Sunteți pe pagina 1din 6

De provenienta biblica, are la baza adjectivul marah - amar. Titlul romanului este simplu,sugestiv,indicand numele protagonistei.

Caracterizarea MAREI, din romanul Mara, de Ioan Slavici


Mara este un personaj complex si reprezentativ pentru viziunea artistica a scriitorului. In critica literara s-au emis diverse pareri, unele chiar contradictorii, despre tipologia care ar cuprinde acest personaj literar. Opinia, unanim recunoscuta, este ca Mara, personaj realist de o vigoare surprinzatoare, nu face parte din familia avarilor, caci ea poseda o rara capacitate de a se chivernisi, si aceasta nu este, in fond, decat un mijloc de a invinge viata, un aspect al instinctului de conservare, care nu trebuia condamnat (Pompiliu Marcea). De fapt Mara este produsul unor legi obiective ce guverneaza societatea in care puterea banului decide asupra vointei individului. Ion Rotaru, referindu-se la acest personaj, arata ca nu-i adevarat ca avem de a face cu un Harpagon, ori cu un Hagi Tudose feminin, nici macar cu un Grandet. Zgarcenia, cata este in caracterul Marei, apare mai curand ca rezultatul unei vieti dure, pe care femeia o foloseste drept principala ei arma intr-o lume pusa pe capatuiala, pe toate cararile. Mara este, prin urmare, produsul mediului in care traieste - targul ardelenesc. Radna si Lipova, aproape de Arad, o zona de interferenta sat-oras, cu o populatie deminata de meseriasi, targoveti, negustori, camatari. Este aici o lume cu o psihologie aparte, pe care Mara o reprezinta, romanul zugravind cu o extraordinara senzatie de viata si adevar, ascensiunea clasei burgheze. Ea este prima femeie capitalist din literatura noastra, ... este un produs social. Ea este o parvenita ca si Paturica si Scatiu, insa cea dintai careia ideologia autorului nu-i raneste biruinta (N.Manolescu, Arca lui Noe) Suferind fiindca era dispretuita de altii pentru saracia ei, Mara, femeia apriga si cu un acut simt al demnitatii umane, ia hotararea sa-i sfideze pe cei bogati prin avutie. Tanara, voinica si harnica ea ramane vaduva cu doi copii: Persida si Trica, dar se straduieste sa le creeze o situatie materiala buna, ca sa razbune umilintele indurate de ea. Pune la o parte banii, pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pntru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al al treilea pentru Trica. Femeie intreprinzatoare si energica, priceputa in afaceri, cu un deosebit simt practic, Mara se arunca in valtoarea vietii cu ambitie si hotarare, cu responsabilitate fata de viitorul copiilor, de care intotdeauna se simte mandra. (Tot n-are nimeni copii ca mine). Precupeata destoinica, va reduce cheltuielile la strictul necesar, apoi va lua in arenda podul de la Mures, va intra in afaceri cu Hubar, stiind ca Mai presus de bani nu e nimic decat sanatate si voie buna, ca banul e mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile. Naratorul supravegheaza permanent destinul personajului, demonstrand ca pentru Mara banul inseamna consideratie si stima, inseamna putere sociala si echilibru psihologic. Pe masura ce-i creste averea, ea se simte stapana. De aceea vorbea mai apasat, se certa mai putin, calca mai rar si se tinea mai drept decat odinioara. Printr-o extraordinara vointa si putere de munca, Mara razbeste, iar cand i se pare ca, din arenda podului nu prea are castig, imprumuta bani cu dobanda, vinde plute, triumfand astfel in fata tuturor. Expresie a orgoliului de putere, ea va renunta la afacerile incheiata cu Hubar...Pe masura ce-i creste capitalul Mara devine obiectul stimei generale. La botezul nepotului ei vru sa-i dea lui Natl, opt mii de florini, o parte din zestrea Persidei, dar ii va pastra tot la ea. Atata 'vroia ca lumea sa stie...Nici ca se uitau oamenii ca mai-nainte la dansa. Las! Ca banul te ridica si in sufletul tau, si in gandul altora, dar banul agonisit e dovada de vrednicie si mesenii toti intelegeau de ce Mara sade in scaun ca pusa intr-un jet si vorbeste rar si apasat. Pana chiar si Hubar, care adunase si el destul, se uita cu un fel de mirare la dansa, caci era femeie neajutorata.

In multe imprejurari, dar mai ales la acest eveniment, Mara a dovedit chibzuinta si zgarcenie, spirit de economie si inteligenta practica, izvorata din experienta vietii. George Calinescu considera ca proportia aceea de zgarcenie si afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti e facuta cu o arta desavarsita . Prototip al zgarceniei si iubirii materne, Mara e un caracter dominant, de o mare vigoare, capabila sa infrunte toate intorsaturile destinului celor doi copii ai sai. Copii ca ai mei nimeni nu are, gandeste ea adeseori, avand incredere in ei. Cand se ratacesc cu barca pe Mures, ea nu se arata ingrijorata, ci este mandra de ispravile lor, iar cand Persida ii spune ca ii e drag Natl, fiul macelarului Hubar, ea nu-si impune punctul de vedere, ci o lasa pe fiica ei sa hotarasca, desi in sinea nu este de acord cu acest drum ales de Persida. Mra dovedeste o rara delicatete materna, ascunzand sub aparenta dura si autoritara, un suflet sensibil si duios. Cand Persida i se destainuie in legatura cu 'focul dragostei ei pentru Natl -Mama zise ea eu nu mai pot s-o duc asa, Mara se uita lung si cu drag la ea. O intelegea deplin si parca se despartea pe toata viata de dansa... - Tu fa ce stii, mergi cum te mina inima si cum te povatuieste mintea ta, intampina Mara. Eu nu te pot sili, iar sfaturi nu sunt in stare sa-ti dau. Tu stii mai bine cum te simti si cum te mana gandul: orisice ti-as zice eu, tu tot nu faci decat ceea ce tu insati esti pornita a face. Inzestrata cu o mare putere de adaptare la orice situatie, Mara nu este denadajduita cand Persida fuge cu Natl si infrunta cu demnitate oprobriul celorlalti, socotind ca fiica ei a procedat ca orice femeie adevarata ce asculta de glasul iubirii. Era parca mandra de fiica ei, ca nu e nimic mai frumos decat ca femeia sa se dea intreaga barbatului pe care-l iubeste si sa ieie asupra ei cu ochii inchisi sarcina vietii grele. Duiosia si caldura sufletului ei de mama ingrijorata de soarta Persidei se desprind din gandurile si din zbuciumul inimii sale (Nu-i vorba, plangea Mara, mereu plangea atat acasa cand se afla singura, cat si umbland dupa treburle ei, cand scapa de privirile altora), din cuvintele pe care i le dicteaza lui Trica pentru ca acesta sa le scrie Persidei (Sa-i scrii ca n-o invinovatesc, ci o plang...si c-o astept sa vie, cand ii va fi prea greu...ca tot muma ii sunt si ca nimeni inlumea aceasta nu poate saq aiba pentru dansa atata durere ca mine). Copiii o venereaza. Persida, imbratisandu-si mama, la botezul fiului ei, ii spune: - Draga mea mama! Dac-ar fi toti ca tine, nar mai fi in lumea aceasta decat fericire!. Evolutia personajului se bizuie pe un echilibru permanent intre setea de bani si dragostea pentru copii. Prin chibzuinta si harnicie, vointa si inteligenta, prin puterea de stapanire si forta morala, Mara asimileaza vederile etic ale autorului. Personal exemplar, chip reprezentativ pentru viziunea realista a scriitorului, Mara e un erou verosimil prin complexitatea ei umana, ilustrand virtutile artei de analist al adevarului psihologic, prin care Ioan Slavici este un precursor al romanului romanesc modern.

------------------------------===============================------------------------------ Portret fizic ce rezulta prin caracterizare directa, de catre narator: tanara si voinica", Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara are un aspect neglijent, tocmai pentru a induce in eroare si a starni compatimirea celor din jur. Fizionomia si alura personajului exprima trasatura sa definitorie. Este o femeie voluntara, capabila sa lupte pana la ultimele consecinte pentru a-si atinge scopul: prosperitate materiala si ascensiune sociala. Din acest punct de vedere, Mara se inscrie in tipologia arivistului, conotata insa pozitiv, ca nevoie fireasca a individului de a-si depasi limitele. Portret moral ce rezulta din caracterizare indirecta, reflex al faptelor, vorbelor sau mentalitatii personajului: - Ramasa vaduva, Mara dovedeste tarie de caracter: preia responsabilitatile intregii familii si se hotaraste sa infrunte orice obstacol care i-ar putea zadarnici planurile de prosperitate. - Este o mama plina de afectiune, mandra de copiii sai care, desi zdrentarosi si desculti si nepieptanati si nespalati si obraznici", sunt obiectul laudei ei: Tot n-are nimeni copii ca mine!". - Este ambitioasa si are o gandire progresista. Doreste sa evolueze pe orice cale: material, prin acumulare de capital financiar, social, prin ascensiunea ierarhica a copiilor (viseaza ca Persida sa devina preoteasa, iar Trica maistru cojocaR) si spiritual, prin educatia Persidei la manastirea calugaritelor catolice. - Este tenace si abila in a-si atinge scopurile, etaland un veritabil arsenal de impresionare a interlocutorului: lacrimi, vaicareli, amenintari (Umbla Mara prin lume, alearga sprintena, se targuieste si se cearta cu oamenii, se mai ia si de cap cateodata, plange si se plange c-a ramas vaduva, si apoi se uita impregiur sa-si vada copiii si iar rade."). Ar putea fi acuzata de cameleonism, daca nu ar avea un puternic instinct de conservare, care confera naturalete gesturilor ei. Reuseste astfel sa reduca la minimum costurile educatiei Persidei, intretinuta de Maica Aegidia. - Este o business-woman, cu un spirit afacerist ascutit, sensibila la legea cererii si a ofertei (vinde ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova"), capabila sa tina pe picioare o afacere (Lucrul de capetenie e pentru dansa ca sa nu mai aduca ce a adus si vinde mai bucuros Cu castig putin decat ca sa-i AcloceascaA marfa"). t. - Este econoama pana la avaritie. Strange bani in trei ciorapi, unul pentru Persida, unul pentru Trica si unul pentru zile negre si nu trece o zi fara sa puna deoparte cat de putin, preferand sa imprumute bani, decat sa se atinga de tezaurul personal. Memorabila este scena in care Mara stabileste o suma ca dar pentru nepotul sau, pe care o reduce progresiv pana la derizoriu si rasufla usurata cand Persida insista ca ea sa pastreze banii pana la o nevoie reala. Avara, Mara nu este dezumanizata de iubirea pentru bani, desi are placerea tezaurizarii. Are patima banilor (ii contempla, ii saruta, se induioseaza pana la lacrimI), dar o subsumeaza iubirii pentru copii. incearca! Gaseste si alte trasaturi ale personajului Mara, motivand cu scene semnificative si citate din roman. incearca! Scrie un eseu in care sa motivezi alegerea uneia dintre afirmatiile urmatoare:

===================================================================== Titlul romanului este simplu,sugestiv,indicand numele protagonistei. Actiunea romanului debuteaza cu portretul personajului principal si a mediului in care se vor desfasura intamplarile.Mara este o vaduva care avea doi copii si muncea din greu pentru a le asigura un viitor mai bun si un statut social mai inalt. Luand exemplul altor oameni din inalta societate el o da pe Persida la manastire si pe Trica ca ucenic la bresla cojocarilor. Ceea ce va schimba cursul romanului este momentul in care Persida il zareste pe Hubar Natl,fiul macelarului Anton Hubar.Cei doi se indragostesc si se intalnesc pe ascuns.Aceste intalniri nocturne fiind urmate de casatoria celor doi si plecarea lor in strainatate.Cei doi se intorc,casatoria fiind un esesc total.Isi fac o afacere in care doar Persida este cea care munceste din greu.Din acest motiv se isca inca o cearta si apoi chiar bataie.Persida pierde copilul si Mara vine sa o viziteze pentru a o consola si a-i da sfaturi. Dupa un an Persida naste un baiat de care toti s-au bucurat si cu ocazia acestui eveniment s-au strans amandoua familiile dandu-le binecuvantarea copiilor. Sfarsitul romanului surprinde momentul in care Hubar este omorat chiar de fiul sa nelegitim,Bandi. Mara este peronajul principal al romanului,un personaj eponim,acest lucru dovedindu-se inca din titlu. Mediul in care traieste ii trezeste dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata. Intelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este banul, Mara isi organizeaza viata in functie de aceasta putere'' care, in opinia ei, deschide toate usile."si aduce cei trei ciorapi:unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare,altul pentru Persida si al treilea pentru Trica."Acest citat este dovada scrisa ca Mara era o femeie chibzuita,caci strangea banii cu mare strictete.Vazand ca banii se tot inmultesc Mara incepe sa-i iubeasca. Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama:"sunt si zdrentarosi si desculti si nepeptanati si obraznici,saracutii mamei". Prin intermediul modalitatii de caracterizare indirecta,rezultand din fapte,Mara este o fire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, asumandu-si rolul destinului in ceea ce-i priveste pe copiii ei: iubirea Persidei pentru Natl o supara pentru ca ii strica visul de a-si marita fata cu un teolog.Dar totusi,in cele din urma,cand cei doi revin in tara o iarta.Acest lucru denota ca protagonista este un om iertator fata de cei pe care ii iubeste si respetca deciziile copiilor ei ,desi ,uneori,nu este de acord cu ele. Din cauza lui Natl care o bate pe Persida ,in sufletul Marei se trezesc diferite sentimente,care cu greu si le stapaneste:ura fata de betivul ei ginere, speranta ca Persida va renunta la el si remuscarea fata de propriile greseli. Spre stasifactia Marei,care a muncit toata viata pentru copiii ei,Trica devine maiestru cojocar,Natl maiestru macelar si familiile se impaca.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Aparut, in volum, in 1906, Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei, la jumatatea veacului al XlX-lea. Totodata, Mara" este un roman traditional. in care evenimentele se succed cronologic, iar autorul este omniscient. e6m7612ey77jnm Evolutia personajului principal este urmarita de-a lungul a 21 de capitole dintre care, primul este intitulat Saracutii mamei", iar ultimul - Pace si liniste". Dupa moartea sotului ei, Barzovanu, Mara ramane vaduva, cu doi copii inca mici - Persida si Trica. Pentru a le asigura un viitor indestulat, Mara se ocupa cu mica negustorie, alergand fara odihna din Radna, la Lipova sau la Arad, traind modest si adunand banii cu multa chibzuinta. Cand copiii mai cresc, Persida este trimisa sa invete la o manastire catolica din Lipova, iar Trica devine ucenic la un cojocar. Facandu-se foarte frumoasa, Sidi atrage privirile teologului Codreanu, dar si pe ale unui tanar neamt - Natl Hubar. Ea il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase dintre cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire (cu toate ca, in zona, familiile germane si cele romanesti traiau in concordie). Abia atunci cand Persida naste un baiat (pe care Mara accepta sa-1 boteze in religia catolica), intervine impacarea, umbrita insa de moartea lui Hubar batranul; uciderea acestuia, de catre fiul sau nelegitim, Bandi, arata ca pacatele se platesc, oricat de tarziu. Personajul Mara este caracterizat prin mai multe mijloace: Portretul fizic este cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer liber: Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce". Frumusetea .personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste, animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in obstea locala: Alerga biata de femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, apoi colo si iar dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri...". Mediul in care traieste Mara. alcatuit din targoveti, bres-lasi, negustori etc, ii trezeste dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata. Astfel, atunci cand Trica este dat afara din scoala, Mara ii promite sa-1 dea la o scoala mai buna: Am sa te scot om, om de carte, om de frunte, ca sa nu mai fii ca tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si copiii lor in fatq ta cum noi stam in fata lor. intelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este banul, Mara isi organizeaza viata in functie de aceasta putere" care, in opinia ei, deschide toate usile: in fiecare seara, ... ea pune la o parte banii pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si altul pentru Trica." Adunand bani din micul negot, din arendarea podului care traversa Muresul sau din alte surse, Mara incepe sa-i iubeasca. Asa se face ca, la botezul nepotului sau, le ofera tinerilor opt mii (din zestrea de treizeci de mii de florini a Persidei), dar ii pastreaza tot ea, pe motivul ca mai bine decat la mine, unde ar putea sa stea!" Banul devine astfel un adevarat personaj" al romanului, Gandurile, vorbele si faptele Marei scot in evidenta dragostea ei pentru cei doi copii (saracutii mamei"). Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama: Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi: rai sunt, mare minune si e lucru stiut ca oamenii de dai Doamne numai din copii rai se fac". Tot asa, intr-o zi, cand fratii pornesc, intr-o barca, pe apele umflate ale Muresului, lumea este inspaimantata, dar Mara exclama: ... copii ca ai mei nimeni n-are!" Fire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, Mara isi asuma rolul Destinului in ceea ce-i priveste pe copiii ei: iubirea Persidei pentru Hubarnatl o supara pentru ca ii strica visul de a-si marita fata cu un teolog.

Se vede insa ca Soarta are propriul sau drum: Persida se cununa, in taina, cu Natl, apoi cuplul sta, catva timp, la Viena. Cand cei doi se intorc, Mara traieste o acuta dezamagire, pentru ca i se naruisera visurile: Erau duse, pierdute pentru totdeauna gandurile frumoase pe care si le facuse despre viata fiicei sale..." "Odata cu trecerea timpului, Persida incepe sa semene tot mai mult cu Mara; traiul fetei sale, batuta si umilita de Natl (repudiat si el de parinti) trezeste, in sufletul mamei sentimente diverse: ura fata de betivul ei ginere, speranta ca Persida va renunta la el, remuscarea fata de propriile greseli. Moralistul Slavici ii acorda, in final, bucurii compensatoare Marei: Trica devine maiestru" cojocar, Natl devine maiestru" macelar, iar familiile se impaca. in critica literara, Mara a fost incadrata in mai multe tipuri: al Mamei, al vaduvei intreprinzatoare si aprige" (Calinescu), al primei femei-capitalist din literatura noastra (cum scria N. Manolescu), al avarului (discutabil). Personaj complex, ea reuseste sa corecteze destinul (care ii luase sotul) si sa devina o pater familias" demna de admiratie.

Caracterizare directa
Cu ajutorul modalitatii de caracterizare directa de catre narator,portretul fizic al Marei este cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer liber: Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant".Din acest citat reiese ca Mara este o femeie foarte harnica,care tine mult la copii sai incercand din toate puterile sa le asigure un viitor mai bun si un statut privilegiat in societate.

Caracterizare indirecta LA SFIRSHIT


Evolutia personajului se bizuie pe un echilibru permanent intre setea de bani si dragostea pentru copii. Prin chibzuinta si harnicie, vointa si inteligenta, prin puterea de stapanire si forta morala, Mara asimileaza vederile etic ale autorului.