NOTIUNI DE TERMODINAMICĂ BIOLOGICA

1

Sisteme termodinamice
• Izolate – nu schimbă cu exteriorul nici masă nici energie • Închise – nu schimbă cu exteriorul masă dar schimbă energie • Deschise – schimbă cu exteriorul atât masă cât şi energie

2

Parametrii de stare • intensivi – nu depind de mărimea sistemului şi nu sunt aditivi • extensivi – depind de mărimea sistemului şi sunt aditivi 3 .

Funcţii de stare • Energia internă U. Viteza de producere a entropiei σ=dS/dt. [σ]=1J/sK 4 . Suma energiilor cinetice datorită mişcărilor componentelor una faţă de alta şi a energiilor potenţiale de interacţiune dintre ele [U]SI=1j • Entropia S. Măsură a dezordinii din sistem [S]SI=1J/K • Sursa de entropie σ.

σ=0. σ=minim (sistemul cedează în exterior toată entropia produsă).Tipuri de stări şi funcţiile de stare • Starea de echilibru termodinamic: U=ct. 5 . S=ct. • Starea de neechilibru: nici o funcţie nu este constantă. • Starea staţionară: U=ct. S=ct.

18 J). • O unitate de măsură tolerată este caloria (1cal=4. 6 . Convenţie: lucrul primit este negativ iar cel cedat pozitiv. • Lucru mecanic (L)=formă de schimb de energie între sisteme prin mişcări ordonate (deplasări ale sistemelor sau modificări de volum). Convenţie: căldura primită este pozitivă iar cea cedată negativă.Parametrii ce caracterizează schimbul de energie între sisteme • Căldura (Q)=formă de schimb de energie între sisteme prin mişcări dezordonate (agitaţie termică).

Stările sistemului termodinamic • Starea de echilibru termodinamic – parametrii intensivi sunt constanţi în spaţiu şi timp • Starea staţionară – parametrii intensivi sunt diferiţi în spaţiu dar constanţi în timp • Starea de neechilibru – parametrii intensivi sunt diferiţi în spaţiu şi se modifică în timp 7 .

Transformări de stare • Trecerea unui sistem dintr-o stare de echilibru în alta • Dacă toate stările intermediare sunt stări de echilibru transformarea este reversibilă şi sistemul poate reveni de la sine în starea iniţială. Condiţia necesară (dar nu şi suficientă) este ca transformarea să fie cvasistatică 8 .

adiabatică Q=0 9 .• Dacă transformarea nu este cvasistatică sau unele din stările intermediare nu sunt stări de echilibru transformarea este ireversibilă şi sistemul nu poate reveni de la sine în starea iniţială • Transformarea ciclică este transformarea în care starea finală coincide cu cea iniţială • Transformări particulare (în care un parametru este constant): izotermă T=ct. izocoră V=ct. izobară p=ct.

PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII • ΔU=Q-L sau • dU=dQ-dL. tinzând la zero). 10 . Acest principiu ne arată că nu putem efectua ceva util (L) decât dacă primim din exterior Q sau dacă pierdem din energia internă. • Simbolul d înseamnă foarte mic (variaţie sau mărime foarte mică.

măsură a dezordinii din sistem). 11 .PRINCIPIUL II AL TERMODINAMICII • un sistem izolat nu poate evolua spre o stare mai ordonată. Semnul egal reflectă situaţia în care în sistemul izolat au loc transformări reversibile iar semnul „>” cea în care în sistem au loc procese ireversibile. Matematic: • dS ≥ 0 (S=entropia.

38·10-23 J/K. 12 . atomi) astfel încât să se păstreze proprietăţile macroscopice ale stării sistemului • S = K · log P • în care K este constanta lui Boltzmann. K = 1.• Definim probabilitatea termodinamică (P) a unei stări macroscopice ca fiind numărul de configuraţii distincte în care se pot amplasa elementele componente ale sistemului (molecule.

• Dacă sistemul nu este izolat dS=dSi+dSe • dSi componentă datorită proceselor din sistem (i se aplică principiul II al termodinamicii ) • dSe componentă datorită schimburilor cu exteriorul dQ dSe  T 13 .

de sarcină electrică. de căldură. Există multe tipuri de fluxuri cum ar fi: de materie.Fluxuri şi forţe termodinamice • Flux: deplasarea unor caracteristici (mărimi) între diverse puncte ale sistemului. de entropie etc. • Forţa termodinamică: gradient (diferenţă) a valorii unei mărimi între două puncte • Orice flux este determinat de o forţă cu care este asociat deci dacă în sistem există un singur gradient va apare un singur flux 14 .

Notând cu Xk gradientul de tip k şi cu Ji fluxul de tip i putem scrie matematic observaţia de mai sus sub forma: J i   Lik X k k • Ji=unde constantele Lik măsoară proprietăţi ale sistemului legate de permisivitatea sistemului faţă de fluxuri. conductivităţi termice sau electrice etc. fiecare flux este dependent de toate forţele termodinamice prezente în sistem şi nu numai de gradientul cu care este asociat. în acest caz. Pot fi de exemplu permeabilităţi ale membranei. 15 . Se poate demonstra că.Ecuaţii fenomenologice • Dacă însă în sistem sunt mai multe tipuri de gradienţi vor apare mai multe fluxuri.

Donnan) 16 .Echilibrul în cazul existenţei gradienţilor • În cazul existenţei unui singur gradient sensul fluxului asociat este spre scăderea gradientului (spre starea de echilibru termodinamic în care entropia este maximă) dacă proprietăţile sistemului permit acest lucru • Pentru sisteme în care există gradienţi care nu pot dispărea din cauza unor proprietăţi ale sistemului (de exemplu existenţa unei membrane impermeabile pentru anumite specii ionice) pot apărea şi alţi gradienţi care într-un fel să se compenseze (ex.

FUNCŢII TERMODINAMICE • energie liberă F (T=constant) F=U-TS • Entalpie H (p=constant) H=U+pV • entalpie liberă G (Gibbs) (T.p =constant) G=U+pV-TS 17 .

dS˃0) • Procesul cuplat este procesul care duce la scăderea entropiei (ordine. structurare. destructurare.Procese cuplate si procese cuplante • Procesul cuplant este procesul în care se produce creşterea entropiei (se produce dezordine. dS˂0) • Procesul cuplat nu poate avea loc decât pe seama unui proces cuplant 18 .

Energia în biosferă • Sursa principală: energia solară (cca. 9·1022 kcal/s) I Fotosinteza: are loc captarea energiei radiante solare şi stocarea ei sub formă de energie chimică (îndeosebi în polizaharide (C6H12O6)n II Fosforilarea oxidativă eliberarea energiei chimice în cadrul metabolismului energetic animal şi stocarea ei în compuşi macroergici (ATP) III Hidroliza compuşilor macroergici şi eliberarea energiei într-o formă utilizabilă în metabolismul celular 19 .

departe de echilibru şi în el au loc procese ireversibile • În corpul uman procesele sunt simultan izoterme şi izobare • În fazele iniţiale predomină procesele de structurare (cu scăderea entropiei) • La maturitate sistemul este într-o stare cvasistaţionară • După moarte sistemul ajunge în echilibru termodinamic cu mediul 20 .Sistemul biologic • Este un sistem deschis.

Metabolismul 21 .

NADH) de unde este eliberată prin hidroliză ATP + H2O  ADP + P ΔG = -7.4 kcal/mol Semnul negativ al variaţiei de entalpie liberă (sau energie Gibbs) indică faptul că reactanţii pierd energie 22 .Energetica celulară • În celule energia este stocată în compuşi macroergici (ATP.3 kcal/mol NADH + H+ + ½ O2  NAD+ + H2O ΔG = -52.

5.Nutriţia • asigurarea energiei necesare vieţii. este necesar să se aprovizioneze organismul cu următoarele şase categorii de substanţe nutritive: • 1. săruri minerale. proteine. 2. 3. 6. • asigurarea creşterii şi reînnoirii ţesuturilor. glucide. vitamine. 4. • asigurarea substanţelor necesare reglării proceselor vitale • Pentru aceasta. lipide. apă 23 .

Apa constituie solventul mediului din interiorul celulelor şi dintre celule. Vitaminele au rol catalizator în numeroase procese biochimice. lipidele şi proteinele au atât rol energetic cât şi de furnizare a “cărămizilor” necesare obţinerii moleculelor complexe. 24 . Sărurile minerale servesc atât în catalizarea unor procese cât şi în transportul unor substanţe la nivel membranar. cu rol esenţial în fenomenele de transport şi în reglarea temperaturii.• Glucidele.

3 Kcal/g. este practic aceeaşi pentru aminoacizi şi hidraţi de carbon. 25 . pentru glicocol ΔH = 3.74 Kcal/g. Astfel.12 Kcal/g. ceea ce explică funcţia de rezervă energetică pe care o au grăsimile în organism. dar este aproximativ triplă pentru lipide. pentru glucoză ΔH = 3.• Variaţia de entalpie prin arderea izobară a diferitelor substanţe biochimice (catabolism). iar pentru tripalmitină ΔH = 9.

2/3 sunt utilizate pentru pomparea ionilor împotriva gradienţilor ionici transmembranari 26 .Metabolismul bazal • minimul de consum energetic realizat de un organism în repaus • din energia totală cheltuită în repaus.

CALORIMETRIE • │Qcedat│=Qprimit • Căldura schimbată de un sistem într-un proces în care are loc variaţia temperaturii poate fi scrisă sub forma Q=mcΔt • În cursul unei transformări de fază Q=mλ 27 .

Autoclava 28 .

x0/0039.:03070--8 3/.7.g1.50-07g 8.3x 507/03070  ...24 $023:30.g70..9.9..59:.

70 907 70L3347x08:9:747 W .89.3x04730.0x W .574.5g  ./0  5/0  5749030   .0  .8:-89.430047.9.700 .8:7.0.:97x..382:.0 W !0397:.08047.70.08.08.70.0 W  :.7070g7 574.8:7. 089030.80.70.9...08. W .9047/08:-89.230  8g7:72307.70.0307030.3x03:979.8:7.::72g94.78g80 .

W :.3x0 .9  L3 97.9.: 74 .08. :347 574.9  /0 1:73. L3 103420300 /0 97.:047 . 902507.: ...7 5. 3.947 L3 3:2074.99 L3 .080 -4..70.: 74 0803x.g7g247 30.9:7  .3.2300 .080 .9. . .80 574.08.0:0 .99 74 030709.0 202-7.42500 '9.70 .2..0 $g7:70 2307.70 4-x307 240./00 5/00  57490300 .70.0 807.385479  L3 70. . .385479: :347 8:-89.0:047  /3970 .43899:0 84.039: 20/:: /3 390747: .

4-. 50397:..00...70890.9.g030709.W '.50573.g1:3.7.2.  /7.5742.7-43 /.9.975g 50397:5/0 . /10790478:-89.0 .../0039./0 7007.x.00.382 8910 50397:.7g.9..4  ..-482  089057.:7g820L3 47.234.7/070.704..005.4.x/0...x.3x0-4.g50.

. 50397::..4g .

 .7 50397:975..293g ..

  .

70.382L3705.949.:8 W /30307..438:2030709. W 232:/0..9/0 :347.:8 .09.-482:-.g.09:9gL3705.

7. 97. 8:39:9.9050397:5425..3.38202-7.70.7  .4347 L25497./03x4743.

 #%# W “".g "2  .x.9018.9 W 3.:78::3097.381472g7/01.704.0/.9:754. 902507.9g/0:388902L397 :3 574.7.70.78g8:-1472.08L3..8.2-. "2.9“"5729 W g/:7...

 ....:94.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful