These materials were developed as part of the project EuropeAid/Technical Assistance for Institution Building in the TVET

Sector, Romania Europe Aid/122825/D/SER/RO

A project funded by the European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR Comunicații Comunica de date și rețele de calculatoare
PROFILUL: Tehnic NIVELUL: 3 SPECIALIZAREA: Tehnician operator tehnică de calcul ă

Bacau 2008

1

Autori:

Iordache Florin – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău Mojzi Mihai – Colegiul Tehnic de Comunica ii “Nicolae Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

POPESCU ANGELA, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ:

IVAN MYKYTYN, EXPERT WYG INTERNATIONAL

2

Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 4 COMPETENŢE ............................................................................................................................................................ 6 OBIECTIVE ..................................................................................................................................................................... 8 MATERIALE DE REFERINȚĂ......................................................................................................................................... 9 TRANSMISIA SERIALA - DATE, SEMNALE ŞI TEMPORIZARI ............................................................................ 10 MODELUL OSI &TCP/IP .................................................................................................................................................... 21 RE EAUA TOKEN RING .................................................................................................................................................... 22 ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING ....................................................................... 23 SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) ............................................................................................................ 24 RE EAUA FDDI ..................................................................................................................................................................... 25 REŢEAUA ETHERNET ........................................................................................................................................................ 27 ECHIPAMENTE DE REŢEA ............................................................................................................................................... 28 CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)............................................................................................. 29 CATEGORII DE CABLURI .................................................................................................................................................. 31 REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT, CROSSOVER ŞI ROLLOVER .............................................. 34 CODURI DE LINIE ................................................................................................................................................................ 36 GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................................ 40 FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 45 FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI ............................................................................... 47 FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII ............................................................................................................................ 49 FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR............................................................................................................ 50 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 51 FIŞĂ DE LABORATOR ......................................................................................................................................................... 53 FIŞĂ DE EVALUARE............................................................................................................................................................. 55 TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ......................................................................................................................... 56 FIŞĂ DE EVALUARE ............................................................................................................................................................ 58 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE .................................................................................................. 59 TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR - MODELUL OSI ............................................................................. 60 DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR............................................................................... 63 FIŞĂ DE LUCRU – TOPOLOGII ȘI OPERA II CU LAN ...................................................................................................... 69 TOPOLOGII DE RE EA ....................................................................................................................................................... 71 REALIZAŢI PRACTIC! - REALIZAREA PATCH-URILOR UTP............................................................................... 72 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 73 ARITMOGRIF MODELUL OSI ............................................................................................................................................. 74 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA ........................................................................................................................ 76 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR .....................................................................................................................77 FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE ............................................................................................................. 78 ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE ............................................................................................................................. 79 ARITMOGRIF MODELUL OSI ........................................................................................................................................... 80 ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA .................................................................................................................. 81 SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................................. 82

3

INTRODUCERE Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru specializarea “tehnician operator tehnică de calcul”. Suplimentar, auxiliarul îşi propune să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune. Fiecare material din auxiliarul curricular (activităţi de învăţare, documente de evaluare, anexe, glosar, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea competenţelor tehnice specifice modulului „Comunicații de date și rețele de calculatoare”. Modulul „Comunicații de date și rețele de calculatoare” se desfăşoară pe durata anului şcolar astfel : - 31 ore - teorie - 45 ore - laborator tehnologic Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP. În contextul vârstei elevilor din clasa a XII-a, având în vedere că aceştia încep să devină „adulţi”, profesorul trebuie să admită că pentru aceşti elevi creşte importanţa învăţării selective, creşte importanţa unei existenţe relativ independente, creşte dorinţa de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Prin urmare este obligatoriu ca activităţile de învăţare să fie structurate cu finalitate vizibilă, să nu existe aparenţa inutilităţii, să promoveze pragmatismul educaţional. În elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele cerinţe: elevii învaţă eficient atunci când o activitate de învăţare este considerată utilă; elevii învaţă când rezolvă o sarcină şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare; elevii au stiluri proprii de învăţare, cu viteze deosebite şi în moduri diferite;

4

Pentru evaluare sunt recomandate teste. ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse.). nivelul de aspiraţie. pentru ordonarea informaţiilor noi şi pentru asocierea lor cu cunoştinţele mai vechi. profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea. interesele. concurs de întrebări. atitudinea. Auxiliarul curricular are în centrul atenţiei şi activitatea de evaluare. Chiar dacă materialele din auxiliar se vor dovedi a fi „captivante”. demonstraţia. demonstraţii scrise. fişe de evaluare. Din perspectiva predării. jocuri de rol simulate etc. etc. Prezentul ghid auxiliar a fost realizat cu intenţia de a înlătura pe cât posibil eventualele momente de apatie ale elevilor de-a lungul unei ore de curs. exerciţiul. concretizată în rezultatele obţinute de elevi. elevii au nevoie de timp suplimentar acordat special. accentuarea aspectelor pragmatice prin propunerea unor activităţi de învăţare care dezvoltă abilităţi şi competenţe utile într-un viitor posibil loc de muncă. În final rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare. experimentul. proiecţii video.elevii participă cu cunoştinţele lor (dobândite pe diverse căi anterior). observaţia. În acest sens s-a urmărit : durata de concentrare intelectuală a unei activităţi de învăţare să nu depăşească 20 minute. gândirea inteligentă. simularea. folosirea multiplă a imaginilor oferite de tehnologia comunicaţiilor INTERNET şi utilizarea graficelor şi a schemelor bloc intuitive. activităţile de învăţare să beneficieze de o varietate de forme de prezentare (explicaţii ascultate. proiecte. în procesul de învăţare. asigurând dezideratele unui învăţământ formativinformativ.) care să stimuleze imaginaţia creatoare. referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise. rezultatele nu vor putea fi optime dacă fiecare elev nu devine conştient că fiecare vârstă are atu-urile ei. descoperirea. iar un elev ceea ce poate să facă la modul superlativ pe durata vârstei şcolare este să se instruiască temeinic ! 5 .

locul prezentării . Descrie topologiile și operațiile cu LAN. Unitate de competenţe 27. Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date. Susține prezentări pe teme profesionale C5.Susţine prezentări 6 .reviste de specialitate .baze de date .Selectează componente fizice utilizate în reţele de date.Descrie topologiile şi opera iile cu LAN. Elaborează documente pe teme profesionale. 27.2. Principiile modulării Descrierea generală a reţelelor de date. 5. Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în rețelele digitale.manuale . folosind: Surse de informare: .3.Descrie procedeele de transmisii de date utilizate în re elele digitale. C2. 27.alte persoane. Descrierea sistemelor de comutaţie Reţeaua cu comutaţie de pachete Reţeaua ISDN Modele şi standarde Topologia reţelelor de calculatoare Conectori utilizaţi în reţelele de calculatoare Cabluri utilizate în reţelele de calculatoare Echipamente utilizate în reţelele de calculatoare Demonstrarea ablităţilor de realizare a unei p rezentări în situaţii de comunicare publică referitoarea la proiectarea unui circuit electronic. C3. C4. Organizarea prezentării: . Descrierea transmisiilor şi interfeţelor sincrone. Comunicare C4.Explică principiile procedeelor de a transmite date. Explică principiile procedeelor de a transmite date.succesiunea logică . Comunicare 5.Comunica ii de date şi re ele de calculatoare Competenţe Conţinuturi tematice Descrierea transmisiilor şi interfeţelor asincrone.1.adecvarea la audienţă 27.4.1.articole . 27.COMPETENŢE Comunicații de date și rețele de calculatoare C1.

articole .intonaţie.literatură de specialitate .3. 5. Surse de informaţie: . grafică) . Elaborează documente pe teme profesionale.manuale . 7 .mimică asociată .Unitate de competenţe Competenţe pe teme profesionale.suport non-verbal (imagine.pronunţie .rapoarte . Tehnici de captare a atenţiei: .gestică .baze de date interne şi externe Extragerea şi sintetizarea informaţiei. Situaţii de comunicare.exemplificări . - Conţinuturi tematice forma prezentării realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).

OBIECTIVE După parcurgerea modului Comunica ii de date și re ele de calculatoare elevii vor fi capabili să: Explice transmisiile asincrone Explice transmisiile sincrone Explice principiile de bază ale modulării Descrie sistemele de transmisii de date Descrie sistemele de comuta ie în telecomunica ii Descrie o re ea cu comuta ie de pachete Descrie avantajele re elei ISDN Compare performan ele re elelor Topologia re elelor de calculatoare Conectori utiliza i în re elele de calculatoare Cabluri utilizate în re elele de calculatoare Echipamente utilizate în re elele de calculatoare Să sus ină prezentări pe teme profesionale Elaboreze documente pe teme profesionale 8 .

MATERIALE DE REFERINȚĂ 9 .

10 . Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact. controlul fluxului şi rutare Sincronizare . Problemele apar când receptorul şi emiţătorul nu au un semnal de tact comun. trebuie resincronizate şi începutul unui caracter.sincronizarea intre receptor şi emiţător. cantitate Temporizări . in primul caz.înţelegerea lor. Exista şi limitări fizice de distanţă. sincronizarea este perfectă. In comunicaţia serială. Cu toate ca transferul paralel este mai rapid. adică trebuie sa cunoască frecventa şi faza secvenţei de date. scheme de codificare. care nu pot fi depășite de magistrale paralele.TRANSMISIA SERIALA . Din alte motive.DATE. Toate comunicaţiile sunt caracterizate de trei elemente principale: • • • Date . care după un anumit număr de biţi rezulta intr-o eroare. Pentru a evita aceasta. la calculatoare care comunica in reţele internaţionale complexe. iar receptorul citește bitul pe frontul coborâtor al tactului. Receptorul trebuie sa știe durata unui bit şi de unde începe bitul respectiv. apare o decalare. fiecare bit este citit la mijlocul duratei lui. datele sunt transmise bit cu bit. nu sunt egale.tratarea erorilor. bitul 4 se pierde deoarece tactul receptorului este prea încet. pachet sau mesaj. majoritatea transmisiilor de date intre calculatoare sunt făcute pe cale serială pentru a reduce costul cablului şi conectorilor. SEMNALE ŞI TEMPORIZARI Transmisia digitala de date a evoluat de la conexiunea intre un calculator cu echipamentele periferice. In figura de mai jos. Daca duratele celor doua semnale de tact. receptorul trebuie resincronizat regulat la nivel de bit. pentru emiţător şi receptor. emiţătorul scrie bitul pe frontul crescător al tactului. iar in cazul al doilea. frecventa şi faza Semnale .frecventa şi faza Este necesar un mecanism care sa permită receptorului sa citească corect bitul curent de intrare la jumătatea duratei lui.

Altfel. Transmisiile in mod sincron pot folosi scheme de inteligente de modulare. Acestea sunt transmise încontinuu şi când nu sunt date de transmis. trebuie sa existe. In modul Asincron. Aceasta 11 . cunoscut ca Bit de Start. Stop şi Paritate. In modul Sincron. detectabile de receptor. Viteza de lucru se stabilește manual la începutul transmisiei. ci inserează un pseudo-impuls de tact. emiţătorul nu trimite un tact deodată cu datele. daca au semnale de tact separate. Pentru informaţia de fază. mesajul transmis este precedat de caractere speciale de sincronizare. o perioada de liniște intre caractere. cu adăugarea biţilor de Start. caracterele sunt transmise rapid. care se bazează pe elemente de circuit suplimentare. Pentru sincronizare. realizata cu bitul de Stop. iar semnalele de date şi tact folosesc aceeași perechi de fire. unul după altul. atunci lucrează in mod Asincron. receptorul trebuie sa detecteze începutul bitului de Start. în fata fiecărui octet transmis. Pentru ca aceasta metoda sa funcţioneze. Astfel. pentru fiecare caracter ASCII avem o transmisie independentă.Daca emiţătorul şi receptorul au același semnal de tact atunci se spune ca lucrează in mod Sincron. fără biţi de Start şi de Stop.

efectul pe care i-l are acest zgomot este important. cunoscuta sub numele de codificare Manchester. aceste informaţii sunt codificate înainte de transmisie. oferă securitate Toate metodele de tratare a erorilor folosesc informaţie redundanta. in transmisia datelor. acesta prelucrează datele primite şi generează o semnătură pe care o compară cu cea primita. Când mesajul ajunge la receptor. Daca cele doua semnături nu coincid. etc& Aceste vârfuri sunt induse in firele de comunicaţie care se comporta ca niște antene.simplu de aplicat . comutarea unor motoare mari. Deoarece tensiunile cu care se lucrează in calculatoare sunt mici.metoda.simplu de aplicat . nu oferă siguranţa mare Sume de control la nivel de bloc . pe lângă date utile.mai complicat de calculat. Metoda 12 . Toate aceste metode implica introducerea de informaţie neesenţială. nu ajuta prea mult Împărțire polinomială . Paritatea este cea mai discutata metoda de detecţie a erorilor pentru protecţia transmisiilor seriale de caractere ASCII. Protocoale care folosesc aceasta metoda permit transferul de date la viteze mari. La oricare din metode. De cele mai multe ori. Un astfel de protocol este şi protocolul HLDC. emiţătorul prelucrează o parte din date şi generează un fel de semnătura pe care apoi o transmite împreună cu date utile. Metodele de detecţie şi corecţie a erorilor se îndreaptă spre domeniile CD-ROM-urilor şi DVD-urilor. Exista mai multe metode care merita sa fie studiate: • • • Biți de paritate . Codificarea datelor şi controlul erorilor Erorile pot apare când circuitele folosite pentru conexiune sunt afectata de zgomot (interferente electrice) cum ar fi: lămpi fluorescente. atunci s-a produs o eroare. Canalele moderne de comunicaţie sunt din ce in ce mai fiabile. este folosita in reţele Ethernet. orientate pe bit. O metoda sincrona alternativă este folosita pentru transmisii seriale rapide noncaracter.

Prima data este necesar ca datele sa fie împărţite in blocuri. se recalculează restul împărţirii şi daca nu coincide cu cel primit. se aduna pe măsură ce sosesc. Un singur bit de paritate nu oferă informaţii despre poziţia erorii. şi daca suma obţinuta nu este 0 atunci înseamnă ca datele sunt eronate şi secvenţa trebuie retransmisă. Împărţirea se face in modulo 2. Secvenţa de biţi este împărţită cu un număr special ales. Acest mecanism permite corecția erorii singulare şi detecția erorii duble. adică folosind operatorul XOR. La recepţie. Este astfel posibila detecţia şi corecţia erorii. La recepţie. Calcularea parităţii se poate face cu operatorul XOR (SAU Exclusiv) intre biţii cuvântului. Paritatea poate fi para (cuvântul conţine un număr par de 1) sau impara (cuvântul conţine un număr impar de 1). care includ şi suma de la sfârșit. blocurile primite. Prin urmare. Pentru fiecare cuvânt este adăugat un bit de paritate (semnătura). dar prin împărţire aritmetică. după biţii utili.bitului de paritate se poate aplica pentru date binare de orice lungime. inversată şi adăugată la sfârșit. care apoi se însumează şi se obţine o sumă care va fi trunchiată. Restul împărţirii reprezintă semnătura care va fi adăugata la sfârșit. atunci secvenţa este eronata. Nu este posibila corecţia erorii. Prin aceasta metoda este posibila doar detecția erorii singulare. O eroare dubla (afectează un număr par de biţi) nu poate fi detectată prin acest mecanism. Divizorul se obţine cu algoritmul folosit la codurile Hamming. ă O alta metoda de detecţie a erorilor este CRC (Cyclic Redundant Check). când sunt afectaţi un număr impar de biţi. Şi în acest caz se calculează o suma de control. Suma de control la nivel de bloc este alt mecanism de detecţie a erorilor de transmisie. 13 . Codurile Hamming reprezintă o alta metoda care permite şi localizarea erorii prin adăugarea a mai mult de un bit de paritate după biţii utili. aceasta metoda nu oferă prea multa securitate.

pe linia de telefon. la care de cele mai multe ori sunt legate doar 3 fire. Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volti. 99.998 % din toate erorile de orice lungime CRC-ul se poate calcula mai ușor prin metode hardware. Standardul RS232 La nivelul hardware cel mai de jos al unei comunicaţii seriale. Cupla seriala cu 9 pini (partea de la calculator) are urmatoarea configuratie: Acest tip de comunicaţie este folosit pentru a transmite un semnal digital de la un calculator la un modem. cel mai folosit este standardul RS232 sau V24. Computerul se numeste DTE (Data Terminal Equipment). toate erorile in rafala de maxim 16 biţi 2. Acesta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini. care folosind mai departe alte standarde de comunicaţie. folosind registre cu deplasare şi porţi logice XOR. transmite semnalul sub forma analogica. toate numerele impare de biţi din eroare 3.Performantele acestei metode sunt impresionante. iar un bit de 0 logic ca +9V. iar 14 . Un CRC care generează un rest de 16 biţi poate detecta: 1. spre un alt modem legat la alt calculator.

5 Mo/s. Lăţimea de banda a portului USB este de 1. se folosesc conectori standard Master şi Slave.Universal Serial Bus USB sau Magistrala Seriala Universala este un nou standard de comunicaţie seriala de viteza mica. Lungimea cablului este de maxim 5m. Acesta are la un capăt conectori de tip A. 15 . pentru conectarea la calculator (master) şi la celalalt conectori de tip B. fără sa fie nevoie sa se instaleze cate o placa PCI pentru fiecare periferic nou. care are ca scop interfaţarea mai ușoară intre echipamente periferice şi calculator. Cablul de comunicaţie are 4 fire din care doua sunt de date şi doua pentru alimentare (5V şi 0V).modem-ul DCE (Data Communications Equipment). USB . pentru conectare la periferic (slave). In figura urmatoare este ilustrat rolul pe care-l are legatura RS232 in comunicatiile de date. Pentru a face mai uşoară interconectarea intre echipamente. împărţită intre maxim 127 de dispozitive atașate.

Standardul USB folosește o conexiune de tip arbore in care sunt prezente următoarele elemente: USB Host (sau gazda). prezente in calculator. Un modem tipic permite o viteza de comunicaţie intre 300 şi 56000 bps (bauds pe secunda). Apare deci o problema de conectare. care se conectează intre calculator şi linia telefonica. cel puţin la nivelul buclelor locale. Liniile telefonice lucrează cu semnale analogice. Numele de modem provine din termenii modulare-demodulare. La un HUB se pot conecta alte HUB-uri sau direct periferice. Aici intervine modem-ul. Host este in general calculatorul (rădăcina arborelui). Modem-uri Modem-ul este folosit intr-o conexiune Dial-Up pentru a permite calculatoarelor sa comunice la distante mari prin intermediul reţelei telefonice publice. Dar calculatoarele lucrează cu semnale digitale. in diferite 16 . la care se pot lega doua sau mai multe HUB-uri (doua HUB-uri pe port USB) sau direct periferice. Modem-ul convertește nivelele logice de 0 şi 1. USB HUB (sau dispozitiv de rutare) şi unităţi funcţionale conectate (periferice).

Pentru modularea purtătoarei pe linia telefonica. Exista doua moduri de a face conversia. Frecventa tonurilor trebuie sa aparţină spectrului vorbirii (300 . iar nici un ton reprezintă 0 logic. Pentru al doilea mod. cate doua pentru fiecare direcţie. Un singur ton reprezintă 1 logic. modem-urile moderne folosesc tehnici complexe de modulare in amplitudine şi faza care sunt prezentate schematic mai jos: 1. 1 şi 0 logic sunt reprezentate prin tonuri diferite (FSK). se folosesc 4 tonuri diferite. modulatia in frecventa (FM) este des folosita deoarece are o toleranta mare la zgomot 17 . deoarece e foarte sensibila la zgomot 2.3400 Hz) pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice.tonuri. modulatia in amplitudine (AM) nu se folosește in transmisiile de date. Pentru a permite comunicaţia in ambele direcţii simultan (full-duplex).

3. modulatia in faza (PM) faza semnalului sinusoidal se schimba in funcţie de valoarea logica a semnalului digital Daca pentru un bit de 1 logic. Aceasta tehnica de modulaţie este prezentata in figura următoare: 4. faza se schimba cu 180 grade. 18 . atunci pentru fiecare slot de timp se transmite un bit de informaţie. Daca faza se schimba cu multiplii de 90 grade. modulatia in amplitudine şi faza (QAM) este folosita de modem-urile de mare viteza. atunci se pot transmite doi biţi simultan in același slot de timp. In aceasta tehnica de modulatie se schimba simultan şi amplitudinea şi faza semnalului. iar pentru un bit de 0 logic cu 0 grade (nu se schimba).

.). climatizator. In continuare sunt prezentate trei domenii in care comunicaţia se face prin modularea luminii.. cele mai folosite sunt telecomenzile in infrarosu. Semnalul modulează fascicolul infraroșu emis de LED. emite un cod sub forma unui semnal digital pe o linie seriala. combina muzicala. care folosesc ca suport fizic pentru transmiterea datelor. etc. IrDA (Infrared Data Asociation) 19 . videorecorder. in cazul de fata apart electronic de uz casnic (televizor. mediul fizic de transmisie este bazat pe fire de cupru. acesta fiind şi cazul standardului RS232 prezentat anterior. cum ar fi: fascicole de raze infraroșii sau laser in aer sau conduse prin fibra optica.Mediii fizice pentru transmisia seriala In mod uzual. un fascicol de raze infrarosii provenit de la o dioda LED care lucreaza in spectrul respectiv. O astfel de telecomanda are un microcontroler care citește o minitastatură şi in funcţie de butonul apăsat. Astazi. microunde sau radiofrecvenţa. Telecomenzi in infrarosu Telecomanda permite controlul de la distanta al unui dispozitiv. Comunicaţiile seriale pot folosi şi alte medii de transmisie. ultrasunete.

Dispozitivele IrDA comunica folosind LED-uri cu emisie in infraroșu cu lungimea de unda de 875 nm. Formatul unui cadru IR este același cu formatul unui cuvânt emis de portul serial asincron. prin intermediul radiaţiei infraroșii. Un astfel de pachet folosește un cod CRC pe 32 de biti. care presupune un impuls cu 1/4 din durata unui bit. Un impuls IR reprezintă 0 logic. poziţionat in una din cele 4 pozitii posibile. Conform standardul IrDA 1. Viteza de transmisie variază intre 2400 şi 115200 bps. cat şi la protocoalele folosite.IrDA definește un set de standarde care specifica felul in care se transmit datele. 20 . codificând astfel 2 biti de date intr-un singur impuls IR. distanta la care se comunica este de maxim 1 m la lumina zilei (10 Klux) şi un unghi de deflexie de 15 grade.0. fără fir. Semnalul emis este modulat in impuls şi are o durata de 3/16 din durata unui bit. Se pot obţine viteze de 4 Mbiti/s folosind tehnica de modulatie 4PPM. Specificaţiile IrDA se refera atât la dispozitivele fizice implicate in comunicaţie. iar lipsa lui reprezintă 1 logic.

Stratul prezentare Convertește din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei Oferă criptare. email. compresie TCP/IP Stratul aplicație Se ocupa de prezentarea si managementul sesiunilor. cum ar fi cele video si audio pentru o transmisiune video Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. menţinerea si încheierea conexiunilor intre noduri. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul rețea Asigură adresarea peste internet Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Stratul legătură de date Transfer sigur intre 2 noduri Adresare fizică Transmite biţii de date mediului fizic Stratul Fizic transmite biţii de date de la stratul legătură de date mediului fizic 21 . Sincronizează fluxurile de date înrudite.MODELUL OSI &TCP/IP OSI/ISO Stratul aplicație Asigură interacţiunea cu utilizatorul Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fișiere. Stratul sesiune Facilitează iniţierea. Fragmentare Porturi diferite sunt utilizate pentru a diferenţia aplicaţiile care trec prin același nod Stratul de transport Siguranţa transmiterii datelor Controlul fluxului de date. http etc.

‘Centrul’ stelei îl reprezintă concentratorul (numit Multistation Access Unit). Reţelele Token Ring utilizează un cadru special. Reţelele Token Ring sunt mai deterministe decât cele Ethernet. o staţie de lucru Ehernet poate transmite date prin reţea numai dacă este în posesia tokenului. ceea ce înseamnă că fiecare utilizator obţine dreptul de a-și transmite date la intervale regulate. care poate transmite numai dacă linia este liberă. de la care pleacă legăturile către staţiile din reţea. Cablarea reţelei se face însă sub formă stelară. Spre deosebire de o staţie Ethernet. topologia realizata cea de fiind inel fizic. și 22 . pentru a desemna dispozitivul care este autorizat să trimită din respectivul segment LAN. În cazul reţelelor Ethernet utilizatorii trebuie să concureze pentru accesul la reţea.RE EAUA TOKEN RING Principiu O reţea Token Ring consta din mai multe staţii legate intre ele prin legături punct – la punct. numit token. pentru asigurarea unei mai bune operativităţi in munca de întreţinere a reţelei.

il elibereaza imediat. Daca nu mai are cadre de transmis. seteaza bitul I ( ) (Intermediate) din campul ED. il retine 1 •statia inhiba linia de repetare de bit ( statia (repeat path) 2 •statia incepe transmisia propriilor date statia 3 •statia transfera in retea bitii de date din campul Info statia 4 •daca statia mai are de transmis date (mai are de transmis alte cadre) si timpul alocat pentru retinerea tokenului daca THT (Timer Holding Token) nu a expirat. deci au transmis informatia mai ring-in out departe in retea •daca ele au detectat eroare de date. si cand il sesizeaza. este nevoita sa astepte acest cadru si va transmite in retea biti de umplere (fill bit (fill bit) 7 8 •cand statia receptioneaza cadrul transmis (il recunoaste ca propriu prin intermediul campului de adresa SA). la sfarsitul receptiei inapoi a cadrului (cadrelor) transmise. semnaleaza aceasta prin setarea bitului E din campul ED daca 10 •statia. statiile care nu au posedat jetonul (statiile B. reseteaza bitul I cand 6 •daca statia a terminat transmisia datelor proprii inaintea receptarii inapoi pe linia ring-in a primului cadru daca ringtransmis. il cand scoate din retea (nu il mai retransmite) si devine disponibila sa elibereze tokenul. daca mai are date continua transmisia in conditiile descrise mai sus 9 •in timpul cat statia a transmis date in retea. 11 23 . pentru a semnaliza ca acest ) cadru nu este ultimul. C si D) au indeplinit doar in functia de repetare a bitilor de pe liniile ring pe cele ring-out corespunzatoare. va elibera tokenul si va reactiva linia de repetare proprie (repeat path). 5 •cand statia a transmis ultimul pachet.Folie transparentă ALGORITMUL DE FUNC IONARE AL RE ELEI TOKEN RING •statia asteapta receptia unui token pe linia ring statia ring-in.

SFS (Start- of-Frame Sequence). Câmpul FCS (Frame Check Sequence). Câmpul FS (Frame Status) este folosit pentru instiintarea statiei sursa despre modul cum a decurs transmisia cadrului Aceste ultime doua câmpuri formează secvenţa de terminare a cadrului EFS (End- of-Frame sequence).SUBNIVELUL ACCESULUI LA MEDIU (MAC) Token Ring este o tehnică dezvoltată de către IBM şi standardizată de comisia IEEE în standardul 802. ce contine informatii pentru accesul la mediu (la inel).9ms. Fişă de documentare 24 .5. Aceasta lungime depinde de viteza de transmisie (sau de durata unui bit.749 octeti. respectiv ale statiei sursa a cadrului curent. Câmpul FC (Frame Control) defineste continutul pachetului. Lungimea sa este variabila. Câmpul RI (Routing Information) contine informatie de dirijare necesara daca cadrul parcurge o retea extinsa prin folosirea de elemente de interconectare (se folosesc porţi cu dirijare de la sursa. pana la 30 de octeti. Structura cadrului este următoarea: Semnificatia campurilor din cadru este urmatoarea: Campuri Octeti SD 1 AC 1 FC 1 DA 6 SA 6 RI 0-30 INFO 17749 FCS 4 ED 1 FS 1 Câmpul SD (Starting Delimiter). reprezinta suma de control realizata prin calculul CRC asupra campurilor pachetului. Cele doua campuri formeaza asa numita secventa de start a cadrului. Câmpul AC (Access Control). cu rolul de identificare al inceputul fizic al cadrului. Câmpul Info reprezinta campul de date propriu-zis si poate avea o lungime de la 4 la 17. Câmpul ED (Ending Delimiter) indica sfarsitul pachetului. Câmpurile DA (Destination Address) si SA (Source Address) reprezinta adresele pe 6 octeti ale statiei destinatare. THT (Timer Holding Token). care are o valoare maxima stabilita prin standard la 8. notata t ) si de valoarea timpului acordat statiilor pentru retinerea tokenului.

Pentru aceasta este nevoie de 2 inele. FDDI permite alocarea lăţimii de bandă în timp real fapt care-l face ideal pentru o mare varietate de aplicaţii. şi utilizează cablaj cu fibră optică pentru a transmite date la viteza de 100Mbps. Acest 25 .RE EAUA FDDI Fiber Distributed Data Interface constituie o metodă de acces destinată reţelelor LAN şi reţelelor MAN. FDDI oferă un mecanism care permite reţelei să funcţioneze în continuare chiar dacă inelul a fost „spart”. în timp ce traficul prin celălalt inel are loc în sensul opus acelor de ceasornic. După cum se observă tokenul este trimis de pe un inel pe celălalt în încercarea de a se păstra reţeaua funcţională. Traficul prin aceste inele se desfăşoară în sensuri opuse: traficul printr-un inel se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic. FDDI oferă opţiunea pentru o topologie inel dublu. pe distanţe de până la 10 km. FDDI este o reţea bazată pe circulaţia unui token. Această facilitate se numeşte autovindecare. similară cu reţeaua Token Ring. tokenul circulând în sensuri opuse prin cele 2 inele.

Fiecare staţie are atribuit un nivel de prioritate asincron şi poate folosi la un moment dat toată lăţimea de bandă asincronă. Lăţimea de bandă pentru traficul sincron este alocată staţiilor care necesită transmiterea continuă a datelor (voce. ataşate ambelor inele. În FDDI se întâlnesc 2 categorii de staţii: 1. Traficul sincron poate consuma doar o porţiune din totalull lăţimii de bandă a unei reţele. Conform specificaţiilor FDDI. Single Attachment Stations (SAS) sau staţii clasă B. Exemplul următor vă poate face o idee despre o configuraţie FDDI complexă (DAC – dual attachment concentrator). lăţimea de bandă este alocată folosind o schemă de priorităţi cu 8 niveluri. Mecanismul de prioritate poate bloca staţiile care nu folosesc lăţimea de bandă sau care au un nivel de prioritate prea mic. ataşate inelului principal prin intermediul unui concentrator 2.lucru este posibil prin cele 2 tipuri de trafic ce pot fi implementate: sincron şi asincron. în timp ce traficul asincron consumă restul. Dual Attachment Stations (DAS) sau staţii clasă A. pentru realizarea conexiunilor fizice se foloseşte un inel dublu. video). 26 . In traficul asincron.

Ethernet utilizează tehnica accesului multiplu cu sesizarea semnalului purtător şi detectarea coliziunii.d). Reţelele Ethernet au devenit atât de populare încât o specificaţie pentru conexiune LAN sau pentru o reţea LAN implică utilizarea Ethernet chiar dacă nu este specificată explicit. Pentru a preîntâmpina problemele legate de coliziuni.REŢEAUA ETHERNET Ethernet este cea mai larg răspândită metodă de acces. COLIZIUNEA este situaţia în care două staţii detectează liniştea şi emit în acelaşi timp. difuzând fiecare cadru prin mediul fizic respectiv (fir. hardware-ul Ethernet este prevăzut cu senzori de detectare a coliziunilor. Dacă reţeaua Ethernet este construită pe bază de comutatoare a atunci reţeaua nu mai este considerată ca fiind reţea partajată. În această situaţie. fiecare staţie trebuie să „asculte”reţeaua pentru a vedea dacă este utilizată. Adesea Ethernet este considerat ca fiind un mediu LAN partajat. Când o coliziune e detectată. fiecare pereche emiţător – receptor are la dispoziţie întreaga lăţime de bandă a reţelei Ethernet.a. ceea ce înseamnă ca toate staţiile de pe un segment de reţea folosesc în comun lărgimea de bandă totală. fibră. Datele sunt trimise doar dacă staţiile nu „aud” date trimise în reţea. datele sunt ignorate iar staţiile care au trimis datele le vor retrimite. Înainte de a transmite date.m. 27 . eter s. fiind definită de standardul IEE 802.3. Topologia tipică folosită este topologie bus.

ECHIPAMENTE DE REŢEA Hub-ul/ Repetorul Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. Poate apare fenomenul de congestie a reţelei. Echipament de nivel 1 Switch-ul/ Comutatorul Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta. Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde , localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 Router-ul/ Ruterul Este în esenţă un calculator cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e.g. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Reglează traficul reţelei Echipament inteligent de nivel 3 Echipament de nivel 3

28

CABLURI TWISTED PAIR (CU PERECHI RĂSUCITE)

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciţi unul în jurul celuilalt în scopul anulării interferenţei electromagnetice ce cauzează diafonie (engl.: crosstalk). Numărul de răsuciri pe o distanţă de un metru face parte din specificaţiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât diafonia este redusă mai mult. Categorii de cabluri TP UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat) Cablul UTP este cea mai des întâlnită variantă de cablu cu perechi răsucite din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspândit (dar nu şi cel mai fiabil) ce foloseşte cabluri UTP. STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu, fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei. Foliile de ecranare au, de asemenea, rolul de conductor de împământare. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring, dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă Pe lângă aceste 2 categorii mai există și combinații: FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite în folie) Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor externe. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat, cu tresă)

29

Asemănător cu FTP, singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile. S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP, fiind ecranat cu folie şi tresă. S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă) Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe. Categorii de cablu Cablurile cu perechi răsucite sunt împărţite în categorii în funcţie de specificaţiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparţinând mai multor categorii, performanţele maxime ale sistemului sunt limitate la cele ale categoriei inferioare.

30

CATEGORII DE CABLURI

Cat.1 Categoria 1 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată pentru comunicaţii telefonice, ISDN şi sonerii. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.2 Categoria 2 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 4Mbps. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.3 Categoria 3 a fost proiectată pentru a transmite în mod fiabil date la viteza de 10Mbps, având o frecvenţă de 16MHz şi făcând parte dintr-o familie de standarde privind cablurile de cupru definite în parteneriat de EIA şi TIA. Cat.3 a fost utilizată pe scară largă în anii '90 în reţelele de date, dar a pierdut din popularitate în favoarea standardului Cat.5, standard similar dar cu performanţe sporite. Spre deosebire de Cat.1, 2, 4 şi 5, Cat.3 este încă recunoscută de standardul TIA/EIA568-B. Cat.4 Categoria 4 a fost iniţial definită în standardul TIA/EIA 568 şi a fost utilizată în reţelele token ring, fiind capabilă a transmite date la o viteză de 16Mbps, având o frecvenţă de 20MHz. În prezent este perimată, nerecunoscută de TIA/EIA şi neutilizată. Cat.5 Categoria 5 a fost proiectată pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului. Odată cu introducerea în anul 2001 a standardului TIA/EIA-568-B, categoria 5 a devenit perimată şi a fost înlocuită de categoria 5e. Specificaţiile iniţiale pentru cablul cat.5 au fost definite în ANSI/TIA/EIA-568-A, cu clarificări în TSB-95. Aceste documente precizau caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru frecvenţe de până la 100MHz. Cablul cat.5 includea patru perechi răsucite într-o cămaşă şi a fost utilizat în mod deosebit în reţelele de 100Mbps, precum 100BASE-TX Ethernet, deşi IEEE 802.3ab definea standarde pentru 1000BASE-T - Gigabit Ethernet pe cablu cat.5. Cablul cat.5 avea 3 răsuciri la

31

lungimea maximă a unui cablu orizontal cat.5 care adaugă specificaţii pentru telediafonie (engl. 32 . constanta dielectrică a plasticului nu depinde în mare măsură de frecvenţă. Deşi 1000BASE-T fusese proiectat pentru a fi utilizat cu cablu cat.5 se utilizau aproape întotdeauna conectori RJ-45. În cazul unui canal complet (cablu orizontal plus cabluri de conectare la fiecare capăt).5e 250MHz (max).5e se utilizează aproape întotdeauna conectori RJ45. Pentru conectarea cablului cat. cat.: Enhanced)a cat. de exemplu servicii de telefonie de bază. pe distanţe scurte). reţele token ring şi ATM (cu viteze de până la 155 Mbps. lungimea maximă admisă poate fi până la 100m.: far-end crosstalk). Caracteristicile de performanţă şi cerinţele de testare pentru cat. specificaţiile mai stricte ale categoriei 5e au făcut din aceasta o alegere excelentă pentru utilizarea cu 1000BASE-T. În ciuda specificaţiilor mai stricte privind performanţa (frecvenţe de până la 125 MHz).5e Categoria 5e este o versiune îmbunătăţită (engl. dar dimensiunea conductorilor creşte de la AWG 24 la AWG 23. definită în ANSI/TIA/EIA-568-B. dar au avut aplicaţie şi în transportul altor semnale. în funcţie de raportul dintre lungimea cablului de conectare şi lungimea cablului orizontal. Pentru conectarea cablului cat. oferind în acelaşi timp performanţe înalte la o frecvenţă dublă faţă de cat. 5 şi 5e. cablul de categoria 5e nu permite distanţe mai lungi pentru reţelele Ethernet: cablurile orizontale sunt limitate tot la 90m lungime. A fost acordată.fiecare ţol (2.2-1.22001.6 impune specificaţii mai stringente pentru diafonie şi zgomot de sistem.6 Categoria 6. de asemenea. compatibil cu categoriile 3. Cat.5e sunt precizate în TIA/EIA-568-B.plastic cu dispersie redusă. Cablurile cat. Ca şi standardele anterioare.6 este 90m. Cat. Cat.6 conţine patru perechi de conductori de cupru.54 cm) de cablu de cupru AWG 24. O altă caracteristică importantă este că firele sunt izolate cu fluoretilen-propilenă (FEP) .5. atenţie deosebită minimizării dezacordurilor de impedanţă la punctele de conexiune. precum Fast Ethernet.5 au fost în principal utilizate în cablarea structurată a reţelelor de date. La fel ca pentru toate categoriile definite de TIA/EIA-568-B. cu alte cuvinte. este un standard de cablu pentru Gigabit Ethernet şi alte protocoale de reţea.

ce renunţă la compatibilitatea cu RJ-45 în schimbul unei creşteri semnificative în performanţă (frecvenţe de până la 1. 2. este un standard de cablu pentru Ultra Fast Ethernet şi alte tehnologii de interconectare ce poate fi compatibil cu categoriile tradiţionale cat. definită în ISO/IEC 11801:2002 drept cat. Pentru a atinge aceste caracteristici.2GHz). Cablul cat. Se are. în vedere un standard de conectori dezvoltat de Simon.6.6.7/clasa F recunoscut în cadrul ISO/IEC 11801 Ed. Caracteristicile cat. reprezintă singurul tip de conector non-RJ de cat. Standardul cat.7 poate avea ca terminaţie conectori GG45 compatibili cu conectorii RJ-45.7/clasa F.7 Categoria 7.5e şi cat. s-a adăugat ecranare atât pentru fiecare pereche în parte cât şi pentru întreg cablul.7 a fost creat pentru a permite construirea unei reţele 10-gigabit Ethernet pe o lungime de 100m de cablu orizontal. denumită TERA. 33 .0. frecvenţa normată a cablului cat.7 privind diafonia şi zgomotul de sistem sunt şi mai stringente decât cele ale cat.Cat. utilizat împreună cu conectorii GG45. Această nouă interfaţă. de asemenea.7 este de până la 600 MHz.

se sertizează mufa. etc. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT (cele care sunt folosite de altfel) transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. Perechile sunt de genul: firul alb-portocaliu. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. firul portocaliu. Atenţie: firele de Tx şi firele de Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche!!! Să observăm că prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat.2. În timpul acestui proces de sertizare lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric.REALIZAREA PATCH-URILOR UTP STRAIGHT. minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului. generând crosstalk. Pentru mufarea cablurilor UTP există două standarde care specifică ordinea firelor în mufă: EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B. trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. iar a doua pereche 34 . Aceste fire sunt colorate diferit: sunt 4 culori pline şi 4 culori ce conţin şi alb.3 şi 6. Practic vorbind. CROSSOVER ŞI ROLLOVER Cele mai întâlnire cabluri UTP cat5 sunt cele ce conţin 4 perechi de fire. apoi sunt detorsadate firele. astfel încât firul intră uşor. asigurând un contact electric perfect. sunt tăiate firele. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). trebuie tăiaţi cam 3-4 cm din manşon. Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei. Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. În caz contrar. Cu alte cuvinte. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). va apărea o interferenţă între fire. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt 1. sunt aranjate în ordinea dorită.

trebuie să avem în vedere că ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx. Cablul inversor (cross-over) .în SUA. Acest tip de cablu are pinii în oglindă. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni. lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. adică exact pe acei pini folosiţi. etc. Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub. adică pinul 1 ajunge la pinul 8.Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter. Există 3 mari tipuri de cabluri: Cablul normal. 2 la 7.are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A .pe pinii 3 şi 6. iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6. Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 . Dacă nu este respectat standardul există marele risc ca cele două fire folosite pentru Rx sau Tx să nu facă parte din aceeaşi pereche. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6. moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. iar în Statele Unite 568A. trebuie să o facem singuri.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului. 35 . folosind un cablu inversor. astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane. Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard. Cablul de consolă (rollover) . ori va merge extrem de prost!).atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament. care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. sau direct (straight-through) . fie B-B în Europa). atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. În general în Europa se foloseşte standardul 568B. De ce este important de ştiut sau de respectat acest lucru? Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit.

• Formarea spectrală („spectrum shaping”) a semnalului ce se transmite fără a utiliza tehnici de modulare sau filtrare. de exemplu semnalele video sau audio. În general. respectiv conversia din numeric în analogic. O informaţie analogică poate fi convertită în numeric. 36 . ele trebuind regenerate periodic în cazul transmisiilor pe distanţe lungi. Tehnici de codare Codarea NRZ (Not Return to Zero) Acest tip de codare foloseşte două nivele de tensiune diferite. ci se utilizează diverse tehnici de codare a acestuia în prealabil. Astfel un „1” logic este reprezentat printr-un nivel pozitiv de tensiune (+V). Semnalele în banda de bază sunt supuse atenuărilor introduse de către liniile de transmisie. respectiv 0. Este astfel de dorit evitarea transmiterii unor secveţe de date care să corespundă unor şiruri lungi de 1. Un semnal este considerat numeric (digital) dacă el este discretizat în timp şi în amplitudine. Pentru semnalele analogice. Codarea semnalelor în banda de bază Spunem despre o transmisie de date că se face „în banda de bază” dacă semnalul de date nu suferă nici un fel de deplasare spectrală datorată modulaţiei. informaţia transmisă poate fi de origine analogică sau numerică. Se pot transmite date cu un debit mai mare utilizând aceeaşi bandă de frecvenţă. Motivele care stau la baza acestei codări sunt diverse: • Recuperarea tactului necesar unei transmisii sincrone este facilitată de către secvenţele binare care prezintă tranziţii cât mai numeroase între două stări care corespund unor simboluri. care introduc atenuări puternice ale semnalului la frecvenţe mai mari de 300kHz • Eliminarea componentei continue din semnal • Utilizarea eficientă a benzii de frecvenţă. De asemenea şi procesul invers este posibil.în varianta unipolară NRZ. fie o tensiune negativă (-V) dacă ne referim la NRZ bipolar. ceea ce înseamnă că amplitudinea sa poate lua doar anumite valori. care rămân constante pe intervale bine precizate de timp (respectiv pe intervalul corespunzător duratei unui simbol).CODURI DE LINIE Într-o transmisiune de date. semnalul binar propriu zis nu este transmis pe linia de comunicaţie sub forma sa brută. amplitudinea acestora variază de o manieră continuă în timp. în timp ce unui „0” îi corespunde fie o tensiune nulă (0V). Acest lucru poate fi important de exemplu în aplicaţiile pe liniile telefonice.

NRZ-L(Level): echivalent cu NRZ (1 . atunci o a doua tranziţie va apare la mijlocul intervalului de bit. chiar şi în cazul transmisiei unor secvenţe lungi de „0” sau „1”. 10BaseT.Codarea NRZ cunoaşte câteva variante: . un „1” este reprezentat printr-o tranziţe de la nivelul +V la nivelul –V. Astfel. Ideea care stă la baza codării Manchester este aceea de a determina o tranziţie pentru semnalul emis. Principalul dezavantaj al codării de tip NRZ îl constituie lipsa tranziţiilor în cazul unor secvenţe lungi de biţi identici. Prima dintre ele este cunoscută şi sub denumirea de codare Manchester. iar „0” este reprezentat prin lipsa tranziţiei. urmată de o altă tranziţie la jumătatea acestui interval dacă se transmite „0”. Codarea Manchester Utilizări: Ehernet 10Base5. FDDI Codarea NRZI produce o tranziţie în semnal pentru fiecare „1”. BIΦ-M. Dacă bitul este de „1”.apare o tranziţie. În ceea ce priveşte codarea BIΦ-M. 0 – apare o tranziţie Debitul maxim teoretic care poate fi atins intr-o transmisie NRZ este egal cu dublul benzii de frecvenţă ocupată de către semnal (pot fi transmişi 2 biţi/Hertz). ea presupune apariţia unei tranziţii la începutul oricărui interval de bit. Mai mult decât atât. tranziţie care să apară la mijlocul perioadei de bit. Codarea BIΦ-S este exact inversa codării BIΦM (tranziţie la începutul intervalului de bit. 0 – nivel coborât) . Pentru transmisia unui „0” nu se va mai produce nici un fel de tranziţie. BIΦ-S). Eficienţa de utilizare a benzii este aceeași ca la NRZ. întrucât simbolurile binare sunt reprezentate prin tranziţii şi nu prin nivele constante (stări) ca la codajul de tip NRZ. 37 . ceea ce poate duce la pierderea sincronizării la receptor. 0 – nu apare nici o tranziţie . în timp ce unei tranziţii de la nivelul –V la nivelul +V îi corespunde un „0”. Codarea NRZI (Not Return to Zero Inverted) Utilizări: Fast Ethernet (100 Base Fx).NRZ-S(Space): 1 – nu apare nici o tranziţie.NRZ-M(Mark): 1. 10 BaseFL. 10Base2. Este evident că în acest fel se asigură sincronizarea între emiţător şi receptor. Se poate observa că transmiterea unui şir lung de „0” poate provoca desincronizări. sau fără tranziţie dacă se transmite „1”). Codarea bifazică Se utilizează trei variante ale acestui tip de codare (BIΦ-L. şi va fi prezentată ulterior.nivel ridicat.

Avantajele. Codarea AMI bipolară (AMI (AMI-Alternate Mark Inversion) Utilizare: transmisia ADSL (Additional Digital Subscriber Loop) Principiu: zerourile sunt reprezentate printr-un printr potenţial nul (absenţa semnalului electric pe linie). în timp ce biţii de „1” sunt reprezentaţi alternativ prin tensiuni pozitive (+V). Dezavantajul codării Manchester constă în faptul că. Codarea Manchester diferențială Utilizare: reţelele de tip Token Token-Ring La baza codării Manchester diferenţiale stă prezenţa sau absenţa unei tranziţii la începutul intervalului de tact. s s-au dezvoltat o serie de tehnici de codare care at tind să îl înlocuiască pe acesta în sistemele moderne de transmisiuni. Astfel. iar „0” este reprezentat alternant prin potenţiale pozitive şi negative. Vom trata în 38 . Acest inconvenient face codarea Manchester dificil de utilizat pentru debite ridicate. Un zgomot care afectează semnalul poate modifica nivelele transmise. respectiv dezavantajele acestui tip de codare sunt în ge general aceleaşi ca la codarea Manchester nediferenţială.scade drastic probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de mediul de transmisie. respectiv negative (-V). dar este puţin probabil că el va duce la inversarea tranziţiei sau la lipsa ei. pierderea Există şi varianta inversată a acestei codări. este nevoie de o bandă de frecvenţe disponibilă dublă faţă de cea pe care am utiliza-o în cazul altor tipuri de codare (de exemplu pentru a o transmite cu un debit de 10Mbps avem nevoie de o lăţime de bandă de 10MHz). lucru care poate duce la pierderea sincronizării. pentru a transmite cu un Manchester anumit debit binar. În acest tip de codare pot exista intervale lungi de lipsă semnal V). (pentru secvenţe lungi de „0”). în timp ce fiecare bit de „0” este semnificat prin prezenţa unei tranziţii. unde lipsa semnalului simbolizează un bit de „1”. Plecând de la codajul AMI. un bit de „1” este reprezentat prin lipsa unei tranziţii. anume codajul pseudoternar. conducând astfel la erori la recepţie.

dacă impulsul anterior acestei secvenţe de 8 zerouri este de nivel negativ. E3 Principiu: Se doreşte din nou evitarea desincronizărilor ce ar putea apare la secvenţe de “0” lungi. . Pentru a evita asemenea situaţii. Astfel: . ar putea fi codat astfel : +000+000+. atunci codul corespunzător este 000+-0-+. Codarea HDB-3 (High Density Bipolar Order 3) Utilizare: standardele E1. respectiv cu „000-” în caz contrar. Tot pentru a evita introducerea unei componente continue în semnal trebuie respectate regulile: . fiecare bit de viol de bipolaritate trebuie ales de semn schimbat faţă de precedentul. Acest inconvenient este combătut astfel: dacă apare un şir de 4 zerouri consecutive. şirul 100000000. ultimul bit este înlocuit cu o tensiune de aceeaşi polaritate cu a ultimului bit de “1” introdus (viol de bipolaritate). se înlocuiesc secvenţele de 8 zerouri consecutive.continuare unele dintre aceste coduri. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „+00+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost negativ. date pe fire torsadate sau cablu coaxial) Idee: Plecând de la codajul AMI bipolar. De exemplu. . respectiv cu „-00-” în caz contrar.dacă impulsul anterior acestei secvenţe de „0” este de nivel pozitiv. atunci codul corespunzător este 000-+0+-.dacă numărul de „1” de după ultimul viol de bipolaritate este par. Această măsură ar putea duce însă la apariţia unei componente continue semnificative.dacă numărul de „1” ce urmează ultimului viol de bipolaritate este impar. Codarea B8ZS (Bipolar with 8 Zeros Substitution) Utilizare: standardul T1(transmisie rapidă de voce. cu secvenţe în care să apară tranziţii pentru a se evita astfel pierderea sincronismului. Utilizarea acestui tip de codare va produce două violări ale alternanţei “+ -“. atunci un grup de 4 zerouri consecutive se înlocuieşte cu secvenţa „000+” în cazul în care ultimul nivel nenul de dinaintea acestei secvenţe a fost pozitiv. 39 . situaţie care este improbabil să fie cauzată de către un zgomot.

oferind transmisii concomitente de tipul voce și date.Extensie la DHCP care permite unei gazde să îşi auto-atribuie o adresă IP dacă nu găseşte un server DHCP. dar în comparaţie cu viteza de transmisie ISDN de 64 kbps. un standard îmbunătăţit pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). Permite reţelelor locale să refolosească adresele. Cu excepţia adreselor private fiecare adresă internet este unică. ADSL utilizează linia telefonică standard pentru a oferi comunicaţii de date cu viteza ridicată.GLOSAR DE TERMENI 100BaseT .iana. În același timp. Nu se foloseşte în Internet. prin utilizarea cablului format din fire-pereche de cupru.org) pentru utilizate în scop privat. la fel ca ISDN. doar ca poate transfera datele cu o viteza de maximum 100 mbps.American National Standards Institute .Un termen echivalent pentru Ethernet rapid.245.Cea mai des întâlnită forma a Ethernet. ADSL . Adresă IP .Blocuri de adrese IP rezervate de IANA (www.39.Linie de abonat digital asimetrica (Asymmetric Digital Subscriber Line). Ethernet reprezintă un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locală (LAN). Cele mai importante realizări ale ANSI în domeniul informatic constau in: ASCII. 10BaseT . de adresă IPv6: FEDC:BA87:200C:4267:FFFE:1080:0003:0016 Adresă IP privată . AutoIP . SCSI și ANSI.SYS.adresa gazdă pe 32 biţi (IPv4) sau 128 biţi (IPv6). ADSL utilizează porţiunea de lăţime de bandă neutilizata de voce.Address Resolution Protocol .organizaţie a grupurilor industriilor americane care colaborează cu comitete de standarde din alte ţări pentru a dezvolta criterii ce facilitează schimburile și telecomunicaţiile internaţionale. Exemplu de adresă IPv4: 198. ANSI . 100BaseT Ethernet funcţionează în mod similar cu un Ethernet obișnuit. 40 . tehnologia ADSL poate livra viteze upstream (de la utilizator) de 640 kbps și downstream (către utilizator) de peste 6 mbps.4. ce denotă o viteză a transmisiei de 10 mbps. ARP .Realizează pentru IP (Internet Protocol) găsirea adresei hardware a mașinii de destinaţie.

Opera. este mult mai eficienta trimiterea informaţiei în grupuri mai mari. cu interpretare a fișierelor hypertext. abreviat cu ajutorul literei cursive b și reprezentata deseori cu ajutorul prefixului kilo .024 biti. când descărcaţi fișiere sau trimiteţi corespondenta electronica. Noile generaţii de modemuri au viteza de procesare a informaţiilor mai mare de 9. Datapacket . CompuServe. sau 210) sau mega .024 x 1. Cu ajutorul DHCP.Viteza de procesare a informaţiilor este măsurata în numărul de biţi ce pot fi transferaţi intr-o secunda. Un byte este abreviat cu ajutorul majusculei B. bit .Attachment . Prodigy și America Online. măsurata în kilobiti per secunda: 14. O serie întreagă de pachete de e-mail utilizează modul de cifrare MIME pentru a atașa diferite fișiere la mesajele e-mail.program de navigare Web. autentificarea asigura destinatarul asupra integrităţii mesajului și a sursei acestuia.cifra binara.024 biti). un byte definește 8 biti (denumit totodată octet sau cuvânt). cu posibilitate de navigare prin nodurile Internet. atunci când navigaţi pe Internet. Microsoft. browser . DHCP . byte .4 kbps constituie un minimum acceptabil.Pachet de date . Un browser reprezintă interfaţa dumneavoastră cu mediul Web. Exemple de companii ce oferă browser-e: The Mozilla Organization. Autentificare . pe care computerele le tratează ca unitate singulara. în mod similar.Orice fișier cu legat de un mesaj e-mail constituie un atașament.(pentru 1.biți per secunda . Cea mai simpla forma de autentificare necesita un nume de utilizator și o parola pentru accesarea unui anume cont.De regula. cu valoare egala cu 1 sau 0. unui computer ii poate fi 41 .dinamic host control protocol . numite pachete de date.în ciuda faptului ca un calculator și un modem pot transmite datele în secvenţe de un caracter. Diafonia este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare.atașament . Secvenţele complexe de tipul celor de 16 și 32 de biţi sunt totodată utilizate în limbajul informatic.600 bps.Autentificarea asigura transmiterea corecta a datelor digitale către server-ul destinatar. Un bit constituie cea mai mica unitate de date utilizata în informatica.(1.protocol de control al domeniului-gazda DHCP este un protocol pentru alocarea dinamica de adrese tip IP tuturor computerelor conectate la o reţea. bps .

server-ul DHCP selectează și atribuie automat noului sistem o adresa IP din lista primara. Acest termen face referinţa la doua specificaţii: convenţiile de denumire a sistemelorgazda și modul în care numele sunt alocate în mediul Internet. E-Mail: Electronic mail .protocol internet utilizat pentru a copia fisiere intre diferite computere conectate la reţea. facilitând astfel administrarea adreselor IP. FAQ: Prescurtarea în engleza a "Frequently Asked Questions" (Intrebari frecvent puse). FTP . Fiecare utilizator al serviciului e-mail are o adresa proprie de forma nume@domeniu. freeware . ce nu permit decompilarea și re-vinderea sub titulatura proprie (spre deosebire de programele din domeniul public. 42 .constituie un standard pentru conectarea computerelor la o reţea locala (LAN).23. daca după aceea mai au și alte întrebări.Protocol de transfer al fișierelor . în momentul în care trimiteţi un mesaj e-mail sau direcţionaţi programul de navigare Web către o adresa tip URL. cei interesaţi o parcurg si. Materialele freeware sunt protejate prin drepturi de autor. Astfel.sistemul numelor de domeniu. în mod automat și de fiecare data când se conectează la o reţea. Ethernet .123.alocata o adresa IP unica. DNS .domain name system .serviciu de posta electronica prin intermediul caruia se pot transmite mesaje și fisiere intre doua calculatoare / adrese de email. GNU). De obicei diferite pagini internet construiesc o astfel de pagina pentru a răspunde la cele mai uzuale întrebări. ce denota o transmise de vârf cu viteza de 10 mbps.reprezintă aplicaţii tip software ce pot fi descarcate.2). Dial-Up Networking: Serviciu care va permite conectarea calculatorului dvs.este o aplicaţie software ce protejează un server din cadrul unei reţele informatice prin echiparea cu masuri de securitate de tipul: apelare inversa sau codare defensiva. se adresează proprietarului acelui site. stocate sau redistribuite gratuit. Cel mai popular tip de Ethernet este 10BaseT. firewall . în momentul în care un computer se conectează la o reţea. sistemul numelor de domeniu traduce automat transcrierile alfanumerice în adrese Internet (serii de numere de tipul: 123. la un alt calculator sau la internet prin intermediul unui modem.

Ia decizii de înaintare a pachetelor. Marea schimbare este adresa pe 128 de biţi. Subdomeniu .Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele. 43 . servind ca punct comun astfel încât informaţiile sa poată circula din cadrul unei locaţii centrale către oricare computer din reţeaua informatica.deschidere .NET . termen cu utilizare frecventa în accesarea site-urilor Internet sau în transferul de mesaje tip e-mail intre diferite servere. Într-o subreţea gazdele sunt direct accesibile. Router . IPv4 oferă circa 4 miliarde de adrese IP. NAT . HUB . în conexiune tip Ethernet). de exemplu în cazul unui atac nuclear.com.Protocol Internet IPv4 .Mască binară folosită la definirea limitei între adresa de reţea şi componenta gazdă a adresei.un program sau echipament hardware ce transfera date intre retele informatice.Network Address Translation translatează un set de adrese IP în altă adresă IP. O adresă pe 32 de biţi atribuită fiecărei gazde.RO etc.Structură de nume ierarhică folosită în internet. Mască subrețea .google. Internet .COM. IP . Nume de domeniu .adeseori numit simplu "net". IPv6 .google. apoi numele de domeniu înregistrat cum ar fi google. Permite mai multor gazde să acceseze un singur cont ISP pe baza unei singure adrese IP publice.EDU. Proprietarul domeniului poate crea oricâte subdomenii doreşte. . Port . Ideea initiala a fost de a construi o retea care va functiona chiar daca o mare portiune din ea este distrusa.com sau www. .Aceasta componenta hardware este utilizata la conectarea computerelor din cadrul unei reţele informatice (de regula.gateway . bazate pe adresa IP destinaţie.Următoarea generaţie a protocolului Internet.valoare pe 16 biţi folosită pentru a se putea distinge între multiplele conexiuni simultane ale unei gazde.nivelul inferior din ierarhia domeniului. rezultând mail. cum ar fi www. A fost conceput de catre Advanced Research Projects Agency (ARPA) al guvernului american în anul 1969 și a fost numit ARPAnet.Versiunea actuală a protocolului Internet. este o reţea mondiala de reţele de calculatoare. Apoi urmează subdomeniile precum mail sau www. Cel mai înalt nivel este cel superior precum .

o mască de subreţea 255.Transmission Control Protocol.Uniform Resource Locator. URL . un port bine cunoscut pentru serverele web este portul TCP 80.255. sistem de informare grafică bazat pe hipertext. De exemplu. un nume gazdă accesibil oamenilor. WWW .World Wide Web. ezervaţi TCP . Este folosit atunci când nu este necesară sincronizarea celor două capete.0 are 24-biţi alocaţi porţiunii 24de reţea şi 8 biţi sunt rezervaţi pentru gazde. Dacă un pachet se pierde pe drum. TCP este un protocol de transfer capăt la capăt care reface erorile de transmisie şi este responsabil cu reordonarea pachetelor ce sosesc în altă ordine decât cea în care au fost transmise. 44 . pe O parte dintre termenii specifici domeniului rețelelor de calculatoare sunt rețelelor definiți în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca profesorul şi elevii să descopere şi să-i adauge prezentului glosar să-i i glosar.comunicaţia nu necesită un router.User Datagram Protocol este un protocol neorientat pe conexiune. UDP este adesea folosit la transmisia multimedia. form Port bine cunoscut . nu este o tragedie.255. De exemplu.folosit la stabilirea conexiunii iniţiale. Comunicaţia între subreţele diferite necesită un router. UDP .

.căutarea de informaţii din diverse materiale 45 .. modelul OSI modul de funcţionare a reţelelor de date poți.. Fişele de lucru constau în: .. să explici principiile de bază ale modulării să explici transmisiile sincrone și asincrone să utilizezi reţelele de date să alegi echipamentele necesare pentru realizarea reţelelor Activităţile propuse în continuare şi altele asemănătoare propuse de cadrele didactice te vor ajuta să atingi competenţele cerute pentru a deveni tehnician operator tehnică de calcul Poţi folosi fişele de lucru. te poţi verifica realizând celelalte activităţi propuse.. Ah Să identifici topologia unei reţele Mecanismele de comunicare Sistemele de comutaţie în telecomunicaţii înțelegi..FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Modulul: Comunicații de date și rețele de calculatoare După parcurgerea acestui modul: ştii.

Înainte de a rezolva exerciţiile propuse citeşte-le cu atenţie. 46 .. • Fişe plan de acţiune.exerciţii propuse spre rezolvare . Dacă nu ai înţeles sau dacă nu şti la ce materiale să apelezi întreabă profesorul. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-ai rezolvat şi va evalua progresul realizat. fişe de analiză a activităţilor desfăşurate. Alte activităţi cuprind teme. • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.întocmirea unui portofoliu ce cuprinde toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate Portofoliul sau mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate. • Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată. exerciţii sau aplicaţii care te vor ajuta să îţi evaluezi singur nivelul de cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse. • Fişe de observaţie completate de colegi şi alte opinii privind activităţile desfăşurate. • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc.

FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Numele elevului: _________________________ Numele profesorului: _________________________ Competenț e care trebuie dobândite Aplicare în cadrul Dat a unității de competență Bine Evaluare Satis.Ref făcăt acer or e Data Activități efectuate şi comentarii Comentarii Priorități de dezvoltare Competențe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) Resurse necesare 47 .

în mod separat. • Aplicare în cazul unității de competență Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice generale. reţete. 48 . materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. • Activități efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale competenţei vizate şi de specializarea clasei. evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.• Competențe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. care trebuie dezvoltate şi evaluate. • Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. • Competențele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. • Priorități pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.

FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele candidatului: Clasa: Detalii legate de activitate: Perioada de predare: Activitate acceptată: Activitate de referinţă: Este nevoie de mai multe dovezi: Comentarii: Data de predare după revizuire: Criteriile de performanţă îndeplinite: Semnături de confirmare: Profesorul Candidatul Data Data 49 .

Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în întregime Să înţeleagă propoziţii Vocabular/ descifrare Trebuie să aflu mai mult Cărţi Manuale Ziare Fişe conspect Fişe de activităţi Statistici (grafice) Table/imagini proiectate Literatură de specialitate Notiţe Semne şi simboluri Instrucţiuni Referate Proiecte Site-uri web Lucrările altora Altele: ………………………………………………………………………………………… . 50 .FIŞĂ PENTRU VERIFICAREA ABILITĂŢILOR Scrieţi litera corespunzătoare în coloane..

• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile. încălzirea şi ventilaţia în laborator. privitoare atât la protecţia muncii.FIŞĂ DE LABORATOR NUME ELEV: COALA: CLASA: NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. • Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii. cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor. • Materialele utilizate se vor manevra cu grijă. • Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor. • Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire. acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop. iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului. În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor. revine atât celor care organizează. Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective: • Să se asigure iluminatul. • Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric. • În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor. pentru a nu se produce accidente 51 . • Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport. • Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive. de prevenire şi stingere a incendiilor. controlează şi conduc procesul de muncă. cât şi celor care lucrează direct în producţie.

• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului. • Manevrarea instrumentelor. răniri ale ochilor. • Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase. Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite. • Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură. în linişte şi cu seriozitate. Elevii: • Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului. de aceea. insuficienţe respiratorii. • Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului. • Nu vor introduce obiecte în prizele electrice. etc. • Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie. 52 . • Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor. a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire. abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de ordine interioară.precum: răniri ale mâinilor. iar în timpul pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru. a mijloacelor de lucru.

NUMELE I PRENUMELE SEMNĂTURA 53 . cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării instructajului pentru protecţia muncii. 12. 13. 9. Încheiat astăzi ……………. 4. 11. 8. 6. 2.FIŞĂ DE LABORATOR PROCES-VERBAL. 17. 3. 1. Nr. 18. 5. 10. crt. 15. 7. 16. 14.

26.19. 23. 29. 25. 54 . 24. 21. 27. Profesor. 28. 20. 30. 22.

..................................................... formativă şi/sau sumativă? Este nevoie de informaţii suplimentare Teste prestabilite Examinări pe parcurs Examinări finale Teme stabilite Proiecte Teste practice Prezentări orale Evaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrări Evaluare continuă Analize /rapoarte formale Demonstraţii Altele: ............ 55 ...FIŞĂ DE EVALUARE Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute Metoda de evaluare Da Nu Evaluarea este iniţială............. Comentarii: ..............................................................................................................................................................................................

. 5... 7. 10............TABEL DE EVALUARE ŞI DE NOTARE COALA: DISCIPLINA : DATA: . 9..... Aritmogrif Total puncte Nota obţinută 56 . 4.... 11.. -17... TITLUL LECTIEI: Punctaj obţinut la Nr... 8. 16. 15. 6.. CLASA..crt Nume şi Prenume Aplicaţii 1.. 14.. 2... 13.......... 3. 12.

29. 24. 21. 25. 19. 23. 27. 30. 57 . 22.18. 28. 26. 20.

Aţi utilizat echipamente de reţea până acum? Completaţi 1. De ce este util un ruter? _________________________________________________________________________________ 5. La ce se utilizează cablul UTP? 58 . Care sunt avantajele utilizării reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 3. Aţi utilizat până acum facilităţile oferite de o reţea de calculatoare? ______ 3. De aceea sunteţi rugaţi să răspundeţi la întrebările de mai jos: Răspundeţi cu DA sau NU ______ 1. Aţi văzut până acum o reţea de calculatoare? ______ 2. Unde se întâlnesc reţele de calculatoare? _________________________________________________________________________________ 2.FIŞĂ DE EVALUARE Această fişă are rolul de a ajuta profesorul să-şi facă o imagine despre ceea ce ştiţi legat de reţelele de calculatoare. Care sunt echipamentele utilizate în realizarea reţelelor de calculatoare? _________________________________________________________________________________ Ce înseamnă OSI? _________________________________________________________________________________ 4.

Echipament de nivel 2 59 .FIŞĂ DE LUCRU – COMPONETELE UNEI RE ELE Competența: Selectează componentele fizice utilizate în rețelele de date Obiective: Să asociaţi corect anumite caracteristici la echipamentele date Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Aveţi date câteva caracteristici ale echipamentelor de reţea folosite curent în realizarea reţelelor Ethernet. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente. În dreptunghiurile de sub fiecare simbol treceţi pentru început numele echipamentului asociat acelui simbol. Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat.g. Apoi asociaţi la echipamentele din stânga caracteristicile din dreapta. Argumentaţi apoi alegerea! Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde . Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.

Transport 3. Aplicație 3. Rețea. Rețea.C şi E 3. Facilitează detectarea şi corectarea erorilor C. B. Prezentare. TFTP. Rețea. MIDI. IP 3. Rețea. LLC. Legătură de date 2. 5. SMTP. Fizic 5. Sesiune. Rețea 4. Fizic 2. Sesiune. E. Fizic Fizic Legătură de date. 1. Fizic Sesiune. Transport. Aplicație. B. Care din următoarele sunt protocoalele startului transport? 1. Prezentare. Straturile modelului OSI de sus în jos sunt: 1. C şi E 4. D. Care sunt beneficiile folosirii unui model de rețea stratificat? A. FTP. FTAM 4. Permite straturilor dezvoltate de diferiți producători să interopereze. 4. A şi B 2. Prezentare. Sesiune 2 În ce strat al modelului OSI sunt biții împachetați în cadre? 1. Care din următoarele operează la nivelul stratului prezentare? A. Legătură de date. Aplicație. Legătură de date. Legătură de date. Transport. Sesiune. Fizic Aplicație. TCP şi UDP 2. Nici una de mai sus 6. Prezentare 5.TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR . IP şi TFTP 60 . Prezentare. C. Se pune accent pe detalii şi nu pe funcționarea generală a rețelei D. A şi B 2. Transport. E. Pe ce strat al modelului OSI operează ruterele? 1. 2. D şi E 3. Transport. A şi E 5. „sparge” procesul complex al rețelelor în părți mult mai uşor de supervizat. Rețea. Transport 3. Specifică cum schimbările făcute unui strat trebuie propagate către celelalte straturi B.MODELUL OSI 1. JPEG 1. Nici una de mai sus 5. A. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. 3. Toate de mai sus Aplicație. A şi C 4. 4. Transport. Criptare. Sesiune. Fizic 4.

Transport 2. Legătură de date 2. Care din următoarele sunt considerate a fi straturi superioare? 1. Sesiune 14. sesiune şi transport 5. Care strat stabileşte. Aplicație 4. Care strat se ocupă de formatarea datelor aplicațiilor astfel încât să fie inteligibile la destinație? 61 . Transport 4. Controlol traficului are loc în ce strat? 1. TFTP 7.5. Prezentare şi sesiune 2. Rețea 9. Legătură de date 3. Fizic 2. Legătură de date 12. 1. Criptarea are loc în ce strat? 1. Sesiune 13. Legătură de date 3. Sesiune 10. Rețea 2. prezentare şi sesiune 4. Aplicație 4. Adevărat sau Fals: Stratul Rețea utilizează adresele fizice pentru a ruta datele la destinatari. Prezentare 5. Detecția şi repararea erorilor are loc la nivelul cărui strat? 1. Aplicație 2. Prezentare 5. Fals 4. Prezentare 3. Aplicație 5. Adevărat 2. Substratul MAC al stratului legătură de date 5. Aplicație 8. Aplicație. Rețea 3. Transport 5. menține şi încheie comunicațiile între aplicațiile de pe dispozitive diferite? 4. Sesiune 11. Aplicație şi prezentare 3. Rețea 1. Transport 3. În ce strat al modelului OSI este protocolul IP este implementat? 1. Aplicație prezentare.

Sesiune 3. 4. 2. Care din următoarele sunt standarde pentru stratul aplicație? A. Legătură de date 62 . Repetoarele şi huburile sunt dispozitive de strat …. Fizic 2. În ce strat se găsesc pachetele? 1. C şi D B. B. 3. 3. C. Fizic 2. MPEG. Rețea 4.1. B. Aplicație Prezentare Sesiune Transport Legătură de date 15.D şi E Doar A Toate 16. 4. 3. Fizic Sesiune Rețea Transport Legătură de date 17. Sesiune 3. GIF C şi D 1. 2. Transport 5.C. MIDI. Transport 5. D. 5. Rețea 18. 2. E. Legătură de date 19. 5. Ce strat face translarea între adresele fizice MAC şi logice? 1. Ce înseamnă OSI? 1. 4. TIFF. 5. 3. JPEG. International Standards Organization Open Systems Interconnect Operating Standard Information Operating System Interconnection Open Systems Interface 4.? 1. 4. 2.

Comanda ipconfig /all afișează adresa IP a calculatorului dumneavoastră și informaţii despre reţea. De asemenea fiecare sistem de calcul conectat la o reţea locală / Internet are un identificator unic numit adresă IP. Adresele MAC sunt de obicei afişate ca 6 seturi de numere hexazecimale separate de două puncte verticale sau liniuţe (de exemplu 15:aa:2f:3c:22:a1).O staţie de lucru care este conectată la o reţea locală de calculatoare și care are adresa IP deja configurată . cunoscute ca octeţi.4).DETERMINAREA ADRESELOR MAC ȘI IP A UNUI CALCULATOR Competenţa: Descrie topologiile şi operaţiile cu LAN Obiective: Obiective Să determinaţi adresa IP şi MAC a unui calculator Timp de lucru: 30 minute Lucraţi în echipe ! Utilizarea comenzii ipconfig /all pentru a determina adresa MAC şi IP a unei „gazde” cu sistem de operare Windows XP / Vista într-o rețea Ethernet Lucrări preliminare Fiecare sistem de calcul conectat la o reţea Ethernet are o adresa MAC care este „arsă” în placa de reţea. Adresele IP sunt afișate ca 4 numere. Pentru efectuarea lucrării e nevoie de următoarele: . separate prin puncte (de exemplu 192. Pasul 1.168. Determinarea adresei MAC 63 .1.Acces la comanda Run In acest laborator veţi “găsi” adresele MAC şi IP ale sistemului vostru de calcul.

a) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search b) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apare în secțiunea Programs c) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter d) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. Un exemplu este arătat în continuare. Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită 64 .

e) Găsiţi adresa MAC a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. ___ : ___ : ___ :___ : __ : ___ : ___ :___ f) De ce ar putea un calculator avea mai multe adrese MAC? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ g) Exemplul de mai sus arată că sistemul nostru de calcul are o singură placă de reţea. Ce s-ar fi schimbat dacă sistemul nostru ar fi avut și o placă wireless? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ h) Deconectaţi cablul(rile) plăcii(lor) de reţea și utilizaţi comanda ipconfig /all din nou. Ce modificări constataţi? Adresa MAC se va afișa? Adresa MAC se schimbă vreo dată? 65 .

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________ i) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Determinarea adresei IP j) Din desktopul sistemului de operare windows XP daţi click pe butonul de start si apoi selectaţi comanda Run. Daca rulaţi Windows Vista din desktop selectaţi butonul de start și selectaţi caseta search k) (XP) în caseta de dialog Run scrieţi cmd apoi daţi click pe butonul OK (Vista) în caseta search scrieți cmd și selectați cu mouse-ul legătura catre linia de comandă ce va apăare în secțiunea Programs 66 .

_____ o) De ce este importantă adresa IP a unui sistem de calcul? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ __________________________________________________________________ p) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /? și urmăriţi rezultatul afișat. _____ . Informaţia afișată pe monitorul sistemului dumneavoastră de calcul va fi diferită n) Găsiţi adresa IP a sistemului dumneavoastră și notaţi-o. Un exemplu este arătat în continuare. Care este rolul acestei comenzi? _________________________________________________________________ 67 .l) În promptul de comandă scrieţi ipconfig /all și apăsaţi enter m) Comanda ipconfig /all va afișa o listă de informaţii despre configuraţia IP a sistemului dumneavoastră de calcul. _____ . _____ .

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _______ q) Care sunt facilităţile oferite de această comandă? 68 .

topologie fizică c. Bus c. Răspunsuri multiple Identificaţi litera din dreptul opţiunii care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde la întrebare. ____ 2. Bus c. Stea b. Într-o topologie ________________. backbone b. cum ar fi campusurile colegiilor. Stea d. O __________________ este o hartă sau model de dispunere a nodurilor într-o reţea a. ____ 4.FIŞĂ DE LUCRU – topologii și opera ii cu LAN Competența: Descrie topologiile şi operaţiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! Adevărat sau fals Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care false ____ 1. Inel d. Reţelele de tip magistrală sunt dificil de depanat deoarece este dificil de identificat locaţia defectului. FDDI poate conecta LAN-uri din mai multe clădiri. Inel b. FDDI ____ 6. Ethernet d. ____ 3. ____ 5. a. Arbore 69 . Fizică ____ 7. a. O topologie ________________ constă într-un singur cablu ce conectează toate nodurile unei reţele fără alte dispozitive de interconectare. Cele mai multe reţele de tip magistrală folosesc cablul coaxial ca mediu fizic. Topologia inel este baza pentru reţelele Ethernet şi Fast Ethernet moderne. fiecare nod este conectat la două cele mai apropiate noduri astfel încât reţeaua întreagă formează un cerc.

sparge datele în pachete înainte de a fi transportate. utilizează un inel dublu de fibră optică pentru a transmite date la 100Mbps. Într-o topologie ________________. a. ajung la concluzia că este liber şi încep să transmită . SPX d. a. Pasarea jetonului c. Bus c. Reasociere ____ 10. a. 13. a. Reţeaua cu comutare de _______________ . Comutare de circuite c. ATM b. Comutare de circuite d. Stea d. Bruiaj b. FDDI c. un pachet de 3 bytes este transmis de la un nod la altul intr-o manieră circulară în jurul unui inel. Arbore ____ 9. La capetele reţelei bus sunt rezistori de 50 de ohmi cunoscute ca ___________________ . Coliziune d. IPX Completați 12. Inel b. fiecare nod este conectat la un dispozitiv central cum ar fi un hub sau un switch. ________________. 14. Într-o reţea Ethernet. În ________________. Asociere ____ 11. O _______________ apare atunci când 2 noduri verifică simultan canalul de transmisiune. 70 .____ 8. un ____________________ este o porţiune din reţea în care coliziunile apar dacă două noduri transmit date în acelaşi timp. Comutare de pachete b.

Descrieţi o situaţie când se utilizează tehnologia hibridă. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei inel? VANTAGES 8. 3. 4. Care sunt avantajele și dezavantajele topologiei stea 6. Topologia ___________________ combină mai mult de un tip de topologie. Descrieţi diferenţa intre topologia fizica și cea logică ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2. Desenaţi un exemplu de topologie stea. 5. 9. Desenaţi un exemplu de topologie magistrală. Când pe o magistrală se conectează două reţele cu topologie stea configuraţia se numește topologie stea-magistrală. _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 71 . 7. Desenaţi un exemplu de topologie stea extinsă. Desenaţi un exemplu de topologie inel.TOPOLOGII DE RE EA Competența: Descrie topologiile LAN Obiective: Cunoaşterea topologiilor de reţea Timp de lucru: 20 minute Lucrați în echipe ! 1.

Se taie mantaua de PVC a cablului la 3 cm de capăt folosind un tăietor specializat (se presează puţin si se executa o mișcare circulară în jurul cablului) sau un cuter (atenţie sa nu tăiaţi si firele).REALIZAREA PATCH-URILOR UTP. Un tăietor special sau un cuter 1.REALIZAŢI PRACTIC! . S-ar putea să găsiţi un cleşte sertizor care să aibă şi unealta de dezizolat inclusă. Competența: Selectează componentele fizice utilizate în reţelele de date Obiective: Mufarea unui cablu de reţea conform standardului 568B Timp de lucru: 15 minute Aveţi nevoie: 1. 3. 72 . 2. Se sertizează mufa folosindu-se cleştele de sertizare. Un cleşte sertizor pentru mufe RJ45 2. Se taie firele la 1. Se înfige cablul in mufa respectându-se poziţia mufei si ordinea firelor conform descrierilor de mai sus.5 cm de mantaua de PVC. Se verifica așezarea corectă a firelor in mufă. Procedeul este acelaşi! Se despletesc perechile si se ordonează firele conform standardului dorit (568 B).

.. sunt fenomene fizice în general naturale..ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 Vertical: 1) Gruparea firelor la cablurile folosite în realizarea reţelelor Ehernet 100Base-TX 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor.......... care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu. pair.... permitând un singur flux de lumină să parcurgă fibra 5) Unshielded …………. şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă. 6) Utilizat pentru transmiterea datelor prin fibrele optice 7) Undele .. 3) Mediu folosit de reţelele wireless. 8) Reţele LAN cu acces multiplu şi cu detectarea purtătoarei şi a coliziunilor 73 ... 4) Fibrele care folosesc pentru transmisie semnale laser..

6) Converteşte din formatul specific sistemului in formatul specific reţelei 7) Unitate de date a protocolului de nivel 2 8) Semnifică sfârşitul cadrului şi poartă informaţiile referitoare la detectarea erorilor sub forma CRC. format din 7 straturi. 2) Mediu de transmisie care permite o viteză foarte mare de transmitere a datelor.ARITMOGRIF MODELUL OSI  Vrei să te relaxezi învăţând? Rezolvă următorul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vertical: 1) Oferă servicii aplicaţie pentru transfer de fişiere. 3) Utilizat pentru rutare (determinarea căii pe care va fi trimis pachetul de date) 4) Model care defineşte un cadru de referinţă pentru reţele. http. email. 9) Echipament inteligent de nivel 3. 5) Reprezintă un set de reguli pe baza căruia se determina forma datelor si trasmisia acestora. 74 .

10) date 11) Asigură siguranţa transmiterii datelor şi controlul fluxului de Unitate de date a protocolului de nivel 3 75 .

.. reprezintă zona de reţea în care orice calculator membru al acesteia poate să transmită informaţii direct către alt calculator... 5) Este utilă pentru interconectarea reţelelor locale ce utilizează tehnici de control al accesului la medii diferite... 8) Domeniu de ……………. 6) 7) Echipament de reţea de nivel I cu rolul de a retransmite informaţia (engl... comutatoare sau rutere. 12) Conductor electric format din fire metalice izolate 13) Loc într-un echipament de reţea la care se conectează un echipament terminal 14) O porţiune de reţea delimitată de punţi. 9) Dispozitiv neinteligent (engl).... 76 ........) Repetor …. cu mai multe porturi. de reţea folosită pentru conectarea fizică a calculatorului la un LAN 2) Oferă o interfaţă între două sau mai multe reţele 3) Sistem de calcul care are implementată suita de protocoale TCP/ IP 4) Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă.ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA  Vrei să te relaxezi învăţând? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Vertical: 1) . 10) Moment în care şirurile de biţi transmise de 2 sau mai multe calculatoare interferează 11) Punct din reţea în care se întâlnesc mai multe ramuri.

Soluţionarea activităţilor • Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat. Apoi o Dacă a doua încercare a elevului eşuează. Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer. o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită. de exemplu. dar cu asistare suplimentare – de ex. 77 . • Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. În cazul în care acea activitate este o reuşită. Un anumit şablon ar putea fi: o Rugaţi elevul să repete activitatea. • Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând • Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii: • Denumirea activităţii • Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative. rugaţi-l să efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. • Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. orientarea către materiale suplimentare mai avansate. direcţionaţi-l către materiale de învăţare suplimentare sau către profesor.

IP) Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Retransmite pachetele de date dintr-o reţea în alta ROUTER/ RUTERUL Permite mai multor segmente punct la punct să fie reunite într-o singura reţea Ethernet partajat. SWITCH/ COMUTATOR Sunt în esenţă calculatoare cu două sau mai multe plăci de reţea ce acceptă unul sau mai multe protocoale de reţea (e. HUB/ REPETOR Echipament de nivel 3 Concentrează conectivitatea garantând lăţimea de bandă. Echipament de nivel 2 78 . Menţine separarea segmentelor de reţea pe care le conectează prin păstrarea traficului local în segmentul de care ţine acesta Echipament de nivel 1 Poate apare fenomenul de congestie a reţelei.FIŞĂ DE LUCRU – componetele unei re ele Repetă semnalul primit pe un port prin ieșirile celorlalte porturi Folosește adresele MAC pentru a construi un tabel de gazde .g. localizând aceste gazde într-un segment de reţea și reţinând traficul aferent segmentelor respective în interiorul acestor segmente.

ARITMOGRIF MEDII DE TRANSMISIE 1 2 3 4 M 5 6 7 8 P E R E C H I F I B R A E T E R O N O M O D T W I S T E D L A S E R E L E C T R O M A G N E T I C E E T H E R N E T 79 .

ARITMOGRIF MODELUL OSI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A P L I C A R T E E I T T E E A P A O C S O Z H I T E C T P P R R E O N A R T A C C T D A E N H O A R I R S E L R U L E R E R O T P U R A P T O R T 80 .

ARITMOGRIF ECHIPAMENTE DE RETEA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 P O C O N N D D I I F S U C O M P U U R U P T L E G A R A T E B I R U S C A Z O D R A T N H T Z A T U R A D B E M T U I T O R B I E G O C R S E D A T E B L U G M E N T 81 .

exerciții. • Pentru elevi. fişe de observare. trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc. pot fi colectate într-o „mapă a elevului” Mapa elevului ar putea conţine: • Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilităţi cheie • Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc • Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate • Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev • Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului Recomandări: Pe baza fişelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fişe de lucru. precum practica la locul de muncă. teme. puteţi crea propriile fişe de lucru şi pentru conţinuturile ce nu au putut fi atinse în acest material. colectate atât de către profesor cât şi de către elev.SUGESTII METODOLOGICE Implicațiile diferitelor modalități de utilizare a materialelor didactice pentru profesori şi elevi • Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor. astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. pe care le găsiţi la Activităţi pentru elevi. Folosind aceste modele. simulări. Fişele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor. alături de alte experienţe pe care le pot avea. aceste tipuri de dovezi. 82 .

prin sarcina specială propusă. îi învaţă să aplice activităţi de relaţii publice în activitatea lor viitoare. În general. ci şi a celor privind comunicarea. îi stimulează pe elevi să participe activ la acţiunile şcolii şi să se implice şi în viitor în organizarea manifestărilor deosebite ale acesteia. Această sarcină poate fi realizată foarte uşor şi de elevii cu cerințe educaționale speciale. Pot lucra şi în echipe la sarcina specială. Proiectul este propus este o lucrare pentru care se va oferi o perioadă de realizare mai mare. se va realiza un plan al proiectului. Se vor evidenţia lucrările realizate anterior care îi pot sprijini pe elevi în elaborarea proiectului. Activităţile practice propuse duc nu numai la atingerea competenţelor privind reclama şi publicitatea. Se pot detalia subpunctele prezentate. Mai mult. În felul acesta pot fi stimulaţi. 83 .Sarcina suplimentară îi învaţă să citească şi alte articole de specialitate şi să se documenteze. Propuneţi elevilor să caute informații pe internet. Se vor discuta punctele ce trebuie atinse. aceste tipuri de acţiuni sunt uitate la nivelul firmelor mici. Elevii creativi pot fi încurajaţi să elaboreze mesaje promoționale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful