Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

pentru a accelera procesul de compostare. fiind un aspect pozitiv. In cazul in care compostul devine prea uscat. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. etc. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. la adapost de vant si cu un drenaj bun. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. mai bogat in nutrienti. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Poate fi gunoi de grajd. iarba cosita. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. curatat in prealabil de vegetatie. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Din pacate insa.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros. crengi rupte. etc. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). Cu cat resturile adunate sunt mai variate. O alternativa este transformarea acestora in compost. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). sau o combinatie. compost finit. care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. pamant. bacterii. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. cand temperatura de afara este inca scazuta. temperatura amestecului poate creste. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. de culoare neagra. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. Datorita activitatii microorganismelor. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. frunze uscate. poluand mediul inconjurator. iar cele de gradina de doua treimi. . Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. in timpul procesului de compostare.

Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. mai exact orice fel de resturi de mincare. Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. informeaza postul de televiziune NBC. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi. Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune. Compostul. evitand arderea. 4. In acest sens. Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. 3. 5. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. Cititi si: Spatiu verde. In plus. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. de la coji de banane la zatul de cafea. 6. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). depozit de deseuri pe strada Hateg . hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor. protejarea mediului inconjurator. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost. 7. 2. protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna).

râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. Ordonanta. Prin noua masura. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. cea mai stricta de acest gen din SUA. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe). dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. această metodă nu are susţinere ştiinţifică. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. Nu este indicată arderea resturilor vegetale. ca metodă de igienă solului. instituţiile responsabile de agricultură. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. sărăceşte solul în materie organică. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. • arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. In prezent. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . ce va intra in vigoare inca de anul acesta. ar trebui să aplice măsuri adecvate. mentine San Francisco in topul oraselor verzi. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari. în primul rând. dar şi ecologice.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. Or.

000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite).5 milion tone de paie. Actualmente. cantităţi mici de azot. acestea trebuie balotate. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă. Însă. Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale.400 kj/kg Cărbune – 22. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale. Prima percepţie. sulf şi alte minerale. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14. care se evaporă în timpul arderii.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35. 42% oxigen. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole. cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. un proiect demonstrativ. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante. La recoltarea cerealelor păioase. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic . Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon. 6% hidrogen.

cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. cu o lungime de 240 cm. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole. în primul rând. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. în funcţie de capacitatea instalaţiei. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova. neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. compost etc. în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice.). însă economiile obţinute ulterior. cu o densitate de 90-100 kg/m3. Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . cu o greutate medie de 523 kg. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale. În prezent. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm.

cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei.a.5-3%. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot. acarieni etc. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. În asemenea condiţii. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. 0.(NPK) îngrăşăminte chimice. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha). Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. prin mineralizare. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr. Boris Boincian. Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură.. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. râme. dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. care descompun resturile vegetale. Din păcate. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi. în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior.a. din care rezultă peste 400 kg de humus. Din materia organică se pierd anual. constituie indicatorul de bază al productivităţii. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului. nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. hab. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor. în medie. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire. „aurul negru al pământului”. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale. Pentru a stimula activitatea microorganismelor. dar nu mai adânc de 15-17 cm. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice.(NPK) îngrăşăminte chimice. Starea de asigurare a solului cu humus. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot.mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului.

mun. cartofi. Serghei Lazo 36. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor. cat si urina. de preferat. Web: http://www. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit). Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. fax: +373 (231) 4-61-68. Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. resturi vegetale de porumb. Se poate composta orice material organic nepoluant. a oricărui material de natura organica. Industrială 4. pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie.strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate.. Moldova: 1) S.A. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. gunoi de pasare. tel: 079409503. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului. fân.C. ci dirijarea procesului de compostare. utilizate în agricultura biologica. mun. str. Moldova. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte. resturi de fructe si legume. 4-61-68. ierburi (înainte de formarea seminţelor). prin descompunere. ovine. Bălţi. str.md. resturi vegetale. fără nici un criteriu. constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor. în funcţie de dimensiunea. „Gros & Co International” SRL. fire de lâna. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S.moldagrotehnica. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului. paie. cenuşa de lemn. ca: paie. . Chişinău. 4-37-49 e-mail: . Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata. umiditatea.). fulgi de găina. cabaline. utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale. gunoi de grajd sau compost matur. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. resturi de la curăţatul pomilor. etc. structura si compoziţia materialelor reziduale. coarde de vita de vie.

împiedica circulaţia aerului. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers. Materialele excesiv de uscate (coji. are loc o pierdere excesiva de azot. microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului. MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. carton.) întârzie activitatea microorganismelor. turba. paie. materialul poate fi compostat fără probleme. mai ales sub forma de amoniac. resturi de legume. în acest caz. scoarţe. frunze de tei. care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”. care va fi.). de fag si de stejar etc. . Ca în orice proces biologic.Din cele enumerate. în timp ce excesul de umiditate. care trebuie corectat. existent în materialele utilizate pentru compostare. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. vor fi umectate materialele foarte uscate. etc. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. carton etc. sânge uscat. de umiditate. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa. respectiv.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd. rumeguş. favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. mai sărac în humus. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor. în azot). Pentru a evita aceste fenomene nedorite. In alte cazuri. în carbon) si cel de proteine (mai exact.

In acelaşi scop. pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe.Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. cu un miros plăcut. pentru a asigura o porozitate optima. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. ajungându-se la înălţimea dorita. Apoi. plasate vertical. 6 luni. nefiind necesara nici o construcţie speciala. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral. după care platforma se acoperă cu paie. fixaţi în pământ. In general. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. în centrul amestecului. la distanta de circa 1 m si jumătate. fără a se perturba procesul de descompunere. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida. se poate iniţia stratificarea acestuia. . Se continua în aceasta ordine. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. se pot utiliza pari de lemn. lăsând canale pentru trecerea aerului. Compostarea se mai poate realiza în silozuri. platforma necesita mai mult spaţiu. Durata procesului de compostare depinde de clima. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. In acest caz. si alte materiale reziduale. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. corzi de vie. Fata de compostarea în siloz. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. neînţepător. care vor fi scoşi după formarea amestecului. sunt necesare cca. de culoare bruna închis. dimensiunea materialelor folosite. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. fără insecte sau rame. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. cat si de structura. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. etc.

care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei.4.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare.4. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice.8-2 m înălţime. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. denumit compost. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. termofil. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. vegetale si animale. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. 6. evolueaza câtre o stare calitativ noua. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob. materia organica. relativ stabila fata de biodegradare. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului. In plus. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare. în funcţie de cerinţe. stare calitativ deosebita de cea initiala. direct pe pământ. In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat. cu particule fine asemanatoare humusului. caracteristica produsului nou format. biochimice. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale . 6. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene.

2 Fazele procesului de compostare. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. La conditii de pH în jur de 4. lignina si alte materiale rezistente. 6. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. materialele bine compostate au un raport C:N redus. descompunînd celuloza. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. faza 2. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C. microorganismele aerobe mor. unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute. caracteristicile materialelor supuse compostarii. îl constituie stadiul de maturare. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. faza 3.5 sau mai mici. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare.4. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon. de ex. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur. stadiul de fermentare mezofila. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. În timpul compostarii active.

pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. În conditii anaerobe. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. . care coboara pH-ul gramezii.mirosuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful