Biochimia salivei

Ce este saliva?

Saliva este un lichid transparent, discret opalescent, rezultat al amestecului secretiilor celor 3 perechi de glande salivare mari, glandelor mucoase accesorii diseminate la nivelul cavitatii orale, la care se adauga lichidul gingival. Fluid heterogen cu proteine, electroliti, hormoni si alti compusi transportati din sange. Prima linie defensiva in stresul oxidativ.

Compozitia salivei
Saliva este alcatuita din: apa - 99, 4 % reziduu uscat - 0, 6%, din care 0, 4 % substante organice si 0, 2 % substante anorganice.

Substantele anorganice

Cele mai importante componente anorganice-Ca, fosfat, bicarbonat, Na, K, Cl, I, F.

Substantele organice

Cele mai importante componente organiceproteinele.

Albumina

1 -10% din proteinele totale salivare i concentraia ei scade cu creterea fluxului salivar Rol antioxidant. Valori crescute la pacienii supui chimioterapiei.Valori scazute la pacientii diabetici, probabil datorita accentuarii stresului oxidativ la nivelul cavitatii orale, in conditiile existentei unei boli parodontale.

Alte proteine salivare

Proteina care ndeprteaz mirosul -odorant binding protein- leag acidul 3-metil-2-hexenoic, componentul major al mirosului transpiraiei. Sialina Oligopeptid ce stimuleaz metabolismul bacteriilor prin creterea producerii de acid lactic din glucoz. Rezultatul amplificrii metabolismului - ndeprtarea rapid a glucidelor

Saliva mai contine

Factori de crestere: factorul de cretere neuronal (NGF), epitelial (EGF), insulin-like (IGF)- justific activitatea paracrin i endocrin a glandelor salivare. In saliva parotidian parotina -implicat n calcifiere i meninerea homeostaziei calcemice. Chemokine i citokine -implicate n procese acute, inflamatorii i imunoreglatoare

Compui cu greutate molecular mic

In saliva total se gasesc aproximativ 18 aminoacizi. Cel mai abundent este glicocolul, probabil datorit scindrilor hidrolitice ale proteinelor prin intermediul enzimelor bacteriene. GABA i fosfatidiletanolamine. Tetrapeptin (Gly-Gly-Lys-Arg) - implicat n metabolismul plcii dentare.

Factori de aparare salivari

Din sange migreaza in saliva un numar foarte mare de leucocite, aproximativ un milion pe minut. Leucocitele migreaza prin epiteliul jonctiunii dentogingivale. Cele mai multe dintre aceste leucocite sunt neutrofile (98 %). Neutrofilele au efect bactericid prin fagocitoza. Cele mai multe dintre neutrofile care migreaza sunt insa neviabile (60 %).

Saliva contine numerosi factori care intervin in apararea la nivelul cavitatii orale: lizozimul - o proteina care are numeroase efecte antibacteriene peroxidaza - enzima secretata de celulele glandelor salivare - are efecte antibacteriene, antiviralele si antifungice lactoferina - actiune antibacteriana, antivirala, antiparazitara mucinele - sunt macromolecule formate din lanturi glucidice si peptide - au roluri in masticatie, deglutitie si contribuie la formarea bolului alimentar. De asemenea, stratul de mucus capteaza bacteriile si le impidica sa se ataseze de celulele epiteliale. aglutininele salivare - impiedica atasarea bacteriilor de suprafatele dentare si de celulele epiteliale cistatinele - inhiba enzime eliberate de bacterii

Factori specifici antibacterieni

Saliva contine cantitati semnificative de proteineanticorpi ce pot distruge bacteriile bucale, inclusiv pe cele ce produc cariile dentare. De aceea, in absenta salivei, mucoasa bucala se ulcereaza, se infecteaza, iar dintii devin plini cu carii. O suprafata dentara acoperita de filmul salivar este protejata din punct de vedere imunologic de o singura clasa de Ig secretata activ in cavitatea bucala: IgA secretorie. La nivelul coletului, pe langa saliva exista lichidul sau fluidul cunicular care contine IgG, IgA, IgE .

Se pare ca IgA (Ross) secretata de catre celulele plasmatice se combina cu o componenta secretorie sintetizata de epiteliul glandular salivar, realizand astfel IgA secretorie pe care o elimina in lumen. IgA secretorie inhiba aderenta bacteriana in mod dirtect prin inactivarea adezinelor bacteriene, reducerea hidrofobicitatii bacteriene sau prin aglutinarea microbiana. Ea blocheaza si glicozil transferaza .

In saliva sunt cca. 95% molecule de IgA secretor, restul fiind molecule de IgA seric (5%). De regula, aceste molecule de anticorpi sunt dimeri IgA care au lantul J si componenta secretorie sintetizate in apropierea glandelor salivare. Plasmocitele aflate la nivelul unei astfel de glande produc cca. 0,04 grame de molecule/zi, iar cele aflate la nivelul glandelor submandibulare, cca. 0,08 g/zi. Existenta acestor cantitati masive de molecule de IgA secretor la nivelul glandelor salivare permite ideea ca aceste glande pot constitui structuri imunologice cu rol important in apararea antibacteriana si antivirala de la nivelul cavitatii bucale. Dintre celulele producatoare de IgA, 36 - 38% sintetizeaza anticorpi din subclasa IgAa iar 62 - 64%, anticorpi din subclasa IgAi dimer.

In ciuda remarcabilei lor rezistente la actiunea distructiva a enzimelor, exista totusi unele specii bacteriene care produc proteaze distructive. Este cazul germenilor Streptopoccus sanguis, S. mitior, Capnocytophaga si altele, implicate in boala periodontala. In cazul in care sunt sintetizate molecule de anticorpi IgA secretorii cu specificitate fata de enzimele acestor germeni, situatie existenta la unii indivizi si absenta la altii, atunci efectul distructiv periodontal al germenilor amintiti anterior este mult limitat sau chiar anulat. Este remarcabila variabilitatea de reactie imuna specifica a indivizilor fata de flora existenta in cavitatea bucala si fata de enzimele proteolitice ale acestei flore.

Capacitatea de remineralizare

Saliva contine unele substate care inhiba precipitarea spontana a fosfatului de Ca, respectand integritatea cristalelor de hidroxoapatita, facilitand astfel prin fenomenul de remineralizare formarea in leziunea necavitara a cristalelor de fluor hidroxiapatita cu o cariosusceptibilitate mai redusa. Staterina este o peptida bogata in prolina, tirozina si fosfoserina. Ea ajunge in lichidul placii bacteriene si pe suprafata smaltului asigurand o suprasaturare minerala a acestor zone. Impreuna cu alte proteine, staterina ajuta la formarea peliculei dobandite cu un rol protectiv fizic si chimic al smaltului. Saliva de repaus este prezenta in permanenta sub forma unui strat subtire cu grosimea de 1-10 microni pe toate suprafetele orale avand in principal un rol protectiv.

Un simplu test de saliva poate prezice riscul de orbire

O proba de saliva este trimisa spre analiza la un laborator specializat, pentru a identifica riscul unei persoane de a suferi de degenerescenta maculara la persoanele in varsta, principalul factor ce declanseaza orbirea. Noul test const n prelevarea salivei la domiciliu, ntr-un mic tub, care se sigileaz i se trimite ntr-un plic special ctre un laborator specializat n analizele genetice.

"Testul identific ase gene i opt markeri genetici care au fost asociai cu un risc crescut de declanare a bolii. Prin identificarea acestor gene, acum putem s asigurm o interpretare personalizat a factorilor genetici de risc", a explicat Tim Clove, directorul Optegra, compania specializat n tratamente oftalmologice, care a produs acest test. In functie de rezultatul testului, pacientul poate sa apeleze din timp la anumite schimbari de dieta si ale stilului de viata, care, asa cum s-a demonstrat in studii precedente, pot reduce intr-o proportie semnificativa riscul de declansare a acestei afectiuni.

Un test de saliva pentru depistarea cancerului

O nou tehnic ce permite depistarea mai multor tipuri de cancer cu ajutorul unui simplu test de saliv a fost creat de o echip de cercettori japonezi i americani. Cercettorii de la Universitatea Keiro din Tokyo i de la Universitatea California din Los Angeles susin c acest test este capabil s detecteze, ntr-un stadiu timpuriu, cancerul de pancreas, cancerul mamar i cancerul bucal. Oamenii de tiin japonezi i americani au analizat eantioanele de saliv prelevate de la 215 persoane, dintre care unele sufereau de cancer, i au identificat 54 de substane a cror prezen poate fi folosit pentru depistarea maladiei.

n urma unei analize aprofundate, acelai test de saliv a reuit s detecteze 99% din totalul cazurilor de pancreas, 95% din totalul cancerelor mamare i 80% din totalul cancerelor bucale n rndul voluntarilor testai. Noua tehnologie poate s identifice pn la 500 de substane diferite la o singur analiz, au explicat autorii studiului.