P. 1
Notiuni de Termodinamica Biologica

Notiuni de Termodinamica Biologica

|Views: 48|Likes:
Published by Georgiana Draghia

More info:

Published by: Georgiana Draghia on Oct 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2013

pdf

text

original

NOTIUNI DE TERMODINAMICĂ BIOLOGICA

1

Sisteme termodinamice
• Izolate – nu schimbă cu exteriorul nici masă nici energie • Închise – nu schimbă cu exteriorul masă dar schimbă energie • Deschise – schimbă cu exteriorul atât masă cât şi energie

2

Parametrii de stare • intensivi – nu depind de mărimea sistemului şi nu sunt aditivi • extensivi – depind de mărimea sistemului şi sunt aditivi 3 .

Funcţii de stare • Energia internă U. Viteza de producere a entropiei σ=dS/dt. Suma energiilor cinetice datorită mişcărilor componentelor una faţă de alta şi a energiilor potenţiale de interacţiune dintre ele [U]SI=1j • Entropia S. [σ]=1J/sK 4 . Măsură a dezordinii din sistem [S]SI=1J/K • Sursa de entropie σ.

σ=0. • Starea de neechilibru: nici o funcţie nu este constantă.Tipuri de stări şi funcţiile de stare • Starea de echilibru termodinamic: U=ct. S=ct. S=ct. • Starea staţionară: U=ct. 5 . σ=minim (sistemul cedează în exterior toată entropia produsă).

• O unitate de măsură tolerată este caloria (1cal=4. Convenţie: căldura primită este pozitivă iar cea cedată negativă.18 J). Convenţie: lucrul primit este negativ iar cel cedat pozitiv.Parametrii ce caracterizează schimbul de energie între sisteme • Căldura (Q)=formă de schimb de energie între sisteme prin mişcări dezordonate (agitaţie termică). 6 . • Lucru mecanic (L)=formă de schimb de energie între sisteme prin mişcări ordonate (deplasări ale sistemelor sau modificări de volum).

Stările sistemului termodinamic • Starea de echilibru termodinamic – parametrii intensivi sunt constanţi în spaţiu şi timp • Starea staţionară – parametrii intensivi sunt diferiţi în spaţiu dar constanţi în timp • Starea de neechilibru – parametrii intensivi sunt diferiţi în spaţiu şi se modifică în timp 7 .

Transformări de stare • Trecerea unui sistem dintr-o stare de echilibru în alta • Dacă toate stările intermediare sunt stări de echilibru transformarea este reversibilă şi sistemul poate reveni de la sine în starea iniţială. Condiţia necesară (dar nu şi suficientă) este ca transformarea să fie cvasistatică 8 .

izocoră V=ct.• Dacă transformarea nu este cvasistatică sau unele din stările intermediare nu sunt stări de echilibru transformarea este ireversibilă şi sistemul nu poate reveni de la sine în starea iniţială • Transformarea ciclică este transformarea în care starea finală coincide cu cea iniţială • Transformări particulare (în care un parametru este constant): izotermă T=ct. adiabatică Q=0 9 . izobară p=ct.

• Simbolul d înseamnă foarte mic (variaţie sau mărime foarte mică. 10 .PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII • ΔU=Q-L sau • dU=dQ-dL. Acest principiu ne arată că nu putem efectua ceva util (L) decât dacă primim din exterior Q sau dacă pierdem din energia internă. tinzând la zero).

Matematic: • dS ≥ 0 (S=entropia. Semnul egal reflectă situaţia în care în sistemul izolat au loc transformări reversibile iar semnul „>” cea în care în sistem au loc procese ireversibile.PRINCIPIUL II AL TERMODINAMICII • un sistem izolat nu poate evolua spre o stare mai ordonată. 11 . măsură a dezordinii din sistem).

K = 1.38·10-23 J/K. 12 .• Definim probabilitatea termodinamică (P) a unei stări macroscopice ca fiind numărul de configuraţii distincte în care se pot amplasa elementele componente ale sistemului (molecule. atomi) astfel încât să se păstreze proprietăţile macroscopice ale stării sistemului • S = K · log P • în care K este constanta lui Boltzmann.

• Dacă sistemul nu este izolat dS=dSi+dSe • dSi componentă datorită proceselor din sistem (i se aplică principiul II al termodinamicii ) • dSe componentă datorită schimburilor cu exteriorul dQ dSe  T 13 .

Fluxuri şi forţe termodinamice • Flux: deplasarea unor caracteristici (mărimi) între diverse puncte ale sistemului. de căldură. Există multe tipuri de fluxuri cum ar fi: de materie. de entropie etc. de sarcină electrică. • Forţa termodinamică: gradient (diferenţă) a valorii unei mărimi între două puncte • Orice flux este determinat de o forţă cu care este asociat deci dacă în sistem există un singur gradient va apare un singur flux 14 .

în acest caz. conductivităţi termice sau electrice etc. Pot fi de exemplu permeabilităţi ale membranei.Ecuaţii fenomenologice • Dacă însă în sistem sunt mai multe tipuri de gradienţi vor apare mai multe fluxuri. 15 . Se poate demonstra că. fiecare flux este dependent de toate forţele termodinamice prezente în sistem şi nu numai de gradientul cu care este asociat. Notând cu Xk gradientul de tip k şi cu Ji fluxul de tip i putem scrie matematic observaţia de mai sus sub forma: J i   Lik X k k • Ji=unde constantele Lik măsoară proprietăţi ale sistemului legate de permisivitatea sistemului faţă de fluxuri.

Echilibrul în cazul existenţei gradienţilor • În cazul existenţei unui singur gradient sensul fluxului asociat este spre scăderea gradientului (spre starea de echilibru termodinamic în care entropia este maximă) dacă proprietăţile sistemului permit acest lucru • Pentru sisteme în care există gradienţi care nu pot dispărea din cauza unor proprietăţi ale sistemului (de exemplu existenţa unei membrane impermeabile pentru anumite specii ionice) pot apărea şi alţi gradienţi care într-un fel să se compenseze (ex. Donnan) 16 .

p =constant) G=U+pV-TS 17 .FUNCŢII TERMODINAMICE • energie liberă F (T=constant) F=U-TS • Entalpie H (p=constant) H=U+pV • entalpie liberă G (Gibbs) (T.

Procese cuplate si procese cuplante • Procesul cuplant este procesul în care se produce creşterea entropiei (se produce dezordine. dS˂0) • Procesul cuplat nu poate avea loc decât pe seama unui proces cuplant 18 . destructurare. dS˃0) • Procesul cuplat este procesul care duce la scăderea entropiei (ordine. structurare.

9·1022 kcal/s) I Fotosinteza: are loc captarea energiei radiante solare şi stocarea ei sub formă de energie chimică (îndeosebi în polizaharide (C6H12O6)n II Fosforilarea oxidativă eliberarea energiei chimice în cadrul metabolismului energetic animal şi stocarea ei în compuşi macroergici (ATP) III Hidroliza compuşilor macroergici şi eliberarea energiei într-o formă utilizabilă în metabolismul celular 19 .Energia în biosferă • Sursa principală: energia solară (cca.

Sistemul biologic • Este un sistem deschis. departe de echilibru şi în el au loc procese ireversibile • În corpul uman procesele sunt simultan izoterme şi izobare • În fazele iniţiale predomină procesele de structurare (cu scăderea entropiei) • La maturitate sistemul este într-o stare cvasistaţionară • După moarte sistemul ajunge în echilibru termodinamic cu mediul 20 .

Metabolismul 21 .

Energetica celulară • În celule energia este stocată în compuşi macroergici (ATP. NADH) de unde este eliberată prin hidroliză ATP + H2O  ADP + P ΔG = -7.3 kcal/mol NADH + H+ + ½ O2  NAD+ + H2O ΔG = -52.4 kcal/mol Semnul negativ al variaţiei de entalpie liberă (sau energie Gibbs) indică faptul că reactanţii pierd energie 22 .

glucide. 5. • asigurarea substanţelor necesare reglării proceselor vitale • Pentru aceasta. 3. vitamine.Nutriţia • asigurarea energiei necesare vieţii. • asigurarea creşterii şi reînnoirii ţesuturilor. lipide. 4. apă 23 . 2. săruri minerale. 6. proteine. este necesar să se aprovizioneze organismul cu următoarele şase categorii de substanţe nutritive: • 1.

Sărurile minerale servesc atât în catalizarea unor procese cât şi în transportul unor substanţe la nivel membranar. Apa constituie solventul mediului din interiorul celulelor şi dintre celule. lipidele şi proteinele au atât rol energetic cât şi de furnizare a “cărămizilor” necesare obţinerii moleculelor complexe. Vitaminele au rol catalizator în numeroase procese biochimice. 24 . cu rol esenţial în fenomenele de transport şi în reglarea temperaturii.• Glucidele.

3 Kcal/g. dar este aproximativ triplă pentru lipide. pentru glucoză ΔH = 3. este practic aceeaşi pentru aminoacizi şi hidraţi de carbon. Astfel. ceea ce explică funcţia de rezervă energetică pe care o au grăsimile în organism.• Variaţia de entalpie prin arderea izobară a diferitelor substanţe biochimice (catabolism).74 Kcal/g. 25 .12 Kcal/g. iar pentru tripalmitină ΔH = 9. pentru glicocol ΔH = 3.

Metabolismul bazal • minimul de consum energetic realizat de un organism în repaus • din energia totală cheltuită în repaus. 2/3 sunt utilizate pentru pomparea ionilor împotriva gradienţilor ionici transmembranari 26 .

CALORIMETRIE • │Qcedat│=Qprimit • Căldura schimbată de un sistem într-un proces în care are loc variaţia temperaturii poate fi scrisă sub forma Q=mcΔt • În cursul unei transformări de fază Q=mλ 27 .

Autoclava 28 .

g1.9.3x 507/03070  ..g70.24 $023:30.:03070--8 3/..50-07g 8.9.7...59:.x0/0039.

.0 W  :.0.:97x..89.230  8g7:72307. W .08.3x04730./0  5/0  5749030   .80.0x W .08.08047.70.8:7..7070g7 574.70 907 70L3347x08:9:747 W .0 W !0397:.70. 089030.5g  .78g80 .9.382:.8:7.70.0  .70.9.700 .574.8:7.8:-89.9047/08:-89.0307030.08.::72g94.430047.3x03:979.

: 74 0803x. L3 103420300 /0 97. :347 574.9.080 -4.70 4-x307 240.0 202-7.g7g247 30.80 574..99 74 030709.2300 .3x0 ..: 74 .080 . 902507.9.0:0 .2.039: 20/:: /3 390747: . .: .0:047  /3970 .70.385479  L3 70..70 ./00 5/00  57490300 .0 $g7:70 2307.99 L3 . .9:7  .42500 '9.9  /0 1:73.0 807.:047 ..70. .7 5. .08.3.43899:0 84.08.9  L3 97.947 L3 3:2074.385479: :347 8:-89.W :. 3.

g1:3..975g 50397:5/0 .00./0 7007.704.9.9.7-43 /.70890.x/0.0 .382 8910 50397:.9.4.2.5742.50573.. /10790478:-89.-482  089057..W '.. 50397:.234.4-..x../0039.3x0-4.7.g50..005...:7g820L3 47.00.x.4  .7g.g030709.7/070.  /7..

. 50397::.4g ..

. .7 50397:975.293g ..

  .

g.438:2030709.9/0 :347.. W 232:/0.:8 .:8 W /30307.09:9gL3705.382L3705.70.949.-482:-.09..

.7.4347 L25497.38202-7.7  .3. 8:39:9./03x4743.70. 97.9050397:5425.

9:754..x.. 902507.381472g7/01.9 W 3.70.:78::3097. "2.9g/0:388902L397 :3 574.704.0/.7.08L3.g "2  .2-.9“"5729 W g/:7.9018. #%# W “"..8.78g8:-1472.

 ....:94.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->