Sunteți pe pagina 1din 28

Hipertrofia

Hipertrofia reprezint creterea dimeniunii celulelor cu creterea n dimensiuni a organului respectiv. Celulele capabile de diviziune pot rspunde la factorii de stres att prin hiperplazie ct i prin hipertrofie n timp ce la nivelul celulelor care nu sufer procese de diviziune are loc procesul de hipertrofie.

Hiperplazia
Hiperplazia reprezint creterea numrului de celule ntrun organ sau esut cu creterea consecutiv n volum a organului sau esutului. Dei hiperplazia i hipertrofia sunt dou procese distincte, uneori pot coexista i pot fi declanate de acelai stimul extern. Hiperplazia fiziologic este de dou tipuri: Hiperplazia hormonal care determin creterea capacitii funcionale a esuturilor Hiperplazia compensatoare care crete masa tisular dup leziuni sau rezecii pariale. Un exemplu de hiperplazie hormonal este constituit de proliferarea epiteliului glandular al snului la pubertate i n timpul sarcinii i hiperplazia la nivelul uterului gravid.

Hiperplazia patologic Este determinat cu predilecie de stimulare hormonal excesiv sau a factorilor de cretere ce acioneaz asupra celulelor int. Hiperplazia endometrial este un exemplu de hiperplazie patologic indus hormonal. Dup perioada menstrual normal se remarc o intens activitate proliferativ endometriala sub aciunea hormonilor hipofizari i a hormonilor estrogeni. Aceasta este inhibat de ctre creterea nivelului de progesteron de obicei cu 10-14 zile nainte de menstruaie. Uneori echilibrul estrogeno-progesteronic este perturbat. Aceasta determin creterea nivelului estrogenic cu cu hiperplazia glandelor endometriale. Aceast cauz de hiperplazie este o cauz de sngerare uterin. Hiperplazia uterin reprezint un potenial cancerigen.

Atrofia

Atrofia reprezint reducerea n dimensiuni a celulelor. Este un rspuns adaptativ constnd ntr-o restructurare reversibil a celulei n scopul adaptrii la reducerea funciei i culmineaz cu moartea celulei. Cnd este afectat un numr crescut de celule, ntregul esut sau organ scade n dimensiuni i devine atrofic. Unele structuri embrionare cum ar fi notocordul sau canalul tireoglos se atrofiaz n timpul vieii fetale. Uterul scade n dimensiuni la scurt timp dup natere acesta fiind un exemplu de atrofie fiziologic.

Metaplazia

Metaplazia reprezint transformarea unui esut ntr-un alt tip de esut. Cel mai frecvent epiteliul glandular se transform ntr-un epiteliu scuamos. Metaplazia constituie o form de adaptare la leziunea cronic, persistent. De exemplu expunerea prelungit a epiteliului bronic la fumul de tigar conduce la metaplazia scuamoas a epiteliului. Dar acest proces nu este limitat doar la metaplazia scuamoas. De exemplu n cazul esofagitei cronice de reflux, epiteliul scuamos al esofagului este nlocuit de epiteliu glandular similar cu cel de la nivelul stomacului, protejnd esofagul de aciunea coroziv a acidului clorhidric i a pepsinei la care mucoasa gastric este rezistent (esofagul Barrett). Un alt exemplu este reprezentat de metaplazia epiteliului tranziional n epiteliu glandular n condiiile unei cistite cronice. Dac factorul declanator este ndeprtat metaplazia este complet reversibil.

Displazia

Displazia reprezint o tulburare de cretere i maturare a celulelor de la nivelul unui esut. De regul, celulele care intr n componena unui epiteliu normal conformat au aceeai form, dimensiune i nucleu i sunt dispuse regulat. n leziunea displazic acest pattern uniform este perturbat prin: variaia dimensiunii i formei celulare; mrirea nucleilor care devin neregulai i hipercromi; dispariia dispunerii regulate a celulelor la nivelul epiteliului. Exemple de leziuni displazice: n cazul epiteliului scuamos hiperplaziat ca n keratoza epidermic cauzat de expunerea prelungit la razele ultraviolete; n zonele de metaplazie scuoamoas de la nivelul colului uterin. Displazia mparte numeroase aspecte comune cu leziunile canceroase iar linia de demarcaie dintre cele dou este dificil. Displazia este o leziune preneoplazic i spre deosebire de cancer celulele nu sunt pe deplin autonome. Astfel n urma interveniei terapeutice esutul displazic poate reveni la normal.

Carcinomul epidermoid spinocelular

Carcinomul epidermoid este tumora maligna a epiteliilor pavimentoase stratificate cu sau fara cheratinizare. Carcinoamele epidermoide se impart in Spinocelular sau scuamos Bazocelular Adenoid-chistic Mixt nediferentiat

Carcinomul spinocelular este cea mai frecventa forma de carcinom epidermoid de malignitate adevarata cu capacitate crescuta de metastazare Localizare: Piele Cavitate bucala, buze Faringe, esofag exocol Regiune anala Se poate dezvolta si la nivelul altor tipuri de epitelii in cazul asocierii cu metaplazia pavimentoasa

Macroscopie

Sub forma de noduli, veruci sau placi ulterior dezvoltandu-se formatiuni sesile sau pediculate cu ulceratii Ulceratiile au baza dura cu prezenta de cruste

Microscopie

Se observa insule si trabecule de celule canceroase care inlocuiesc epiteliul normal, rup membrana bazala si patrund in profunzime. Celulele neoplazice se aseamana cu cele din stratul spinos al epidermului: sunt mari, poliedrice sau alungite cu numeroase punti intercelulare Citoplasma este slab acidofila iar nucleii de marimi inegale cu atipii si mitoze

Caracteristica este acumularea de cheratina in cuprinsul plajelor de celule neoplazice cu formarea de perle keratozice care au dispozitie concentrica si aspect de ,,bulb de ceapa. Perlele pot fi ortocheratozice (cu cheratinizare completa fara nuclei) sau paracheratozice (cheratinizare incompleta cu pastrarea nucleilor).

Carcinomul bazocelular

Se dezvolta din stratul bazal al epiteliului cutanat si din celulele bulbului pilos. Este localizat exclusiv la nivelul pielii mai frecvent in regiunea capului In ciuda caracterului sau malign aceasta are capacitate redusa de metastazare

Macroscopie Are aspect nodular sau nodular-ulcerativ, poate fi o forma superficial-cicatrizanta

Microscopie

Prezenta de plaje, insule sau cordoane de celule canceroase care inlocuiesc treptat epiteliul normal, rup membrana bazala si invadeaza dermul. Celulele cancerose au aspect relativ uniform si asemanatoare celulelor din stratul bazal al epidermului: alungite, usor fuziforme sau ovoidale, cu citoplasma redusa cantitativ, intens bazofila si nuclei tahicromatici. La periferia insulelor si cordoanelor celulele canceroase prezinta un aranjament palisadic, perpendicular pe stroma din jur. Mitoze relativ rare

Aspect microscopic de carcinom bazocelular

Adenocarcinomul

Reprezinta tumora maligna a epiteliilor glandulare si a epiteliilor cilindro-cubice de acoperire Pot fi secretante si nesecretante Localizari: tub digestiv, glande anexe (salivare, ficat, pancreas) glanda mamara, ovar, endometru, endocol, mucoasa bronsica, glande endocrine

Adenocarcinomul de colon

Vrful incidenei este dup 70 de ani (doar 20% din cazuri apar nainte de 50 de ani, fiind legate frecvent de polipozele ereditare) Factori de risc Dieta - cancerul colorectal este frecvent n trile industrializate i n regiunile urbane deoarece dieta este abundent n glucide rafinate, grsimi animale i sczut n fibre ceea ce exacerbeaz flora intestinal anaerob cu formarea de acizi biliari secundari (carcinogeni i co-carcinogeni) i, respectiv (coninutul sczut de fibre) crete timpul decontact al epiteliului cu elemente carcinogene. Cancerul colorectal n antecedente Boala Chron i rectocolita ulcero-hemoragic (riscul depinde de durata i extinderea bolii) Predispoziia genetic pentru cancerul de colon este mic, dar totui sau descris familii cu cancer de colon (ex. sindromull Lynch, polipoza familial). Cancerul colorectal apare de obicei nainte de 40 de ani, fiind localizat mai frecvent la nivelul colonului ascendent.

Simptomele depind de localizarea cancerului: La nivelul colonului drept cel mai frecvent simptom este sngerarea ocult, ocluzia intestinal fiind tardiv. Singurele manifestri pot fi oboseala i slbiciunea secundar unei anemii severe La nivelul colonului stng la acest nivel, cancerul are tendina de a stenoza intestinul determinnd constipaie care alterneaz cu scaune frecvente sau cu diaree. Simptomul inaugural poate fi o ocluzie parial, cu dureri de tip colicativ sau ocluzie total. Scaunul poate fi sanguinolent

Aspect macroscopic Macroscopic pot fi vegetante, ulcerative sau infiltrative cu deosebiri in functie de localizare

la nivelul colonului ascendent i cecului, adenocarcinoamele se prezint sub

forma unor formaiuni tisulare exofitice, polipoide ce se extind pe un singur perete.Obstrucia este rar. la nivelul colonului descendent, n momentul diagnosticului adenocarcinoamele au, n general, o dispoziie inelar, circumferenial stenozant ce duc la obstrucia lumenului intestinal. Marginile sunt n mod tipic elevate, ferme iar zona central ulcerat. Lumenul este ngustat, iar colonul proximal poate fi destins.

Carcinom la nivelul colonului descendent Se identific o formaiune tumoral circumferenial, cu margini elevate i cu o zon central ulcerat.

Aspect microscopic Celulele neoplazice sunt dispuse sub forma unor structuri pseudoglanduliforme intr-o stroma conjunctiva Numeroase atipii nucleare, mitoze in numar variabil

Metastaza de adenocarcinom in ganglionul limfatic

Metastaza reprezinta o tumora secundara maligna aparuta ca urmare a deplasarii si insamantarii la distanta de celule maligne de la nivelul tumorii primare. Se produce pe cale limfatica, sanguina, prin contiguitate sau prin insamantarea in cavitatile naturale. Macroscopic ganglionul interesat este marit de volum nedureros, cu consistenta neomogena. Pe sectiune prezinta zone cenusiu-rozate si zone mai albicioase cu aspect slaninos.

Microscopic la nivelul tesutului limfatic se observa prezenta de celule canceroase dispuse sub forma de pseudoglande cu pluristratificare si pierderea polaritatii celulare sau cu dispozitie compacta in insule sau cordoane.