Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). sau o combinatie. pentru a accelera procesul de compostare. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. iarba cosita. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. iar cele de gradina de doua treimi. compost finit. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. fiind un aspect pozitiv. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. in timpul procesului de compostare. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. frunze uscate. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. Datorita activitatii microorganismelor. care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. la adapost de vant si cu un drenaj bun. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. de culoare neagra. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. etc. temperatura amestecului poate creste. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. bacterii. . Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. poluand mediul inconjurator. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Din pacate insa. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). mai bogat in nutrienti. Cu cat resturile adunate sunt mai variate. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. cand temperatura de afara este inca scazuta. curatat in prealabil de vegetatie. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. etc. crengi rupte.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Poate fi gunoi de grajd. pamant. O alternativa este transformarea acestora in compost. In cazul in care compostul devine prea uscat.

6. Compostul. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. 5. hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. depozit de deseuri pe strada Hateg . 7. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune. mai exact orice fel de resturi de mincare. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. de la coji de banane la zatul de cafea. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost. protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor. evitand arderea. 4. informeaza postul de televiziune NBC. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. 2. In plus. protejarea mediului inconjurator. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. In acest sens.Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor. 3. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). Cititi si: Spatiu verde. Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent.

• arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. instituţiile responsabile de agricultură. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. Or. dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. Nu este indicată arderea resturilor vegetale. In prezent. această metodă nu are susţinere ştiinţifică. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. ce va intra in vigoare inca de anul acesta. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe). ar trebui să aplice măsuri adecvate. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. ca metodă de igienă solului. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat. în primul rând. dar şi ecologice. mentine San Francisco in topul oraselor verzi. cea mai stricta de acest gen din SUA. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . sărăceşte solul în materie organică. Prin noua masura. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. Ordonanta.

în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic . cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. acestea trebuie balotate. sulf şi alte minerale. • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14.400 kj/kg Cărbune – 22. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. cantităţi mici de azot. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite). Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35. Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. Actualmente. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice.000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu.5 milion tone de paie. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale. La recoltarea cerealelor păioase. Însă. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie. 42% oxigen. care se evaporă în timpul arderii. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă. Prima percepţie.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante. un proiect demonstrativ. 6% hidrogen.

dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole. cu o lungime de 240 cm. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . În prezent. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg. în funcţie de capacitatea instalaţiei. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale. Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate.). Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. compost etc. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani. cu o densitate de 90-100 kg/m3. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. însă economiile obţinute ulterior. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani. cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. cu o greutate medie de 523 kg. în primul rând.

Din materia organică se pierd anual. care descompun resturile vegetale. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic.a. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha). Boris Boincian. în medie. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu. Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot. râme. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice. Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. constituie indicatorul de bază al productivităţii. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot. 0.(NPK) îngrăşăminte chimice. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. Din păcate. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei.(NPK) îngrăşăminte chimice. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului. hab. Pentru a stimula activitatea microorganismelor. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale.. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. acarieni etc. nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective.mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. prin mineralizare. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. din care rezultă peste 400 kg de humus. în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului. „aurul negru al pământului”. În asemenea condiţii. Starea de asigurare a solului cu humus. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. dar nu mai adânc de 15-17 cm.a.5-3%. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor. a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr.

. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale. Se poate composta orice material organic nepoluant. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. coarde de vita de vie. Bălţi. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. gunoi de pasare. cartofi. „Gros & Co International” SRL. Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata.C. Industrială 4. str. etc. 4-37-49 e-mail: . fire de lâna. fulgi de găina. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit). a oricărui material de natura organica. tel: 079409503. fax: +373 (231) 4-61-68. pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S. str. de preferat. resturi de la curăţatul pomilor. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02. Moldova: 1) S. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte. cenuşa de lemn. ierburi (înainte de formarea seminţelor). utilizate în agricultura biologica. resturi de fructe si legume. Moldova. Serghei Lazo 36. cabaline. gunoi de grajd sau compost matur.A. ovine. structura si compoziţia materialelor reziduale. cat si urina. Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. ci dirijarea procesului de compostare. în funcţie de dimensiunea.. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului. Chişinău.moldagrotehnica. mun. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. mun. constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor.md. resturi vegetale. ca: paie. umiditatea. paie. 4-61-68.).strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. fără nici un criteriu. resturi vegetale de porumb. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului. Web: http://www. prin descompunere. fân.

materialul poate fi compostat fără probleme. favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. are loc o pierdere excesiva de azot. sânge uscat. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers. care va fi. vor fi umectate materialele foarte uscate. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa. resturi de legume. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. în timp ce excesul de umiditate. Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor. etc.). în carbon) si cel de proteine (mai exact. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. în acest caz. microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. rumeguş. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. de umiditate. mai sărac în humus. paie.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd. în azot). care trebuie corectat. în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost.) întârzie activitatea microorganismelor. carton etc. Pentru a evita aceste fenomene nedorite. respectiv. Materialele excesiv de uscate (coji. împiedica circulaţia aerului. In alte cazuri. existent în materialele utilizate pentru compostare. scoarţe.Din cele enumerate. frunze de tei. turba. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”. Ca în orice proces biologic. mai ales sub forma de amoniac. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. de fag si de stejar etc. . carton.

dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. plasate vertical. si alte materiale reziduale. fixaţi în pământ. fără insecte sau rame. pentru a asigura o porozitate optima. după care platforma se acoperă cu paie. corzi de vie. sunt necesare cca. 6 luni. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. etc. ajungându-se la înălţimea dorita. platforma necesita mai mult spaţiu. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. cu un miros plăcut. fără a se perturba procesul de descompunere. Apoi. nefiind necesara nici o construcţie speciala. Durata procesului de compostare depinde de clima. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. în centrul amestecului. se poate iniţia stratificarea acestuia. care vor fi scoşi după formarea amestecului. de culoare bruna închis. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces.Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. dimensiunea materialelor folosite. Compostarea se mai poate realiza în silozuri. la distanta de circa 1 m si jumătate. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. In general. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. Fata de compostarea în siloz. se pot utiliza pari de lemn. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. Se continua în aceasta ordine. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. In acelaşi scop. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. neînţepător. lăsând canale pentru trecerea aerului. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. In acest caz. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe. Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. . cat si de structura.

8-2 m înălţime.4. cu particule fine asemanatoare humusului. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. în funcţie de cerinţe. Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene. care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob.4. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. 6. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului. biochimice. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. vegetale si animale. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. direct pe pământ. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului. 6. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat. materia organica. relativ stabila fata de biodegradare. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros. caracteristica produsului nou format. stare calitativ deosebita de cea initiala. evolueaza câtre o stare calitativ noua. termofil. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. In plus.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale . denumit compost.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. microorganismele aerobe mor. stadiul de fermentare mezofila. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. În timpul compostarii active. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon. 6. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.4.5 sau mai mici. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute. La conditii de pH în jur de 4. de ex. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. faza 3. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. caracteristicile materialelor supuse compostarii. faza 2.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii.2 Fazele procesului de compostare. lignina si alte materiale rezistente. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. materialele bine compostate au un raport C:N redus. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. îl constituie stadiul de maturare. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. descompunînd celuloza.

În conditii anaerobe. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. . Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe. care coboara pH-ul gramezii.mirosuri. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful