These materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET

Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR Comunicații Comunica de date și rețele de calculatoare
PROFILUL: Tehnic NIVELUL: 3 SPECIALIZAREA: Tehnician operator tehnică de calcul ă

Bacau 2008

1

Autori:

Iordache Florin – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău Mojzi Mihai – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

POPESCU ANGELA, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

IVAN MYKYTYN, EXPERT WYG INTERNATIONAL

2

Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 4 COMPETENŢE ............................................................................................................................................................ 6 OBIECTIVE ..................................................................................................................................................................... 8 MATERIALE DE REFERINȚĂ......................................................................................................................................... 9 TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI ............................................................................ 10 MODELUL OSI &TCP/IP .................................................................................................................................................... 21 RE EAUA TOKEN RING .................................................................................................................................................... 22 ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING ....................................................................... 23 SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) ............................................................................................................ 24 RE EAUA FDDI ..................................................................................................................................................................... 25 REŢEAUA ETHERNET ........................................................................................................................................................ 27 ECHIPAMENTE DE REŢEA ............................................................................................................................................... 28 CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)............................................................................................. 29 CATEGORII DE CABLURI .................................................................................................................................................. 31 REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER .............................................. 34 CODURI DE LINIE ................................................................................................................................................................ 36 GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................................ 40 FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 45 FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI ............................................................................... 47 FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 49 FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR............................................................................................................ 50 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 51 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 53 FIŞĂ DE EVALUARE............................................................................................................................................................. 55 TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ......................................................................................................................... 56 FIŞĂ DE EVALUARE ............................................................................................................................................................ 58 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE .................................................................................................. 59 TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI ............................................................................. 60 DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR............................................................................... 63 FIŞĂ DE LUCRU – TOPOLOGII ȘI OPERA II CU LAN ...................................................................................................... 69 TOPOLOGII DE RE EA ....................................................................................................................................................... 71 REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP............................................................................... 72 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 73 ARITMOGRIF MODELUL OSI ............................................................................................................................................. 74 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA ........................................................................................................................ 76 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR .....................................................................................................................77 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE ............................................................................................................. 78 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 79 ARITMOGRIF MODELUL OSI ........................................................................................................................................... 80 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA .................................................................................................................. 81 SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................................. 82

3

INTRODUCERE Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru specializarea “tehnician operator tehnică de calcul”. Suplimentar, auxiliarul îşi propune să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune. Fiecare material din auxiliarul curricular (activităţi de învăţare, documente de evaluare, anexe, glosar, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea competenţelor tehnice specifice modulului „Comunicații de date și rețele de calculatoare”. Modulul „Comunicații de date și rețele de calculatoare” se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel : - 31 ore - teorie - 45 ore - laborator tehnologic Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP. În contextul vârstei elevilor din clasa a XII-a, având în vedere că aceştia încep să devină „adulţi”, profesorul trebuie să admită că pentru aceşti elevi creşte importanţa învăţării selective, creşte importanţa unei existenţe relativ independente, creşte dorinţa de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Prin urmare este obligatoriu ca activităţile de învăţare să fie structurate cu finalitate vizibilă, să nu existe aparenţa inutilităţii, să promoveze pragmatismul educaţional. În elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele cerinţe: elevii învaţă eficient atunci când o activitate de învăţare este considerată utilă; elevii învaţă când rezolvă o sarcină şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare; elevii au stiluri proprii de învăţare, cu viteze deosebite şi în moduri diferite;

4

ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse. Din perspectiva predării. În final rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare. jocuri de rol simulate etc. experimentul. profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea. proiecte. asigurând dezideratele unui învăţământ formativinformativ.). observaţia. accentuarea aspectelor pragmatice prin propunerea unor activităţi de învăţare care dezvoltă abilităţi şi competenţe utile într-un viitor posibil loc de muncă. gândirea inteligentă. fişe de evaluare. concurs de întrebări.elevii participă cu cunoştinţele lor (dobândite pe diverse căi anterior). demonstraţii scrise. nivelul de aspiraţie. descoperirea. folosirea multiplă a imaginilor oferite de tehnologia comunicaţiilor INTERNET şi utilizarea graficelor şi a schemelor bloc intuitive. Auxiliarul curricular are în centrul atenţiei şi activitatea de evaluare. demonstraţia. Prezentul ghid auxiliar a fost realizat cu intenţia de a înlătura pe cât posibil eventualele momente de apatie ale elevilor de-a lungul unei ore de curs. proiecţii video. interesele. concretizată în rezultatele obţinute de elevi. activităţile de învăţare să beneficieze de o varietate de forme de prezentare (explicaţii ascultate. În acest sens s-a urmărit : durata de concentrare intelectuală a unei activităţi de învăţare să nu depăşească 20 minute. atitudinea. Chiar dacă materialele din auxiliar se vor dovedi a fi „captivante”. elevii au nevoie de timp suplimentar acordat special. exerciţiul. în procesul de învăţare. rezultatele nu vor putea fi optime dacă fiecare elev nu devine conştient că fiecare vârstă are atu-urile ei. etc. pentru ordonarea informaţiilor noi şi pentru asocierea lor cu cunoştinţele mai vechi. referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise. Pentru evaluare sunt recomandate teste.) care să stimuleze imaginaţia creatoare. simularea. iar un elev ceea ce poate să facă la modul superlativ pe durata vârstei şcolare este să se instruiască temeinic ! 5 .

Organizarea prezentării: .3.Susţine prezentări 6 .Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în re elele digitale.adecvarea la audienţă 27. C2. folosind: Surse de informare: .Explică principiile procedeelor de a transmite date. Susține prezentări pe teme profesionale C5.COMPETENŢE Comunicații de date și rețele de calculatoare C1.alte persoane. C4. 27.manuale . Descrierea transmisiilor şi interfeţelor sincrone.Selectează componente fizice utilizate în reţele de date. Principiile modulării Descrierea generală a reţelelor de date.Descrie topologiile şi opera iile cu LAN.reviste de specialitate . C3.1. Comunicare 5. 27.articole . Elaborează documente pe teme profesionale.locul prezentării . Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în rețelele digitale. 27. Explică principiile procedeelor de a transmite date.Comunica ii de date şi re ele de calculatoare Competenţe Conţinuturi tematice Descrierea transmisiilor şi interfeţelor asincrone. Comunicare C4. Unitate de competenţe 27.2.baze de date .1. 5.succesiunea logică . Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date. Descrierea sistemelor de comutaţie Reţeaua cu comutaţie de pachete Reţeaua ISDN Modele şi standarde Topologia reţelelor de calculatoare Conectori utilizaţi în reţelele de calculatoare Cabluri utilizate în reţelele de calculatoare Echipamente utilizate în reţelele de calculatoare Demonstrarea ablităţilor de realizare a unei p rezentări în situaţii de comunicare publică referitoarea la proiectarea unui circuit electronic.4. Descrie topologiile și operațiile cu LAN.

articole .exemplificări . Surse de informaţie: .manuale . - Conţinuturi tematice forma prezentării realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).baze de date interne şi externe Extragerea şi sintetizarea informaţiei. grafică) .gestică . Tehnici de captare a atenţiei: .rapoarte .Unitate de competenţe Competenţe pe teme profesionale.mimică asociată .intonaţie. 7 .pronunţie . Elaborează documente pe teme profesionale.suport non-verbal (imagine.3.literatură de specialitate . 5. Situaţii de comunicare.

OBIECTIVE După parcurgerea modului Comunica ii de date și re ele de calculatoare elevii vor fi capabili să: Explice transmisiile asincrone Explice transmisiile sincrone Explice principiile de bază ale modulării Descrie sistemele de transmisii de date Descrie sistemele de comuta ie în telecomunica ii Descrie o re ea cu comuta ie de pachete Descrie avantajele re elei ISDN Compare performan ele re elelor Topologia re elelor de calculatoare Conectori utiliza i în re elele de calculatoare Cabluri utilizate în re elele de calculatoare Echipamente utilizate în re elele de calculatoare Să sus ină prezentări pe teme profesionale Elaboreze documente pe teme profesionale 8 .

MATERIALE DE REFERINȚĂ 9 .

receptorul trebuie resincronizat regulat la nivel de bit. Pentru a evita aceasta. care după un anumit număr de biţi rezulta intr-o eroare. In figura de mai jos. Cu toate ca transferul paralel este mai rapid. Din alte motive. emiţătorul scrie bitul pe frontul crescător al tactului. Problemele apar când receptorul şi emiţătorul nu au un semnal de tact comun.DATE. In comunicaţia serială. frecventa şi faza Semnale . iar in cazul al doilea. la calculatoare care comunica in reţele internaţionale complexe. SEMNALE ŞI TEMPORIZARI Transmisia digitala de date a evoluat de la conexiunea intre un calculator cu echipamentele periferice. trebuie resincronizate şi începutul unui caracter. care nu pot fi depășite de magistrale paralele. in primul caz. nu sunt egale. iar receptorul citește bitul pe frontul coborâtor al tactului. 10 .înţelegerea lor. Exista şi limitări fizice de distanţă. scheme de codificare. Daca duratele celor doua semnale de tact.TRANSMISIA SERIALA .tratarea erorilor. majoritatea transmisiilor de date intre calculatoare sunt făcute pe cale serială pentru a reduce costul cablului şi conectorilor. pachet sau mesaj. cantitate Temporizări . Receptorul trebuie sa știe durata unui bit şi de unde începe bitul respectiv. apare o decalare. controlul fluxului şi rutare Sincronizare . sincronizarea este perfectă. adică trebuie sa cunoască frecventa şi faza secvenţei de date.sincronizarea intre receptor şi emiţător. Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact. datele sunt transmise bit cu bit.frecventa şi faza Este necesar un mecanism care sa permită receptorului sa citească corect bitul curent de intrare la jumătatea duratei lui. fiecare bit este citit la mijlocul duratei lui. bitul 4 se pierde deoarece tactul receptorului este prea încet. pentru emiţător şi receptor. Toate comunicaţiile sunt caracterizate de trei elemente principale: • • • Date .

Transmisiile in mod sincron pot folosi scheme de inteligente de modulare. Viteza de lucru se stabilește manual la începutul transmisiei. In modul Asincron. Altfel. emiţătorul nu trimite un tact deodată cu datele. ci inserează un pseudo-impuls de tact. trebuie sa existe. receptorul trebuie sa detecteze începutul bitului de Start. în fata fiecărui octet transmis. atunci lucrează in mod Asincron. o perioada de liniște intre caractere. Astfel. detectabile de receptor. cu adăugarea biţilor de Start. cunoscut ca Bit de Start. Aceasta 11 . In modul Sincron. Acestea sunt transmise încontinuu şi când nu sunt date de transmis. realizata cu bitul de Stop. pentru fiecare caracter ASCII avem o transmisie independentă.Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact atunci se spune ca lucrează in mod Sincron. Pentru informaţia de fază. Stop şi Paritate. mesajul transmis este precedat de caractere speciale de sincronizare. iar semnalele de date şi tact folosesc aceeași perechi de fire. caracterele sunt transmise rapid. daca au semnale de tact separate. unul după altul. Pentru sincronizare. fără biţi de Start şi de Stop. care se bazează pe elemente de circuit suplimentare. Pentru ca aceasta metoda sa funcţioneze.

orientate pe bit. Protocoale care folosesc aceasta metoda permit transferul de date la viteze mari. atunci s-a produs o eroare. La oricare din metode. Canalele moderne de comunicaţie sunt din ce in ce mai fiabile. Un astfel de protocol este şi protocolul HLDC. Exista mai multe metode care merita sa fie studiate: • • • Biți de paritate . Când mesajul ajunge la receptor. Deoarece tensiunile cu care se lucrează in calculatoare sunt mici. aceste informaţii sunt codificate înainte de transmisie.mai complicat de calculat. Metoda 12 . comutarea unor motoare mari. Paritatea este cea mai discutata metoda de detecţie a erorilor pentru protecţia transmisiilor seriale de caractere ASCII.metoda. emiţătorul prelucrează o parte din date şi generează un fel de semnătura pe care apoi o transmite împreună cu date utile. Toate aceste metode implica introducerea de informaţie neesenţială. De cele mai multe ori. O metoda sincrona alternativă este folosita pentru transmisii seriale rapide noncaracter. nu oferă siguranţa mare Sume de control la nivel de bloc .simplu de aplicat . nu ajuta prea mult Împărțire polinomială . Codificarea datelor şi controlul erorilor Erorile pot apare când circuitele folosite pentru conexiune sunt afectata de zgomot (interferente electrice) cum ar fi: lămpi fluorescente. pe lângă date utile. in transmisia datelor.simplu de aplicat . efectul pe care i-l are acest zgomot este important. acesta prelucrează datele primite şi generează o semnătură pe care o compară cu cea primita. Metodele de detecţie şi corecţie a erorilor se îndreaptă spre domeniile CD-ROM-urilor şi DVD-urilor. oferă securitate Toate metodele de tratare a erorilor folosesc informaţie redundanta. Daca cele doua semnături nu coincid. este folosita in reţele Ethernet. cunoscuta sub numele de codificare Manchester. etc& Aceste vârfuri sunt induse in firele de comunicaţie care se comporta ca niște antene.

dar prin împărţire aritmetică. Paritatea poate fi para (cuvântul conţine un număr par de 1) sau impara (cuvântul conţine un număr impar de 1). Divizorul se obţine cu algoritmul folosit la codurile Hamming. 13 . Secvenţa de biţi este împărţită cu un număr special ales. adică folosind operatorul XOR. după biţii utili. atunci secvenţa este eronata. ă O alta metoda de detecţie a erorilor este CRC (Cyclic Redundant Check). Calcularea parităţii se poate face cu operatorul XOR (SAU Exclusiv) intre biţii cuvântului. se recalculează restul împărţirii şi daca nu coincide cu cel primit. blocurile primite. Acest mecanism permite corecția erorii singulare şi detecția erorii duble. Prima data este necesar ca datele sa fie împărţite in blocuri. Suma de control la nivel de bloc este alt mecanism de detecţie a erorilor de transmisie. care includ şi suma de la sfârșit. O eroare dubla (afectează un număr par de biţi) nu poate fi detectată prin acest mecanism. Prin aceasta metoda este posibila doar detecția erorii singulare. Şi în acest caz se calculează o suma de control. Restul împărţirii reprezintă semnătura care va fi adăugata la sfârșit. Nu este posibila corecţia erorii. se aduna pe măsură ce sosesc. Codurile Hamming reprezintă o alta metoda care permite şi localizarea erorii prin adăugarea a mai mult de un bit de paritate după biţii utili. Pentru fiecare cuvânt este adăugat un bit de paritate (semnătura). La recepţie. La recepţie. când sunt afectaţi un număr impar de biţi. care apoi se însumează şi se obţine o sumă care va fi trunchiată. şi daca suma obţinuta nu este 0 atunci înseamnă ca datele sunt eronate şi secvenţa trebuie retransmisă. Un singur bit de paritate nu oferă informaţii despre poziţia erorii. Prin urmare. Este astfel posibila detecţia şi corecţia erorii. Împărţirea se face in modulo 2.bitului de paritate se poate aplica pentru date binare de orice lungime. aceasta metoda nu oferă prea multa securitate. inversată şi adăugată la sfârșit.

care folosind mai departe alte standarde de comunicaţie. Acesta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini. 99. folosind registre cu deplasare şi porţi logice XOR. Un CRC care generează un rest de 16 biţi poate detecta: 1. spre un alt modem legat la alt calculator. Cupla seriala cu 9 pini (partea de la calculator) are urmatoarea configuratie: Acest tip de comunicaţie este folosit pentru a transmite un semnal digital de la un calculator la un modem. cel mai folosit este standardul RS232 sau V24. Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volti. la care de cele mai multe ori sunt legate doar 3 fire. iar un bit de 0 logic ca +9V. toate erorile in rafala de maxim 16 biţi 2.998 % din toate erorile de orice lungime CRC-ul se poate calcula mai ușor prin metode hardware. Computerul se numeste DTE (Data Terminal Equipment). iar 14 . toate numerele impare de biţi din eroare 3. transmite semnalul sub forma analogica. pe linia de telefon.Performantele acestei metode sunt impresionante. Standardul RS232 La nivelul hardware cel mai de jos al unei comunicaţii seriale.

15 . Lăţimea de banda a portului USB este de 1. Acesta are la un capăt conectori de tip A. fără sa fie nevoie sa se instaleze cate o placa PCI pentru fiecare periferic nou. împărţită intre maxim 127 de dispozitive atașate. Lungimea cablului este de maxim 5m.5 Mo/s. USB . Cablul de comunicaţie are 4 fire din care doua sunt de date şi doua pentru alimentare (5V şi 0V). In figura urmatoare este ilustrat rolul pe care-l are legatura RS232 in comunicatiile de date. Pentru a face mai uşoară interconectarea intre echipamente. pentru conectarea la calculator (master) şi la celalalt conectori de tip B.Universal Serial Bus USB sau Magistrala Seriala Universala este un nou standard de comunicaţie seriala de viteza mica.modem-ul DCE (Data Communications Equipment). pentru conectare la periferic (slave). se folosesc conectori standard Master şi Slave. care are ca scop interfaţarea mai ușoară intre echipamente periferice şi calculator.

Liniile telefonice lucrează cu semnale analogice. La un HUB se pot conecta alte HUB-uri sau direct periferice. Apare deci o problema de conectare.Standardul USB folosește o conexiune de tip arbore in care sunt prezente următoarele elemente: USB Host (sau gazda). in diferite 16 . Numele de modem provine din termenii modulare-demodulare. prezente in calculator. cel puţin la nivelul buclelor locale. Host este in general calculatorul (rădăcina arborelui). care se conectează intre calculator şi linia telefonica. Aici intervine modem-ul. Modem-ul convertește nivelele logice de 0 şi 1. la care se pot lega doua sau mai multe HUB-uri (doua HUB-uri pe port USB) sau direct periferice. Dar calculatoarele lucrează cu semnale digitale. Modem-uri Modem-ul este folosit intr-o conexiune Dial-Up pentru a permite calculatoarelor sa comunice la distante mari prin intermediul reţelei telefonice publice. Un modem tipic permite o viteza de comunicaţie intre 300 şi 56000 bps (bauds pe secunda). USB HUB (sau dispozitiv de rutare) şi unităţi funcţionale conectate (periferice).

tonuri. se folosesc 4 tonuri diferite. cate doua pentru fiecare direcţie.3400 Hz) pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. modulatia in frecventa (FM) este des folosita deoarece are o toleranta mare la zgomot 17 . Pentru modularea purtătoarei pe linia telefonica. Frecventa tonurilor trebuie sa aparţină spectrului vorbirii (300 . modulatia in amplitudine (AM) nu se folosește in transmisiile de date. Pentru a permite comunicaţia in ambele direcţii simultan (full-duplex). deoarece e foarte sensibila la zgomot 2. Exista doua moduri de a face conversia. iar nici un ton reprezintă 0 logic. 1 şi 0 logic sunt reprezentate prin tonuri diferite (FSK). modem-urile moderne folosesc tehnici complexe de modulare in amplitudine şi faza care sunt prezentate schematic mai jos: 1. Pentru al doilea mod. Un singur ton reprezintă 1 logic.

In aceasta tehnica de modulatie se schimba simultan şi amplitudinea şi faza semnalului. iar pentru un bit de 0 logic cu 0 grade (nu se schimba).3. faza se schimba cu 180 grade. atunci se pot transmite doi biţi simultan in același slot de timp. Daca faza se schimba cu multiplii de 90 grade. modulatia in amplitudine şi faza (QAM) este folosita de modem-urile de mare viteza. Aceasta tehnica de modulaţie este prezentata in figura următoare: 4. modulatia in faza (PM) faza semnalului sinusoidal se schimba in funcţie de valoarea logica a semnalului digital Daca pentru un bit de 1 logic. atunci pentru fiecare slot de timp se transmite un bit de informaţie. 18 .

IrDA (Infrared Data Asociation) 19 . O astfel de telecomanda are un microcontroler care citește o minitastatură şi in funcţie de butonul apăsat. cele mai folosite sunt telecomenzile in infrarosu. in cazul de fata apart electronic de uz casnic (televizor.. Telecomenzi in infrarosu Telecomanda permite controlul de la distanta al unui dispozitiv. microunde sau radiofrecvenţa. un fascicol de raze infrarosii provenit de la o dioda LED care lucreaza in spectrul respectiv.). In continuare sunt prezentate trei domenii in care comunicaţia se face prin modularea luminii. Semnalul modulează fascicolul infraroșu emis de LED. care folosesc ca suport fizic pentru transmiterea datelor. acesta fiind şi cazul standardului RS232 prezentat anterior. emite un cod sub forma unui semnal digital pe o linie seriala. cum ar fi: fascicole de raze infraroșii sau laser in aer sau conduse prin fibra optica.. etc. combina muzicala. climatizator. Comunicaţiile seriale pot folosi şi alte medii de transmisie. Astazi. videorecorder. mediul fizic de transmisie este bazat pe fire de cupru. ultrasunete.Mediii fizice pentru transmisia seriala In mod uzual.

IrDA definește un set de standarde care specifica felul in care se transmit datele. distanta la care se comunica este de maxim 1 m la lumina zilei (10 Klux) şi un unghi de deflexie de 15 grade.0. Specificaţiile IrDA se refera atât la dispozitivele fizice implicate in comunicaţie. codificând astfel 2 biti de date intr-un singur impuls IR. Un impuls IR reprezintă 0 logic. care presupune un impuls cu 1/4 din durata unui bit. Semnalul emis este modulat in impuls şi are o durata de 3/16 din durata unui bit. 20 . fără fir. poziţionat in una din cele 4 pozitii posibile. Se pot obţine viteze de 4 Mbiti/s folosind tehnica de modulatie 4PPM. prin intermediul radiaţiei infraroșii. Formatul unui cadru IR este același cu formatul unui cuvânt emis de portul serial asincron. Viteza de transmisie variază intre 2400 şi 115200 bps. Conform standardul IrDA 1. iar lipsa lui reprezintă 1 logic. cat şi la protocoalele folosite. Un astfel de pachet folosește un cod CRC pe 32 de biti. Dispozitivele IrDA comunica folosind LED-uri cu emisie in infraroșu cu lungimea de unda de 875 nm.

email. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Transmite biţii de date mediului fizic Stratul Fizic transmite biţii de date de la stratul legătură de date mediului fizic 21 . cum ar fi cele video si audio pentru o transmisiune video Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. Stratul prezentare Convertește din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei Oferă criptare. compresie TCP/IP Stratul aplicație Se ocupa de prezentarea si managementul sesiunilor. menţinerea si încheierea conexiunilor intre noduri. Stratul sesiune Facilitează iniţierea. http etc. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. Sincronizează fluxurile de date înrudite.MODELUL OSI &TCP/IP OSI/ISO Stratul aplicație Asigură interacţiunea cu utilizatorul Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fișiere.

RE EAUA TOKEN RING Principiu O reţea Token Ring consta din mai multe staţii legate intre ele prin legături punct – la punct. În cazul reţelelor Ethernet utilizatorii trebuie să concureze pentru accesul la reţea. numit token. Spre deosebire de o staţie Ethernet. și 22 . pentru a desemna dispozitivul care este autorizat să trimită din respectivul segment LAN. ‘Centrul’ stelei îl reprezintă concentratorul (numit Multistation Access Unit). de la care pleacă legăturile către staţiile din reţea. care poate transmite numai dacă linia este liberă. pentru asigurarea unei mai bune operativităţi in munca de întreţinere a reţelei. ceea ce înseamnă că fiecare utilizator obţine dreptul de a-și transmite date la intervale regulate. Reţelele Token Ring sunt mai deterministe decât cele Ethernet. topologia realizata cea de fiind inel fizic. Cablarea reţelei se face însă sub formă stelară. Reţelele Token Ring utilizează un cadru special. o staţie de lucru Ehernet poate transmite date prin reţea numai dacă este în posesia tokenului.

va elibera tokenul si va reactiva linia de repetare proprie (repeat path). si cand il sesizeaza. seteaza bitul I ( ) (Intermediate) din campul ED. Daca nu mai are cadre de transmis. deci au transmis informatia mai ring-in out departe in retea •daca ele au detectat eroare de date. il elibereaza imediat. il cand scoate din retea (nu il mai retransmite) si devine disponibila sa elibereze tokenul. statiile care nu au posedat jetonul (statiile B. 11 23 . il retine 1 •statia inhiba linia de repetare de bit ( statia (repeat path) 2 •statia incepe transmisia propriilor date statia 3 •statia transfera in retea bitii de date din campul Info statia 4 •daca statia mai are de transmis date (mai are de transmis alte cadre) si timpul alocat pentru retinerea tokenului daca THT (Timer Holding Token) nu a expirat. semnaleaza aceasta prin setarea bitului E din campul ED daca 10 •statia. la sfarsitul receptiei inapoi a cadrului (cadrelor) transmise.Folie transparentă ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING •statia asteapta receptia unui token pe linia ring statia ring-in. reseteaza bitul I cand 6 •daca statia a terminat transmisia datelor proprii inaintea receptarii inapoi pe linia ring-in a primului cadru daca ringtransmis. daca mai are date continua transmisia in conditiile descrise mai sus 9 •in timpul cat statia a transmis date in retea. pentru a semnaliza ca acest ) cadru nu este ultimul. este nevoita sa astepte acest cadru si va transmite in retea biti de umplere (fill bit (fill bit) 7 8 •cand statia receptioneaza cadrul transmis (il recunoaste ca propriu prin intermediul campului de adresa SA). C si D) au indeplinit doar in functia de repetare a bitilor de pe liniile ring pe cele ring-out corespunzatoare. 5 •cand statia a transmis ultimul pachet.

5. respectiv ale statiei sursa a cadrului curent.SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) Token Ring este o tehnică dezvoltată de către IBM şi standardizată de comisia IEEE în standardul 802. Câmpul RI (Routing Information) contine informatie de dirijare necesara daca cadrul parcurge o retea extinsa prin folosirea de elemente de interconectare (se folosesc porţi cu dirijare de la sursa.9ms. Lungimea sa este variabila. Câmpul AC (Access Control). pana la 30 de octeti. notata t ) si de valoarea timpului acordat statiilor pentru retinerea tokenului. care are o valoare maxima stabilita prin standard la 8. Câmpul Info reprezinta campul de date propriu-zis si poate avea o lungime de la 4 la 17. Câmpul ED (Ending Delimiter) indica sfarsitul pachetului. cu rolul de identificare al inceputul fizic al cadrului. Câmpul FC (Frame Control) defineste continutul pachetului. ce contine informatii pentru accesul la mediu (la inel). reprezinta suma de control realizata prin calculul CRC asupra campurilor pachetului. Aceasta lungime depinde de viteza de transmisie (sau de durata unui bit. Câmpul FS (Frame Status) este folosit pentru instiintarea statiei sursa despre modul cum a decurs transmisia cadrului Aceste ultime doua câmpuri formează secvenţa de terminare a cadrului EFS (End- of-Frame sequence). Câmpurile DA (Destination Address) si SA (Source Address) reprezinta adresele pe 6 octeti ale statiei destinatare.749 octeti. SFS (Start- of-Frame Sequence). Fişă de documentare 24 . THT (Timer Holding Token). Structura cadrului este următoarea: Semnificatia campurilor din cadru este urmatoarea: Campuri Octeti SD 1 AC 1 FC 1 DA 6 SA 6 RI 0-30 INFO 17749 FCS 4 ED 1 FS 1 Câmpul SD (Starting Delimiter). Câmpul FCS (Frame Check Sequence). Cele doua campuri formeaza asa numita secventa de start a cadrului.

După cum se observă tokenul este trimis de pe un inel pe celălalt în încercarea de a se păstra reţeaua funcţională. FDDI este o reţea bazată pe circulaţia unui token. FDDI oferă un mecanism care permite reţelei să funcţioneze în continuare chiar dacă inelul a fost „spart”. în timp ce traficul prin celălalt inel are loc în sensul opus acelor de ceasornic. şi utilizează cablaj cu fibră optică pentru a transmite date la viteza de 100Mbps.RE EAUA FDDI Fiber Distributed Data Interface constituie o metodă de acces destinată reţelelor LAN şi reţelelor MAN. tokenul circulând în sensuri opuse prin cele 2 inele. Traficul prin aceste inele se desfăşoară în sensuri opuse: traficul printr-un inel se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic. FDDI oferă opţiunea pentru o topologie inel dublu. pe distanţe de până la 10 km. Pentru aceasta este nevoie de 2 inele. Acest 25 . FDDI permite alocarea lăţimii de bandă în timp real fapt care-l face ideal pentru o mare varietate de aplicaţii. Această facilitate se numeşte autovindecare. similară cu reţeaua Token Ring.

ataşate ambelor inele. Conform specificaţiilor FDDI. În FDDI se întâlnesc 2 categorii de staţii: 1. lăţimea de bandă este alocată folosind o schemă de priorităţi cu 8 niveluri. pentru realizarea conexiunilor fizice se foloseşte un inel dublu. Exemplul următor vă poate face o idee despre o configuraţie FDDI complexă (DAC – dual attachment concentrator).lucru este posibil prin cele 2 tipuri de trafic ce pot fi implementate: sincron şi asincron. Dual Attachment Stations (DAS) sau staţii clasă A. In traficul asincron. Lăţimea de bandă pentru traficul sincron este alocată staţiilor care necesită transmiterea continuă a datelor (voce. 26 . Traficul sincron poate consuma doar o porţiune din totalull lăţimii de bandă a unei reţele. Single Attachment Stations (SAS) sau staţii clasă B. Fiecare staţie are atribuit un nivel de prioritate asincron şi poate folosi la un moment dat toată lăţimea de bandă asincronă. Mecanismul de prioritate poate bloca staţiile care nu folosesc lăţimea de bandă sau care au un nivel de prioritate prea mic. în timp ce traficul asincron consumă restul. video). ataşate inelului principal prin intermediul unui concentrator 2.

Ethernet utilizează tehnica accesului multiplu cu sesizarea semnalului purtător şi detectarea coliziunii. 27 . Topologia tipică folosită este topologie bus.a. Adesea Ethernet este considerat ca fiind un mediu LAN partajat. Pentru a preîntâmpina problemele legate de coliziuni. COLIZIUNEA este situaţia în care două staţii detectează liniştea şi emit în acelaşi timp. hardware-ul Ethernet este prevăzut cu senzori de detectare a coliziunilor. difuzând fiecare cadru prin mediul fizic respectiv (fir.REŢEAUA ETHERNET Ethernet este cea mai larg răspândită metodă de acces. Reţelele Ethernet au devenit atât de populare încât o specificaţie pentru conexiune LAN sau pentru o reţea LAN implică utilizarea Ethernet chiar dacă nu este specificată explicit. În această situaţie.m. ceea ce înseamnă ca toate staţiile de pe un segment de reţea folosesc în comun lărgimea de bandă totală. fiecare pereche emiţător – receptor are la dispoziţie întreaga lăţime de bandă a reţelei Ethernet. eter s. fibră. fiecare staţie trebuie să „asculte”reţeaua pentru a vedea dacă este utilizată. Când o coliziune e detectată. fiind definită de standardul IEE 802.3. datele sunt ignorate iar staţiile care au trimis datele le vor retrimite. Datele sunt trimise doar dacă staţiile nu „aud” date trimise în reţea. Dacă reţeaua Ethernet este construită pe bază de comutatoare a atunci reţeaua nu mai este considerată ca fiind reţea partajată. Înainte de a transmite date.d).

ECHIPAMENTE DE REŢEA Hub-ul/ Repetorul Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 1 Switch-ul/ Comutatorul Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta. Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde , localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 Router-ul/ Ruterul Este în esenţă un calculator cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Reglează traficul reţelei Echipament inteligent de nivel 3 Echipament de nivel 3

28

CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă mai mult. Categorii de cabluri TP UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat) Cablul UTP este cea mai des întâlnită variantă de cablu cu perechi răsucite din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspândit (dar nu şi cel mai fiabil) ce foloseşte cabluri UTP. STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu, fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei. Foliile de ecranare au, de asemenea, rolul de conductor de împământare. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring, dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă Pe lângă aceste 2 categorii mai există și combinații: FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite în folie) Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor externe. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat, cu tresă)

29

Asemănător cu FTP, singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile. S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP, fiind ecranat cu folie şi tresă. S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă) Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe. Categorii de cablu Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

30

CATEGORII DE CABLURI

Cat.1 Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.2 Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.3 Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10Mbps, având o frecvenţă de 16MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat.3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de standardul TIA/EIA568-B. Cat.4 Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.5 Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost înlocuită de categoria 5e. Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat.5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru frecvenţe de până la 100MHz. Cablul cat.5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100Mbps, precum 100BASE-TX Ethernet, deşi IEEE 802.3ab definea standarde pentru 1000BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat.5 avea 3 răsuciri la

31

este un standard de cablu pentru Gigabit Ethernet şi alte protocoale de reţea.5 care adaugă specificaţii pentru telediafonie (engl.5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45.5e sunt precizate în TIA/EIA-568-B. lungimea maximă admisă poate fi până la 100m.plastic cu dispersie redusă.6 este 90m. dar dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23.6 impune specificaţii mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem. dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale. cat. în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi lungimea cablului orizontal. atenţie deosebită minimizării dezacordurilor de impedanţă la punctele de conexiune.5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ45. compatibil cu categoriile 3. de asemenea. 32 . constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă. Cat. lungimea maximă a unui cablu orizontal cat. reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps. La fel ca pentru toate categoriile definite de TIA/EIA-568-B. pe distanţe scurte).6 Categoria 6. În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz).fiecare ţol (2.5e Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl. Pentru conectarea cablului cat. definită în ANSI/TIA/EIA-568-B.6 conţine patru perechi de conductori de cupru.54 cm) de cablu de cupru AWG 24. A fost acordată.2-1. precum Fast Ethernet. specificaţiile mai stricte ale categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T. Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat.: Enhanced)a cat. Cablurile cat.5.22001. oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o frecvenţă dublă faţă de cat. În cazul unui canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt). 5 şi 5e. Cat. Cat. de exemplu servicii de telefonie de bază. cu alte cuvinte. Pentru conectarea cablului cat. cablul de categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt limitate tot la 90m lungime.5e 250MHz (max).: far-end crosstalk).5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date. Deşi 1000BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat. Ca şi standardele anterioare. O altă caracteristică importantă este că firele sunt izolate cu fluoretilen-propilenă (FEP) .

6.7 este de până la 600 MHz. definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat.7/clasa F recunoscut în cadrul ISO/IEC 11801 Ed. frecvenţa normată a cablului cat. este un standard de cablu pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile tradiţionale cat. ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1. 2.7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o lungime de 100m de cablu orizontal. Această nouă interfaţă. de asemenea.7 poate avea ca terminaţie conectori GG45 compatibili cu conectorii RJ-45. reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat. Se are. denumită TERA.0.2GHz). s-a adăugat ecranare atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul.6. utilizat împreună cu conectorii GG45. în vedere un standard de conectori dezvoltat de Simon. Caracteristicile cat.Cat.7 Categoria 7.7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi mai stringente decât cele ale cat. 33 . Pentru a atinge aceste caracteristici. Cablul cat. Standardul cat.5e şi cat.7/clasa F.

apoi sunt detorsadate firele. va apărea o interferenţă între fire. În caz contrar. Perechile sunt de genul: firul alb-portocaliu. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. se sertizează mufa. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. sunt tăiate firele. Pentru mufarea cablurilor UTP există două standarde care specifică ordinea firelor în mufă: EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B. minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului. Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. CROSSOVER ŞI ROLLOVER Cele mai întâlnire cabluri UTP cat5 sunt cele ce conţin 4 perechi de fire.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT. sunt aranjate în ordinea dorită. Atenţie: firele de Tx şi firele de Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche!!! Să observăm că prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2.2. generând crosstalk. iar a doua pereche 34 . Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor. asigurând un contact electric perfect. trebuie tăiaţi cam 3-4 cm din manşon. Cu alte cuvinte. În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT (cele care sunt folosite de altfel) transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt 1. etc. Practic vorbind. Aceste fire sunt colorate diferit: sunt 4 culori pline şi 4 culori ce conţin şi alb. În timpul acestui proces de sertizare lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei.3 şi 6. firul portocaliu. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. astfel încât firul intră uşor.

în SUA. 35 . Dacă nu este respectat standardul există marele risc ca cele două fire folosite pentru Rx sau Tx să nu facă parte din aceeaşi pereche. iar în Statele Unite 568A. adică exact pe acei pini folosiţi. Acest tip de cablu are pinii în oglindă. Cablul de consolă (rollover) . Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6. Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard. ori va merge extrem de prost!). Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub. trebuie să avem în vedere că ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx. iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. De ce este important de ştiut sau de respectat acest lucru? Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit. atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. 2 la 7.are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A . În general în Europa se foloseşte standardul 568B. sau direct (straight-through) . adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6.atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament. fie B-B în Europa). care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. Cablul inversor (cross-over) .Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter. moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. folosind un cablu inversor. etc. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). trebuie să o facem singuri. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni. astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane. adică pinul 1 ajunge la pinul 8.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului. Există 3 mari tipuri de cabluri: Cablul normal.pe pinii 3 şi 6. Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 .

amplitudinea acestora variază de o manieră continuă în timp. Astfel un „1” logic este reprezentat printr-un nivel pozitiv de tensiune (+V). Un semnal este considerat numeric (digital) dacă el este discretizat în timp şi în amplitudine. • Formarea spectrală („spectrum shaping”) a semnalului ce se transmite fără a utiliza tehnici de modulare sau filtrare. fie o tensiune negativă (-V) dacă ne referim la NRZ bipolar. Semnalele în banda de bază sunt supuse atenuărilor introduse de către liniile de transmisie. Tehnici de codare Codarea NRZ (Not Return to Zero) Acest tip de codare foloseşte două nivele de tensiune diferite. În general. 36 . ceea ce înseamnă că amplitudinea sa poate lua doar anumite valori. informaţia transmisă poate fi de origine analogică sau numerică. respectiv 0. De asemenea şi procesul invers este posibil. O informaţie analogică poate fi convertită în numeric. ele trebuind regenerate periodic în cazul transmisiilor pe distanţe lungi. Codarea semnalelor în banda de bază Spunem despre o transmisie de date că se face „în banda de bază” dacă semnalul de date nu suferă nici un fel de deplasare spectrală datorată modulaţiei. Se pot transmite date cu un debit mai mare utilizând aceeaşi bandă de frecvenţă. Este astfel de dorit evitarea transmiterii unor secveţe de date care să corespundă unor şiruri lungi de 1. în timp ce unui „0” îi corespunde fie o tensiune nulă (0V). care introduc atenuări puternice ale semnalului la frecvenţe mai mari de 300kHz • Eliminarea componentei continue din semnal • Utilizarea eficientă a benzii de frecvenţă.CODURI DE LINIE Într-o transmisiune de date. ci se utilizează diverse tehnici de codare a acestuia în prealabil. Motivele care stau la baza acestei codări sunt diverse: • Recuperarea tactului necesar unei transmisii sincrone este facilitată de către secvenţele binare care prezintă tranziţii cât mai numeroase între două stări care corespund unor simboluri. care rămân constante pe intervale bine precizate de timp (respectiv pe intervalul corespunzător duratei unui simbol). semnalul binar propriu zis nu este transmis pe linia de comunicaţie sub forma sa brută. Pentru semnalele analogice. de exemplu semnalele video sau audio.în varianta unipolară NRZ. Acest lucru poate fi important de exemplu în aplicaţiile pe liniile telefonice. respectiv conversia din numeric în analogic.

sau fără tranziţie dacă se transmite „1”). BIΦ-M. atunci o a doua tranziţie va apare la mijlocul intervalului de bit. Principalul dezavantaj al codării de tip NRZ îl constituie lipsa tranziţiilor în cazul unor secvenţe lungi de biţi identici.nivel ridicat. FDDI Codarea NRZI produce o tranziţie în semnal pentru fiecare „1”. Codarea Manchester Utilizări: Ehernet 10Base5. Codarea BIΦ-S este exact inversa codării BIΦM (tranziţie la începutul intervalului de bit. ceea ce poate duce la pierderea sincronizării la receptor.NRZ-S(Space): 1 – nu apare nici o tranziţie. Pentru transmisia unui „0” nu se va mai produce nici un fel de tranziţie. Dacă bitul este de „1”.NRZ-L(Level): echivalent cu NRZ (1 .Codarea NRZ cunoaşte câteva variante: . Se poate observa că transmiterea unui şir lung de „0” poate provoca desincronizări.NRZ-M(Mark): 1. ea presupune apariţia unei tranziţii la începutul oricărui interval de bit. iar „0” este reprezentat prin lipsa tranziţiei. 10Base2. tranziţie care să apară la mijlocul perioadei de bit. Astfel. În ceea ce priveşte codarea BIΦ-M. un „1” este reprezentat printr-o tranziţe de la nivelul +V la nivelul –V. şi va fi prezentată ulterior. Codarea NRZI (Not Return to Zero Inverted) Utilizări: Fast Ethernet (100 Base Fx). 0 – apare o tranziţie Debitul maxim teoretic care poate fi atins intr-o transmisie NRZ este egal cu dublul benzii de frecvenţă ocupată de către semnal (pot fi transmişi 2 biţi/Hertz).apare o tranziţie. Mai mult decât atât. în timp ce unei tranziţii de la nivelul –V la nivelul +V îi corespunde un „0”. Este evident că în acest fel se asigură sincronizarea între emiţător şi receptor. 0 – nivel coborât) . Ideea care stă la baza codării Manchester este aceea de a determina o tranziţie pentru semnalul emis. 0 – nu apare nici o tranziţie . Eficienţa de utilizare a benzii este aceeași ca la NRZ. Prima dintre ele este cunoscută şi sub denumirea de codare Manchester. întrucât simbolurile binare sunt reprezentate prin tranziţii şi nu prin nivele constante (stări) ca la codajul de tip NRZ. 37 . Codarea bifazică Se utilizează trei variante ale acestui tip de codare (BIΦ-L. chiar şi în cazul transmisiei unor secvenţe lungi de „0” sau „1”. urmată de o altă tranziţie la jumătatea acestui interval dacă se transmite „0”. 10BaseT. BIΦ-S). 10 BaseFL.

Un zgomot care afectează semnalul poate modifica nivelele transmise. Codarea AMI bipolară (AMI (AMI-Alternate Mark Inversion) Utilizare: transmisia ADSL (Additional Digital Subscriber Loop) Principiu: zerourile sunt reprezentate printr-un printr potenţial nul (absenţa semnalului electric pe linie). În acest tip de codare pot exista intervale lungi de lipsă semnal V). Acest inconvenient face codarea Manchester dificil de utilizat pentru debite ridicate. în timp ce biţii de „1” sunt reprezentaţi alternativ prin tensiuni pozitive (+V). un bit de „1” este reprezentat prin lipsa unei tranziţii. (pentru secvenţe lungi de „0”). este nevoie de o bandă de frecvenţe disponibilă dublă faţă de cea pe care am utiliza-o în cazul altor tipuri de codare (de exemplu pentru a o transmite cu un debit de 10Mbps avem nevoie de o lăţime de bandă de 10MHz). pentru a transmite cu un Manchester anumit debit binar. unde lipsa semnalului simbolizează un bit de „1”. în timp ce fiecare bit de „0” este semnificat prin prezenţa unei tranziţii. respectiv dezavantajele acestui tip de codare sunt în ge general aceleaşi ca la codarea Manchester nediferenţială. iar „0” este reprezentat alternant prin potenţiale pozitive şi negative. conducând astfel la erori la recepţie. s s-au dezvoltat o serie de tehnici de codare care at tind să îl înlocuiască pe acesta în sistemele moderne de transmisiuni. dar este puţin probabil că el va duce la inversarea tranziţiei sau la lipsa ei. Codarea Manchester diferențială Utilizare: reţelele de tip Token Token-Ring La baza codării Manchester diferenţiale stă prezenţa sau absenţa unei tranziţii la începutul intervalului de tact.scade drastic probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de mediul de transmisie. Plecând de la codajul AMI. lucru care poate duce la pierderea sincronizării. Dezavantajul codării Manchester constă în faptul că. pierderea Există şi varianta inversată a acestei codări. Vom trata în 38 . Avantajele. Astfel. anume codajul pseudoternar. respectiv negative (-V).

atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „000+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost pozitiv. Acest inconvenient este combătut astfel: dacă apare un şir de 4 zerouri consecutive. date pe fire torsadate sau cablu coaxial) Idee: Plecând de la codajul AMI bipolar.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de 8 zerouri este de nivel negativ. atunci codul corespunzător este 000+-0-+. E3 Principiu: Se doreşte din nou evitarea desincronizărilor ce ar putea apare la secvenţe de “0” lungi.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de „0” este de nivel pozitiv. De exemplu. Această măsură ar putea duce însă la apariţia unei componente continue semnificative. respectiv cu „000-” în caz contrar. . Astfel: .dacă numărul de „1” de după ultimul viol de bipolaritate este par. fiecare bit de viol de bipolaritate trebuie ales de semn schimbat faţă de precedentul. Tot pentru a evita introducerea unei componente continue în semnal trebuie respectate regulile: . Codarea HDB-3 (High Density Bipolar Order 3) Utilizare: standardele E1. ultimul bit este înlocuit cu o tensiune de aceeaşi polaritate cu a ultimului bit de “1” introdus (viol de bipolaritate). Pentru a evita asemenea situaţii. respectiv cu „-00-” în caz contrar. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „+00+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost negativ. . şirul 100000000.continuare unele dintre aceste coduri. situaţie care este improbabil să fie cauzată de către un zgomot. 39 . atunci codul corespunzător este 000-+0+-. ar putea fi codat astfel : +000+000+. Utilizarea acestui tip de codare va produce două violări ale alternanţei “+ -“.dacă numărul de „1” ce urmează ultimului viol de bipolaritate este impar. se înlocuiesc secvenţele de 8 zerouri consecutive. cu secvenţe în care să apară tranziţii pentru a se evita astfel pierderea sincronismului. Codarea B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution) Utilizare: standardul T1(transmisie rapidă de voce.

Permite reţelelor locale să refolosească adresele. Cele mai importante realizări ale ANSI în domeniul informatic constau in: ASCII. Adresă IP . 40 . Ethernet reprezintă un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). doar ca poate transfera datele cu o viteza de maximum 100 mbps.245. SCSI și ANSI. AutoIP .Un termen echivalent pentru Ethernet rapid. prin utilizarea cablului format din fire-pereche de cupru. ANSI . 100BaseT Ethernet funcţionează în mod similar cu un Ethernet obișnuit.iana. Cu excepţia adreselor private fiecare adresă internet este unică. ADSL utilizează linia telefonică standard pentru a oferi comunicaţii de date cu viteza ridicată.SYS.4. Exemplu de adresă IPv4: 198. ADSL .Address Resolution Protocol . În același timp.org) pentru utilizate în scop privat.Linie de abonat digital asimetrica (Asymmetric Digital Subscriber Line).Cea mai des întâlnită forma a Ethernet. dar în comparaţie cu viteza de transmisie ISDN de 64 kbps.American National Standards Institute .39.GLOSAR DE TERMENI 100BaseT . 10BaseT . un standard îmbunătăţit pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN).Blocuri de adrese IP rezervate de IANA (www. la fel ca ISDN. Nu se foloseşte în Internet. ADSL utilizează porţiunea de lăţime de bandă neutilizata de voce. ARP . oferind transmisii concomitente de tipul voce și date. de adresă IPv6: FEDC:BA87:200C:4267:FFFE:1080:0003:0016 Adresă IP privată . ce denotă o viteză a transmisiei de 10 mbps. tehnologia ADSL poate livra viteze upstream (de la utilizator) de 640 kbps și downstream (către utilizator) de peste 6 mbps.adresa gazdă pe 32 biţi (IPv4) sau 128 biţi (IPv6).organizaţie a grupurilor industriilor americane care colaborează cu comitete de standarde din alte ţări pentru a dezvolta criterii ce facilitează schimburile și telecomunicaţiile internaţionale.Extensie la DHCP care permite unei gazde să îşi auto-atribuie o adresă IP dacă nu găseşte un server DHCP.Realizează pentru IP (Internet Protocol) găsirea adresei hardware a mașinii de destinaţie.

024 biti). Exemple de companii ce oferă browser-e: The Mozilla Organization.program de navigare Web.Autentificarea asigura transmiterea corecta a datelor digitale către server-ul destinatar. autentificarea asigura destinatarul asupra integrităţii mesajului și a sursei acestuia. sau 210) sau mega . cu posibilitate de navigare prin nodurile Internet.(pentru 1. bit . cu interpretare a fișierelor hypertext. byte . Cea mai simpla forma de autentificare necesita un nume de utilizator și o parola pentru accesarea unui anume cont. CompuServe. unui computer ii poate fi 41 .De regula.dinamic host control protocol . Datapacket .024 biti. Noile generaţii de modemuri au viteza de procesare a informaţiilor mai mare de 9.biți per secunda . când descărcaţi fișiere sau trimiteţi corespondenta electronica. O serie întreagă de pachete de e-mail utilizează modul de cifrare MIME pentru a atașa diferite fișiere la mesajele e-mail. Microsoft. pe care computerele le tratează ca unitate singulara. este mult mai eficienta trimiterea informaţiei în grupuri mai mari. numite pachete de date. Un browser reprezintă interfaţa dumneavoastră cu mediul Web. abreviat cu ajutorul literei cursive b și reprezentata deseori cu ajutorul prefixului kilo . Un byte este abreviat cu ajutorul majusculei B.în ciuda faptului ca un calculator și un modem pot transmite datele în secvenţe de un caracter. atunci când navigaţi pe Internet. măsurata în kilobiti per secunda: 14.Attachment . Prodigy și America Online. DHCP .cifra binara. Autentificare . Opera. un byte definește 8 biti (denumit totodată octet sau cuvânt).Viteza de procesare a informaţiilor este măsurata în numărul de biţi ce pot fi transferaţi intr-o secunda.(1. bps . Cu ajutorul DHCP. Un bit constituie cea mai mica unitate de date utilizata în informatica.024 x 1.atașament . browser .4 kbps constituie un minimum acceptabil. Diafonia este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare. Secvenţele complexe de tipul celor de 16 și 32 de biţi sunt totodată utilizate în limbajul informatic.Orice fișier cu legat de un mesaj e-mail constituie un atașament.600 bps. în mod similar.protocol de control al domeniului-gazda DHCP este un protocol pentru alocarea dinamica de adrese tip IP tuturor computerelor conectate la o reţea.Pachet de date . cu valoare egala cu 1 sau 0.

reprezintă aplicaţii tip software ce pot fi descarcate. Astfel. Fiecare utilizator al serviciului e-mail are o adresa proprie de forma nume@domeniu. daca după aceea mai au și alte întrebări. E-Mail: Electronic mail . în momentul în care trimiteţi un mesaj e-mail sau direcţionaţi programul de navigare Web către o adresa tip URL. în momentul în care un computer se conectează la o reţea. în mod automat și de fiecare data când se conectează la o reţea. server-ul DHCP selectează și atribuie automat noului sistem o adresa IP din lista primara. ce denota o transmise de vârf cu viteza de 10 mbps. sistemul numelor de domeniu traduce automat transcrierile alfanumerice în adrese Internet (serii de numere de tipul: 123. freeware .serviciu de posta electronica prin intermediul caruia se pot transmite mesaje și fisiere intre doua calculatoare / adrese de email. Acest termen face referinţa la doua specificaţii: convenţiile de denumire a sistemelorgazda și modul în care numele sunt alocate în mediul Internet. la un alt calculator sau la internet prin intermediul unui modem. Cel mai popular tip de Ethernet este 10BaseT. se adresează proprietarului acelui site. 42 . facilitând astfel administrarea adreselor IP.2). stocate sau redistribuite gratuit.23.constituie un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locala (LAN).domain name system . GNU). De obicei diferite pagini internet construiesc o astfel de pagina pentru a răspunde la cele mai uzuale întrebări.Protocol de transfer al fișierelor .este o aplicaţie software ce protejează un server din cadrul unei reţele informatice prin echiparea cu masuri de securitate de tipul: apelare inversa sau codare defensiva.alocata o adresa IP unica.protocol internet utilizat pentru a copia fisiere intre diferite computere conectate la reţea. Ethernet . FAQ: Prescurtarea în engleza a "Frequently Asked Questions" (Intrebari frecvent puse). firewall . DNS .123.sistemul numelor de domeniu. FTP . Dial-Up Networking: Serviciu care va permite conectarea calculatorului dvs. ce nu permit decompilarea și re-vinderea sub titulatura proprie (spre deosebire de programele din domeniul public. Materialele freeware sunt protejate prin drepturi de autor. cei interesaţi o parcurg si.

rezultând mail. Nume de domeniu . Port .valoare pe 16 biţi folosită pentru a se putea distinge între multiplele conexiuni simultane ale unei gazde. IP . Permite mai multor gazde să acceseze un singur cont ISP pe baza unei singure adrese IP publice. Mască subrețea . A fost conceput de catre Advanced Research Projects Agency (ARPA) al guvernului american în anul 1969 și a fost numit ARPAnet.deschidere . Subdomeniu . servind ca punct comun astfel încât informaţiile sa poată circula din cadrul unei locaţii centrale către oricare computer din reţeaua informatica. Proprietarul domeniului poate crea oricâte subdomenii doreşte.Network Address Translation translatează un set de adrese IP în altă adresă IP.EDU. Într-o subreţea gazdele sunt direct accesibile. de exemplu în cazul unui atac nuclear.COM. . IPv4 oferă circa 4 miliarde de adrese IP. termen cu utilizare frecventa în accesarea site-urilor Internet sau în transferul de mesaje tip e-mail intre diferite servere. IPv6 .nivelul inferior din ierarhia domeniului.RO etc.com sau www. Ideea initiala a fost de a construi o retea care va functiona chiar daca o mare portiune din ea este distrusa. în conexiune tip Ethernet).Mască binară folosită la definirea limitei între adresa de reţea şi componenta gazdă a adresei.gateway .Versiunea actuală a protocolului Internet.google.Următoarea generaţie a protocolului Internet. Ia decizii de înaintare a pachetelor.Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele. Cel mai înalt nivel este cel superior precum .google. Internet . NAT . O adresă pe 32 de biţi atribuită fiecărei gazde.com. .un program sau echipament hardware ce transfera date intre retele informatice. apoi numele de domeniu înregistrat cum ar fi google. este o reţea mondiala de reţele de calculatoare.Structură de nume ierarhică folosită în internet. 43 . cum ar fi www. Apoi urmează subdomeniile precum mail sau www.adeseori numit simplu "net".Aceasta componenta hardware este utilizata la conectarea computerelor din cadrul unei reţele informatice (de regula. Router . Marea schimbare este adresa pe 128 de biţi. HUB .Protocol Internet IPv4 . bazate pe adresa IP destinaţie.NET .

De exemplu. Este folosit atunci când nu este necesară sincronizarea celor două capete.0 are 24-biţi alocaţi porţiunii 24de reţea şi 8 biţi sunt rezervaţi pentru gazde. UDP este adesea folosit la transmisia multimedia. nu este o tragedie.255. UDP . un nume gazdă accesibil oamenilor. ezervaţi TCP . 44 .255. un port bine cunoscut pentru serverele web este portul TCP 80. TCP este un protocol de transfer capăt la capăt care reface erorile de transmisie şi este responsabil cu reordonarea pachetelor ce sosesc în altă ordine decât cea în care au fost transmise.comunicaţia nu necesită un router.Uniform Resource Locator.World Wide Web. Dacă un pachet se pierde pe drum.Transmission Control Protocol. pe O parte dintre termenii specifici domeniului rețelelor de calculatoare sunt rețelelor definiți în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca profesorul şi elevii să descopere şi să-i adauge prezentului glosar să-i i glosar. De exemplu. WWW . form Port bine cunoscut . sistem de informare grafică bazat pe hipertext. Comunicaţia între subreţele diferite necesită un router. URL . o mască de subreţea 255.User Datagram Protocol este un protocol neorientat pe conexiune.folosit la stabilirea conexiunii iniţiale.

căutarea de informaţii din diverse materiale 45 . te poţi verifica realizând celelalte activităţi propuse. Ah Să identifici topologia unei reţele Mecanismele de comunicare Sistemele de comutaţie în telecomunicaţii înțelegi...FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Modulul: Comunicații de date și rețele de calculatoare După parcurgerea acestui modul: ştii.. Fişele de lucru constau în: ... modelul OSI modul de funcţionare a reţelelor de date poți. să explici principiile de bază ale modulării să explici transmisiile sincrone și asincrone să utilizezi reţelele de date să alegi echipamentele necesare pentru realizarea reţelelor Activităţile propuse în continuare şi altele asemănătoare propuse de cadrele didactice te vor ajuta să atingi competenţele cerute pentru a deveni tehnician operator tehnică de calcul Poţi folosi fişele de lucru..

. Alte activităţi cuprind teme. exerciţii sau aplicaţii care te vor ajuta să îţi evaluezi singur nivelul de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse. • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului. • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc. 46 .exerciţii propuse spre rezolvare . Dacă nu ai înţeles sau dacă nu şti la ce materiale să apelezi întreabă profesorul. • Fişe de observaţie completate de colegi şi alte opinii privind activităţile desfăşurate.întocmirea unui portofoliu ce cuprinde toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate Portofoliul sau mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate. Înainte de a rezolva exerciţiile propuse citeşte-le cu atenţie. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-ai rezolvat şi va evalua progresul realizat. • Fişe plan de acţiune. fişe de analiză a activităţilor desfăşurate. • Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată.

Ref făcăt acer or e Data Activități efectuate şi comentarii Comentarii Priorități de dezvoltare Competențe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) Resurse necesare 47 .FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Numele elevului: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenț e care trebuie dobândite Aplicare în cadrul Dat a unității de competență Bine Evaluare Satis.

• Aplicare în cazul unității de competență Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice generale. în mod separat. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. care trebuie dezvoltate şi evaluate. evoluţia legată de diferite competenţe. reţete. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. • Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. • Priorități pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. • Competențele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. • Activități efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie. 48 .• Competențe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Candidatul Data Data 49 .

Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în întregime Să înţeleagă propoziţii Vocabular/ descifrare Trebuie să aflu mai mult Cărţi Manuale Ziare Fişe conspect Fişe de activităţi Statistici (grafice) Table/imagini proiectate Literatură de specialitate Notiţe Semne şi simboluri Instrucţiuni Referate Proiecte Site-uri web Lucrările altora Altele: ………………………………………………………………………………………… . 50 .FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR Scrieţi litera corespunzătoare în coloane..

pentru a nu se produce accidente 51 . • Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive. acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop. revine atât celor care organizează. • Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor. de prevenire şi stingere a incendiilor. • Materialele utilizate se vor manevra cu grijă. încălzirea şi ventilaţia în laborator. • Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport. • Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire. cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor. iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului. • În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor. privitoare atât la protecţia muncii.FIŞĂ DE LABORATOR NUME ELEV: COALA: CLASA: NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. • Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric. În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor. cât şi celor care lucrează direct în producţie. controlează şi conduc procesul de muncă. • Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii. Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective: • Să se asigure iluminatul. • Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile.

Elevii: • Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului. 52 .precum: răniri ale mâinilor. • Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului. abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de ordine interioară. etc. răniri ale ochilor. • Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase. insuficienţe respiratorii. • Nu vor introduce obiecte în prizele electrice. în linişte şi cu seriozitate. • Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură. Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite. • Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie. • Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor. • Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului. de aceea. a mijloacelor de lucru. • Manevrarea instrumentelor. iar în timpul pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru. a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.

Nr. 13. 5. 11. 3. 12. 1. 17. 10. cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării instructajului pentru protecţia muncii. 4. 9. 6. 2. 15. Încheiat astăzi …………….FIŞĂ DE LABORATOR PROCES-VERBAL. 16. 14. NUMELE I PRENUMELE SEMNĂTURA 53 . 18. 8. 7. crt.

30. 26. Profesor. 21. 29. 27.19. 28. 20. 23. 22. 25. 24. 54 .

............................................................... 55 ................ formativă şi/sau sumativă? Este nevoie de informaţii suplimentare Teste prestabilite Examinări pe parcurs Examinări finale Teme stabilite Proiecte Teste practice Prezentări orale Evaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrări Evaluare continuă Analize /rapoarte formale Demonstraţii Altele: ......................................................................................FIŞĂ DE EVALUARE Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute Metoda de evaluare Da Nu Evaluarea este iniţială........................................................ Comentarii: ..................................................

crt Nume şi Prenume Aplicaţii 1......TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE COALA: DISCIPLINA : DATA: . TITLUL LECTIEI: Punctaj obţinut la Nr.... 12........ 2. 9.. 7... 5... 13.. Aritmogrif Total puncte Nota obţinută 56 .. 14.. 15. 16. 4. CLASA... -17...... 11........ 3.. 8.. 10.. 6..

57 .18. 19. 27. 28. 26. 30. 22. 23. 20. 21. 29. 25. 24.

Care sunt avantajele utilizării reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 3. De ce este util un ruter? _________________________________________________________________________________ 5. La ce se utilizează cablul UTP? 58 .FIŞĂ DE EVALUARE Această fişă are rolul de a ajuta profesorul să-şi facă o imagine despre ceea ce ştiţi legat de reţelele de calculatoare. Aţi utilizat echipamente de reţea până acum? Completaţi 1. De aceea sunteţi rugaţi să răspundeţi la întrebările de mai jos: Răspundeţi cu DA sau NU ______ 1. Aţi văzut până acum o reţea de calculatoare? ______ 2. Aţi utilizat până acum facilităţile oferite de o reţea de calculatoare? ______ 3. Care sunt echipamentele utilizate în realizarea reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ Ce înseamnă OSI? _________________________________________________________________________________ 4. Unde se întâlnesc reţele de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 2.

FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE Competența: Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date Obiective: Să asociaţi corect anumite caracteristici la echipamentele date Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Aveţi date câteva caracteristici ale echipamentelor de reţea folosite curent în realizarea reţelelor Ethernet. Echipament de nivel 2 59 . Argumentaţi apoi alegerea! Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente.g. În dreptunghiurile de sub fiecare simbol treceţi pentru început numele echipamentului asociat acelui simbol. Apoi asociaţi la echipamentele din stânga caracteristicile din dreapta. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.

SMTP. Transport. Rețea. Prezentare. A şi B 2. „sparge” procesul complex al rețelelor în părți mult mai uşor de supervizat. Se pune accent pe detalii şi nu pe funcționarea generală a rețelei D. Legătură de date. Rețea. Sesiune. TCP şi UDP 2. Legătură de date 2. Rețea 4. D şi E 3. Specifică cum schimbările făcute unui strat trebuie propagate către celelalte straturi B. D. Care din următoarele sunt protocoalele startului transport? 1. Transport 3. Aplicație. 5. Care sunt beneficiile folosirii unui model de rețea stratificat? A. Rețea. Fizic Aplicație. 4. FTP. JPEG 1. Facilitează detectarea şi corectarea erorilor C. B. Nici una de mai sus 5. LLC. Rețea. A şi B 2. Criptare. Fizic 2. Transport 3. Transport. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. 2.TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR . A şi E 5. Fizic Fizic Legătură de date. B. IP şi TFTP 60 . Sesiune. Sesiune. E. A şi C 4. Permite straturilor dezvoltate de diferiți producători să interopereze. Straturile modelului OSI de sus în jos sunt: 1. Aplicație 3. Transport. 4. 1. Fizic 4. Prezentare. Transport. A. Care din următoarele operează la nivelul stratului prezentare? A. 3. E. Prezentare 5. C şi E 4. Legătură de date. Fizic 5.C şi E 3. Transport. Rețea. FTAM 4. Prezentare. Prezentare. Aplicație. Pe ce strat al modelului OSI operează ruterele? 1. Fizic Sesiune. Nici una de mai sus 6. C. MIDI. Toate de mai sus Aplicație. Sesiune. TFTP. Sesiune 2 În ce strat al modelului OSI sunt biții împachetați în cadre? 1.MODELUL OSI 1. IP 3. Legătură de date.

TFTP 7.5. Care strat se ocupă de formatarea datelor aplicațiilor astfel încât să fie inteligibile la destinație? 61 . Fizic 2. Transport 5. Transport 4. Prezentare 5. Aplicație 4. Criptarea are loc în ce strat? 1. Aplicație şi prezentare 3. prezentare şi sesiune 4. Fals 4. Controlol traficului are loc în ce strat? 1. Transport 3. Transport 2. Legătură de date 2. Aplicație 4. Care strat stabileşte. Care din următoarele sunt considerate a fi straturi superioare? 1. Aplicație. Prezentare şi sesiune 2. Legătură de date 3. Adevărat 2. Rețea 3. Adevărat sau Fals: Stratul Rețea utilizează adresele fizice pentru a ruta datele la destinatari. Aplicație 2. Aplicație 5. Rețea 2. sesiune şi transport 5. Sesiune 11. Legătură de date 12. Rețea 1. Rețea 9. În ce strat al modelului OSI este protocolul IP este implementat? 1. Sesiune 14. Prezentare 3. Sesiune 13. menține şi încheie comunicațiile între aplicațiile de pe dispozitive diferite? 4. Aplicație prezentare. Detecția şi repararea erorilor are loc la nivelul cărui strat? 1. Sesiune 10. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. 1. Prezentare 5. Legătură de date 3. Aplicație 8.

D. B. Care din următoarele sunt standarde pentru stratul aplicație? A. 4. 3. 4. Fizic 2. Sesiune 3. Legătură de date 19.1. Ce înseamnă OSI? 1. MIDI. 2. Fizic 2. Fizic Sesiune Rețea Transport Legătură de date 17. B. Sesiune 3.C. 5. 4. Rețea 4. International Standards Organization Open Systems Interconnect Operating Standard Information Operating System Interconnection Open Systems Interface 4. 4. MPEG. Rețea 18. Repetoarele şi huburile sunt dispozitive de strat …. 2. 3. 5. JPEG. 2. C şi D B. 2. E. Transport 5. Ce strat face translarea între adresele fizice MAC şi logice? 1. Transport 5.? 1. GIF C şi D 1.D şi E Doar A Toate 16. Aplicație Prezentare Sesiune Transport Legătură de date 15. 3. 3. 5. C. TIFF. În ce strat se găsesc pachetele? 1. Legătură de date 62 .

separate prin puncte (de exemplu 192.DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR Competenţa: Descrie topologiile şi operaţiile cu LAN Obiective: Obiective Să determinaţi adresa IP şi MAC a unui calculator Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipe ! Utilizarea comenzii ipconfig /all pentru a determina adresa MAC şi IP a unei „gazde” cu sistem de operare Windows XP / Vista într-o rețea Ethernet Lucrări preliminare Fiecare sistem de calcul conectat la o reţea Ethernet are o adresa MAC care este „arsă” în placa de reţea.O staţie de lucru care este conectată la o reţea locală de calculatoare și care are adresa IP deja configurată . De asemenea fiecare sistem de calcul conectat la o reţea locală / Internet are un identificator unic numit adresă IP. Adresele IP sunt afișate ca 4 numere.168.Acces la comanda Run In acest laborator veţi “găsi” adresele MAC şi IP ale sistemului vostru de calcul. Comanda ipconfig /all afișează adresa IP a calculatorului dumneavoastră și informaţii despre reţea.4). Adresele MAC sunt de obicei afişate ca 6 seturi de numere hexazecimale separate de două puncte verticale sau liniuţe (de exemplu 15:aa:2f:3c:22:a1). cunoscute ca octeţi. Pentru efectuarea lucrării e nevoie de următoarele: . Determinarea adresei MAC 63 .1. Pasul 1.

a) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită 64 . Un exemplu este arătat în continuare. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search b) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apare în secțiunea Programs c) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter d) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul.

Ce s-ar fi schimbat dacă sistemul nostru ar fi avut și o placă wireless? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ h) Deconectaţi cablul(rile) plăcii(lor) de reţea și utilizaţi comanda ipconfig /all din nou. Ce modificări constataţi? Adresa MAC se va afișa? Adresa MAC se schimbă vreo dată? 65 . ___ : ___ : ___ :___ : __ : ___ : ___ :___ f) De ce ar putea un calculator avea mai multe adrese MAC? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ g) Exemplul de mai sus arată că sistemul nostru de calcul are o singură placă de reţea.e) Găsiţi adresa MAC a sistemului dumneavoastră și notaţi-o.

Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search k) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apăare în secțiunea Programs 66 .____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ i) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Determinarea adresei IP j) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run.

_____ o) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ p) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /? și urmăriţi rezultatul afișat. Care este rolul acestei comenzi? _________________________________________________________________ 67 . Un exemplu este arătat în continuare. _____ . _____ . _____ . Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită n) Găsiţi adresa IP a sistemului dumneavoastră și notaţi-o.l) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter m) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul.

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ q) Care sunt facilităţile oferite de această comandă? 68 .

FDDI ____ 6. Topologia inel este baza pentru reţelele Ethernet şi Fast Ethernet moderne. FDDI poate conecta LAN-uri din mai multe clădiri. ____ 3. Stea d. Într-o topologie ________________. Ethernet d. a. Fizică ____ 7. ____ 5. O topologie ________________ constă într-un singur cablu ce conectează toate nodurile unei reţele fără alte dispozitive de interconectare. Răspunsuri multiple Identificaţi litera din dreptul opţiunii care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde la întrebare. Cele mai multe reţele de tip magistrală folosesc cablul coaxial ca mediu fizic. Reţelele de tip magistrală sunt dificil de depanat deoarece este dificil de identificat locaţia defectului. backbone b. ____ 4. Bus c.FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN Competența: Descrie topologiile şi operaţiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Adevărat sau fals Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care false ____ 1. Stea b. Bus c. a. O __________________ este o hartă sau model de dispunere a nodurilor într-o reţea a. Arbore 69 . fiecare nod este conectat la două cele mai apropiate noduri astfel încât reţeaua întreagă formează un cerc. cum ar fi campusurile colegiilor. topologie fizică c. Inel b. Inel d. ____ 2.

Bus c. IPX Completați 12. Comutare de circuite c. 70 . SPX d. un pachet de 3 bytes este transmis de la un nod la altul intr-o manieră circulară în jurul unui inel. a. La capetele reţelei bus sunt rezistori de 50 de ohmi cunoscute ca ___________________ . Asociere ____ 11. a. ajung la concluzia că este liber şi încep să transmită . Reasociere ____ 10. 14. Comutare de circuite d. utilizează un inel dublu de fibră optică pentru a transmite date la 100Mbps. ATM b. Coliziune d. Stea d. un ____________________ este o porţiune din reţea în care coliziunile apar dacă două noduri transmit date în acelaşi timp. sparge datele în pachete înainte de a fi transportate.____ 8. Arbore ____ 9. Comutare de pachete b. a. Într-o topologie ________________. ________________. 13. În ________________. Pasarea jetonului c. fiecare nod este conectat la un dispozitiv central cum ar fi un hub sau un switch. O _______________ apare atunci când 2 noduri verifică simultan canalul de transmisiune. FDDI c. Bruiaj b. Inel b. a. Reţeaua cu comutare de _______________ . Într-o reţea Ethernet.

Descrieţi o situaţie când se utilizează tehnologia hibridă. Desenaţi un exemplu de topologie stea extinsă. Desenaţi un exemplu de topologie magistrală. Topologia ___________________ combină mai mult de un tip de topologie.TOPOLOGII DE RE EA Competența: Descrie topologiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! 1. Desenaţi un exemplu de topologie stea. _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 71 . Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei inel? VANTAGES 8. Când pe o magistrală se conectează două reţele cu topologie stea configuraţia se numește topologie stea-magistrală. Desenaţi un exemplu de topologie inel. 9. Descrieţi diferenţa intre topologia fizica și cea logică ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2. 4. 5. 3. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei stea 6. 7.

Un cleşte sertizor pentru mufe RJ45 2. Procedeul este acelaşi! Se despletesc perechile si se ordonează firele conform standardului dorit (568 B). Se verifica așezarea corectă a firelor in mufă. Se sertizează mufa folosindu-se cleştele de sertizare. Se înfige cablul in mufa respectându-se poziţia mufei si ordinea firelor conform descrierilor de mai sus. Se taie mantaua de PVC a cablului la 3 cm de capăt folosind un tăietor specializat (se presează puţin si se executa o mișcare circulară în jurul cablului) sau un cuter (atenţie sa nu tăiaţi si firele). 72 .REALIZAŢI PRACTIC! . 3.5 cm de mantaua de PVC.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP. Competența: Selectează componentele fizice utilizate în reţelele de date Obiective: Mufarea unui cablu de reţea conform standardului 568B Timp de lucru: 15 minute Aveţi nevoie: 1. Un tăietor special sau un cuter 1. Se taie firele la 1. 2. S-ar putea să găsiţi un cleşte sertizor care să aibă şi unealta de dezizolat inclusă.

...... 6) Utilizat pentru transmiterea datelor prin fibrele optice 7) Undele .. 4) Fibrele care folosesc pentru transmisie semnale laser. pair...... sunt fenomene fizice în general naturale. care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu.. permitând un singur flux de lumină să parcurgă fibra 5) Unshielded …………... 8) Reţele LAN cu acces multiplu şi cu detectarea purtătoarei şi a coliziunilor 73 ... 3) Mediu folosit de reţelele wireless. şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă.ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 Vertical: 1) Gruparea firelor la cablurile folosite în realizarea reţelelor Ehernet 100Base-TX 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor...

74 . 9) Echipament inteligent de nivel 3. format din 7 straturi. 5) Reprezintă un set de reguli pe baza căruia se determina forma datelor si trasmisia acestora. 6) Converteşte din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei 7) Unitate de date a protocolului de nivel 2 8) Semnifică sfârşitul cadrului şi poartă informaţiile referitoare la detectarea erorilor sub forma CRC.ARITMOGRIF MODELUL OSI  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vertical: 1) Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fişiere. email. http. 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor. 3) Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) 4) Model care defineşte un cadru de referinţă pentru reţele.

10) date 11) Asigură siguranţa transmiterii datelor şi controlul fluxului de Unitate de date a protocolului de nivel 3 75 .

..ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA  Vrei să te relaxezi învăţând? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Vertical: 1) . de reţea folosită pentru conectarea fizică a calculatorului la un LAN 2) Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele 3) Sistem de calcul care are implementată suita de protocoale TCP/ IP 4) Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă.. 6) 7) Echipament de reţea de nivel I cu rolul de a retransmite informaţia (engl. cu mai multe porturi.. 9) Dispozitiv neinteligent (engl).. 8) Domeniu de ……………..... 5) Este utilă pentru interconectarea reţelelor locale ce utilizează tehnici de control al accesului la medii diferite....... 12) Conductor electric format din fire metalice izolate 13) Loc într-un echipament de reţea la care se conectează un echipament terminal 14) O porţiune de reţea delimitată de punţi.) Repetor …. 10) Moment în care şirurile de biţi transmise de 2 sau mai multe calculatoare interferează 11) Punct din reţea în care se întâlnesc mai multe ramuri. 76 . comutatoare sau rutere. reprezintă zona de reţea în care orice calculator membru al acesteia poate să transmită informaţii direct către alt calculator....

Apoi o Dacă a doua încercare a elevului eşuează. dar cu asistare suplimentare – de ex. de exemplu. 77 . • Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat. În cazul în care acea activitate este o reuşită. Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer.Soluţionarea activităţilor • Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. • Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. Un anumit şablon ar putea fi: o Rugaţi elevul să repete activitatea. o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită. direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. • Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând • Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: • Denumirea activităţii • Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative. rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea.

g.FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. HUB/ REPETOR Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. SWITCH/ COMUTATOR Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta ROUTER/ RUTERUL Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 2 78 .

ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE 1 2 3 4 M 5 6 7 8 P E R E C H I F I B R A E T E R O N O M O D T W I S T E D L A S E R E L E C T R O M A G N E T I C E E T H E R N E T 79 .

ARITMOGRIF MODELUL OSI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A P L I C A R T E E I T T E E A P A O C S O Z H I T E C T P P R R E O N A R T A C C T D A E N H O A R I R S E L R U L E R E R O T P U R A P T O R T 80 .

ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 P O C O N N D D I I F S U C O M P U U R U P T L E G A R A T E B I R U S C A Z O D R A T N H T Z A T U R A D B E M T U I T O R B I E G O C R S E D A T E B L U G M E N T 81 .

astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. • Pentru elevi. simulări. Fişele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor. pe care le găsiţi la Activităţi pentru elevi. exerciții. alături de alte experienţe pe care le pot avea. fişe de observare. 82 . teme. precum practica la locul de muncă. Folosind aceste modele. puteţi crea propriile fişe de lucru şi pentru conţinuturile ce nu au putut fi atinse în acest material. pot fi colectate într-o „mapă a elevului” Mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilităţi cheie • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc • Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate • Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului Recomandări: Pe baza fişelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fişe de lucru. aceste tipuri de dovezi. colectate atât de către profesor cât şi de către elev.SUGESTII METODOLOGICE Implicațiile diferitelor modalități de utilizare a materialelor didactice pentru profesori şi elevi • Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc.

Activităţile practice propuse duc nu numai la atingerea competenţelor privind reclama şi publicitatea. În general. Pot lucra şi în echipe la sarcina specială. În felul acesta pot fi stimulaţi. prin sarcina specială propusă. Se vor discuta punctele ce trebuie atinse. ci şi a celor privind comunicarea.Sarcina suplimentară îi învaţă să citească şi alte articole de specialitate şi să se documenteze. Proiectul este propus este o lucrare pentru care se va oferi o perioadă de realizare mai mare. se va realiza un plan al proiectului. Propuneţi elevilor să caute informații pe internet. Această sarcină poate fi realizată foarte uşor şi de elevii cu cerințe educaționale speciale. îi stimulează pe elevi să participe activ la acţiunile şcolii şi să se implice şi în viitor în organizarea manifestărilor deosebite ale acesteia. aceste tipuri de acţiuni sunt uitate la nivelul firmelor mici. Se pot detalia subpunctele prezentate. Se vor evidenţia lucrările realizate anterior care îi pot sprijini pe elevi în elaborarea proiectului. Mai mult. 83 . Elevii creativi pot fi încurajaţi să elaboreze mesaje promoționale. îi învaţă să aplice activităţi de relaţii publice în activitatea lor viitoare.