Z ONELE BIOPEDOCLIMATICE

Zona forestiera ecuatoriala. Aceste pduri sunt ntlnite n zona ecuatorial: Bazinul Amazonului (selvasul), Bazinul Congo, Nigeria, Golful Guineii, Arhipelagul Indonezian, Filipine i N-E Australiei. Permanenta umezeal i cldur au condus la dezvoltarea unei vegetaii luxuriante, etajat n funcie de nlimea arborilor n trei trepte, cei mai nali arbori ajungnd la nlimea de 50-70 m. Dintre arbori mai rspndii sunt palmierii, aba-nosul, mahonul, palisandrul, arborele de cauciuc, arborele de chinin .a. Fauna cuprinde zeci de mii de specii de insecte, numeroase psri (pasrea paradisului, papagali) i reptile. Dintre mamifere, sunt rspndite maimuele (gorila, cimpanzeul, pavianul, babuinul, urangutanul, gibonul), animalele carnivore, similare celor din savane. Zona intertropical. a) Padurile musonice

Sunt localizate n E i N-E Indiei, Pen. Indochina, unde climatul prezint dou sezoane distincte. Pdurile musonice i pierd frunzele n anotimpul secetos, corespunztor musonului Pdurile sunt alctuite din santal, teck, bambus. Fauna cuprinde specii de maimue, tigrul, pantera, elefantul .a. Se ntlnesc soluri lateritice, srace n nutrieni. b) Savanele de iarn.

Savana este format din ierburi nalte i plcuri de arbori. Se ntlnete n Africa, America de Sud i n N i N-E Australiei. Climatul este caracterizat prin existena a dou sezoane distincte: unul cald i umed (vara) i unul secetos (iarna). Vegetaia este format din arbori (baobabul, palmierul de savan, acaccia) i ierburi nalte xerofite (iarba elefanilor). Savana poart diverse denumiri: campo-cerrado i caatinga n Brazilia, llanos n Venezuela. n lungul rurilor mari se formeaz pduri-galerii. Fauna cuprinde specii de ierbivore (antilopa, bivolul, girafa, zebra) i carnivore (leul, tigrul, ghepardul, pantera). n apele rurilor mari triete crocodilul, iar n apropierea lor rinocerul i hipopotamul. n Australia se ntlnete cangurul. Dintre psri se remarc psrile alergtoare: struul n Africa, nandu n America de Sud i emu n Australia.

Se ntlnesc soluri roii de savan. Zona deertic. Se gseste de-a lungul tropicelor, n interiorul continentelor. Se caracterizeaz prin precipitaii foarte reduse (sub 200 mm/an) i temperaturi ridicate, cu variaii mari diurne. Plantele sunt adaptate la uscciune. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, unele frunze sunt transformate n spini i acoperite cu cear i periori, fiind limitat astfel transpiraia. Se ntlnesc specii de cactui, agave, ierburi xerofite .a.

Fauna este reprezentat prin specii de erpi, scorpioni, insecte, cmile, cai slbatici (n Deertul Gobi), lame (n Atacama), struul african (n Deertul Kalahari) .a. Solurile sunt roii. Zona mediteranean. Se extinde ntre 30 i 40 grade latitudine i cuprinde teritoriile din jurul Mrii Mediterane, din Pen. California i din Australia de S-V. Climatul este caracterizat prin veri calde i secetoase i ierni blnde i ploioase. Vegetaia este format din arbori venic verzi: stejarul de plut, stejarul venic verde, pinul de Alep, mslinul slbatic, iar n Australia este caracteristic eucaliptul i salcmul. Cea mai mare parte a vegetaiei mediteraneene a fost distrus prin defriare, locul lor fiind luat de tufiuri dese numite maquis i garriga n sudul Europei, iar n California, chaparral. Fauna cuprinde: insecte, vipera cu corn, broasca estoas, magotul, acalul .a. Soluri: terra rosa. Zona subtropicala. Precipitatiile sunt variabile ( 300 800 mm/an ) si prezinta un maxim in anotimpul rece . Vegetatia naturala este reprezentata de paduri vesnic verzi si tufisuri ( de ex. : gariga,maquis).Solurile sunt de tip terra rosa si rendzine . Zona temperat oceanica. Aceasta zona se caracterizeaza prin precipitatii bogate datorate vanturilor de vest si influentei maselor de aer oceanic si o vegetatie naturala reprezentata prin padurile de foioase sau de amestec . Se formeaza soluri caracteristice padurilor temprate : argiluvisoluri si soluri cenusii . Zona temperat continentala. Se afla situata la aceleasi latitudini cu cea ocenica si in continuarea acesteia.Elementul principal este dat de scaderea precipitatiilor o data cu departarea de ocean.Caracterul continental al climei acestei zone se exprima prin valori,in general,reduce ( 200 700 mm ) si variabile ale precipitatiilor,prin temperatura termice mari( de 20o-25o C intre lunile extreme) si influenta frecventa a maselor de aer rece.Ca formatiuni vegetale intalnim silvostepe,stepe,semi-deserturi si deserturi reci.Se intalnesc molisoluri (cernoziomuri) in stepe si prerii si soluri specifice semi-deserturilor si deseturilor (arenosoluri etc ) . Zona forestiera rece. Se intinde in continentele nordice,in medie intre 50o-70o lat. N si formeaza un brau compact de paduri de conifere(taiga).Precipitatille foarte reduce si temperaturile scazute cu variatii mari de la iarna la vara,caracteristice zonelor reci, au determinat instalarea unei vegetatii adaptate frigului si uscaciunii.Predomina solurile de tip podzol ( spodosoluri ) .

Zona subpolara Aceasta cuprinde regiunile reci si foarte reci situate dincolo de cercurile polare

Caracterizata prin precipitatii si temperaturi scazute, sol inghetat permanent si o vegetatie de tundra Aici se dezvolta histosoluri(soluri turboase) Zona ghetarilor continentali Cuprinde o regiune antarctica si o regiune arctica(Groenlanda si alte insule cu ghetari)

Caracterizata prin prezenta unei mare mari de gheata(cu grosimi pana la 4km), lipsa vegetatiei, temperaturi foarte coborate si vanturi polare puternice care bat tot timpul anului Cernat Florin