P. 1
opere literare

opere literare

|Views: 265|Likes:
Published by Mihaela Juncu

More info:

Published by: Mihaela Juncu on Oct 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2015

pdf

text

original

COMENTARII LITERARE - romane, povestiri, fabule, schite EXPRIMAREA SCRISA Elaborarea unei compuneri solicita capacitatea de exprimare scrisa

. Capacitatea de exprimare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste :  sa rezume un text literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta;  sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;  sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);  sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala:cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;  sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si de exprimare corecta;  sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare. Modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta — dispar: — unele semne de punctuatie: [?], [!], [...], [„...”], [—] si unele virgule; 42754xyr65koh6c — unele parti de vorbire: interjectii, substantivele sau pronumele in cazul vocativ; — apar: — verbe de declaratie: a zice, a spune, a intreba, a raspunde etc; yo754x2465kooh — elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare, adverbe si pronume relative etc.); — se modifica: — persoana pronumelor personale si reflexive, ca si a verbelor (persoanele I si a II-a se inlocuiesc cu a III-a); — modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive); — unele propozitii principale devin secundare; — topica propozitiilor si a partilor de propozitie. „D-l Goe...” de I.L. Caragiale — schita — I.L. Caragiale este considerat „parintele schitei romanesti”, pentru valoroasele creatii din volumul „Momente si schite”, printre care se numara si „D-l Goe...” Ca orice schita, aceasta este o opera epica, in proza, in care autorul isi exprima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). Este de dimensiuni reduse, prin raportare la nuvela si, mai ales, la roman si are un titlu la fel de concis, chiar laconic, urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului.

de asemenea. un Ionel mai mare. clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. Caragiale „D-l Goe. Caracterizarea personajului Goe din schita „D-l Goe. directe si indirecte. cele trei doamne isi „etaleaza” incultura. in care se afla si biletul. „de 10 Mai”. cu trenul..L. al carui nume nu este indicat — ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. iar Goe este indulcit cu o „ciucalata”. producand panica si intarzierea trenului. putem spune ca „D-l Goe. Actiunea fiind simpla si lineara. Goe este dus cu trenul. el traieste cu familia in „urbea X” — un oras de pe Valea Prahovei. rasfatul si obraznicia. Lipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. la Bucuresti. in concluzie. personajele sunt putine. Ca in orice schita. scoate capul pe fereastra. comportamentul lui Goe este surprins intr-un moment din existenta sa. pe insotitoare le numeste „proaste”.. Cititorul poate deduce din aceasta ca Goe este un copil prost crescut. Modul de exprimare il caracterizeaza pe Goe drept arogant. nesupravegheat. ceea ce sugereaza. deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. pretentiile exagerate. Rasfatat. fiind nevoie de interventia conductorului. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. tipic. din „Urbea X” pana la Bucuresti. calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. se blocheaza in toaleta. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. purtata pe peron. .”. este prezentata o singura intamplare. Autorul il numeste chiar „tanarul”. Profitand de atipirea bunicii.. caci actiunea este simpla. lovindu-se la nas si urla..” este o schita. deci este un moment reprezentativ. tot asa cum Goe ii intruchipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati. faptele si personajele sunt credibile.. Incultura personajului rezulta din discutia „filologica” asupra cuvantului „marinar”. dupa mustrarile mamei. Ca in orice schita.. toleranta exagerata fata de Goe. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii. deci. i se indica originea. Efectuata intr-un interval de timp redus (cateva ore. Se dezechilibreaza.” de I. Ca in orice schita. fiind. intr-un an neprecizat. deci mai putin de o zi). lipsit de respectul elementar. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept „uratul”. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. un personaj tipic. ca si din fraza initiala a textului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent.In naratiunea „D-l Goe. respectiv calatoria celor patru personaje. cel principal fiind anuntat inca din titlu. iar Goe este copilul obraznic tipic.” este una din schitele in care Caragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. ca Goe este un elev intarziat. Astfel. El ramane pe coridor. pot fi veridice: „ca sa nu mai ramaie repetent”. fapta pe care nu o recunoaste. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria. lineara. batand din picior si zbierand sau strambandu-se la calatorul bine intentionat. care cere socoteala adultilor... Caracterizarea personajului Goe este realizata prin mai multe mijloace.

Peste cateva minute. iar cand mama i-a atras atentia ca nu este bine. de care cititorul se detaseaza. Mama a aprobat si a spus ca si Ionel fumeaza si i-a permis acestuia sa-si aprinda o tigara. — povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv. pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma.. chiar la actiune. Ionel a luat mingea primita in dar si a trantit-o cu putere. schita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema.. incat adultii nu se mai auzeau. Dupa strigari repetate. apoi. Ionel a atacat tot ce ii iesea in cale.L Caragiale — rezumat — De Sfantul Ion. Musafirul a cerut permisiunea sa fumeze. unde a luat o trambita si-o toba si a inceput sa cante. admirandu-l. Musafirul i-a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp. dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create. astfel incat vizitatorul s-a intretinut cu doamna Popescu. dar aceasta i-a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui Ionel. s-a auzit vocea slujnicei care striga ca Ionel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. In concluzie. deci admirat. deoarece Ionel era imbracat in ofiter de rosiori. el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa. putem spune ca Goe este personajul principal al acestei schite. prin actiune si personaje. prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator. se urca pe un geamantan strain. Din bucatarie. doamna Popescu i-a iesit inainte si a fost lovita sub ochi cu sabia. uneori. Caracteristici: — apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile. el este in centrul atentiei (egoist). cu inscriptia pe panglica «Le Formidable». el este prezentat sumar. El i-a dus o minge mare in dar. prefacandu-se adormit. Acasa. .”. caci asa fac ofiterii. participand. desi rade la poznele lui. ca sa traga semnalul de alarma. incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Dupa ce a terminat de fumat.” de I. fiul acesteia. desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. Copilul a mancat. naratorul s-a dus in vizita la familia Popescu. Slujnica a venit cu tava. pentru a-l felicita pe Ionel. un personaj negativ. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii. „fratele” mai mare al lui Ionel Popescu din schita „Vizita. copilul s-a albit la fata si a lesinat. el a iesit cu vasul pe hol. a constatat ca avea dulceata in sosoni. in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta („tanarul”) si imbracamintea „un frumos costum de marinar. minte si exagereaza cu curiozitatea. Ca orice personaj de schita. blocandu-se in toaleta. care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. Musafirul i-a acordat primul ajutor. apoi a plecat. Pentru a o proteja. lucru care il face ridicol. — naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate.. Ionel a venit in sufragerie. unicul barbat din familie. Ca orice copil rasfatat. starnind rasul cititorului. de unde s-a intors curand cu el gol.. „Vizita.tratat ca un adult. Domnul Popescu nu era acasa. Musafirul i-a spus sa ia sabia si sa comande. caci devine „eroul” cel mai reliefat. dulceata direct din chesea. respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para.

incat relatarea devine seaca. — apar propozitii si fraze scurte. fiind „cercetata” din mai multe unghiuri. — prefera personajele tipice si energice.— surprinde scene din viata contemporana scriitorului. care este. hazliu sau absent. „Momente si schite”. — portretul realizat este succint (cateva elemente). Isi rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. datorita agitatiei personajelor. manat de pofta unei tigari. DEX defineste momentul ca fiind „un episod al unei scrieri literare”. prin extensie. — schita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte.) dar precizat adesea. a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor. dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate. — are rolul de a contura un personaj. cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului. — naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine. eliptice de predicat. — stilul este sobru. „o specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidiana”. o gara. iar adjectivele si adverbele sunt putine. un compartiment de tren. nu de a prezenta o fresca sociala. dar simbolice. in general. un taran dintr-un sat de campie buzoian. schitate. pe nume Susteru. uneori. dar edificator pentru cititor. construite dupa modelul oamenilor simpli. un camp etc. — timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat. predominand propozitiile principale.L. — personajele sunt putine. ca sinonim al schitei. — titlul este scurt. incat expozitiunea este scurta. devenit. o camera. dand impresia de miscare. apeland la un limbaj comun. . iese din casa. desfasurata pe un plan. adesea. ea incepe cu trecerea la obiect. intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant. — spatiul este unul singur. — datorita dimensiunilor reduse. — ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru schita sunt concizia si laconismul) si general-umane. precum romanul. iar dialogul poate deveni dominant uneori. — dintre toate trasaturile personajului. — accentul se pune pe portretul moral. „Dincolo de nisipuri” de Fanus Neagu — rezumat — Intr-o dupa-amiaza din vara secetosului an 1946. si restrans (o locuinta. — actiunea este simpla. asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau. voit obiectiv. fapte veridice sau plauzibile. surprinsi in situatii obisnuite. lasat la aprecierea cititorului. iar aparitia persoanei I singular il transforma pe narator in personaj. — descrierile sunt sumare. in succesiune) chiar dinamica. apropiind schita de sceneta. Caragiale a creat si momentul. — personajele sunt surprinse intr-un singur moment din existenta. una singura este dominanta. dar semnificativ. in fata ochilor cititorului si scurta. — prezenta. — I. neasteptat. fara idealuri inalte. cel fizic fiind doar conturat si chiar neglijat. deci nu apar detalii. lineara. care ii poate astfel deduce felul de viata. — prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica. fara prelucrari literare.

iar o fata se piaptana pe indelete. — intindere medie (mijlocie) intre schita si roman. Susteru o ia la fuga spre sat. impiedicandu-se si ridicandu-se rapid. tineri si batrani. femeile ii tin deoparte pe copii. deci apar si elemente fantastice. naturii) si cu dialogul. incat oamenii il parasesc. care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude. atat principale. urmarind un singur fir narativ. — personajele sunt mai numeroase decat in schita. barbati. dar se impleteste cu descrierea (personajelor. prezentat amanuntit. putine si urmarite in evolutie. insa. Susteru isi continua urcusul. fiind simbolice. — destinul uman se impleteste cu natura. — conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat. eventual cu forta. Pe o movila. un batran pescar pune carlige pentru pesti. alese din diferite categorii sociale. numerotate cu cifre romane precum romanele („Budulea Taichii” de Ioan Slavici). cat si colective. — uneori expozitiunea este ampla. caci caii murisera unul cate unul. La fel se intampla si la morile urmatoare. — actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid. — timpul este mai indelungat decat in schita ajungand pana la zeci de ani. Caracteristici: — apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si alpersonajelor. Acestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati. dupa care ii cer socoteala lui Susteru. fara comentarii din partea naratorului. — ea surprinde fapte verosimile. — actiunea este relativ simpla. unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor. cat si secundare sau episodice. . care ii cere o tigara imprumut. calare. atras de luna ca un somnambul. simtind in fata racoarea valurilor. Alaturi de vreo douazeci de barbati. inedite. caci a plouat la munte. — personajele principale sunt. ca sa nu-i ia apa. — evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului. nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. spre deosebire de povestire. — predomina naratiunea. atat individuale. mediului. el porneste. la deal spre prima moara. chiar daca mai complexa decat a schitei. In curand. rasfirandu-si cosita. el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla. dar cu o nota de senzatie. femei si copii. intorcandu-se in sat pe jos.Se intalneste cu dascalul. unde gasesc iazul gol. dar caruia ii raspunde ca nu este buna. malul raului se umple de sateni. ci si de gradarea evenimentelor. plina de mal a raului. unele nuvele sunt structurate in parti. si la albia crapata. prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent. Se uita indelung la santurile goale. uscate. ca te ustura la limba. sa-i dea drumul. Oamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei.

ajunsi si ei la varsta casatoriei. apoi cu vrajitoarea. aflam ca Dumnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau existenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului). Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor. „facand frumoasa urare miresei” si daruind micutului un banut. nuvela nu surprinde un singur moment din existenta personajelor. — uneori. in cateva linii. Actiunile ei sunt gradate. care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. anunta autoritatile. intr-un sens. ramasesera numai doi: Gheorghita si Minodora”.. autorul se afla in afara naratiunii. lasa deoparte supararea ei.] o putere si-o taina pe care Lipan nu era in stare sa le dezlege. Criticul literar Perpessicius apreciaza ca „«Baltagul» este romanul unui suflet de munteanca”. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: „Era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. . pentru a-si atinge scopul.” Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. asociind frumusetea exterioara cu cea launtrica: „Ochii caprui. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul. vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). chiar daca acesta o batea. Sadoveanu o infatiseaza ca pe o femeie harnica.” Sadoveanu surprinde in Vitoria Lipan misterul feminin. in ei se rasfrangea „lumina castanie a parului”. Numele personajului principal este anuntat din titlu. relatarea efectuandu-se la persoana a III-a. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilor”. Incepe sa-i evite pe oameni. Acesta ar putea reprezenta. Astfel. avea [. gandite. atat inainte de a porni in cautarea sotului. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: „inainte de a merge la preot.— partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor. vazut in diferite imprejurari. Venea la dansa ca la apa cea buna. ci intamplari petrecute deseori. in decursul unei vieti. alteori autorul participa subiectiv. din romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu Personajul principal al acestui roman este Vitoria Lipan. pe cinci caluti. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: „Si cu sotul ei se dovedise asa si.” Prin calitatile ei. nu se temea. pe cel din frunte calarea ea barbateste. Caracterizarea personajului principal Vitoria Lipan. faptul ca era apriga. dar singur. Existenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: chiar din legenda de la inceput.” inca din prezentarea fizicului.. asa cum se proceda. facandu-l pe el sa regrete apoi. farmecul specific fiecareia: „Ea era deasupra tuturora. pe care la munte nu le putea gasi: „Aducea faina de papusoi si legume in desagi. inasprirea vietii ei. — implicit. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. se duse la carciuma sa ia o sticla de rachiu pentru acesta. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: „Fusul se invartea harnic. cresterea hotararii acesteia de a face dreptate. iar „din cei sapte copii pe care-i avusesera. fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului. aprigi si inca tineri erau dusi departe”. cat si indirect. o munteanca din zona Dornelor.” Prenumele eroinei (Vitoria) sugereaza biruinta. traiectoria pe care o urmeaza personajul. adaptandu-si stilul la fiecare si se dedubleaza. in drumul ei. torcand si aducand de la campie provizii. Vitoria este demna de Nechifor. ca in multe opere literare.

gasirea ucigasilor. intelege ca jucariile au stat. insa dupa aceea vine la salasul lui. Din momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort.Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. pe care-l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: „Poate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. pedepsirea raufacatorilor. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei. „Baltagul” de Mihail Sadoveanu . pe atat de repede se adapteaza la psihologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: umbla „intre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameni”. dar in interior supararea ei creste. Gheorghita. tematoare. locul crimei. ci o expresie severa a mediului alpin. umila. cu inima impacata ca sia facut datoria fata de Nechifor Lipan.” La randul lui. Criticul literar Zaharia Sangeorzan considera ca Vitoria traieste retrospectiv taina iubirii. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr-un colt de naframa sa-i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. Dupa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara. Munteanca ii uluieste pe cei din jurul sau.” Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor.” De aici. Astfel. vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. Gheorghita observa schimbarea mamei: „Se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”. parand aceeasi la exterior. incat romanul „Baltagul”. rememorandu-si viata. pe de alta parte il cauta ca sa-l ingroape crestineste si pentru ca simte ca-si pastreaza tineretea. despre Lipan. surprins in actiune. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii. Ea stie ca nu-l va gasi in viata. Ea ajunge sa descifreze semnele naturii. de-acu trebuie sa te arati barbat. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. Calistrat Bogza este la fel de uluit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul. semn ca era inca un copil si incearca sa-l maturizeze: „Nu te uita urat. asa cum rezulta si din dialogul cu Minodora. Vitoria dovedeste o intuitie ascutita.” (Constantin Ciopraga). Isi cearta fata care da semne de indepartare de traditii. prin insusirile ei deosebite si de aceea. trebuie sa fie fermecata. sa-si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. Vitoria este urmarita in evolutie. ca un barbat ce se afla. respectand traditiile. In concluzie. Astfel. stie ca-l doresc si nici eu nu i-am fost urata. dar si calitati de detectiv. dar.” Vitoria Lipan este un personaj complex. capata si o tenta de aventura. putem spune ca Vitoria Lipan „nu este o mulier impotens (muiere fara putere). ca sa-si continue viata. Vitoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. Astfel.” Ca orice personaj de roman. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor. traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s-a dus dintre cei vii. celelalte personaje isi exprima punctul de vedere. observa ca Gheorghita porneste cam temator la drum.. chiar fastuoasa. evidentiindu-i calitatile sau generalizandu-le. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. gandind cum sa-i pedepseasca pe cei care i-au facut rau. Vitoria Lipan se dedubleaza. apoi se intoarce acasa.. Gheorghita isi pune un semn de intrebare: „Mama asta cunoaste gandurile oamenilor. ca in momentul mortii sa recunoasca: „Si sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor. purtand coc si dansand „valt” si chiar o ameninta ca „ii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului. ca pentru tine de-acu inainte incepe a rasari soarele.

Sadoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. prezentarea unei comunitati dintr-un sat de munte. la Dorna. desfasurata intr-un timp indelungat. dezvoltand motivul maicutei batrane din „Miorita”. Trece prin Vatra Dornei spre Brosteni. Astfel. redusa la cautarea ciobanului disparut: Apar toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea I (capitolele I-VI) predomina caracterul expozitiv. infatisand-o pe Vitoria Lipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. in special. cu actiune complicata. Are numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. insistandu-se asupra chipului Vitoriei. romanul este cea mai intinsa. caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul. spre deosebire de alte romane. desi trecusera peste saptezeci de zile. Dintre speciile epice. „Baltagul” nu este un roman foarte intins. unde isi da seama ca barbatul este mort. In partea a doua (capitolele VII-XIII) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. frumusetea morala a femeii romance. In drum. „Baltagul” are o actiune simpla. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului. in general. in proza. caci asa cum ne amintim. Face rost de bani si pleaca in cautarea sotului. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. Bicaz si Calugareni. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. si pe cele ale oamenilor de la munte. in locuri diferite. aflam descoperirea. In partea a treia (capitolele XIV-XVI) avand caracter dramatic. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. iar la Cruci da de o nunta. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. urmarite in evolutie. de cea mai mare intindere. Ca in orice opera epica. a evenimentului care provoaca nelinistea Vitoriei Lipan si a portretului initial al eroinei. Vitoria face o vizita preotului si vrajitoarei. Gheorghita. la Borca intalneste o cumetrie. Actiunea incepe la Magura Tarcaului (in Moldova). dupa o perioada de lucru scurta. lineare (cautarea lui Nechifor Lipan). el pune ca personaj principal o femeie simpla. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si chiar purtand fiecare titluri (subtitluri). care traiesc o existenta aspra. de la tara. deducem ca Sadoveanu admira calitatile poporului roman. Ea este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra Neamt. Borca. pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis). atat principale cat si secundare sau episodice. traditia si legea in acel colt indepartat. El a fost publicat in 1930.— roman — Romanul este o specie literara a genului epic. Sabasa si Suha. luate din toate categoriile sociale. dar nu a obtinut nimic. . dupa mama el era taran si a inchinat numeroase opere memoriei acesteia. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora „le era dat sa ramana vaduve inainte de vreme”. incat critica literara considera ca „«Baltagul» este partea nescrisa a «Mioritei»„ (Vladimir Streinu). Scopul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. De aici. si aici autorul isi exprima indirect sentimentele. incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. cu ajutorul actiunii si al personajelor. cu multe personaje. insotita de fiul sau. inaintea autoritatilor. „Baltagul” este un roman inspirat din balada populara „Miorita”. asa cum arata si motoul si actiunea. Nechifor Lipan. Deci. Admiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman. situarea in prim-plan a familiei Lipan.

pe care-l da. In acest context. la lasarea noptii. cei doi ciobani ucigasi. insa Gheorghita. Sadoveanu. luate din toate categoriile sociale. dascalul Andrei. prezent in momentele importante ale actiunii romanului. maicutele de la manastirea Bistrita). Minodora. Deoarece actiunea este inspirata din „Miorita”. negustorii (David. cea din urma facandu-si educatia la manastire. spre sfintire parintelui Danila. Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. si in „Baltagul” apar multe personaje. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele. mos Pricop etc. toamna. situata intre localitatile Suha si Sabasa. putem spune ca „Baltagul” este un roman social. Gheorghita este personaj secundar. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. se afla sange. ea comanda fierarului un astfel de obiect. Numeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. ii vine de hac. negustorii. un „topor cu coada lunga. Vrajitoarea Maranda si fiica Vitoriei. observam ca aceasta s-a desfasurat in locuri diferite din Moldova si a durat trei anotimpuri. Cand Vitoria Lipan. cand Vitoria gaseste osemintele sotului intr-o prapastie. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. chiar daca nu este Implicat in actiune. Gheorghita. argatii. pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala.) si chiar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). Gheorghita nu are bratul puternic ca al unui barbat. Vitoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. intrebuintat si ca arma” (DEX). o monografie a satului romanesc de munte. Vitoria. Vitoria Lipan este personajul principal. cu ajutorul cainelui. miseleste. Calistrat Bogza si llie Cutui. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. mos Pricop). la singular. Aceste personaje sunt impartite in pozitive si negative. fiul lor. Aceasta insinuare are efectul scontat. cu interferente de bildungsroman si chiar de aventura (politist). Nechifor Lipan este si el personaj principal. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag. sotia lui. impletit cu unul de familie. „Baltagul” este o fresca sociala. invitandu-i la praznic pe cei doi banuiti: Calistrat Bogza si llie Cutui. cand natura este mohorata. pe care a primit-o in cap. insotindu-si mama in descoperirea adevarului. Vitoria este cuprinsa de ganduri negre. intr-un loc pustiu. cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: Nechifor Lipan. Aici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. carciumarii Iacob si domnul Toma. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. parintele Visarion. baciul Alexa. si hotaraste sa-si continue viata preluand si grijile sotului. reprezentantii bisericii (preotul Daniil. de la inceputul secolului al XX-lea. alcatuit dintr-un substantiv comun. Ca orice roman. prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. eroina romanului hotaraste sa plece in cautarea sotului disparut. Ea descopera adevarul primavara. Aici ea (ca si autoritatile. cand toata natura renaste ca si ea. semnificatiile titlului sunt . Ca in orice roman. in concluzie. Alaturi de acestia apar.Din prezentarea actiunii. caci constatase ca fiul ei. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi. care deprinde tainele oieritului. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. Ei ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). semn ca acela i-a rapus barbatul. apoi. Referiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. „Baltagul” de Mihail Sadoveanu — explicarea titlului — Titlul romanului este scurt.

in amanunt. deoarece actiunea este mai complicata. pe cinci caluti.numeroase. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag. valt si bluza. care se comporta ca „un Hamlet feminin”. Riscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului „baltag”. incat acesta isi pierde cumpatul. intr-un timp indelungat si antreneaza multe personaje. deci. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. dar care ei ii schimba existenta. asa cum observa chiar fiul ei. cand afirma: „Mamei i-au crescut tepi de aricioaica. si in felul acesta se da de gol: „Asculta femeie. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. expozitiunea este mai ampla. Ele au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. era coplesita de suparare. afirmand: „Multe femei raman vaduve inainte de vreme”. in conditii misterioase. drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii Dornei. in afara oieritului. Observam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. constienta ca daca s-ar plange. banuind. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. spune!” Viata si asa dura a Vitoriei. Vitoria Lipan. Acest roman isi propune sa prezinte. Asprimea personajului principal creste. Facand aprovizionarea de la campie. ce-si infrunta barbatul. pe care-l durase mai bine de douazeci de ani.” „Baltagul” de Mihail Sadoveanu — povestire cu precizarea momentelor subiectului — „Baltagul” este un roman. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor. devine violent. asa cum poate simboliza termenul „baltag”. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani. arde-te para focului sa te arda! Nici eu. Pentru zona geografica surprinsa de autor. pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. nici bunica-ta. devenise mai indarjita. valoare de simbol. a devenit mai aspra de cand i-a disparut sotul: are cosmaruri. dar in interior devine alta. petrecuta in locuri diferite. mormai cu manie Bogza. din care iese mai indarjita contra oamenilor care i-au stricat caminul. De la moartea barbatului.” Ea fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau!” Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a Vitoriei. baltagul (numit uneori „topor”) este unealta cu care barbatii isi castiga existenta. de ce tot ma fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus. . deci o specie literara epica si. Cand ramanea singura. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: „iti arat eu coc. Gheorghita. care statea mai mult singura luptandu-se cu gandurile. are un subiect bine conturat.” Din momentul in care este sigura ca barbatul i-a fost ucis si jefuit. ar da satisfactie dusmanilor. asa cum observa unii critici literari. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s-a inasprit. Si existenta femeilor din acea zona este dura. pe cel din frunte calarea ea barbateste. adica la exterior pastreaza aparentele. capatand. era pusa pe cearta. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. asa cum se va intampla si cu Nechifor Lipan. ca atare. Vitoria se dedubleaza. cercetand. nici bunica-mea n-am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. „Baltagul este romanul unui suflet de munteanca. La praznic. Vitoria se deplaseaza calare pe cai: „Aducea faina si legume in desagi. ea il tot impunge cu vorbe pe Calistrat Bogza. In toate romanele. deoarece.

deoarece in sufletul Vitoriei existase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. pe capitole/subcapitole. voiniceste. pana cand ucigasii se demasca. uneori de factura cinematografica. Dupa drumul la manastire. descoperirea osemintelor lui Nechifor Lipan intr-o prapastie. a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. Vitoria Lipan a gandit toate amanuntele acestuia. dar nu a asteptat ca autoritatile sa-i rezolve problema. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (Lupu). reconstituirea drumului acestuia. Gandurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care Nechifor Lipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. de obicei. • scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. construite. Cu mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu ochii). dedicatie). apoi vrajitoarei din sat si chiar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. la inceputul toamnei. explicatie. Structura specifica: • un prolog (introducere. • secvente epice. cu spatele catre ea. pentru a vinde oi (intriga).Personajul principal este Vitoria Lipan. A pornit la drum. Desfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente:asteptarea sotului. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din Magura Tarcaului. Deznodamantul este amplu. . pretext pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (Nechifor Lipan). implicit pedepsirea ucigasilor. numerotate cu cifre romane si/sau cu titluri/subtitluri. ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. care a condus-o imediat la locul crimei. (aparand confesiunea. vanzand produse domnului David. Desi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. Femeia a cerut sfatul preotului. — uneori capata accente lirice. plecat la Dorna. hotarata sa o aduca si pe Minodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei.inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. Caracteristici: — apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si alpersonajelor. ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. Si-a facut rost de bani de drum. cand a avut senzatia ca icoana Maicii Domnului plange. discursul) si chiar dramatice. pana cand nu afla adevarul. Femeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. iar femeia decide sa se intoarce acasa. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. Descoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene. ca sa reia treburile de unde le lasase. ca in multe romane. deznodamant). a batut baltag pentru Gheorghita. • un epilog (concluzie. Ei sunt pedepsiti (unul platind chiar cu moartea).

Viziunea autorului asociaza/alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: — intrepatrunderea modurilor de expunere: — naratiunea (de tipuri diferite). preocuparile si aspiratiile acestora. Ca element de constructie a romanului. Actiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). cuprinzatoare. „Roata norocului” (al III-lea). o varietate de tipuri umane: — principale / secundare / episodice. ciresari!” (al V-lea). Romanul „Ciresarii” al lui Constantin Chirita are cinci volume: „Cavalerii florii de cires” (I). Timpul: — indelungat. — cu valoare simbolica. care: • inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). „Castelul fetei in alb” (al II-lea). fixe/mobile. si „Drum bun. De exemplu. d) densa (dinamica). doua sau mai multe volume. valoare simbolica. Spatiul-cadru corespunde timpului evenimential. social) sau interior (sufletesc). — urmarite in evolutie. ca si timpul. zeci si sute de ani. — individuale / colective. . adeseori. — legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). al unei societati (fresca). — evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. c) de anticipatie. Personajele: — numeroase. — dateaza evenimentele: — narativ (al povestirii propriu-zise). apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. apropiate/departate. • da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor.• planuri (moduri de incadrare a subiectului). Spatiul are. intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica/de epoca. b) de actualitate/moderna. • in general. sugerand conditia sociala a personajelor. locuri diferite. in care timpul se dilata sau se contracta. focalizand actiunea. • reconstituie trairile personajelor (timp interior). panoramice. „Drumuri” (al II-lea) si „Intre vanturi” (al IIIlea). b) ramificata printr-un conflict exterior (politic. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. numeroase. — simbolice. „Aripi de zapada” (al IV-lea). principal si altele secundare. Dimensiunea: unul. secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr-o ordine cu valoare simbolica). romanul „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile „Hotarul nestatornic” (I). uneori cu (sub)titluri diferite.

Balada populara „Miorita” a fost culeasa de Alecu Russo din muntii Vrancei in 1850 si data spre publicare lui Vasile Alecsandri. In functie de pozitia adoptata de narator in raport cu textul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: — la persoana a III-a. — mitul estetic. desfasuranduse in locuri diferite si intr-un timp indelungat (este complexa). Balada populara este o specie a genului epic. Vocea naratorului este vocea din text care ii relateaza cititorului actiunea. — alternanta.— descrierea. Momentele subiectului sunt prezentate amanuntit: — expozitiunea este ampla si te introduce direct in existenta protagonistilor. — mitul erotic („Zburatorul”). prin tehnica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. — intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare. atat ca balada populara. cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. de mare intindere. ea circula si astazi. care permite considerarea romanului apartinand unui / unor anumit tip / tipuri. — formarea poporului roman din romani si daci. cu o actiune simpla. care a inclus-o in „Poezii poporale ale romanilor”. pe intreg cuprinsul tarii. Desi are in jur de 150 de ani vechime. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu „transe” din existenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. in peste 1400 de variante. ci cunoaste numeroase planuri. criticul si istoricul literar George Calinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: — mitul existentei pastorale a poporului roman („Miorita”). (1852). descrierea-cadru. — pauza descriptiva (insertia descrierii intr-o. menita sa aduca in prim-plan personajele. lineara. inclusiv cea artistica. b) ca exponent al unei actiuni indepartate ca timp. — „anularea” actiunii. — la persoana I: autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. — actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant. — dialogul. trebuie sa aiba drept fundament o jertfa („Monastirea Argesului”). cantec de leagan si colind. dar prezentate in antiteza. putine. — impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. pentru evocarea vietii dinlauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. . secventa cu un alt continut). — constructia simetrica / asimetrica. uneori a planurilor. „Miorita” — comentariu literar — In „Istoria literaturii romane”. — monologul exterior si interior. aude si simte. conform caruia creatia. lasandu-le sa actioneze singure. stie totul si ii povesteste si cititorului (esteomniscient). marcand semnificatia comuna a secventelor epice). in versuri negrupate in strofe. — problematica variata. Protagonistul / protagonistii are / au semnificatii complexe: a) in plan general-uman (sunt tipuri umane general-valabile). cat si ca bocet. prezentata figurat in („Traian si Dochia”).

/ in strunga de oi / Sa fiu tot cu voi. / Aste sa le spui / Iar la cap sa-mi pui / Fluieras de fag / Mult zice cu drag! / Fluieras de os. / Draguta mioara? / — Dragutule bace! / Da-ti oile-ncoace / La negru zavoi / Ca-i iarba de noi / si umbra de voi. semn ca. Aceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: — testamentul. / iti cheama s-un cane / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc. din care se deduce sufletul romanului. Intre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune. care afla de existenta complotului si i-l dezvaluie stapanului. insa. / De trei zile-ncoace / Gura nu-ti mai tace! / Ori iarba nu-ti place / Ori esti bolnavioara.. Un vesnic prezent. expresie a transhumantei (procesul de migratie a turmelor de oi. asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent „se cobor” si din interjectia verbala „iata”. Se intampla. intr-un alt loc. desi balada este o specie epica. senina. stapane./ In dosul stanii / Sa-mi aud canii. Tara Romaneasca si Ardealul) si-au unit turmele pentru a ierna la campie. dand glas comuniunii omului din popor cu natura: „Ca sa ma ingroape / Aice pe-aproape. ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica. facandu-si. actiunea se desfasoara „Pe un picior de plai/ Pe-o gura de rai”. la o lectura . iar pentru el. De aceea.” Afland de posibilitatea mortii. Momentul este unul atemporal. — alegoria moarte-nunta. Deci. / Stapane. ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar. insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara). „— Miorita laie. liric.In cazul „Mioritei”. pentru ea. in „Miorita” partea cea mai intinsa (aproximativ 80 de versuri din cele 123) este una lirica.. mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: „Sa le spui curat / Ca m-am insurat!” Prezentarea ceremonialului nuptial apare. Ea s-a manifestat deosebit timp de trei zile (a behait. bucalaie. testamentul. cu puteri fantastice). Doi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se hotarasc sa-l omoare. stapanul este unicul cioban din lume. ciobanul moldovean adopta o atitudine demna. inversat. pe la apusul soarelui. / Laie. insa. deci intr-un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai = paradis). In testament. — maicuta batrana cautandu-si fiul. presarat cu numeroase diminutive. reprezentand cele trei mari provincii romanesti (Moldova. / Mult zice duios! / Fluieras de soc / Mult zice cu foc! / Vantul cand a bate / Prin ele-a razbate/ S-oile s-or strange / Pe mine m-or plange / Cu lacrimi de sange!” Din continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii. nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a-i putea expune pericolul ce il pandea. s-a agitat. ea este familia lui. Ciobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. Continutul (subiectul) este simplu: trei ciobani.

/ Paseri. Expozitiunea aduce in fata ochilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: „La poalele muntelui. accentul cazand pe personajul principal pozitiv. dimpotriva. creionat de fiu. cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada. marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru. haiducul Toma Alimos sade „tolanit si cu murgul priponit” alaturi. Cele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama). inca de la aparitie. prin lipsa unei actiuni consistente. de o mare frumusete morala: al fiului. / Din ochi lacrimand. sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: „pesimistii” au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii. / Ochisorii lui. / Pana corbului. Ciobanul se insoara „cu-a lumii mireasa” (nimeni alta decat moartea). poporul roman este un iubitor de viata. Avand un ragaz. / Pe toti intreband / Si la toti zicand:” Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr-o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. „Miorita” a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul „Baltagul” al lui Mihail Sadoveanu. iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. / Spuma laptelui. in lucrarea „De la Zamolxe la Gingis-han” „romanul a avut mereu puterea sa-si transforme durerea intr-o creatie spirituala de mare elevatie”. actiunea este simpla. ca si ciobanul mioritic. semn ca astfel de fapte s-au putut petrece oricand in Evul Mediu romanesc: campia verde ar sugera primavara. „Soarele si luna / Mi-au tinut cununa. satul de viata de pribegie si plina de pericole. Totusi. Oglinda a sufletului romanesc. „optimistii” sustin ca. / Pasarele mii / Si stele faclii!” Tot in partea testamentara. considerata de Garabet Ibraileanu „«Miorita» poetului. muntii mari. deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. ci o posibilitate (o ipoteza): „De-a fi sa mor”. deoarece nu se afla in centrul atentiei. Cel al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care exprima o actiune continua. la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii). / Perisorul lui. realizat de mama si-al mamei. lautari. / Mustacioara lui. / Pe camp alergand. si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s-a intamplat cu ciobanul moldovean!). deci sunt tipice: „Cine-a cunoscut / Cine mi-a vazut / Mandru ciobanel / Tras printr-un inel?/ Fetisoara lui. apar doua portrete. / Mura campului!” „Maicuta batrana / Cu braul de lana. lineara. Balada „Miorita” a fost privita. iar faptele vin sa confirme acest anotimp. ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru.” „Toma Alimos” (balada populara) — analiza literara — Ca in orice balada. moartea nu este o certitudine. / Muntelui Plesuvului / Pe campia verde-intinsa / Si de cetine coprinsa” Timpul este si el vag. Cea mai frumoasa interpretare a dat-o Mircea Eliade. / Spicul graului. / Brazi si paltinasi / i-am avut nuntasi / Preoti.atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. (care are ca moto chiar un vers din aceasta balada). Dorinta lui este a inchina cu un om. . sau poezia „Mai am un singur dor” a lui Mihai Eminescu.

Boierul se preface ca accepta. deci. care-i era lui Toma ca un frate. natura este casa. furios. desemnat de Toma Alimos din randul celorlalti haiduci. armelor) care i-a fost singura familie. la un ritual inchinat vinului intr-un monolog liric. foarte viteaz (asemanandu-se cu eroii pozitivi ai basmelor): „viteaz cum n-a mai stat — gradul superlativ absolut. Portretul fizic al haiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu. precizandu-se conditia sociala si originea. haiducul se pregateste pentru ea. iar cu cealalta il injunghie miseleste. intr-o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc „la cap si la picioare”. simtindu-si sfarsitul aproape. calul va merge la noul stapan. boierul Manea. comunicativ si destept: „mare /a sfat. umane si animaliere. mai fartate. pe lumea cealalta sa nu-si gaseasca linistea. Dupa ce il va ingropa. Desfasurarea actiunii: Boierul. Punctul culminant este momentul justitiar. inca de la inceput. ii raspunde prevestind urmarea: „se cutremura”. imaginare. cere socoteala haiducului pentru calcarea mosiilor. dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Haiducul isi aduna ultimele puteri. calare si chiar zburand. dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. disproportionate. dar impozant „nalt la staf'. . care-l ridica pe haiduc la dimensiunile unui erou fabulos. astfel. Ca in orice balada. / Da-ti mania la o parte / Si bea ici pe jumatate. Haiducul ii propune sa bea cu el un paharel.” De asemenea. tras prin inel. iar armele ii sunt surori. menita sa puna in lumina personajele). el este infratit cu natura: pentru orice haiduc. Codrul reactioneaza omeneste: „se cutremura” intuind soarta haiducului. randuiala haiduciei. transmitand. dar cu o mana ia plosca. cu ochii negri „ca mura campului”. ii mangaie fruntea si-i saruta mana. 1) Toma Alimos este personajul principal pozitiv. in urmarirea boierului. Ghinionul face ca cel care apare sa fie chiar „stapanul mosiilor / si domnul campiilor”. ce exprima contopirea haiducului cu natura. — reale si fantastice. personificata. cum se spune si in basme. pentru alte pagube. el este coplesit de calitati dovedindu-se astfel simpatia populara fata de erou: Sfatos. Padurea. El il ajunge din urma pe las si ii taie capul. Copacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt „fratiori de poteri ascunzatori”. isi incinge pantecele cu braul si pleaca. El cere sa fie inmormantat in natura. Deznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si-a amanat moartea. Toma Alimos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. lasandu-l in tarana pentru ca. Asistam.El aduce un omagiu naturii (copacilor. personajele sunt: — putine (deoarece actiunea este simpla. lineara. ca in basme. ospitalier si sincer: „Pan-atuncea. cerand drept vama murgul acestuia. iar elementele naturii rudele lui. — prezentate in antiteza. Glasul codrului devine un bocet cosmic. Portretul moral: Fiind reprezentantul poporului. mediul de viata. construit. dupa modelul real al haiducului cunoscut sub acest nume in mod direct.

simplu. sustinand justitia dreapta: „ce-am vazut / om mai vedea / ce-am facut / om judeca” Toma promoveaza intelegerea intre oameni. il gateste „cu pripoane de argint” si ii incredinteaza testamentul. umanizandu-le. specific romaneasca: s-a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie. cu flori de camp la cap si la picioare. Dragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita. prietenos . Toma este cumpatat. natura il va primi la san si-i va veghea somnul ca o mama. direct in pamantul peste care s-a presarat „fanisor” (element al naturii).In natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat. calculat. In final. El i se adreseaza calului cu diminutivele „murgutule” si „dragutule”.

5.7:3089.708..42549.09.7082-4..4:20.:30054.:..39379.... .. 0./7:. 002039/0.:8:-99:70 49.890:10903.7082-4.:2.: 8:.0 .2-:.' 0. 0.  2038:30. .039.2:90. 8 3970.88:90/0..4:20 .7  .70393/070831.9 0.2..032039. .708    .. #42..4..347..9:3 .07147/0.9.  %25: 3/0:3.30.0/003 /0430%04/470.:3: /4:.99:7 /10790  00025: 742. 0.9:3 /013947:50397:3.2:900.3:089049740 .:. 8947.. 0.9473.4:20 :3047./08047 0.38.70.70/0..9:9/3970 .7 .-4:/0.' 0.  .0890/02.9.:3084.3.90.    7:2:7  .8.3: 708...3: .:573/02.::  .3 ..43897:.  W30307.70808:.0320390. .9 1708.  75/0.742...9:7.0/ 397 447/30..707 .8..24-0 5.  8 7:2-:3 .39:7  .980.3:: 80../.:4389.  .4.  #4.3474.

/0...9:.90.9. ./0054.

 .  573..57397 :3.:3:0.9.507843.70  .9090747 549..90. 3.9::347/30.0.30 573. 8:07.90080.047 925390747 39707:5.70507843.9.047  5704.9.032039...39:0242039008:-0..8925: . .  !07843...0.8./7:. .9:30.0320398.4. .3/.24/073.708.425...80  . /0. $5.7..9.4397..03203900 3.5. 7.3/.4.5.3/9:9:747.54.7082-4. .:390747 8:10908.431.9.74344.70 .008:-0.43899:097. ..:7/10790 3:2074.00 3:2074.438.:573.:5.7.80 .0 /0.7.9: ..  W/.:.8.3/70.:80.:..2. 8.94.793....9:30..9:.0739258..39.08947.5..857.9:74784. 4.90 /.:394..70/0507843.70 W3708970. /3.90..70.089757457: 80 ...:3/..  / /038.9..72.4.4393:: .709.21.4.9.. 14../..70925:80/./943.:/8.5.9.7  W70..90/095:7:2.47085:3/0925::0../09597.:9:9:747  $5.9:30.. 84..0  .31.:3:2.8047 5.7082-4.74344..0 3.43/9.70.70 .5.84.8.39.9.7.

80.:3/.70.

/:.0.0 3/.0584/.

.4:90  ':30.0  :72.9.84..40...0 003/.478579:.2.925::478.70 2.0 82-4..7947.:947::.79030.747.

7.00 ..0 39705.24/:747/005:3070 3.7.9.9:30.9.0/1079031:3. /095:7/10790  .24/.90730.7989.97:3/070.93..9.90/04-0.

:.039.::3.9 ./08.7070.4:  !749.7070.707397 4 80. 38079./08... /08.../08.759.4389:.4393:9  24344:0907478390747  /./7: 5. .

70.4389.5749.

438/07.3 8:3995:7:2..7.:80231.3/ :3:.9.925 574-02.9.300307.70507290.9. :2.70..5....3::.:30.742.0543039....90.793..9:33/05. 35.. ..79.-0  .42500 ..30307. .

:347.3:2995.

95:7  .43897:.82097.9...

..8903974/:..:88947.7.1:7./00..7:907.89.903 897410 /02...3./3909.5/8570/034/.3. 3./.9:7742.9.039  .-4.9.947:80.7.8970.25..7.8.9.545:.907.9.3/: 08.97:29:7 29:08903905...7.:397:08 8:7573/070. /0./70591:3/.172.4397.90..24/0730 834.:0.8:7.7.2.94..3.9073.70 ..  29:0749.8..:3/0385.3.708::  1472..1.7.0890. .54547::742... 3..70.:5738:9.. 43..9 0890.3:747 573903.20 0./3. 479.7.3990.03 8 /.-..3.7.:5. .00 5:930 /.3:.0.7.7  ....300/0.0.078:7307:5.38.3 572 5.9573.545:.70.  29:08909.8903:2074./..: 97.2:9080..3/80231.  ..0./0...08904850.39 .8./.:70/:.  ./:.70:'.:8..3/: 8034.7989.47-0890/08570:72.9:30 .9:9:747..:947:.:4..5:3.00.9:3 3742..4250..70. 970-:08.9.8.0/70.390 .0.../0:3. -:7.3:0.09 .0 742.0.8.-.:.4..  479. 30.545:.790.94737.03904705.089070570039.9:30..50784..03::05.9...047 ..380 /3 089039.9.7478:1090898.5749.9430083:70  42039008:-0.9:30.3.390.:... 570039.08.85705:-.8/02.9947::.08908908 .90.89. .9:7742..93089039.438947 397..3089. .7.308.5. 350890 /0..90/0549.49.2.70.9947::.:3/..0   .49/.897.. .9:30.347    08.42039.9.80392039047  '4.7.9:30825.9947:: 08904238. 80.:70.3.93 %7.431.:947:80..89020320/82420390/10790 2.8.:909:80.903.4:0.3/.38/.203940791.3:7 /081.09/3.907.900507843..947:  ...3 479.2.3.805.1489. .. 3850.7570039..:907.0/0 .947::0890.7  3 8947.3..0890890. .800.5479..39. 31:3.70095:7/03.9::8:39570039.:34.79.70. 2039.30 .0.. .:7/107908397 :39253/0:3.9:30854.384.98.9:7.70393/070 .70470.3/7 .5.70.:/088290  2507843.7 50397:0.8947.82097..50784. .703:7/0 /0.9 .00.0.:8 43 !4054547.3507843./03./00..3/3742.8:57.431472.8.43/ 503970.54547::742.9:: 3907.7:... -./459.3:399 0549:30.4.7.7070. :3047.5.0.42:3.070...:#:884/32:39'7.9:347 890949:854.

47/05.7.. !0:35.3.9:30..80/081.84.: 4790 ..

4-.0 . 38. 742.8.39./..30.0.:84770..0  8023.54..::399:720050397:.3::  .9039. 7. . 397 :385.31089.083.3. .5.0..97.3::80.9.9 8 .  424.9 50397:.939704024/4.4-.0..5.9.:089.42549::8 /0.89.3. 5:90..0.4:.38:2..:3/.70:  $039.7.89251007.:.: 8 .7.2.9:72047/04 384990/089. .70 50.4-.3.8.  4393:9: 8:-0.97..0.05:30507. ..89059..073.:3.2.3.704.:3:2074.570039 057080.9.07-:.!0 4:7...25.388049.07-.570039 80. /0.9:30 5708... %.3/0.0.7.3.9.5..390 574..83.5.80/23:9.2.3/./0089039.902547.3089 4/4.87/0.. 2:390572.  3970.8.7574.90..1.0 .4-47 8/339070.94.39. 89.750397:0 0.3 70570039.453/0. .3::8.9:1.:  479.08:/0 27.70.384..5:8:84.9/0480-9925/09700 .33.-0.:270:9./3 .9.0..9: 0890825:970...250  4/39700 :3:70. 50397:0.05.89./8  42039:0890:3:.9 3:.3/3:20 .1.3: /0.3/. .8./7.:5:9071.34785708084/.#42.23083./07.89.8 ...009702.7.9.3:8.30.7.10./485024/4.3:0890:3.08901.. &3.7.5.

.0 ...0 -:.

09700 3..0.4.

3: 92..:7.0.9.

3: 9 5. 7.0..7-.

. 7089-43.7. .4.

:9.7..7.24.

0..:9:0-. 7.

940 3..4..0.

.307:..4.

..7-./034.

4 . 8:2-7./0.

5.5.30 .$9.30 89.

2..8 :3.0.9.30.

 02.908.7-.-..

103745. /3.2039:  0./459.94..4.790. 8033.8.078:8.99:/30 /023.7908.:1.  /0. 9089.. 3 479.:9.:3.90.5.790.078:7/3.0 9089.:573/0:72.3//0548-9.2479 .3:./024..005.8.00 0890:3.0.08904850.7080/0/:.7017:2:80908..908.0.08:109:742.2... 2.  1.7.3.9:7.2.3:24/4.8.3/: 8 7../.42:3:342::/354547.9.17.$.:9. /08-..2039: .700 249.3::  .2.24.97.4-.0.2039 .:2-.50.3.3938.-. ..790 3:39.02.3/: 81:  39089.4-.93:3.5742../00890/042. . 1.3/.-.047. 5.89..374..7  /.

574.050 ..50 .

3897:3./04.

4.:.1:949.$.

 3/48:89.3.

.3.:/. 2.$.

085:.8908.

.7.58.. 25:..

 :07..8/01.

:/7.:9..0.

8/048 .:07.

:9.0/:48.

 :07.8/084..

:9.0..:14.

3/.-.90..39:.'.

7.-.!7300 .90.

30. $ 408 47897.

!02302 475.30.

..2:7930:2980 47...4393:.30.9..9 4.:348...09 397 :3.70.39.  0.432472.70.89.70.7.0:747.  4-../94784-.2.70.94.085:..059.970949.:7.4393:9:.0...473970-.9.97..00. 208.3:80.::.3::/0857024.:.790.72/08.1.43:39.742.947.30  3.0.3:0890/0.43.078:747.0:./000890 $.

.070243.238:7.9 .5. .70.. 3.078.9:7.9  !70039.40.::3:59..2 .70 38.

 82-4:2479 .: .3:39.8. .08:070.047.9..9.3:0890.:94890.0...3:39.. .7570039.  $4.9039.7008:3..047/4:..790.3:80384.2479 4-.82:9..58.482.3..9.:./0..475:7.7.54...  3203..924. ./0.:2270.

:93:9. .:3:3. .

93.7.8.85.

2.:93:39. ..8.

7 . !7049 2:392.

7 .:9.807 .!.

7002.8.!.

7017:2:8090 247.9/01:  00/4:...2039. .5.. 1: 8/0/7.9089.4890 2.2.8 .8:3995.$89001.  %4935.5479709057039.7.7043.:70/017:2:80902.9073./0.20 .9/02.:348.:9.8.54797090 /042.:3.7/4:..2. 2.2.0 30 .790.1:: 70.. /0.

302 ...:9.

30.4-.3/7:..

857397 :330.%7.

7. 0984.: .

$5:2.590:..

:89..4.7.: .

::.:7.$5.

 !07847:: .

47-::.3.!..

847: . .

97.....3.:9.:7.-.25::  .

:-7.3. .:/0.

.3/ .34..72.

!0.3/ ..07.25.

!0949 3970-.3/.

/.3  742./.031.2:383:7/47 ..  . .2479  ../0.7..97.7.5:3..70.7:...9..5.907.3:  .:573.347.  549:30.79:7050890.:.: . /04.39./.3: ..:7/0857003:.:30.98:3/0......25.742.99:/38..9::. .99:/30.8.9.945072.8.-09-7. 5409::   %42..8:78.7.7:3.  0 .54.908579:.10:3..031.70. 54547:742.24793-.90 45490.308.039:.9050397:907./0 2. 24.9..:.790 .3 0.1.7.70.7.70570039.2..: 540.31.4-. 479.002:390: .0397:.947 508289 .3/  !479709:1..4 548-9.398.308905.4393:./.9:30. 38 .9.549.4-.2.89.9 47..0-./.3814720/:7070.3:0890../:. /25497.08.3/50507843.438890390 82.1032472.3.70570039.7.078/3.0...9:3.  .32472.89070:347 39075709. 3.4397.2308..382.9.93.:2:8:10908.709.438/07.30.9.:.90..39:: 3:892..0890825.545:..47..70.3/-:.1.3:2479.. /034/.70.9. 0...90/300203900 3..:.9.54547:742.742.2494..08 .07:3:.397 4./.148957..0.4.3:./4..5..9.70./0 3:.14703857.18..  .97010.30890:3:-947/0..50397:8579:.:9.:23....03:80.43899:9570543/07039 /3.0.70.0799:/30 .3..  .0890.0...947.39./.0..9.9..3: 479.9.3:24/4.90 /0.:4. 8:07./0.9.70.. 8.949.$. 459289 8:893.9.0. .3.308./.790.2..4-.8..1. . 30.7./0209.-. 54547::34897: %49:8 57358. /0.9:73.4.70.247  0.9:047.07-0..8.9947:::385..248  -.7:/::/0893  3/.90390  .9:9/397 48:9.70.: .0.3.8.:92070:5:9070.8.3039.9 0.$.. 897.9:7..9:30.9..70.700572.17:24.39.54547:: 34897:  479.240..8:109::742..0890.9. 3:20 ..31.39075709. 2.7000./03857.3:08904.438/07..200890.7::0890.

:390:!08:.::.

!0...07/0 3938..25.

0930 ..3/3.5908 .:0890.3.431720...7.3./0 94.:%42.:5:9:950970...40  .9..308.71./057-00853.572..3/:37.38.:0/: 742....$/0./0507.07/0.34925  .398.089.2488.::342 8.25...9:7  4739.047. .:2:7:575439 ..78:07.8910/01./:.45738.. 8023.5900...9:/0. .  %25:089080.

85:3/0570.9:7 .30890 /:5..1. .0..:9702:7...3::397 :3243447...2 /0.70..4570039.20 /.0:342.4394570. 889.9.5.7 89./:70.47 ../:. 5078431..  343:1.0893/:72.3.0 0572.:3.70 .45.9:7.70..:379:. .79..148983:7.  !./:.5.0.708.10.42030.. 7.3:24847.:3. 80.3.8.72047 .9.::.

7-:7..3/:../0.490.47:88.0-.548.39..7.5.2./:.3990.708.:-0  2.703.39:54547:: 00890.8/423: .0.545:.24/0:70.70/390..2547 -407:.9. 30.::/017:2:8090 2...47.:28085:308 3-....933..34:89.2:7:.7 .8:.8293/: 881..5: .008:39 5:930 /04.. 397 474.:.9.. ...3/: 39.9:7.2070..308...3/: 80.770.0.24847 50397:.820 ..::.9.:573.9089050397:0.0890825.3 /08023.43897:9 /:5.8.5..70 07.089:.39.70 /:5..1 .32.9.9.50397:...7.3.:42.1.09089.89.::0890:3:850..8. 1032472.482./0.58.9:.948 .1.:5745:308.0. .3 -.:348.:-00  407:805701.09 .8.::50397:.84730...-407:: ./:3.248/3 7..39:7057039.9:30.54547::742.5:3.:317.3745..8:7.3..9.4/7::/0. /.0893:20324//70.3 :23.889.903.820  .3/ .3.38:5: 97..857330 /./:...8.:0:35..9:3 407: 1:748 ..... . ..8.05:9 570.574..-0.3: 8.. ./:.25::  !479709:247.:32420393. 507843..:3.:5.8.39 3.9/4./2038:30:3: 074:1..390890242039::899.50  %42.0:2.90  .08 .7..3/:.7.9.7.059..3.2.. 84.:4.50./:.5.24881.:%42.9 3..0./:.07.70. 50:20./0.507843...0 .3829. .905.:-7. 70. ./0074:$1.8910 7.0.305..3/ .  .89:.30.:30/3:72.89.5..947/:5.3890.081.70.90 ..70 7/.0.07084. -:478-:8:4.549..2.790. 97.:.:8.  081.789:..7254..45089/0.9/0%42...42:3./:.5.. 2039..9 24.:80570./:.00.8910825..9.9.  034/.:23..070  %42.8/089059 2.4.:850.-:48 ..  !479709:1.80.307 .0/3/: 80 .....70./.8..95. .347.:: .3//7059.047.2:7..70  :5./:.0708.3:302800890  !:3./:.390.43/9.2480890507843.3/70570039.:92005:907 83..-.30:3-4.:98:-.70.50.3. 3 :72....00  570039.5..3.70 /8574547943...9.2039:50.70.9.

.914.81.9.89. 2.:23 .802.3.9 7.9:3. ./:8:507..-84:94859.07 !.79.2.90.82047  .790.1.07883.0.90. .90 .:074549.-.3/: 80.3 ..

92.3..45.790..

99.9.50397:47...72008:398:747  ..38023/0825.0890.7./:..7:9.9.. 39:3/84.:3. 3.2.709.947  4/7:70.:9702:7.7002039003.8  8. .0..:3. 80890 203943.90 8:39 17..42030890 80.802030.3.947/054907..9430. 20/:/0 .90. $-0..9:7.9.017:390.08947. .:: 2.9:7.90  0. 00890317.9:77:/00: 45../:.8.8.79.3.50:2..

.3/:899.58..4389.0890.3. 850.90890 ..9:7.42.9 825: /70..572.1.7.00 2:7:9:0 8 /7..:25.9../7080.2039:  %42.2.70 313..97.25..9 1.30/0.1032472.9 8:893.8..9833.::.:5754.:.2. 3.704.1.70/390.8..:9.39.3847  002039.:147/0 .9.5.93 5.9....30.438/07.9:7.9 .70.00/42089.739 83. . 8423:.  7...9:7.39:50890.4.20 :2.5708.33./70.4890./0480-9..59..32.3.7050397:.50.38 .708 .742.:9:0  ....00.8. /4:.::0890:3.3:..0 . 742.2...04.:/23:9.9089.3/: 0  80.9:7 .8 ..

422...0/0.

21..0 .:9..

203 57090348  .39704.42:/0.57424.0.3900070...  %42.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->