The structure of scientific revolutions

Autor : Thomas S. Kuhn . An 1970.

Thomas Samuel Kuhn a fost un fizician american care a scris intensiv despre istoria stiintei si a revolutionat cateva notiuni importante despre sociologie si despre filozofia stiintei. Inca din 1943 a obtinut multe premii pentru fizica la Universitatea Harvard iar din 1961 a devenit profesor in fizica la Universitatea din California. The structure of scientific revolutions a fost initial printata ca un articol in International Encyclopedia of Unified Science ,publicat de logical positivists of the Vienna Circle . In aceasta carte ,Kuhn spune ca stiinta nu progreseaza printr-o acumulare liniara de cunostiinte noi ci prin revolutii periodice ,asa numite paradigm shifts. In general ,stiinta este impartita in 3 stagii distincte. Prestiinta caruia ii lipseste un paradigm central , acesta este urmat de stiinta normala care este incercarea de a largii aceste paradigm central prin rezolvare-puzzle iar ultima parte reprezinta rezolvarea acestui paradigm. Cartea este considerata una dintre cele mai importante ale ultimului secol in ceea ce priveste filozofia stiintei si in studiul altor stiinte intelectuale. Un deceniu inainte de Foucault , Kuhn a venit cu ideea de stiinta normala ,ideea ca stiinta ,la un moment dat este vorba despre un cadru consensual care explica un domeniu dat ,care limiteaza ceea ce este acceptabil sau despre probleme si solutii cunoscute ca autentice sau rezonabile iar aceste cadre isi propun ca sa absoarba problemele si inconstiintele si sa le exprime intrun mod mai acceptabil de catre omul de rand. Lucrarea a fost publicat pentru prima dat ca o monografie n EnciclopediaInternaional de Unified Science, apoi ca o carte de University of Chicago Press n1962. (Toate numerele de pagina de mai jos se refer la a treia ediie a textului,publicat n 1996). n 1969, Kuhn a adaugat un post scriptum la carte n care el arspuns la rspunsuri critice la prima ediie a crii. Kuhn isi dateaza geneza crii sale din 1947, cnd era student la Universitatea Harvard i afost rugat sa predea o clas de tiin pentru studii umaniste,

cu accent pe studii istorice. Kuhn mai trziu a comentat c pn atunci, "Niciodata nu am citit un document vechi n domeniul tiinei." Fizica lui Aristotel a fost uimitor de munca, spre deosebire de Isaac Newton n conceptele sale de materie i micare. Kuhn a concluzionat c conceptele lui Aristotel nu au fost "rele Newton," doar diferite. Kuhn explic ideile sale folosind exemple luate din istoria tiinei. De exemplu, ntr-o etap special n istoria de chimie, unii chimiti au nceput s exploreze ofatomismidee. Atunci cnd multe substane sunt incalzite au o tendinta de a se descompune n elementele lor constitutive, i, adesea, (dei nu ntotdeauna) aceste elemente pot fi observate pentru a combina numai n proporii stabilite. Potrivit Kuhn, paradigmele tiinifice precedente i urmtoare ce ofera o schimbare de paradigm sunt att de diferite c teoriile lor sunt incomensurabile - noua paradigma nu poate fi dovedita sau infirmata de normele vechii paradigme, i viceversa.Schimbare de paradigm nu implic doar revizuirea sau transformarea unei teoriiindividual, se schimb modul n care terminologia este definita, modul n care oamenii de tiin n acest domeniu au vedere asupra obiectului lor, i, poate cel mai semnificativ, ce ntrebrii sunt considerate ca fiind valabile, i ceea ce normele sunt utilizate pentru a determina adevrul unei teorii special.
: "Though each may hope to convert the other to his way of seeing science and its problems, neither may hope to prove his case. The competition between paradigms is not the sort of battle that can be resolved by proofs." (SSR, p. 148).

Kuhn (SSR, seciunea XII), prevede c instrumentele probabilistice folosite de cei ce verifica sunt n mod inerent inadecvate pentru sarcina de a decide ntre teorii contradictorii, deoarece acestea aparin paradigmului ce caut s compare.