P. 1
Compostul

Compostul

|Views: 39|Likes:
Published by Tache Gabriela

More info:

Published by: Tache Gabriela on Oct 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2013

pdf

text

original

Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). poluand mediul inconjurator. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. temperatura amestecului poate creste. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Din pacate insa. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. frunze uscate. in timpul procesului de compostare. Cu cat resturile adunate sunt mai variate. bacterii. curatat in prealabil de vegetatie. pentru a accelera procesul de compostare. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. compost finit. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. crengi rupte. etc.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. mai bogat in nutrienti. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. Poate fi gunoi de grajd. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. sau o combinatie. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. . iarba cosita. pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. In cazul in care compostul devine prea uscat. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. pamant. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. la adapost de vant si cu un drenaj bun. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. de culoare neagra. fiind un aspect pozitiv. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. etc. Datorita activitatii microorganismelor. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. iar cele de gradina de doua treimi. cand temperatura de afara este inca scazuta. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. O alternativa este transformarea acestora in compost. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros.

Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. Cititi si: Spatiu verde. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor. Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. 6. mai exact orice fel de resturi de mincare. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost.Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. informeaza postul de televiziune NBC. protejarea mediului inconjurator. Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. In plus. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. 3. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. 5. 4. In acest sens. evitand arderea. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. de la coji de banane la zatul de cafea. Compostul. 2. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. depozit de deseuri pe strada Hateg . din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. 7.

cea mai stricta de acest gen din SUA. sărăceşte solul în materie organică. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . Or. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. în primul rând. mentine San Francisco in topul oraselor verzi. ca metodă de igienă solului. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. In prezent. Nu este indicată arderea resturilor vegetale. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. ar trebui să aplice măsuri adecvate. • arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. Ordonanta. instituţiile responsabile de agricultură. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. Prin noua masura. râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. ce va intra in vigoare inca de anul acesta. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe). dar şi ecologice. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. această metodă nu are susţinere ştiinţifică. dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari.

în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic . sulf şi alte minerale. Actualmente. cantităţi mici de azot. acestea trebuie balotate. Însă.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35.400 kj/kg Cărbune – 22. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. un proiect demonstrativ. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante. Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon. 6% hidrogen.000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu. La recoltarea cerealelor păioase. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale. care se evaporă în timpul arderii. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă. cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite). 42% oxigen. Prima percepţie. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie.5 milion tone de paie. Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole.

Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani. cu o lungime de 240 cm. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm. Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. compost etc. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. în primul rând. de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani.). Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. în funcţie de capacitatea instalaţiei. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. însă economiile obţinute ulterior. Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. cu o densitate de 90-100 kg/m3. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale. dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. În prezent. cu o greutate medie de 523 kg. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova.

Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură. Din materia organică se pierd anual. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. din care rezultă peste 400 kg de humus. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice. dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic. acarieni etc.5-3%. „aurul negru al pământului”. dar nu mai adânc de 15-17 cm. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot. în medie. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice. În asemenea condiţii. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor. care descompun resturile vegetale. constituie indicatorul de bază al productivităţii. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot. Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha).(NPK) îngrăşăminte chimice. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi. Din păcate.. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. prin mineralizare. Pentru a stimula activitatea microorganismelor. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale. a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr. hab.a. cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire. Boris Boincian. Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. râme. 0.(NPK) îngrăşăminte chimice.mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. Starea de asigurare a solului cu humus. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu.a.

Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. ci dirijarea procesului de compostare. mun. gunoi de grajd sau compost matur. Serghei Lazo 36. Moldova.C.moldagrotehnica. de preferat. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. ca: paie. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor. cenuşa de lemn. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02. fulgi de găina. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S. resturi de la curăţatul pomilor.. . Web: http://www. fără nici un criteriu. Se poate composta orice material organic nepoluant. 4-37-49 e-mail: . paie. umiditatea. Chişinău. Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale.md. ierburi (înainte de formarea seminţelor). cabaline. tel: 079409503. resturi de fructe si legume. gunoi de pasare. pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. str.).A. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte. resturi vegetale. coarde de vita de vie. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. resturi vegetale de porumb. fax: +373 (231) 4-61-68. Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. utilizate în agricultura biologica. 4-61-68. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit). Bălţi. ovine. cartofi. str. fân. structura si compoziţia materialelor reziduale. Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata. mun. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. cat si urina. Industrială 4. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului. utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. a oricărui material de natura organica. constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor.strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. „Gros & Co International” SRL. Moldova: 1) S. etc. prin descompunere. în funcţie de dimensiunea. fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. fire de lâna.

resturi de legume. paie. rumeguş. respectiv. . care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost. împiedica circulaţia aerului. frunze de tei. de fag si de stejar etc. carton. carton etc. are loc o pierdere excesiva de azot.). microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului. care trebuie corectat. favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. de umiditate. MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. materialul poate fi compostat fără probleme. Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor. existent în materialele utilizate pentru compostare. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor.Din cele enumerate. vor fi umectate materialele foarte uscate. scoarţe. etc. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. în acest caz. Pentru a evita aceste fenomene nedorite. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”.) întârzie activitatea microorganismelor. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd. în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. Materialele excesiv de uscate (coji. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. turba. în carbon) si cel de proteine (mai exact. în timp ce excesul de umiditate. In alte cazuri. mai sărac în humus. mai ales sub forma de amoniac. în azot). Ca în orice proces biologic. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. sânge uscat. care va fi. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa.

pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. în centrul amestecului. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. la distanta de circa 1 m si jumătate. nefiind necesara nici o construcţie speciala. sunt necesare cca. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. Compostarea se mai poate realiza în silozuri. Durata procesului de compostare depinde de clima. cu un miros plăcut. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. se pot utiliza pari de lemn. corzi de vie. platforma necesita mai mult spaţiu. neînţepător. si alte materiale reziduale. după care platforma se acoperă cu paie. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. pentru a asigura o porozitate optima.Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. care vor fi scoşi după formarea amestecului. In general. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. lăsând canale pentru trecerea aerului. Fata de compostarea în siloz. In acest caz. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. etc. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida. fără a se perturba procesul de descompunere. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. ajungându-se la înălţimea dorita. fixaţi în pământ. plasate vertical. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. Apoi. dimensiunea materialelor folosite. 6 luni. In acelaşi scop. cat si de structura. . fără insecte sau rame. de culoare bruna închis. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. se poate iniţia stratificarea acestuia. Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. Se continua în aceasta ordine. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral.

Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene. direct pe pământ.4.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare. relativ stabila fata de biodegradare. termofil. denumit compost. în funcţie de cerinţe. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului. In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. stare calitativ deosebita de cea initiala. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila.4. In plus. caracteristica produsului nou format. cu particule fine asemanatoare humusului. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale . care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei. vegetale si animale. biochimice.8-2 m înălţime. 6. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. evolueaza câtre o stare calitativ noua. 6. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice. materia organica. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob.

6. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. faza 3. În timpul compostarii active. descompunînd celuloza. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon. faza 2. îl constituie stadiul de maturare. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. caracteristicile materialelor supuse compostarii. La conditii de pH în jur de 4. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi.2 Fazele procesului de compostare. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. materialele bine compostate au un raport C:N redus. microorganismele aerobe mor. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie.5 sau mai mici. lignina si alte materiale rezistente. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute. stadiul de fermentare mezofila.4. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. de ex.

mirosuri. . Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. În conditii anaerobe. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe. care coboara pH-ul gramezii. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->