Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

fiind un aspect pozitiv. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. poluand mediul inconjurator. pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. mai bogat in nutrienti. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. iarba cosita. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. compost finit. frunze uscate. la adapost de vant si cu un drenaj bun. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. etc. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. pamant. cand temperatura de afara este inca scazuta. temperatura amestecului poate creste. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. Datorita activitatii microorganismelor. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. Din pacate insa. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. In cazul in care compostul devine prea uscat.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. pentru a accelera procesul de compostare. bacterii. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). Cu cat resturile adunate sunt mai variate. iar cele de gradina de doua treimi. etc. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. crengi rupte. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. curatat in prealabil de vegetatie. O alternativa este transformarea acestora in compost. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. in timpul procesului de compostare. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. Poate fi gunoi de grajd. sau o combinatie. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). de culoare neagra. .

Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent. 2. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. In acest sens. mai exact orice fel de resturi de mincare. informeaza postul de televiziune NBC. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi. Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. protejarea mediului inconjurator. unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost. 7. locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. 3. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor.Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. depozit de deseuri pe strada Hateg . 4. 6. de la coji de banane la zatul de cafea. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). 5. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. In plus. protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor. Compostul. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice. Cititi si: Spatiu verde. evitand arderea.

râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. Or. Ordonanta. sărăceşte solul în materie organică. ca metodă de igienă solului. instituţiile responsabile de agricultură. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. In prezent. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe). Prin noua masura. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. cea mai stricta de acest gen din SUA. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. • arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat. dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari. ar trebui să aplice măsuri adecvate. această metodă nu are susţinere ştiinţifică. în primul rând. Nu este indicată arderea resturilor vegetale.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . mentine San Francisco in topul oraselor verzi. ce va intra in vigoare inca de anul acesta. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. dar şi ecologice. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole.

Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon. sulf şi alte minerale. 6% hidrogen. un proiect demonstrativ. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole. în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic .000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu. care se evaporă în timpul arderii. 42% oxigen. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite). • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14.5 milion tone de paie. cantităţi mici de azot. Însă. acestea trebuie balotate. Actualmente.400 kj/kg Cărbune – 22. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. Prima percepţie.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră. Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%. La recoltarea cerealelor păioase. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie.

cu o lungime de 240 cm. cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm.). Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). cu o greutate medie de 523 kg.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră. în funcţie de capacitatea instalaţiei. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. cu o densitate de 90-100 kg/m3. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani. însă economiile obţinute ulterior. compost etc. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale. neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg. în primul rând. în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate. dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova. de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole. În prezent. care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole.

în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului. Din materia organică se pierd anual.a. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha). dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. hab. Starea de asigurare a solului cu humus. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei. Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot.(NPK) îngrăşăminte chimice. constituie indicatorul de bază al productivităţii. Boris Boincian. „aurul negru al pământului”. În asemenea condiţii. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective. Din păcate.. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . în medie. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. acarieni etc. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. dar nu mai adânc de 15-17 cm.(NPK) îngrăşăminte chimice.mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. 0. Pentru a stimula activitatea microorganismelor. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale.5-3%. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior. care descompun resturile vegetale. prin mineralizare. râme. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor. El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice. din care rezultă peste 400 kg de humus. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice.a. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi.

structura si compoziţia materialelor reziduale. ci dirijarea procesului de compostare. resturi vegetale. cabaline. „Gros & Co International” SRL. etc.C. de preferat. cenuşa de lemn. . Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale. cartofi.strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. Moldova. Bălţi. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. gunoi de grajd sau compost matur. ca: paie. Web: http://www. tel: 079409503. mun. fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. umiditatea. Industrială 4. Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. str. în funcţie de dimensiunea. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor. 4-61-68.A. fax: +373 (231) 4-61-68.moldagrotehnica. fân. resturi de fructe si legume. gunoi de pasare. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. fire de lâna. utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit). pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie. fără nici un criteriu. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S. a oricărui material de natura organica.. 4-37-49 e-mail: . str. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02.md.). Se poate composta orice material organic nepoluant. Chişinău. resturi vegetale de porumb. resturi de la curăţatul pomilor. Moldova: 1) S. fulgi de găina. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului. Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata. Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. paie. prin descompunere. coarde de vita de vie. utilizate în agricultura biologica. ierburi (înainte de formarea seminţelor). constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor. mun. Serghei Lazo 36. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. ovine. cat si urina.

Ca în orice proces biologic. care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. vor fi umectate materialele foarte uscate. în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers. în acest caz. scoarţe.). în azot). de fag si de stejar etc. Materialele excesiv de uscate (coji. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. etc. rumeguş. în carbon) si cel de proteine (mai exact. materialul poate fi compostat fără probleme. frunze de tei. . favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. care trebuie corectat. care va fi. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa. are loc o pierdere excesiva de azot. în timp ce excesul de umiditate.) întârzie activitatea microorganismelor. sânge uscat. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. respectiv. de umiditate. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. existent în materialele utilizate pentru compostare. MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor. paie. turba.Din cele enumerate. carton. împiedica circulaţia aerului. microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd. Pentru a evita aceste fenomene nedorite. In alte cazuri. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”. mai ales sub forma de amoniac. resturi de legume. mai sărac în humus. carton etc.

care vor fi scoşi după formarea amestecului. neînţepător. plasate vertical. se pot utiliza pari de lemn. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. Durata procesului de compostare depinde de clima. In general. Fata de compostarea în siloz. de culoare bruna închis. se poate iniţia stratificarea acestuia. platforma necesita mai mult spaţiu. Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. Apoi. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida. pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. Se continua în aceasta ordine. la distanta de circa 1 m si jumătate. 6 luni. nefiind necesara nici o construcţie speciala. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe. corzi de vie. fără a se perturba procesul de descompunere. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. . fără insecte sau rame. fixaţi în pământ. etc. dimensiunea materialelor folosite. sunt necesare cca. pentru a asigura o porozitate optima. ajungându-se la înălţimea dorita. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. în centrul amestecului. In acelaşi scop.Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. cu un miros plăcut. cat si de structura. Compostarea se mai poate realiza în silozuri. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. lăsând canale pentru trecerea aerului. dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. după care platforma se acoperă cu paie. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral. In acest caz. si alte materiale reziduale.

Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene. denumit compost. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale . cu particule fine asemanatoare humusului. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros. termofil. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare. caracteristica produsului nou format. direct pe pământ. evolueaza câtre o stare calitativ noua. vegetale si animale. stare calitativ deosebita de cea initiala.4. în funcţie de cerinţe. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. 6. materia organica. biochimice. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. In plus. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului.1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare.4. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului. 6. care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. relativ stabila fata de biodegradare. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice.8-2 m înălţime. In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat.

stadiul de fermentare mezofila. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute. microorganismele aerobe mor. unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. descompunînd celuloza. de ex. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. îl constituie stadiul de maturare. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe.4. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii.2 Fazele procesului de compostare. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. lignina si alte materiale rezistente. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. În timpul compostarii active. caracteristicile materialelor supuse compostarii. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. faza 3. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon.5 sau mai mici. faza 2. convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. 6. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. materialele bine compostate au un raport C:N redus. La conditii de pH în jur de 4. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C. raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.

La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza.mirosuri. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. În conditii anaerobe. . apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. care coboara pH-ul gramezii. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful