singur cablu ce conectează toate nodurile unei reţele fără alte dispozitive de interconectare. a. ____ 3. ____ 5. Inel b. O __________________ este o hartă sau model de dispunere a nodurilor într-o reţea a. Stea d. Reţelele de tip magistrală sunt dificil de depanat deoarece este dificil de identificat locaţia defectului.FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN Competența: Descrie topologiile şi operaţiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Adevărat sau fals Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care false ____ 1.

La capetele reţelei bus sunt rezistori de 50 de ohmi cunoscute ca ___________________ . Comutare de circuite c. ________________. ATM b. un pachet de 3 bytes este transmis de la un nod la altul intr-o manieră circulară în jurul unui inel. Arbore ____ 9. 14. un ____________________ este o porţiune din reţea în care coliziunile apar dacă două noduri transmit date în acelaşi timp. Coliziune d.____ 8. Comutare de circuite d. utilizează un inel dublu de fibră optică pentru a transmite date la 100Mbps. fiecare nod este conectat la un dispozitiv central cum ar fi un hub sau un switch. Pasarea jetonului c. Asociere ____ 11. Stea d. SPX d. O _______________ apare atunci când 2 noduri verifică simultan canalul de transmisiune. ajung la concluzia că este liber şi încep să transmită . Într-o reţea Ethernet. a. 13. a. Reţeaua cu comutare de _______________ . Inel b. Bus c. FDDI c. a. Într-o topologie ________________. 70 . În ________________. a. sparge datele în pachete înainte de a fi transportate. IPX Completați 12. Comutare de pachete b. Reasociere ____ 10. Bruiaj b.

3. _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 71 . 4. 5. Desenaţi un exemplu de topologie stea extinsă. Topologia ___________________ combină mai mult de un tip de topologie.TOPOLOGII DE RE EA Competența: Descrie topologiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! 1. Desenaţi un exemplu de topologie inel. Descrieţi diferenţa intre topologia fizica și cea logică ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2. Desenaţi un exemplu de topologie magistrală. 9. Desenaţi un exemplu de topologie stea. Descrieţi o situaţie când se utilizează tehnologia hibridă. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei inel? VANTAGES 8. 7. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei stea 6. Când pe o magistrală se conectează două reţele cu topologie stea configuraţia se numește topologie stea-magistrală.

Se sertizează mufa folosindu-se cleştele de sertizare. Se înfige cablul in mufa respectându-se poziţia mufei si ordinea firelor conform descrierilor de mai sus. 2. Se verifica așezarea corectă a firelor in mufă. Competența: Selectează componentele fizice utilizate în reţelele de date Obiective: Mufarea unui cablu de reţea conform standardului 568B Timp de lucru: 15 minute Aveţi nevoie: 1.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP. 3.REALIZAŢI PRACTIC! . Se taie firele la 1. Un tăietor special sau un cuter 1. Procedeul este acelaşi! Se despletesc perechile si se ordonează firele conform standardului dorit (568 B).5 cm de mantaua de PVC. S-ar putea să găsiţi un cleşte sertizor care să aibă şi unealta de dezizolat inclusă. Un cleşte sertizor pentru mufe RJ45 2. 72 . Se taie mantaua de PVC a cablului la 3 cm de capăt folosind un tăietor specializat (se presează puţin si se executa o mișcare circulară în jurul cablului) sau un cuter (atenţie sa nu tăiaţi si firele).

. 4) Fibrele care folosesc pentru transmisie semnale laser.. 8) Reţele LAN cu acces multiplu şi cu detectarea purtătoarei şi a coliziunilor 73 ... pair... permitând un singur flux de lumină să parcurgă fibra 5) Unshielded ………….. şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă. 3) Mediu folosit de reţelele wireless. care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu.. sunt fenomene fizice în general naturale.........ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 Vertical: 1) Gruparea firelor la cablurile folosite în realizarea reţelelor Ehernet 100Base-TX 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor... 6) Utilizat pentru transmiterea datelor prin fibrele optice 7) Undele ..

2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor. 3) Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) 4) Model care defineşte un cadru de referinţă pentru reţele. email. 6) Converteşte din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei 7) Unitate de date a protocolului de nivel 2 8) Semnifică sfârşitul cadrului şi poartă informaţiile referitoare la detectarea erorilor sub forma CRC.ARITMOGRIF MODELUL OSI  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vertical: 1) Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fişiere. 9) Echipament inteligent de nivel 3. 5) Reprezintă un set de reguli pe baza căruia se determina forma datelor si trasmisia acestora. http. 74 . format din 7 straturi.

10) date 11) Asigură siguranţa transmiterii datelor şi controlul fluxului de Unitate de date a protocolului de nivel 3 75 .

. 10) Moment în care şirurile de biţi transmise de 2 sau mai multe calculatoare interferează 11) Punct din reţea în care se întâlnesc mai multe ramuri.) Repetor ….. 12) Conductor electric format din fire metalice izolate 13) Loc într-un echipament de reţea la care se conectează un echipament terminal 14) O porţiune de reţea delimitată de punţi.. comutatoare sau rutere... reprezintă zona de reţea în care orice calculator membru al acesteia poate să transmită informaţii direct către alt calculator. 8) Domeniu de ……………. 76 ... 6) 7) Echipament de reţea de nivel I cu rolul de a retransmite informaţia (engl..... 9) Dispozitiv neinteligent (engl).. 5) Este utilă pentru interconectarea reţelelor locale ce utilizează tehnici de control al accesului la medii diferite...ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA  Vrei să te relaxezi învăţând? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Vertical: 1) .. cu mai multe porturi... de reţea folosită pentru conectarea fizică a calculatorului la un LAN 2) Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele 3) Sistem de calcul care are implementată suita de protocoale TCP/ IP 4) Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă..

• Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând • Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: • Denumirea activităţii • Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. Un anumit şablon ar putea fi: o Rugaţi elevul să repete activitatea. • Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. dar cu asistare suplimentare – de ex. o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită.Soluţionarea activităţilor • Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor. de exemplu. 77 . Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer. • Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. În cazul în care acea activitate este o reuşită. Apoi o Dacă a doua încercare a elevului eşuează.

Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. HUB/ REPETOR Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. SWITCH/ COMUTATOR Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta ROUTER/ RUTERUL Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat.FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . Echipament de nivel 2 78 .g.

ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE 1 2 3 4 M 5 6 7 8 P E R E C H I F I B R A E T E R O N O M O D T W I S T E D L A S E R E L E C T R O M A G N E T I C E E T H E R N E T 79 .

ARITMOGRIF MODELUL OSI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A P L I C A R T E E I T T E E A P A O C S O Z H I T E C T P P R R E O N A R T A C C T D A E N H O A R I R S E L R U L E R E R O T P U R A P T O R T 80 .

ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 P O C O N N D D I I F S U C O M P U U R U P T L E G A R A T E B I R U S C A Z O D R A T N H T Z A T U R A D B E M T U I T O R B I E G O C R S E D A T E B L U G M E N T 81 .

fişe de observare. Fişele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor. teme. aceste tipuri de dovezi. • Pentru elevi. simulări. exerciții. pe care le găsiţi la Activităţi pentru elevi. astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. 82 . trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc. Folosind aceste modele. pot fi colectate într-o „mapă a elevului” Mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilităţi cheie • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc • Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate • Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului Recomandări: Pe baza fişelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fişe de lucru.SUGESTII METODOLOGICE Implicațiile diferitelor modalități de utilizare a materialelor didactice pentru profesori şi elevi • Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. alături de alte experienţe pe care le pot avea. puteţi crea propriile fişe de lucru şi pentru conţinuturile ce nu au putut fi atinse în acest material. colectate atât de către profesor cât şi de către elev. precum practica la locul de muncă.

Se vor evidenţia lucrările realizate anterior care îi pot sprijini pe elevi în elaborarea proiectului. Se pot detalia subpunctele prezentate. se va realiza un plan al proiectului. Mai mult. Propuneţi elevilor să caute informații pe internet. În general. Activităţile practice propuse duc nu numai la atingerea competenţelor privind reclama şi publicitatea. În felul acesta pot fi stimulaţi. Se vor discuta punctele ce trebuie atinse.Sarcina suplimentară îi învaţă să citească şi alte articole de specialitate şi să se documenteze. ci şi a celor privind comunicarea. 83 . Elevii creativi pot fi încurajaţi să elaboreze mesaje promoționale. aceste tipuri de acţiuni sunt uitate la nivelul firmelor mici. îi stimulează pe elevi să participe activ la acţiunile şcolii şi să se implice şi în viitor în organizarea manifestărilor deosebite ale acesteia. prin sarcina specială propusă. Proiectul este propus este o lucrare pentru care se va oferi o perioadă de realizare mai mare. Această sarcină poate fi realizată foarte uşor şi de elevii cu cerințe educaționale speciale. îi învaţă să aplice activităţi de relaţii publice în activitatea lor viitoare. Pot lucra şi în echipe la sarcina specială.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful