Drept administrativ 1

1. Administratia public se caracterizeaza prin aceea ca: a. se identific cu administratia de stat; b. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a

altor institutii publice;

c. este strns legat de puterea executiv si se confund cu aceasta. ANS: B 2. Sunt principii ale administratiei publice: a. principiul legalittii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice; b. principiul ierarhiei autorittilor si actelor administrativ-fiscale; c. principiul transparentei decizionale. ANS: C 3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite ntre: a. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale; b. Guvern si ministere, n cadrul unor raporturi de subordonare; c. Guvern si autoritti ale administratiei publice locale, n cadrul unor raporturi de

tutel administrativ.
ANS: B 4. Nu sunt principii ale administratiei publice: a. principiul discontinuittii; b. principiul operativittii; c. principiul oportunittii. ANS: A 5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaz prin

urmtoarele: a. ntre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exist relatii speciale; b. n statele cu sistem de guvernmnt bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv; c. n statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.
ANS: B 6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaz prin

urmtoarele: a. functiile de demnitate public din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unittile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare; b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante; c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra n relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruprile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minorittilor nationale.
ANS: A 7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaz prin

urmtoarele aspecte: a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fat de stiinta administratiei; b. stiinta administratiei se preocup la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice; c. ntre dreptul administrativ si stiinta administratiei exist o relatie similar celei existente ntre dreptul public si dreptul privat, ntre administratia public si administratia privat. 1

ANS: B 8. Principiul fundamental al administratiei publice este: a. principiul legalittii; b. principiul organizrii ierarhice; c. principiul realizrii programului de Guvernare. ANS: A 9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ: a. Hotararile Guvernului; b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate n unittile administrativ-

teritoriale;
c. doctrina si jurisprudenta. ANS: A 10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotrrile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de ctre autorittile

administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii; b. Constitutiile Romaniei c. contractele administrative.
ANS: A 11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor: a. acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului administrativ, care

se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii si se stabilesc numai n activitatea organelor administratiei publice; b. acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului administrativ, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii; c. acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului, n general, si a dreptului administrativ, n special, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii.
ANS: B 12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate: a. numai n activitatea organelor administratiei publice; b. n activitatea organelor administratiei publice si n domeniul de activitate al altor

autoritti publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autorittii judectoresti ori n domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public; c. numai n domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.
ANS: B 13. Cea mai des ntlnit categorie de raporturi juridice de drept administrativ este: a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhic; b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor

administratiei publice;
c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fat de organele

administratiei publice.
ANS: C 14. Performantele organelor administratiei publice sunt n direct legtur cu: a. calitatea oamenilor care formeaz personalul acestora; b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ

subsecvent de organizare si functionare;

c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la

dispozitie de ctre stat.

ANS: A

15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscrile

dispuse n cadrul activittii lor specifice; b. de la bugetul de stat, n completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionrii institutiei publice n raport cu domeniul specific de activitate; c. din fondurile cu caracter nerambusabil.
ANS: A 16. Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul

sa actioneze: a. acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim de autoritate suprem n domeniul specific de activitate; b. acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim de drept administrativ, pe baza si n executarea legii; c. acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.
ANS: B 17. Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice: a. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si

n executarea legii, efectund acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale; b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii, efectund operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constnd n acte administrative si/sau simple operatii materiale; c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii.
ANS: A 18. Atributia public este definit ca fiind: a. operatiunea administrativ prin a crei ndeplinire se realizeaz competenta

organului administratiei publice;

b. nvestirea legal cu anumite prerogative; c. dreptul de a lua o anumit decizie si obligatia de a face acest lucru. ANS: B 19. Capacitatea de drept administrativ reprezint: a. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si n executarea

legii; b. competenta de a face acte administrative; c. dreptul pe care l au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ.
ANS: C 20. Sunt elemente constitutive ale personalittii juridice a organelor administratiei publice: a. existenta unui colectiv cu o organizare de sine stttoare, ceea ce nseamn o

structur intern, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care s-i permit s participe la raporturile juridice ; b. un patrimoniu propriu, constnd n capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaz colectivul a crui expresie este persoana juridic; c. un anumit scop, n acord cu interesele generale ale partidului de guvernmnt, n raport cu care se defineste capacitatea sa juridic.
ANS: A

21. n cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept

consecinta: a. lipsa calittii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, lipsa capacittii juridice att n dreptul constitutional ct si n dreptul administrativ; b. lipsa calittii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, lipsa capacittii juridice n dreptul administrativ, dar nu si n dreptul constitutional; c. lipsa calittii de subiect de drept civil nu echivaleaz cu lipsa unei capacitti juridice n dreptul constitutional sau n dreptul administrativ.
ANS: C 22. Organele administratiei de stat se nfiinteaz prin urmatoarele acte administrative: a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior; b. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei; c. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativ, executiv sau

judectoreasc.
ANS: B 23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice: a. capacitatea juridic de drept civil; b. personalitatea juridic; c. competenta. ANS: C 24. Prin structur teritorial a sistemului administratiei publice se ntelege: a. clasificarea organelor administratiei publice n functie de unitatea administrativ-

teritorial n raza creia si au sediul;

b. temeiul de drept al mprtirii organelor administratiei publice n organe centrale,

organe locale si autoritti autonome;

c. organizarea sistemului administratiei publice n raport cu teritoriul statului si al

unittilor administrativ-teritoriale.
ANS: C 25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice: a. criteriul teritorial; b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare; c. criteriul functional. ANS: A 26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se mpart n: a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice; b. organe centrale si organe locale; c. Parlament, Guvern, ministere si autoritti ale administratie publice. ANS: B 27. Atributiile generale ale Presedintelui Romniei privesc: a. legiferarea mpreuna cu Parlamentul Romaniei; b. domeniul politicii externe; c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor. ANS: B 28. Atributiile Presedintelui Romniei ca sef al Executivului privesc: a. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru; b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de ncredere acordat de

Parlament;
c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, n caz de remaniere. ANS: C

29. Pot fi atacate n contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romniei care

privesc: a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului n caz de remaniere; c. aplicarea regimului strii de rzboi, al strii de asediu sau al strii de urgent, n cazul n care au fost emise cu exces de putere.
ANS: C 30. Limita maxim a mandatului Guvernului este dat de: a. durata mandatului Parlamentului; b. adoptarea unei motiuni simple; c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat. ANS: A 31. Guvernul si exercit mandatul pn la data: a. validrii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camer n parte, moment

n care se consider c Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar; b. constatrii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat; c. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.
ANS: A 32. Guvernul este alctuit din urmatorii demnitari: a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organic b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege

organic;
c. primul-ministru si ministri. ANS: A 33. Functia de membru al Guvernului este incompatibil cu: a. exercitarea functiei de deputat sau senator; b. exercitarea unei functii de reprezentare profesional salarizat n cadrul

organizatiilor cu scop comercial;

c. exercitarea unei functii publice n serviciul unei organizatii strine prevzute n

acordurile si conventiile la care Romnia este parte.

ANS: B 34. Mandatul de membru al Guvernului nu nceteaz in una dintre urmatorele situatii: a. n urma demisiei; b. n urma pierderii drepturilor electorale; c. n urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia. ANS: C 35. Actele Guvernului se adopt astfel: a. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului; b. cu majoritate calificat, n cazul participrii la sedint a Presedintelui Romniei; c. cu votul a 2/3 din numrul membrilor Guvernului, n cazul actelor care privesc

ordinea public si siguranta national.

ANS: A 36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de: a. majoritatea calificat a membrilor; b. majoritatea membrilor; c. toti membrii Guvernului. ANS: B

37. Proiectele de hotrri si de ordonante supuse adoptrii Guvernului pot fi initiate de: a. ministere; b. prefecturi; c. consiliile judetene si consiliile locale, n nume propriu. ANS: A 38. Autorittile administrative autonome se pot nfiinta prin unul din urmatoarele acte

normative: a. prin hotrre a Guvernului; b. prin hotrre a consiliului local sau judetean n raport cu interesul public, local sau judetean; c. prin lege organic.
ANS: C 39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei

publice centrale si desfsoar activitatea: a. n coordonarea Guvernului; b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament; c. n afara oricarui control constitutional.
ANS: B 40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au

urmatoarele caracteristici: a. sunt sustrase controlului Guvernului; b. pot fi sustrase oricrei forme de control; c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioar institutiei administrative autonome emitente.
ANS: A 41. Au statutul de autoritti administrative autonome: a. Avocatul Poporului; b. Curtea Constitutional; c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor

Publice.
ANS: A 42. Institutia prefectului reprezinta: a. un organ al administratiei publice locale; b. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avnd competent teritorial

limitat la unitatea administrativ-teritorial n care si desfsoar activitatea;

c. o institutie administrativ autonom, avnd competent teritorial limitat la

unitatea administrativ-teritorial n care si desfsoar activitatea.

ANS: B 43. Prefectul este numit si revocat de: a. de Guvern; b. la propunerea primului-ministru; c. cu consultarea partidelor politice, care formeaz coalitia de guvernare. ANS: A 44. Institutia prefectului si desfsoar activitatea potrivit urmatoarelor principii: a. potrivit principiului subordonrii ierarhice fat de Guvern si Ministerul

Administratiei si Internelor;
b. potrivit principiului autonomiei locale, n raport cu autorittile administratiei

publice locale;
c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile

administratiei publice locale.

ANS: A

45. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari

publici: a. naltilor functionari publici; b. persoanelor care ocup functii de demnitate public; c. personalului autorittilor administratiei publice locale.
ANS: A 46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele: a. verificarea legalittii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate

sau emise de autorittile administratiei publice locale si judetene;

b. stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale si judetene, a

priorittilor de dezvoltare teritorial;

c. exercitare controlului de tutel administrativ. ANS: C 47. In exercitarea atributiilor legale ce i revin, prefectul emite: a. decizii; b. instructiuni; c. ordine. ANS: C 48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele: a. principiul descentralizrii serviciilor publice; b. principiul deconcentrrii serviciilor publice de interes local; c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate. ANS: A 49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati: a. autoritti reprezentative ale administratiei publice locale; b. autoritti deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ; c. autoritti cu competent special n limitele unittii administrativ-teritoriale. ANS: A 50. Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si sunt: a. autoritti administrative autonome; b. autoritti ntre care se stabilesc si raporturi de subordonare; c. autoritti ntre care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare. ANS: A 51. Consiliul judetean este o autoritate: a. autoritate a administratiei publice care asigur conducerea activittii consiliilor

locale comunale si orsenesti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judetean; b. autoritate a administratiei publice cu competent general n limitele unittii administrativ-teritoriale; c. autoritate deconcentrat a administratiei publice locale.
ANS: B 52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel: a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat; b. pe baza scrutinului uninominal; c. potrivit principiului reprezentrii proportionale. ANS: C

53. Mandatul de consilier n consiliul local sau judetean poate nceta nainte de termen in una

din urmatoarele situatii: a. prin revocare; b. prin pierderea drepturilor electorale; c. pentru lips nemotivat la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului..
ANS: B 54. Consiliul local si desfsoar activitatea n cadrul unor sedinte: a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului; b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective; c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumtate din numrul

consilierilor.
ANS: A 55. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel: a. sunt legal constituite dac este prezent majoritatea calificat a consilierilor n

functie, prezenta acestora la sedint fiind obligatorie;

b. sunt publice; c. sunt conduse de cel mai vrstnic dintre consilieri. ANS: B 56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotrrile consiliului local se adopta astfel: a. se adopt cu votul majorittii membrilor consiliului; b. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopt cu votul majorittii

consilierilor n functie;
c. trebuie s fie semnate de presedintele de sedint si contrasemnate pentru legalitate

de primarul localittii.
ANS: B 57. Consiliul local poate fi dizolvat n una din urmatoarele situatii: a. 3 hotrri, adoptate ntr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate n mod

irevocabil de instanta de contencios administrativ;

b. nu se ntruneste timp de 3 luni n cursul unui an; c. nu a adoptat nici o hotrre n 3 sedinte ordinare consecutive. ANS: C 58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele: a. stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale comunale si

orsenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistic general a unittilor administrativ-teritoriale componente; b. adoptarea de hotrri privind avizarea nfiintrii de societtile comerciale n raza teritorial a unittii administrativ-teritoriale; c. adoptarea de hotrri privind privatizarea societti comerciale pe care le-a nfiintat si la care exercit toate drepturile aferente actiunilor detinute.
ANS: A 59. Consiliul judetean si desfsoar activitatea in una dintre urmatoarele forme: a. n sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui; b. n sedinte ordinare o dat la dou luni, la convocarea secretarului general al

judetului; c. n sedinte ordinare o dat la dou luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci cnd acesta se afl n imposibilitate temporar de a-si ndeplini atributiile.
ANS: C

60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolv de drept n una dintre urmtoarele situatii: a. nu se ntruneste timp de 3 luni consecutive; b. nu a adoptat, n 2 sedinte ordinare, nici o hotrre; c. numrul consilierilor se reduce sub dou treimi si nu se poate completa prin

supleanti.
ANS: C 61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibil cu una dintre urmtoarele

functii: a. functia de consilier local; b. functia de cadru didactic; c. orice functie n cadrul unei asociatii neguvernamentale.
ANS: A 62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibil cu una dintre urmtoarele

functii: a. functia de reprezentant al unittii administrativ-teritoriale n adunrile generale ale societtilor comerciale de interes local; b. functia de membru al adunrii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comercial; c. functia de reprezentant al statului n adunarea general a unei societti comerciale de interes national.
ANS: B 63. Mandatul primarului nu nceteaz nainte de termen in una dintre situatiile urmatoare: a. n situatia n care si schimb domiciliul ntr-o alt unitate administrativ-teritorial,

dar n acelasi judet; b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume n acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate; c. n situatia n care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.
ANS: C 64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele: a. aprobarea bugetului local si contul de ncheiere a exercitiului bugetar; b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si n executarea

bugetului aprobat de consiliul judetean;

c. luarea de msuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgent. ANS: C 65. n exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de

acte administrative: a. dispozitii cu caracter normativ sau individual; b. ordine si instructiuni; c. decizii.
ANS: A 66. Actele emise de primar se contrasemneaz de ctre: a. presedintele de sedint al consiliului local; b. secretarul comunei sau orasului; c. secretarul consiliului local. ANS: B

67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit n functie prin unul din

urmatoarele acte administrative: a. dispozitie a primarului; b. hotrre a consiliului local; c. ordin al prefectului.
ANS: C 68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii : a. avizarea proiectelor de hotrri ale consiliului local; b. asumarea rspunderii pentru legalitatea hotrrilor consiliului local; c. contrasemnarea hotrrilor consiliului local pe care le consider legale. ANS: C 69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe

urmatoarele: a. legalizarea semnturii primarului de pe hotrrile consiliului local; b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate; c. pregtirea lucrrilor consiliului local supuse aprobrii consiliului judetean.
ANS: B 70. Primria nu este: a. o structur functional cu activitate permanent, format din primar, viceprimar,

respectiv viceprimari, secretarul localittii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local; b. o structur functional, fr personalitate juridic si fr competent proprie; c. o structur functional care emite si adopt acte juridice administrative, si nu doar operatiuni administrative si acte materiale.
ANS: C 71. Sunt trsturi caracteristice ale functiei publice, intre altele, si urmtoarele: a. este o situatie juridic reglementat legal, n sensul c drepturile si obligatiile care

formeaz continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire n functie emise de ctre organele administratiei publice; b. reprezint un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capt un adevrat statut propriu si particip la realizarea competentei ntregului sistem al administratiei publice; c. are caracter continuu n sensul c existenta drepturilor si obligatiilor care formeaz continutul su dureaz atta timp ct dureaz competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaz, fr intermitente.
ANS: C 72. Functia public se caracterizeaz si prin urmtoarele trsturi: a. apartine numai functionarului public, nvestit cu realizarea competentei ce revine

organului administratiei publice din care face parte;

b. exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care formeaz continutul su

reprezint o facultate la aprecierea titularului functiei;

c. drepturile si obligatiile care formeaz continutul functiei publice nu sunt exercitate

n regim de putere public.

ANS: A 73. Sunt principii ale exercitrii functiei publice, intre altele, si urmatoarele: a. principiul transparentei, potrivit cruia exercitarea functiei publice implic

furnizarea ctre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei; b. principiul eficientei si eficacittii, potrivit cruia functia public trebuie exercitat cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodat, cu urmrirea celui mai bun rezultat social pentru cettean si/sau colectivitate; c. principiul impartialittii, n sensul c functia public va trebui s fie exercitat fat de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intr sub incidenta reglementrii aplicabile.
ANS: B

10

74. n raport cu nivelul studiilor necesare ocuprii lor, functiile publice se mpart n trei clase: a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii

superioare de lung durat, absolvite cu diplom de licent sau echivalent; b. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diplom de licent; c. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diplom.
ANS: A 75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale: a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant; b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant; c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent. ANS: A 76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplic urmatoarelor

categorii de functionari publici: a. functionarilor publici din administratia public; b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului; c. cadrelor didactice.
ANS: A 77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplic urmatoarelor

categorii de functionari publici: a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului; b. functionarilor publici din autoritatea vamal; c. functionarilor publici din politie.
ANS: A 78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care si desfsoar activitatea n

cadrul urmtoarelor structuri: a. aparatul de lucru al Guvernului; b. structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei; c. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.
ANS: A 79. Categoria naltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite n una

dintre urmtoarele functii: a. consilier de stat; b. secretar de stat; c. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.
ANS: B 80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite n una dintre

urmtoarele functii publice: a. secretar general al ministerului; b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei; c. sef de serviciu si sef de birou.
ANS C 81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele: a. s aib vrsta de minim 21 de ani mpliniti; b. s aib exclusiv cettenia romn; c. s cunoasc limba romn, scris si vorbit. ANS: C

11

82. Calitatea de functionar public este compatibil cu una din urmatoarele calitati: a. calitate de membru al unui grup de interes economic; b. calitatea de reprezentant al institutiei publice n cadrul unor organisme sau organe

colective de conducere constituite n temeiul actelor normative n vigoare;

c. calitatea de mandatar al unei persoane n ceea ce priveste efectuarea unor acte n

legtur cu functia public pe care o exercit.

ANS: B 83. Functionarul public este n conflict de interese dac se afl n una dintre urmtoarele

situatii: a. este chemat s rezolve cereri, s ia decizii sau s participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial; b. particip n cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau rud de gradul IV; c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie s le ia n exercitarea functiei publice.
ANS: C 84. Organizarea si dezvoltarea carierei n functia public se realizeaza si pe baza unuia din

principiile urmatoare: a. principiul concurentei loiale; b. principiul egalittii de sanse; c. principiul motivrii deciziilor luate.
ANS: B 85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevzute de lege, intre altele, si urmatoarele: a. dreptul la opinie, n virtutea cruia este interzis orice discriminare pe criterii de

apartenent sindical, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexual, stare material, origine social sau de orice alt asemenea natur, cu exceptia celor de natur politic; b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a crei competent o realizeaz; c. dreptul la grev.
ANS: C 86. Sunt, potrivit legii, intre altele, ndatoriri ale functionarilor publici: a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice

sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;

b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea public sau particular a

convingerilor si preferintelor politice;

c. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect,

pentru el sau pentru altii, n legtur cu exercitarea atributiilor de serviciu.

ANS: A 87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni: a. detasare, care reprezint msura unilateral dispus de conducere pe timp nelimitat

prin care functionarul public subordonat are obligatia de a ndeplini functia public n interesul unei alte autoritti sau institutii publice, unde urmeaz s functioneze, de regul ntr-o alt localitate; b. delegare, care reprezint msura permanent dispus de conducerea autorittii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a ndepliniri activitti n interesul, dar n afara organului din care face parte; c. prin schimbarea definitiv sau temporar a unora dintre atributiile ce revin functionarului public.
ANS: C

12

88. Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizeaz: a. n interesul autorittii sau institutiei publice care deleag si al functionarului public

delegat; b. n interesul autorittii sau institutiei publice care deleag; c. n interesul functionarului public delegat.
ANS: B 89. Detasarea functionarului public se dispune: a. n interesul autorittii sau institutiei publice care dispune detasarea; b. pentru o perioad de cel mult 6 luni; c. pentru o perioad de 12 luni. ANS: B 90. Transferul functionarului public se poate face: a. n interesul serviciului, n mod unilateral de ctre autoritatea sau institutia public

din care face parte functionarul si numai n interesul autorittii sau institutiei publice la care se face transferul; b. n urma aprobrii cererii de transfer de ctre conductorul autorittii sau institutiei publice de la care se transfer functionarul public; c. n interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.
ANS: C 91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc n una din urmtoarele

situatii: a. cnd functionarul public a fost transferat n interesul serviciului; b. desfsoar activitate sindical pentru care este prevzuta suspendarea, n conditiile legii; c. este disprut.
ANS: B 92. Raportul de serviciu al functionarului public nceteaz de drept in una din urmatoarele

situatii: a. la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoresti de declarare a mortii functionarului public; b. ca urmare a constatrii nulittii absolute a actului administrativ de numire n functia de demnitate public, de la data la care nulitatea a fost constatat prin hotrre judectoreasc definitiv; c. la data expirrii termenului pe care a fost exercitat, cu caracter permanent, functia public.
ANS: A 93. ncetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia public, pentru motive

neimputabile functionarului public, n unul din urmtoarele cazuri: a. starea snttii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare functiei publice detinute; b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare n functia public ocupat de ctre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive nentemeiate, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de reintegrare; c. pentru incompetent profesional n cazul obtinerii calificativului "satisfctor" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioad de 2 ani consecutivi.
ANS: A

13

94. Raportul de serviciu va nceta prin destituirea functionarului public n urmtoarele cazuri: a. starea snttii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatat prin decizie

a organelor competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare functiei publice detinute; b. ca sanctiune disciplinar, aplicat pentru svrsirea repetat a unor abateri disciplinare; c. dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaz pentru ncetarea acestuia ntr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
ANS: B 95. Nu constituie abateri disciplinare svrsite de functionarii publici: a. ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; b. stabilirea de ctre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii n

vederea solutionrii cererilor acestora;

c. neglijenta n rezolvarea lucrrii. ANS: C 96. Rspunderea disciplinar a functionarilor publici este guvernat de urmtoarele principii de

drept: a. principiul proportionalittii abaterii disciplinare si urmrilor acesteia; b. principiul unicittii rspunderii disciplinare; c. principiul celerittii si operativittii tragerii la rspundere penala.
ANS: B 97. Din punct de vedere al statutului, Agentia National a Functionarilor Publici este: a. o autoritate administrativ autonom care asigur managementul functiei publice si

al functionarilor publici;
b. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fr personalitate juridic,

aflat n subordinea Ministerului Muncii, Solidarittii Sociale si Familiei; c. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigur managementul functiei publice si al functionarilor publici.
ANS: C 98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotrrile de Guvern, legile organice, hotrrile prefectului; b. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor; c. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor. ANS: B 99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si

institutii: a. organe de specialitate ale administratiei publice; b. administratia ministerial deconcentrat n teritoriu; c. institutii administrative autonome.
ANS: B 100. Centralizarea administratiei publice presupune: a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul trii ntr-o administratie ierarhizat,

unificat; b. autorittile locale sunt autonome si adopt toate msurile necesare pentru ndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central; c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat.
ANS: c

14