Dicionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifestrilor clinice care apar la un

bolnav sau la o persoan sntoas creia i s-a administrat, in scop terapeutic sau experimental, o substan neutr din punct de vedere farmaceutic. Prin administrarea substanei neutre dispar att durerile, care de multe ori sunt manifestri subiective ale unei boli, cat i unele erupii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice. Caracterele generale ale efectului placebo - substana administrat este inert farmacodinamic; - efectul este simptomatic; - durata efectului este, de regul, scurt. - instalarea efectului este mai rapid dect a unei substane farmacodinamice active; - aciunea este nespecific. Efectul placebo a fost descoperit ntr-o clinic n care se ncerca un nou medicament pentru banala rceal.Unor pacieni li se administra noul medicament, iar altora pilule din zahr. Al doilea grup reprezenta grupul de control. Se urmrea eficacitatea medicamentului. Rezultatul a fost unul surprinztor: dup cateva zile de tratament, pacientii din ambele grupuri s-au vindecat aproape n egal msur. Substanele folosite pe post de placebo ( amidon, zahr, sare, vitamina C, calciu carbonic sau orice alt substan neutr ) sunt folosite n testarea medicamentelor noi. Studiile fcute n acest sens includ trei grupuri de control: primul grup primete un medicament deja cunoscut, al doilea grup produsul nou, iar al treilea o substan placebo. Unele probleme de sntate pot fi rezolvate cu zahr, sare, amidon sau ser fiziologic, afirm specialitii de la Fondul de Protecie a Sntii din Germania. Acetia au analizat autosugestia i efectul placebo asupra pacienilor. Cnd unei persoane i se administreaz un medicament, substana activ acioneaz, iar persoana respectiv se va nsanatoi. Dar dac n loc de medicament persoanei i se administreaz amidon sub form de pilule, fr ca aceasta s tie ce conin acele tablete, n multe cazuri, efectul terapeutic este similar celui obinut prin administrarea medicamentelor propriu-zise. Important este ca bolnavul s aib convingerea c ia un medicament miraculos. Am descoperit c o substan ( sare,amidon ) este eficient la 35% din pacienii cu dureri cu diverse cause, in 50% dintre cazurile cu dureri gastrice i in 80% dintre cazurile cu probleme reumatice, arat cercettorii germani. Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de nsntoire. Efectul placebo este una din cauzele vindecrii psihice. Se fac experimente, inclusiv in Romnia, pentru stabilirea valorii unui medicament, incluznd i aceast component psihologic. Se susine faptul c aproximativ 30% dintre pacieni se vindec fr s aib nevoie de un efect farmacologic, utilizand pilulele magice.Este absolut normal, gndindu-ne c intervine puterea de convingere. Efectul nu duce la o vindecare 100% .El poate fi obinut in primele zile de tratament, apoi poate scdea n intensitate. Se tie c n cazul bolilor cronice precum diabetul, tratamentele permanente au, n afara efectelor pozitive, i alte reacii nu tocmai benefice prilor organismului neafectate de boal. n aceste cazuri, efectul psihologic al medicamentelor este mult mai eficient decat in cazul substanelor chimice, asimilate de corpul uman. Factorii de care depinde efectul placebo sunt: Bolnavul Studiile au artat c unele persoane rspund prin manifestri clinice la administrarea unor substane neutre ( persoanele placebo-sensibile sau placebo-reactive reprezint o 1/3 din totalul populaiei ). Alte persoane nu prezint nici un fel de manifestri clinice la administrarea substanelor Placebo, ele fiind numite persoane placebo-nonreactive i reprezint 2/3 din populaie. Dintre persoanele care rspund la substanele placebo, unele reacioneaz favorabil, n sensul c se simt bine, alte reacioneaz negativ. Diferenierea in funcie de reacie nu ine de personalitate,

ci e de natur conjunctural (o persoan poate fi placebo-reactiv ntr-o zi i placebo-nonreactiv peste cteva sptmni sau invers). Totui, prin aplicarea unor tehnici proiective i a unor teste de personalitate s-a constatat c trsturi precum extroversia, sociofilia, sugestibilitatea, conformismul sunt corelate cu un grad crescut de reactivitate la substanele Placebo, n timp ce alte trsturi ca: introversia, sociofobia, rigiditatea, susceptibilitatea i nencrederea se opun apariiei fenomenului Placebo, corelnd cu apariia unor reacii non-placebo. S-a demonstrat c femeile rspund pozitiv la un placebo, mai intens i n numr mai mare dect brbaii. Copiii i adolescenii au un rspuns mai slab la placebo pentru c apariia acestui fenomen se bazeaz i pe ncrederea pacientului n pregtirea profesional a medicului. De aceea, fenomenul se manifest frecvent la persoanele vrstnice. Indiferent de vrsta pacientului i de investiia sa afectiv n medic i medicament, efectul Placebo cunoate o diminuare progresiv cu fiecare nou administrare. Boala Cercetrile au demonstrat c efectul vizeaz indirect boala, substanele acionnd asupra simptomelor i nu asupra etiopatogenezei. n afeciunile cu un grad mai mare de subiectivitate, afeciuni psihogene, substanele Placebo au efecte mai bune, iar n afeciunile cu un nivel inferior de organicitate efectul este redus. Cea mai mare frecven de reacie se ntlnete n cazul durerilor (cefalee, mialgii) care sunt reversibile. Beneficiul produs de o substan Placebo este echivalent cu efectul unui analgezic. n psihopatologie, procentul cel mai mare de ameliorare prin efect placebo se nregistreaz n manifestrile somatoforme hipocondrice i n simptome ca: anxietatea, depresia exogen, insomnia i astenia. n general, ntreaga fenomenologie neurotic se poate ameliora prin administrarea substanelor Placebo, cu amendamentul c n patologia neurotic efectul Placebo este invers proporional cu intensitatea manifestrilor clinice, cu durata bolii i cu cantitatea de medicamente primite anterior. Efectul placebo este mai intens n cazul nevrozelor dect n cel al psihozelor. Se manifest mai intens n nevroze mai puin structurate, cum ar fi cea anxios-depresiv i mai slab n nevrozele cronice i n nevroze structurate (nevrozele conversive). Terapeutul i relaia cu pacientul O relaie pozitiv ntre cei doi ntrete efectul placebo. Efectul terapeutic al substanei depinde nu numai de ncrederea pacientului n medicamente, ci i de ncrederea medicului n substana administrat. Forma farmaceutic a medicamentului Observaiile clinice au artat c: - substanele administrate sub form de injecii sunt mai eficiente dect cele administrate oral; - substanele administrate intravenos sunt mai eficiente dect cele administrate intramuscular; - pilulele au un efect placebo mai puternic dect soluiile, iar acestea sunt mai puternice dect tabletele. - substanele colorate sunt mai eficiente dect cele necolorate; - ---substanele sapide i mai ales cele amare sunt mai eficiente. Spitalizarea Prestigiul tiinific al unitii medicale, dotarea spitalului cu mijloace moderne, pregtirea profesional i renumele celor ce lucreaz acolo sporesc succesul fenomenului placebo. Efectul placebo nsoete orice act terapeutic; el nu se limiteaz doar la aciunea unei substane farmacologice, ci la orice diferen ntre rezultatul ateptat i rezultatul obinut de un medicament. O treime din oameni raspund la tratamentele placebo De factorii psihologici implicati, intre care si puterea gandului, vorbeste si definitia clasica a efectului placebo, care ii include in categoria pacientilor norocosi pe toti cei care isi amelioreaza starea de sanatate sau se vindeca prin simplul fapt ca au incredere ca un medicament prescris de doctor ii va face bine. Nu vorbim insa strict de pastile, pentru ca si injectiile sau chiar halatul alb al medicului ori mirosul din

cabinet pot fi asociate cu o imbunatatire cel putin aparenta a sanatatii, cu conditia ca bolnavul sa lege aceste senzatii de recapatarea unei stari normale a organismului. Doctorul Dragos Popa, cadru didactic al Universitatii de Medicina si Farmacie din Tirgu Mures si doctor la una dintre cele mai mari unitati medicale din tara, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures, spune chiar ca exista cazuri citate in literatura de spPrintre cercetatorii cei mai hotarati sa dezlege itele incurcate ale efectului placebo se numara si Henry Knowles Beecher, care a realizat in anii 1950 peste 20 de studii pe aceasta tema. Profesorul a descoperit ca o treime din pacientii sai si-au imbunatatit sanatatea dupa o terapie falsa, o proportie acceptata astazi de majoritatea specialistilor. Exista insa si contestatari, care spun ca efectul ar fi mult mai puternic sau, din contra, supraevaluat. Ei aduc ca argument faptul ca studiile facute pe aceasta tema sunt subiective, pentru ca, in cazul unei pastile inerte folosite pe post de analgezic, de pilda, pacientul nu poate spune cu obiectivitate daca se simte mai bine sau nu, pentru ca nu s-a inventat inca o unitate de masura a durerii. Iar anumite boli, cum e si gripa, trec de la sine. In plus, cand vine vorba despre vindecarile in proportie de 100%, medicii prefera sa nu se hazardeze: Un efect placebo poate fi obtinut in prima, a doua, a treia zi de tratament, dar cu cat trece mai mult, bolnavul incepe sa nu se mai simta atat de bine, sustine dr. Dragos Popa.ecialitate, cand anumite simptome au disparut desi tratamentul nu era specific patologiei respective. Ce se intampla in creier? Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost primi care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca Schimbari importante au fost observate si in talamus, in cortexul cingulat anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism care reducere activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii. Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca lamurite pe deplin, nimeni nu poate contesta stransa legatura dintre pastila de zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza in viitor vor avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de depresie, in cazul carora cantitatea de dopamina din anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel, mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii au aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se datoreaza tocmai efectului placebo. Cuvantul placebo provine din limba latina si inseama voi face pe plac. Bolnavii de Alzheimer nu pot manifesta efectul placebo. Specialistii pun acest lucru pe seama pierderii capacitatii cortexului prefrontal de a avea asteptari. Copiii raspund mai bine la efectul placebo decat adultii. Nu exista nicio legatura intre capacitatea unei persoane de a fi hipnotizate si efectul placebo, au demonstrat cercetatorii. Cuvantul obecalp, adica placebo scris invers, a fost folosit prima data in 1998 de un doctor australian. Termenul se utilizeaza uneori in conversatiile dintre medici, cand acestia nu vor sa fie intelesi de pacienti. Efectul placebo se manifesta si in cazul reactiilor adverse

Mai mult, alte studii demonstreaza nu numai ca efectul tratamentului placebo poate fi eficient, dar de multe ori pacientii pot manifesta chiar si efectele secundare ale medicamentului pe care cred ca il iau. Cu alte cuvinte, efectele secundare resimtite de un pacient care ia o pastila inactiva din punct de vedere medical, crezand ca este un anticonvulsiv, pot fi asemanatoare cu cele ale unui anticonvulsiv real. In acelasi timp, daca un pacient ia acelasi tip de pastila inactiva crezand ca e vorba de un antidepresiv, am putea sa remarcam efecte secundare diferite de cele din primul caz. Utilitatea efectului placebo in medicina si cercetare Desi numeroase studii le demonstreaza eficienta, prescrierea tratamentelor de tip placebo ramane inca o practica periculoasa. Folosirea acestora ar putea intarzia descoperirea simptomelor grave, iar imbunatatirea starii clinice pare sa fie mai lenta decat in cazul in care se folosesc medicamente reale. In plus, s-a demonstrat ca unii pacienti sunt imuni la efectul tratamentelor placebo. In ciuda acestor riscuri, tratamentele placebo sunt folosite de numerosi medici din intreaga lume. Vitaminele, de exemplu, sunt adesea prescrise pentru a trata simptome care nu indica afectiuni grave. De asemenea, tratamentele placebo pot fi prescrise pentru a pacali tendinta unor pacienti de a folosi medicamente puternice atunci cand nu sunt cu adevarat necesare. Riscurile asociate cu prescrierea tratamentelor placebo este in continuare un subiect de controversa. Criticii sustin ca medicii care folosesc placebo incalca juramantul lui Hipocrat, care cuprinde indatoririle morale ale unui medic in exercitarea profesiunii sale. Ei sustin ca pacientii pot fi dezamagiti daca afla ca medicul le-a prescris un medicament inactiv, pierzandu-si astfel increderea in specialisti. Efectul placebo isi gaseste totusi o utilitate reala in domeniul cercetarii medicale. Exista, de exemplu, un tip de experiment care se aplica medicamentelor nou-create. Acesta implica doua grupuri de participanti. Persoanele din primul grup primesc medicamentul nou descoperit, in timp ce cei din cel de-al doilea grup primesc un medicament placebo. Evaluatorul nu stie care este grupul care a primit medicamentul placebo pana nu a analizat rezultatele. Acest tip de experiment asigura obiectivitatea evaluatorilor in procesul de cercetare. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EFECTUL PLACEBO Efectul placebo va depinde foarte mult de placebo insusi, de medicul care il prescrie si de pacientul care il primeste. * Factorii legati de substant * S-a demonstrat ca intensitatea efectului placebo poate sa depinda de modul de administrare a medicamentului. Putem clasifica in ordinea descrescatoare a eficacitatii, injectiile intravenoase, injectiile intramusculare, picaturile, comprimatele sau capsulele, supozitoarele. * Prezentarea medicamentului este si ea importanta. In ceea ce priveste culoarea, studiile au aratat, de exemplu, ca albastrul deschis favorizeaza eficacitatea tranchilizantelor si culoare maro, cea a laxativelor. O forma sau o marime neobisnuite, gustul (amar) pot si ele sa amplifice efectul placebo. * Noutatea, pretul mare, numele medicamentului (compozitia lui prezentata uneori in termeni latini), eliberarea numai pe reteta sunt si ei factori favorizanti. * Factorii legati de medic Personalitatea medicului joaca cu siguranta un rol important in efectul placebo al medicamentului pe care il prescrie. O atitudine primitoare si plina de caldura, atentia si interesul aratat nu numai problemelor de sanatate ale pacientului, ci si intregi sale personalitati, durata timpului consultatiei, persuasiunea medicului

asupra eficacitatii terapeuticii, personalizarea ingrijirilor medicale, toate acestea pot sa creasca actinea placebo a oricarei terapeutici. * Factori legati de bolnav * Sensibilitatea la efectul placebo ar fi mai crescuta la subiectii anxiosi, deprimati, pasivi. * La acelasi individ, efectul placebo al unui medicament scade atunci cand pacientul dobandeste o mai buna cunoastere a bolii sale si a efectelor tratamentului. * Increderea in capacitatea medicului amelioreaza eficacitatea oricarei terapeutici. PLACEBO 'IMPURE' Unele laboratoare propun medicamente ale caror indicatii nu corespund simptomelor pe care acestea pot sa le trateze. Aceste medicamente sunt numite atunci placebo impure caci, in acest caz, ele nu vor putea sa actioneze decat prin efectul placebo. Folosirea acestor substante trebui sa fie interzisa caci, din cauza existentei proprietatilor lor farmacologice, pot totusi sa provoace efecte nedorite, la care nu avem dreptul sal expunem pe pacient. EFECTUL NOCEBO Se numeste efect nocebo orice neplacere care poate sa apara in administrarea unei substante inerte (placebo). Cele mai frecvente manifestari ale efectului nocebo sunt in ordine descrescatoare: somnolenta (25% din cazuri), oboseala, tulburari digestive, dificultati in concentrare, dureri de cap, bufeuri de caldura, tremuraturi Nocebo pericolul unui efect placebo inversat Efectul placebo are un corespondent la fel de puternic, ns cu efecte contrare: aa-numitul efect nocebo. Mai nti, reamintim ce este efectul placebo: Denumirea sa vine de la forma de viitor a verbului latine placeo, placere, putnd fi tradus drept voi plcea sau voi fi plcut. n general, e vorba de inducerea unor efecte pozitive prin administrarea unor substane sau a unor metode de tratament neutre. De exemplu, atunci cnd v tiai la deget, vine un prieten i v spune c are o crem minune, adus din Japonia, care vindec arsurile nu numai fr probleme, dar i foarte repede. V dai cu crema respectiv i, ntr-adevr, arsura se vindec ntr-un timp record. Peste o sptmn ns, prietenul c mrturisete c, de fapt, crema nu era din Japonia i nici mcar mpotriva arsurilor, ci o banal alifie pentru fa. Atunci, ce a determinat vindecarea rapid? Efectul placebo faptul c ai crezut c v vei vindeca repede i fr probleme a fcut ca acest lucru s se ntmple! Efectul nocebo reprezinta reversul efectului placebo. Este vorba de gndurile negative pe care chiar noi le fabricm, ptrund n subcontient i apoi fac ca lucrurile s se petreac pe ct de ru le anticipasem. De exemplu, dac ne temem att de mult de o anumit boal nct ajungem obsedai de ea, avem toate ansele ca, n cele din urm, char s ne mbolnvim de boala respectiv. Practic, teama exagerat, ateptrile negative legate de viitor pot fi considerate drept o credin intim, personal, n ru. i, creznd n ru, atragi rul. Pentru a v da seama de puterea efectului nocebo, putei verifica rezultatele sondajelor de opinie, la ntrebri precum: n ce direcie credei c se ndreapt Romnia? sau credei c peste un an v va fi mai bine, sau mai ru? Majoritatea celor intervievai rspund ntr-o manier pesimist, nefiind de mirare c apoi li se ntmpl exact lucrurile rele pe care au declarat c le ateapt, invitndu-le practic, n viaa lor.Oare nu e mai bine ca, n loc s v spai singur groapa prin efectul nocebo, s folosii puterea demonstrat a gndirii pozitive i a efectului placebo.