Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

crengi rupte.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. etc. O alternativa este transformarea acestora in compost. pentru a accelera procesul de compostare. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. curatat in prealabil de vegetatie. Poate fi gunoi de grajd. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. iarba cosita. sau o combinatie. compost finit. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. frunze uscate. Din pacate insa. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. la adapost de vant si cu un drenaj bun. bacterii. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. poluand mediul inconjurator. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. temperatura amestecului poate creste. Cu cat resturile adunate sunt mai variate. pamant. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. in timpul procesului de compostare. care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. iar cele de gradina de doua treimi. cand temperatura de afara este inca scazuta. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. etc. fiind un aspect pozitiv. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros. de culoare neagra. In cazul in care compostul devine prea uscat. Datorita activitatii microorganismelor. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. . Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. mai bogat in nutrienti.

hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor. Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent. 6. In acest sens. Cititi si: Spatiu verde. de la coji de banane la zatul de cafea. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. 3. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. 2. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi. evitand arderea. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost. din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra.Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. In plus. Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. depozit de deseuri pe strada Hateg . locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. protejarea mediului inconjurator. 4. informeaza postul de televiziune NBC. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). Compostul. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. 7. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice. mai exact orice fel de resturi de mincare. 5. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune.

ar trebui să aplice măsuri adecvate. instituţiile responsabile de agricultură. sărăceşte solul în materie organică. cea mai stricta de acest gen din SUA. râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. In prezent. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. această metodă nu are susţinere ştiinţifică. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. ca metodă de igienă solului. mentine San Francisco in topul oraselor verzi. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . Nu este indicată arderea resturilor vegetale. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. • arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. în primul rând. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari. Prin noua masura. Ordonanta. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe). dar şi ecologice. ce va intra in vigoare inca de anul acesta. Or.

Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase. • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14. 42% oxigen. 6% hidrogen. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale. cantităţi mici de azot. Însă. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite). Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice.000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35. în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic . cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. care se evaporă în timpul arderii. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. acestea trebuie balotate. sulf şi alte minerale. Prima percepţie.5 milion tone de paie. un proiect demonstrativ. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante. Actualmente. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale. La recoltarea cerealelor păioase. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie.400 kj/kg Cărbune – 22. Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon.

Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. însă economiile obţinute ulterior. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . compost etc. gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. În prezent. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. cu o densitate de 90-100 kg/m3. cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră.). de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. în primul rând. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani. cu o lungime de 240 cm. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. în funcţie de capacitatea instalaţiei. neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. cu o greutate medie de 523 kg.

hab.a. dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. care descompun resturile vegetale. constituie indicatorul de bază al productivităţii. Din materia organică se pierd anual. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot.(NPK) îngrăşăminte chimice. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale.. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. acarieni etc. prin mineralizare. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual.5-3%. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. Boris Boincian. 0. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor. El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice.mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. în medie. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice.(NPK) îngrăşăminte chimice. Starea de asigurare a solului cu humus. dar nu mai adânc de 15-17 cm. Din păcate. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. din care rezultă peste 400 kg de humus. „aurul negru al pământului”. Pentru a stimula activitatea microorganismelor. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu. nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha). Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. râme. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului.a. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr. Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. În asemenea condiţii. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului.

md. cenuşa de lemn. ierburi (înainte de formarea seminţelor). fără nici un criteriu. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului.A. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. cartofi. de preferat. fân. resturi de fructe si legume. fulgi de găina. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. Moldova: 1) S. 4-37-49 e-mail: . utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. Web: http://www. gunoi de pasare. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte. ovine. str. resturi vegetale de porumb. Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului.). paie. Industrială 4. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit).moldagrotehnica. fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. mun. în funcţie de dimensiunea. coarde de vita de vie. ci dirijarea procesului de compostare. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. mun. cat si urina. Se poate composta orice material organic nepoluant. Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata.. umiditatea. 4-61-68.C. Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. a oricărui material de natura organica. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor. ca: paie. gunoi de grajd sau compost matur. cabaline. etc. Bălţi. resturi vegetale. . pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie. tel: 079409503. str. constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor. Serghei Lazo 36. Chişinău. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. resturi de la curăţatul pomilor. utilizate în agricultura biologica. Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. structura si compoziţia materialelor reziduale. prin descompunere. fire de lâna. Moldova.strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02. fax: +373 (231) 4-61-68. „Gros & Co International” SRL.

MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. turba. materialul poate fi compostat fără probleme. mai ales sub forma de amoniac. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. în azot). existent în materialele utilizate pentru compostare. de fag si de stejar etc. în timp ce excesul de umiditate. vor fi umectate materialele foarte uscate. resturi de legume.Din cele enumerate. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”. respectiv. care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers.) întârzie activitatea microorganismelor. în acest caz. în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. In alte cazuri. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. rumeguş. sânge uscat. care trebuie corectat. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa. Materialele excesiv de uscate (coji. . mai sărac în humus. carton etc. paie.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd. Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor. împiedica circulaţia aerului. are loc o pierdere excesiva de azot. de umiditate. în carbon) si cel de proteine (mai exact. care va fi.). carton. frunze de tei. etc. Ca în orice proces biologic. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. scoarţe. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor. microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului. Pentru a evita aceste fenomene nedorite.

etc. 6 luni. si alte materiale reziduale. dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. sunt necesare cca. Apoi. pentru a asigura o porozitate optima. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. Se continua în aceasta ordine. platforma necesita mai mult spaţiu. Fata de compostarea în siloz. cat si de structura. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. care vor fi scoşi după formarea amestecului. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida.Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. se pot utiliza pari de lemn. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. fără a se perturba procesul de descompunere. ajungându-se la înălţimea dorita. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral. după care platforma se acoperă cu paie. de culoare bruna închis. la distanta de circa 1 m si jumătate. nefiind necesara nici o construcţie speciala. dimensiunea materialelor folosite. în centrul amestecului. fixaţi în pământ. Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. plasate vertical. fără insecte sau rame. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. neînţepător. se poate iniţia stratificarea acestuia. . cu un miros plăcut. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. In general. In acest caz. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. In acelaşi scop. corzi de vie. lăsând canale pentru trecerea aerului. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. Durata procesului de compostare depinde de clima. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. Compostarea se mai poate realiza în silozuri.

evolueaza câtre o stare calitativ noua. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. relativ stabila fata de biodegradare. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului.4. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare. termofil. 6. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale . chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice. vegetale si animale. caracteristica produsului nou format. In plus. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros. cu particule fine asemanatoare humusului.4. materia organica. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. 6. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului. stare calitativ deosebita de cea initiala. Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. în funcţie de cerinţe. direct pe pământ.8-2 m înălţime. In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat. care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. denumit compost. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob. biochimice.

ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. descompunînd celuloza. lignina si alte materiale rezistente. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . stadiul de fermentare mezofila. unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii. 6. În timpul compostarii active. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe. microorganismele aerobe mor. de ex. La conditii de pH în jur de 4. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. îl constituie stadiul de maturare. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C.2 Fazele procesului de compostare. caracteristicile materialelor supuse compostarii. materialele bine compostate au un raport C:N redus.4. faza 3. faza 2. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute.5 sau mai mici. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor.

La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. În conditii anaerobe. . Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe. care coboara pH-ul gramezii. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid.mirosuri. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful