UNIVERSITATEA LIBER INTERNATIONAL

DIN MOLDOVA


Cu titlu de manuscris
CZU: 339.9(498):061.1EU(043.2)=135.1



RUT Ion

SECURITATEA ECONOMIC A ROMNIEI
N PERSPECTIVADE ADERARE LA
UNIUNEA EUROPEAN


Specialitatea 08.00.14 Economie mondial;
relatii economice internationale.



AUTOREFERAT
al tezei de doctor n economie






Chiyinu 2007


Teza a fost elaborat la Catedra Economie si Relatii economice
internationale a Universittii Libere Internationale din Moldova.

Conductor ytiinjific: Petru RO$CA, doctor habilitat n economie,
profesor universitar.

Referenji oficiali:
Valentin RAILEANU, doctor habilitat n economie,
profesor universitar, Institutul International
de Management din Moldova.

Rodica Burbulea, doctor n economie, ULIM.


Sus(inerea va avea loc la 7 martie 2007, ora 14.00
n sedinta Consiliului Stiintific Specializat D 34.08.00.14-06 n cadrul
Universittii Libere Internationale din Moldova pe adresa: Vlaicu
Prclab 52, MD 2012, Chisinu, Moldova.

Teza de doctor yi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca
National a Republicii Moldova si la Biblioteca ULIM.

Autoreferatul a fost expediat la 5 februarie 2007.

Secretar stiintific al Consiliului
Stiintific Specializat,
doctor n economie,
conf. univ. Nicolae TU

Conductor stiintific,
dr.hab., prof.univ. Petru RO$CA

Autor: Ion V. RUT



I. CARACTERISTICA GENERAL A TEZEI
Actualitatea temei investigate. Trecerea Romniei de la economia centralizat la economia
de piat de tip capitalist a constituit nceperea unei lungi perioade de tranzitie cu dificultti
majore n directia privatizrii si restructurrii economiei nationale, procese ce au generat
profunde crize sociale si economice. Toate aceste procese, conditionate de transformrile
economice, au ngreunat accesul Romniei la integrarea n Uniunea European si n Alianta
NordAtlantic (NATO). Drept fundament al acestor ntrzieri de ntegrare a Romniei n
structurile euroatlantice au servit miscrile sociale de amploare din anii 1990-1999, scderea
productiei industriale, a exporturilor, a puterii de cumprare a populatiei si lipsa unor sisteme si
subsisteme nformatice de tip modal si ntermodal. Toate acestea au ridicat probleme serioase n
vederea asigurrii unei securitti economice adecvate viznd perioada de profunde cutri si
transformri economice. Dac unele tri ca Polonia, Cehia si Ungaria au aplict terapia de soc n
procesul de tranzitie, Romnia a aplict un sistem gradual, uneori ambiguu. n sfera deciziilor
majore, acest sistem ambiguu a fost justifict ntotdeauna ca o necesitate n crearea unui cadru
functional al economiei de piat si a unei discipline functionale n sistemul financiar. Romnia,
din cauza acestor ambiguitti din domeniul deciziilor majore, a creat un sistem greoi de tranzitie
plasnd-o n subsolul clasamentului european n ceea ce priveste situatia ndictorilor economici
si financiari.
Atragerea capitalului srtin a constituit un element de echilibru economic pentru a depsi
starea continu de degradare a soldului balantei de plti si n special a balantei comerciale care a
nregistrat pierderi galopante din 1990 si pn n prezent.
Scopul yi obiectivele tezei. Lucrarea trateaz problemele fundamentale care exercit presiuni
economice si financiare asupra securittii economice a Romniei. Scopul propus este concretizat
n urmtoarele sarcini ale cercetrii:
studierea complex a factorilor ce determin securitatea economic a trii;
apreciarea interdependentii economiei nationale si a relatiilor economice
internatioanle;
analiza riscurilor n tranzactiile comerciale internationale;
argumentarea metodelor de contracrare a riscurilor pltilor internationale;
evaluarea strii actuale si a directiilor strategice de dezvoltare a comertului exterior a
Romniei n conditiile aderrii la Uniunea European;
argumentarea directiilor de dezvoltare a relatiilor export-import n Rmnia pe diferite
grupe de mrfu;
evaluarea nivelului relatiilor comerciale dintre Romnia si Republica Moldova;
perfectionarea metodelor de reglementare a comertului exterior n Romnia;
fundamentarea metodelor de apreciere prin abordri matematice a riscurilor din
economia national n caz de dizastre etc.
Obiectul cercetrii. Tema are un caracter specific si complex care abordeaz aspecte
economice, social-politice si militare din punct de vedere a efectelor economice ce pot provoca
mari dificultti securittii economice. n acest context sunt tratate dezechilibrele, problemele
sociale si politice care pot genera insecuritatea n orice economie, ct si efectele actiunilor
militare ce se nscriu n zona intereselor geopolitice. Analiza problemelor expuse mai sus pleac
de la faptul c globalizarea economiei mondiale se bazeaz pe marii poli de putere regionali si
mondiali: Uniunea European, Asociatia Liberului Schimb Nord-American (NAFTA), Zona
Asia-Pacific, Organizatia Mondial a Comertului etc.
Structura lucrrii este determinat de obiectivul si sarcinile cercetrii. Lucrarea este
structurat pe trei capitole, precedate de introducere, si succedate de concluzie si propuneri, 32
tabele, 16 figuri, peste 200 surse bibliografice, 6 anexe.
Capitolul I Aspecte geoeconomice regionale. Efecte si tendinte n economia romneasc
contine conceptul general european precursor al schimbrilor economico-sociale si
democratice regionale, factorii generatori ai instabilittii regionale, independenta economic si
comertul mondial o sans pentru dezvoltarea economic si pacea mondial, necesitatea unui
consens european privind realizarea coridorului de transport comercial euroasiatic Pacific
Atlantic, marea dilem a economiei romnesti.
Capitolul II Analiza operatiunilor de comert exterior ale Romniei. Efectele riscurilor
economico-sociale si financiare asupra economiei nationale cuprinde influente si aspecte
generale, analiza dinamic a operatiunilor de comert exterior ale Romniei pe zone geografice,
coruptia si splarea banilor, riscurile sistemului informatic, criza petrolului si gazelor naturale,
dezechilibrele n economia romneasc, gestionarea balantei de plti.
Capitolul III Determinarea riscurilor n economia na(ional prin metode
matematico-economice analizeaz riscurile n tranzactii comerciale internationale, metodele
de contracarare a riscurilor valutare n sistemul pltilor internationale, organizarea bazelor de
date informatice ntr-un posibil sistem cibernetic, metodele de determinare prin abordri
matematice a riscurilor din economia national n caz de dezastre.
Suportul teoretico-ytiin(ific yi metodologic al tezei se bazeaz pe studierea cercetrilor
centrelor stiintifice si a savantilor n domeniu din tar si de peste hotare. Baza cercetrii
stiintifice o constituie lucrrile fundamentale care tin de problematica securittii economice, de
mondializarea economic, elaborarea unor geopolitici regionale si fenomene generatoare de
dezechilibre economice n plan mondial.
n tez au fost aplicate asemenea instrumente universale de cercetare, ca analiza si sinteza,
inductia si deductia, abstractia si generalizarea, principiul istorismului, statistica economic si
social, econometria, abordrile sistemice si economico-matematice.
Noutatea ytiin(ific a tezei const n abordarea problemelor generatoare de insecuritate a
economiei nationale si propunerea unor solutii de aprare, evitare si diminuare a consecintelor ei.
Rezultatele lucrrii se nscriu n abordarea n premier, ntr-o form compact a principalelor
probleme care pot pune n pericol siguranta economic a Romniei. Astfel, inovatia stiintific
include:
concretizarea conceptului si argumentarea esentei securittii economice a statului;
stabilirea factorilor si fenomenelor ce pot genera insecuritatea economic a Romniei;
analiza efectelor economice ale fenomenelor generatoare de insecuritate economic;
identificarea consecintelor fenomenelor generatoare de instabilitate economic asupra
economiei nationale;
stabilirea tendintelor privind viitorul Romniei si trilor din jurul ei n procesul de
integrare european, dezvoltare si stabilitate n regiune;
elaborarea modelelor matematice de evitare si aprare mpotriva dezastrelor a
economiei nationale;
evidentierea principiului general de organizare a bazelor de date ntr-un sistem
cibernetic care s permit identificarea rapid a fraudelor din economia national prin
compararea parametrilor de intrare si iesire;
elaborarea unui scenariu de protectie a economiei nationale mpotriva importurilor
masive a unor grupe de mrfuri care genereaz scderi ale productiei nationale n
ramurile de baz;
elaborarea unui scenariu de evitate a riscurilor n operatiunile de comert exterior
derulate de agentii economici;
determinarea modelului matematic de securizare a economiei nationale ca urmare a
jocului monetar pe piata nationala, respectiv aprecierea si deprecierea monedei
nationale fat de euro si dolarul american;
elaborarea unui scenariu matematic pentru determinarea strategiilor de aplicare a
msurilor pentru salvarea economiei si a populatiei n caz de dezastre;
formularea unui concept matematic privind securizarea economiei nationale prin
folosirea politicilor vamale.
Semnifica(ia yi valoarea aplicativ a lucrrii. Aplicarea n practic a propunerilor si
recomandrilor autorului aduce un aport substantial n argumentarea teoretic a problematicii
securittii economice, propunnd astfel o nou abordare n activitatea de aprare a unei
economiii nationale. Autorul evidentiaz rolul unor msuri majore care ar diminua agresiunile
sociale la adresa economiei nationale cum sunt: dezvoltarea unui sistem informatic de depistare a
oricrei agresiuni la adresa economiei nationale; elaborarea unui model matematic de optimizare
a proceselor de elaborare a unor strategii de interventii mpotriva dezastrelor; elaborarea unor
analize de protectie comercial.
Aprobarea rezultatelor ob(inute. Problemele teoretice si rezultatele practice ale lucrrii au
fost discutate n cadrul catedrelor Economie i relatii economice internationale, Matematic n
economie si Managemen ale Universittii Libere Internationale din Moldova. Aspecte ale lucrrii
au fost prezentate la conferinte si simpozioane internationale, cum sunt: Conferinta stiintific
international Economie si globalizare, Universitatea Constantin Brncusi, Tg-Jiu, 4-6 iunie
2004; sesiunea de comunicri stiintifice ,,Legislatie si educatie n perspectiva integrrii
europene, Universitatea Constantin Brncusi, Tg-Jiu, 2004; Simpozionul international
,,Impactul relatiilor economice internationale asupra economiilor nationale, Chisinu, 27-28
februarie 2004; Conferinta stiintific International, Universitatea Constantin Brncusi, 5-6
noiembrie 2004; Conferinta International Impactul transporturilor asupra dezvoltrii relatiilor
economice internationale, 23-24 februarie 2006, Chisinu, 2006; Sympossia Professorum,
ULIM, Seria Economie, Chisinu, 13-14 octombrie 2006 etc.
Rezultatele ytiin(ifice pe care le-a ob(inut autorul prin studii yi cercetare s-au
materializat prin semnarea unor protocoale pentru implemetare, documentare yi studiu cu
diverse institu(ii.
Publica(ii. La tema tezei au fost publicate 19 lucrri stiintifice, cu un volum total de 9,5 coli
de autor, n care au fost expuse principalele rezultate ale cercetrilor realizate n tez si
postulatele disputate.

II. CONTINUTUL DE BAZ AL TEZEI DE DOCTORAT
n tez este analizat profund eficienta relatiilor economice externe ale Romniei cu diferite
tri n ultimii 10 ani. De mentionat, c evolu(ia exportului romnesc n perioada 1995-2005 se
caracterizeaz prin cresteri si descresteri substantiale, n functie de zonele geografice n care s-au
efectuat exporturile. n zona Europa exporturile au atins cota de 85,93% din care: 78,71% s-au
efectuat cu Uniunea European; 5,81% ctre Africa si Orientul Mijlociu; 3,18% ctre Asia-
Oceania si 4,97% ctre Amarica. Importurile romneyti se cifreaz n 2005 la un nivel de
83,97% n 2005 cu trile din Europa din care 74,07% cu Uniunea European; 1,44% cu trile din
Africa si Orientul Mijlociu; 9,23% din zona AsiaOceania si 5,11% din America (tab.1).
Tabelul 1
Evolu(ia exporturilor yi a importurilor Romniei cu diferite (ri (n ultimii ani)
1995 2000 2005 Zona
geografic Exp. Imp. Exp. Imp. Exp. Imp.
N TOTAL, din care: 100 100 100 100 100 100
Europa, inclusiv: 71,64 77,35 85,37 80,77 85,93 83,97
- UE 82,64 67,68 74,79 70,07 78,71 74,07
- AELS - 2,42 1,14 1,73 1,52 1,53
- CEFTA - 6,94 9,59 11,00 4,06 1,39
Africa+Orientul
Mijlociu
15,25 6,95 6,86 1,56
5,81 1,44
Asia-Oceania 7,89 8,36 2,93 9,33 3,18 9,23
America 5,17 7,24 4,83 5,66 4,97 5,11
Sursa: Calculele autorului conform datelor Centrului Romn pentru Promovarea
Comertului.

Se observ cresterea foarte mare a exportului romnesc ctre Uniunea European, structur
la care Romnia a aderat la 1 ianuarie 2007. Acest lucru demonstreaz integrarea produselor
romnesti pe piata Uniuni Europene. Relatiile cu polii mondiali si regionali comerciali se
prezint astfel: Uniunea European - 78,7155%, AELS - 1,52%, CEFTA - 4,06%, SUA - 4,06%,
Japonia - sub 1%. Din grafic se poate observa c exportul romnesc n anul 2005 este ndreptat
n special ctre Uniunea European, Turcia , Ungaria, SUA (fig.1).

Fig.1. Repartizarea exporturilor din Romnia pe tri. Fig.2. Repartizarea importurilor
n Romnia pe tri.
Sursa: Calculele autorului conform datelor Centrului Romn pentru Promovarea
Comertului.
Operatiunile comerciale de import n anul 2005 au avut loc cu :AELS - 1,53%, CEFTA -
1,39%, cu SUA 2,76% si 1,44% cu Japonia. Din fig.2 se poate observa ca ponderea n
iporturilor romnesti o detine Uniunea Europen cu urmat de Federatia Rus si Turcia.
Tabelul 2
Dinamica comertului exterior al Romniei in perioada 1996-2005 (mil. USD)
Perioada 1996 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Export-FOB 8084,12 10366,5
2
11384,9
9
13868,8
4
17618,0
8
23485,0
6
27729,
60
Import-CIF 11434,7 13054,4
9
15551,6
1
17856,6
8
24003,1
7
32664,0
4
40462,8
9
Sold
(Export-
FOB-
Import-CIF)

-
3350,57

-
2687,97

-
4166,62

-
3987,85

-
6385,09

-
9178,98

-
12733,3
0

Sursa: Centrul Romn pentru Promovarea Comertului

Analiznd datele statistice oficiale, rezult c operatiunile de comert exterior ale Romniei
n perioada analizat au nregistrat importante deficite ale balantei comerciale. Deficitul balantei
comerciale a atins cel mai mare nivel n anul 2003 de -9704,3 milioane dolari USD, urmat de
anul 2004 cu 9178,98 milioane dolari USD. n anul 2005 deficitul balantei comerciale a atins
cel mai mare nivel de 12733,30 milioane dolari (fig.3).

Fig. 3. Calculele autorului conform datelor Centrului Romn pentru Promovarea
Comertului.

Cresterea deficitului balantei comerciale este rezultatul regresului productiei interne,
nevoi de materii prime pentru economia national ca urmare a relansrii economice, intrrile
pentru productia n lohn, cresterii creditelor de consum si intrrilor de produse si materii
prime pentru filialele sau sucursalele companiilor transnationale din Romnia.
Pentru o mai bun edificare a situatiei din comertul exterior al trii, n tez au fost
analizate exporturile si importurile pe grupe de produse. Principalele tipuri de mrfuri ce
constituie exportul romnesc sunt: produsele minerale, chimice, produsele din lemn,
materialele textile, ncltmintea, metalele comune si articolele din acestea, masinile si
aparatele, mijloacele si materialele de transport, mobila si diversele articole de interior etc.
Din analiza dinamic pe grupe de produse se poate observa c din 20 de grupe analizate, la
13 grupe au crescut exporturile n 2004 fat de 1995, iar la 7 grupe s-au nregistrat scderi
ale importurilor. n anul 2005 sau nregistrat cresteri usoare la 8 grupe si scderi ale
exporturilor la 10 grupe.
Pozitiile principale la import n Romnia le constituie: animalele vii si produsele animale,
produsele regnului vegetal, grsimile si uleiurile animale, buturile si tutunul, produsele
minerale, produsele chimice, materialele plastice, cauciucul si articolele din acestea, pieile brute
si pieile tbcite, blnurile si articolele din aceastea, pasta din lemn, hrtia, cartonul, materialele
textile, ncltmintea, metalele comune si articolele din acestea, masinile si aparatele,
echipamentele electrice, mijloacele si materialele de transport, instrumentele si aparatele optice,
de msur si control, medicochirurgicale etc. n total din 20 de grupe analizate la 13 grupe au
crescut importurile n 2004 fat de 1995, iar la 7 grupe s-au nregistrat scderi ale importurilor.
Aspectele esentiale ale ,,Strategiei Nationale de Export sub aspectul actiunii practice
2005-2009 aprobat de Guvern au urmtorul continut: viziunea SNE se focalizeaz pe o singur
directie crucial: stimularea si amplificm capacittii ntreprinderilor de a capta, a crea si a retine
mai mult valoare n tar; prin ncurajarea inovatiei si diversificrii att a ofertei pentru export,
ct si a pietelor de export. Este nevoie s ne orientm spre dezvoltarea competentei, spre
valorificarea potentialului resurselor umane, formarea unei mentalitti antreprenoriale la nivel de
ntreprindere, coordonarea si ntrirea retelei de sprijinire a comertului si mbunttirea calittii
mediului de afaceri, att pentru firmele romnesti, ct si pentru investitorii strini.
Scopul realizrii Strategiei este de a obtine o mai mare bunstare economic pentru toti
cettenii Romniei prin cresterea competitivittii conform cerintilor pietei; asistarea companiilor
pentru a putea face fat cerintelor crescnde ale pietei pe baza mbunttirii managementului
calittii produselor; crearea unui sistem national si regional de certificare pentru produse
ecologice; realizarea unui program national de aliniere la standardele UE.
O influent negativ asupra securittii economice o are coruptia i splarea banilor.
Situatia economic si social precar din Romnia generat de sistemele fragile ale statului de
drept a creat un ansamblu de asocieri infractionale n ntreg spatiul economic romnesc. Acest
fenomen a conditionat rupturi financiare n sistemul economic, care a generat la rndul sau
instabilitate social, faliment bancar si regresii puternice n planul comertului exterior, snttii,
nvtmntului si culturii. Povara acestui fenomen a amnat integrarea Romniei n Uniunea
European pentru al doilea val si a dus la scderea drastic a nivelului de trai al populatiei.
Insecuritatea comercial a unei economii are la baz riscuri de prim mn care
provoac crize financiare generalizate sau diverse dezechilibre n lant. n aceast grup de
riscuri intr calamittile naturale (inundatii, cutremure, incendii, alunecri de teren etc.),
schimbri de sisteme politice, rzboaie, izolri diplomatice, impuneri de sanctiuni economice
pn la embargoul total. Nendeplinirea obligatiilor ce revin uneia dintre prti n onorarea
obligatiilor contractuale poate provoca o dereglare n lant a operatiunilor comerciale si
pltilor, ducnd n final la o criz generalizat n plan financiar.
Aceste derapaje financiare se pot amplifica datorit lipsei capacittii de gestionare a unor
dificultti conjuncturale n activitatea de trezorerie sau n conditii temporare de insolvabilitate.
Participantii la operatiunile de comert si plti sunt tentati s se retrag de pe piat sau s refuze
direct disponibilittile de care dispun n acel moment, sau se vor nregistra vnzri de active chiar
dac sunt cotate ca inoportune si vor declansa scderi neprevzute de preturi si cursuri de
schimb n sistemul financiar valutar.
Vizavi de pltile internationale riscul financiar valutar apare datorit unor cauze
diverse pe care nici una dintre prtile contractante nu pot s le prevad cu exactitate n
momentul ncheierii contractelor ntre prti. Principalele riscuri sunt: nendeplinirea
obligatiei contractuale de executare a produselor prevzute n contract; neplata mrfurilor
sau serviciilor efectuate conform prevederilor contractuale; riscul politic i izolrile
diplomatice; transferul valutar al sumelor necesare pltii produselor de ctre importator
exportatorului; riscul cursului de schimb valutar. Acest gen de risc se ntlneste cel mai des
n economiile n tranzitie unde cursul este flotant de la o zi la alta si exportatorul suport
socul devalorizrii monedei de plat a mrfurilor prevzute n contract.
Pentru evitarea riscului valutar alegerea monedei de contract este o prim conditie.
Aceast moned trebuie s aib un grad de convertibilitate total sau nelimitat. n cazul n
care moneda acceptat este de nivelul trei de convertibilitate, este necesar ca exportatorul s
solicite importatorului garantii materiale pn la momentul efecturii pltii de ctre
importator sau alte garantii ca: instrumente de plat garantate sau analizate si scrisoare de
garantie bancar. n cazul efecturii pltilor prin credit, este necesar ca n contract s fie
stipulat clauza de devalorizare, revalorizare, renegocierea preturilor si reactualizarea
creditului prin aplicarea unor coeficienti stabiliti de banc pe baza calculelor oficiale. Marja
asiguratorie este un alt element de evitare a riscului bancar si se include n pret prin
negociere cu partenerul de contract n functie de situatia existent. Este recomandat ca orice
ofert de pret s cuprind de la nceput o marj de sigurant. n acest caz pretul mpreun cu
marja de sigurant trebuie s formeze un pret competitiv care s aduc un profit minim
exportatorului si s acopere un posibil risc al deprecierii monedei de plat prevzut n
contract. n tez sunt studiate metodele de apreciere prin abordri matematice a riscurilor din
economia national n caz de dezastre. Dezvoltarea sistemului informational att n plan
hardware, ct si n directia software va putea limita aceste riscuri prin fluidizarea circulatiei
informatiilor specifice n acest domeniu.
Obiectivul principal al tezei este studierea diverselor probleme ce pot submina securitatea
economic a trii n conditiile extinderii proceselor de globalizare a economiei mondiale. n acest
context lucrarea abordeaz probleme fundamentale ale lumii moderne care genereaz puternice
dezechilibre n economia oricrei tri. n abordarea problemelor evidentiate, n tez se ofer
cteva solutii conceptuale de un interes deosebit pentru studiu si documentare, solutii ce
constituie un suport pentru elaborarea unor studii si strategii cum sunt: interdependenta
economic unde se precizeaz c popoarele lumii ar trebui s accepte neconditionat cresterea
interdependentei economice care ar putea asigura o pace mondial durabil. Aceast
interdependent ar duce cu sigurant la eradicarea conflictelor militare cu consecinte grave
asupra natiunilor lumii.
Prin cresterea interdependentei economice statele lumii vor fi toate interesate de a-si
proteja interesele pe toate meridianele lumii, comertul mondial ar deveni n acest context factorul
principal de stabilitate n lume. Lipsa interdependentei economice genereaz conflicte grave ntre
state, unele pe termen lung cu consecinte grave asupra economiei mondiale. Conflictele militare
dintre India si Pakistan, Israel si Palestina, precum si rzboaiele duse de comunitatea
international n Afganistan, Irak, si fosta Yugoslavie, ar fi putut fi evitate dac ntre aceste tri
ar fi fost puse bazele unei cooperri economice solide, generatoare ale interdependentei
economice, crend astfel un circuit al nevoilor materiilor prime al economiilor acestor state.
Natiunile dezvoltate ale lumii trebuie s renunte la dictatura fortei, definit fie ca militar,
fie ca economic si financiar, n favoarea dezvoltrii unei cooperri sporite cu toate trile lumii.
Renuntarea definitiv la politicile de izolare a lumii a treia si la conditionarea dezvoltrii acestor
state n anumite directii trebuie s fie preocuparea principal a comunittii internationale.
Natiunile lumii trebuie s nteleag c dezvoltarea comertului reprezint elementul-cheie pentru
stabilitatea si pacea mondial. Un exemplu n acest sens serveste legtura strns dintre
economiile SUA si Japoniei care practic a eliminat orice divergent dintre state. n acest context
orice diferend ntre cele dou state este rezolvabil pe calea negocierilor, tinndu-se cont
ntotdeauna de interesele economice ale celor dou state.
Pentru evitarea unor conflicte regionale, trile dezvoltate au fost obligate n ultim instant
s recunoasc faptul c dezvoltarea si prosperitatea trebuie s fie proprii tuturor trilor lumii si
ele, ca state dezvoltate, nu vor mai putea supravietui pe principiul unei oaze de prosperitate ntr-
un desert ostil unde lupta pentru supravietuire duce la conflicte greu de stpnit.
Toate statele lumii trebuie s se dezvolte n mod echitabil si uman, ntruct cresterea
economic n statele dezvoltate nu a rezolvat problema srciei, ci doar a dus la acumularea de
bunuri n statele dezvoltate fr a promova fiinta uman ca un tot. Drept urmare este necesar ca
statele dezvoltate ale lumii s impun schimbri structurale n ntreaga lume n sectoarele ce
apartin domeniului economic, cultural, politic si social. n acest fel se renunt la principiul
dezvoltrii si prosperittii unei minoritti n detrimentul marii majoritti a lumii.
Orice politic ce ignor problemele lumii a treia va avea ca efect consecinte grave pentru
ntreaga planet. Politicile economice ale trilor din lumea a treia se bazeaz pe efortul destul de
mare de reducere a decalajelor ce le despart de lumea dezvoltat. Atitudinea de oponent a trilor
industrializate n calea dezvoltrii lumii a treia ar putea duce la o reactie din partea acestor tri,
ce ar pune n pericol interesele trilor dezvoltate n zon si chiar ar putea degenera n conflicte
economice si militare ntre trile srace si bogate ale lumii. Marele savant Robert Oppenheimar a
afirmat: ,,M tem de ceea ce se va ntmpla cnd imensele populatii ce triesc astzi n limita
foamei si a mizeriei vor deveni constiente de situatia lor si de a noastr.
Dezvoltarea lumii a treia depinde astzi de modul n care se va putea realiza globalizarea
economic, care va genera o politic ampl de cooperare international si de constituire a unor
programe de finantare a dezvoltrii economiilor trilor lumii a treia de ctre statele dezvoltate ale
lumii. Acest deziderat poate fi realizat n contextul actual cnd trile lumii a treia detin un mare
potential material si uman n care tineretul se afirm tot mai mult n dinamica dezvoltrii acestor
state unde progresul tehnologic si stiintific se dezvolt tot mai mult. Este evident c trile
industrializate ale lumii trebuie s-si schimbe atitudinea fat de trile lumii a treia si trile n curs
de dezvoltare, pentru a putea stopa declinul economic al lumii si crizele sociale si militare ce ar
putea genera pericole grave pentru umanitate.
Aceste aspecte reflect necesitatea elaborrii unui plan global pe sectiuni regionale de
ocupare a fortei de munc din aceste categorii de tri. Se observ c la nivel european acest plan
a nceput s fie pus n actiune prin deplasarea unor grupuri de persoane apte de munc spre tri
din vestul dezvoltat al Europei, pentru a ocupa temporar locuri de munc n scopul asanrii
problemei sociale n trile est-europene, candidate la aderarea n Uniunea European.
Statele Unite ale Americii s-au cuplat si ele la acest sistem de ocupare temporar a unor
locuri de munc cu persoane apte de munc din alte zone ale globului. Trile dezvoltate ale lumii
au sesizat faptul c actuala politic economic va duce n viitor la o competitie fr prejudecti
ntre statele dezvoltate ale Occidentului la care se vor aduga noile tri industrializate si trile
lumii a treia care si-au dezvoltat intens industria si exportul.
Fluxul comertului exterior mondial se desfsoar pe baza sferei de interese a fiecrui grup
de state n vederea satisfacerii nevoilor materiale pentru economia national si asigurarea cu
bunuri de pe piete, cu mn de lucru ieftin. Este necesar nfiintarea unei institutii de analiz a
reglementrilor n care se precizeaz c legile emise din initiativa Guvernului si Parlamentului
reflect clar ineficienta din sfera legislativului privind initierea unor legi care s fie dezbtute n
Parlament, dar se observ o compensare din partea Guvernului, care trece foarte multe ordonante
de urgent aprobate ulterior n Parlament dup ce acestea au fost aplicate (tab. 3).
Tabelul 3
Statistica actelor normative elaborate de Guvern yi Parlament
Numr de legi Legi provenite din initiative legislative ale
Guvernului sau ale parlamentarilor 1996-
2000
2000-
2004

Total
Proiecte de lege (altele dect cele pentru aprobarea
unor ordonante de urgent ale Guvernului)
83 587 670
Proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonante de
urgent ale Guvernului
443 570 1013
Proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonante de
urgent ale Guvernului emise n baza unor legi de
abilitare
252 309 561
Propuneri legislative initiate de Parlament 21 241 262
TOTAL 799 1707 2506
Executiv 97,4% 85,9% 89,5%
Legislativ 2,6% 14,1% 10,5%
Sursa: Guvernul Romniei. Realizarea programului de guvernare pe perioada 2000-2004.
Raport preliminar si prelucrri proprii.
Din aceast analiz se poate observa c legislativul are o eficient foarte sczut fat de
executiv. Acest fapt impune o repozitionare a cheltuielilor din acest sector si nfiintarea unui
mecanism de analiz costbenefici n aceast zon-pivot a trii.
Analiza cost-beneficiu reprezint metoda cea mai practic de evaluare a eficientei sistemului
legislativ romnesc, avnd n vedere deviatiile datorate interesului personal si de grup care se
manifest n special n forul legislativ. Pentru realizarea unui mecanism de analiz cost-beneficiu
al sistemului legislativ este nevoie de asigurarea unui ansamblu de conditii:
1. Parlamentul si ministerele s acorde un sprijin politic substantial.
2. .Reglementrile trebuie s asigure standarde nalte n directia analizei cost-beneficiu
care trebuie s reflecte un nivel nalt de calitate a reglementrii.
3. Crearea unui corp independent care s analizeze si s aleag standardele de calitate n
domeniul reglementrii. Acest corp independent trebuie s functioneze pe lng
presedinte. Plasarea lui n afara factorilor de decizie ar duce la o izolare a actului de
decizie n stat.
4. Elaborarea din punct de vedere administrativ a unor metodologii flexibile si realiste
pentru adaptarea reglementrilor la necesittile politice, economice si sociale.
5. Introducerea n actul de decizie administrativ si politic a analizei reglementrilor,
folosind un circuit informational coerent si transparent.
6. Realizarea unui program de pregtire a personalului care va asigura activitatea analitic
si de expertiz a corpului de control independent.
7. Consultarea public prin metoda testrii asupra diverselor probleme necesare elaborrii
unei reglementri.
Romania trebuie s-si intensifice programele de Analiz a Impactului Reglementrii n
scopul adoptrii de tehnici eficiente pentru mbunttirea calittii reglementrilor n domeniul
economic, social, politic si administrativ.
Analiza Impactului Reglementrilor ar trebui s reprezinte un capitol important n programul
de guvernare al oricrei tri care ar trebui s prezinte printr-o transparent total eficienta actului
de guvernare n directia implementrii programelor de Analiz a Impactului Reglementrilor n
scopul de a se obtine beneficii mari pe structura unor costuri foarte mici.
Necesitatea analizei cost-beneficiu a reglementrilor-un obiectiv al guvernrii.
Pentru realizarea obiectivelor de implementare a Analizei Impactului Reglementrilor n
Romnia trebuie s se caute rspuns la ntrebrile urmtoare:
-Cum pot fi concepute programele de Analiz a Impactului Reglementrilor si cine le poate
elabora?
-Ct de mult pot influenta aceste programe calitatea si eficienta reglementrilor n Romnia?
-Cum vor putea fi evitate anumite probleme de ordin metodologic n procesul de elaborare si
aplicare?
-Ct de mult se implic grupurile de interese n influentarea elaborrii unei reglementri si ce
domenii sunt vizate de acestea?
-Pna la ce nivel Analiza Impactului Reglementrilor poate influenta procesele democratice si
economice?
Aceste ntrebri ar trebui s constituie baza elaborrii unei strategii nationale de elaborare a
unor programe de Analiz a Impactului Reglementrilor n concordant cu stadardele n domeniu
ale trilor-membre a OCDE.
Guvernele Romniei de dup 1990 au neglijat aceste programe de Analiz a Impactului
Reglementrilor, fapt ce a dus la grave erori legislative care au generat costuri imense n
sistemul politic economic, social, cultural si n directia implementrii proceselor democratice.
Romnia are nevoie de implementarea unor structuri de Analiz a Impactului
Reglementrilor n componenta creia s se regseasc si colective interdisciplinare, care s
gseasc si s aplice metodelele cele mai eficiente bazate pe o analiz cost-beneficiu n toate
sectoarele de aplicare a reglementrii analizate.
n domeniul mediului, Romnia este deficitar la capitolul reglementrii privind modul
tehnologic de rezolvare a problemelor de mediu. Sanctiunile aplicate poluatorilor ca urmare a
unor nclcri ale legislatiei mediului reprezint doar o sanctiune pentru efectul cauzat mediului
dar nu rezolv cauza generatoare, ce rmne n continuare un viitor generator. Emiterea unei
reglementri prin care s se creeze un fond ecologic la nivelul sistemului financiar al
generatorului de poluare a crui folosint s fie aprobat pe baz de proiect punctual de ctre
Autoritatea de Control a Mediului n sistem consensual cu administratorul fondului. n domeniul
mediului, agentii poluatori au fcut cele mai mici investitii si tendintele se mentin n cotinuare.
Un alt program de Analiz a Impactului Reglementrilor este necesar a fi lansat n domeniul
ocuprii fortei de munc unde legislatia este confuz si creeaz inechitti ntre diferite categorii
n domeniul veniturilor salariale si conditiilor de munc. Aceste aspecte de ordin social
nereglementate eficient vor provoca miscri sociale generatoare de insecuritate social.
Pentru rezolvarea problemelor decizionale n planul elaborrii si aplicrii reglementrilor,
Romnia trebuie s se alinieze la sistemul metodologic al OCDE format din cinci tipuri de
metode:
1. Metoda tip expert: presupune apelarea la un expert intern sau extern recunoscut ce poate
lua o decizie ntr-o situatie dat folosind metode profesionale riguroase. Aceast metod este de
fapt o alternativ la o anumit situatie impus n conditii independente de vointa unei tri sau a
unei situatii de divergent economic ntre doi agenti econmici din interiorul trii sau unul din
interior si altul din exterior, sau alte situatii.
2. Metoda consensului: se bazeaz pe negociere si luarea unor decizii colective ntre mai
multe persoane sau state n scopul punerii n stare de echilibru a intereselor tuturor. Aceast
metod se aplic si n deciziile luate de guverne n consens cu sindicatele, patronatele, asociatiile
profesionale etc.
3. Metoda de tip politic: se bazeaz pe deciziile luate de liderii politici aflati la guvernarea
unei tri sau regiuni n functie de anumite interese partizane pe care le consider de o important
deosebit pentru sistemul politic pe care l administreaz.
4. Metoda tip standardizare: are la baz diferite modele externe din domeniul politic,
economic, social, financiar, medical, asigurri sociale etc. pe care expertii si politicienii doresc s
le aplice n totalitate sau adaptate la particularitatile specifice trii sau regiunii.
5. Metoda tip empiric: aceast metod are la baz descoperirea unor fenomene si fapte ce vor
stabili parametrii vitali ai diverselor actiuni ale cror criterii sunt foarte clar stabilite prin diferite
programe sau strategii.
Necesitatea introducerii sistemului de protecjie vamal. Protectia vamal este o metod
eficient de protectie a economiei nationale n cazul n care volumul importurilor creste invadnd
piata national cu produse diverse la preturi mai mici dect produsele de acelasi fel ale economiei
nationale. n aceast situatie statul trebuie s ia n calcul posibilitatea aplicrii unei protectii
vamale efective si nominale pentru descurajarea importurilor n vederea protejrii productiei
interne.
Protectia nominal indic protectia nominal precizat de fapt n tarifele vamale
nationale, iar protectia efectiv se caracterizeaz prin aplicarea msurilor de protectie pe
valoarea adugat a produsului obtinut n plan intern si care urmeaz a fi impus vamal.
Formula matematic a acestei metode este urmtoarea:
Te = (Tf xVf Tm xVm/Vf Vm) x 100
Te = taxa vamal efectiv; Tf = taxa vamal nominal asupra produsului finit; Tm = taxa
vamal nominal asupra materiei prime; Vf = valoarea vamal a produsului finit; Vm = Valoarea
vamal a materiei prime.
Pentru a determina efectele acestui sistem de securizare a economiei nationale prezentm
urmtorul scenariu matematic:
Fig. 4. Sistem de securizare economic

Efectul politicilor vamale asupra importurilor se poate evidentia prin interpretarea
graficului din fig.4. n situatia lipsei taxelor vamale pe importuri consumul de produse al
pietei interne este OC la pretul OP1. Economia national ofer cantitatea de produse OA3,
importurile fiind A3K1. Introducerea unei taxe vamale pentru protectia productiei interne
determin o crestere a pretului produselor pe piata intern la OP2.
Optiunea cumprtorilor se modific astfel c ei vor cumpra OK2, dar si productorii
reactioneaz prin cresterea ofertei de produse pe piat de la OA3 la OA5, fapt ce conduce la
reducerea importurilor la A5C2. Efectul tarifrii importurilor asupra pietei interne de
consum este dat de K1K2, iar asupra productiei interne este A3K2. Se poate observa c cele
dou cantitti, respectiv cantitatea consumului intern si cantitatea productiei interne, arat
mrimea efectului protectionist al economiei nationale.
Diferenta de pret de la P1 la P2 reprezint venitul fiscal, ca urmare a aplicrii taxei
vamale, reprezentat pe grafic ca fiind valoarea BB1DD1. Situatia este redat n fig.4 de axa
Oi2.
Dac taxele vamale lipsesc economia national va oferi o cantitate de produse OA1, iar
importurile pentru acoperirea necesarului vor fi A1K1. Aceast situatie arat c scderea
productiei influenteaz capacitatea de export a economiei nationale si c acoperirea
importurilor prin exporturi Acei=E/I tinde spre zero.
Introducerea taxelor vamale pentru importuri n conditiile n care consumul se mentine
constant si productia scade la OA1, OA2, importurile cresc la A2K2. n aceast situatie tara
rateaz, ntruct deficitul contului curent va fi foarte mare si tara va fi n incapacitate de plti,
deoarece n astfel de situatii se apeleaz la rezerva de sigurant a trii care nu mai are resurse de
a se alimenta pentru c scznd productia, scad si exporturile ca surs principal de echilibrare a
balantei de plti si alimentare a rezervei valutare a trii. Situatia este redat n grafic de axa Oi1.
n situatia lipsei taxelor vamale economia national va oferi o cantitate de produse OA5, iar
importurile vor scadea la A5K1, cerere mentinndu-se constant. Introducerea taxelor vamale pe
importurile de completare a cererii n conditiile n care productia creste OA5, OA6, importurile
scad la A6K2. n aceast situatie tara cstig, contul curent este pozitiv, iar rezerva valutar a
trii va creste prin cresterea potentialului de export al trii ca surs principal de alimentare a
rezervei valutare a trii. n aceast situatie, cnd creste oferta productiei interne, pretul scade si
tarifarea importurilor nu mai este necesar, fapt ce implic ridicarea msurilor de protectie a
economiei.
Securizarea economiei najionale mpotriva importurilor masive fr acoperire poate fi
realizat printr-o politic monetar faj de dolarul american yi Euro adecvat situajiei
economiei.
Analiza riscului cursului de schimb valutar. Acest gen de risc se ntlneste cel mai des n
economiile n tranzitie unde cursul este flotant de la o zi la alta si exportatorul suport socul
devalorizrii monedei de plat a mrfurilor prevzute n contract.
Importatorul n acest caz nregistreaz socul revalorizrii monedei de plat a mrfurilor
prevzute n contract si care trebuie pltite exportatorului.
S examinm dou situatii economice posibile n cazul cnd n urma influentei
unor factori oferta de dolari SUA n tar creste.
Cresterea volumului de dolari (proveniti din munc de peste hotare, de deprecierea
mondial a dolarului, de politicile monetare a unor economii mari etc.) poate deriva aprecierea
(cresterea) cursului de schimb dolar-leu de la la ( ).
Soldul EX- IM (pn la aprecierea leului). EX IM = (A-B);
Dup aprecierea leului (u Au)(A-B)
Soldul s-a micsorat cu u(A-B)(u Au)(AB) = (AB)( uu+ Au) = Au(A-B).
Pierderile exportatorilor constituie A( Au)A = AuA; cstigul importatorilor
(pierderea trii) B( Au)B = AuB.
Pierderile totale: Au(A+B).
n scopul evitrii acestor consecinte politica monetar a trii trebuie corelat cu rata de
inflatie a dolarului. Acest lucru poate fi usor de demonstrat.
Notm: e cursul de schimb valutar nominal;
c - cursul de schimb valutar real;
P, P* - nivelul preturilor n tar, n tara-partener comercial.

P
e
* P

=

Cursul nominal e poate s creasc (descreasc) pe contul cresterii (descresterii)
cursului real c, nivelului preturilor din tar P, din tara-partener P*, adic:
P
P
e
P
P
e e
e

= *
*

P
e
P
e e

,
*
,

cresterea (descresterea) cursului de schimb valutar nominal la o unitate de crestere
(descrestere) a cursului real, a preturilor n tar, n tar partener comercial;
* , , P P
- cresterea (descresterea) cursului de schimb valutar real, a preturilor
n tar, n tara-partener economic;
e - cresterea (descresterea) total a cursului de schimb valutar nominal.
Dup derivarea expresiei e ,obtinem:
e =
P
P
P
P
P P
P
+
2
*
*
*

Determinm cresterea (descresterea) relativ, la o unitate, a cursului de schimb valutar
nominal. n acest scop mprtim cresterea total la valoarea initial, la e =
P
P * si
obtinem
P
P
P
P
P
P
P
P
P P
P
P
P
e
e *
:
* *
: *
*
:
*
2

+ =

P
P
P
P
e
e

*
*

Am obtinut: cresterea (descresterea) cursului de schimb valutar nominal este n
dependent direct de cresterea cursului de schimb valutar real, de cresterea relativ a
nivelului preturilor (inflatia) n tara partener economic si n dependent invers de inflatia
din tar.
Dac cursul de schimb valutar real este constant, atunci cursul de schimb valutar nominal
poate fi mentinut la un nivel constant dac:

0
*
*
=

P
P
P
P
;
P
P
P
P
=

*
*
.
Deci, pentru a mentine cursul de schimb valutar nominal la un nivel constant, din
ipoteza c acest curs de schimb valutar real stationeaz, inflatia n tar trebuie s fie
identic cu inflatia din tara-partener economic.
Dac, de exemplu, dolarul se devalorizeaz si n tar cursul de schimb leu-dolar este ,
atunci politica monetar se reduce la mentinerea si n continuare a cursului de schimb . n
acest scop se creeaz conditii pentru convertirea dolarilor n lei la cursul . n consecint
cantitatea de lei din circuitul economic creste.
Vor creste si preturile, iar veniturile trebuie indexate (cu % cresterii ofertei de dolari). Se
creeaz situatia: n circuitul economic a crescut cantitatea de dolari si de acelasi numr de ori a
crescut si cantitatea de lei. Raportul leu-dolar se mentine pe dreapta MN (Fig. 7).




Fig. 7. Efectele cresterii si descresterii cursului valutar.

Aprecierea leului determin dreapta XY; deprecierea leului determin dreapta EF.
Raportul ce determin dreapta XY sau EF economic sunt deficiente, stabilitatea economic
poate fi mentinut doar cu raportul ce determin dreapta MN. Aceste interventii n circuitul
monetar se reduc la amplificarea raportului initial leu-dolar: valoarea raportului rmne
aceeasi, ns numrtorul si numitorul se nmultese cu acelasi numr.
n urma unei astfel de politici monetare se creeaz conditii pentru stoparea exodului
de munc din tar. Afirmatia poate fi exemplificat.
Admitem c salariul mediu n tar constituie 1200 lei, la cursul 1: 10, 120 dol.
cheltuielile lunare constituie 1000 lei sau 100 dol. n tar salariatului lunar i rmn
disponibili 200 lei sau 20 dol. Raportul salariicheltuieli:

2 , 1
1000
1200
=
lei
lei
, n dolari
2 , 1
. 100
. 120
=
dol
dol
n alt tar salariul mediu constituie n dol. 1200, cheltuielile 1000 dol. Disponibili
salariatului i rmn 200 dol. Cu acesti 200 dolari acesta poate angaja cu usurint un
muncitor din tara noastr, fiindc muncitorul la dnsul acas va avea salariul doar 120 dol,
iar aici 200 dol.
Problema are o singur solutie: politica monetar trebuie orientat spre amplificarea
raportului:

m le cheltuieli
m salariul
le cheltuieli
salariul
*
*

.

Informatia initial necesar pentru solutionarea problemei: cursul de schimb valutar
real; inflajia n SUA; raportul salariul cheltuieli din alte jri.
Deci, inflatia este un ru bun cnd e vorba de securitatea economiei nationale, inflatia
ce depseste cu 24% inflatia dolarului poate deveni un ru necesar. Rotatia graficului MN
(Fig.4) n jurul originii spre axa EX lei se poate face sub influenta inflatiei din tar, care n
dependent de cuantumul ei nu ntotdeauna poate fi justificat; spre axa EX dol. se face sub
influenta aprecierii leului fat de dolarul SUA si nu poate fi economic justificat.
Asadar, leul trebuie s-si mentin raportul fat de dolar (s nu devin mai scump), cu
pasi mrunti leul poate s se devalorizeze. Inflatia, peste inflatia dolarului SUA, cu 24%
are un impact pozitiv asupra dezvoltrii economiei trii.
Aprecierea leului n raport cu dolarul conditioneaz pierderi economice majore pentru
exportatori, i favorizeaz pe vnztorii strini, masa de dolari din tar se micsoreaz, exportul
net este diminuat.
Organizarea bazelor de date informatice ntr-un posibil sistem cibernetic constituie o
necessitate pentru orice economie national care este supus influentei unor factori perturbatori
interni sau externi ce actioneaz voluntar sau involuntar asupra rezultatului final. Depistarea
acestor forme de manifestare ntr-o economie este anevoioas, datorit lipsei unui sistem
informatic de control filtrul-analiz n sectorul de procesare si iesire spre zona consumatorilor
de informatie. O posibil variant de realizare a acestui sistem o prezentm n figura 5 care este
un principiu mai mult, si nu o realizare tehnic. n cele ce urmeaz acest model se trateaz din
punct de vedere al eficientei economice.















Fig.14. Schema-bloc Impactul factorilor exogeni si endogeni asupra securittii economiei
nationale

R1, R2 - regulatoare decizionale pentru luarea deciziei de corectare a intrrilor n sistem,
precum si corectarea prelucrrii n procesor pe baza operatorilor AI1, AI2, AR1, AR2;
AR1, AR2 - operatori de semnale negative de pe piata de consum;
In - intrrile normale n economie (materii prime, credite de piat bancar intern si extern,
servicii diverse);
Ip - intrri perturbatorii care ocolesc posturile de control (evaziuni fiscale, acte teroriste,
calamitti naturale, conflicte militare, legislatie alterat, traficuri ilegale de marfuri si valori etc.);
C - posturi de control (puncte vamale, organe de control, sisteme informatice
intermodale, sistem legislativ adecvat etc.); CIP - centre de influent perturbatorie;
P
2
Im
F
R
2
R
1
I
1
I
2
C
CI
p
Procesor
. Consumatori .
P
1
Op
F - filtru de control al iesirilor din sistem si depistarea perturbatiilor scpate n timpul
procesrii (organe de control, tehnologie informational de analiz si control si comparare,
sistem de msuri legale coercitive etc.); E - iesirile din sistem spre consumatori;
Ep - iesirile perturbatorii din sistem care ocolesc filtrul si ptrund spre consumatori.
Procesorul reprezint elementul inteligentei sistemului unde se prelucreaz informatiile si
corecteaz erorile primite de la regulatorele corectoare ale economiei nationale care tranform
intrrile (It) n iesiri E.
Dar n orice sistem economic exist si intrri perturbatorii de tip (Ip) care provin din centre
de influent Cip ce ntodeauna fac brese n sistemul de aprare al unei economii. Transformarea
intrrilor n iesiri E n cadrul sistemului de procesare se face avand la baz un operator valoric
V care va arata valoarea intrrilor si valoarea multiplicat a iesirilor dnd n acest fel marimea
deficitului valoric aprurt ca urmare a intrrilor perturbatorii Ip si iesirilor Ep, ce ocolesc postul
de control C si filtrul F. Starea de lucru a sistemului este data de relatia: E = V x It.
Orice economie are un vector obiectiv pe care l notm Y prin care se doreste obtinerea
unui nivel ct mai sczut al pierderilor ca urmare a intrrilor si iesirilor perturbatorii din sistem.
Pentru evaluarea corect a sistemului marimea valoric a iesirilor E va fi comparat cu
mrimea valoric a vectorului obiectiv V.
Sistemul se afl n stare normal de functionare cnd E>=Y si este n stare de avarie
cnd E<Y. Cnd sistemul este n stare de avarie, vor interveni regulatorii de decizie R1, R2
pentru corectarea erorilor aprute n sistem folosind operatorii de reglare AI1, AI2, AP1,
AP2, AR1, AR2.
Operatiunile de corectare se vor executa la fiecare nivel al sistemului unde se constat o
abatere de la starea normal de functionare, dac la nivelul intrrilor s-a produs o dereglare
prin ptrunderea unor intrri de tip Ip care s-au atasat intrrilor In fr s fie depistate de
posturile de control.
C - sistemul intr n stare de avarie.
Conditia matematic de restabilire a strii normale de functionare a sistemului este:
Y = V(I + AI).
Mrimea operatorului de reglare este dat de relatia:
Pentru ca sistemul s poat fi controlat, este necesar ca sistemul informational s fie foarte
bine realizat, vectorul obiectiv foarte clar definit ca mrime, iesirile din sistem standardizate si
cuantificate printr-un sistem precis de msurare. Pentru a evidentia randamentul economic al
sistemului, considerm iesirile msurate n unitti monetare.
Abordarea matematic n procesul de decizie pentru elaborarea strategiilor de aprare
mpotriva dezastrelor. Dezastrele sunt fenomene care provoac pagube foarte mari economiei
nationalesi si nu pot fi prevzute cnd vor avea loc cu exactitate si nici ct de mare va fi
amploarea pierderilor. Din acest motiv autorittile trebuie s ia msurile necesare pentru
echiparea entittilor de sprijin si salvare, ct si echiparea unor obiective economice cu tehnic de
salvare a bunurilor.
Teoria jocurilor John van Neuman si Morgestain n selectaea strategiilor de aprare si
interventie n caz de dezastre.Teritoriul unei tri este n permanent supus riscului producerii
unor catastrofe naturale cun sunt: inundatii, cutremure, incendii pe arii extinse, furtuni, tornade,
avalanse la care se adaug alte tipuri de dezaste provocate sau accidentale.
Pentru atenuarea pierderilor bunurilor si vietilor omenesti fiecare stat trebuie s aib un mix
de strategii de aprare si actiune, ct si un plan de organizare a dispozitivului de forte plasat
V
E Y
V
VI Y
I

=

=
eficient pe ntreg teritoriul trii. Propunem pentru studiu un sistem de organizare si aprare tip,
pnz de pianjen, care din punct de vedere matematic pare cel mai eficient. Acest sistem este
organizat n jurul zonelor de risc identificate pe patru niveluri de actiune (tab. 4).
Tabelul 4
Modelul matematic de optimizare a actiunilor de interventie si salvare
Toate cele patru grupuri G1, G2, G3, G4 actioneaz n scopul ndeplinirii celor patru
obiective A, B, C, D. Folosind proprietatea de calcul a matricelor potrivit creia scderea unei
constante din toate elementele unei coloane sau rnd. n acest mod fiecare oricar, in ,,n
alternative posibile de decizie este diminuat n raport cu timpul cu o cantitate egal cu mrime
constantei de operare. Principiul de calcul al matricelor urmtoare este de a scade constanta pe
rnduri si coloane pn cnd una dintre alternative va fi redus la 0. Dup calculul pe coloane si
linii alegem cte un 0 pentru fiecare linie si coloan n scopul evidentierii solutiei optime.
Comform calculului matematic solutia optim de intrare n actiune este:
2 + 6 + 3 + 5 = 16 ore.

Deci, toate grupurile pot intra n actiune n cel mult 16 ore.
Dar orice stat trebuie s aib cel putin trei variante de strategii de aprare n caz de
dezastre. Modelarea matematic de luare a deciziei n caz de dezastre n conditii de incertitudine
are un rol important pentru factorii de decizie. Pornind de la teoria jocurilor emis de John van
Neuman si Morgestain analizm urmtorul exemplu:
Notm cu x strategiile Guvernului, iar cu y pe cele ale autorittilor locale, tinnd cont de
operarea principiului autonomiei locale. n acest sens formm urmtoarea matrice:
Y1 Y2 Y3
X1 -4 8 -6
X2 10 5 6
X3 8 3 4

Cifrele cu semnul (-) reprezint cheltuielile fcute de Guvern pentru dotarea autorittilor
locale, iar cifrele cu semnul (+) repreznt cheltuielile fcute de autorittile locale pentru dotare si
sprijin n favoarea Guvernului. n matricea de mai sus se poate observa c este vorba de un mix
de strategii ntre Guvern si autoritti locale, unde fiecare dispune de cte trei strategii notate cu
X pentru Guvern si cu Y pentru autorittile locale. n matrice se poate observa c strategia X3
este dominat de strategia X2. Strategia Y1 este dominat de strategia Y3. n acest stadiu
eliminm strategiile dominante din calcul si se va forma urmtoarea matrice.

G1
aviatie si
flotile de
elicoptere
G2-forte
navale si
fluviale
G3-forte
militare
terestre
G4-
structuri ale
aprrii
civile
A - Salvarea vietilor omenesti 2 8 6 6
B - salvarea bunurilor si vietilor
omenesti
4 6 7 4
C - asigurarea infrastructurii de
telecomunicatii si transport - salvarea
bunurilor si vietilor omenesti
3 4 3 9
D - salvarea bunurilor si vietilor
omenesti n prima faz si asigurarea
infrastructurii, tansportul de ajutoare si
asigurarea adposturi pentru sinistrati
2 8 5 5

3 3 5 0
6 0 0 0
0 2 2 0
4 4 5 0
2
3 3 6 0
6 0 1 0
0 3 3 0
4 4 6 0
1
5 5 8 2
9 3 4 3
4 6 7 4
6 6 8 2
etapa eta
Y2 Y3
X1 8 -6
X2 5 6

n acest stadiu Guvernul si autorittile locale sunt obligate s rezolve dilema alegerii
strategiei optime din cele patru rmase respectiv: X1, X2 sau Y1, Y2. Pentru aceasta se propune
un consens decizional. Presupunem c Guvernul va alege strategia X1 cu probabilitatea a1 si
strategia X2 cu probabilitatea a2, iar autorittile locale opteaz pentru strategia Y2. Guvernul
sper c prin aplicarea strategie sale va obtine rezultate mai mari n directia salvrii bunurilor si
vietilor omenesti. Aceast sperant are urmtoarea form matematic:
Dac autorittile locale aleg strategia Y3 atunci speranta matematica de salvare a
guvernului a fi:
S1=-6a
1
+6a
2
, S = 8 a
1
+ 5a
2
,
n continuare se va aplica pricipiul minimax al sperantei de salvare a Guvernului n
vederea maximizrii salvrii bunurilor si vietilor omenesti. Speranta minim de salvare a
Guvernului este reprezentat de valoarea cea mai mic a lui S pentru oricare ar fi a si atinge
maximul n punctul de intersectie.
In figura 16 situattia este reprezentat prin cele dou drepte care au urmtoarele ecuatii:
S
1
=-6a
1
+6a
2
, S = 8 a
1
+ 5a
2
,
Fig. 16. Solutionarea grafic a sistemului de ecuatii
Operatinea de egalare a celor dou ecuatii care de fapt au o solutie comun n punctul de
intersectie a celor dou drepte se face pentru a se afla valoarea lui a. n aceast situatie avem:
8a1+5a2=-6a1+6a2 si 14a1=a2, a1+a2=1,
Solutia ete:

Aplicnd n continuare teoria jocurilor presupunem c Guvernul va lua o urn cu 15 bile
albe si una neagr pentru a putea opta pentru una sau alta din strategii. Dac va opta pentru
strategia X1, de cte ori va extrage bila alb si X2 de cte ori va extrage bila neagr, speranta
matematic a Guvernului va fi:
Dac autorittile vor alege strategia Y3 speranta matematic va fi:
Din calcule se poate observa c speran(a de salvare a Guvernului este aceeayi
indeferent de strategia aleas.
lei miliarde 2 , 5
15
78
15
14
5
15
1
8 = =

lei miliarde 2 , 5
15
78
15
14
6
15
1
6 = =

15
14
14
1
2
1
=
=
a
a
Atunci cnd sunt stabilite perioadele de efectuare a cheltuielilor, se pune problema
elaborrii strategiei de determinare a cheltuielilor de aprare mpotriva dezastrelor si nivelul
acestora pentru a asigura un grad de salvare ct mai mare. Cheltuielile trebuie s fie fcute
eficient si repartizate pe grupuri de salvare si interventie capabile s asigure o mare eficacitate n
caz de dezastre.
III. CONCLUZII SI RECOMANDRI
Pierderea vitalittii economice a trilor n curs de dezvoltare ar fi un fenomen foarte grav
cruia trebuie s i se acorde toat atentia. Numeroasele decizii incompetente luate de guverne n
perioada de tranzitie pentru cutarea unor solutii economice si rezolvarea anumitor probleme, au
determinat schimbri demografice n planul revigorrii populatiei si n directia crerii locurilor
de munc. mbtrnirea populatiei duce la stoparea procesului de rennoire a societtii. Lipsa
acut de locuri de munc pentru tineri si blocarea pietei intelectuale i-a transformat pe multi care
au un loc de munc n rentieri ai sistemului. Criza locurilor de munc n aceste tri duce n
continuare la lipsa motivatiei de a se mai pregti, specialisti ceea ce naste o generatie de studenti
insuficient pregtiti, avnd ca efect imediat degradarea sectorului cercetrii. Toti asteapt o
schimbare care nu se stie cum arat si ce poate aduce.
Problemelor economice nerezolvate si prelungirea crizei locurilor de munc va duce n
viitorul apropiat la cresterea armatei de someri care va exercita presiuni foarte mari genernd o
instabilitate social n regiune cu repercusiuni pentru ntreaga comunitate international. n unele
tri din regiune se caut solutia la problemelor cu teorii depsite, n timp ce nimic n plan
economic nu mai corespunde standardelor traditionale (stabilitatea monetar, productivitatea,
cresterea economic etc.). Consultrile nationale si internationale privind situatia economic a
trilor din zona Balcanilor nu au adus nimic concret n rezolvarea crizei economice a acestor
state.
Conflictul din Transnistria si ncercarea de federalizare a Republicii Moldova are drept
scop blocarea accesulului acestei trii spre valorile europene si integrarea ei n Uniunea
European. Aceste actiuni demonstreaz interesul centrelor de influent de a diviza statele din
regiune pentru a le controla mai usor.
n viitor sistemul economic capitalist va predomina, comertul si pietele de desfacere vor fi
principalele elemente de organizare a productiei directionate spre satisfacerea nevoilor vitale ale
omenirii. Economia de piat prin prghiile sale va opera inclusiv n trile cu regimuri totalitare
(de exemplu, China). Globalizarea va reprezenta n continuare obiectivul prioritar al
capitalismului modern care a accentuat miscarea de capital ntr-un interval de timp foarte scurt,
n care tranzactiile financiar-valutare au atins cifra astronomic de circa un trilion de dolari pe zi,
ceea ce reprezenta n anul 2000, 20% din PIB, iar n anul 2015 este proiectat s ating circa 40%
din PIB. Revolutionarea sistemelor de comunicatii permit ca informatiile s circule rapid pe toate
meridianele, folosind retelele globale de comunicatii care n ansamblul lor formeaz sistemul
global de comunicatii.
Economia capitalist acceptat si construit n plan mondial va nregistra cresteri situate
ntre 2% si 3%, genernd o crestere a venitului pe cap de locuitor de 2,5%. Stimularea acestor
indicatori are la baz anumiti indicatori cum ar fi: 1) dinamica evolutiei populatiei care va
nregistra o crestere esential n anii urmtori, fapt ce va influenta o crestere a cererii de bunuri;
2) liberalizarea circulatiei mrfurilor si capitalurilor; 3) liberalizarea absolut a pietelor.
Cresterile economice prezentate mai sus nu pot egaliza prosperitatea si bogtia dintre trile
bogate si trile srace sau n curs de dezvoltare, si, dimpotriv, ele vor rmne n continuare
desprtite de nevoile imense ale sistemului economic global. Chiar dac trile n curs de
dezvoltare vor nregistra cresteri mai mari n plan economic dect trile dezvoltate ale lumii,
decalajele dintre cele dou categorii de trii rmn totusi mari (de exemplu, Nord-Sud). n plan
mondial srcia va nregistra o crestere n zona Africii Subsahariene si nu va putea fi eliminat,
ci doar redus semnificativ pn n 2015.
Trecerea la democratie a Romniei si a trilor din centrul, estul si sud-estul Europei a
creat diverse grupuri de interese care au exercitat si exercit n continuare anumite presiuni
pentru impunerea unui plan economic corespunztor intereselor lor. Aici se poate face referire la
dou trsturi esentiale: una favorabil, pus n practic pas cu pas cu respectarea regulilor
economiei de piat si a doua nefavorabil, care este pus n practic n tain, fr s prezinte o
anumit garantie privind obtinerea unui rezultat (este vorba de perioada de profunde cutri de
modele si lips total de transparent n aplicarea reformelor, fapt ce a dus la esecuri si prelungiri
ale tranzitiei n unele tri).
Concesiile fcute de guverne unor ramuri industriale prin subventii din bugetele de stat si
prelungirea perioadei de privatizare prin mentinerea monopolului a canalizat activitatea
economic spre zone gri n care activittile acestor agenti economici nu-si gsesc justificare
economic si politic. Activittile ce beneficiaz de sprijinul statului au creat grupuri de interese
care fac presiuni politice pentru mentinerea lor, ntruct aceste grupuri obtin venituri
incomensurabile de pe urma activittilor unde firmele-ventuz actioneaz nmtr-un cadru
legislativ firav. Tinnd cont de aceste ramuri n vederea lurii unor decizii economice n
conditiile normale ale economiei de piat se creeaz mari distorsiuni n ntreaga activitate
economic si n structura intereselor politice ale statului.
Teza respectiv ntreste convingerea c aceste grupuri sunt bine motivate s se organizeze
pentru obtinerea cstigurilor mari pe baza tratamentului preferential al statului, spre deosebire de
interesul cettenilor de a se organiza pentru a opri actiunile lor. Toate aceste grupuri neag n
public c actiunile pe care le desfsoar sunt n interesul lor si pretind c tot ceea ce fac este n
interesul general.
Analiza comertului schitat mai sus, chiar dac nu este exhaustiv, ofer totusi o vedere
general asupra unui numr de domenii problematice care vizeaz numeroase sectoare, dar n
care
n tez sunt propuse msuri concrete privitor la securitatea economic a Romniei n
perspectiva de aderare la Uniunea European.
1. n legtur cu aprarea teritoriului, a obiectivelor civile si economice mpotriva
dezastrelor se impune elaborarea unei strategii nationale viabile nsotit de proiecte de lucrri n
domeniul hidrologic, seismic si PSI.
2. n legtur cu eradicarea deficitului balantei comerciale se impune elaborarea unei
strategii nationale de promovare a comertului care ar avea la baz obiectivele Strategiei
Nationale de Export.
3. Alinierea rapid a Romniei la modelul european de combatere a somajului prin
promovarea unor obiective ca asigurarea mediului economico-financiar pentru cresterea
numrului ntreprinderilor mici si mijlocii care s genereze cresterea numrului locurilor de
munc, facilitarea accesului rapid al ntrepriderilor mici si mijlocii la linii de credit pentru
dezvoltare si cursuri de perfectionare social bazate pe cererea obiectiv a pietei.
4. Initierea mpreun cu statele riverane Mrii Negre si Caucazuluiu a unui proiect
financiar de realizare a coridorului de transport euroasiatic de la Pacific la Atlantic prin Marea
NeagrDunre-Rotterdam. Acest obiectiv ar duce la dinamizarea operatiunilor de comert
exterior n plan euroasiatic.
5. Stoparea migratiei fortei de munc prin elaborarea unui program national de ocupare a
fortei de munc si n special a celei cu nalt calificare.
6. Se impune necesitatea organizrii bazelor de date informatizate ntr-un sistem agregat de
tip cibernetic pentru a controla fluxurile economice n vederea depistrii fraudelor economico-
financiare din economia national.
7. Elaborarea unor politici economico-financiare corelate cu politicile sectorului bancar
pentru atenuarea dezechilibrelor din economie. n acest context, elaborarea unui plan rigid de
urmrire bancar n vederea eliminrii unor prevederi legale permisive sistemului bancar de a
eluda conditiile impuse de BNR n acivitatea de acordare a creditelor.
8. Elaborarea unei strategii de facilitare a investitiilor strine n conformitate cu nevoile
pietei si stimularea investitorilor autohtoni de a-si extine investitiile n afara granitei nationale ca
un motor de dinamizare a comertului exterior.
9. Conexarea promovrii comertului cu investitiile n comformitate cu practica mondial.
10. nfiintarea unei institutii de analiz cost-beneficiu a propunerilor legislative care s
elimine costurile aplicrii acestora ;
11. Elaborarea unei strategii nationale care s aib la baz proiecte finantate pentru
modernizarea infrastructurii fluviale, maritime, aeriene, rutiere si feroviare, ct si a instalatiilor
de ncrcare si descrcare din punctele de destinatie si tranzit comercial. Aceast realizare va
transforma Romnia ntr-un teritoriu viabil de racordare la toate culoarele de transport
euroasiatice avnd n vedere pozitia geografic de punct de intersectie a cilor de comunicatii
dintre Orient, Occident, lumea arab si spatiul balcanic.
12. Conexarea obiectivelor Strategiei Nationale de Combatere a Coruptiei cu eradicarea
problemelor sociale si economice care o genereaz (srcia, lipsa locurilor de munc, nivelul
sczut al salariilor etc.).
13. Elaborarea unei strategii comerciale de colaborare preferential cu statele productoare
de petrol n vederea atenurii efectelor generate de criza petrolului si gazelor naturale.
14. Elaborarea unui plan operational coordonat n plan national ntre toate grupurile de
salvare n caz de dezastre.
15. Ar fi benefic realizarea unor zone libere de comert cu Republica Modova.
16. Este important pentru Romnia adoptarea unui program special de sustinere a
investitiilor n turism si facilitarea dezvoltrii serviciilor n sectorul respectiv. n aceast sens se
impune o politic special de creditare a firmelor care investesc n turism pentru a sprijini
dezvoltarea rapid a acestui sector.
17.Referitor la colaborarea cu Republica Moldova este necesar elaborarea unui proiect de
promovarea economic reciproc prin institutiile nationale de profil existente n ambele tri.
18.Dezvoltarea si implementarea n comun de ctre Romnia si Republica Moldova a unor
investitii strategice n domeniul infrastructurii rutiere, feroviare, energetice si de telecomunicatii,
pentru accesul rapid al transporturilor de mrfuri, spre culoarele de transport europene si
euroasiatice.
19. Crearea unui sistem intermodal de comunicatii ntre Republica Moldova, Romnia si
Georgia care s monitorizeze traficul comercial n bazinul Mrii Negre si pe coridorul de
transport Euroasiatic.
20.Republica Moldova si Romnia trebuie s dezvolte parteneriate economice,culturale si
stiintifice n vederea integrrii Republicii Moldova n structurile Uniunii Europene;





IV. LISTA LUCRRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI DE DOCTORAT
1. Rut Ion. Analiza cost-beneficiu //Revista Tribuna Economic, -Bucuresti, nr.
28/2005, p.63-64 (0,4 c.a.)
2. Rut Ion. Atragerea capitalului autohton si strin. Revista Tribuna Economic, nr.
32/2005, -Bucuresti, p.62-63 (0,4 c.a.)
3. Rut Ion, Maximilian S., Salapa V. Modelarea proceselor de securizare a economiei
nationale n contextul tendintelor globale. Analele Stiintifice ale Universittii de Stat
din Moldova. Seria Stiinte socioeconomice. Vol. II. -Chisinu, 2004, p.190-199, (1,0
c.a.).
4. Rut Ion. Problemele tranzitiei trilor din Europa de Est si dificulttile Balcanilor.
Comunicare la Simpozionul International din 27-28 februarie 2004. ULIM. -Chisinu,
2004, p.217-221 (0,3 c.a.)
5. Rut Ion, Bibere C.C. Protocoale de cumprare n comertul electronic. Materialele
Conferintei Stiintifice Internationale din 4-5 iunie 2004. Universitatea Constantin
Brncusi, Trgul-Jiu, Romnia, 2004, p.391-394 (0,3 c.a.).
6. Rut Ion. Impactul reglementrii n implementarea proceselor democratice si
economice rolul acesteia n dinamizarea fluxurilor comerciale n plan european si
asiatic. Materialele sesiunii de Comunicri stiintifice Legislatia si educatia n
perspectiva integrrii Europene/ TrguJiu 17-18 decembrie 2004, UNIVERSITARIA;
CRAIOVA, 2005, p.168-174 (0,5 c.a.)
7. Rut Ion. Unele aspecte privind paradoxul din economia romneasc n perioada de
tranzitie. Materialele Scientific Conference 9-th edition with International
participation, November 5-6 2004, Tg-Jiu, Brncusi, Editura Academica, 2004,
p.573-576 (0,3 c.a.).
8. Rut Ion. Unele aspecte privind actiunile politice subvensive ce vizeaz destabilizarea
economiilor statelor din Europa de Est si Sud-Est //Revista de Studii, Cercetri si
Documentare, nr.8, 2004. Universitatea Jiul de Sus, Trgu-Jiu. 2004, p.188-194 (0,5
c.a.).
9. Rut Ion Impactul reformei sistemului de reglementri n SUA. Particularitatea
romneasc si efectele generate de acest sector n activitatea economic si socio-
politic. //Revista de Studii, Cercetri si Documentare, nr.9, 2004. Universitatea Jiul
de Sus, Trgu-Jiu, 2004, p.193-201(0,5 c.a.).
10. Rut Ion, Bibere C. Comertul electronic provoicarea mileniului III. //Revista de
Studii, Cercetri si Documentare, nr.7, 2004. Universitatea Jiul de Sus, Trgu-Jiu,
2004, p.31-58 (1,0 c.a.).
11. Rut Ion. Interdependenta economic si comertul mondial.o sans pentru pacea
mondial. Revista de Studii, Cercetri si Documentare, nr.7, 2004, Universitatea Jiul
de Sus, Trgu-Jiu, 2004, p.59-61 (0,3 c.a.)
12. Rut Ion. Dezechilibrele economice n trile cu economii n tranzitie din Europa.
//Revista de Studii, Cercetri si Documentare, nr.7, 2004, Universitatea Jiul de Sus,
Trgu-Jiu, 2004, p.65-70 (0,6 c.a.).
13. Rut Ion. Aspecte ale economiei japoneze si posibile ci de colaborare cu Romnia.
Conferinta International din 3 noiembrie 2004. Relatii moldo-japoneze la nceputul
Mileniului III, -Chisinu, 2004, p.58-61 (0,3 c.a.).
14. Rut Ion, Rosca P., Tu N. Transportul n activitatea economic extern. Materialele
Conferintei Internationale Impactul transporturilor asupra dezvoltrii relatiilor
economice internationale, 23-24 februarie 2006-Chisinu, 2006.(p.132-142).(0,7 c.a.).
15. Rut Ion, Rosca P., Salapa V. Relatiile economice ale Republicii Moldova cu
Romnia. Materialele a XII a sesiune de comunicri stiintifice a studentilor si a
cadrelor didactice cu tema Dezvoltarea economic a Romniei n perspectiva
integrrii n Uniunea European, Universitatea SPIRU HARET, Facultatea de
management financiar contabil, Constanta: Europolis, Mai2006, p.280-289.(0,5 c.a.).
16. Rut Ion. Problemele spatiului Est si Sud-Est European. Materialele Symposia
Professorum ULIM, 13-14 octombrie 2006, Chisinu, 2007, p. . (0,5 c.a.).
17. Rut Ion, Lzrescu L., Grodenschi M. Comertul exterior al Romniei n perioada de
tranzitie. Materialele Symposia Professorum ULIM, 13-14 octombrie 2006, Chisinu,
2007, p. . (0,5 c.a.).
18. Rut Ion, Rosca p., Rosca L. Relatiile economice ale Republicii Moldova cu Romnia.
n revista Economie si sociologie, Nr.1, Academia de Stiinte a Moldovei, Chisinu,
2007, p. . (0,5 c.a.).
19. Rut Ion, Lzrescu L. Analiza dinamic a operatiunilor de comert exterior ale
Romniei. n revista Economie si sociologie, Nr.1, Academia de Stiinte a Moldovei,
Chisinu, 2007, p. . (0,5 c.a.).

Cuvinte-cheie: comert exterior, integrare economic, zone geografice, mecanismul de
reglementare export-import, sistem cibernetic, dezechilibre economice, riscurile n relatiile
economice externe, securitatea economic, strategii de aprare si de interventie n caz de dizastre.
Key - words: foreign trade, economic integration, geographic zones, export-import regulation
mechanism, cybernetics system, economic disequilibration, risks in foreign economic relations,
economic security, strategies of protection and intervention in case of a disaster.
Kumueeme cuoea: nnemnxx ropronnx, +xonomnuecxax nnrerpannx, reorpa]nuecxne sont,
mexannsm perynnponannx +xcnopra-nmnopra, xnepnernuecxax cncrema, +xonomnuecxax
pasanancnponannocrt, pncxn no nnemnnx +xonomnuecxnx ornomennxx, +xonomnuecxax
esonacnocrt, crparernn samnrt n nmemarentcrna n cnyuaxx ecrnn, xaracrpo].


The Annotation
of the thesis for obtaining the scientific title of doctor in economics
Mr. Ru( Ion with the theme: ,,The economic security of Romania in
the perspective of adhesion to the European Union, specialty:
08.00.14 Global Economy; Foreign Economic Relations.

The P.H.D. thesis is substantiated on the essential argument of Romanian economical
security issues and the laws in this field. In this matter are presented in the thesis comparative
analyses on national and international level, the geopolitical and geo-economic causes
surrounding Romania, comparative analyses regarding the role of the laws in the field and
mathematic approaches regarding the necessity of initiating a series of measures on the line of
ensuring the economical security and particularly the initiation of an approach on the line of
defense against disasters. The geo-economic and geopolitical orientations in the Balkan area and
the maintaining of a conflict state in Transnistria connected with the economic phenomena in
continuous movement have contributed to the aggravation of Romanian economical security
after 1990. All this has generated social problems and economical unbalance.
The thesis is structured in three chapters; in the first chapter are treated regional geo-
economic aspects - the effect and the trends in Romanian economy. The second chapter presents
an analysis of operations in the Romanian foreign trade and the effects of the socio-economic
and financial risks surrounding the national economy. The appreciation of the risks in national
economy through mathematical and economic methods is treated in chapter three.
On the basis of investigations made, the author has studied the elements generating economic
insecurity and elaborated proposals and mathematical and economic patterns that can represent
the basis of substantiating decisions and strategies. The novelty approach used by the author in
the thesis represents the organizing of an informational data-base in a possible cybernetic system
and also the mathematic approach in elaborating and selecting defense strategies against
disasters, which open the perspective of implementation of the economical intelligence in the
whole of the Romanian economic system.
Researches made by the author are contributing to the elaboration, revision and the perfection
of the national economy defence strategy against any aggression.




Anno1annn
x ncceprannn na concxanne yueno crenenn oxropa +xonomnuecxnx nayx
r-na P+yn Hona na remy 3xonounuecxan esonacnoc1t Pyumnnn n
nepcnex1nne nn1erpannn n Enponencxnn Coms, cnennantnocrt:
08.00.14 Mupoea orouo+ura; +upoeie orouo+u:ecrue omuoueuu.

ncceprannonnax paora asnpyercx na aprymenrannn ocnonntx nponem ornocnrentno
+xonomnuecxo esonacnocrn Pymtnnn, a raxxe na +]]exrnnno pernamenrannn n anno
onacrn. B +rom xonrexcre n paore npecrannen cpannnrentnt ananns n nannonantnom n
mexynaponom nnane, reononnrnuecxne n reo+xonomnuecxne ]axropt noxpyr Pymtnnn,
cpannnrentnt ananns ponn pernamenrann, a raxxe npnmenennx maremarnuecxnx meroon
ornocnrentno ocymecrnnennx nexoroptx mep no oecneuennn +xonomnuecxo
esonacnocrn, n uacrnocrn, no nnnnn samnrt npornn crnxnntx xnnenn npnpot.
Ieo+xonomnuecxne n reononnrnuecxne opnenrannn n sone Fanxan n coxpanenne
xon]nnxrnoro cocroxnnx n Hpnnecrponnn, cnxsannte c nocroxnno menxmmnmncx
+xonomnuecxnmn ]enomenamn, coecrnonann ocnoxnennm nponem +xonomnuecxo
esonacnocrn Pymtnnn nocne 1990 r. B cnxsn c +rnm nosnnx px nnyrpennnx connantntx
nponem n +xonomnuecxnx ncnponopnn.
Paora xopomo crpyxrypnsnponana: coepxnr nneenne, rpn rnant, pasenennte na
coornercrnymmne naparpa]t, ntnot n npenoxennx, cnncox ncnontsonanno nnreparypt
n npnnoxennx. B nepno rnane nccneymrcx reononnrnuecxne n pernonantnte acnexrt;
renennnn n +]]exrnnnocrt pymtncxo +xonomnxn. Bo nropo rnane npecrannen ananns
+xcnoprntx roprontx onepann Pymtnnn n +]]exrt connantno-+xonomnuecxnx n
]nnancontx pncxon n nannonantno +xonomnxe. B rperte rnane, c nomomtm +xonomnxo-
maremarnuecxnx meroon, nccneymrcx pncxn n nannonantno +xonomnxe.
Ha ocnone nponeenntx nccneonann anrop anannsnponan +nemenrt ntstnammne
+xonomnuecxym necranntnocrt n paspaoran npenoxennx, +xonomnuecxne n
maremarnuecxne moenn, xoropte moryr trt nsxrt sa ocnony npn ntpaorxe nexoroptx
pemenn n crparern +xonomnuecxoro pasnnrnx. Hpenoxennte anropom n paore nonte
noxot no oprannsannn ast nn]opmannonntx anntx n enno xnepnernuecxo
cncreme, a raxxe no npnmenennm maremarnuecxnx meroon npn paspaorxe n ntope
crparern samnrt npornn crnxnntx xnnenn orxptnamr nepcnexrnny nnepennx
+nemenron nayunoro oocnonannx pasnnrnx n nenom +xonomnuecxo cncremt Pymtnnn.
Hponeennte anropom nccneonannx coecrnymr ntpaorxe, nepecmorpy n
conepmencrnonannm nexoroptx crparern no +xonomnuecxo nannonantno esonacnocrn
npornn pasnnuntx arpeccn.











RUT Ion




SECURITATEA ECONOMIC A ROMNIEI
N PERSPECTIVA DE ADERARE LA
UNIUNEA EUROPEAN




Specialitatea: 08.00.14 Economie mondial;
relatii economice internationale


AUTOREFERAT
al tezei de doctor n economie




Semnat pentru tipar 02.02.2007.
Format 60/84 1/16, Coli de autor 1,0
Comanda ___. Tirajul 50 exemplare.


Centrul Editorial poligrafic al USM
Str. A.Matievici, 60. Chisinu, MD 2009.