Sunteți pe pagina 1din 13

Compostul

Aproximativ 30% din deurile pe care le producem reprezint materiale biodegradabile valoroase, care pot s nu mai ajung gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea nseamn s controlm descompunerea natural a materiei organice ntr-un mediu umed, aerob (n prezena oxigenului). Organisme minuscule (n principal bacterii, ciiuperci i protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere i din grdini crend un produs valoros numit compost o form a materiei n descompunere, nchis la culoare, sfrmicioas, cu miros de pmnt. n cadrul acestei uniti de nvare, vei controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiiilor corespunztoare pentru ca organismele s transforme rsturile de la cantina colii ntr-un produs care s ajung napoi n natur.

Compostul un excelent ingrasamant pentru sol


6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Din pacate insa, majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse, poluand mediul inconjurator. O alternativa este transformarea acestora in compost, care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol, evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure, de culoare neagra. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada, la adapost de vant si cu un drenaj bun. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare, pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn, pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton), curatat in prealabil de vegetatie, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame, bacterii, etc. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor, crengi rupte, frunze uscate, iarba cosita, etc. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult, pentru a accelera procesul de compostare. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Poate fi gunoi de grajd, compost finit, pamant, sau o combinatie. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime, iar cele de gradina de doua treimi. Cu cat resturile adunate sunt mai variate, cu atat compostul rezultat va fi mai valoros, mai bogat in nutrienti. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. Datorita activitatii microorganismelor, in timpul procesului de compostare, temperatura amestecului poate creste, fiind un aspect pozitiv. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile, cand temperatura de afara este inca scazuta. In cazul in care compostul devine prea uscat, este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic, care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva.

Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor; eliberarea substantelor nutritive se face treptat, compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare; 2. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune; 3. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice, protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor; 4. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi; 5. protejarea mediului inconjurator, evitand arderea; 6. este un ingrasamant care practic se obtine gratis; 7. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. In plus, o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere, din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. Sursa: Ferma Vesela

Arunca resturile de mancare in mod inteligent. Compostul, hrana pentru pamant


Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri, informeaza postul de televiziune NBC. In acest sens, locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat, unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost, mai exact orice fel de resturi de mincare, de la coji de banane la zatul de cafea. Cititi si: Spatiu verde, depozit de deseuri pe strada Hateg

Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan, un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare, resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. Ordonanta, cea mai stricta de acest gen din SUA, mentine San Francisco in topul oraselor verzi, dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari, iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. In prezent, orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. Prin noua masura, ce va intra in vigoare inca de anul acesta, autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. Sursa: HotNews

Resturile vegetale o surs sigur de bioenergie i materie organic pentru meninerea i sporirea fertilitii solului
Dup ncheierea campania de recoltare a culturilor pioase i a altor culturi agricole, instituiile responsabile de agricultur, dar i ecologice, ar trebui s aplice msuri adecvate, n primul rnd, cu cei ce practic arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe), ca metod de igien solului. Or, aceast metod nu are susinere tiinific. Nu este indicat arderea resturilor vegetale, deoarece: Cititi si: Se ntorc investitorii n termocentrale?

se produce poluarea aerului prin fumul rezultat; srcete solul n materie organic; rmele i alte vieuitoare din microfauna solului sunt distruse;

se evapor apa din stratul superior al solului i prin crpturile rezultate se pierde i apa din adncime;

artura se execut mai greu i crete consumul de combustibil.

De acea resturile vegetale ar trebui s fie utilizate ca surs energetic sau redate solului dar nu arse!

Utilizarea resturilor vegetale a pioaselor ca surs bioenergetic Cel mai important argument n utilizarea paielor ca surs energetic este faptul c paiele au o valoare energetic destul de nalt i c sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de ser, mai ales acum cnd gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% i se ateapt scumpirea energiei electrice. Pe viitor ne ateptm la scumpiri i mai mari Paiele utilizate n calitate de combustibil conin ap n proporie de 14-20%, care se evapor n timpul arderii. Partea uscat se constituie aproximativ din 50% carbon, 6% hidrogen, 42% oxigen, cantiti mici de azot, sulf i alte minerale.

1 ton de paie n echivalent energetic substituie

550 kg de crbune 350 m3 de gaze naturale * 1 ton paie = 35 USD 550 kg crbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Cldura inferioar de ardere Paie 14,400 kj/kg Crbune 22,563 kj/kg 350 m3 gaze naturale 35,000 kj/m3 Anual n Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de gru, dintre care 600 mii tone pot fi folosite n scopuri energetice. Anul acesta suntem foarte bogai n paie att de la culturile pioase, ct i de la rapi numai de la culturile pioase vom obine peste 1,5 milion tone de paie, dintre care 900 mii tone pot fi folosite n scopuri energetice. Utilizarea unei cantiti de 600 mii tone de paie presupune existena unor termocentrale cu capacitatea energetic total de 770 MW. Prima percepie, n ceea ce privete disponibilitatea paielor n calitate combustibil este c paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. ns, Proiectul Energia Renovabil din Deeuri Agricole, un proiect demonstrativ, care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins muli utilizatorii s prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) n detrimentul celor pe crbune sau gaze naturale. Pentru pstrarea i folosirea raional a paielor i altor resturi vegetale, acestea trebuie balotate. La recoltarea cerealelor pioase, combina las paielele pe teren n form de polog (brazd de paie cosite). Densitatea pologului a crescut considerabil odat cu utilizarea tehnicii agricole performante, ceea ce contribuie la balotare mai eficient, ns mai dificil la uscatul paielor n caz de ploaie. Actualmente, n agricultur pot fi produse urmtoarele tipuri de baloturi de paie:

Balot mic Balot cilindric Balot mare

Balot Mic

Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm i o lungime de 80 cm. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg, cu o densitate de 90-100 kg/m3. n prezent, n Republica Moldova este cel mai rspndit tip de producere a paielor balotate, spre deosebire de experiena statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redus considerabil. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe pia de aproximativ 25 de ani. Utilajul de balotat produce baloturi cu o nlime de 120 cm i un diametru de 150 cm. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg, cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm, cu o lungime de 240 cm. Lungimea balotului poate fi ajustat de la 110 la 275 cm, dar din punct de vedere a eficienei transportrii productorii prefer lungimea de 240 cm. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3, cu o greutate medie de 523 kg. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate nalt (>150 kW). Pregtirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiionale (crbune, gaze) generatorul de cldur pe paie este mai scump la cumprare, ns economiile obinute ulterior, va da posibilitatea recuperrii investiiei n termen de maximum 2 ani. Perioada de funcionare a generatorului de cldur pe paie este de 15 ani. Generatorul de cldur pe paie poate substitui gazul natural i crbunele, n funcie de capacitatea instalaiei. n afar de paiele culturilor pioase n calitate de combustibil se pot folosi cu succes i alte rmie de plante i deeuri agricole, care sunt n destul de mari cantiti n ara noastr. n cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova, Bncii Mondiale i Fondul Ecologic Global s-a decis iniierea uni proiect pilot, care ar promova folosirea energiei renovabile din deeuri agricole. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii, neutre la emisiile gazelor cu efect de ser i totalmente nou pentru Republica Moldova. Utilizarea resturilor vegetale a pioaselor ca materie organic pentru meninerea i sporirea fertilitii solului Meninerea i sporirea fertilitii solului sunt condiionate, n primul rnd, de cantitatea i calitatea materiei organice existente n sol. Aceasta poate proveni din aplicarea ngrmintelor organice (gunoi de grajd, compost etc.), dar cel mai la ndemna agricultorului sunt resturile vegetale. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizeaz atunci cnd pierderile prin

mineralizare nu depesc intrrile de materie organic humificabil. Din materia organic se pierd anual, prin mineralizare, 0,5-3%. Se apreciaz c 1 ha cu cereale pioase realizeaz cca. 4 000 kg/ha de substan uscat sub form de resturi vegetale, din care rezult peste 400 kg de humus. Cea mai important component a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de ctre microorganisme a resturilor organice. El reprezint principalul depozitar n sol a energiei chimice. Starea de asigurare a solului cu humus, aurul negru al pmntului, constituie indicatorul de baz al productivitii. Solurile considerate cu fertilitate bun sunt cele care conin peste 2% humus. Din pcate, n ara noastr aproape 40% din suprafa conin sub 2% humus ca urmare a exploatrii neraionale a solului, a aplicrii unei agriculturi de tip minerit cum des se exprim dr. hab. Boris Boincian, adic doar se extrag recolte i nu se restituie solului nimic sau aproape nimic, nici mcar resturile vegetale de pe suprafeele respective. Curirea terenului de resturile vegetale poate fi socotit o jefuire a pmntului, iar arderea lor drept o crim mpotriva naturii. Prin experiene riguroase s-a dovedit c eliminarea complet a paielor scade producia de gru, chiar dac crete cantitatea de ngrminte chimice aplicate. Cu fiecare ton de gru i porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot, 12 kg de fosfor i 30 kg de potasiu. La o producie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot, 60 kg de fosfor i 150 kg de potasiu, cantiti care trebuie restituite solului pentru a-i menine productivitatea. Dac n urm cu 15-20 de ani se aplicau anual, n medie, 5600 kg/ha ngrminte organice i 140 kg/ha s.a.(NPK) ngrminte chimice, n ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha ngrminte organice i 20 kg/ha s.a.(NPK) ngrminte chimice. n asemenea condiii, cel puin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic n meninerea fertilitii. Resturile vegetale aduc n sol o cantitate sczut de azot (20-40 kg/ha), dar ele joac un rol hotrtor n meninerea proporiei de materie organic i n sinteza compuilor care intr n alctuirea humusului. Iat suficiente motive pentru a da atenia cuvenit folosirii tuturor resturilor vegetale. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) i mprtiate ct mai uniform pe suprafaa solului. Pentru a stimula activitatea microorganismelor, care descompun resturile vegetale, se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare ton de resturi vegetale. Materialul tocat este mrunit n continuare de viermi, rme, acarieni etc., i pe suprafaa acestor fragmente se instaleaz o flor de ciuperci care distruge cuticula extern i ptrunde n interior. Din acest moment pot intra n funciune i bacteriile care descompun materia organic. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt ncorporate n sol prin artur, dar nu mai adnc de 15-17 cm, unde se continu descompunerea aerob a materiei organice. Introdus n sol prea adnc se descompune anaerob, cu eliminarea unor substane toxice pentru germinarea seminelor. Utilizarea cantitii prea mari a resturilor vegetale influeneaz negativ la germinaia seminelor mai ales semnate toamna dar chiar i primvara, de asemenea i la dezvoltarea normal a plantelor n cursul vegetaiei. Deci folosirea raional a resturilor vegetale se coreleaz cu lucrrile solului, respectiv materialul tocat se amestec cu stratul superficial al solului prin dezmiritire sau discuire, iar dup ce a nceput procesul de descompunere se ncorporeaz n sol prin artur. Metoda arderii rmielor vegetale de plante ca i metoda de eliberare a terenului prin

strngerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. Echilibru biologic al solului nu se poate menine fr prezena materiei organice, fr adugarea noilor cantiti de resturi vegetale i fr aplicarea ngrmintelor organice si chimice pe msur ce plantele extrag n fiecare an cantiti importante de elemente nutritive din sol. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI N REPUBLIC: ntreprinderile productoare de termocentrale pe biomas n R. Moldova: 1) S.C. Gros & Co International SRL, mun. Chiinu, str. Serghei Lazo 36, tel: 079409503, e-mail: 2) Moldagrotehnica S.A., mun. Bli, str. Industrial 4, Moldova, MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02, 4-61-68; fax: +373 (231) 4-61-68, 4-37-49 e-mail: ; Web: http://www.moldagrotehnica.md. Obinerea compostului
Principalele surse de mbogire a terenului, utilizate n agricultura biologica, sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirite, resturi vegetale de porumb, paie, cartofi, etc.), combinate ntr-o proporie adecvata cu ngrminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur. ncorporarea n sol a materialului obinut se efectueaz n timpul lucrrilor de pregtire a terenurilor prin intermediul arturii la 25-30 cm. Aceasta practica este mai puin costisitoare pentru reintegrarea substanei organice si refacerea fertilitii naturale a solului, pentru ca prin stimularea activitii microflorei se restituie, prin descompunere, o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. Obinerea compostului este baza principala a fertilizrii terenului. Se poate obine compost dintr-un aternut permanent pentru animale, utiliznd att partea solida a dejeciilor animal, cat si urina. Se poate composta orice material organic nepoluant, prezent n ferma: blegar de la bovine (cel mai rspndit), ovine, cabaline, gunoi de pasare, resturi vegetale, ca: paie, fn, ierburi (nainte de formarea seminelor), resturi de la curatul pomilor, coarde de vita de vie, fire de lna, fulgi de gina, cenua de lemn, resturi de fructe si legume. Pentru a obine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata, fr nici un criteriu, a oricrui material de natura organica, ci dirijarea procesului de compostare, n funcie de dimensiunea, umiditatea, structura si compoziia materialelor reziduale, astfel nct acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor, constituind un substrat ideal si bogat n nutrieni pentru dezvoltarea lor.

Din cele enumerate, rezulta importanta fundamentala a raportului dintre coninutul n carbohidrai (mai exact, n carbon) si cel de proteine (mai exact, n azot), existent n materialele utilizate pentru compostare. Condiiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate cnd acest raport este cuprins ntre 25 si 30. Cnd materialul folosit pentru compostare este mai bogat n carbohidrai si derivaii lor, microorganismele ntmpina dificultatea majore n descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului, care va fi, n acest caz, mai srac n humus.

Cnd materialul utilizat este foarte bogat n proteine si n derivatele lor, are loc o pierdere excesiva de azot, mai ales sub forma de amoniac.

MOD DE LUCRU Pentru a obine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate n carbon ( paie, rumegu, turba, carton, frunze de tei, de fag si de stejar etc.) cu unele care cu un coninut crescut de azot (gunoi de grajd, resturi de legume, snge uscat, etc.), astfel nct sa se asigure o buna permeabilitate. Ca n orice proces biologic, n obinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. Materialele excesiv de uscate (coji, scoare, paie, carton etc.) ntrzie activitatea microorganismelor, n timp ce excesul de umiditate, mpiedica circulaia aerului, favoriznd apariia proceselor de putrefacie. Pentru a evita aceste fenomene nedorite, se recomanda reducerea umiditii aerului si a materialelor bogate n apa si invers, vor fi umectate materialele foarte uscate. In alte cazuri, este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. O metoda foarte simpla de verificare a umiditii unui amestec este aa-zisa proba a pumnului, care consta n comprimarea n mana a unei cantiti mici de compost. Daca prin comprimare se obin cteva picturi de apa, materialul poate fi compostat fr probleme; absenta apei sau apa n abundenta semnaleaz excesul de uscciune sau, respectiv, de umiditate, care trebuie corectat.

Un rol important l deine buna aerare de la sfritul procesului de compostare. Aerarea depinde att de coninutul n apa al structurii, cat si de structura, dimensiunea materialelor folosite. In acest caz, este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse, pentru a asigura o porozitate optima. In cazul unui amestec de dimensiuni mari, o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj, plasate vertical, la distanta de circa 1 m si jumtate, n centrul amestecului. In acelai scop, se pot utiliza pari de lemn, fixai n pmnt, care vor fi scoi dup formarea amestecului, lsnd canale pentru trecerea aerului. Compostarea se mai poate realiza n silozuri, pe platforme tradiionale sau pe seciuni amenajate in aer liber. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezint cea mai practica structura folosita la obinerea compostului, nefiind necesara nici o construcie speciala, materialul compostat depozitndu-se direct pe amant sub forma de piramida. Fata de compostarea n siloz, platforma necesita mai mult spaiu, dar procesul de fermentaie este cel obinuit si eficient, deoarece adugarea de material proaspt se face lateral, fr a se perturba procesul de descompunere. Odat adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme, se poate iniia stratificarea acestuia, executnd o atenta amestecare a diferitelor substane. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri, corzi de vie, etc, si alte materiale reziduale, rezultate n urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grtar natural pentru scurgerea apei n exces. Apoi, urmeaz un strat de material mai fin si un strat de pmnt bine umectat care la adugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o ncrctura microbiana procesului.

Se continua n aceasta ordine, alternnd straturile de material organic (pmnt amestecat cu substane animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat, ajungndu-se la nlimea dorita, dup care platforma se acoper cu paie, fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. Durata procesului de compostare depinde de clima, de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. In general, sunt necesare cca. 6 luni. Compostul este considerat matur atunci cnd s-a transformat ntr-un amestec de pmnt sfrmicios, de culoare bruna nchis, cu un miros plcut, neneptor, fr insecte sau rame.

Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel nct general, platforma nu depete 2 m lime si 1,8-2 m nlime.

sa favorizeze

procesele de fermentaie aerobica care stau la baza procesului de compostare. In Lungimea se stabilete n funcie de cantitatea de materiale de compostat. Amplasarea trebuie sa se fac ntr-un loc umbros, direct pe pmnt. In plus, n funcie de cerine, se adaug elemente nutritive n aa fel nct sa se corecteze eventualele carente ale solului.

6.4. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. 6.4.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare, care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluznd o faza termofila. Prin compost se ntelege un produs obtinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale, care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care n continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se rencalzi ori determina probleme de miros sau de nmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei, materia organica, n functie de conditiile de aeratie si umiditate, evolueaza ctre o stare calitativ noua, relativ stabila fata de biodegradare, caracterizata printr-un raport C:N similar humusului. Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene n altele mai omogene, cu particule fine asemanatoare humusului. Prin compostare se ntelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pna ajung n diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebita de cea initiala, caracteristica produsului nou format, denumit compost. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale

compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor n conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii. 6.4.2 Fazele procesului de compostare. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi ntre 25 si 400C; faza 2, stadiul termofil n care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C, descompunnd celuloza, lignina si alte materiale rezistente; limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor; faza 3, l constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat n humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la 30 la nceputul procesului de compostare la 15 n compostul matur. n timpul compostarii active, descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon, metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute, pH redus n gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada, caracteristicile materialelor supuse compostarii, pH ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie, remaniere ori aerare fortata) n gramada de compostare tot ramn unele pungi mai mici ori mai mari n care procesul se desfasoara n conditii anaerobe. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune nmomentul n care ele ajung n conditii aerobe n gramada de compostare. La conditii de pH n jur de 4,5 sau mai mici, microorganismele aerobe mor, se corodeaza echipamentele de lucru si apar

mirosuri. pH-ul cobort si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului n gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si ncepe procesul de anaerobioza. Daca se ntrerupe fluxul de aer n gramada chiar si numai 2 minute atunci cnd activitatea microbiana este ridicata n gramada pot sa apara procese anaerobe. n conditii anaerobe, apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid, care coboara pH-ul gramezii. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile.