Marcu Denis Clasa a X-a A

Colegiul National de Informatica

Marcu Denis Clasa a X-a A

Colegiul National de Informatica

Spiritul legilor Charles Montesquieu

Cartea I. Omul in starea de natura, separat de orice religie, in mijlocul disputelor in care se afla, nu cunoaste alte legi decat cele comune tuturor animalelor, dreptul celui mai puternic; Cartea II-a. Putem distinge cele trei tipuri de guvernamint: republica, monarhia si despotismul. Cartea III-a. Potrivit principiului celor trei sisteme de guvernamint, democratia este comoara sistemului de organizare a statului, acest lucru facand referire la egalitate. Cartea IV-a. In interiorul fiecarui sistem de guvernamant legile educatiei ar trebui sa fie in relatie directa cu principiul specific acelui guvernamant. Cartea V-a. Legile elaborate de legislator ar trebui sa fie in conformitate cu principiul fiecarui sistem de guvernamant. Cartea a VI-a si a VII-a. Difenta principiilor celor trei sisteme de guvernamant ar trebui sa produca numeroase deosebiri in numarul si obiectivul legilor, in formele de judecata si in natura pedepselor. Cartea VIII si a IX-a. C. de Montesquieu, dupa ce a studiat fiecare sistem de guvernamant in particular, le va examina ulterior in relatiile pe care le poarta cu celelalte, dar doar dintr-un punct de vedere foarte general, ca si cum am spune, doar in legatura cu ceea ce face referire la natura si principiile lor. Cartea a X-a. Statele, la fel ca si oamenii, au dreptul de-a ataca pentru a-si rezerva propria existenta; de la dreptul de-a declansa razboi, a izvorit dreptul de-a efectua cuceriri. Cartea a XI-a. Aceasta libertate politica de care fiecare cetatean ar trebui sa se bucure este legea comuna a tuturor sistemelor de guvernamant, cel putin a celor moderate si in consecinta una justa. Cartea a XII-a Libertatea politica gandita in relatiile dintre cetatenii sai, consta in acea securitate in care ei traiesc sub protectia legii, sau cel putin in credinta existentei ei, ceea ce face ca niciun cetatean sa nu simta vreun fel de teama in fata unui alt cetatean. Cartea a XIII-a. Dimensiunea taxelor ar trebui sa fie direct proportionale cu libertatile publice. Cartea a XIV-a. Acele situatii particulare ce sunt independente de natura sistemului de guvernamant si in functie de care ar trebui sa fie adaptate legile. Cartea a XV-a. Practicarea sclaviei, masura ce este stabilita in tarile calde din Asia si America, si respinsa in tarile temperate din Europa. Cartea a XVI-a. Alaturi de sclavia civila poate fi plasata sclavia domestica, ori cea in care sunt mentinute femeile in anumite state. Cartea a XVII-a. Daca climatul are o atat de mare influenta asupra sclaviei domestice si civile, el nu are mai putina influenta asupra sclaviei politice; acest lucru se refera la ceea ce face ca o natiune sa fie supusa unei alte natiuni.

Marcu Denis Clasa a X-a A

Colegiul National de Informatica

Cartea a XVIII-a. In ceea ce priveste legile in legatura cu natura solului, este destul de limpede ca democratia este mult mai bine adaptata decat monarhia in acele state cu un sol mai arid, unde terenul ofera prilejul pentru dezvoltarea tuturor meseriilor. Cartea a XIX-a Relatiile pe care le poarta statele unele fata de celelalte sunt bazate in principal pe schimburile comerciale. Cartea a XXI-a. Ofera o istorie a diferitelor revolutii; Cartea a XXII-a. Datorita faptului ca utilizarea banilor constituie o parte considerabila din obiectivele comertului si principalul sau instrument, este de parere ca ar trebui, ca o consecinta a acestui fapt, sa tratam diferitele operatiuni efectuate in acest sens prin intermediul banilor, a schimbului, a platii datoriei publice, a imprumutului si cametei, a regulilor si limitelor pe care le fixeaza si pe care le distinge, cu mare acuratete, tocmai plecand de la aceste excese pe care el le condamna intr-un mod atat de just, considerindu-le drept speculatii financiare. Cartea a XXIII-a. Populatia si numarul locuitorilor se afla in imediata conexiune cu comertul; si casatoria, avand drept obiect cresterea numarului populatiei. Cartea a XXIV-a si a XXV-a. Religii ce formeaza in interiorul majoritatii statelor un obiectiv esential al guvernarii. Cartea a XXVI-a. Oamenii sunt guvernati de diferite tipuri de legi. Cartea a XXVII-a si a XXIX-a. Aceste principii care prescriu natura legilor si determina obiectivele lor, ar trebui sa triumfe deasemenea si prin maniera in care sunt adoptate. Cartea a XXVII-a si a XXVIII-a. Pentru a da cateva exemple in favoarea argumentelor sale, Montesquieu a ales doua popoare diferite, printre cele mai respectate in intreaga lume si a caror istorie ridica cel mai mare interes Roma si Franta. Cartea a XXX-a si a XXXI-a. In principal, subiectul se extinde asupra legilor Feudale.

Marcu Denis Clasa a X-a A

Colegiul National de Informatica

Cartea a II-a Cele trei tipuri de guvernamint sunt republica, monarhia si despotismul. In regimul republican, poporul compune corpul politic ce detine suveranitatea puterii. In regimul monarhic, o singura persoana guverneaza prin intermediul legilor fundamentale. Regimul despotic nu cunoaste alte legi decat vointa suveranului, sau mai degraba a tiranului. Cele trei tipuri de guvernamant pe care le include sunt tot atat de distincte, incat ele nu au propriu-zis nimic in comun; si cu toate acestea, toate sistemele de guvernamant pe care le cunoastem participa unele la compunerea celorlalte. De aceea este necesarsa formam clase particulare din aceste trei tipuri, iar apoi sa determinam legile ce sunt potrivite pentru fiecare dintre ele; dupa aceea va fi usor sa adaptam aceste legi fiecarui sistem particular de guvernamant, dupa cum acestea pot apartine, intr-o cantitate mai mare sau mai mica, fata de una sau alta dintre aceste forme. Legile principale in relatie cu natura democratiei sunt acelea potrivit carora poporul este intr-o anumita privinta suveranul. Natura monarhiei necesita ca intre monarh si popor sa existe un corp politic pe care legea sa-l investeasca cu incredere, care ar trebui sa fie un mediator intre supusi si principe. Natura despotismului impune ca tiranul sa-si exercite autoritatea fie direct, prin sine, fie printr-un reprezentant al sau.