n studiul lor de pionierat, Herrnstein i Loveland (1964) a artat c porumbeii ar putea fi instruii s ciuguleasc fotografii care conin oameni

i nu s ciuguleasc aceste fr om. Herrnstein i Loveland a sugerat c acest comportament a fost dovad de "porumbei formnd un" concept "de oameni. Mai trziu Experimentele au artat c mai multe aviare i primat specii form concepte natural de o varietate de obiecte, cum ar ca apa, copaci, frunze de stejar, maimue, i aa mai departe (Herrnstein et al. 1976; Cerella 1979; Yoshikubo 1985). Astfel, perceperea stimuli distinse ca un grup este larg rspndit n Animal Kingdom. Dupa aceste experimente, studii cu stimuli bine controlate au demonstrat ct de non-umane clase de animale discriminri de stimuli. Unii susin c discriminarea ar putea reflecta un stimul simplu generalizare dintr-o cteva exemplare memorate (Cook et al. 1990); n timp ce altele sugereaz c animalele pot nva un prototip de stimuli (Aydin i Pearce 1994). Unele propune ca animalele pot nva s participe la un fizic cteva Dimensiunile de stimuli (Lea i Ryan 1993), n timp ce alii susin c, uneori, clasificare transcende perceptual asemnare, de exemplu, atunci cnd stimuli diferite da natere la acelai comportament (Wasserman et al 1994.). Cu toate acestea, aceste studii sunt limitate n mai multe moduri. n primul rnd, din cauza asemnrii perceptuale dintre stimuli n utilizat anterior sarcini categoric discriminare, studii nu au demonstrat abilitile animale non-umane "pentru clasificare controlate prin mecanisme conceptuale care sunt independent de caracteristicile de percepie a stimulilor sau asociaii cu rspunsurile motorii. n al doilea rnd, fiecare exemplar de concepte naturale pe care le au oamenii, ne poate conduce la genera o reprezentare specific sau tipic de acest concept. Acest aspect de informaii interschimburi nu a primit mult atenie. Comparative abordri cognitive la astfel de aspecte sunt eseniale pentru nelegerea modului n abilitile pentru clasificare ar fi evoluat. n studiul de fa, ne-am concentrat pe caracterul trans-modal de concepte. n mod evident, exemplare n diferite senzoriale modaliti nu ar trebui s partajeze orice caracteristici perceptive. De exemplu, conceptul nostru de "cini" conine nu numai diversele lor forme, dar, de asemenea, vocalizari lor, mirosuri, etc cu nici o asemnare ntre perceptuale vocalizari lor i aspectul lor. Mai mult, atunci cnd auzim vocalizare a unui caine, am putea activa imagini vizuale de cini. Acesta este aspectul de informaii interchanging concepte descrise mai sus. Schimbnd astfel de informaii peste modalitile senzoriale ar fi util pentru animale deoarece modalitatea disponibile la un moment dat poate fi indisponibil n alte momente. De exemplu, n cazul n care un animal utilizeaz

vizual ca i canal principal pentru controlul comportamentului su, transformarea informaii de la alte modaliti de viziune ar fi avantajoas, cum pare s fie cazul pentru oamenii. Rapoarte recente arat c primatele non-umane poate forma asociaii n modalitile senzoriale. Utilizarea unui auditivpotrivire vizuale pentru procedura de eantionare, Hashiya i Kojima (1999, 2001) a demonstrat c o femel cimpanzeu cu succes zgomote compensat de obiecte sau de voci familiare persoanele cu fotografii corespunztoare. n experimentul lor, subiect a fost dat stimulii vizuali alegere, dup o sunetul a fost redat. Ea a fost necesar pentru a selecta corespunztoare fotografie a unui obiect cum ar fi un text Castanet su de sunet, sau fotografii de formatori familiare n urma vocile lor. Dup o faz de formare, a aratat performante bune la o newset de obiecte familiare. Astfel de multi-modal asociere nu se limiteaz la maimue; Ghazanfar i Logothetis (2003) a raportat c maimuele rhesus, sunt, de asemenea, posibilitatea de a detecta corespondena dintre expresiile faciale ntre petii congeneri, i voci. Ei au folosit o tehnica preferenial aspect. Subiecii au fost aezai n faa a dou monitoare LCD i artat dou side-by-side video 2-S, sincronizate la un audio pist, a jucat ntr-o bucl continu, timp de 1 min, din aceeai individuale ntre petii congeneri, ("animal stimul") articulat doi apeluri diferite. Un sunet care corespundeau la una din cele dou poziii facial a fost jucat printr-un difuzor. subiecii sa uitat mai mult la video care arat c expresia facial potrivit vocalizare simultan prezentat dect la cei care nu au. Mai recent, Evans et al. (2005), de asemenea, utilizat o procedur preferenial cu aspect capucin cu smocuri maimue i a constatat c acestea sunt, de asemenea, capacitatea de a detecta corespondena ntre adecvate vizuale i auditive evenimente. Aceste rezultate implic faptul c aceste specii genereaz vizual imagini atunci cnd aud sunete sau vocalizari. Cu toate acestea, sarcinilor utilizate, care implic prezentarea simultan a dou stimulii vizuali la subiect, permite acestora din urm s aleag unul de judecarea care stimul este mai mult asociat cu stimul auditiv, dup compararea acestora. Astfel, n sens strict, este nc neclar dac acestea de fapt activa imaginile vizuale pe ascultarea vocalizare, nainte vizuale stimuli apar. Acest aspect de transformare intermodal de reprezentri rmne s fie testate n mod direct. n acelai timp, timp, informaii suplimentare sunt necesare cu privire la modul scar larg o astfel de transformare intermodal de reprezentri s-ar putea fi n regnul animal.

Pentru a explora aceast problem, am folosit o nclcare speranei procedur, deseori folosite pentru a testa sugarilor umane pentru deducii despre evenimente externe. De obicei, subiectul este prezentat un de mai multe ori eveniment urmat de un al doilea eveniment. Se presupune c subiectul ar trebui s arate mai mult la al doilea caz, dac acesta din urm a contrazis rezultatele ateptate pe baza pe prima. n procedura noastr, v prezentm o vocalizare urmat de o singur fotografie de o fata, fie potrivire (congruent condiie) sau a neconformitatii (condiie incongruente) n identitatea personal cu vocalizare. n cazul n care obiectul activeaz o imagine vizual i se ateapt ca aceasta audiere pe vocea, ateptrile ar trebui s fie contrazis dac o fata nepotrivite atunci apare. Astfel, subiectul ar trebui s mai uita la fotografiile n stare incongruente dect starea congruente. Cu toate acestea, n cazul n care subiectul nu activeaza nici o imagini vizuale, n cutarea comportamente spre o imagine vizual, n dou condiii nu ar trebui s difer. Am folosit. nonprimate o specie, Cinele domestic (Canis familiaris) ca un subiect. Cinele domestic este un foarte sociale specii care mprtete multe din caracteristicile sociale complexe sistemele cunoscute n primate non-umane. Recente molecular Analizele genetice au artat c au deviat de la cini strmo comun cu lupii undeva ntre 35000 si 100.000 de ani n urm (Vil'a et al. 1997). n timpul lor lungi istoria de domesticire i convieuire strns cu oamenii, nu a fost de selecie pentru aptitudini sofisticate pentru interaciune i comunicare cu oamenii. Este deja cunoscut faptul c cinii pot utiliza atenional uman indicii (corp / cap de orientare), ntr-o situaie de alimente alegere (Soproni et al 2002.). Acestea sunt, de asemenea, posibilitatea de a direct umane atenia spre locaia de alimente ascunse (Mikl'osi et al. 2000). Hare et al. (2002) a artat c cini, chiar pot s fie mai priceput dect maimuele mari la o serie de sarcini n care trebuie s le citeasc semnalele umane de comunicare care indica locaia de alimente ascunse. n acest studiu, lupii ridicate de om prost efectuate n astfel de activiti, n timp ce pui de cine ridicate de mamele lor biologice a fcut bine. Acest lucru sugereaz c, n timpul procesului de domesticire, cini au fost selectate pentru un set de social-cognitive abiliti care s le permit s comunice eficient cu oamenii. Coabitare Inchide poate intensifica, de asemenea, alte cognitive abiliti. De exemplu, formarea flexibile de categorii ar putea fi avantajos pentru cini comun aceleai medii cu oamenii. Un studiu recent a demonstrat c un cine nvat numele de mai mult de 200 de obiecte. El chiar a nvat numele de elemente noi folosind principiul de excluziune dup

un proces unic, i preluate n mod corect aceste elemente pn la 4 sptmni dup expunerea iniial. (Kaminski et al 2004,. dar a se vedea, de asemenea, i Markman Abelev 2004; Fischer et al. 2004). n acest studiu, am investigat dac ar cini amintesc activ reprezentarea vizuala a unei persoane cand aud vocea persoanei respective. Am folosit o versiune cross-modal al procedurii de nclcare speranei. Am jucat din nou un proprietar sau glasul unui strain i a prezentat apoi o fata care, fie compensate sau nepotrivite cu vocea precedent. Am emis ipoteza c, n cazul n care subiectul activat imaginea vizual apelantului la audiere vocea apelantului, subiectul ar fi fi surprins la combinaii nepotrivite, i, astfel, s-ar uita la fotografie mai mult dect o fac n potrivire condiii. Subiecii Am recrutat cini i proprietarii lor, prin intermediul unui personal cunotin de reea din urmtoarele patru orae i prefecturi: de la Kyoto, de la Kyoto; Otsu, Shiga; Nishiwaki, Hyogo; Inuyama, Aichi. Participarea la testul a fost voluntar. Cini inclus rase diferite (a se vedea tabelul 1); s-au 15 brbai i 13 femei. Toi cinii au trit cu umane familii deoarece acestea au fost pui. Ei au fost naive cu n ceea ce privete orice experimente comportamentale. Stimuli i aparate Patru stimuli test au fost pregtite pentru fiecare animal. Aceste au fost: o fotografie a proprietarului fa de un fond de culoarea fildeului (PO), o fotografie de o alt persoan de acelai sex necunoscut la cine (PN); vocea proprietarului de asteptare cine numele (VO); vocea persoanei necunoscute asteptare numele cainelui (VN). Alte caracteristici, cum ar fi haine, coafuri, i vrstele au fost necontrolate. Am ntrebat fiecare persoan pentru a apela numele cainelui si nregistrate de apel pe un nregistrator de mini-disc, stocate apoi vocea digitalizate pe computer inWAVformat. Prelevarea de probe ratewas 44100 Hz i rezoluia de eantionare a fost de 16-bii. Durata voci asociat a fost aproximativ acelai, deoarece acestea chemat numele lui acelai cine. Amplitudinea voci a aprut echivalente cu urechea uman. Am luat de asemenea, un digital fotografie de o fata plina de fiecare persoan zmbete i stocate fotografie de pe computer n format JPEG de dimensiunea 450 (W) 550 (H) pixeli, sau ca. 16 cm 20 cm pe 18.1-in. LCD monitor (SONY SDM-M81) am folosit. De fond i dimensiunea fotografii pereche a fost acelai Procedura de Am folosit o procedur de nclcare sperana bazat pe o adesea folosite pentru a testa sugarilor umane pentru inferene despre externe

evenimente. De obicei, subiectul este prezentat un eveniment de mai multe ori urmat de un al doilea eveniment. Se presupune c subiectul ar trebui s arate mai mult la al doilea eveniment n cazul n care acesta din urm contrazice rezultatele ateptate pe baza primul eveniment. Ne-am extins procedura de nclcare sperana de a testa recunoaterea multi-modal de evenimente corelate n cini. Fiecare studiu a constat din urmtoarele evenimente: cine fie aezat sau stabilesc, n faa monitorului LCD. Am ntrebat unul din familia proprietarului sau prietenii, familiar la cine, s limiteze uor animal, fie cu un ham sau de deine pur i simplu cine. restrainer a fost ignorant de Scopul experimentului, i a fost instruit s nu vorbeasc la cine sau de a face orice alte micri care ar putea influena cinelui atenia sau comportamentul n timpul testului. Un experimentator, care a observat obiectul printr-o 4-in. televiziune monitor conectat la camera video din spatele monitorului LCD, a nceput procesul n cazul n care subiectul uitat la centrul de ecran. Fiecare studiu a constat din dou faze. Primul a fost faza de voce, iar al doilea a fost faza de fotografie. n faza de voce, una dintre cele dou voci au fost redate de la difuzoarele instalate n fiecare monitor s 2, pentru un total de cinci prezentari. Durata de voce a fost de aproximativ 750 ms, dar a variat uor, n funcie de numele subiectului i apelantului. Faza de fotografie a nceput imediat dup final de apel. n faza de fotografie, ecran opac a fost eliminat de ctre un experimentator secunde pentru a descoperi fotografia a o fata pe monitorul LCD. experimentator a fost ntotdeauna ignorant pozitionat in spatele ecranului i a fost de fotografie afiate pe monitor. Ecran nlturare a fost fcut cu calm i uor pentru a evita perturbarea sau nfricotoare subiect. Faza foto a durat 30 s. cauta subiect comportamente fa de stimulul vizual n aceast faz au fost video-nregistrate pentru analize mai trziu Fiecare cine a fost dat urmtoarele patru studii de ncercare: n proces VO-PO, fotografie proprietarului aprut dup proprietarului voce. n studiul VN-PN, fotografie a unui necunoscut persoana a fost prezent dup vocea. n VN-PO proces, fotografie proprietarului urmat vocea necunoscute persoan. n studiul VO-PN, fotografie de necunoscute persoana care a urmat vocea proprietarului. voce i fotografie compensat n primele dou studii (studii congruente), ntruct acestea nepotrivite n ultimele dou (incongruente studii). Aceste patru studii de testare au fost prezentate n pseudo-aleatoare comand, cu restricia ca aceeai voce nu a fost repetat pe studiile consecutive. Intervalul de studiu inter-test a fost de aproximativ 10 min

Rezultate Dupa experimente, videoclipuri de procese au fost capturate pe un calculator personal i convertite n format de fiier MPEG (30 de cadre pe secund). Un programator care a fost orb la stimulii nregistrate durata de "subiecte uita la monitor n faza de fotografie. Un programator doilea marcat opt aleatoriu subiecii inclui n eantion pentru a verifica fiabilitatea de codificare. Total caut timp pentru fiecare studiu evaluat de ctre programator a doua comparat cu cea de programator primul. corelaie a fost extrem de pozitive (Pearson r = 0.952, n = 32, p <0,01). Am calculat timpul total n cutarea pentru fiecare proces pe fiecare subiect (fig. 2). Acele timpuri n cutarea au fost analizate de ctre o analiz de 2 2 repetate msuri de varian cu fee (proprietarul sau persoana Neobinuii) i condiiile (congruente sau incongruente) ca factori. Aceast analiz a artat un numr semnificativ Principalul efect al condiiilor (F (1,27), p = 6.489, = 0,017), dar nici un efect semnificativ principal de chipuri (F (1,27) = 0.708, p = 0.408) i nici nu a existat o interaciune semnificativ ntre condiiile i fee (F (1,27), p = 0.099, = 0.756). Aceste Rezultatele indic faptul c subiecii "timp cautand n cele dou Studiile incongruente a fost semnificativ mai mare dect cele din dou studii congruente, indiferent de stimuli se confrunt. Discuie Am testat cinii cu o procedur de nclcare n sperana de pe care am prezentat o fotografie, fie a proprietarului feei sau se confrunt cu o persoan necunoscut, dup redarea unui voce. voce i se confrunt cu egalat n jumtate din studiile (congruent condiie) i nepotrivite n cealalt jumtate (incongruente starea). Am constatat c "subiecii cutarea ori fa de monitorul fost mai mare la incongruente condiie dect cele n stare congruente. Acest rezultat sugereaz c cini genereaz n mod activ o reprezentare intern din fata proprietarului cand aud de asteptare proprietarul le. Aceasta este prima demonstraie c animalele neumane nu stimuli nu numai asociat auditive i vizuale dar, de asemenea, genereaz n mod activ o imagine vizual de la auditive informaii. Interesant, cini, de asemenea, sa uitat la stimul vizual mai este n stare incongruente n care proprietarului se confrunt cu urmat vocea unei persoane necunoscute lui (VN-PO proces) dect n starea congruente n care proprietarul se confrunt a urmat vocea proprietarului (VO-PO proces). Generarea unei imagini vizuale n special ca rspuns la o voce necunoscut ar trebui s fie dificil, i orice imagine de ateptat de la voce ar trebui s fie mai mult sau mai puin obscure bine definite dect cea a proprietari. Cu toate acestea, subiecii notri uitat mai mult la proprietarului se confrunt n stare incongruente dect n congruente condiie. Acest lucru poate indica faptul c utilizarea cini normele de excludere;

c este, acestea pot avea prezis c proprietarul nu ar trebui s apar dup ascultarea vocea persoanei nefamiliare lui. Acest Explicaia este susinut de o dovad c caini de repede poate cuvinte pe hart elemente noi (Kaminski et al 2004.). Rapid cartografiere are nevoie, de asemenea, capacitatea de a folosi regula de excludere. Aici, cinele trebuie s neleag c un nume nou nu ar trebui s fi pentru obiecte familiare. Un factor de confuzie posibil ar putea fi c n timp ce imobilizarea cine, membru al proprietarului familie sau prieteni furnizate fr s vrea, cinele cu repere. Dac am folosit o alegere sarcin, apoi un "Clever Hans" efect ar fi putut afecta subiecilor "comportamente. Dar n sarcina noastr au fost contenionarea ignorant a ipotezei, i au fost ignorani stimuli prezentate pe monitor, deoarece acetia au fost rugai s se uite la monitor mici de pe coder cam de a pstra cini pe film. Constatarea prezent ne aduce aminte de recunoatere impresionant de alarm apeluri raportate la maimue vervet i Diana maimue. n maimuele verzi africane, Seyfarth i Cheney (1992) au artat c de acomodare cu un singur tip de alarm de apel transferat la un alt apel cu o semnificaie similar, dar destul de diferite acustice caracteristici. Acei autori au sugerat c maimuele recunoscut referent (de exemplu, sensul) a apela la audiere aceasta. Zuberb uhler (2000a, b, c) a obinut rezultate similare n Diana maimue. Aceste studii sugereaz c s-ar putea maimue genera reprezentri de animale de prad cnd aud apeluri de alarm corespunztoare demonstraie prezent la cini este similar cu cele descrise mai sus, la maimue, dar este diferit ntr-un important aspect: alarma de lucru solicit ca un semnal (un index), cu prdtor ca un referent. Astfel, ele nu sunt considerate ca un exemplar dar ca o etichet pentru o anumita categorie. Acest indiciale Funcia este diferit de la un exemplar modalitate specifice reamintit de o alt din aceeai categorie. Aceast funcie de exemplare nu a fost demonstrat n nonhumans.We sugereaz c reprezentri conceptuale de organisme non-umane poate fi mult mai asemntoare cu cea a oamenilor dect a anterior a fost asumat Pentru a nelege evoluia i funcia cognitiv aptitudini, avem nevoie de studii comparative. Pe piaa intern cine este o specie promitoare pentru studierea evolutiei apariia unor abiliti cognitive (Mikl'osi et al. 2003). Ele sunt cunoscute pentru a demonstra abilitile sociale extrem de sofisticate n interspecific interaciuni cu oamenii (Mikl'osi et al 1998.; Soproni et al. 2002; Vir'anyi et al. 2004), chiar i n comparaii cu strmoii lor, lupul (Mikl'osi et al 2003.),

i cu maimuele (Soproni et al 2002;. Hare et al 2002.). n consecin, se pune ntrebarea dac alte abiliti cognitive ale cini au fost de asemenea mbuntit prin coabitare strns cu oamenii. Kaminski et al. (2004) a artat c un cine poate afla si numele de mai mult de 200 de obiecte i poate, de asemenea, harta rapid. Aici, va punem la dispozitie dovezi suplimentare c cini au sofisticate abiliti cognitive necesare pentru a forma categorii. Mulumiri Dorim s mulumim tuturor proprietarilor de cini care sa oferit voluntar s participe la experimentele noastre. Acest studiu a fost susinute de burse de cercetare al Societii Japonia Promovarea of Science (JSP-uri) pentru tineri savani s Ikuma Adachi andHirokoKuwahata, theGrants-in-Ajutoare pentru ResearchNos tiinific. 13410026, 14651020, 17300085 i de la JSP-urilor pentru Kazuo Fujita, i de 21stCenturyCOEProgram, D-10, fromMinistry Educaiei, Cultur, Sport, Stiinta, Tehnologie i (MEXT), Japonia, la Kyoto Universitatea. Multumim, de asemenea, James R. Anderson pentru editarea lui de manuscris.