Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

de culoare neagra. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. iar cele de gradina de doua treimi. pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros. O alternativa este transformarea acestora in compost. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. pamant. cand temperatura de afara este inca scazuta. la adapost de vant si cu un drenaj bun. Poate fi gunoi de grajd. curatat in prealabil de vegetatie. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. mai bogat in nutrienti. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. crengi rupte. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. etc. frunze uscate. bacterii. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. in timpul procesului de compostare. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. poluand mediul inconjurator. temperatura amestecului poate creste. In cazul in care compostul devine prea uscat. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. Din pacate insa. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Cu cat resturile adunate sunt mai variate. Datorita activitatii microorganismelor. fiind un aspect pozitiv. compost finit. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. sau o combinatie. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. etc. . pentru a accelera procesul de compostare. iarba cosita.

de la coji de banane la zatul de cafea. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. 6. Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent. hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. mai exact orice fel de resturi de mincare. 3. In plus. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice.Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. informeaza postul de televiziune NBC. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. In acest sens. unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost. din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. 5. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). Compostul. evitand arderea. locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. protejarea mediului inconjurator. 4. 7. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. depozit de deseuri pe strada Hateg . imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune. 2. Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor. Cititi si: Spatiu verde. protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor.

această metodă nu are susţinere ştiinţifică. sărăceşte solul în materie organică. dar şi ecologice. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe). mentine San Francisco in topul oraselor verzi. Prin noua masura. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . In prezent. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat. instituţiile responsabile de agricultură. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. Or. dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. ce va intra in vigoare inca de anul acesta. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. Nu este indicată arderea resturilor vegetale. în primul rând. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. Ordonanta. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. • arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. ar trebui să aplice măsuri adecvate. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. ca metodă de igienă solului. cea mai stricta de acest gen din SUA.

6% hidrogen. Prima percepţie. acestea trebuie balotate. sulf şi alte minerale. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole.400 kj/kg Cărbune – 22. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. Actualmente. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale. Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase. 42% oxigen. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante. un proiect demonstrativ. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite). în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic . Însă. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%. cantităţi mici de azot.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35. cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. La recoltarea cerealelor păioase.000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă.5 milion tone de paie. care se evaporă în timpul arderii.

Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate. În prezent. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. compost etc. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm. cu o densitate de 90-100 kg/m3. însă economiile obţinute ulterior. în primul rând. în funcţie de capacitatea instalaţiei. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole. Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale.). Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg. gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . cu o lungime de 240 cm. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova. cu o greutate medie de 523 kg.

„aurul negru al pământului”. care descompun resturile vegetale. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire. râme. dar nu mai adânc de 15-17 cm. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. În asemenea condiţii. El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha). Boris Boincian. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot.a. a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr. hab..mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi. Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . Din materia organică se pierd anual. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. 0. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale. Pentru a stimula activitatea microorganismelor. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor.a.(NPK) îngrăşăminte chimice. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior.(NPK) îngrăşăminte chimice. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului. acarieni etc. constituie indicatorul de bază al productivităţii. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului.5-3%. Din păcate. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. în medie. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective. Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. din care rezultă peste 400 kg de humus. prin mineralizare. Starea de asigurare a solului cu humus. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului.

fără nici un criteriu. str. etc. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte. Industrială 4. fân. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. de preferat. Bălţi. pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie.. str. Chişinău. resturi vegetale.C. Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. resturi de la curăţatul pomilor. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului. resturi vegetale de porumb. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit).A. constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor. în funcţie de dimensiunea. tel: 079409503. gunoi de pasare. ovine.). cabaline. Web: http://www. Moldova. prin descompunere.moldagrotehnica. cartofi. Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata. ca: paie. mun. paie. „Gros & Co International” SRL. fulgi de găina. coarde de vita de vie. a oricărui material de natura organica. gunoi de grajd sau compost matur. fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. fire de lâna. Moldova: 1) S. Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale.md. . Serghei Lazo 36. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. ci dirijarea procesului de compostare. 4-37-49 e-mail: . ierburi (înainte de formarea seminţelor). cenuşa de lemn. Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. cat si urina. utilizate în agricultura biologica. mun. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului. fax: +373 (231) 4-61-68. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S.strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. umiditatea. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. resturi de fructe si legume. structura si compoziţia materialelor reziduale. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02. Se poate composta orice material organic nepoluant. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. 4-61-68.

. microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului. existent în materialele utilizate pentru compostare. Materialele excesiv de uscate (coji. frunze de tei. vor fi umectate materialele foarte uscate. respectiv. In alte cazuri. paie. rumeguş. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. sânge uscat. etc. de fag si de stejar etc. carton. materialul poate fi compostat fără probleme. împiedica circulaţia aerului. carton etc.Din cele enumerate. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. de umiditate. care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers. mai ales sub forma de amoniac. care va fi.). Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor. în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. resturi de legume. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. în azot). în timp ce excesul de umiditate. turba. are loc o pierdere excesiva de azot. favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. care trebuie corectat. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. mai sărac în humus. MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. în acest caz. Ca în orice proces biologic. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor. în carbon) si cel de proteine (mai exact. scoarţe.) întârzie activitatea microorganismelor. Pentru a evita aceste fenomene nedorite.

6 luni. si alte materiale reziduale. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. cat si de structura. . Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. plasate vertical. Compostarea se mai poate realiza în silozuri. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida. sunt necesare cca. lăsând canale pentru trecerea aerului. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. Fata de compostarea în siloz. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. corzi de vie. pentru a asigura o porozitate optima. dimensiunea materialelor folosite. etc. Durata procesului de compostare depinde de clima. ajungându-se la înălţimea dorita. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral. Se continua în aceasta ordine.Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. platforma necesita mai mult spaţiu. nefiind necesara nici o construcţie speciala. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. la distanta de circa 1 m si jumătate. pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. care vor fi scoşi după formarea amestecului. Apoi. cu un miros plăcut. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. In acelaşi scop. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. fără a se perturba procesul de descompunere. în centrul amestecului. In acest caz. fără insecte sau rame. neînţepător. dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. In general. se pot utiliza pari de lemn. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe. de culoare bruna închis. se poate iniţia stratificarea acestuia. după care platforma se acoperă cu paie. fixaţi în pământ. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei.

4. vegetale si animale. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. In plus. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice. denumit compost. care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. direct pe pământ. 6. relativ stabila fata de biodegradare.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat. cu particule fine asemanatoare humusului. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. caracteristica produsului nou format. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului. Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. în funcţie de cerinţe. biochimice. stare calitativ deosebita de cea initiala. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. termofil. evolueaza câtre o stare calitativ noua.8-2 m înălţime. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare.4. materia organica. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale . 6.

lignina si alte materiale rezistente. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C. faza 3. materialele bine compostate au un raport C:N redus. La conditii de pH în jur de 4. microorganismele aerobe mor. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. îl constituie stadiul de maturare. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.2 Fazele procesului de compostare. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii. descompunînd celuloza. stadiul de fermentare mezofila.5 sau mai mici. În timpul compostarii active. faza 2. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. de ex. 6.4. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . caracteristicile materialelor supuse compostarii. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon.

. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. În conditii anaerobe. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen.mirosuri. care coboara pH-ul gramezii. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe.