Compostul

Aproximativ 30% din deşurile pe care le producem reprezintă materiale biodegradabile valoroase, care pot să nu mai ajungă gropile de gunoi costisitoare, tot mai mari. Compostarea înseamnă să controlăm descompunerea naturală a materiei organice într-un mediu umed, aerob (în prezenţa oxigenului). Organisme minuscule (în principal bacterii, ciiuperci şi protozoare) contribuie la descompunerea resturilor menajere şi din grădini creând un produs valoros numit compost— o formă a materiei în descompunere, închisă la culoare, sfărămicioasă, cu miros de pământ. În cadrul acestei unităţi de învăţare, veţi controla procesul natural de descompunere prin asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru ca organismele să transforme rsturile de la cantina şcolii într-un produs care să ajungă înapoi în natură.

Compostul – un excelent ingrasamant pentru sol
6 Oct 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email compost, compostare, deseuri organice, Ferma Vesela, ingrasamant natural, ingrasaminte naturale Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton.

Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada. . sau o combinatie. temperatura amestecului poate creste. cu atat compostul rezultat va fi mai valoros. Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime. etc. fiind un aspect pozitiv. O alternativa este transformarea acestora in compost. pamant. Din pacate insa. pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame. In cazul in care compostul devine prea uscat. curatat in prealabil de vegetatie. Cu cat resturile adunate sunt mai variate. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn. pentru a accelera procesul de compostare. Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor.Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. la adapost de vant si cu un drenaj bun. majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic. compost finit. iarba cosita. care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva. Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton). Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor. iar cele de gradina de doua treimi. mai bogat in nutrienti. In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure. este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. Datorita activitatii microorganismelor. Poate fi gunoi de grajd. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare. de culoare neagra. pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. in timpul procesului de compostare. etc. pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Cititi si: Forumul Ecosapiens Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile. crengi rupte. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. frunze uscate. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult. bacterii. cand temperatura de afara este inca scazuta. poluand mediul inconjurator.

protejarea mediului inconjurator. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna). Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant: 1. o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata). dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice. 6. compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare. furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor. In plus. 3. hrana pentru pamant Gunoierii din San Francisco vor avea in curand o responsabilitate in plus: ei vor sta cu ochii pe persoanele care amesteca resturile de mancare cu alte tipuri de gunoi. evitand arderea. protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme. din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra. imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune. 4. mai exact orice fel de resturi de mincare. locuitorii vor avea la dispozitie cate trei containere separate in gospodariile lor: unul albastru pentru deseuri de reciclat. Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. de la coji de banane la zatul de cafea. Sursa: Ferma Vesela Arunca resturile de mancare in mod inteligent. 5. Compostul. informeaza postul de televiziune NBC. 2. Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere. Cititi si: Spatiu verde.Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. In acest sens. depozit de deseuri pe strada Hateg . protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor. 7. eliberarea substantelor nutritive se face treptat. Autoritatile locale din orasul american au aprobat saptamana aceasta o ordonanta prin care fiecare locuitor este obligat sa directioneze corect toate tipurile de deseuri. este un ingrasamant care practic se obtine gratis. unul negru pentru gunoi obisnuit si unul verde pentru compost. reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi.

Amenda initiala pentru nerespectarea ordonantei este de 100 de dolari. ar trebui să aplice măsuri adecvate. iar companiile pot fi amendate cu 500 de dolari. această metodă nu are susţinere ştiinţifică. Prin noua masura.Resturile de mancare care ajung la depozitul de deseuri se descompun rapid si genereaza cantitati importante de metan. • arătura se execută mai greu şi creşte consumul de combustibil. deoarece: Cititi si: Se întorc investitorii în termocentrale? • • • se produce poluarea aerului prin fumul rezultat. mentine San Francisco in topul oraselor verzi. De acea resturile vegetale ar trebui să fie utilizate ca sursă energetică sau redate solului – dar nu arse! . In sistemul ce urmeaza sa intre in vigoare. Sursa: HotNews Resturile vegetale – o sursă sigură de bioenergie şi materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului După încheierea campania de recoltare a culturilor păioase şi a altor culturi agricole. Nu este indicată arderea resturilor vegetale. un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. Ordonanta. ca metodă de igienă solului. sărăceşte solul în materie organică. autoritatile spera sa creasca procentul pana la 90%. orasul redirectioneaza de la groapa de gunoi 72% din cantitatea de deseuri. • se evaporă apa din stratul superior al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime. dupa initiative similare precum eliminarea sacoselor din plastic din magazine. ce va intra in vigoare inca de anul acesta. dar şi ecologice. instituţiile responsabile de agricultură. Or. In prezent. cea mai stricta de acest gen din SUA. în primul rând. râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse. resturile vor fi transformate in compost numai bun pentru ferme si terenuri viticole. cu cei ce practică arderea resturilor vegetale (care anul 2008 au fost foarte multe).

Partea uscată se constituie aproximativ din 50% carbon. Actualmente.Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca sursă bioenergetică Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi că sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră. Prima percepţie. combina lasă paielele pe teren în formă de polog (brazdă de paie cosite). un proiect demonstrativ. cât şi de la rapiţă – numai de la culturile păioase vom obţine peste 1. acestea trebuie balotate. 42% oxigen. sulf şi alte minerale.000 kj/m3 Anual în Moldova se produce circa 1 milion tone de paie de grâu. dintre care 900 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. însă mai dificil la uscatul paielor în caz de ploaie. ceea ce contribuie la balotare mai eficientă. Utilizarea unei cantităţi de 600 mii tone de paie presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari… Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă în proporţie de 14-20%. mai ales acum când gazele naturale sau scumpit din nou cu 27% şi se aşteaptă scumpirea energiei electrice. în agricultură pot fi produse următoarele tipuri de baloturi de paie: • • • Balot mic Balot cilindric Balot mare Balot Mic . Anul acesta suntem foarte bogaţi în paie atât de la culturile păioase.400 kj/kg Cărbune – 22. cantităţi mici de azot.5 milion tone de paie. Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole. care prin instalarea a 11 termocentrale demonstrative au convins mulţi utilizatorii să prefere aceste tipuri de termocentrale (pe paie) în detrimentul celor pe cărbune sau gaze naturale. 6% hidrogen. Pentru păstrarea şi folosirea raţională a paielor şi altor resturi vegetale. • 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie 550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale * 1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 60 USD * Căldura inferioară de ardere Paie – 14. Însă.563 kj/kg 350 m3 gaze naturale – 35. în ceea ce priveşte disponibilitatea paielor în calitate combustibil este că paiele sunt insuficiente pentru scopuri energetice. care se evaporă în timpul arderii. La recoltarea cerealelor păioase. dintre care 600 mii tone pot fi folosite în scopuri energetice. Densitatea pologului a crescut considerabil odată cu utilizarea tehnicii agricole performante.

neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente nouă pentru Republica Moldova. Balot Cilindric Balotul cilindric este prezent pe piaţă de aproximativ 25 de ani. în Republica Moldova este cel mai răspândit tip de producere a paielor balotate. dar din punct de vedere a eficienţei transportării producătorii preferă lungimea de 240 cm. cu o greutate medie de 523 kg. Generatorul de căldură pe paie poate substitui gazul natural şi cărbunele. dar cel mai la îndemâna agricultorului sunt resturile vegetale. Lungimea balotului poate fi ajustată de la 110 la 275 cm.). Utilizarea resturilor vegetale a păioaselor ca materie organică pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului Menţinerea şi sporirea fertilităţii solului sunt condiţionate. în funcţie de capacitatea instalaţiei. Tunelul utilajului de balotat este de 120 x 130 cm. În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova. Balot Mare Producerea baloturilor mari are o istorie de aproximativ 20 de ani. În afară de paiele culturilor păioase în calitate de combustibil se pot folosi cu succes şi alte rămăşiţe de plante şi deşeuri agricole. cu o densitate de aproximativ de 110 kg/m3. spre deosebire de experienţa statelor dezvoltate unde producerea balotului mic a fost redusă considerabil. gaze) generatorul de căldură pe paie este mai scump la cumpărare. care sunt în destul de mari cantităţi în ţara noastră. în primul rând. cu o lungime de 240 cm. Aceasta poate proveni din aplicarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd. Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot. însă economiile obţinute ulterior. În prezent. va da posibilitatea recuperării investiţiei în termen de maximum 2 ani. Acest balot este singurul tip acceptat pentru centralele termo-electrice. care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. Densitatea medie a acestui tip de baloturi este de 139 kg/m3. Acesta este un prim pas la aplicarea a astfel de tehnologii. Perioada de funcţionare a generatorului de căldură pe paie este de 15 ani.Utilajul de balotat de obicei are un tunel cu o dimensiune de 46 x 36 cm şi o lungime de 80 cm. Starea de echilibru a materiei organice din sol se realizează atunci când pierderile prin . Greutatea unui astfel de balot este de circa 244 kg. Aceste baloturi sunt utilizate pentru producerea energiei la termocentrale cu o capacitate înaltă (>150 kW). Pregătirea paielor (balotarea) Spre deosebire de tehnologiile tradiţionale (cărbune. de cantitatea şi calitatea materiei organice existente în sol. Utilajul de balotat produce baloturi cu o înălţime de 120 cm şi un diametru de 150 cm. cu o densitate de 90-100 kg/m3. compost etc. Greutatea balotului produs este de aproximativ 12-15 kg.

Curăţirea terenului de resturile vegetale poate fi socotită o „jefuire a pământului”. prin mineralizare. „aurul negru al pământului”. Utilizarea cantităţii prea mari a resturilor vegetale influenţează negativ la germinaţia seminţelor mai ales semănate toamna dar chiar şi primăvara. dar ele joacă un rol hotărâtor în menţinerea proporţiei de materie organică şi în sinteza compuşilor care intră în alcătuirea humusului. 12 kg de fosfor şi 30 kg de potasiu. Prin experienţe riguroase s-a dovedit că eliminarea completă a paielor scade producţia de grâu. 0. Resturile vegetale astfel prelucrate sunt încorporate în sol prin arătură. Boris Boincian. hab. Se apreciază că 1 ha cu cereale păioase realizează cca. cel puţin resturile vegetale pot fi restituite solului cu rolul lor benefic în menţinerea fertilităţii. de asemenea şi la dezvoltarea normală a plantelor în cursul vegetaţiei. adică doar se extrag recolte şi nu se restituie solului nimic sau aproape nimic. Pentru a stimula activitatea microorganismelor.mineralizare nu depăşesc intrările de materie organică humificabilă. Metoda arderii rămăşiţelor vegetale de plante ca şi metoda de eliberare a terenului prin . constituie indicatorul de bază al productivităţii. iar arderea lor drept o „crimă împotriva naturii”. Din păcate. şi pe suprafaţa acestor fragmente se instalează o floră de ciuperci care distruge cuticula externă şi pătrunde în interior.5-3%. Deci folosirea raţională a resturilor vegetale se corelează cu lucrările solului. în ultimii ani s-a ajuns doar la 300 kg/ha îngrăşăminte organice şi 20 kg/ha s. acarieni etc. din care rezultă peste 400 kg de humus.(NPK) îngrăşăminte chimice. 5600 kg/ha îngrăşăminte organice şi 140 kg/ha s. râme. unde se continuă descompunerea aerobă a materiei organice. Introdusă în sol prea adânc se descompune anaerob. Solurile considerate cu fertilitate bună sunt cele care conţin peste 2% humus. Iată suficiente motive pentru a da atenţia cuvenită folosirii tuturor resturilor vegetale. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se aplicau anual. Acestea trebuie tocate (4-6 cm) şi împrăştiate cât mai uniform pe suprafaţa solului.(NPK) îngrăşăminte chimice. cu eliminarea unor substanţe toxice pentru germinarea seminţelor. se vor administra 10-15 kg de azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale. În asemenea condiţii. Din acest moment pot intra în funcţiune şi bacteriile care descompun materia organică. dar nu mai adânc de 15-17 cm. 4 000 kg/ha de substanţă uscată sub formă de resturi vegetale. Starea de asigurare a solului cu humus. a aplicării unei agriculturi de „tip minerit” cum des se exprimă dr. iar după ce a început procesul de descompunere se încorporează în sol prin arătură. nici măcar resturile vegetale de pe suprafeţele respective. Cu fiecare tonă de grâu şi porumb boabe se extrag din sol 25 kg de azot. în ţara noastră aproape 40% din suprafaţă conţin sub 2% humus ca urmare a exploatării neraţionale a solului. chiar dacă creşte cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Cea mai importantă componentă a materiei organice din sol este humusul rezultat prin transformarea de către microorganisme a resturilor organice. El reprezintă principalul depozitar în sol a energiei chimice. 60 kg de fosfor şi 150 kg de potasiu. La o producţie medie de 5 t/ha se extrag 125 kg de azot.a. respectiv materialul tocat se amestecă cu stratul superficial al solului prin dezmiriştire sau discuire.. Din materia organică se pierd anual. cantităţi care trebuie restituite solului pentru a-i menţine productivitatea. în medie. care descompun resturile vegetale. Resturile vegetale aduc în sol o cantitate scăzută de azot (20-40 kg/ha).a. Materialul tocat este mărunţit în continuare de viermi.

resturi de la curăţatul pomilor. cartofi. str.. Chişinău. GENERATOARELE POT FI PROCURATE LA NOI ÎN REPUBLICĂ: Întreprinderile producătoare de termocentrale pe biomasă în R. Obţinerea compostului Principalele surse de îmbogăţire a terenului. cabaline. Web: http://www. de preferat. fără nici un criteriu. structura si compoziţia materialelor reziduale. . paie. umiditatea. coarde de vita de vie.C. resturi de fructe si legume. Pentru a obţine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata. Echilibru biologic al solului nu se poate menţine fără prezenţa materiei organice. ierburi (înainte de formarea seminţelor). ca: paie. ovine. prin descompunere. în funcţie de dimensiunea. mun. constituind un substrat ideal si bogat în nutrienţi pentru dezvoltarea lor. e-mail: 2) „Moldagrotehnica” S. resturi vegetale de porumb. Serghei Lazo 36. Aceasta practica este mai puţin costisitoare pentru reintegrarea substanţei organice si refacerea fertilităţii naturale a solului. gunoi de grajd sau compost matur. utilizate în agricultura biologica.strângerea tuturor resturilor vegetale sunt contraindicate. gunoi de pasare. combinate într-o proporţie adecvata cu îngrăşăminte organice. Obţinerea compostului este baza principala a fertilizării terenului. 4-37-49 e-mail: . fără adăugarea noilor cantităţi de resturi vegetale şi fără aplicarea îngrăşămintelor organice si chimice pe măsură ce plantele extrag în fiecare an cantităţi importante de elemente nutritive din sol. Încorporarea în sol a materialului obţinut se efectuează în timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor prin intermediul arăturii la 25-30 cm. cenuşa de lemn. cat si urina. mun. Se poate composta orice material organic nepoluant. Moldova. ci dirijarea procesului de compostare. Se poate obţine compost dintr-un aşternut permanent pentru animale. a oricărui material de natura organica. fax: +373 (231) 4-61-68. prezent în ferma: bălegar de la bovine (cel mai răspândit). Bălţi. MD-3100 tel: +373 (231) 2-01-02. o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute.moldagrotehnica. tel: 079409503. astfel încât acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor.). „Gros & Co International” SRL. fân. str. fire de lâna. pentru ca prin stimularea activităţii microflorei se restituie. fulgi de găina. resturi vegetale. Moldova: 1) S. 4-61-68.A. sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte.md. etc. utilizând atât partea solida a dejecţiilor animal. Industrială 4.

carton. are loc o pierdere excesiva de azot. MOD DE LUCRU Pentru a obţine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate în carbon ( paie. existent în materialele utilizate pentru compostare. materialul poate fi compostat fără probleme. rezulta importanta fundamentala a raportului dintre conţinutul în carbohidraţi (mai exact. turba. care trebuie corectat. paie. absenta apei sau apa în abundenta semnalează excesul de uscăciune sau. vor fi umectate materialele foarte uscate. mai sărac în humus. Când materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidraţi si derivaţii lor. de fag si de stejar etc. Când materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor.). frunze de tei. împiedica circulaţia aerului. scoarţe. carton etc. în azot). rumeguş. se recomanda reducerea umidităţii aerului si a materialelor bogate în apa si invers. Condiţiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate când acest raport este cuprins între 25 si 30. O metoda foarte simpla de verificare a umidităţii unui amestec este aşa-zisa “proba a pumnului”. microorganismele întâmpina dificultatea majore în descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului. respectiv. astfel încât sa se asigure o buna permeabilitate. care consta în comprimarea în mana a unei cantităţi mici de compost.) întârzie activitatea microorganismelor. Pentru a evita aceste fenomene nedorite. resturi de legume. Ca în orice proces biologic. In alte cazuri. în carbon) si cel de proteine (mai exact. Materialele excesiv de uscate (coji. mai ales sub forma de amoniac. sânge uscat. etc.Din cele enumerate. Daca prin comprimare se obţin câteva picături de apa. este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. . în obţinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. favorizând apariţia proceselor de putrefacţie. de umiditate. în acest caz. care va fi. în timp ce excesul de umiditate.) cu unele care cu un conţinut crescut de azot (gunoi de grajd.

Un rol important îl deţine buna aerare de la sfârşitul procesului de compostare. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri. fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. etc. Durata procesului de compostare depinde de clima. de culoare bruna închis. care vor fi scoşi după formarea amestecului. . ajungându-se la înălţimea dorita. Aerarea depinde atât de conţinutul în apa al structurii. fără a se perturba procesul de descompunere. la distanta de circa 1 m si jumătate. si alte materiale reziduale. se poate iniţia stratificarea acestuia. după care platforma se acoperă cu paie. In cazul unui amestec de dimensiuni mari. deoarece adăugarea de material proaspăt se face lateral. Fata de compostarea în siloz. Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme. cu un miros plăcut. în centrul amestecului. cat si de structura. In acelaşi scop. sunt necesare cca. dimensiunea materialelor folosite. rezultate în urma curtatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de pământ sfărâmicios. Se continua în aceasta ordine. In general. corzi de vie. fără insecte sau rame. pe platforme tradiţionale sau pe secţiuni amenajate in aer liber. platforma necesita mai mult spaţiu. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezintă cea mai practica structura folosita la obţinerea compostului. alternând straturile de material organic (pământ amestecat cu substanţe animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat. Compostarea se mai poate realiza în silozuri. executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe. dar procesul de fermentaţie este cel obişnuit si eficient. de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse. In acest caz. fixaţi în pământ. materialul compostat depozitându-se direct pe amant sub forma de piramida. 6 luni. plasate vertical. pentru a asigura o porozitate optima. o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj. lăsând canale pentru trecerea aerului. neînţepător. urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat necesara asigura amestecului o încărcătura microbiana procesului. nefiind necesara nici o construcţie speciala. se pot utiliza pari de lemn. Apoi.

In Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de compostat. biochimice.Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încât general. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros. caracteristica produsului nou format. denumit compost. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale .1 Ce este compostul? Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solid rezultat din compostare. materia organica. vegetale si animale. COMPOSTAREA Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. în functie de conditiile de aeratie si umiditate. în funcţie de cerinţe. caracterizata printr-un raport C:N similar humusului.8-2 m înălţime.4. se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se corecteze eventualele carente ale solului. termofil. Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene. 6. Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob. In plus. relativ stabila fata de biodegradare. 6. Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene. sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza procesului de compostare. direct pe pământ. care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzând o faza termofila. evolueaza câtre o stare calitativ noua. cu particule fine asemanatoare humusului. platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1. de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. de la starea lor initiala si pâna ajung în diferite stadii de humificare. care contine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determina probleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 1015 Indiferent de originea si natura ei. stare calitativ deosebita de cea initiala. chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice.4.

raportul C:N poate scadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur. microorganismele aerobe mor. stadiul de fermentare mezofila. 6. stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile. unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii. S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1. ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C.2 Fazele procesului de compostare. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie. ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune înmomentul în care ele ajung în conditii aerobe în gramada de compostare. materialele bine compostate au un raport C:N redus. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada. descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. pH –ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. faza 2. care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi între 25 si 400C. de ex. îl constituie stadiul de maturare. metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute. pH redus în gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. La conditii de pH în jur de 4. lignina si alte materiale rezistente. limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor. caracteristicile materialelor supuse compostarii.4. faza 3. În timpul compostarii active. remaniere ori aerare fortata) în gramada de compostare tot ramân unele pungi mai mici ori mai mari în care procesul se desfasoara în conditii anaerobe.5 sau mai mici. se corodeaza echipamentele de lucru si apar . convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon.compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii. descompunînd celuloza.

care coboara pH-ul gramezii.mirosuri. Daca se întrerupe fluxul de aer în gramada chiar si numai 2 minute atunci când activitatea microbiana este ridicata în gramada pot sa apara procese anaerobe. apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid. În conditii anaerobe. . Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si începe procesul de anaerobioza. O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului în gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. pH-ul coborât si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen.