Relieful. Cmpiile, care dein cel mai mare potenial agricol, concentreaz majoritatea oamenilor.

Munii au constituit locul de refugiu al populaiilor, regiunile muntoase fiind uneori un mediu mai sntos dect cmpiile, deoarece lipsesc insectele parazite i microbii, care duc la boli infecioase grave. Clima i vegetaia. Climatele tropicale umede, favorizate de musoni, permit o concentrare numeroas a populaiei. n regiunile deertice, datorit lipsei apei, oamenii se instaleaz mai greu. Rolul vegetaiei este mai nuanat. Pdurile Amazoniei sunt foarte slab populate, pe cnd pdurile tropicale din Indonezia i China de Sud concentreaz o populaie numeroas. Cursurile de ap i zonele litorale au fost exploatate din Antichitate datorit resurselor nutritive i posibilitilor de comunicaie. Cele mai mari i numeroase aglomerri se gsesc localizate n regiunile litorale i n lungul fluviilor Gange, Changjiang i Nil. Efectele nefaste ale inundaiilor sunt compensate de aportul de soluri fertile. Resursele naturale au determinat mari deplasri i concentrri de populaie. EUROPA constituie a doua regiune ca grad de populare, fiind inclus n ariile de formare a omului. Alturi de condiiile naturale, la creterea densitii au contribuit dezvoltarea industriei, a tehnicilor agricole i activitile din sectorul teriar. Densiti foarte mici apar n Islanda -3 loc/km i foarte mari n Olanda - 383 loc/km.