PARLAMENTUL ROMNIEI

CAMERA DEPUTATILOR SENATUL

Lege privind Codul de procedur civil





Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.





















2
CUPRINS



Titlu preliminar. Domeniul de reglementare al Codului de procedur
civil yi principiile fundamentale ale procesului civil.....................................................................................art.1-27
Capitolul I. Domeniul de reglementare al Codului de procedur civil..........................art. 1-3
Capitolul II. Principiile Iundamentale ale procesului civil.............................art. 4-22
Capitolul III. Aplicarea legii de procedur civil..............................................................art. 23-27

Cartea I. Dispozi(ii generale...................................................art. 28-180
Titlul I. Ac(iunea civil...............................................art. 28-38
Titlul II.Participan(ii la procesul civil...........................................art. 39-88
Capitolul I. Judectorul. Incompatibilitatea.................................................................art. 39-51
Capitolul II. Prtile..............................................art. 52-86
Sectiunea 1. Folosinta i exercitiul drepturilor procedurale.............................................art. 53-55
Sectiunea a 2-a. Persoanele care sunt impreun reclamante sau parate.................art. 56-57
Sectiunea a 3-a. Alte persoane care pot lua parte la fudecat......................art. 58-76
1. Interventia voluntar................................................art. 58-64
2. Interventia Iortat..................................art. 65-77
I. Chemarea n judecat a altei persoane.....................art. 65-68
II. Chemarea n garantie..................................art. 69-71
III. Artarea titularului dreptului........................art. 72-74
IV. Introducerea Iortat n cauz, din oIiciu, a altor persoane .........................art. 75-76
Sectiunea a 4-a. Repre:entarea prtilor in fudecat.................................................art. 77-85
1. Dispozitii generale.................................art. 77-78
2. Dispozitii speciale privind reprezentarea conventional....................art. 79-85
Sectiunea a 5-a. Asistenta fudiciar...................................................................................................................................art. 86
Capitolul III. Participarea Ministerului Public n procesul civil............................art. 87-88
Titlul III. Competen(a instan(elor judectoreyti......................................art.89-136
Capitolul I. Competenta material...........................................art. 89-101
Sectiunea 1. Competenta dup materie i valoare............................art. 89-92
Sectiunea a 2-a. Determinarea competentei dup valoarea cererii
introductive de instant................................art. 93-101
Capitolul II. Competenta teritorial........................................art. 102-114
Capitolul III. Dispozitii speciale.......................................art. 115-120
Capitolul IV. Incidente procedurale privitoare la competenta instantei........................art. 121-136
Sectiunea 1. Exceptia de necompetent i conflictele de competent...................art. 121-128
Sectiunea a 2-a. Strmutarea proceselor. Delegarea instantei.........................................art. 129-136
Titlul IV. Actele de procedur............................................art. 137-168
Capitolul I. Forma cererilor.....................................................................art. 137-141
Capitolul II. Citarea si comunicarea actelor de procedur...........................art. 142-162
Capitolul III. Nulitatea actelor de procedur...................................art. 163-168
Titlul V. Termenele procedurale...........................................art. 169-175
Titlul VI. Amenzi judiciare yi despgubiri.......................................art. 176-180

Cartea II. Procedura contencioas................................................art. 181-510
Titlul I. Procedura n fa(a primei instan(e.......................................art. 181-442
Capitolul I. Sesizarea instantei de judecat...................................art. 181-199
Sectiunea 1. Dispo:itii generale................................art.181-182
Sectiunea a 2-a. Cererea de chemare in fudecat.................................................art. 183-193
Sectiunea a 3-a. Intampinarea..................................art. 194-197
Sectiunea a 4-a. Cererea reconventional...................................................art. 198-199
Capitolul II. Judecata.........................................art. 200-393
Sectiunea 1. Dispo:itii generale..................................art. 200-225
Sectiunea a 2-a. Cercetarea procesului ................................art. 226-376
Subsectiunea 1. Dispozitii comune............................art. 226-232
Subsectiunea a 2-a. Exceptiile procesuale.......................art. 233-240
Subsectiunea a 3-a. Probele..............................art. 241-353

3
1. Dispozitii generale...........................art. 241-253
2. Dovada cu nscrisuri...........................art. 254-296
I. Dispozitii generale.....................art. 254-256
II. nscrisul autentic..........................art. 257-259
III. nscrisul sub semntur privat....................art. 260-269
IV. nscrisurile pe suport electronic...................art. 270-272
V. Duplicatele si copiile de pe nscrisurile
autentice sau sub semntur privat.................art. 273-275
VI. nscrisurile recognitive sau rennoitoare................art. 276
VII. Regimul altor nscrisuri.....................art. 277-279
VIII. Administrarea probei cu nscrisuri...............art. 280-288
IX. VeriIicarea nscrisurilor...................art. 289-296
3. Proba cu martori...........................art. 297-314
I. Admisibilitatea probei cu martori...................art. 297-298
II. Administrarea probei cu martori..................art. 299-314
4. Prezumtiile..............................art. 315-317
5. Expertiza..............................art. 318-328
6. Mijloacele materiale de prob.....................art. 329-332
7. Cercetarea la Iata locului................................art. 333-335
8. Mrturisirea............................art. 336-346
I. Admisibilitatea probei......................art. 336-338
II. Interogatoriul ........................ art. 339-346
9. Asigurarea probelor...........................art. 347-353
Subsectiunea a 4-a. Administrarea probelor de ctre avocati....................art. 354-376
Sectiunea a 3-a. De:baterea in fond a procesului..........................................................art. 377-382
Sectiunea a 4-a. Deliberarea i pronuntarea hotrarii........................................................art. 383-393
Capitolul III. Unele incidente procedurale...................................art. 394-411
Sectiunea 1. Renuntarea la fudecat...................................art. 394-395
Sectiunea a 2-a. Renuntarea la dreptul pretins.............................art. 396-398
Sectiunea a 3-a. Suspendarea procesului................................art. 399-403
Sectiunea a 4-a. Perimarea cererii....................................art. 404-411
Capitolul IV. Hotrrile judectoresti.......................................art. 412-442
Sectiunea 1. Dispo:itii generale................................................................................................................art. 412-422
1. Denumirea, ntocmirea si comunicarea hotrrii.......................art. 412-416
2. EIectele hotrrii judectoresti................................art. 417-422
Sectiunea a 2-a. Hotrarile date in ba:a recunoaterii pretentiilor ..........................art. 423-424
Sectiunea a 3-a. Hotrarea prin care se incuviintea: invoiala prtilor....................art. 425-428
Sectiunea a 4-a. Indreptarea, lmurirea i completarea hotrarii.......................art. 429-434
Sectiunea a 5-a. Executarea provi:orie................................art. 435-437
Sectiunea a 6-a. Cheltuielile de fudecat...........................................................art. 438-442
Titlul II. Cile de atac................................................art. 443-498
Capitolul I. Dispozitii generale......................................art. 443-452
Capitolul II. Apelul............................................art. 453-469
Capitolul III. Cile extraordinare de atac.................................................................art. 470-498
Sectiunea 1. Recursul............................................................art. 470-487
Sectiunea a 2-a. Contestatia in anulare.....................................................art. 488-493
Sectiunea a 3-a. Revi:uirea...................................art. 494-498
Titlul III. Dispozi(ii privind asigurarea unei practici judiciare unitare...........................art. 499-505
Capitolul I. Recursul n interesul legii..................................................................art. 499-502
Capitolul II. Sesizarea naltei Curti de Casatie si Justitie n vederea pronuntrii
unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.......................art. 503-505
Titlul IV. Contesta(ia privind tergiversarea procesului.......................................................................art. 506-510

Cartea III. Procedura necontencioas................................................art. 511-523
Titlul I. Dispozi(ii generale..............................................art. 511-521
Titlul II. Dispozi(ii speciale..............................................art. 522-523

Cartea IV. Despre arbitraj...................................................art. 524-600
Titlul I. Dispozi(ii generale..............................................art. 524-529

4
Titlul II. Conven(ia arbitral.............................................art. 530-536
Titlul III. Tribunalul arbitral.............................................art. 537-552
Titlul IV. Procedura arbitral....................................................................................................................................................................art. 553-588
Capitolul I. Sesizarea tribunalului arbitral.................................art. 553-556
Capitolul II. Judecata.........................................art. 557-575
Capitolul III. Cheltuielile arbitrale....................................art. 576-581
Capitolul IV. Hotrrea arbitral......................................art. 582-588
Titlul V. Desfiin(area hotrrii arbitrale.........................................art. 589-594
Titlul VI. Executarea hotrrii arbitrale.............................................................................art. 595-596
Titlul VII. Arbitrajul institu(ionalizat...............................................................................art. 597-600

Cartea V. Despre executarea silit................................................art. 601-883
Titlul I. Dispozi(ii generale..............................................art. 601-701
Capitolul I. Scopul si obiectul executrii silite...................................art. 601-611
Capitolul II. Titlul executoriu........................................art. 612-622

Capitolul III. Participantii la executarea silit.................................art. 623-641
Capitolul IV. EIectuarea executrii silite...................................art. 642-681
Sectiunea 1. Sesi:area organului de executare..........................art. 642-650
Sectiunea a 2-a. Efectuarea actelor de executare silit.........................art. 651-664
Sectiunea a 3-a. Executarea impotriva motenitorilor........................art. 665-666
Sectiunea a 4-a. Interventia altor creditori.............................art. 667-672
Sectiunea a 5-a. Perimarea executrii silite............................art. 673-675
Sectiunea a 6-a. Amanarea, suspendarea i restrangerea executrii...........................................art. 676-678
Sectiunea a 7-a. Incetarea i reluarea executrii..........................art. 679-681
Capitolul V. Prescriptia dreptului de a obtine executarea silit............................art. 682-686
Capitolul VI. Contestatia la executare....................................art. 687-695
Capitolul VII. Depunerea cu aIectatiune special...............................art. 696-697
Capitolul VIII. ntoarcerea executrii.....................................art. 698-701
Titlul II. Urmrirea silit asupra bunurilor debitorului..................................art. 702-857
Capitolul I. Urmrirea mobiliar.....................................................................art. 702-784
Sectiunea 1. Bunuri mobile care nu se pot urmri ...........................art. 702-705
Sectiunea a 2-a. Procedura urmririi mobiliare...........................art. 706-752
1. Sechestrarea bunurilor mobile..........................art. 706-726
2.ValoriIicarea bunurilor sechestrate.........................................art. 727-731
3.Vnzarea la licitatie public...........................art. 732-749
4. Dispozitii speciale................................................art. 750-752
Sectiunea a 3-a. Poprirea...........................................................art. 753-766
Sectiunea a 4-a. Urmrirea fructelor i a veniturilor imobilelor....................art. 767-784
1. Urmrirea silit a Iructelor neculese
si a recoltelor prinse de rdcini..........................art. 767-771
2. Urmrirea veniturilor generale ale imobilelor....................art. 772-784
Capitolul II. Urmrirea imobiliar....................................art. 785-833
Sectiunea 1. Bunurile imobile care pot fi urmrite..........................art. 785-790
Sectiunea a 2-a. Pornirea, incuviintarea, publicitatea i suspendarea urmririi imobiliare..........art. 791-797
Sectiunea a 3-a. Efectele urmririi.................................art. 798-799
Sectiunea a 4-a. Jan:area la licitatie public............................art. 800-827
1. Formalittile premergtoare vnzrii.........................art. 800-805
2. Scoaterea n vnzare a imobilului...........................art. 806-812
3. Licitatia si adjudecarea imobilului........................................art. 813-827
Sectiunea a 5-a. Efectele adfudecrii................................art. 828-829
Sectiunea a 6-a. Dispo:itii speciale................................art. 830-833
Capitolul III. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin
urmrirea silit.........................................art. 834-857
Sectiunea 1. Dispo:itii generale..................................art. 834-838
Sectiunea a 2-a. Distribuirea sumei re:ultate din van:area
bunurilor urmrite................................art. 839-848
Sectiunea a 3-a. Plata sumei re:ultate din urmrirea silit..............................................art. 849-857
Titlul III. Executarea silit direct..........................................art. 858-883
Capitolul I. Dispozitii generale......................................art. 858-862

5
Capitolul II. Predarea silit a bunurilor mobile................................art. 863-865
Capitolul III. Predarea silit a bunurilor imobile..............................................................art. 866-872
Capitolul IV. Executarea silit a altor obligatii de a Iace sau a
obligatiilor de a nu Iace.....................................art. 873-883
Sectiunea 1. Dispo:itii comune....................................art. 873-878
Sectiunea a 2-a. Executarea hotrarilor fudectoreti referitoare
la minori......................................art. 879-883

Cartea VI. Proceduri speciale..................................................art. 884-1016
Titlul I. Procedura divor(ului.............................................art. 884-902
Capitolul I. Dispozitii comune..........................................art. 884-896
Capitolul II. Divortul remediu..........................................art. 897-900
Sectiunea 1. Divortul prin acordul sotilor................................art. 897-899
Sectiunea a 2-a. Divortul din motive de sntate..................................art. 900
Capitolul III. Divortul din culpa sotilor..................................art. 901-902
Titlul II. Procedura punerii sub interdic(ie judectoreasc................................art. 903-909
Titlul III. Procedura de declarare a mor(ii.........................................art. 910-917
Titlul IV. Msurile asigurtorii.............................................art. 918-933
Capitolul I. Sechestrul asigurtor......................................art. 918-925
Capitolul II. Poprirea asigurtorie.....................................art. 926-927
Capitolul III. Sechestrul judiciar.............................................................................................................................................art. 928-933
Titlul V. Procedura partajului judiciar.........................................art. 934-950
Titlul VI. Procedura ordonan(ei preyedin(iale......................................art. 951-956
Titlul VII. Cererile posesorii..................................................................................art. 957-959
Titlul VIII. Procedura ofertei de plat yi consemna(iunii................................art. 960-966
Titlul IX. Procedura ordonan(ei de plat................................................................................art. 967-978
Titlul X. Evacuarea din imobilele de(inute sau ocupate fr drept...............................art. 979-993
Capitolul I. Dispozitii generale.....................................art. 979-984
Capitolul II. Procedura de evacuare...................................art. 985-990
Capitolul III. Dispozitii speciale.....................................art. 991-993
Titlul XI. Procedura privitoare la nscrierea drepturilor dobndite n temeiul uzucapiunii ..................art. 994-997
Titlul XII. Procedura refacerii nscrisurilor yi a hotrrilor disprute..........................art. 998-1000
Titlul XII. Cau(iunea judiciar.........................................art. 1001-1008
Titlul XIV. Procedura cu privire la cererile cu valoare redus...............................art. 1009-1116

Cartea VII. Procesul civil interna(ional...............................................art. 1117-1084
Domeniul de aplicare...................................................art. 1017
Titlul I. Competen(a interna(ional a instan(elor romne................................art. 1018-1034
Capitolul I. Dispozitii generale.......................................art. 1118-1030
Capitolul II. Dispozitii speciale de competent international a
instantelor romne.......................................art. 1031-1034
Titlul II. Legea aplicabil n procesul civil interna(ional................................art. 1035-1045
Capitolul I. Capacitatea si drepturile prtilor din proces...............................art. 1035-1039
Capitolul II. Legea aplicabil n materie procedural..............................art. 1040-1045
Titlul III. Eficacitatea hotrrilor strine.......................................art. 1046-1061
Notiune................................................................................art. 1046
Capitolul I. Recunoasterea hotrrilor strine.................................art. 1047-1053
Capitolul II. Executarea hotrrilor strine..................................art. 1054-1061
Titlul IV. Arbitrajul interna(ional yi efectele sentin(elor
arbitrale strine................................................................................art. 1062-1084
Capitolul I. Procesul arbitral international...................................art. 1062-1074
Capitolul II. EIectele hotrrilor arbitrale strine..............................art. 1075-1084
Titlul V. Dispozi(ii tranzitorii yi finale...............................................art. 1085


6










Obiectul yi
scopul
Codului de
procedur
civil






Aplicabilitat
ea general
a Codului
de
procedur
civil

Aplicarea
prioritar a
dreptului
comunitar

ndatoriri
privind
primirea yi

TITLU PRELIMINAR
Domeniul de reglementare al Codului de procedur civil
yi principiile fundamentale ale procesului civil

Capitolul I
Domeniul de reglementare al Codului de procedur civil


Art. 1. 1) Codul de procedur civil al Romniei stabileste
regulile de competent si de judecare a cauzelor civile, precum si cele de
executare a hotrrilor instantelor si a altor titluri executorii, n scopul
nIptuirii justitiei n materie civil.
2) n nIptuirea justitiei, instantele judectoresti ndeplinesc un
serviciu de interes public, asigurnd respectarea ordinii de drept, a
liberttilor Iundamentale, a drepturilor si intereselor legitime ale
persoanelor Iizice si juridice, aplicarea legii si garantarea suprematiei
acesteia.

Art. 2. - 1) Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de
drept comun n materie civil.
2) De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplic si n
materiile reglementate de alte legi, n msura n care acestea nu cuprind
dispozitii contrare.
3) In sensul prezentului cod, prin materie civila se ntelege orice
raport de drept privat si de drept public, cu exceptia celor supuse legii
penale, dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 3. n cazul litigiilor n materie civil normele dreptului
comunitar sunt aplicabile cu prioritate.

Capitolul II
Principiile fundamentale ale procesului civil

Art. 4. - 1) Judectorii au ndatorirea s primeasc si s

solutioneze orice cerere de competenta instantelor judectoresti, potrivit
legii. Ei nu pot reIuza s judece pe motiv c legea nu prevede, este
neclar sau incomplet.
2) Este interzis judectorului s stabileasc dispozitii general

7
solu(ionarea
cererilor



Dreptul la
un proces
echitabil, n
termen
optim yi
previzibil

Legalitatea

Egalitatea

Dreptul de
dispozi(ie al
pr(ilor

Obliga(iile
pr(ilor n
desfyurare
a procesului

obligatorii prin hotrrile pe care le pronunt n cauzele ce i sunt supuse

judectii.

Art. 5. Orice persoan are dreptul la judecarea cauzei sale n mod
echitabil, n termen optim si previzibil de ctre o instant independent,
impartial si stabilit de lege. n acest scop, instanta este datoare s
dispun toate msurile permise de lege si s asigure desIsurarea cu
celeritate a judectii.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic n mod corespunztor si n Iaza
executrii silite.

Art. 6. 1) Procesul civil se desIsoar n conIormitate cu

dispozitiile legii.
2) Judectorul are ndatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor
legii privind realizarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor prtilor din
proces.

Art. 7. - n procesul civil prtilor le este garantat exercitarea, n
mod egal si Ir discriminri, a drepturilor lor procesuale.

Art. 8. - 1) Procesul civil poate Ii pornit la cererea celui interesat
sau, n cazurile anume prevzute de lege, la cererea altei persoane,
organizatii ori a unei autoritti sau institutii publice ori de interes public.
2) Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si
aprrile prtilor.
3) n conditiile legii, partea poate, dup caz, renunta la judecarea
cererii de chemare n judecat sau la nsusi dreptul pretins, poate
recunoaste pretentiile prtii adverse, se poate nvoi cu aceasta pentru a
pune capt, n tot sau n parte, procesului, poate renunta la exercitarea
cilor de atac ori la executarea unei hotrri. De asemenea, partea poate
dispune de drepturile sale n orice alt mod permis de lege.

Art. 9. 1) Prtile au obligatia s ndeplineasc actele de
procedur n conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de
judector, s-si probeze pretentiile si aprrile, s contribuie la
desIsurarea Ir ntrziere a procesului, urmrind, tot astIel, Iinalizarea
acestuia.
2) Dac o parte detine un mijloc de prob, judectorul poate, la
cererea celeilalte prti sau din oIiciu, s dispun nItisarea acestuia, sub
sanctiunea pltii unei amenzi judiciare.

Art. 10. Orice persoan este obligat, n conditiile legii, s sprijine

realizarea justitiei. Cel care, Ir motiv legitim, se sustrage de la
ndeplinirea acestei obligatii poate Ii constrns s o execute sub

8

Obliga(iile
ter(ilor n
desfyurare
a procesului

Buna-
credin(

Dreptul la
aprare

Contradicto
ria-litatea







sanctiunea pltii unei amenzi judiciare si, dac este cazul, a unor daune-
interese.

Art. 11. - 1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bun-
credint, potrivit scopului n vederea cruia au Iost recunoscute de lege si
Ir a nclca drepturile procesuale ale altei prti.
2) Partea care si exercit drepturile procesuale n mod abuziv
rspunde pentru pagubele cauzate. Ea va putea Ii obligat, potrivit legii,
si la plata unei amenzi judiciare.
3) De asemenea, partea care nu si ndeplineste cu bun-credint
obligatiile procesuale rspunde potrivit alin. 2).

Art. 12. - 1) Dreptul la aprare este garantat.
2) Prtile au dreptul, n tot cursul procesului, de a Ii reprezentate
sau, dup caz, asistate n conditiile legii. n recurs, cererile si concluziile
prtilor nu pot Ii Iormulate si sustinute dect prin avocat sau, dup caz,
consilier juridic, cu exceptia situatiei n care partea sau mandatarul
acesteia, sot ori rud pn la gradul al doilea inclusiv, este licentiat n
drept.
3) Prtilor li se asigur posibilitatea de a participa la toate Iazele de
desIsurare a procesului. Ele pot s ia cunostint de cuprinsul dosarului,
s propun probe, s-si Iac aprri si s-si prezinte sustinerile n scris si
oral, s exercite cile legale de atac.
4) Instanta poate dispune nItisarea n persoan a prtilor, chiar
atunci cnd acestea sunt reprezentate.

Art. 13. 1) Judectorul nu poate hotr asupra unei cereri dect

dup citarea sau nItisarea prtilor, dac legea nu prevede altIel.
2) Prtile trebuie s si Iac cunoscute reciproc si n timp util, direct
sau prin intermediul instantei, dup caz, motivele de Iapt si de drept pe
care si ntemeiaz pretentiile si aprrile, precum si mijloacele de prob
de care nteleg s se Ioloseasc, astIel nct Iiecare dintre ele s si poat
organiza aprarea.
3) Prtile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de
Iapt sau de drept invocat n cursul procesului de ctre orice participant
la proces, inclusiv de ctre instant din oIiciu.
4) Instanta este obligat, n orice proces, s supun discutiei prtilor
toate cererile, exceptiile si mprejurrile de Iapt sau de drept invocate.
5) Judectorul nu si poate ntemeia hotrrea dect pe motive de
Iapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de prob care au Iost supuse,
n prealabil, dezbaterii contradictorii.

Art. 14. - Procesele se dezbat verbal, cu exceptia cazului n care

legea dispune altIel sau cnd prtile solicit expres instantei ca judecata

9










Oralitatea



Nemijlocire
a



Publicitatea


Limba
desfyurrii
procesului








Continuitate
a



Respectarea
principiilor
fundamenta
le

ncercarea
s se Iac numai pe baza actelor depuse la dosar

Art. 15. Probele se administreaz de ctre instanta care judec
procesul, cu exceptia cazurilor n care legea stabileste altIel.

Art. 16. - Sedintele de judecat sunt publice, aIar de cazurile
prevzute de lege.

Art. 17. - 1) Procesul civil se desIsoar n limba romn.
2) Cettenii romni apartinnd minorittilor nationale au dreptul s
se exprime n limba matern n Iata instantelor de judecat, n conditiile
legii.
3) Cettenii strini si apatrizii care nu nteleg sau nu vorbesc limba
romn au dreptul de a lua cunostint de toate actele si lucrrile
dosarului, de a vorbi n instant si de a pune concluzii, prin interpret.
4) Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai n limba
romn.

Art. 18. - Judectorul nvestit cu solutionarea cauzei nu poate Ii
nlocuit pe durata procesului dect pentru motive temeinice, n conditiile
legii.

Art. 19. Judectorul are ndatorirea s asigure respectarea si s
respecte el nsusi principiile Iundamentale ale procesului civil, sub
sanctiunile prevzute de lege.

Art. 20. 1) Judectorul va recomanda prtilor solutionarea

amiabil a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.
2) De asemenea, n tot cursul procesului, judectorul va ncerca
mpcarea prtilor, dndu-le ndrumrile necesare, potrivit legii.

Art. 21. 1) Judectorul solutioneaz litigiul conIorm regulilor de
drept care i sunt aplicabile.
2) El are ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a
preveni orice greseal privind aIlarea adevrului n cauz, pe baza
stabilirii Iaptelor si prin aplicarea corect a legii, n scopul pronuntrii
unei hotrri temeinice si legale. n acest scop, cu privire la situatia de
Iapt si motivarea n drept pe care prtile le invoc, judectorul este n
drept s le cear s prezinte explicatii, oral sau n scris, s pun n
dezbaterea acestora orice mprejurri de Iapt sau de drept, chiar dac nu
sunt mentionate n cerere sau n ntmpinare, s ordone administrarea
probelor pe care le consider necesare, precum si s dispun alte msuri
prevzute de lege, chiar dac prtile se mpotrivesc.
3) Judectorul poate dispune introducerea n cauz a altor persoane,

10
de mpcare
a pr(ilor



Rolul
judectorul
ui n aflarea
adevrului



























Respectul
cuvenit
justi(iei





n conditiile legii. Persoanele astIel introduse n cauz vor avea
posibilitatea, dup caz, de a renunta la judecat sau la dreptul pretins, de
a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a pune capt procesului
printr-o tranzactie.
4) Judectorul poate da sau restabili caliIicarea juridic a actelor si
Iaptelor deduse judectii, chiar dac prtile le-au dat o alt denumire.
5) Cu toate acestea, judectorul nu poate schimba denumirea sau
temeiul juridic n cazul n care prtile, n virtutea unui acord expres
privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit caliIicarea
juridic si motivele de drept asupra crora au nteles s limiteze
dezbaterile, dac astIel nu se ncalc drepturile sau interesele legitime ale
altora.
6) Judectorul trebuie s se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut,
Ir ns a depsi limitele nvestirii, n aIar de cazurile n care legea ar
dispune altIel.

Art. 22. 1) Cei prezenti la sedinta de judecat sunt datori s
maniIeste respectul cuvenit Iat de membrii completului de judecat si s
nu tulbure buna desIsurare a sedintei de judecat.
2) Presedintele vegheaz ca ordinea si solemnitatea sedintei s Iie
respectate, putnd lua n acest scop orice msur permis de lege.


Capitolul III
Aplicarea legii de procedur civil


Art. 23. - Dispozitiile legii noi de procedur se aplic numai
proceselor si executrilor silite ncepute dup intrarea ei n vigoare.
Art. 241) Procesele n curs de judecat, precum si executrile
silite ncepute sub legea veche rmn supuse acelei legi.
2) Procesele n curs de judecat la data schimbrii competentei
instantelor legal nvestite vor continua s Iie judecate de acele instante,
potrivit legii sub care au nceput. n caz de trimitere spre rejudecare,
dispozitiile legale privitoare la competent n vigoare la data cnd a
nceput procesul, rmn aplicabile.
3) n cazul n care instanta nvestit este desIiintat, dosarele se vor
trimite din oIiciu instantei competente potrivit legii noi. Dispozitiile alin.
1) rmn aplicabile.

Art. 25. - 1) Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a

probelor preconstituite si a prezumtiilor legale sunt guvernate de legea n
vigoare la data producerii Iaptelor juridice care Iac obiectul probatiunii.
2) Administrarea probelor se Iace potrivit legii n vigoare la data la

11




Legea
aplicabil
proceselor
noi
Legea
aplicabil
proceselor
n curs









Legea
aplicabil
mijloacelor
de prob



Legea
aplicabil
hotrrilor

Teritorialita
tea legii de
procedur









care a nceput procesul.

Art. 26. - Hotrrile rmn supuse cilor de atac, motivelor si
termenelor prevzute de legea sub care a nceput procesul.


Art. 27. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, dispozitiile legii de
procedur se aplic proceselor de pe ntreg teritoriul trii.
2) n cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate,
determinarea legii de procedur aplicabile se Iace potrivit normelor
cuprinse n Cartea VII.



















CARTEA I
Dispozi(ii generale

TITLUL I
Ac(iunea civil


Art. 28. Actiunea civil este ansamblul mijloacelor procesuale
prevzute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de ctre una
dintre prti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea
aprrii prtilor n proces.

Art. 29. 1) Oricine are o pretentie mpotriva unei alte persoane
ori urmreste rezolvarea n justitie a unei situatii juridice trebuie s Iac o

12



















No(iune

Cereri n
justi(ie

Aprri


Condi(ii de
exercitare a
cerere naintea instantei competente.
2) Cererile n justitie sunt principale, accesorii, aditionale si
incidentale.
3) Cererea principal este cererea introductiv de instant. Ea
poate cuprinde att capete de cerere principale, ct si capete de cerere
accesorii.
4) Cererile accesorii sunt acelea a cror solutionare depinde de
solutia dat unui capt de cerere principal.
5) Constituie cerere aditional acea cerere prin care o parte
modiIic pretentiile sale anterioare.
6) Cererile incidentale sunt cele Iormulate n cadrul unui proces
aIlat n curs de desIsurare.

Art. 30. Aprrile Iormulate n justitie pot Ii de Iond sau
procesuale.

Art. 31. 1) Nicio cerere nu poate Ii Iormulat si sustinut dect
dac autorul acesteia:
a) poate s stea n judecat, n conditiile legii;
b) are calitate procesual;
c) Iormuleaz o pretentie;
d) justiIic un interes.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic, n mod corespunztor, si n cazul
aprrilor.

Art. 32. Interesul trebuie s Iie determinat, legitim, personal,
nscut si actual. Cu toate acestea, chiar dac interesul nu este nscut si
actual, se poate Iormula o cerere cu scopul de a preveni nclcarea unui
drept subiectiv grav amenintat sau pentru a prentmpina producerea unei
pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

Art. 33. 1) Cererea pentru predarea unui bun la mplinirea
termenului contractual poate Ii Icut chiar nainte de mplinirea
acestui termen.
2) Se poate de asemenea cere, nainte de termen, executarea la
termen a obligatiei de ntretinere sau a altei prestatii periodice.
3) Pot Ii ncuviintate, nainte de mplinirea termenului, si
alte cereri pentru executarea la termen a unor obligatii, ori de cte
ori se va constata c acestea pot prentmpina o pagub nsemnat pe
care reclamantul ar ncerca-o dac ar astepta mplinirea termenului.

Art. 34. - Cel care are interes poate s cear constatarea
existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate Ii primit
dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice alt cale prevzut

13
ac(iunii
civile

Interesul de
a ac(iona





Realizarea
drepturilor
afectate de
un termen








Constatarea
existen(ei
sau
inexisten(ei
unui drept

Legitimarea
procesual a
altor
persoane




Transmitere
a calit(ii
procesuale
de lege.

Art. 35. n cazurile si conditiile prevzute exclusiv prin lege, se

pot introduce cereri sau Iormula aprri si de persoane, organizatii,
institutii sau autoritti, care, Ir a justiIica un interes personal,
actioneaz pentru aprarea drepturilor sau intereselor legitime ale unor
persoane aIlate n situatii speciale sau, dup caz, n scopul ocrotirii unui
interes de grup ori general.

Art. 36. - Calitatea de parte se poate transmite legal sau
conventional, ca urmare a transmisiunii, n conditiile legii, a drepturilor
ori situatiilor juridice deduse judectii.

Art. 37. - 1) Dac n cursul procesului dreptul litigios este
transmis prin acte ntre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre
prtile initiale. Dac ns transIerul este Icut, n conditiile legii, prin acte
cu titlu particular pentru cauz de moarte, judecata va continua cu
succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dup caz.
2) n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat s
intervin n cauz, dac are cunostint de existenta procesului, sau poate
s Iie introdus n cauz, la cerere ori din oIiciu. n acest caz, instanta va
decide, dup mprejurri si tinnd seama de pozitia celorlalte prti, dac
nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va
rmne sau, dup caz, va Ii scos din proces. Dac nstrintorul sau, dup
caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din
proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care
va lua procedura n starea n care se aIl la momentul la care acesta a
intervenit sau a Iost introdus n cauz.
3) Hotrrea pronuntat contra nstrintorului sau succesorului
universal ori cu titlu universal al acestuia, dup caz, va produce de drept
eIecte si contra succesorului cu titlu particular si va Ii ntotdeauna
opozabil acestuia din urm, cu exceptia cazurilor n care a dobndit
dreptul cu bun-credint si nu mai poate Ii evins, potrivit legii, de ctre
adevratul titular.

Art. 38. 1) Cererile Icute de o persoan care nu are capacitate
procesual sunt nule sau, dup caz, anulabile. De asemenea, n cazul
lipsei calittii procesuale sau a interesului, instanta va respinge cererea
sau aprarea Iormulat ca Iiind Icut de o persoan sau mpotriva unei
persoane Ir calitate ori ca lipsit de interes, dup caz.
2) nclcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de asemenea,
atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevzute de lege, iar cel care a
suIerit un prejudiciu are dreptul de a Ii despgubit, potrivit dreptului
comun.

14

Situa(ia
procesual a
nstrintor
u-lui yi a
succesorilor
si



















Sanc(iunea
nclcrii
condi(iilor
de
exercitare a
ac(iunii
civile














TITLUL II
Participan(ii la procesul civil

Capitolul I
1udectorul. Incompatibilitatea


Art. 39. - 1) Judectorul care a pronuntat o ncheiere
interlocutorie sau o hotrre prin care s-a solutionat cauza nu poate
judeca aceeasi pricin n apel, recurs, contestatie n anulare sau revizuire
si nici dup trimiterea spre rejudecare.
2) De asemenea, nu poate lua parte la judecat cel care a Iost
martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-
asistent sau mediator n aceeasi cauz.
3) Nu poate lua parte la judecat nici judectorul care si-a
exprimat anterior prerea cu privire la solutie n cauza pe care a Iost
desemnat s o judece.
Art. 40. - 1) Judectorul este de asemenea incompatibil de a
judeca n urmtoarele situatii:
1. cnd exist mprejurri care Iac justiIicat temerea c el, sotul su,
ascendentii ori descendentii lor au un interes n legtur cu pricina care
se judec;
2. cnd este sot, rud sau aIin pn la al patrulea grad inclusiv cu
avocatul sau reprezentantul unei prti sau dac este cstorit cu Iratele
ori sora sotului uneia din aceste persoane;
3. cnd sotul sau Iostul su sot este rud ori aIin pn la al patrulea
grad inclusiv cu vreuna din prti;
4. dac el, sotul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv au o
pricin asemntoare cu aceea care se judec;
5. dac el, sotul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv sunt
prti ntr-un proces care se judec la instanta la care una din prti este
judector;
6. dac ntre el, sotul su ori rudele lor pn la al patrulea grad
inclusiv si una din prti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani nainte
de a Ii desemnat s judece pricina;
7. dac este tutore sau curator al uneia dintre prti;
8. dac el, sotul su, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri
sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una din prti;
9. dac el, sotul su ori una din rudele lor pn la patrulea grad
inclusiv se aIl n relatii de dusmnie cu una din prti, sotul sau rudele
acesteia pn la al patrulea grad inclusiv;

15




Cazuri de
incompatibil
i -tate







Alte cazuri
de
incompatibil
i-tate


























10. dac, atunci cnd este nvestit cu solutionarea unei ci de atac,
sotul sau o rud a sa pn la al patrulea grad inclusiv a participat, ca
judector sau procuror, la judecarea aceleiasi pricini naintea altei
instante;
11. dac este sot sau rud pn la al patrulea grad inclusiv cu un alt
membru al completului de judecat;
12. dac sotul, o rud ori un aIin al su pn la gradul patru inclusiv a
reprezentat sau asistat partea n aceeasi pricin naintea altei instante;
13. atunci cnd exist aparente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu
privire la impartialitatea sa.
2) Dispozitiile alin. 1) privitoare la sot se aplic si n cazul
partenerilor de viat necstoriti.

Art. 41. - 1) nainte de primul termen de judecat greIierul de
sedint va veriIica, pe baza dosarului cauzei, dac judectorul acesteia se
aIl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute la art. 39
alin. 1) si 2) si, cnd este necesar, va ntocmi un reIerat corespunztor.
2) Judectorul care stie c exist un motiv de incompatibilitate n
privinta sa este obligat s se abtin de la judecarea pricinii.
3) Declaratia de abtinere se Iace verbal n sedint sau n scris, de
ndat ce judectorul a cunoscut existenta cazului de incompatibilitate.

Art. 42. - 1) Judectorul aIlat ntr-o situatie de incompatibilitate
poate Ii recuzat de oricare dintre prti nainte de nceperea oricrei
dezbateri.
2) Cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au Iost
cunoscute de parte doar dup nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie s
solicite recuzarea de ndat ce acestea i sunt cunoscute.

Art. 43. - Pot Ii recuzati numai judectorii care Iac parte din
completul de judecat cruia pricina i-a Iost repartizat pentru
solutionare.

Art. 44. - 1) Cererea de recuzare se poate Iace verbal n sedint
sau n scris pentru Iiecare judector n parte, artndu-se cazul de
incompatibilitate si probele de care partea ntelege s se Ioloseasc.
2) Este inadmisibil cererea n care se invoc alte motive dect
cele prevzute la art. 39 si art. 40.
3) Este de asemenea inadmisibil cererea de recuzare privitoare la
alti judectori dect cei prevzuti la art. 43, precum si cea ndreptat
mpotriva aceluiasi judector pentru acelasi motiv de incompatibilitate.

Art. 45. 1) Judectorul mpotriva cruia este Iormulat o cerere
de recuzare poate declara c se abtine.

16










Ab(inerea











Recuzarea







1udectorii
care pot fi
recuza(i

Cererea de
recuzare








2) Cererea de abtinere se solutioneaz cu prioritate.
3) In caz de admitere a cererii de abtinere, cererea de recuzare,
indiIerent de motivul acesteia, va Ii respins, prin aceeasi ncheiere, ca
rmas Ir obiect.
4) n cazul n care cererea de abtinere se respinge, prin aceeasi
ncheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.

Art. 46. - Pn la solutionarea declaratiei de abtinere sau a cererii

de recuzare nu se va Iace niciun act de procedur n cauz.

Art. 47. - 1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaz de un alt
complet al instantei respective, n compunerea cruia nu poate intra
judectorul recuzat sau care a declarat c se abtine.
2) n cazurile prevzute la art. 44 alin. 2) si 3), din completul ce
judec cererea de recuzare poate Iace parte si judectorul recuzat.
3) Cnd din pricina abtinerii sau recuzrii nu se poate alctui
completul de judecat, cererea se judec de instanta ierarhic superioar.

Art. 48. - 1) Instanta hotrste de ndat, n camera de consiliu,
Ir prezenta prtilor si ascultndu-l pe judectorul recuzat sau care a
declarat c se abtine, numai dac apreciaz c este necesar. n aceleasi
conditii, instanta le va putea asculta pe prti.
2) n cazul n care la acelasi termen s-au Iormulat cereri de
recuzare si de abtinere pentru motive diIerite, acestea vor Ii judecate
mpreun.
3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de
recuzare.
4) n cazul admiterii abtinerii sau recuzrii ntemeiate pe
dispozitiile art. 40 alin. 1) pct. 11, instanta va stabili care dintre
judectori nu va lua parte la judecarea pricinii.
5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaz printr-o ncheiere care
se pronunt n sedint public.
6) Dac abtinerea sau, dup caz, recuzarea a Iost admis,
judectorul se va retrage de la judecarea pricinii. n acest caz, ncheierea
va arta n ce msur actele ndeplinite de judector urmeaz s Iie
pstrate.

Art. 49. - 1) Instanta superioar nvestit cu judecarea abtinerii
sau recuzrii n situatia prevzut la art. 47 alin. 3) va dispune, n caz de
admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alt instant de acelasi grad din
circumscriptia sa.
2) Dac cererea este respins, pricina se napoiaz spre judecare
instantei inIerioare.


17

Ab(inerea
judectorul
ui recuzat







Starea
cauzei pn
la
solu(ionarea
cererii
Compunere
a
completului
de judecat







Procedura
de
solu(ionare
a ab(inerii
sau
recuzrii











Art. 50. - 1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate Ii
atacat numai de prti, odat cu hotrrea prin care s-a solutionat cauza.
Cnd aceast din urm hotrre este deIinitiv, ncheierea va putea Ii
atacat cu recurs, la instanta ierarhic superioar, n termen de 5 zile de la
comunicarea acestei hotrri.
2) ncheierea prin care s-a ncuviintat sau s-a respins abtinerea, cea
prin care s-a ncuviintat recuzarea, precum si ncheierea prin care s-a
respins recuzarea n cazul prevzut la art. 45 alin. 3) nu sunt supuse
niciunei ci de atac.
3) n cazul prevzut la alin. 1), dac instanta de apel constat c
recuzarea a Iost n mod gresit respins, reIace toate actele de procedur
si, dac apreciaz c este necesar, dovezile administrate la prima
instant. Cnd instanta de recurs constat c abtinerea sau recuzarea au
Iost gresit respinse, ea va casa hotrrea, dispunnd trimiterea cauzei
spre rejudecare la instanta de apel sau, atunci cnd calea de atac a
apelului este suprimat, la prima instant.

Art. 51. - Dispozitiile prezentului capitol se aplic n mod
corespunztor si procurorilor, magistratilor asistenti, asistentilor judiciari
si greIierilor.


Capitolul II
Pr(ile


Art. 52.

Sunt prti reclamantul si prtul, precum si, n
conditiile legii, tertele persoane care intervin voluntar sau Iortat n
proces.


Sec(iunea 1
Folosin(a yi exerci(iul drepturilor procedurale


Art. 53. - 1) Poate Ii parte n judecat orice persoan care are
Iolosinta drepturilor civile.
2) Cu toate acestea, pot sta n judecat asociatiile, societtile sau
alte entitti Ir personalitate juridic, dac sunt constituite potrivit legii.
3) Lipsa capacittii procesuale de Iolosint poate Ii invocat n
orice stare a procesului. Actele de procedur ndeplinite de cel care nu
are capacitate de Iolosint sunt lovite de nulitate absolut.

Art. 54. - 1) Cel care are calitatea de parte si poate exercita

18





Procedura
de
solu(ionare
de ctre
instan(a
superioar



Ci de atac

















Incompatibi
li-
tatea altor
participan(i






Enumerare

drepturile procedurale n nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia
cazurilor n care legea prevede altIel.
2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta
n judecat dect dac este reprezentat, asistat ori autorizat n
conditiile prevzute de legile sau, dup caz, de statutele care i
reglementeaz capacitatea sau modul de organizare.
3) Lipsa capacittii de exercitiu a drepturilor procedurale poate Ii
invocat n orice stare a procesului.
4) Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are exercitiul
drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul
legal al acestuia va putea ns conIirma toate sau numai o parte din
aceste acte.
5) Cnd instanta constat c actul de procedur a Iost ndeplinit de
o parte lipsit de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru
conIirmarea lui. Dac actul nu este conIirmat, se va dispune anularea lui.
6) Dispozitiile alin. 5) se aplic n mod corespunztor si
persoanelor cu capacitate de exercitiu restrns.

Art. 55. - 1) n caz de urgent, dac persoana Iizic lipsit de
capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal,
instanta, la cererea prtii interesate, va numi un curator special, care s o
reprezinte pn la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De
asemenea, instanta va numi un curator special n caz de conIlict de
interese ntre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cnd o persoan
juridic sau o entitate dintre cele prevzute de art. 53 alin. 2), chemat
s stea n judecat, nu are reprezentant.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic, n mod corespunztor, si
persoanelor cu capacitate de exercitiu restrns.
3) Numirea acestor curatori se va Iace de instanta care judec
procesul, dintre avocatii anume desemnati n acest scop de barou pentru
Iiecare instant judectoreasc. Curatorul special are toate drepturile si
obligatiile prevzute de lege pentru reprezentantul legal.
4) Remunerarea provizorie a curatorului astIel numit se Iixeaz de
instant, prin ncheiere, stabilindu-se totodat si modalitatea de plat. La
cererea curatorului, odat cu ncetarea calittii sale, tinndu-se seama de
activitatea desIsurat, remuneratia va putea Ii majorat.

Sec(iunea a 2-a
Persoanele care sunt mpreun reclamante sau prte


Art. 56. Mai multe persoane pot Ii mpreun reclamante sau
prte dac obiectul procesului este un drept sau o obligatie comun,
dac drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauz ori dac ntre ele

19







Capacitatea
procesual
de folosin(

Capacitatea
procesual
de exerci(iu

Curatela
special




exist o strns legtur.

Art. 57. 1) Actele de procedur, aprrile si concluziile unuia
dintre reclamanti sau prti nu le pot proIita celorlalti si nici nu i pot
prejudicia.
2) Cu toate acestea, dac prin natura raportului juridic sau n
temeiul unei dispozitii a legii, eIectele hotrrii se ntind asupra tuturor
reclamantilor sau prtilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii
din ei sau termenele ncuviintate numai unora din ei pentru ndeplinirea
actelor de procedur proIit si celorlalti. Cnd actele de procedur ale
unora sunt potrivnice celor Icute de ceilalti, se va tine seama de actele
cele mai Iavorabile.
3) Reclamantii sau prtii care nu s-au nItisat sau nu au
ndeplinit un act de procedur n termen vor continua totusi s Iie citati,
dac, potrivit legii, nu au termenul n cunostint.


Sec(iunea 3-a
Alte persoane care pot lua parte la judecat

1. Interven(ia voluntar


Art. 58. 1) Oricine are interes poate interveni ntr-un proces
care se judec ntre prtile originare.
2) Interventia este principal, cnd intervenientul pretinde pentru
sine, n tot sau n parte, dreptul dedus judectii sau un drept strns legat
de acesta.
3) Interventia este accesorie, cnd sprijin numai aprarea uneia
dintre prti.

Art. 59. - 1) Cererea de interventie principal va Ii Icut n
Iorma prevzut pentru cererea de chemare n judecat.
2) Cererea poate Ii Icut numai n Iata primei instante, nainte de
nchiderea dezbaterilor n Iond.
3) Cu acordul expres al prtilor, interventia principal se poate
Iace si n instanta de apel.

Art. 60. - 1) Cererea de interventie accesorie va Ii Icut n scris
si va cuprinde elementele prevzute la art. 137 alin. 1), care se va aplica
n mod corespunztor.
2) Interventia accesorie poate Ii Icut pn la nchiderea
dezbaterilor, n tot cursul judectii, chiar si n cile extraordinare de atac.


20




















Condi(ii de
existen(

Regimul
juridic al
coparticipr
ii procesuale















Art. 61. - 1) Instanta va comunica prtilor cererea de interventie
si copii de pe nscrisurile care o nsotesc.
2) Dup ascultarea intervenientului si a prtilor, instanta se va
pronunta asupra admisibilittii n principiu a interventiei, printr-o
ncheiere motivat.
3) ncheierea de admitere n principiu nu se poate ataca dect
odat cu Iondul.
4) ncheierea de respingere ca inadmisibil a cererii de interventie
poate Ii atacat n termen de 5 zile care curge de la pronuntare pentru
partea prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de
atac este numai apelul dac ncheierea a Iost dat n prima instant,
respectiv numai recursul la instanta ierarhic superioar n cazul n care
ncheierea a Iost pronuntat n apel. Dosarul se nainteaz instantei
competente s solutioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea
termenului. ntmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dup caz,
recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.

Art. 62. - 1) Intervenientul devine parte n proces numai dup

admiterea n principiu a cererii sale.
2) Intervenientul va prelua procedura n starea n care se aIl n
momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de
probe. Actele de procedur ulterioare vor Ii ndeplinite si Iat de el.
3) n cazul interventiei principale, dup admiterea n principiu,
instanta va stabili un termen n care trebuie depus ntmpinarea.

Art. 63. - 1) Interventia principal se judec odat cu cererea
principal.
2) Cnd judecarea cererii principale ar Ii ntrziat prin cererea
de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a Ii judecat
separat, aIar de cazul n care intervenientul pretinde pentru sine, n tot
sau n parte, nsusi dreptul dedus judectii. n caz de disjungere, instanta
rmne n toate cazurile competent s solutioneze cererea de interventie.
3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cnd judecarea cererii
de interventie ar Ii ntrziat de cererea principal.
4) Interventia principal va Ii judecat chiar dac judecarea
cererii principale s-a stins printr-unul din modurile prevzute de lege.

Art. 64. 1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate Ii
disjuns de judecarea cererii principale, iar instanta este obligat s se
pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotrre, odat cu Iondul.
2) Intervenientul accesoriu poate s svrseasc numai actele de
procedur care nu contravin interesului prtii n Iavoarea creia a
intervenit.
3) Dup admiterea n principiu, intervenientul accesoriu poate s

21



Forme







Interven(ia
principal





Interven(ia
accesorie





Procedura
de judecat.
Ci de atac















Situa(ia
renunte la judecarea cererii de interventie doar cu acordul prtii pentru
care a intervenit.
4) Calea de atac exercitat de intervenientul accesoriu se
socoteste neavenit dac partea pentru care a intervenit nu a exercitat
calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitat ori aceasta a Iost
anulat, perimat sau respins Ir a Ii cercetat n Iond.


2. Interven(ia for(at

I. Chemarea n judecat a altei persoane


Art. 65. - 1) Oricare dintre prti poate s cheme n judecat o
alt persoan care ar putea s pretind, pe calea unei cereri separate,
aceleasi drepturi ca si reclamantul.
2) Cererea Icut de reclamant sau de intervenientul principal se
va depune cel mai trziu pn la terminarea cercetrii procesului naintea
primei instante.
3) Cererea Icut de prt se va depune n termenul prevzut
pentru depunerea ntmpinrii naintea primei instante, iar dac
ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de
judecat.

Art. 66. - 1) Cererea va Ii motivat si, mpreun cu nscrisurile
care o nsotesc, se va comunica att celui chemat n judecat, ct si prtii
potrivnice.
2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor altura copii de
pe cererea de chemare n judecat, ntmpinare si de pe nscrisurile de la
dosar.
3) Dispozitiile art. 61 si art. 62 se aplic n mod corespunztor.

Art. 67. - Cel chemat n judecat dobndeste pozitia procesual

de reclamant, iar hotrrea si produce eIectele si n privinta sa.

Art. 68. - 1) n cazul prevzut de art. 67, cnd prtul, chemat n
judecat pentru o datorie bneasc, recunoaste datoria si declar c vrea
s o execute Iat de cel cruia i va Ii stabilit dreptul pe cale
judectoreasc, el va Ii scos din proces, dac a consemnat la dispozitia
instantei suma datorat.
2) Tot astIel, prtul, chemat n judecat pentru predarea unui
bun sau a Iolosintei acestuia, va Ii scos din proces dac declar c va
preda bunul celui al crui drept va Ii stabilit prin hotrre judectoreasc.
Bunul n litigiu va Ii pus sub sechestru judiciar de ctre instanta nvestit

22
intervenient
u-
lui







1udecarea
cererii de
interven(ie
principal











1udecarea
cererii de
interven(ie
accesorie















cu judecarea cauzei, dispozitiile art. 928 si urmtoareleIiind aplicabile.
3) n aceste cazuri, judecata va continua numai ntre reclamant si
tertul chemat n judecat. Hotrrea se va comunica si prtului, cruia i
este opozabil.


II. Chemarea n garan(ie


Art. 69. - 1) Partea interesat poate s cheme n garantie o tert
persoan, mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere separat n
garantie sau n despgubiri.
2) n aceleasi conditii, cel chemat n garantie poate s cheme n
garantie o alt persoan.

Art. 70. - 1) Cererea va Ii Icut n Iorma prevzut pentru
cererea de chemare n judecat.
2) Cererea Icut de reclamant sau de intervenientul principal se
va depune cel mai trziu pn la terminarea cercetrii procesului naintea
primei instante.
3) Cererea Icut de prt se va depune n termenul prevzut
pentru depunerea ntmpinrii naintea primei instante, iar dac
ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de
judecat.

Art. 71. - 1) Instanta va comunica celui chemat n garantie
cererea si copii de pe nscrisurile ce o nsotesc si va stabili termenul pn
la care acesta trebuie s depun ntmpinare. n acelasi termen, poate Ii
Icut si cererea prevzut la art. 69 alin. 2).
2) Dispozitiile art. 61 si art. 62 se aplic n mod corespunztor.
3) Cererea de chemare n garantie se judec odat cu cererea
principal. Cu toate acestea, dac judecarea cererii principale ar Ii
ntrziat prin cererea de chemare n garantie, instanta poate dispune
disjungerea ei pentru a o judeca separat. n acest din urm caz, judecarea
cererii de chemare n garantie va Ii suspendat pn la solutionarea
cererii principale.


III. Artarea titularului dreptului


Art. 72. - Prtul, care detine un bun pentru altul sau care
exercit n numele altuia un drept asupra unui lucru, va putea arta pe
acela n numele cruia detine lucrul sau exercit dreptul, dac a Iost

23



Formularea
cererii.
Termene

Comunicare
a
cererii

Calitatea
procesual a
ter(ului

Scoaterea
prtului
din proces

chemat n judecat de o persoan care pretinde un drept real asupra

lucrului.

Art. 73. - Cererea va Ii motivat si se va depune naintea primei
instante n termenul prevzut de lege pentru depunerea ntmpinrii.
Dac ntmpinarea nu este obligatorie, cererea se poate Iace cel mai
trziu la primul termen de judecata.

Art. 74. - 1) Cererea, mpreun cu nscrisurile care o nsotesc si
o copie de pe cererea de chemare n judecat, vor Ii comunicate celui
artat ca titular al dreptului.
2) Dispozitiile art. 61 si art. 62 se aplic n mod corespunztor.
3) Dac acela artat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile
prtului si reclamantul consimte, el va lua locul prtului, care va Ii scos
din proces.
4) Dac reclamantul nu este de acord cu nlocuirea sau cnd cel
artat ca titular nu se nItiseaz sau contest cele sustinute de prt, se
vor aplica dispozitiile art. 67.


IV. Introducerea for(at n cauz, din oficiu, a altor persoane


Art. 75. - 1) n cazurile expres prevzute de lege, precum si n
procedura necontencioas, judectorul va dispune din oIiciu introducerea
n cauz a altor persoane, chiar dac prtile se mpotrivesc.
2) n materie contencioas, cnd raportul juridic dedus judectii
o impune, judectorul va pune n discutia prtilor necesitatea introducerii
n cauz a altor persoane. Dac niciuna dintre prti nu solicit
introducerea n cauz a tertului, iar judectorul apreciaz c pricina nu
poate Ii solutionat Ir participarea tertului, va respinge cererea, Ir a
se pronunta pe Iond.
3) Introducerea n cauz va Ii dispus, prin ncheiere, pn la
terminarea cercetrii procesului naintea primei instante.
4) Cnd necesitatea introducerii n cauz a altor persoane este
constatat cu ocazia deliberrii, instanta va repune cauza pe rol,
dispunnd citarea prtilor.
5) Hotrrea prin care cererea a Iost respins n conditiile alin.
2) este supus numai apelului.

Art. 76. 1) Cel introdus n proces va Ii citat, odat cu citatia
comunicndu-i-se, n copie, si ncheierea prevzut la art. 75 alin. 3),
cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, precum si nscrisurile
anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pn la care va

24

Condi(ii

Formularea
cererii.
Termene

Procedura
de judecat
















Condi(ii





Formularea
putea s arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aprare de care
ntelege s se Ioloseasc.
2) El va lua procedura n starea n care se aIl n momentul
introducerii n proces. Instanta, la cererea celui introdus n proces, va
putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe.
Actele de procedur ulterioare vor Ii ndeplinite si Iat de acesta.


Sec(iunea a 4-a
Reprezentarea pr(ilor n judecat

1. Dispozi(ii generale


Art. 77. 1) Prtile pot s exercite drepturile procedurale
personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate Ii legal,
conventional sau judiciar.
2) Persoanele Iizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sta n
judecat prin reprezentant legal.
3) Prtile pot s stea n judecat printr-un reprezentant ales, cu
exceptia cazului n care legea impune prezenta lor personal n Iata
instantei.
4) Cnd legea prevede sau cnd circumstantele cauzei o impun
pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judectorul poate numi
pentru oricare parte din proces un reprezentant n conditiile art. 55 alin.
3), artnd n ncheiere limitele si durata reprezentrii.
5) Cnd dreptul de reprezentare izvorste din lege sau dintr-o
hotrre judectoreasc, asistarea reprezentantului de ctre un avocat nu
este obligatorie. Dispozitiile art. 79 alin. 3) si art. 80 alin. 2) sunt
aplicabile.

Art. 78. 1) Renuntarea la judecat sau la dreptul dedus
judectii, achiesarea la hotrrea pronuntat, ncheierea unei tranzactii,
precum si orice alte acte procedurale de dispozitie nu se pot Iace de
reprezentant dect n baza unui mandat special ori cu ncuviintarea
prealabil a instantei sau a autorittii administrative competente.
2) Actele procedurale de dispozitie prevzute la alin. 1), Icute
n orice proces de reprezentantii minorilor, ai persoanelor puse sub
interdictie si ai disprutilor, nu vor mpiedica judecarea cauzei, dac
instanta apreciaz c ele nu sunt n interesul acestor persoane.



2. Dispozi(ii speciale privind

25
cererii.
Termen



Procedura
de judecat














Condi(ii.
Termen

Procedura
de judecat


reprezentarea conven(ional


Art. 79. 1) n Iata primei instante, precum si n apel,
persoanele Iizice pot Ii reprezentate de ctre avocat sau alt mandatar.
Dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul
nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra Iondului
dect prin avocat, att n etapa cercetrii procesului, ct si n etapa
dezbaterilor.
2) n cazul n care mandatarul persoanei Iizice este sot sau o rud
pn la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii n Iata
oricrei instante, Ir s Iie asistat de avocat, dac este licentiat n drept.
3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si n
exercitarea si sustinerea recursului, persoanele Iizice vor Ii asistate si,
dup caz, reprezentate, sub sanctiunea nulittii, numai de ctre un avocat,
n conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevzute la art. 12 alin. 2).
4) n cazul contestatiei n anulare si revizuirii, dispozitiile
prezentului articol se aplic n mod corespunztor.
Art. 80. 1) Persoanele juridice pot Ii reprezentate n Iata
instantelor de judecat numai prin consilier juridic sau avocat, n
conditiile legii.
2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si n
exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor Ii asistate si,
dup caz, reprezentate, sub sanctiunea nulittii, numai de ctre un avocat
sau consilier juridic, n conditiile legii.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod corespunztor si
entittilor artate la art. 53 alin. 2)

Art. 81. 1) mputernicirea de a reprezenta o persoan Iizic
dat mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeste prin
nscris autentic
2) n cazurile prevzute la alin. 1), dreptul de reprezentare mai
poate Ii dat si prin declaratie verbal, Icut n instant si consemnat n
ncheierea de sedint, cu artarea limitelor si a duratei reprezentrii.
3) mputernicirea de a reprezenta o persoan Iizic sau juridic
dat unui avocat sau consilier juridic se dovedeste prin nscris, potrivit
legilor de organizare si exercitare a proIesiei.

Art. 82. Mandatarul cu procur general poate s reprezinte n
judecat pe mandant, numai dac acest drept i-a Iost dat anume. Dac
acela care a dat procura general nu are domiciliu si nici resedinta n tar,
dreptul de reprezentare n judecat se presupune dat.

Art. 83. 1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele

26
















Formele
reprezentri
i
















Limitele
reprezentri
i.
Continuarea
judecrii
procesului



procesuale ndeplinite n Iata aceleiasi instante; el poate Ii ns restrns,
n mod expres, la anumite acte.
2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea
procesului poate Iace, chiar Ir mandat, orice acte pentru pstrarea
drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la
timp si poate, de asemenea, s introduc orice cale de atac mpotriva
hotrrii pronuntate. n aceste cazuri, toate actele de procedur se vor
ndeplini numai Iat de parte. Sustinerea cii de atac se poate Iace numai
n temeiul unei noi mputerniciri.

Art. 84. Mandatul nu nceteaz prin moartea celui care l-a dat si
nici dac acesta a devenit incapabil. Mandatul dinuieste pn la
retragerea lui de ctre mostenitori sau de ctre reprezentantul legal al
incapabilului.

Art. 85. 1) Renuntarea la mandat sau revocarea acestuia nu
poate Ii opus celeilalte prti dect de la comunicare, aIar numai dac a
Iost Icut n sedinta de judecat si n prezenta ei.
2) Mandatarul care renunt la mputernicire este tinut s
nstiinteze att pe cel care i-a dat mandatul, ct si instanta, cu cel putin 15
zile nainte de termenul imediat urmtor renuntrii. Mandatarul nu poate
renunta la mandat n cursul termenului de exercitare a cilor de atac.

Sec(iunea a 5-a
Asisten(a judiciar


Art. 86. 1) Cel care nu este n stare s Iac Iat cheltuielilor pe
care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil, Ir a
primejdui propria sa ntretinere sau a Iamiliei sale, poate beneIicia de
asistent judiciar, n conditiile legii speciale.
2) Asistenta judiciar cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonri sau amnri pentru plata
taxelor judiciare prevzute de lege;
b) aprarea si asistenta gratuit printr-un avocat desemnat de
barou;
c) orice alte modalitti prevzute de lege.
3) Asistenta judiciar poate Ii acordat oricnd n cursul
procesului, n tot sau numai n parte.

Capitolul III
Participarea Ministerului Public n procesul civil

27










Reprezentar
ea
conven(iona
l
a
persoanelor
fizice













Reprezentar
ea
conven(iona
l a
persoanelor
juridice






Forma
mandatului


Art. 87. 1) Procurorul poate porni orice actiune civil, ori de
cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale
minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disprutilor, precum
si n alte cazuri expres prevzute de lege.
2) Procurorul poate s pun concluzii n orice proces civil, n
oricare Iaz a acestuia, dac apreciaz c este necesar pentru aprarea
ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cettenilor.
3) n cazurile anume prevzute de lege, participarea si punerea
concluziilor de ctre procuror sunt obligatorii, sub sanctiunea nulittii
absolute a hotrrii.
4) Procurorul poate s exercite cile de atac mpotriva hotrrilor
pronuntate n cazurile prevzute la alin. 1), chiar dac nu a pornit
actiunea civil, precum si atunci cnd a participat la judecat, n
conditiile legii.
5) Procurorul poate s cear punerea n executare a oricror
titluri executorii emise n Iavoarea persoanelor prevzute la alin. 1).
6) n toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaz taxe de
timbru si nici cautiune.

Art. 88. - n cazurile prevzute de art. 87 alin. 1), titularul
dreptului va Ii introdus n proces si se va putea prevala de dispozitiile art.
394, art. 396-397 si art. 425-427, iar dac procurorul si va retrage
cererea, va putea cere continuarea judectii sau a executrii silite.



Titlul III
Competen(a instan(elor judectoreyti

Capitolul I
Competen(a material

Sec(iunea 1
Competen(a dup materie yi valoare


Art. 89. Judectoriile judec:
1. n prim instant, urmtoarele cereri al cror obiect este
evaluabil sau, dup caz, neevaluabil n bani:
a) cererile privitoare la nulitatea, anularea saudesIacerea cstoriei ;
b) cererile privind ncredintarea copilului minor sau ncuviintarea
printelui de a avea legturi personale cu acesta, precum si cererile de

28









Mandatul
general




Con(inutul
mandatului










ncetarea
mandatului



Renun(area
la mandat
yi revocarea
mandatului








napoiere a copilului minor de la persoanele care l detin Ir niciun
drept;
c) cererile privind obligatia legal de ntretinere;
d) cererile reIeritoare la nregistrrile n registrele de stare civil,
potrivit legii;
e) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje,
apartamente sau spatii aIlate n proprietatea exclusiv a unor persoane
diIerite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile
de proprietari cu alte persoane Iizice sau persoane juridice, dup caz;
I) cererile de evacuare;
g) cererile reIeritoare la servitutile privind zidurile si santurile
comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum
si la alte servituti ori ngrdiri ale dreptului de proprietate prevzute de
lege, stabilite de prti ori instituite pe cale judectoreasc;
h) cererile privitoare la strmutarea de hotare si cererile n grnituire;
i) cererile posesorii;
j) cererile privind obligatiile de a Iace, neevaluabile n bani;
k) cererile de mprteal judiciar, indiIerent de valoare;
l) orice cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei
inclusiv.
2. cile de atac mpotriva hotrrilor autorittilor administratiei
publice cu activitate jurisdictional si ale altor organe cu astIel de
activitate, n cazurile prevzute de lege.
3. orice alte cereri date prin lege n competenta lor.

Art. 90. Tribunalele judec:
1. n prim instant:
a) cererile privind raporturi izvornd din exercitiul comertului sau al
altor proIesiuni cu scop lucrativ, neevaluabile n bani sau al cror obiect
are o valoare mai mare de 200.000 lei, indiIerent de calitatea prtilor;
b) cererile n materie de contencios administrativ, n aIar de cele date
n competenta curtilor de apel;
c) cererile n materie de proprietate intelectual;
d) conIlictele de munc, cu exceptia celor date n competenta altor
instante;
e) cererile n materie de asigurri sociale;
I) cererile n materie de expropriere;
g) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru ncuviintarea
executrii silite, potrivit legii, a hotrrilor judectoresti si a altor titluri
executorii pronuntate ori, dup caz, emise n alt tar;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare;
i) orice alte cereri care nu sunt date prin lege n competenta altor
instante;
2. ca instante de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor

29



Condi(ii de
acordare

















Modalit(i
de
participare



















pronuntate de judectorii n prim instant;
3. ca instante de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competenta lor.

Art. 91. - Curtile de apel judec:

1. n prim instant, cererile n materie de contencios administrativ
privind actele autorittilor si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor
pronuntate de tribunale n prim instant;
3. ca instante de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competenta lor.

Art. 92. - nalta Curte de Casatie si Justitie judec:
1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curtilor de apel,
precum si a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. cererile n vederea pronuntrii unei hotrri prealabile pentru
dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege n competenta sa.


Sec(iunea a 2-a
Determinarea competentei dup valoarea sau ntinderea obiectului
cererii introductive de instan(

Art. 93. - 1) Competenta se determin dup valoarea sau

ntinderea obiectului cererii artat n captul principal de cerere.
2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea n vedere dobnzile,
penalittile, Iructele sau alte asemenea venituri ori cheltuieli cerute ca
accesorii pretentiei principale, scadente sau ajunse la scadent n cursul
judectii. De asemenea, nu se vor avea n vedere nici prestatiile periodice
ajunse la scadent n cursul judectii.
3) n caz de contestatie, valoarea sau ntinderea se stabileste
dup nscrisurile prezentate si explicatiile date de prti.

Art. 94. 1) Cnd reclamantul a sesizat instanta cu mai multe
capete principale de cerere ntemeiate pe Iapte sau cauze diIerite,
competenta se stabileste n raport cu valoarea sau, dup caz, cu natura ori
obiectul Iiecrei pretentii n parte. Daca unul dintre capetele de cerere
este de competenta altei instante, instanta sesizat va dispune disjungerea
si si va declina n mod corespunztor competenta.
2) n cazul n care mai multe capete principale de cerere
ntemeiate pe un titlu comun ori avnd aceeasi cauz sau chiar cauze

30

Efecte fa(
de titularul
dreptului















1udectoria

diIerite, dar aIlate n strns legtur, au Iost deduse judectii printr-o

unic cerere de chemare n judecat, instanta competent s le
solutioneze se determin tinndu-se seama de acea pretentie care atrage
competenta unei instante de grad mai nalt.

Art. 95. 1) Dac mai multi reclamanti, prin aceeasi cerere de

chemare n judecat, Iormuleaz pretentii proprii mpotriva aceluiasi
prt invocnd raporturi juridice distincte si neaIlate ntr-o legtur care
s Iac necesar judecarea lor mpreun, determinarea instantei
competente se Iace cu observarea valorii sau, dup caz, a naturii ori
obiectului Iiecrei pretentii n parte.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile si atunci cnd unul sau
mai multi reclamanti Iormuleaz, prin aceeasi cerere de chemare n
judecat, pretentii mpotriva mai multor prti, invocnd raporturi
juridice distincte si Ir legtur ntre ele.

Art. 96.

1) n cererile privitoare la executarea unui contract ori
a unui alt act juridic, pentru stabilirea competentei instantei se va tine
seama de valoarea obiectului acestuia sau, dup caz, de aceea a prtii din
obiectul dedus judectii.
2) Aceeasi valoare va Ii avut n vedere si n cererile privind
nulitatea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea, chiar dac nu se solicit si
repunerea prtilor n situatia anterioar, precum si n cererile privind
constatarea existentei sau inexistentei unui drept.
3) n cererile de aceeasi natur, privitoare la contracte de
locatiune ori de leasing, precum si n acelea privitoare la predarea sau
restituirea bunului nchiriat ori arendat, valoarea cererii se socoteste dup
chiria sau arenda anual.

Art. 97. - Cnd prin actiune se cere plata unei prti dintr-o
creant, valoarea cererii se socoteste dup partea pretins de reclamant ca
Iiind exigibil.

Art. 98. - n cererile care au ca obiect un drept la prestatii
succesive, dac durata existentei dreptului este nedeterminat, valoarea
lor se socoteste dup valoarea prestatiei anuale datorate.
Art. 99. - 1) n cererile avnd ca obiect un drept de proprietate
asupra unui imobil, valoarea lor se determin n Iunctie de valoarea
impozabil, stabilit potrivit legislatiei Iiscale.
2) n cazul n care valoarea impozabil nu este stabilit sunt
aplicabile dispozitiile art. 93.

Art. 100.

- n materie de mostenire, competenta dup valoare se
determin Ir scderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii.

31

Tribunalul

Curtea
de apel

Art. 101. - 1) Instanta legal nvestit potrivit dispozitiilor
reIeritoare la competent dup valoarea obiectului cererii rmne
competent s judece chiar dac, ulterior nvestirii, intervin modiIicri n
ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile si la judecata cilor de
atac.


Capitolul II
Competen(a teritorial


Art. 102. 1) Cererea de chemare n judecat se introduce la
instanta n a crei circumscriptie domiciliaz sau si are sediul prtul,
dac legea nu prevede altIel.


2) Instanta rmne competent s judece procesul chiar dac
ulterior sesizrii prtul si schimb domiciliul sau sediul.

Art. 103. Dac prtul are domiciliul sau, dup caz, sediul n
strintate sau acesta este necunoscut, cererea se introduce la instanta din
tar n a crei circumscriptie se aIl resedinta acestuia, iar dac nu are
nici resedinta cunoscut, la instanta n a crei circumscriptie reclamantul
si are domiciliul, sediul, resedinta ori reprezentanta, dup caz.

Art. 104. Cererea de chemare n judecat mpotriva unei
persoane juridice de drept privat se poate Iace si la instanta locului unde
ea are un dezmembrmnt Ir personalitate juridic, pentru obligatiile
ce urmeaz a Ii executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate
prin reprezentantul dezmembrmntului sau din Iapte svrsite de acesta.

Art. 105. Cererea de chemare n judecat mpotriva unei
asociatii, societti sau altei entitti Ir personalitate juridic constituite
potrivit legii, se poate introduce la instanta competent pentru persoana
creia, potrivit ntelegerii dintre membri, i s-a ncredintat conducerea sau
administrarea acesteia. n cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se
va putea introduce la instanta competent pentru oricare dintre membrii
entittii respective.

Art. 106. 1) Cererile ndreptate mpotriva statului, autorittilor
si institutiilor centrale, precum si a altor persoane juridice de drept public
pot Ii introduse la instantele din capitala trii sau la cele din resedinta
judetului unde si are domiciliul reclamantul.
2) Cnd mai multe judectorii din circumscriptia aceluiasi

32

nalta Curte
de Casa(ie yi
1usti(ie











Reguli
generale

Cazul mai
multor
capete
principale
de cerere

tribunal sunt deopotriv competente, cererile n care Iigureaz persoanele

artate la alin. 1) se introduc la judectoria din localitatea de resedint a
judetului, iar n municipiul Bucuresti, la judectoria sectorului 4.

Art. 107. Cererea de chemare n judecat a mai multor prti
poate Ii introdus la instanta competent pentru oricare dintre acestia; n
cazul n care printre prti sunt si obligati accesoriu, cererea se introduce
la instanta competent pentru oricare dintre debitorii principali.

Art. 108. 1) n aIar de instantele prevzute la art. 102-107,
mai sunt competente:
1. instanta domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la
stabilirea Iiliatiei;
2. instanta n a crei circumscriptie domiciliaz creditorul
reclamant, n cererile reIeritoare la obligatia de ntretinere, inclusiv cele
privind alocatiile de stat pentru copii;
3. instanta locului prevzut n contract pentru executarea, Iie chiar
n parte, a obligatiei, n cazul cererilor privind executarea, nulitatea,
anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilateral a unui
contract;
4. instanta locului unde se aIl imobilul, pentru cererile ce izvorsc
dintr-un raport de locatiune a imobilului;
5. instanta locului unde se aIl imobilul, pentru cererile n prestatie
tabular, n justiIicare tabular sau n rectiIicare tabular;
6. instanta locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce
izvorsc dintr-un contract de transport;
7. instanta locului de plat, n cererile privitoare la obligatiile ce
izvorsc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de
valoare;
8. instanta domiciliului sau sediului consumatorului ori a locului
unde s-a produs prejudiciul, n cererile avnd ca obiect repararea
pagubelor produse consumatorului;
9. instanta n a crei circumscriptie s-a svrsit Iapta ilicit sau s-a
produs prejudiciul, pentru cererile privind obligatiile izvorte dintr-o
asemenea Iapt.
2) Cnd prtul exercit n mod statornic, n aIara domiciliului
su, o activitate proIesional ori o activitate agricol, comercial,
industrial sau altele asemenea, cererea de chemare n judecat se poate
introduce si la instanta n circumscriptia creia se aIl locul activittii
respective, pentru obligatiile patrimoniale nscute sau care urmeaz s se
execute n acel loc.

Art. 109. 1) n materie de asigurare, cererea privitoare la
despgubiri se va putea Iace si la instanta n circumscriptia creia se aIl:

33
Cererea
formulat
de mai mul(i
reclaman(i

Valoarea
cererii n
cazuri
speciale

Cererea de
plat
par(ial

Cererea
privind
presta(ii
succesive
Cererile n
materie de
proprietate
imobiliar

Cererile n
1. domiciliul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs riscul asigurat.
2) Alegerea competentei prin conventie este considerat ca
nescris dac a Iost Icut nainte de nasterea dreptului la despgubire.
3) Dispozitiile alin. 1) si alin. 2) nu se aplic ns n materie de
asigurri maritime, Iluviale si aeriene.

Art. 110. Reclamantul are alegerea ntre mai multe instante

deopotriv competente.

Art. 111. 1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se

introduc numai la instanta n a crei circumscriptie este situat imobilul.
2) Cnd imobilul este situat n circumscriptiile mai multor
instante, cererea se va Iace la instanta domiciliului sau resedintei
prtului, dac acestea se aIl n vreuna din aceste circumscriptii, iar, n
caz contrar, la oricare din instantele n circumscriptiile crora se aIl
imobilul.
3) Dispozitiile alin. 1) si alin. 2) se aplic, prin asemnare, si n
cazul actiunilor posesorii, actiunilor n grnituire, actiunilor privitoare la
ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum si a celor de
mprteal judiciar a unui imobil, cnd indiviziunea nu rezult din
succesiune.

Art. 112. - n materie de mostenire, pn la iesirea din
indiviziune, sunt de competenta exclusiv a instantei celui din urm
domiciliu al deIunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor
testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si
cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul
mpotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor deIunctului mpotriva
vreunuia din mostenitori sau mpotriva executorului testamentar.

Art. 113. Cererile n materie de societate, pn la sIrsitul
lichidrii de Iapt, sunt de competenta exclusiv a instantei n
circumscriptia creia societatea si are sediul principal.

Art. 114. Cererile n materia insolventei sunt de competenta
exclusiv a tribunalului n a crui circumscriptie si are sediul debitorul.


Capitolul III

34
materie de
moytenire

Dispozi(ii
speciale

Regula
general




Cazul
prtului cu
domiciliul n
strintate
sau
necunoscut


Cazul
persoanei
juridice
care are
dezmembr-
minte

Cererile
ndreptate
mpotriva
unei entit(i
fr
personalitat
e juridic
Dispozi(ii speciale


Art. 115. 1) Cererile accesorii, aditionale, precum si cele
incidentale se judec de instanta competent pentru cererea principal,
chiar dac ar Ii de competenta material sau teritorial a altei instante
judectoresti, cu exceptia cererilor prevzute de art. 114.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic si atunci cnd competenta de
solutionare a cererii principale este stabilit de lege n Iavoarea unei
sectii specializate sau a unui complet specializat.
3) Cnd instanta este exclusiv competent pentru una din prti,
ea va Ii exclusiv competent pentru toate prtile.

Art. 116. 1) Instanta competent s judece cererea principal
se va pronunta si asupra aprrilor si exceptiilor, n aIara celor care
constituie chestiuni prejudiciale si care, potrivit legii, sunt de competenta
exclusiv a altei instante.
2) Incidentele procedurale sunt solutionate de instanta n Iata
crora se invoc, aIar de cazurile n care legea prevede n mod expres
altIel.

Art. 117. n cererile pentru constatarea existentei sau
inexistentei unui drept, competenta instantei se determin dup regulile
prevzute pentru cererile avnd ca obiect realizarea dreptului.

Art. 118. 1) Prtile pot conveni nscris, sau, n cazul litigiilor
nscute, si prin declaratie verbal n Iata instantei, ca procesele privitoare
la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot s dispun s Iie judecate
de alte instante dect acelea care, potrivit legii, ar Ii competente teritorial
s le judece, aIar de cazul cnd aceast competent este exclusiv.
2) n litigiile din materia protectiei drepturilor consumatorilor,
precum si n alte cazuri prevzute de lege, prtile pot conveni alegerea
instantei competente, n conditiile prevzute la alin. 1), numai dup
nasterea dreptului la despgubire. Orice conventie contrar este
considerat ca nescris.

Art. 119. 1) n cazul n care cererea se introduce mpotriva
unui judector care si desIsoar activitatea la instanta competent s
judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instantele judectoresti
de acelasi grad aIlate n circumscriptia oricreia dintre curtile de apel
nvecinate cu curtea de apel n a crei circumscriptie se aIl instanta care
ar Ii Iost competent, potrivit legii.
2) Dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o cerere de
competenta instantei la care si desIsoar activitatea, prtul poate cere

35



Cererile
ndreptate
mpotriva
persoanelor
juridice de
drept public





Pluralitatea
de pr(i




Competen(a
teritorial
alternativ





















pn la primul termen de judecat la care este legal citat declinarea
competentei, avnd alegerea ntre oricare dintre instantele de acelasi grad
prevzute la alin. 1).
3) Dispozitiile alin. 1) si alin. 2) se aplic n mod
corespunztor si n cazul procurorilor, asistentilor judiciari si greIierilor.

Art. 120. - Competenta ce revine instantelor judectoresti n
legtur cu incidentele privind arbitrajul reglementat de prezentul cod
apartine n toate cazurile tribunalului n circumscriptia cruia are loc
arbitrajul.





Capitolul IV
Incidente procedurale privitoare la competen(a instan(ei

Sec(iunea 1
Necompeten(a yi conflictele de competen(


Art. 121. 1) Necompetenta este de ordine public sau privat.
2) Necompetenta este de ordine public:
1. n cazul nclcrii competentei generale, cnd procesul nu este de
competenta instantelor judectoresti;
2. n cazul nclcrii competentei materiale, cnd procesul este de
competenta unei instante de alt grad;
3. n cazul nclcrii competentei teritoriale exclusive, cnd
procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si prtile nu
o pot nltura.
3) n toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privat.

Art. 122. 1) Necompetenta de ordine public poate Ii invocat
de prti ori de ctre judector cel mai trziu la primul termen de judecat
la care prtile sunt legal citate n Iata primei instante.
2) Necompetenta de ordine privat poate Ii invocat doar de
ctre prt prin ntmpinare.
3) Dac necompetenta nu este de ordine public, partea care a
Icut cererea la o instant necompetent nu va putea cere declararea
necompetentei.

Art. 123. 1) Cnd n Iata instantei de judecat se pune n
discutie competenta acesteia, ea este obligat s stabileasc instanta

36











Cererile n
materie de
asigurri









Alegerea
instan(ei

Cererile
privitoare la
imobile











Cererile
privitoare la
moytenire

judectoreasc competent ori, dac este cazul, un alt organ cu activitate
jurisdictional competent.
2) Dac instanta se declar competent, va trece la judecarea
pricinii. ncheierea poate Ii atacat numai odat cu hotrrea pronuntat
n cauz.
3) Dac instanta se declar necompetent, hotrrea nu este
supus niciunei ci de atac, dosarul Iiind trimis de ndat instantei
judectoresti competente sau, dup caz, altui organ cu activitate
jurisdictional competent.

Art. 124. Exist conIlict de competent:
1. cnd dou sau mai multe instante se declar deopotriv
competente s judece acelasi proces;
2. cnd dou sau mai multe instante si-au declinat reciproc
competenta de a judeca acelasi proces sau, n cazul declinrilor
succesive, dac ultima instant nvestit si declin la rndul sau
competenta n Iavoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat
necompetente.

Art. 125. Instanta naintea creia s-a ivit conIlictul de
competent va suspenda din oIiciu judecata cauzei si va nainta dosarul
instantei competente s solutioneze conIlictul.

Art. 126. 1) ConIlictul de competent ivit ntre dou instante
judectoresti se solutioneaz de instanta imediat superioar si comun
instantelor aIlate n conIlict.
2) ConIlictul nscut ntre o instant si nalta Curte de Casatie si
Justitie se judec de nalta Curte de Casatie si Justitie n Completul de 9
judectori.
3) ConIlictul de competent, ivit ntre o instant judectoreasc
si un alt organ cu activitate jurisdictional se rezolv de instanta
judectoreasc ierarhic superioar instantei n conIlict.
4) Instanta competent s judece conIlictul va hotr n camera de
consiliu, Ir citarea prtilor. Hotrrea este supus numai recursului n
termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de
Completul de 9 judectori de la nalta Curte de Casatie si Justitie, care
este deIinitiv.

Art. 127. 1) Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la
exceptia de necompetent si la conIlictul de competent se aplic prin
asemnare si n cazul sectiilor specializate ale aceleiasi instante
judectoresti.
2) ConIlictul se va solutiona de sectia instantei stabilite potrivit
art. 126, corespunztoare sectiei naintea creia s-a ivit conIlictul.

37








Cereri
privitoare la
societ(i


Cereri
privitoare la
insolven(






Cererile
accesorii,
adi(ionaleyi
incidentale

Aprrile yi
incidentele
procedurale





Cererea n
constatare
3) ConIlictul dintre dou sectii ale naltei Curti de Casatie si
Justitie se solutioneaz de Completul de 9 judectori.
4) Dispozitiile alin. 1)-3) se aplic n mod corespunztor si n
cazul completelor specializate.

Art. 128. n cazul declarrii necompetentei, dovezile
administrate n Iata instantei necompetente rmn cstigate judectii si
instanta competent nvestit cu solutionarea cauzei nu va dispune
reIacerea lor dect pentru motive temeinice


Sec(iunea a 2-a
Strmutarea proceselor. Delegarea instan(ei


Art. 129. Strmutarea procesului poate Ii cerut pentru motive
de bnuial legitim sau de sigurant public. Bnuiala se consider
legitim n cazurile n care exist ndoial cu privire la impartialitatea
judectorilor din cauza circumstantelor procesului, calittii prtilor ori
unor relatii conIlictuale locale. Constituie motiv de sigurant public
mprejurrile exceptionale care presupun c judecata procesului la
instanta competent ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.

Art. 130. 1) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim sau
de sigurant public se poate cere n orice Iaz a procesului.
2) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim poate Ii cerut
de ctre partea interesat, iar cea ntemeiat pe motiv de siguranta
public, numai de ctre procurorul general de la Parchetul de pe lng
nalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 131. 1) Cererea de strmutare ntemeiat pe motiv de
bnuial legitim este de competenta instantei ierarhic superioare celei
de la care se cere strmutarea. Ea se depune la instanta care judec
procesul a crui strmutare se cere, care o va nainta, de ndat, instantei
competente.
2) Cererea de strmutare ntemeiat pe motive de sigurant
public este de competenta naltei Curti de Casatie si Justitie, care va
nstiinta, de ndat, despre depunerea cererii, instanta de la care se cere
strmutarea.
3) La primirea cererii de strmutare, instanta competent s o
solutioneze va putea s solicite dosarul cauzei.

Art. 132. 1) La solicitarea celui interesat, completul de

judecat poate dispune, dac este cazul, suspendarea judecrii procesului,

38



Alegerea de
competen(










Competen(a
facultativ














Incidente
privind
arbitrajul










cu darea unei cautiuni n cuantum de 2.000 lei. Pentru motive temeinice,
suspendarea poate Ii dispus n aceleasi conditii, Ir citarea prtilor,
chiar nainte de primul termen de judecat.
2) ncheierea asupra suspendrii nu se motiveaz si nu este
supus niciunei ci de atac.
3) Msura suspendrii judecrii procesului va Ii comunicat de
urgent instantei de la care s-a cerut strmutarea.

Art. 133. - 1) Cererea de strmutare se judec de urgent n
camera de consiliu, cu citarea prtilor din proces.
2) Hotrrea asupra strmutrii se d Ir motivare si este
deIinitiv.
3) Instanta de la care s-a cerut strmutarea va Ii ncunostintat de
ndat despre admiterea sau respingerea cererii de strmutare.

Art. 134. - 1) n caz de admitere a cererii de strmutare,
procesul se trimite spre judecat unei alte instante de acelasi grad.
Hotrrea va arta n ce msur actele ndeplinite de instant nainte de
strmutare urmeaz s Iie pstrate.
2) n cazul n care instanta de la care s-a dispus strmutarea a
svrsit acte de procedur sau a procedat ntre timp la judecarea
procesului, actele de procedur ndeplinite ulterior introducerii cererii de
strmutare si hotrrea pronuntat sunt desIiintate de drept prin eIectul
admiterii cererii de strmutare.
3) Apelul sau, dup caz, recursul mpotriva hotrrii date de
instanta la care s-a strmutat procesul sunt de competenta instantelor
ierarhic superioare acesteia. n caz de admitere a apelului sau recursului,
trimiterea spre rejudecare, atunci cnd legea o prevede, se va Iace la o
instant din circumscriptia celei care a solutionat calea de atac.

Art. 135. Strmutarea procesului nu poate Ii cerut din nou, n
aIar de cazul n care noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri
necunoscute la data solutionrii cererii anterioare sau ivite dup
solutionarea acesteia.

Art. 136. Cnd, din cauza unor mprejurri exceptionale,
instanta competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s
Iunctioneze, nalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea prtii interesate,
va desemna o alt instant de acelasi grad care s judece procesul.






39



Excep(ia de
necompeten
(











Invocarea
excep(iei








Solu(ionare
a
excep(iei










Conflictul
de
competen(.
Cazuri





Titlul IV
Actele de procedur

Capitolul I
Forma cererilor


Art. 137. - 1) Orice cerere adresat instantelor judectoresti
trebuie s Iie Iormulat n scris si s cuprind indicarea instantei creia i
este adresat, numele, domiciliul sau resedinta prtilor ori, dup caz,
denumirea si sediul lor, numele si domiciliul reprezentantilor lor, dac
este cazul, obiectul si motivele cererii, precum si semntura.
2) n cazurile anume prevzute de lege, cererile Icute n sedint,
la orice instant, se pot Iormula si oral, Icndu-se mentiune despre
aceasta n ncheiere.
3) Dac din orice motive, cererea nu poate Ii semnat la
termenul cnd a Iost depus sau, dup caz, la primul termen ce urmeaz,
judectorul va stabili identitatea prtii prin unul din mijloacele prevzute
de lege, i va citi continutul cererii si i va lua consimtmntul cu privire
la aceasta. Despre toate acestea se va Iace mentiune n ncheiere.
4) Cererile adresate instantelor judectoresti se timbreaz, dac
legea nu prevede altIel.

Art. 138. - 1) Cnd cererea urmeaz a Ii comunicat, ea se va
Iace n attea exemplare cte sunt necesare pentru comunicare, aIar de
cazurile n care prtile au un reprezentant comun sau partea Iigureaz n
mai multe calitti juridice, cnd se va Iace un singur exemplar. n toate
cazurile este necesar si un exemplar pentru instant.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile n mod corespunztor si n
cazul prevzut de art. 137 alin. 2), greIierul de sedint Iiind tinut s
ntocmeasc din oIiciu copiile de pe ncheiere necesare pentru
comunicare.

Art. 139. - 1) La Iiecare exemplar al cererii se vor altura copii
de pe nscrisurile de care partea ntelege a se Iolosi n proces.
2) Copiile vor Ii certiIicate de parte pentru conIormitate cu
originalul.
3) Se vor putea depune n copie numai prtile din nscris
reIeritoare la proces, urmnd ca instanta s ordone, dac va Ii nevoie,

40






Suspendare
a procesului


Solu(ionare
a
conflictului
de
competen(













Dispozi(ii
speciale










Probele
administrat
e
n fa(a
nItisarea nscrisului n ntregime.
4) Cnd nscrisurile sunt redactate ntr-o limb strin, ele se
depun n copie certiIicat, nsotite de traducerea eIectuat de un
traductor autorizat.
5) Dispozitiile art. 138 se aplic n mod corespunztor.

Art. 140. - 1) Cnd cererea este Icut prin mandatar, se va
altura procura n original sau n copie legalizat.
2) Avocatul si consilierul juridic vor depune mputernicirea lor,
potrivit legii.
3) Reprezentantul legal va altura o copie legalizat de pe
nscrisul doveditor al calittii sale.
4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor
depune, n copie, un extras din registrul public n care este mentionat
mputernicirea lor.
5) Organul de conducere sau, dup caz, reprezentantul desemnat
al unei asociatii, societti ori alte entitti Ir personalitate juridic
nIiintate potrivit legii vor anexa, n copie legalizat, extrasul din actul
care atest dreptul lor de reprezentare n justitie.

Art. 141. - Cererea de chemare n judecat sau pentru exercitarea
unei ci de atac este valabil Icut chiar dac poart o denumire gresit.


Capitolul II
Citarea yi comunicarea actelor de procedur


Art. 142. 1) Instanta poate hotr asupra unei cereri numai
dac prtile au Iost citate ori s-au prezentat, personal sau prin
reprezentant, n aIar de cazurile n care prin lege se dispune altIel.
2) Instanta va amna judecarea si va dispune s se Iac citarea
ori de cte ori constat c partea care lipseste nu a Iost citat cu
respectarea cerintelor prevzute de lege, sub sanctiunea nulittii.

Art. 143. 1) Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de
procedur se va Iace, din oIiciu, prin agentii procedurali ai instantei sau
prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor
instante, n ale cror circumscriptii se aIl cel cruia i se comunic actul.
2) Comunicarea se Iace n plic nchis, la care se altur dovada
de nmnare/procesul-verbal si nstiintarea prevzute la art. 152. Plicul
va purta mentiunea ,PENTRU JUSTITIE. A SE NMNA CU
PRIORITATE.
3) Instanta solicitat, cnd i se cere s ndeplineasc procedura

41
instan(ei
necompeten
te






Temeiul
strmutrii







Cererea de
strmutare






Instan(a
competent

Suspendare
a
judecrii
procesului

de comunicare pentru alt instant, este obligat s ia de ndat msurile

necesare, potrivit legii, si s trimit instantei solicitante dovezile de
ndeplinire a procedurii.
4) n cazul n care comunicarea potrivit alin. 1) nu este posibil,
aceasta se va Iace prin post, cu scrisoare recomandat, cu continut
declarat, la care se ataseaz dovada de primire/procesul-verbal si
nstiintarea prevzute la art. 152.
5) La cererea prtii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea
actelor de procedur se va putea Iace n mod nemijlocit prin executori
judectoresti, care vor Ii tinuti s ndeplineasc Iormalittile procedurale
prevzute n prezentul capitol, sau prin servicii de curierat rapid, n acest
din urm caz dispozitiile alin. 4) Iiind aplicabile n mod corespunztor.
6) Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedur, se poate
Iace de greIa instantei si prin teleIax, post electronic sau prin alte
mijloace ce asigur transmiterea textului actului si conIirmarea primirii
acestuia, dac partea a indicat instantei datele corespunztoare n acest
scop. n vederea conIirmrii, instanta, odat cu actul de procedur, va
comunica un Iormular care va contine: denumirea instantei, data
comunicrii, numele greIierului care asigur comunicarea si indicarea
actelor comunicate; Iormularul va Ii completat de ctre destinatar cu data
primirii, numele n clar si semntura persoanei nsrcinate cu primirea
corespondentei si va Ii expediat instantei prin teleIax, posta electronic
sau prin alte mijloace.
7) Judectorii vor veriIica eIectuarea procedurilor de citare si
comunicare dispuse pentru Iiecare termen si, cnd este cazul, vor lua
msuri de reIacere a acestor proceduri, precum si pentru Iolosirea altor
mijloace ce pot asigura nstiintarea prtilor pentru nItisarea la termen.

Art. 144. - 1) Vor Ii citati:
1. statul, prin Ministerul Finantelor sau alte organe anume
desemnate n acest scop de lege, la sediul acestora;
2. unittile administrativ-teritoriale si celelalte persoane juridice de
drept public, prin cei nsrcinati s le reprezinte n justitie, la sediul
acestora;
3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la
sediul principal sau, atunci cnd este cazul, la sediul dezmembrmntului
lor;
4. asociatiile, societtile si alte entitti Ir personalitate juridic
constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau
domiciliul acestuia;
5. cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii acestora,
la domiciliul sau, dup caz, sediul acestora; dup deschiderea procedurii,
citarea va Ii eIectuat potrivit legii speciale;
6. persoanele Iizice, la domiciliul lor; n cazul n care nu locuiesc

42

1udecarea
cererii

Efectele
admiterii
cererii













Reiterarea
cererii



Delegarea
instan(ei







la domiciliu, citarea se va Iace la resedinta cunoscut ori la locul ales de
ele; n lipsa acestora, citarea poate Ii Icut la locul cunoscut unde si
desIsoar permanent activitatea curent;
7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restrns, prin
reprezentantii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul sau sediul acestora,
dup caz; n caz de numire a unui curator special, potrivit art. 55, citarea
se va Iace prin acest curator, la sediul su proIesional;
8. bolnavii internati n unitti sanitare, la administratia acestora;
9. militarii ncazarmati, la unitatea din care Iac parte, prin
comandamentul acesteia;
10. cei care Iac parte din echipajul unei nave maritime sau Iluviale,
alta dect militar, dac nu au domiciliul cunoscut, la cpitnia portului
unde este nregistrat nava;
11. detinutii, la administratia locului de detinere;
12. personalul misiunilor diplomatice, al oIiciilor consulare si
cettenii romni trimisi s lucreze n cadrul personalului organizatiilor
internationale, precum si membrii de Iamilie care locuiesc cu ei, ct timp
se aIl n strintate, prin Ministerul AIacerilor Externe; alti cetteni
romni, aIlati n strintate n interes de serviciu, inclusiv membrii
Iamiliilor care i nsotesc, prin organele centrale care i-au trimis sau n
subordinea crora se aIl unitatea care i-a trimis n strintate.
13. persoanele care se aIl n strintate, altele dect cele prevzute
la pct. 12, dac au domiciliul sau resedinta cunoscut, printr-o citatie
scris trimis cu scrisoare recomandat cu continut declaratsi conIirmare
de primire, recipisa de predare a scrisorii la posta romn, n cuprinsul
creia vor Ii mentionate actele ce se expediaz, tinnd loc de dovad a
ndeplinirii procedurii, dac prin tratate sau conventii internationale la
care este parte Romnia sau prin acte normative speciale nu se prevede
altIel.
Dac domiciliul sau resedinta celor aIlati n strintate nu sunt
cunoscute, citarea se Iace potrivit art. 156.
n toate cazurile, dac cei aIlati n strintate au mandatar cunoscut
n tar, va Ii citat numai acesta din urm;
14. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscut, potrivit art. 156.
15. mostenitorii, pn la intervenirea lor n proces, printr-un curator
special numit de instant, la domiciliul acestuia.
2) n cazurile prevzute la alin. 1) pct. 1 si 2, statul, prin
Ministerul Finantelor, unittile administrativ - teritoriale, precum si
celelalte persoane juridice de drept public si pot alege un sediu
procesual la care vor Ii comunicate toate actele de procedur.

Art. 145. - Persoanele care se aIl n strintate, citate potrivit
art. 144 pct. 12 si pct. 13, pentru primul termen de judecat, vor Ii
nstiintate prin citatie c au obligatia de a-si alege un domiciliu n

43













Condi(iile
generale
















Numrul de
exemplare









nscrisurile
anexate
Romnia unde urmeaz s li se Iac toate comunicrile privind procesul.
n cazul n care acestea nu se conIormeaz, comunicrile li se vor Iace
prin scrisoare recomandat, recipisa de predare la posta romn a
scrisorii, n cuprinsul creia vor Ii mentionate actele ce se expediaz,
tinnd loc de dovad de ndeplinire a procedurii.

Art. 146. - 1) Citatia va cuprinde:
a) denumirea instantei, sediul ei si, cnd este cazul, alt loc dect
sediul instantei unde urmeaz s se desIsoare judecarea procesului;
b) data emiterii citatiei;
c) numrul dosarului;
d) anul, luna, ziua si ora nItisrii;
e) numele sau denumirea, dup caz, a celui citat, precum si locul
unde se citeaz;
I) calitatea celui citat, iar pentru prt si mentiunea c este obligat s
depun ntmpinare sau s-si pregteasc aprarea pentru primul termen
de judecat, propunnd probele de care ntelege s se Ioloseasc, sub
sanctiunea prevzut de lege;
g) numele sau denumirea, dup caz, a prtii potrivnice si obiectul
cererii;
h) indicarea, dac este cazul, a taxei judiciare de timbru si a
timbrului judiciar datorate de cel citat;
i) alte mentiuni prevzute de lege sau stabilite de instant;
j) stampila instantei si semntura greIierului.
2) n citatie se mentioneaz, cnd este cazul, orice date necesare
pentru stabilirea adresei celui citat, precum si dac citarea se Iace cu
chemarea la interogatoriu sau dac cel citat este obligat s prezinte
anumite nscrisuri ori dac i se comunic odat cu citatia alte acte de
procedur.
3) Cerintele de la alin. 1) lit. a), c), d), e) si j) sunt prevzute sub
sanctiunea nulittii.

Art. 147. 1) n caz de alegere de domiciliu, sau, dup caz, de
sediu, dac partea a artat si persoana nsrcinat cu primirea actelor de
procedur, comunicarea acestora se va Iace la acea persoan, iar n lipsa
unei asemenea mentiuni, comunicarea se va Iace, dup caz, potrivit art.
144 sau art. 145.
2) Partea poate alege ca toate actele de procedur s i Iie
comunicate la csuta postal.

Art. 148. Citatia, sub sanctiunea nulittii, va Ii nmnat prtii
cu cel putin 5 zile naintea termenului de judecat. n cazuri urgente sau
atunci cnd legea prevede n mod expres, judectorul poate dispune
scurtarea termenului de nmnare a citatiei, despre aceasta Icndu-se

44











Cererea
formulat
prin
reprezentan
t












Cererea
greyit
denumit






Obliga(ia de
a
cita pr(ile




mentiune n citatie.

Art. 149. 1) Dac partea prezent n instant, personal sau prin
reprezentant, nu a primit citatia sau a primit-o ntr-un termen mai scurt
dect cel prevzut la art. 148 ori exist o alt cauz de nulitate privind
citatia sau procedura de nmnare a acesteia, procesul se amn, la
cererea prtii interesate.
2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai Ii luat n
considerare n cazul n care, potrivit alin. 1), nu s-a cerut amnarea
procesului, precum si n cazul n care partea lips la termenul la care s-a
produs neregularitatea nu a invocat-o la termenul urmtor producerii ei,
dac la acest termen ea a Iost prezent sau legal citat.
3) n lipsa prtii nelegal citate, neregularitatea privind procedura
de citare a acesteia poate Ii invocat si de celelalte prti ori din oIiciu,
ns numai la termenul la care ea s-a produs.

Art. 150. 1) nmnarea citatiei si a tuturor actelor de procedur
se Iace personal celui citat, la locul citrii stabilit potrivit art. 144 alin.
1) pct. 6.
2) nmnarea se poate Iace oriunde se aIl cel citat.
3) Pentru cei care locuiesc n hotel sau cmin, citatia se pred, n
lipsa lor, administratorului hotelului ori asezmntului, iar, n lipsa
acestuia, portarului ori celui care n mod obisnuit l nlocuieste.
4) Pentru cei ce se gsesc sub arme, citatia se nmneaz la
unitatea din care Iac parte.
5) Celor care alctuiesc echipajul unei nave maritime sau
Iluviale, n lipsa unui domiciliu cunoscut, nmnarea se Iace la cpitnia
portului unde se gseste nregistrat nava.
6) Pentru detinuti, nmnarea se Iace la administratia nchisorii.
7) Pentru bolnavii aIlati n spitale, sanatorii sau alte asemenea
asezminte de asistent social, nmnarea se Iace la administratia
acestora.

Art. 151. - 1) nmnarea citatiilor si a tuturor actelor de
procedur n cazurile prevzute de art. 144 pct. 1-5 si pct. 12, precum si
cele prevzute de art. 150 alin. 4)-7), sau atunci cnd actul urmeaz s
Iie nmnat unui avocat, notar public sau executor judectoresc se poate
Iace Iunctionarului sau persoanei nsrcinate cu primirea corespondentei
care va semna dovada. n lipsa acestora, nmnarea citatiei sau a actelor
de procedur se va Iace administratorului cldirii, iar, n lips, paznicului
sau agentului de paz, care va semna procesul-verbal ntocmit n acest
scop de ctre agent dup ce acesta din urm a certiIicat n prealabil
identitatea si calitatea sa.
2) n cazurile prevzute de art. 150 alin. 4)-7) unitatea unde se

45



Organe
competente
yi
modalit(i
de
comunicare



































aIl cel citat i va nmna de ndat acestuia citatia sub luare de dovad,
certiIicndu-i semntura sau artnd motivul pentru care nu s-a putut
obtine semntura lui. Dovada se va preda agentului ori va Ii trimis
direct instantei dac nmnarea citatiei nu s-a putut Iace de ndat.

Art. 152. - 1) Comunicarea citatiei se va Iace persoanei n drept s
o primeasc, care va semna dovada de nmnare certiIicat de agentul
nsrcinat cu nmnarea.
2) Dac destinatarul primeste citatia, dar reIuz s semneze
dovada de nmnare ori, din motive ntemeiate, nu o poate semna,
agentul va ntocmi un proces-verbal n care va arta aceste mprejurri.
3) Dac destinatarul reIuz s primeasc citatia, agentul va
depune n cutia postal sau, n lips, va aIisa pe usa locuintei
destinatarului o nstiintare care trebuie s cuprind:
a) anul, luna, ziua si ora cnd depunerea sau, dup caz, aIisarea a
Iost Icut;
b) numele celui care a Icut depunerea sau, dup caz, aIisarea si
Iunctia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, resedinta,
respectiv sediul celui nstiintat;
d) numrul dosarului n legtur cu care se Iace nstiintarea si
denumirea instantei pe rolul creia se aIl dosarul, cu indicarea sediului
acesteia;
e) artarea actelor de procedur despre a cror comunicare este
vorba;
I) mentiunea c dup o zi, dar nu mai trziu de 7 zile de la
depunerea sau, dup caz, aIisarea nstiintrii sau, cnd exist urgent, nu
mai trziu de 3 zile, destinatarul este n drept s se prezinte la sediul
instantei de judecat pentru a i se comunica citatia. Cnd domiciliul sau
resedinta ori, dup caz, sediul acestuia nu se aIl n localitatea unde
instanta de judecat si are sediul, nstiintarea va cuprinde mentiunea c
pentru a i se comunica citatia destinatarul este n drept s se prezinte la
sediul primriei n a crei raz teritorial locuieste sau si are sediul.
g) mentiunea c n cazul n care, Ir motive temeinice,
destinatarul nu se prezint pentru comunicarea citatiei n interiorul
termenului de 7 zile sau, dup caz, al termenului de 3 zile artat la lit. I),
citatia se consider comunicat la mplinirea acestui termen;
h) semntura celui care a depus sau aIisat nstiintarea.
4 ) Mentiunile de la alin. 3) lit. c)-g) se completeaz de ctre greIa
instantei. Termenele prevzute la alin. 3) lit. I) si lit. g) se calculeaz zi
cu zi.
5) Despre mprejurrile artate la alin. 3) agentul va ntocmi
proces-verbal, care va cuprinde mentiunile artate la art. 153, acesta
Icnd dovada pn la nscrierea n Ials cu privire la Iaptele constatate

46


Locul
citrii








































personal de cel care l-a ncheiat.
6) Dac destinatarul nu este gsit la domiciliu ori resedint sau,
dup caz, sediu, agentul i va nmna citatia unei persoane majore din
Iamilie sau, n lips, oricrei alte persoane majore care locuieste cu
destinatarul sau care, n mod obisnuit, i primeste corespondenta.
7) Cnd destinatarul locuieste ntr-un hotel sau ntr-o cldire
compus din mai multe apartamente si nu este gsit la aceast locuint a
sa, agentul i va comunica citatia administratorului, portarului sau celui
care, n mod obisnuit, l nlocuieste. n aceste cazuri, persoana care
primeste citatia va semna dovada de primire, agentul certiIicndu-i
identitatea si semntura si ncheind proces-verbal cu privire la aceste
mprejurri. Dispozitiile alin. 2) se aplic n mod corespunztor.
8) n cazul n care lipsesc persoanele artate la alin. 6) si alin. 7),
precum si atunci cnd acestea, desi prezente, reIuz s primeasc actul,
sunt aplicabile dispozitiile alin. 3)-5).
9) n cazurile prevzute la alin. 3) si alin. 8) agentul are
obligatia ca n termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau aIisarea
nstiintrii s depun citatia, precum si procesul-verbal artat la alin. 5),
la sediul instantei de judecat care a emis citatia ori, dup caz, la cel al
primriei n raza creia destinatarul locuieste sau si are sediul, urmnd
ca acestea s comunice citatia.
10) Cnd prtii sau reprezentantului ei i s-a nmnat citatia de
ctre Iunctionarul anume desemnat n cadrul primriei, acesta are
obligatia ca n termen de cel mult 24 ore de la nmnare s nainteze
instantei de judecat dovada de nmnare prevzut la alin. 1), precum si
procesul-verbal artat la alin. 5).
11) Cnd termenul prevzut la alin.3) lit. I) s-a mplinit Ir ca
partea sau un reprezentant al ei s se prezinte la primrie pentru a i se
nmna citatia, Iunctionarul anume nsrcinat din cadrul primriei va
nainta instantei de judecat, de ndat, citatia ce trebuia comunicat,
precum si procesul-verbal artat la alin. 5).
12) Dispozitiile prezentului articol se aplic si la comunicarea sau
notiIicarea oricrui alt act de procedur.

Art. 153. - 1) Dovada de nmnare a citatiei sau a altui act de
procedur, ori, dup caz, procesul-verbal va cuprinde:
a) anul, luna, ziua si ora cnd dovada a Iost luat sau procesul-
verbal a Iost ntocmit;
b) numele si Iunctia agentului, precum si, dac este cazul, a
Iunctionarului de la primrie;
c) numele sau denumirea, dup caz, si domiciliul ori sediul
destinatarului, cu artarea numrului etajului, apartamentului sau
camerei, dac cel citat locuieste ntr-o cldire cu mai multe etaje ori
apartamente sau n hotel, precum si dac actul de procedur a Iost

47






















Obliga(ia
alegerii
locului
citrii







Cuprinsul
cita(iei









nmnat la locuinta sa, depus n cutia postal ori aIisat pe usa locuintei.
Dac actul de procedur a Iost nmnat n alt loc se va Iace mentiune
despre aceasta;
d) numele si calitatea celui cruia i s-a Icut nmnarea, n cazul n
care actul de procedur a Iost nmnat altei persoane dect destinatarului;
e) denumirea instantei de la care eman citatia ori alt act de
procedur si numrul dosarului;
I) semntura celui care a primit citatia sau alt act de procedur,
precum si semntura agentului sau, dup caz, Iunctionarului de la
primrie care o certiIic, iar n cazul n care se ntocmeste proces-verbal
semntura agentului, respectiv a Iunctionarului primriei.
2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, si artarea
motivelor pentru care a Iost ntocmit.
3) Cerintele de la alin. 1) lit. a), c) d), e) si I) sunt prevzute sub
sanctiunea nulittii.
4) Mentiunile din procesul-verbal privitoare la Iaptele constatate
personal de cel care l-a ntocmit nu pot Ii combtute dect prin procedura
nscrierii n Ials.

Art. 154. Procedura se socoteste ndeplinit:
1. la data ncheierii procesului-verbal prevzut de art. 153,
indiIerent dac partea a primit sau nu citatia personal;
2. n cazul citrii eIectuate prin post sau curierat rapid, potrivit art.
143 alin. 4) si alin. 5), procedura se socoteste ndeplinit la data
semnrii de ctre parte a conIirmrii de primire sau a consemnrii, de
ctre Iunctionarul postal sau de ctre curier, a reIuzului ei de a primi
corespondenta;
3. n cazul citrii eIectuate potrivit art. 143 alin. 6), procedura se
socoteste ndeplinit la data artat pe copia imprimat a conIirmrii
expedierii, certiIicat de greIierul care a Icut transmisiunea.

Art. 155. Cnd comunicarea actelor de procedur nu se poate
Iace deoarece imobilul a Iost demolat, a devenit nelocuibil sau de
nentrebuintat, ori destinatarul actului nu mai locuieste n imobilul
respectiv, sau, n sIrsit, cnd comunicarea nu poate Ii Icut din alte
motive asemntoare, agentul va raporta cazul greIei instantei spre a
nstiinta din timp partea care a cerut comunicarea despre aceast
mprejurare si a-i pune n vedere s Iac demersuri pentru a obtine noua
adres unde urmeaz a se Iace comunicarea.

Art. 156. 1) Cnd reclamantul nvedereaz, motivat, c, desi a
Icut tot ce i-a stat n putint, nu a reusit s aIle domiciliul prtului sau
un alt loc unde ar putea Ii citat potrivit legii, instanta va putea ncuviinta
citarea acestuia prin publicitate.

48
















Alegerea
locului
citrii yi al
comunicrii
altor acte de
procedur


Termenul
pentru
nmnarea
cita(iei


Invocarea yi
nlturarea
neregularit
-(ilor
privind
citarea








2) Citarea prin publicitate se Iace aIisndu-se citatia la usa
instantei si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. n cazurile n care
apreciaz c este necesar, instanta va dispune si publicarea citatiei n
Monitorul OIicial al Romniei sau ntr-un ziar central de larg
rspndire.
3) Odat cu ncuviintarea citrii prin publicitate, instanta va
numi un curator dintre avocatii baroului, potrivit art. 55, care va Ii citat la
dezbateri pentru reprezentarea intereselor prtului.
4) Procedura se socoteste ndeplinit n a 15-a zi de la publicarea
citatiei, potrivit dispozitiilor alin. 2).
5) Dac cel citat se nItiseaz si dovedeste c a Iost citat prin
publicitate cu rea-credint, toate actele de procedur ce au urmat
ncuviintrii acestei citri vor Ii anulate, iar reclamantul care a cerut
citarea prin publicitate va Ii sanctionat potrivit dispozitiilor art. 176 alin.
1) pct. 1 lit. c).

Art. 157. - Cnd legea sau instanta dispune ca citarea prtilor sau
comunicarea anumitor acte de procedur s se Iac prin aIisare, aceast
aIisare se va Iace la instant de ctre greIier, iar n aIara instantei, de
agentii nsrcinati cu comunicarea actelor de procedur, ncheindu-se un
proces-verbal, potrivit art. 153, ce se va depune la dosar.

Art. 158. - Dup sesizarea instantei, dac prtile au avocat,
cererile, ntmpinrile sau alte acte se pot comunica direct ntre avocati.
n acest caz, cel care primeste cererea va atesta primirea pe nsusi
exemplarul care urmeaz a Ii depus la instant sau, dup caz, prin orice
alte mijloace care asigur ndeplinirea acestei proceduri.

Art. 159. 1) Partea prezent n instant personal, prin avocat
sau prin alt reprezentant este obligat s primeasc actele de procedur si
orice nscris Iolosit n proces, care i se comunic n sedint. Dac se
reIuz primirea, actele si nscrisurile se consider comunicate prin
depunerea lor la dosar, de unde, la cerere, partea le poate primi sub
semntur.
2) Partea are dreptul s ridice si ntre termene, sub semntur,
actele de procedur si nscrisurile artate la alin. 1).

Art. 160. Cnd comunicarea actelor de procedur se Iace prin
agenti procedurali, ei nu vor putea instrumenta dect n zilele lucrtoare
ntre orele 7.00-20.00, iar n cazuri urgente, si n zilele nelucrtoare sau
de srbtori legale, dar numai cu ncuviintarea presedintelui instantei.

Art. 161. Dac n cursul procesului una din prti si-a schimbat
locul unde a Iost citat, ea este obligat s ncunostinteze instanta,

49


nmnarea
fcut
personal
celui citat
















nmnarea
fcut altor
persoane















Procedura
de
comunicare

indicnd locul unde va Ii citat la termenele urmtoare, precum si partea
advers prin scrisoare recomandat a crei recipis de predare se va
depune la dosar odat cu cererea prin care se nstiinteaz instanta despre
schimbarea locului citrii. n cazul n care partea nu Iace aceast
ncunostintare, procedura de citare pentru aceeasi instant este valabil
ndeplinit la vechiul loc de citare.

Art. 162. Citarea martorilor, expertilor, traductorilor,
interpretilor ori a altor participanti n proces, precum si, cnd este cazul,
comunicarea actelor de procedur adresate acestora sunt supuse
dispozitiilor prezentului capitol, care se aplic n mod corespunztor.


Capitolul III
Nulitatea actelor de procedur


Art. 163. 1) Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau
partial de eIecte actul de procedur eIectuat cu nerespectarea cerintelor
legale, de Iond sau de Iorm.
2) Nulitatea este absolut atunci cnd cerinta nerespectat este
instituit printr-o norm care ocroteste un interes public.
3) Nulitatea este relativ n cazul n care cerinta nerespectat este
instituit printr-o norm care ocroteste un interes privat.

Art. 164. 1) Actul de procedur este lovit de nulitate dac prin
nerespectarea cerintei legale s-a adus prtii o vtmare care nu poate Ii
nlturat dect prin desIiintarea acestuia.
2) n cazul nulittilor expres prevzute de lege, vtmarea este
prezumat, partea interesat putnd Iace dovada contrar.

Art. 165. Nulitatea nu este conditionat de existenta unei
vtmri n cazul nclcrii dispozitiilor legale reIeritoare la:
1. capacitatea procesual;
2. reprezentarea procesual;
3. competenta instantei;
4. compunerea sau constituirea instantei;
5. publicitatea sedintei de judecat;
6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedur, dac legea nu
dispune altIel.

Art. 166. 1) Ori de cte ori este posibil nlturarea vtmrii
Ir anularea actului, judectorul va dispune ndreptarea neregularittilor
actului de procedur.

50












































2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate Ii acoperit dac a
intervenit decderea ori o alt sanctiune procedural sau dac se produce
ori subzist o vtmare.
3) Actul de procedura nu va Ii anulat dac pn la momentul
pronuntrii asupra exceptiei de nulitate a disprut cauza acesteia.

Art. 167. 1) Nulitatea absolut poate Ii invocat de orice parte
din proces, de judector sau, dup caz, de procuror, n orice stare a
judectii cauzei, dac legea nu prevede altIel.
2) Nulitatea relativ poate Ii invocat numai de partea interesat
si numai dac neregularitatea nu a Iost cauzat prin propria Iapt.
3) Dac legea nu prevede altIel, nulitatea relativ trebuie
invocat:
a) pentru neregularittile svrsite pn la nceperea judectii, prin
ntmpinare sau, dac ntmpinarea nu este obligatorie, la primul termen
de judecat;
b) pentru neregularittile svrsite n cursul judectii, la termenul la
care s-a svrsit neregularitatea sau, dac partea nu este prezent, la
termenul de judecat imediat urmtor si nainte de a pune concluzii pe
Iond.
4) Partea interesat poate renunta, expres sau tacit, la dreptul de
a invoca nulitatea relativ.
5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedur deja eIectuate
trebuie invocate deodat, sub sanctiunea decderii prtii din dreptul de a
le mai invoca.

Art. 168. 1) Actul de procedur lovit de nulitate este desIiintat,

n tot sau n parte, de la data ndeplinirii lui.
2) Dac este cazul, instanta dispune reIacerea actului de
procedur, cu respectarea tuturor conditiilor de validitate.
3) DesIiintarea unui act de procedur atrage si desIiintarea
actelor de procedur urmtoare, dac acestea nu pot avea o existent de
sine stttoare.
4) Nulitatea unui act de procedur nu mpiedic Iaptul ca acesta
s produc alte eIecte juridice dect cele care decurg din natura lui
proprie.









51


































Cuprinsul
dovezii de
nmnare yi
al
procesului-
verbal






TITLUL V
Termenele procedurale


Art. 169. 1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege sau
de instant si reprezint intervalul de timp n care poate Ii ndeplinit un
act de procedur sau n care este interzis s se ndeplineasc un act de
procedur.
2) n cazurile prevzute de lege, termenul este reprezentat de
data la care se ndeplineste un anumit act de procedur.
3) n cazurile n care legea nu stabileste ea nssi termenele
pentru ndeplinirea unor acte de procedur, Iixarea lor se Iace de instant.
La Iixarea termenului, aceasta va tine seama si de natura urgent a
procesului.

Art. 170. 1) Termenele, n aIar de cazul n care legea dispune
altIel, se calculeaz dup cum urmeaz:
1. cnd termenul se socoteste pe ore, acesta ncepe s curg de la
ora zero a zilei urmtoare;
2. cnd termenul se socoteste pe zile, nu intr n calcul ziua de la
care ncepe s curg termenul, nici ziua cnd acesta se mplineste;
3. cnd termenul se socoteste pe sptmni, luni sau ani, el se
mplineste n ziua corespunztoare din ultima sptmn ori lun sau din
ultimul an. Dac ultima lun nu are zi corespunztoare celei n care
termenul a nceput s curg, termenul se mplineste n ultima zi a acestei
luni.
2) Cnd ultima zi a unui termen cade ntr-o zi nelucrtoare,
termenul se prelungeste pn n prima zi lucrtoare care urmeaz.

Art. 171. 1) Termenul care se socoteste pe zile, sptmni,
luni sau ani se mplineste la ora 24 a ultimei zile n care se poate
ndeplini actul de procedur.
2) Cu toate acestea, dac este vorba de un act ce trebuie depus la
instant sau ntr-un alt loc, termenul se va mplini la ora la care
activitatea nceteaz n acel loc n mod legal, dispozitiile art. 172 Iiind
aplicabile.

Art. 172. 1) Actul de procedur depus recomandat la oIiciul
postal nuntrul termenului prevzut de lege este socotit a Ii Icut n
termen.
2) Actul depus de partea interesat, nuntrul termenului
prevzut de lege, la unitatea militar ori la administratia locului de

52






















Data
ndeplinirii
procedurii










Imposibilita
tea de a
comunica
actul de
procedur




detinere unde se aIl aceast parte, este de asemenea considerat ca Icut
n termen.
3) n cazurile prevzute de alin. 1) si alin. 2), recipisa oIiciului
postal, precum si nregistrarea ori atestarea Icut, dup caz, de unitatea
militar sau de administratia locului de detinere, pe actul depus, servesc
ca dovad a datei depunerii actului de ctre partea interesat.

Art. 173. 1) Termenele ncep s curg de la data comunicrii
actelor de procedur, dac legea nu dispune altIel.
2) Se consider c actul a Iost comunicat prtii si n cazul n care
aceasta a primit sub semntur copie de pe act, precum si n cazul n care
ea a cerut comunicarea actului unei alte prti.
3) Termenul procedural nu ncepe s curg, iar dac a nceput s
curg mai nainte, se ntrerupe Iat de cel lipsit de capacitate de exercitiu
ori cu capacitate de exercitiu restrns, ct timp nu a Iost desemnat o
persoan care, dup caz, s-l reprezinte sau s-l asiste.
4) Termenul procedural se ntrerupe si un nou termen ncepe s
curg de la data noii comunicri n urmtoarele cazuri:
1. cnd a intervenit moartea uneia din prti; n acest caz, se Iace
din nou o singur comunicare la ultimul domiciliu al prtii decedate, pe
numele mostenirii, Ir s se arate numele si calitatea Iiecrui
mostenitor;
2. cnd a intervenit moartea reprezentantului prtii; n acest caz,
se Iace din nou o singur comunicare prtii.

Art. 174. 1) Cnd un drept procesual trebuie exercitat ntr-un

anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decderea din exercitarea
dreptului, aIar de cazul n care legea dispune altIel. Actul de procedur
Icut peste termen este lovit de nulitate.
2) n cazul n care legea opreste ndeplinirea unui act de
procedur nuntrul unui termen, actul Icut naintea mplinirii
termenului poate Ii anulat la cererea celui interesat.

Art. 175. 1) Partea care a pierdut un termen procedural va Ii
repus n termen numai dac dovedeste c ntrzierea se datoreaz unor
motive temeinic justiIicate.
2) n acest scop, partea va ndeplini actul de procedur n cel
mult 15 zile de la ncetarea mpiedicrii, cernd totodat repunerea sa n
termen. n cazul exercitrii cilor de atac, aceast durat este aceeasi cu
cea prevzut pentru exercitarea caii de atac.
3) Cererea de repunere n termen va Ii rezolvat de instanta
competent s solutioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat n
termen.


53


Citarea prin
publicitate


















Afiyarea






Comunicare
a ntre
avoca(i





Comunicare
a
n instan(





Titlul VI
Amenzi judiciare yi despgubiri


Art. 176. 1) Dac legea nu prevede altIel, instanta, potrivit
dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmtoarele Iapte
svrsite n legtur cu procesul, astIel:
1. cu amend judiciar de la 100 lei la 1.000 lei
a) introducerea, cu rea-credint, a unor cereri principale, accesorii,
aditionale sau incidentale, precum si pentru exercitarea unei ci de atac,
vdit netemeinice;
b) Iormularea, cu rea-credint, a unei cereri de recuzare sau de
strmutare;
c) obtinerea, cu rea-credint, a citrii prin publicitate a oricrei
prti;
d) obtinerea, cu rea-credint, de ctre reclamantul cruia i s-a
respins cererea, a unor msuri asigurtorii prin care prtul a Iost
pgubit;
e) contestarea, cu rea-credint, a scrierii sau semnturii unui nscris
ori a autenticittii unei nregistrri audio sau video;
2. cu amend judiciar de la 50 lei la 700 lei:
a) neprezentarea martorului legal citat sau reIuzul acestuia de a
depune mrturie cnd este prezent n instant, n aIar de cazul n care
acesta este minor;
b) neaducerea, la termenul Iixat de instant, a martorului ncuviintat,
de ctre partea care, din motive imputabile, nu si-a ndeplinit aceast
obligatie;
c) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care
asist partea, ori nerespectarea de ctre acestia a ndatoririlor stabilite de
lege sau de ctre instant, dac n acest mod s-a cauzat amnarea
judecrii procesului;
d) reIuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrrii n
termenul Iixat, ori reIuzul de a da lmuririle cerute;
e) neluarea de ctre conductorul unittii n cadrul creia urmeaz a
se eIectua o expertiz a msurilor necesare pentru eIectuarea acesteia sau
pentru eIectuarea la timp a expertizei, precum si mpiedicarea de ctre
orice persoan a eIecturii expertizei n conditiile legii;
I) neprezentarea unui nscris sau a unui bun, de ctre cel care l
detine, la termenul Iixat n acest scop de instant;
g) reIuzul sau omisiunea unei autoritti ori a altei persoane de a
comunica, la cererea instantei si la termenul Iixat n acest scop, datele
care rezult din actele si evidentele ei;
h) cauzarea amnrii judecrii sau executrii silite de ctre cel

54



Zilele de
comunicare




Schimbarea
locului
citrii








Comunicare
a
ctre al(i
participan(i








No(iune
yi clasificare








Nulitatea
condi(ionat
nsrcinat cu ndeplinirea actelor de procedur;
i) mpiedicarea n orice mod a exercitrii, n legtur cu procesul, a
atributiilor ce revin judectorilor, expertilor desemnati de instant n
conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantei.
2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se reIer pct. 2 al
alin. 1), dac motive temeinice le-au mpiedicat s aduc la ndeplinire
obligatiile ce le revin.

Art. 177. - 1) Nerespectarea de ctre oricare dintre prti sau de
ctre alte persoane a msurilor luate de ctre instant pentru asigurarea
ordinii si solemnittii sedintei de judecat se sanctioneaz cu amend
judiciar de la 100 lei la 1.000 lei.
2) Nerespectarea de ctre orice persoan a dispozitiilor privind
desIsurarea normal a executrii silite se sanctioneaz de ctre
presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amend
judiciar de la 100 lei la 1.000 lei.

Art. 178. Cel care, cu intentie sau din culp, a pricinuit
amnarea judecrii sau a executrii silite, prin una dintre Iaptele
prevzute la art. 176 sau art. 177, la cererea prtii interesate va putea Ii
obligat de ctre instanta de judecat ori, dup caz, de ctre presedintele
instantei de executare, la plata unei despgubiri pentru prejudiciul
material sau moral cauzat prin amnare.

Art. 179. Abaterea svrsit, amenda si despgubirea se
stabilesc de ctre instanta n Iata creia s-a svrsit Iapta sau, dup caz,
de ctre presedintele instantei de executare, prin ncheiere executorie,
care se comunic celui obligat, dac msura a Iost luat n lipsa acestuia.
Atunci cnd Iapta const n Iormularea unei cereri cu rea-credint,
amenda si despgubirea pot Ii stabilite Iie de instanta n Iata creia
cererea a Iost Iormulat, Iie de ctre instanta care a solutionat-o, atunci
cnd acestea sunt diIerite.
Art. 180. - 1) mpotriva ncheierii prevzute la art. 179, cel
obligat la amend sau despgubire va putea Iace numai cerere de
reexaminare, solicitnd, motivat, s se revin asupra amenzii ori
despgubirii sau s se dispun reducerea acestora.
2) Cererea se Iace n termen de 15 zile, dup caz, de la data la
care a Iost luat msura sau de la data comunicrii ncheierii.
3) n toate cazurile, cererea se solutioneaz, cu citarea prtilor,
prin ncheiere, dat n camera de consiliu, de ctre un alt complet dect
cel care a stabilit amenda sau despgubirea.
4) ncheierea prevzut la alin. 3) este deIinitiv.



55




Nulitatea
necondi(ion
at








ndreptarea
neregularit
(i -lor
actului de
procedur






Invocarea
nulit(ii



















































CARTEA a II - a
Procedura contencioas

TITLUL I
Procedura n fa(a primei instan(e

Capitolul I
Sesizarea instan(ei de judecata


56



Efectele
nulit(ii






















Stabilirea
termenelor










Calculul
termenelor



Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale


Art. 181. 1) Pentru aprarea drepturilor si intereselor sale
legitime, orice persoan se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei
competente cu o cerere de chemare n judecat. n cazurile anume
prevzute de lege, sesizarea instantei poate Ii Icut si de alte persoane
sau organe.
2) Cel care Iormuleaz cererea de chemare n judecat se
numeste reclamant, iar cel chemat n judecat se numeste prt.

Art. 182. 1) Sesizarea instantei se poate Iace numai dup
ndeplinirea unei proceduri prealabile, dac legea prevede n mod expres
aceasta. Dovada ndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea
de chemare n judecat.
2) Nendeplinirea procedurii prealabile nu poate Ii invocat dect
de ctre prt prin ntmpinare, sub sanctiunea decderii.


Sec(iunea a 2-a
Cererea de chemare n judecat


Art. 183. Cererea de chemare n judecat va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtilor ori, pentru
persoanele juridice, denumirea si sediul lor.
De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau,
dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de identiIicare Iiscal,
numrul de nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere n
registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum
si ale prtului, dac sunt cunoscute de reclamant.
Dac reclamantul locuieste n strintate, va arta si domiciliul ales
n Romnia, unde urmeaz s i se Iac toate comunicrile privind
procesul;
b) numele si calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n
cazul reprezentrii prin avocat, numele acestuia si sediul proIesional.
Dovada calittii de reprezentant, n conditiile cerute de art. 140, se
va altura cererii;
c) obiectul cererii si valoarea lui, dup pretuirea reclamantului,
atunci cnd acesta este evaluabil n bani, precum si modul de calcul prin
care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea nscrisurilor
corespunztoare. Pentru imobile, se aplic n mod corespunztor
dispozitiile art. 99.

57











mplinirea
termenului






Actele
depuse la
poyt,
unit(i
militare sau
locuri de
de(inere







Curgerea
termenului.
Prelungirea
acestuia







Pentru identiIicarea imobilelor se vor arta localitatea si judetul,
strada si numrul, iar, n lips, vecinttile, etajul si apartamentul,
precum si, cnd imobilul este nscris n cartea Iunciar, numrul de carte
Iunciar si numrul cadastral sau topograIic, dup caz;
La cererea de chemare n judecat se va anexa extrasul de carte
Iunciar, cu artarea titularului nscris n cartea Iunciar, eliberat de
biroul de cadastru si publicitate imobiliar n raza cruia este situat
imobilul, iar n cazul n care imobilul nu este nscris n cartea Iunciar se
va anexa un certiIicat emis de acelasi birou, care atest acest Iapt;
d) artarea motivelor de Iapt si de drept pe care se ntemeiaz
cererea;
e) artarea dovezilor pe care se sprijin Iiecare capt de cerere.
Cnd dovada se Iace prin nscrisuri, se vor aplica, n mod
corespunztor, dispozitiile art. 139.
Cnd reclamantul voieste s-si dovedeasc cererea sau vreunul din
capetele acesteia prin interogatoriul prtului va cere nItisarea n
persoan a acestuia, dac prtul este o persoan Iizic. n cazurile n
care legea prevede c prtul va rspunde n scris la interogatoriu, acesta
va Ii atasat cererii de chemare n judecat.
Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arta numele si locuinta
martorilor;
I) semntura.

Art. 184. - Cererea de chemare n judecat se va Iace n numrul
de exemplare stabilit de art. 138 alin. 1).

Art. 185. - 1) Cererea de chemare n judecat care nu cuprinde
numele si prenumele sau, dup caz, denumirea oricreia dintre prti,
obiectul cererii, motivele de Iapt ale acesteia ori semntura prtii sau a
reprezentantului acesteia, este nul.Dispozitiile art. 189 sunt aplicabile.
2) Cu toate acestea, lipsa semnturii se poate acoperi n tot
cursul judectii n Iata primei instante. Dac se invoc lipsa de
semntur, reclamantul care lipseste la acel termen va trebui s semneze
cererea cel mai trziu la primul termen urmtor, Iiind nstiintat n acest
sens prin citatie. n cazul n care reclamantul este prezent n instant,
acesta va semna n chiar sedinta n care a Iost invocat nulitatea.
3) Orice alt neregularitate n legtur cu semnarea cererii de
chemare n judecat va Ii ndreptat de reclamant n conditiile prevzute
la alin. 2).

Art. 186. n cazul n care cererea este supus timbrrii, dovada
achitrii taxelor datorate se ataseaz cererii. Netimbrarea sau timbrarea
insuIicient atrage anularea cererii de chemare n judecat, n conditiile
legii.

58








Nerespectar
ea
termenului.
Sanc(iuni






Repunerea
n termen















nclcarea
obliga(iilor
privind
desfyurare
a
procesului.
Sanc(iuni



Art. 187. Prin aceeasi cerere de chemare n judecata,
reclamantul poate Iormula mai multe capete principale de cerere
mpotriva aceleiasi persoane, n conditiile art. 94 alin. 2).

Art. 188. 1) Cererea de chemare n judecat, depus personal
sau prin reprezentant, sosit prin post, curier ori Iax, se nregistreaz si
primeste dat cert prin aplicarea stampilei de intrare.
2) Dup nregistrare, cererea si nscrisurile care o nsotesc, la
care sunt atasate, cnd este cazul, dovezile privind modul n care acestea
au Iost transmise ctre instant, se predau presedintelui instantei sau
judectorului care l nlocuieste, care va lua de ndatmsuri n vederea
stabilirii aleatorii a completului de judecat, potrivit legii.

Art. 189. 1) Completul cruia i s-a repartizat aleatoriu cauza
veriIic, de ndat dac cererea de chemare n judecat ndeplineste
cerintele prevzute de art. 183 - 186.
2) Cnd cererea nu ndeplineste aceste cerinte, reclamantului i
se vor comunica n scris lipsurile cu mentiunea c, n termen de cel mult
10 zile de la primirea comunicrii, trebuie s Iac completrile sau
modiIicrile dispuse, sub sanctiunea anulrii cererii. Se excepteaz de la
aceast sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz
n care sunt aplicabile dispozitiile art. 191 alin. 3).
3) Dac obligatiile privind completarea sau modiIicarea cererii
nu sunt ndeplinite n termenul prevzut la alin. 2), prin ncheiere, dat
n camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
4) mpotriva ncheierii de anulare, reclamantul va putea Iace
numai cerere de reexaminare, solicitnd motivat s se revin asupra
msurii anulrii.
5) Cererea de reexaminare se Iace n termen de 15 zile de la data
comunicrii ncheierii.
6) Cererea se solutioneaz prin ncheiere deIinitiv dat n
camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de ctre un alt complet al
instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea
reveni asupra msurii anulrii dac aceasta a Iost dispus eronat sau dac
neregularittile au Iost nlturate n termenul acordat potrivit alin. 2).
7) n caz de admitere, cauza se retrimite completului initial
nvestit.

Art. 190. 1) Judectorul, de ndat ce constat c sunt
ndeplinite conditiile prevzute de lege pentru cererea de chemare n
judecat, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia ctre prt.
Prtul este obligat s depun ntmpinarea n termen de 20 de zile de la
comunicarea cererii de chemare n judecat.

59









































Alte cazuri
de
sanc(ionare
2) ntmpinarea se comunic de ndat reclamantului, care este
obligat s depun rspuns la ntmpinare n termen de 10 zile de la
comunicare. Prtul va lua cunostint de rspunsul la ntmpinare de la
dosarul cauzei.
3) La data depunerii rspunsului la ntmpinare judectorul
Iixeaz prin rezolutie primul termen de judecat care va Ii de cel mult 20
zile de la data rezolutiei, dispunnd citarea prtilor.
4) n cazul n care prtul nu a depus ntmpinare n termenul
prevzut la alin. 1) sau, dup caz, reclamantul nu a comunicat rspuns la
ntmpinare n termenul prevzut la alin. 2), la data expirrii termenului
corespunztor judectorul Iixeaz prin rezolutie primul termen de
judecat, care va Ii de cel mult 20 zile de la data rezolutiei, dispunnd
citarea prtilor.
5) n procesele urgente termenele prevzute la alin. 1)3) pot Ii
reduse de judector n Iunctie de circumstantele cauzei.
6) Dac prtul locuieste n strintate, judectorul va putea Iixa
un termen mai ndelungat. Citarea se va Iace cu respectarea dispozitiilor
art. 145.

Art. 191. 1) n procesele n care, n conditiile art.56, sunt mai
multi reclamanti sau prti, judectorul, tinnd cont de numrul Ioarte
mare al acestora, de necesitatea de a se asigura desIsurarea normal a
activittii de judecat, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime
ale prtilor, va putea dispune, prin rezolutie, reprezentarea lor prin
mandatar si ndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedura
numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
2) Reprezentarea se va Iace, dup caz, prin unul sau mai multi
mandatari, persoane Iizice sau persoane juridice, cu respectarea
dispozitiilor privind reprezentarea judiciar.
3) Dovada mandatului va Ii depus de ctre reclamanti n
termenul prevzut de art. 189 alin. 2), iar de ctre prti, odat cu
ntmpinarea. Dac prtile nu si aleg un mandatar sau nu se nteleg
asupra persoanei mandatarului, judectorul va numi, prin ncheiere, un
curator special, n conditiile art. 55 alin. 3), care va asigura
reprezentarea reclamantilor sau, dup caz, a prtilor si cruia i se vor
comunica actele de procedur. Msura numirii curatorului se comunic
prtilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestora.

Art. 192. 1) Judectorul, sub rezerva dezbaterii la primul

termen de judecat, daca s-a solicitat prin cererea de chemare n judecat,
va putea dispune citarea prtului la interogatoriu, alte msuri pentru
administrarea probelor, precum si orice alte msuri necesare pentru
desIsurarea procesului potrivit legii.
2) n conditiile legii, se vor putea ncuviinta, prin ncheiere

60







Despgubiri
pentru
amnarea
procesului

Stabilirea
amenzii yi
despgubirii

Cererea de
reexaminare


















executorie, msuri asigurtorii, precum si msuri pentru asigurarea
probelor.

Art. 193. - 1) Reclamantul poate s-si modiIice cererea si s
propun noi dovezi, sub sanctiunea decderii, numai pn la primul
termen la care acesta este legal citat. n acest caz, instanta dispune
amnarea pricinii si comunicarea cererii modiIicate prtului, n vederea
Iormulrii ntmpinrii, care, sub sanctiunea decderii, va Ii depus cu
cel putin 10 zile naintea termenului Iixat, urmnd a Ii cercetat de
reclamant la dosarul cauzei.
2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece n
ncheierea de sedint declaratiile verbale Icute n instant cnd:
1. se ndreapt greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul mreste sau micsoreaz cuantumul obiectului
cererii;
3. se solicit contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit
n cursul procesului;
4. se nlocuieste o cerere n constatare printr-o cerere n realizarea
dreptului sau invers, atunci cnd cererea n constatare este admisibil.


Sec(iunea a 3-a
ntmpinarea


Art. 194. 1) ntmpinarea este actul de procedur prin care
prtul se apr, n Iapt si n drept, Iat de cererea de chemare n
judecat.
2) ntmpinarea va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau
resedinta prtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul,
precum si, dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de identiIicare
Iiscal, numrul de nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere
n registrul persoanelor juridice si contul bancar, dac reclamantul nu le-
a mentionat n cererea de chemare n judecat.
Dac prtul locuieste n strintate, va arta si domiciliul ales n
Romnia, unde urmeaz s i se Iac toate comunicrile privind procesul;
b) exceptiile procesuale pe care prtul le invoca Iat de cererea
reclamantului;
c) rspunsul la toate pretentiile si motivele de Iapt si de drept ale
cererii;
d) dovezile cu care se apr mpotriva Iiecrui capt din cerere,
dispozitiile art. 183 lit. e) Iiind aplicabile n mod corespunztor;
e) semntura.

61









































Dreptul de a
sesiza
instan(a

Art. 195. 1) ntmpinarea se comunic reclamantului, dac
legea nu prevede altIel.
2) La ntmpinare se va altura acelasi numr de copii
certiIicate de pe nscrisurile pe care se sprijin, precum si un rnd de
copii pentru instant. Dispozitiile art. 138 alin. 1) si art. 139 sunt
aplicabile.

Art. 196. Cnd sunt mai multi prti, acestia pot rspunde
mpreun, toti sau numai o parte din ei,printr-o singur ntmpinare.

Art. 197. 1) ntmpinarea este obligatorie, aIar de cazurile n
care legea prevede n mod expres altIel.
2) Nedepunerea ntmpinrii n termenul prevzut de lege atrage
decderea prtului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca
exceptii, n aIara celor de ordine public, dac legea nu prevede altIel.


Sec(iunea a 4-a
Cererea reconven(ional


Art. 198. 1) Dac prtul are, n legtur cu cererea
reclamantului, pretentii derivnd din acelasi raport juridic sau strns
legate de aceasta, poate s Iormuleze cerere reconventional.
2) n cazul n care pretentiile Iormulate prin cerere
reconventional privesc si alte persoane dect reclamantul, acestea vor
putea Ii chemate n judecata ca prti.
3) Cererea trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute pentru
cererea de chemare n judecat.
4) Cererea reconventional se depune, sub sanctiunea decderii,
odat cu ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la ntmpinare,
cel mai trziu la primul termen de judecat.
5) Cererea reconventionala se comunic reclamantului si, dup
caz, persoanelor prevzute la alin. 2) pentru a Iormula ntmpinare.
Dispozitiile art. 190 se aplic n mod corespunztor.
6) Cnd reclamantul si-a modiIicat cererea de chemare n
judecat, cererea reconventional se va depune cel mai trziu pn la
termenul ce se va ncuviinta prtului n acest scop, dispozitiile alin. 5)
Iiind aplicabile.
7) Reclamantul nu poate Iormula cerere reconventional la
cererea reconventional a prtului initial.

Art. 199. 1) Cererea reconventional se judec odat cu

62






Procedura
prealabila











Cuprinsul
cererii de
chemare in
judecata





















cererea principal.
2) Dac numai cererea principal este n stare de a Ii judecat,
instanta poate dispune judecarea separat a cererii reconventionale. Cu
toate acestea, disjungerea nu poate Ii dispus n cazurile anume
prevzute de lege sau dac judecarea ambelor cereri se impune pentru
solutionarea unitar a procesului.


Capitolul II
1udecata

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale


Art. 200. Completul de judecat, constituit potrivit legii,
eIectueaz activitatea de cercetare si dezbaterea Iondului procesului, cu
respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesuale, n vederea
solutionrii legale si temeinice a acestuia.

Art. 201. - Judecarea procesului are loc la sediul instantei, dac

prin lege nu se dispune altIel.

Art. 202. - 1) n Iata primei instante cercetarea procesului se
desIsoar n camera de consiliu, dac legea nu prevede altIel.
2) De asemenea, n cazurile n care dezbaterea Iondului n
sedint public ar aduce atingere moralittii, ordinii publice, intereselor
minorilor, vietii private a prtilor ori intereselor justitiei, dup caz,
instanta, la cerere sau din oIiciu, poate dispune ca aceasta s se
desIsoare n ntregime sau n parte Ir prezenta publicului.
3) n cazurile prevzute la alin. 1) si 2), au acces n camera de
consiliu ori n sala de sedint prtile, reprezentantii lor, cei ce asist pe
minori, aprtorii prtilor, martorii, expertii, traductorii, interpretii,
precum si alte persoane crora instanta, pentru motive temeinice, le
admite s asiste la proces.

Art. 203. 1) Membrii completului care judec procesul trebuie
s rmn aceiasi n tot cursul judectii.
2) n cazurile n care, pentru motive temeinice, un judector este
mpiedicat s participe la solutionarea cauzei, acesta va Ii nlocuit n
conditiile legii.
3) Dac nlocuirea prevzut de alin. 2) a avut loc dup ce s-a
dat cuvntul n Iond prtilor, cauza se repune pe rol.


63
























Numrul de
exemplare

Nulitatea
cererii














Timbrarea
Art. 204. 1) Pentru Iiecare sedint de judecat se va ntocmi o
list cu procesele ce se dezbat n acea zi si care va Ii aIisat la usa slii de
sedint cu cel putin o or nainte de nceperea acesteia.
2) Procesele declarate urgente, cele rmase n divergent si cele
care au primit termen n continuare se vor dezbate naintea celorlalte.
3) La cererea prtii interesate, pentru motive temeinice,
judectorul poate schimba ordinea de pe list.

Art. 205. 1) Presedintele completului conduce sedinta de
judecat. El deschide, suspend si ridic sedinta.
2) Presedintele d cuvntul mai nti reclamantului, apoi
prtului, precum si celorlalte prti din proces, n Iunctie de pozitia lor
procesual. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urm,
aIar de cazul cnd a pornit actiunea. Altor persoane sau organe care
particip la proces li se va da cuvntul n limita drepturilor pe care le au
n proces.
3) n cazul n care este necesar, presedintele poate da cuvntul
prtilor si celorlalti participanti, n aceeasi ordine, de mai multe ori.
4) Presedintele poate s limiteze n timp interventia Iiecrei
prti. n acest caz, el trebuie s pun n vedere prtii, nainte de a-i da
cuvntul, timpul pe care l are la dispozitie.
5) Judectorii sau prtile pot pune ntrebri celorlalti
participanti la proces numai prin mijlocirea presedintelui, care poate ns
ncuviinta ca acestia s pun ntrebrile direct. Ordinea n care se pun
ntrebrile se stabileste de ctre presedinte.

Art. 206. 1) Presedintele completului de judecat exercit
politia sedintei, putnd lua msuri pentru pstrarea ordinii si a bunei-
cuviinte, precum si a solemnittii sedintei de judecat.
2) Dac nu mai este loc n sala de sedint, presedintele le poate
cere celor care ar veni mai trziu sau care depsesc numrul locurilor
existente s prseasc sala.
3) Nimeni nu poate Ii lsat s intre cu arme n sala de sedint,
cu exceptia cazului n care le poart n exercitarea serviciului pe care l
ndeplineste n Iata instantei.
4) Persoanele care iau parte la sedint sunt obligate s aib o
purtare si o tinut cuviincioase.
5) Cei care se adreseaz instantei trebuie s stea n picioare,
ns presedintele poate ncuviinta, atunci cnd apreciaz c este necesar,
exceptii de la aceast ndatorire.
6) Presedintele atrage atentia prtii sau oricrei alte persoane
care tulbur sedinta ori nesocoteste msurile luate s respecte ordinea si
buna-cuviint, iar n caz de nevoie dispune ndeprtarea ei.
7) Pot Ii, de asemenea, ndeprtati din sal minorii, precum si

64
cererii



Cumulul de
cereri


nregistrare
a cererii









Verificarea
cererii yi
regularizare
a
acesteia




















persoanele care s-ar nItisa ntr-o tinut necuviincioas.
8) Dac nainte de nchiderea dezbaterilor una din prti a Iost
ndeprtat din sal, aceasta va Ii chemat n sal pentru a i se pune n
vedere actele esentiale eIectuate n lipsa ei. Aceste dispozitii nu se aplic
n cazul n care partea ndeprtat este asistat de un aprtor care a
rmas n sal.
9) Cnd cel care tulbur linistea sedintei este nsusi aprtorul
prtii, presedintele l va chema la ordine si, dac, din cauza atitudinii lui,
continuarea dezbaterilor nu mai este cu putint, procesul se va amna,
aplicndu-se amenda judiciar prevzut de art. 176 alin. 1) pct. 2, iar
cheltuielile ocazionate de amnare vor Ii trecute n sarcina sa, prin
ncheiere executorie, dispozitiile art. 180 Iiind aplicabile.

Art. 207. - 1) Dac n cursul sedintei se svrseste o
inIractiune, presedintele o constat si identiIic pe Iptuitor. Procesul-
verbal ntocmit se trimite procurorului.
2) Instanta poate, n conditiile legii penale, s dispun si
retinerea Iptuitorului.

Art. 208. 1) Instanta veriIic identitatea prtilor, iar dac ele
sunt reprezentate ori asistate veriIic si mputernicirea sau calitatea celor
care le reprezint ori le asist.
2) n cazul n care prtile nu rspund la apel, instanta va
veriIica dac procedura de citare a Iost ndeplinit si, dup caz, va
proceda, n conditiile legii, la amnarea, suspendarea ori la judecarea
procesului.

Art. 209. Prtile pot cere instantei, la nceputul sedintei,
amnarea cauzelor care nu sunt n stare de judecat, dac aceste cereri nu
provoac dezbateri. Cnd completul de judecat este alctuit din mai
multi judectori, aceast amnare se poate Iace si de un singur judector.

Art. 210. 1) Amnarea judectii n temeiul nvoielii prtilor nu
se poate ncuviinta dect o singur dat n cursul procesului.
2) Dup o asemenea amnare, dac prtile nu struiesc n
judecat, aceasta va Ii suspendat si cauza va Ii repus pe rol numai dup
plata taxelor de timbru, potrivit legii.
3) Instanta este obligat s cerceteze dac amnarea cerut de
prti pentru un motiv anumit nu tinde la o amnare prin nvoiala prtilor;
este socotit ca atare cererea de amnare la care cealalt parte s-ar putea
mpotrivi.

Art. 211. 1) Amnarea judecatii pentru lipsa de aprare poate
Ii dispus, la cererea prtii interesate, numai n mod exceptional, pentru

65



Fixarea
primului
termen de
judecat






















Reprezentar
ea judiciara
a pr(ilor in
caz de
coparticipar
e procesuala









motive temeinice si care nu sunt imputabile prtii sau reprezentantului ei.
2) Cnd instanta reIuz amnarea judectii pentru acest motiv,
va amna, la cererea prtii, pronuntarea n vederea depunerii de concluzii
scrise.

Art. 212. - 1) Lipsa prtii legal citate nu poate mpiedica
judecarea cauzei, dac legea nu dispune altIel.
2) Dac la orice termen Iixat pentru judecat se nItiseaz
numai una din prti, instanta, dup ce va cerceta toate lucrrile din dosar
si va asculta sustinerile prtii prezente, se va pronunta pe temeiul
dovezilor administrate, examinnd si exceptiile si aprrile prtii care
lipseste.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod corespunztor si
n cazul n care lipsesc ambele prti, desi au Iost legal citate, dac cel
putin una dintre ele a cerut n scris judecarea cauzei n lips.

Art. 213. Instanta este obligat, n orice proces, s pun n
discutia prtilor toate cererile, exceptiile, mprejurrile de Iapt sau
temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din
oIiciu.

Art. 214. - 1) Cnd una dintre prti sau dintre persoanele care
urmeaz a Ii ascultate nu cunoaste limba romn, instanta va Iolosi un
traductor autorizat. Dac prtile sunt de acord, judectorul sau greIierul
poate Iace oIiciul de traductor.
2) n cazul n care una dintre persoanele prevzute la alin. 1)
este mut, surd sau surdo-mut ori, din orice alt cauz, nu se poate
exprima, comunicarea cu ea se va Iace n scris, iar dac nu poate citi sau
scrie se va Iolosi un interpret.
3) Dispozitiile privitoare la experti se aplic n mod
corespunztor si traductorilor si interpretilor.

Art. 215. - n cazul n care, potrivit legii, urmeaz s Iie ascultat
un minor, ascultarea se va Iace n camera de consiliu. Tinnd seama de
mprejurrile procesului, instanta hotrste dac printii, tutorele sau alte
persoane vor Ii de Iat la ascultarea minorului.

Art. 216. 1) Instanta va ncerca mpcarea prtilor si n acest
scop poate dispune ca acestea s se nItiseze personal, chiar dac sunt
reprezentate.
2) Dac prtile se mpac, instanta va lua act de mpcare prin
hotrrea pe care o va da. Dispozitiile art. 427 sunt aplicabile.

Art. 217. Cnd cel obligat s semneze un act de procedur nu

66






Msuri
pentru
pregtirea
judec(ii







Modificarea
cererii de
chemare n
judecat




















Scopul yi
cuprinsul
ntmpinrii
poate sau reIuz s semneze, se Iace mentiunea corespunztoare n acel
act, sub semntura presedintelui si a greIierului.

Art. 218. 1) Partea care a depus cererea personal sau prin
mandatar si a luat termenul n cunostint, precum si partea care a Iost
prezent la un termen de judecat, personal sau printr-un reprezentant al
ei, chiar nemputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va Ii citat
n tot cursul judecrii la acea instant, prezumndu-se c ea cunoaste
termenele de judecat ulterioare. Aceste dispozitii i sunt aplicabile si
prtii creia, personal sau prin reprezentant, ori prin Iunctionarul sau
persoana nsrcinat cu primirea corespondentei, i s-a nmnat citatia
pentru un termen de judecat, considerndu-se c, n acest caz, ea
cunoaste si termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citatia i-a
Iost nmnat.
2) Dispozitiile alin. 1) nu se aplic:
1. n cazul relurii judectii, dup ce a Iost suspendat;
2. n cazul cnd procesul se repune pe rol;
3. cnd partea este chemat la interogatoriu, aIar de cazul n care
a Iost prezent la ncuviintarea lui, cnd s-a stabilit si termenul pentru
luarea acestuia;
4. cnd, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea s Iie
citat la Iiecare termen;
5. n cazul n care instanta de apel sau de recurs Iixeaz termen
pentru rejudecarea Iondului procesului dup anularea hotrrii primei
instante sau dup casarea cu retinere.
3) Militarii ncazarmati sunt citati la Iiecare termen.
4) Detinutii sunt citati, de asemenea, la Iiecare termen.

Art. 219. - 1) La cererea prtii interesate termenul luat n

cunostint, potrivit art. 218 sau pentru care au Iost trimise citatiile, nu
poate Ii preschimbat dect pentru motive temeinice si cu citarea prtilor.
Citarea acestora se Iace n termen scurt, n camera de consiliu.
Solutionarea cererii de preschimbare a termenului de judecat este de
competenta completului.
2) n cazul n care la termenul Iixat instanta nu-si poate
desIsura activitatea de judecat din cauza unor motive obiective,
judectorul va dispune preschimbarea termenului din oIiciu, Ir citarea
prtilor. Acestea vor Ii citate, ns, pentru noul termen Iixat.

Art. 220. 1) GreIierul care particip la sedint este obligat s ia
note n legtur cu desIsurarea procesului, care vor Ii vizate de ctre
presedinte. Prtile pot cere citirea notelor si, dac este cazul, corectarea
lor.
2) Instanta va nregistra sedintele de judecat. nregistrarea va

67




















Comunicare
a
ntmpinrii





ntmpinare
a comun


Sanc(iunea
nedepunerii
ntmpinrii









putea Ii ulterior transcris la cererea prtii interesate, n conditiile legii.
Transcrierile nregistrrilor vor Ii semnate de presedinte si de greIier si
vor avea puterea doveditoare a ncheierilor de sedint.

Art. 221. 1) Pe baza notelor de sedint, iar dac este cazul si a
nregistrrilor eIectuate, greIierul redacteaz ncheierea de sedint.
2) ncheierea se redacteaz de greIier n cel mult trei zile de la
data sedintei de judecat.

Art. 222. - 1) Pentru Iiecare sedint a instantei se ntocmeste o
ncheiere care va cuprinde urmtoarele:
a) denumirea instantei si numrul dosarului;
b) data sedintei de judecat;
c) numele si calitatea membrilor completului de judecat, precum
si numele greIierului;
d) numele sau, dup caz, denumirea prtilor, numele persoanelor
care le reprezint sau le asist, al aprtorilor si celorlalte persoane
chemate la proces, cu artarea calittii lor, precum si dac au Iost
prezente ori au lipsit;
e) numele procurorului si parchetul de care apartine, dac a
participat la sedint;
I) dac procedura de citare a Iost legal ndeplinit;
g) obiectul procesului;
h) probele care au Iost administrate;
i) cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor prtilor,
precum si a concluziilor procurorului, dac acesta a participat la sedint;
j) solutia dat si msurile luate de instant, cu artarea motivelor,
n Iapt si n drept;
k) calea de atac si termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd,
potrivit legii, ncheierea poate Ii atacat separat;
l) dac judecarea a avut loc n sedint public, Ir prezenta
publicului ori n camera de consiliu;
m) semntura membrilor completului si a greIierului.
2) ncheierea trebuie s arate cum s-a desIsurat sedinta,
cuprinznd, dac este cazul, mentiuni despre ceea ce s-a consemnat n
procese-verbale separate.
3) n cazul n care hotrrea se pronunt n ziua n care au avut
loc dezbaterile, nu se ntocmeste ncheierea de sedint, mentiunile
prevzute la alin. 1) si alin. 2), Icndu-se n partea introductiv a
hotrrii.

Art. 223. - Dispozitiile privitoare la deliberare, opinie separat,
precum si orice alte dispozitii reIeritoare la hotrrile prin care instanta
se deznvesteste de judecarea Iondului cererii, se aplic n mod

68
No(iune yi
condi(ii




















Disjungerea
cererii
reconven(io-
nale













Scopul
judecrii
procesului


corespunztor si ncheierilor.
2) n cazul n care ncheierile pronuntate de instant pe parcursul
judectii sunt supuse apelului sau, dup caz, recursului separat de
hotrrea de Iond, dosarul se nainteaz instantei superioare n copie
certiIicat de greIa instantei a crei ncheiere se atac.

Art. 224. - Instanta nu este legat de ncheierile premergtoare
cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt ncheieri
interlocutorii acelea prin care, Ir a se hotr n totul asupra procesului,
se solutioneaz exceptii procesuale, incidente procedurale ori alte
chestiuni litigioase.

Art. 225. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic, att la
cercetarea procesului, ct si la dezbaterea n Iond a cauzei.

Sec(iunea a 2-a
Cercetarea procesului

Subsec(iunea 1
Dispozi(ii comune


Art. 226. - 1) n etapa de cercetare a procesului se ndeplinesc,
n conditiile legii, acte de procedur la cererea prtilor ori din oIiciu,
pentru pregtirea dezbaterii n Iond a procesului, dac este cazul.
2) n vederea realizrii scopului artat la alin. 1), instanta:
1. va rezolva exceptiile ce se invoc ori pe care le poate ridica din
oIiciu;
2. va examina cererile de interventie Iormulate de prti sau de terte
persoane, n conditiile legii;
3. va examina Iiecare pretentie si aprare n parte, pe baza cererii
de chemare n judecat, a ntmpinrii, a rspunsului la ntmpinare si a
explicatiilor prtilor, dac este cazul;
4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt
contestate;
5. la cerere, va dispune, n conditiile legii, msuri asigurtorii,
msuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de
Iapt, n cazul n care aceste msuri nu au Iost luate, n tot sau n parte,
potrivit art. 192;
6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea prtului
sau de tranzactia prtilor;
7. va ncuviinta probele solicitate de prti, pe care le gseste
concludente, precum si pe cele pe care, din oIiciu, le consider necesare
pentru judecarea procesului si le va administra n conditiile legii;

69
Locul
judecrii
procesului

Desfyurare
a procesului
fr
prezen(a
publicului











Continuitate
a instan(ei






Ordinea
judecrii
proceselor







Atribu(iile
preyedintelu
i
completului
de judecat

8. va decide n legtur cu orice alte cereri care se pot Iormula la
primul termen de judecat la care prtile sunt legal citate;
9. va ndeplini orice alt act de procedur necesar solutionrii
cauzei.

Art. 227.

1) La primul termen de judecat la care prtile sunt
legal citate, judectorul, dup ascultarea prtilor, va estima durata
necesar pentru cercetarea procesului, tinnd cont de mprejurrile
cauzei, astIel nct procesul s Iie solutionat ntr-un termen optim si
previzibil. Durata astIel estimat va Ii consemnat n ncheiere.
2) Pentru motive temeinice, ascultnd prtile, judectorul va
putea reconsidera durata prevzut la alin. 1).

Art. 228. - Judectorul, la primul termen de judecat la care
prtile sunt legal citate, pune n vedere acestora, dac sunt reprezentate
sau asistate de avocat, c pot s convin ca probele s Iie administrate de
ctre avocatii lor, n conditiile art. 354-376. Dispozitiile art. 227 sunt
aplicabile.

Art. 229. - 1) Cercetarea procesului are loc n Iata
judectorului, n camera de consiliu, cu citarea prtilor. Dispozitiile art.
143 sunt aplicabile.
2) n cile de atac cercetarea procesului, dac este necesar, se
Iace n sedint public.

Art. 230. 1) Pentru cercetarea procesului, judectorul Iixeaz
termene scurte, chiar de la o zi la alta. Dispozitiile art. 218 sunt
aplicabile.
2) Dac exist motive temeinice, se pot acorda si termene mai
ndelungate dect cele prevzute la alin. 1).
3) Judectorul poate stabili pentru prti, precum si pentru alti
participanti n proces, ndatoriri n ceea ce priveste prezentarea dovezilor
cu nscrisuri, relatii scrise, rspunsul scris la interogatoriul comunicat
potrivit art. 343, asistarea si concursul la eIectuarea n termen a
expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionrii cauzei.
4) Cnd este necesar pentru ndeplinirea obligatiilor prevzute la
alin. 3), prtile, expertii, traductorii, interpretii, martorii si orice alti
participanti n proces, pot Ii ncunostintati si teleIonic, telegraIic, prin Iax
sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigur transmiterea textului
actului ce se comunic ori nstiintarea pentru prezentarea la termen,
precum si conIirmarea primirii acestora. n cazul ncunostintrii
teleIonice, greIierul va ntocmi un reIerat n care va arta cum s-a Icut
ncunostintarea.


70















Poli(ia
yedin(ei de
judecat


























Art. 231. n cazul n care, n cursul cercetrii procesului,
reclamantul renunt la judecarea cererii de chemare n judecat ori la
dreptul pretins, intervine nvoiala prtilor sau sunt admise cereri ori
exceptii care pun capt n ntregime procesului, Ir a mai Ii necesar
dezbaterea asupra Iondului n camera de consiliu sau n sedint public,
judectorul se va pronunta asupra cauzei prin hotrre.

Art. 232. 1) Cnd judectorul se socoteste lmurit, prin
ncheiere, declar cercetarea procesului ncheiat si Iixeaz termen
pentru dezbaterea Iondului n sedint public.
2) Pentru dezbaterea Iondului, judectorul pune n vedere
prtilor s redacteze note privind sustinerile lor si s le depun la dosar
cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit potrivit alin. 1), Ir a
aduce atingere dreptului acestora de a Iormula concluzii orale.
3) Prtile pot Ii de acord ca dezbaterea Iondului s urmeze n
camera de consiliu, n aceeasi zi sau la un alt termen.
4) Cererea de judecat n lips presupune c partea care a
Iormulat-o a Iost de acord si c dezbaterea Iondului s aib loc n camera
de consiliu, aIar de cazul n care partea a solicitat expres ca aceasta s
aib loc n sedint public.


Subsec(iunea a 2-a
Excep(iile procesuale


Art. 233. Exceptia procesual este mijlocul prin care, n
conditiile legii, partea interesat, procurorul sau instanta invoc, Ir s
pun n discutie Iondul dreptului, neregularitti procedurale privitoare la
compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei
ori la procedura de judecat sau lipsuri reIeritoare la dreptul la actiune
urmrind, dup caz, declinarea competentei, amnarea judectii,
reIacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Art. 234. - 1) Exceptiile absolute sunt cele prin care se invoc
nclcarea unor norme de ordine public.
2) Exceptiile relative sunt cele prin care se invoc nclcarea
unor norme care ocrotesc cu precdere interesele prtilor.

Art. 235. 1) Exceptiile absolute pot Ii invocate de parte sau de
instant n orice stare a procesului, dac prin lege nu se prevede altIel.
Ele pot Ii ridicate naintea instantei de recurs numai dac, pentru
solutionare, nu este necesar administrarea altor dovezi n aIara
nscrisurilornoi.

71







Infrac(iuni
de audien(




Verificri
privind
prezentarea
pr(ilor




Amnarea
cauzei cnd
nu este n
stare de
judecat


Amnarea
judec(ii
prin
nvoiala
pr(ilor







Amnarea
judec(ii
pentru lips
de aprare
2) Exceptiile relative pot Ii invocate de partea care justiIic un
interes, cel mai trziu la primul termen de judecat dup svrsirea
neregularittii procedurale, n etapa cercetrii procesului si nainte de a
se pune concluzii n Iond.

Art. 236. 1) Instanta se va pronunta mai nti asupra
exceptiilor de procedur, precum si asupra celor de Iond care Iac inutil,
n tot sau n parte, administrarea de probe ori, dup caz, cercetarea n
Iond a cauzei.
2) n cazul n care s-au invocat simultan mai multe exceptii,
instanta va determina ordinea de solutionare n Iunctie de eIectele pe care
acestea le produc.
3) Daca instanta nu se poate pronunta de ndat asupra exceptiei
invocate va amna judecata si va stabili un termen scurt n vederea
solutionrii exceptiei.
4) Exceptiile vor putea Ii unite cu administrarea probelor,
respectiv cu Iondul cauzei numai dac pentru judecarea lor este necesar
s se administreze aceleasi dovezi ca si pentru Iinalizarea etapei
cercetrii procesului sau, dup caz, pentru solutionarea Iondului.
5) ncheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin
care, dup admiterea exceptiei, instanta a rmas n continuare nvestit,
poate Ii atacat numai odat cu Iondul, dac legea nu dispune altIel.

Art. 237. 1) Cnd instanta constat lipsa capacittii procesuale
de exercitiu a prtii sau lipsadovezii calittii de reprezentant a celui care
a actionat n numele prtii, va da un termen scurt pentru acoperirea
lipsurilor. Dac acestea nu se acoper, cererea va Ii anulat.
2) Exceptia lipsei dovezii calittii de reprezentant naintea primei
instante nu poate Ii invocat pentru prima oar n calea de atac.

Art. 238. 1) Nimeni nu poate Ii chemat n judecat pentru
aceeasi cauz, acelasi obiect si de aceeasi parte, naintea mai multor
instante competente sau chiar naintea aceleiasi instante, prin cereri
distincte.
2) Exceptia litispendentei poate Ii invocat de prti sau de
instant din oIiciu n orice stare a procesului n Iata instantelor de Iond.
3) Cnd instantele sunt de acelasi grad, exceptia se invoc
naintea instantei sesizat ulterior. Dac exceptia se admite, dosarulva Ii
trimis de ndat primei instante nvestite.
4) Cnd instantele sunt de grad diIerit, exceptia se invoc
naintea instantei de grad inIerior. Dac exceptia se admite, dosarul va Ii
trimis de ndat instantei de Iond mai nalt n grad.
5) ncheierea prin care s-a solutionat exceptia poate Ii atacat
numai odat cu Iondul.

72




1udecarea
cauzei n
lipsa pr(ii
legal citate








Discutarea
cererilor yi
excep(iilor


Folosirea
traductoru
lui yi
interpretulu
i








Ascultarea
minorilor




Prezen(a
personal a
pr(ilor n
vederea
6) Cnd unul dintre procese se judec n recurs, iar cellalt
naintea instantelor de Iond, acestea din urm sunt obligate s suspende
judecata pn la solutionarea recursului.
7) Dispozitiile alin. 2), 3) si 5) se aplic n mod corespunztor
si atunci cnd procesele identice se aIl pe rolul aceleiasi instante.

Art. 239. 1) Pentru asigurarea unei bune judecti, n prim
instanteste posibil conexarea mai multor procese n care sunt aceleasi
prti sau chiar mpreun cu alte prti si al cror obiect si cauz au ntre
ele o strns legtur.
2) Exceptia conexittii poate Ii invocat de prti sau din oIiciu cel
mai trziu la primul termen de judecat naintea instantei ulterior
sesizate, care, prin ncheiere, se va pronunta asupra exceptiei. ncheierea
poate Ii atacat numai odat cu Iondul
3) Dosarul va Ii trimis instantei mai nti nvestit, aIar de cazul
n care reclamantul si prtul cer trimiterea lui la una din celelalte
instante.
4) Cnd una dintre actiuni este de competenta exclusiv a unei
instante, conexarea se va Iace la acea instant.
5) n orice stare a judectii procesele conexate pot Ii disjunse si
judecate separat, dac numai unul din ele este n stare de judecat.

Art. 240. Exceptia autorittii de lucru judecat poate Ii invocat

de instant sau de prti n orice stare a procesului, chiar naintea instantei
de recurs. Ca eIect al admiterii exceptiei, prtiii se poate crea n propria
cale de atac o situatie mai rea dect aceea din hotrrea atacat.

Subsec(iunea a 3-a
Probele

1. Dispozi(ii generale

Art. 241. - Cel care Iace o sustinere n cursul procesului trebuie

s o dovedeasc, n aIar de cazurile anume prevzute de lege.

Art. 242. - Dovada unui act juridic sau a unui Iapt se poate Iace
prin nscrisuri, martori, prezumtii, mrturisirea uneia din prti, Icut din
proprie initiativ sau obtinut la interogatoriu, prin expertiz, prin
mijloacele materiale de prob, prin cercetarea la Iata locului sau prin
orice alte mijloace prevzute de lege.

Art. 243. - 1) Probele se propun, sub sanctiunea decderii, de

73
mpcrii


Imposibilita
tea yi
refuzul de a
semna


Termenul n
cunoytin(
























Preschimba
rea
termenului






reclamant prin cererea de chemare n judecat, iar de ctre prt prin
ntmpinare, dac legea nu dispune altIel. Ele pot Ii propuse si oral, n
cazurile anume prevzute de lege.
2) Dovezile care nu au Iost propuse n conditiile alin.1) nu vor
mai putea Ii cerute si ncuviintate n cursul procesului, aIar de cazurile
n care:
1. necesitatea probei rezult din modiIicarea cererii;
2. nevoia administrrii probei reiese din cercetarea judectoreasc
si partea nu o putea prevedea;
3. partea nvedereaz instantei c, din motive temeinic justiIicate,
nu a putut propune n termen probele cerute;
4. administrarea probei nu duce la amnarea judectii;
5. exist acordul expres al tuturor prtilor.
3) n cazurile prevzute la alin.2), partea advers are dreptul la
proba contrar numai asupra aceluiasi aspect pentru care s-a ncuviintat
proba invocat.
4) n cazul amnrii, pentru motivele prevzute la alin. 2),
partea este obligat, cnd se cere proba cu martori, s depun lista
acestora n termen de 5 zile de la ncuviintarea probei, iar dac s-a
ncuviintat proba cu nscrisuri, trebuie s depun copii certiIicate de pe
nscrisurile invocate, cu cel putin 5 zile nainte de termenul Iixat pentru
judecat, sub sanctiunea decderii din dreptul de a administra proba
ncuviintat.
5) Dac probele propuse nu sunt ndestultoare pentru lmurirea
n ntregime a procesului, instanta va dispune ca prtile s completeze
probele. De asemenea, judectorul poate, din oIiciu, s pun n discutia
prtilor necesitatea administrrii altor probe, pe care le poate ordona
chiar dac prtile se mpotrivesc.
6) Cu toate acestea, prtile nu pot invoca n cile de atac
omisiunea instantei de a ordona din oIiciu probe pe care ele nu le-au
propus si administrat n conditiile legii.

Art. 244. - 1) Probele trebuie s Iie admisibile potrivit legii si s
duc la solutionarea procesului.
2) Dac un anumit Iapt este de notorietate public, instanta va
putea decide, tinnd seama de circumstantele cauzei, c nu mai este
necesar dovedirea lui.
3) Obiceiurile, uzurile, uzantele, regulile deontologice,
regulamentele si reglementrile locale nu trebuie dovedite dect n cazul
n care instanta sau una dintre prti nu le cunoaste.
4) La cererea instantei, autorittile competente sunt obligate s-i
comunice, n termenul stabilit, toate inIormatiile, nscrisurile ori
reglementrile solicitate.


74




Notele de
yedin(.
nregistrare
a yedin(ei






Redactarea
ncheierii de
yedin(



Cuprinsul
ncheierii de
yedin(





















Art. 245. - Conventiile asupra admisibilittii, obiectului sau
sarcinii probelor sunt valabile, cu exceptia celor care privesc drepturi de
care prtile nu pot dispune, a celor care Iac imposibil ori diIicil dovada
actelor sau Iaptelor juridice ori, dup caz, contravin ordinii publice sau
bunelor moravuri.

Art. 246. - 1) Cnd o parte renunt la probele propuse, cealalt
parte poate s si le nsuseasc.
2) Instanta poate dispune administrarea din oIiciu a probei la care
s-a renuntat.

Art. 247. - 1) Probele se pot ncuviinta numai dac sunt ntrunite
cerintele prevzute la art. 244, aIar de cazul cnd ar Ii pericolul ca ele s
se piard prin ntrziere.
2) ncheierea prin care se ncuviinteaz probele va arta Iaptele
ce vor trebui dovedite, mijloacele de prob ncuviintate, precum si
obligatiile ce revin prtilor n legtur cu administrarea acestora.
3) Instanta va putea limita numrul martorilor propusi.

Art. 248. Instanta poate reveni asupra unor probe ncuviintate
dac, dup administrarea altor probe, apreciaz c administrarea vreuneia
nu mai este necesar. Instanta este ns obligat s pun aceast
mprejurare n discutia prtilor.

Art. 249. - 1) Administrarea probelor se va Iace n ordinea

stabilit de instant.
2) Ele se vor administra, cnd este posibil, chiar n sedinta n care
au Iost ncuviintate. Pentru administrarea celorlalte probe se va Iixa
termen lundu-se, totodat, msurile ce se impun pentru prezentarea
martorilor, eIectuarea expertizelor, aducerea nscrisurilor si a oricror
alte mijloace de prob.
3) Probele vor Ii administrate nainte de nceperea dezbaterilor
asupra Iondului, dac legea nu prevede altIel.
4) Dovada si dovada contrar vor Ii administrate, atunci cnd este
posibil, n aceeasi sedint.
5) Dac s-a dispus o cercetare la Iata locului, aceasta se va
eIectua, cnd este cazul, mai nainte de administrarea celorlalte probe.
6) Cnd proba cu martori a Iost ncuviintat n conditiile art. 243
alin. 2), dovada contrar va Ii cerut, sub sanctiunea decderii, n
aceeasi sedint, dac amndou prtile sunt de Iat.
7) Partea care a lipsit la ncuviintarea dovezii este obligat s
cear proba contrar la sedinta urmtoare, iar n caz de mpiedicare, la
primul termen cnd se nItiseaz.


75









Reguli
aplicabile








ncheieri
preparatorii
yi
interlocutori
i



Domeniu de
aplicare








Scopul yi
con(inutul
cercetrii
procesului



Art. 250. -

1)

Administrarea probelor se Iace n Iata instantei de
judecat sesizate, n camera de consiliu, dac legea nu dispune altIel.
2) Dac, din motive obiective, administrarea probelor nu se poate
Iace dect n aIara localittii de resedint a instantei, aceasta se va putea
eIectua prin comisie rogatorie, de ctre o instant de acelasi grad sau
chiar mai mic n grad, dac n acea localitate nu exist o instant de
acelasi grad. n cazul n care Ielul dovezii ngduie si prtile se nvoiesc,
instanta care administreaz proba poate Ii scutit de citarea prtilor.
3) Cnd instanta care a primit comisia rogatorie constat c
administrarea probei urmeaz a se Iace n circumscriptia altei instante, va
nainta, pe cale administrativ, cererea de comisie rogatorie instantei
competente, comunicnd aceasta instantei de la care a primit
nsrcinarea.
4) Instanta nsrcinat prin comisie rogatorie, va proceda la
administrarea probelor n prezenta prtilor sau, chiar n lips, dac au
Iost legal citate, avnd aceleasi atributii ca si instanta sesizat, n ce
priveste procedura de urmat.
5) Dup ce s-a eIectuat administrarea probelor prin comisie
rogatorie, instanta sesizat, dac este cazul, va Iixa, din oIiciu, termen
pentru continuarea cercetrii procesului sau, dup caz, pentru dezbaterea
Iondului.

Art. 251. - 1) Cnd administrarea probei ncuviintate necesit
cheltuieli, instanta va pune n vedere prtii care a cerut-o s depun la
greI, de ndat sau n termenul Iixat de instant, suma stabilit pentru
acoperirea lor.
2) n cazurile n care proba a Iost dispus din oIiciu sau la cererea
procurorului n procesul pornit de acesta n conditiile art. 87 alin. 1),
instanta va stabili, prin ncheiere, cheltuielile de administrare a probei si
partea care trebuie s le plteasc, putndu-le pune si n sarcina ambelor
prti.
3) Nedepunerea sumei prevzute la alin. 1) n termenul Iixat
atrage decderea prtii n Iata acelei instante, din dovada ncuviintat.
4) Depunerea sumei prevzute la alin. 1) se va putea ns Iace si
dup mplinirea termenului, dac prin aceasta nu se amn judecata.
5) Dispozitiile alin. 1)-4) se aplic si atunci cnd administrarea
probei se Iace prin comisie rogatorie.

Art. 252. - Partea deczut din dreptul de a administra o prob
va putea totusi s se apere, discutnd n Iapt si n drept temeinicia
sustinerilor si a dovezilor prtii potrivnice.

Art. 253. 1) Instanta va examina probele administrate, pe
Iiecare n parte si pe toate n ansamblul lor.

76























Estimarea
duratei
cercetrii
procesului





Alegerea
procedurii
de
administrar
e a probelor


Locul
cercetrii
procesului


2) n vederea stabilirii existentei sau inexistentei Iaptelor pentru
a cror dovedire probele au Iost ncuviintate, judectorul le apreciaz n
mod liber, potrivit convingerii sale, aIar de cazul cnd legea stabileste
puterea lor doveditoare.


2. Dovada cu nscrisuri

I. Dispozi(ii generale

Art. 254. - nscrisul este orice scriere sau alt consemnare care
cuprinde date despre un act sau Iapt juridic, indiIerent de suportul ei
material ori de modalitatea de conservare si stocare.

Art. 255. - nscrisul pe suport electronic este admis ca prob n
aceleasi conditii ca nscrisul pe suport de hrtie, dac ndeplineste
conditiile prevzute de lege.

Art. 256. - 1) Semntura unui nscris Iace deplin credint, pn
la proba contrar, despre existenta consimtmntului prtii care l-a
semnat cu privire la continutul acestuia. Dac semntura apartine unui
Iunctionar public, ea conIer autenticitate acelui nscris, n conditiile
legii.
2) Cnd semntura este electronic, aceasta nu este valabil,
dect dac este reprodus n conditiile prevzute de lege.


II. nscrisul autentic


Art. 257. - 1) nscrisul autentic este acela Icut de Iunctionarul
public, de notarul public sau alt agent instrumentator, cu Iormele si n
limitele atributiilor prevzute de lege.
2) Este, de asemenea, autentic orice alt nscris cruia legea i
conIer acest caracter.

Art. 258. - 1) nscrisul autentic Iace deplin dovad, Iat de
orice persoan, pn la declararea sa ca Ials, cu privire la data sa si
constatrile Icute personal de ctre agentul instrumentator n conditiile
legii.
2) Declaratiile prtilor cuprinse n nscrisul autentic Iac dovad,
pn la proba contrar, att ntre prti, ct si Iat de oricare alte persoane.
3) Dispozitiile alin. 2) sunt aplicabile si n cazul mentiunilor din

77

Asigurarea
celerit(ii



















mprejurri
care pun
capt
procesului





Terminarea
cercetrii
procesului










nscris care sunt n direct legtur cu raportul juridic al prtilor, Ir a
constitui obiectul principal al actului. Celelalte mentiuni constituie, ntre
prti, un nceput de dovad scris.

Art. 259. - 1) nscrisul autentic Icut de un agent
instrumentator necompetent sau, dup caz, incompatibil, ori ntocmit Ir
respectarea Iormelor prevzute pentru ncheierea sa valabil, este lovit de
nulitate absolut, dac legea nu dispune altIel.
2) nscrisul prevzut la alin. 1) Iace ns deplin dovad ca
nscris sub semntur privat, dac este semnat de prti, iar dac nu este
semnat, constituie, ntre acestea, doar un nceput de dovad scris.


III. nscrisul sub semntur privat


Art. 260. - nscrisul sub semntur privat este acela care poart
semntura prtilor, indiIerent de suportul su material. El nu este supus
la nici o alt Iormalitate, n aIara exceptiilor anume prevzute de lege.

Art. 261. 1) nscrisul sub semntur privat, recunoscut de cel
cruia i este opus sau, dup caz, socotit de lege ca recunoscut, Iace
dovad ntre prti pn la proba contrar.
2) Mentiunile din nscris care sunt n direct legtur cu raportul
juridic al prtilor Iac, de asemenea, dovad pn la proba contrar, iar
celelalte mentiuni, strine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca
nceput de dovad scris.

Art. 262. 1) nscrisul sub semntur privat, care constat un
contract sinalagmatic, are puterea doveditoare numai dac a Iost Icut n
attea exemplare originale cte prti cu interese contrare sunt.
2) Un singur exemplar original este suIicient pentru toate
persoanele avnd acelasi interes.
3) Fiecare exemplar original trebuie s Iac mentiune despre
numrul originalelor ce au Iost Icute. Lipsa acestei mentiuni nu poate Ii
opus ns de cel care a executat, n ceea ce l priveste, obligatia
constatat n acel nscris.
4) Pluralitatea exemplarelor originale nu este cerut cnd prtile,
de comun acord, au depus singurul original la un tert ales de ele.

Art. 263. 1) nscrisul sub semntur privat, prin care o
singur parte se oblig ctre o alta s-i plteasc o sum de bani sau o
cantitate de bunuri Iungibile, trebuie s Iie n ntregime scris cu mna
celui care l subscrie sau cel putin ca, n aIar de semntur, s Iie scris

78







No(iune








Excep(ii
absolute yi
relative



Invocare









Procedura
de
solu(ionare









cu mna sa ,bun si aprobat pentru., cu artarea n litere a sumei sau a
cantittii datorate.
2) Cnd suma artat n cuprinsul nscrisului este deosebit de
aceea artat n Iormula ,bun si aprobat, se prezum c obligatia nu
exist dect pentru suma cea mai mic, chiar dac nscrisul si Iormula
,bun si aprobat sunt scrise n ntregime cu mna sa de cel obligat, aIar
numai dac se dovedeste n care parte este greseal sau dac prin lege se
prevede altIel.

Art. 264. - 1) Dispozitiile art. 262 si art. 263 nu se aplic n
raporturile dintre ntreprinztori sau alti proIesionisti.
2) n cazurile prevzute la alin. 1), data nscrisului sub
semntur privat poate Ii dovedit, chiar si Iat de terti, cu orice mijloc
de prob, n msura n care legea special nu cere Iorma scris pentru
dovedirea conventiei nsesi.

Art. 265. nscrisurile sub semntur privat pentru care nu s-au
ndeplinit cerintele prevzute de art. 262 si art. 263 vor putea Ii socotite
ca nceput de dovad scris.


Art. 266. 1) Data nscrisurilor sub semntur privat este
opozabil altor persoane dect celor care le-au ntocmit, numai din ziua
n care a devenit cert, printr-una din modalittile prevzute de lege,
respectiv:
1. din ziua n care au Iost prezentate spre a se conIeri dat cert de
ctre notarul public, executorul judectoresc sau alt Iunctionar competent
n aceast privint;
2. din ziua cnd au Iost nItisate la o autoritate sau institutie
public, Icndu-se despre aceasta mentiune pe nscrisuri;
3. din ziua cnd au Iost nregistrate ntr-un registru sau alt
document public;
4. din ziua mortii ori din ziua cnd a survenit neputinta Iizic de a
scrie a celui care l-a ntocmit sau a unuia din cei care l-au subscris, dup
caz;
5. din ziua cnd cuprinsul lor este reprodus, chiar si pe scurt, n
nscrisuri autentice ntocmite de Iunctionari sau agenti publici, precum
ncheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru Iacere de
inventar;
6. din ziua cnd s-a petrecut un alt Iapt de aceeasi natur care
dovedeste n chip nendoielnic anterioritatea nscrisului.
2) Cu toate acestea si sub rezerva unor dispozitii legale contrare,
instanta, tinnd seama de mprejurri, poate s nlture aplicarea, n tot
sau n parte, a dispozitiilor alin. 1) n privinta chitantelor liberatorii.

79









Excep(ia
lipsei
capacit(ii
procesuale
de exerci(iu
sau a
dovezii cali-
t(ii de
repre-
zentant


Excep(ia
litispenden(
ei





















Art. 267. Registrele si hrtiile domestice nu Iac dovad pentru
cel care le-a scris. Ele Iac dovad mpotriva lui:
1. n toate cazurile n care atest nendoielnic o plat primit;
2. cnd cuprind mentiunea expres c nsemnarea a Iost Icut n
Iolosul celui artat drept creditor, pentru a tine loc de titlu.

Art. 268. - 1) Registrele ntreprinztorilor si ale altor
proIesionisti, ntocmite si tinute cu respectarea dispozitiilor legale, pot
Iace ntre acestia deplin dovad n justitie, pentru Iaptele si chestiunile
legate de activitatea lor proIesional.
2) Registrele prevzute la alin. 1), chiar netinute cu respectarea
dispozitiilor legale, Iac dovad contra celor care le-au tinut. Cu toate
acestea, partea care se prevaleaz de ele nu poate scinda continutul lor.
3) n toate cazurile, instanta este n drept a aprecia dac se poate
atribui continutului registrelor unui ntreprinztorsau alt proIesionist, o
alt putere doveditoare, dac trebuie a se renunta la aceast prob n
cazul n care registrele prtilor nu concord, sau dac trebuie s atribuie
o credibilitate mai mare registrelor uneia dintre prti.

Art. 269. Orice mentiune Icut de creditor n josul, pe marginea
sau pe dosul unui titlu care a rmas nentrerupt n posesia sa, Iace dovada
cu toate c nu este nici semnat, nici datat de el, cnd tinde a stabili
liberatiunea debitorului. Aceeasi putere doveditoare o are mentiunea
Icut de creditor n josul, pe marginea sau pe dosul duplicatului unui
nscris sau al unei chitante, dac duplicatul sau chitanta este n minile
debitorului.


IV. nscrisurile pe suport electronic


Art. 270. - 1) Cnd datele unui act juridic sunt redate pe un
suport electronic, documentul care reproduce aceste date constituie
instrumentul probator al actului, dac este inteligibil si prezint garantii
suIicient de serioase pentru a Iace deplin credint n privinta
continutului acestuia si a identittii persoanei de la care acesta eman.
2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanta trebuie s
tin seama de circumstantele n care datele au Iost nscrise si documentul
care le-a reprodus.

Art. 271. - nscrierea datelor unui act juridic pe suport electronic
este prezumat a prezenta garantii suIicient de serioase pentru a Iace
deplin credint atunci cnd ea este Icut n mod sistematic si Ir

80
Excep(ia
conexit(ii
















Excep(ia
autorit(ii
de lucru
judecat










Sarcina
probei


Mijloacele
de prob





Propunerea
lacune si cnd datele nscrise sunt protejate contra alterrilor si
contraIacerilor astIel nct integritatea documentului este deplin
asigurat. O astIel de prezumtie exist si n Iavoarea tertilor din simplul
Iapt c nscrierea este eIectuat de ctre un proIesionist.

Art. 272. 1) Dac prin lege nu se prevede altIel, documentul
care reproduce datele unui act, nscrise pe un suport electronic, Iace
deplin dovad ntre prti, pn la proba contrar.
2) Dac suportul sau tehnologia utilizat pentru redactare nu
garanteaz integritatea documentului, acesta poate servi, dup
circumstante, ca mijloc material de prob sau ca nceput de dovad
scris.


V. Duplicatele yi copiile de pe nscrisurile
autentice sau sub semntur privat


Art. 273. - Duplicatele de pe nscrisurile notariale sau alte
nscrisuri autentice, eliberate n conditiile prevzute de lege, nlocuiesc
originalul si au aceeasi putere doveditoare ca si acesta.
Art. 274. 1) Copia, chiar legalizat, de pe orice nscris autentic
sau sub semntur privat nu poate Iace dovad dect despre ceea ce este
cuprins n nscrisul original.
2) Prtile pot s cear conIruntarea copiei cu originalul,
prezentarea acestuia din urm putnd Ii ntotdeauna ordonat de instant,
n conditiile art. 280 alin. 2).
3) Dac este imposibil s Iie prezentat originalul sau duplicatul
nscrisului autentic ori originalul nscrisului sub semntur privat, copia
legalizat de pe acestea constituie un nceput de dovad scris.
4) Copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare.
5) Extrasele sau copiile partiale Iac dovada ca si copiile integrale
sau copiile asimilate acestora, ns numai pentru partea din nscrisul
original pe care o reproduc; n cazul n care sunt contestate, iar originalul
este imposibil s Iie prezentat, instanta are dreptul s aprecieze, n
limitele prevzute de dispozitiile alin. 3) si alin. 4), n ce msur partea
din original, reprodus n extras, poate Ii socotit ca avnd putere
doveditoare, independent de prtile din original care nu au Iost
reproduse.

Art. 275. Datele din nscrisurile autentice sau sub semntur
privat redate pe microIilme si alte suporturi accesibile de prelucrare
electronic a datelor, Icute cu respectarea dispozitiilor legale, au aceeasi
putere doveditoare ca si nscrisurile n baza crora au Iost redate.

81
probelor.
Rolul
instan(ei






























Admisibilita
tea probelor











VI. nscrisurile recognitive sau rennoitoare


Art. 276. nscrisul de recunoastere sau de rennoire a unei
datorii preexistente Iace dovad mpotriva debitorului, mostenitorilor sau
succesorilor si n drepturi, dac acestia nu dovedesc, prin aducerea
documentului originar, c recunoasterea este eronat sau inexact.


VII. Regimul altor nscrisuri


Art. 277. - 1) Contractele ncheiate pe Iormulare tipizate sau
standardizate ori ncorpornd conditii generale tip, dup caz, sunt
considerate nscrisuri sub semntur privat, dac legea nu prevede
altIel.
2) Daca legea nu dispune altIel, biletele, tichetele si alte
asemenea documente, utilizate cu ocazia ncheierii unor acte juridice sau
care ncorporeaz dreptul la anumite prestatii, au Iorta probant a
nscrisurilor sub semntur privat, chiar daca nu sunt semnate.
3) Telexul, precum si telegrama ale cror originale, depuse la
oIiciul postal, au Iost semnate de expeditor, Iac aceeasi dovad ca si
nscrisul sub semntur privat.

Art. 278. - Planurile, schitele, hrtiile, IotograIiile si orice alte
documente anexate au aceeasi putere doveditoare ca si nscrisurile la care
sunt alturate, dac au legtur direct cu nscrisul si poart semntura,
dup caz, a prtii sau a persoanei competente care a ntocmit nscrisul.

Art. 279. - Stersturile, radierile, corecturile si orice alte
modiIicri, mentiuni sau adugiri, Icute ntr-un nscris, nu vor Ii luate n
considerare dect dac au Iost constatate sub semntur de Iunctionarul
sau agentul public competent s-l ntocmeasc sau de partea de la care
eman nscrisul, dup caz.


VIII. Administrarea probei cu nscrisuri


Art. 280. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, Iiecare parte
are dreptul s depun nscrisurile de care ntelege s se Ioloseasc, n
copie certiIicat pentru conIormitate.

82

Conven(iile
asupra
probelor



Renun(area
la prob



ncuviin(are
a
probelor







Revenirea
asupra
probelor
ncuviin(ate

Administrar
ea probelor















2) Dac nscrisul este depus n copie, partea care l-a depus este
obligat s aib asupra sa originalul si, la cerere, s-l prezinte instantei,
sub sanctiunea de a nu se tine seama de nscris.
3) Dac partea potrivnic nu poate s-si dea seama de exactitatea
copiei Iat cu originalul nItisat n sedint, judectorul va putea acorda
un termen scurt, oblignd partea s depun originalul n pstrarea greIei.
4) nscrisurile depuse n original nu vor putea Ii retrase dect
dup ce se vor lsa copii legalizate de greIierul instantei unde au Iost
depuse.
5) nscrisurile ntocmite n alt limb dect cea Iolosit n Iata
instantei trebuie nsotite de traduceri legalizate.
6) nscrisurile depuse n copie la dosar nu pot Ii retrase de prti.

Art. 281. - 1) Cnd partea nvedereaz c partea advers detine

un nscris probatoriu, reIeritor la proces, instanta poate ordona nItisarea
lui.
2) Cererea de nItisare va Ii admis, dac nscrisul este comun
prtilor din proces, dac nssi partea potrivnic s-a reIerit n proces la
acest nscris sau dac, dup lege, ea este obligat s nItiseze nscrisul.

Art. 282. - 1) Judectorul va respinge motivat cererea de
depunere la dosar a nscrisului, n ntregime sau n parte, cnd:
1. continutul nscrisului se reIer la chestiuni strict personale
privind demnitatea sau viata privat a unei persoane;
2. depunerea nscrisului ar nclca ndatorirea legal de pstrare a
secretului;
3. depunerea nscrisului ar atrage urmrirea penal a prtii, a
sotului sau a unei rude ori aIin pn la gradul trei, inclusiv.
2) Dac legea nu dispune altIel, incidenta vreunuia din cazurile
de mai sus va Ii veriIicat de judector, prin cercetarea continutului
nscrisului. n ncheierea de sedint se va Iace o mentiune
corespunztoare.

Art. 283. - Dac partea reIuz s rspund la interogatoriul ce s-a
propus n dovedirea detinerii sau existentei nscrisului, dac reiese din
dovezile administrate c a ascuns nscrisul sau l-a distrus sau dac, dup
ce s-a dovedit detinerea nscrisului, nu se conIormeaz ordinului dat de
instant de a-l nItisa, instanta va putea socoti ca dovedite aIirmatiile
Icute cu privire la continutul acelui nscris, de partea care a cerut
nItisarea.

Art. 284. - 1) Cnd un nscris, necesar dezlegrii procesului, se
gseste la una din prti si nu poate Ii prezentat Iiindc aducerea ar Ii prea
costisitoare sau cnd nscrisurile sunt prea voluminoase ori numeroase,

83




Locul
administrri
i probelor





















Cheltuielile
necesare
administrri
i probelor












se va putea delega un judector n prezenta cruia prtile vor cerceta
nscrisurile la locul unde se gsesc.
2) Cu toate acestea, prin derogare de la dispozitiile alin. 1),
instanta, tinnd seama de mprejurri, poate s cear doar prezentarea
unor extrase sau copii de pe nscrisurile solicitate, certiIicate de persoana
care le detine. n asemenea cazuri, dac este necesar, instanta poate
dispune veriIicarea conIormittii extrasului sau copiei cu originalul.

Art. 285. - 1) Cnd se arat c un nscris necesar solutionrii
procesului se aIl n posesia unui tert, acesta va putea Ii citat ca martor,
punndu-i-se n vedere s aduc nscrisul n instant.
2) Cnd detintorul nscrisului este o persoan juridic,
reprezentantii ei vor putea Ii citati ca martori.
3) Tertul poate reIuza nItisarea nscrisului n cazurile
prevzute de art. 282.

Art. 286. - 1) Dac nscrisul se gseste n pstrarea unei
autoritti sau institutii publice, instanta va lua msuri, la cererea uneia
din prti, sau din oIiciu, pentru aducerea lui, n termenul Iixat n acest
scop, punnd n vedere conductorului autorittii sau institutiei
detintoare msurile ce se pot dispune n caz de neconIormare.
2) Autoritatea sau institutia detintoare este n drept s reIuze
trimiterea nscrisului cnd se reIer la aprarea national, siguranta
public sau relatii diplomatice. Cu toate acestea, extrase partiale vor
putea Ii trimise dac niciunul dintre aceste motive nu se opune.

Art. 287. 1) Instanta nu va putea cere trimiterea n original a
crtilor Iunciare si a planurilor, a registrelor autorittilor sau institutiilor
publice, a testamentelor depuse la instante, notari publici sau avocati,
precum si a altor nscrisuri originale ce se gsesc n arhivele acestora. Se
vor putea ns cere copii certiIicate ale acestora.
2) Cercetarea acestor nscrisuri, dac este necesar, se va Iace,
cu citarea prtilor, de un judector delegat sau, dac nscrisul se gseste
n alt localitate, prin comisie rogatorie, de ctre instanta respectiv.
3) Cu toate acestea, cnd procedura veriIicrii nscrisurilor o
impune, instanta va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau
a altor nscrisuri originale, depuse la instante, notari publici sau avocati,
spre a Ii trimise la laboratoarele de specialitate.

Art. 288. - 1) La cererea uneia din prti sau chiar din oIiciu,
instanta va putea ordona nItisarea registrelor ntreprinztorilor si ale
altor proIesionisti sau comunicarea lor.
2) Cnd nscrisurile sau registrele prevzute la alin. 1) ce
urmeaz a Ii cercetate se aIl n alt circumscriptie judectoreasc,

84


Situa(ia
pr(ii
deczute


Aprecierea
probelor











No(iune




nscrisurile
pe suport
electronic

Rolul
semnturii











No(iune

cercetarea lor se va Iace prin comisie rogatorie.



IX. Verificarea nscrisurilor


Art. 289. - 1) Acela cruia i se opune un nscris sub semntur
privat este dator, Iie s recunoasc, Iie s conteste scrierea ori
semntura. Contestarea scrierii sau semnturii poate Ii Icut, la primul
termen dup depunerea nscrisului, sub sanctiunea decderii.
2) Mostenitorii sau succesorii n drepturi ai aceluia de la care se
pretinde a Ii nscrisul pot declara c nu cunosc scrisul sau semntura
autorului lor.

Art. 290. 1) Cnd una din persoanele artate la art. 289
contest scrierea sau semntura ori declar c nu le cunoaste, instanta va
proceda la veriIicarea nscrisului prin:
1. compararea scrierii si semnturii de pe nscris cu scrierea si
semntura din alte nscrisuri necontestate;
2. expertiz;
3. orice alte mijloace de prob admise de lege.
2) n acest scop, presedintele completului de judecat va obliga
partea creia i se atribuie scrierea sau semntura s scrie si s semneze
sub dictarea sa, prti din nscris. ReIuzul de a scrie sau semna va putea Ii
considerat ca o recunoastere a scrierii sau semnturii.

Art. 291. 1) Judectorul, dup compararea nscrisului cu
scrierea sau semntura Icut n Iata sa sau, dac este cazul, si cu alte
nscrisuri, se poate lmuri asupra nscrisului.
2) Dac ns, din compararea scrierilor, judectorul nu este
lmurit, va ordona ca veriIicarea s se Iac prin expertiz, oblignd
prtile sau alte persoane s depun de ndat nscrisuri de comparatie.
3) Se primesc ca nscrisuri de comparatie:
1. nscrisurile autentice;
2. nscrisurile sau alte scrieri private necontestate de prti;
3. partea din nscris care nu este contestat;
4. scrisul sau semntura Icut naintea instantei.
4) nscrisurile depuse pentru veriIicare vor Ii semnate de
presedinte, greIier si prti.
5) Prtile iau cunostint de nscrisuri n sedint.

Art. 292. 1) Dac cel mai trziu la primul termen dup
prezentarea unui nscris Iolosit n proces una din prti declar c acesta

85





Puterea
doveditoare











Nulitatea yi
conversiune
a nscrisului
autentic










No(iune




Puterea
doveditoare





este Ials prin IalsiIicarea scrierii sau semnturii, ea este obligat s arate
motivele pe care se sprijin.
2) Dac partea care Ioloseste nscrisul nu este prezent, instanta
va ordona ca aceasta s se prezinte personal pentru a lua cunostint de
denuntarea nscrisului ca Ials, s depun originalul si s dea explicatiile
necesare.
3) Judectorul poate ordona prezentarea prtilor chiar si nainte
de primul termen de judecat, dac partea declar, prin ntmpinare, c
scrierea sau semntura sa este IalsiIicat.
4) n cazuri temeinic justiIicate, prtile pot Ii reprezentate prin
mandatari cu procur special.

Art. 293. 1) Judectorul va constata de ndat, prin proces-
verbal, starea material a nscrisului denuntat ca Ials, dac exist pe el
stersturi, adugiri sau corecturi, apoi l va semna, spre neschimbare, si l
va ncredinta greIei, dup ce va Ii contrasemnat de greIier si de prti.
2) Dac prtile nu vor sau nu pot s semneze, se va Iace mentiune
despre toate acestea n procesul-verbal.

Art. 294. 1) La acelasi termen n care nscrisul a Iost denuntat
ca Ials sau, n cazul prevzut de art. 292 alin. 2), la termenul urmtor,
judectorul ntreab partea care a produs nscrisul, dac ntelege s se
Ioloseasc de el.
2) Dac partea care a Iolosit nscrisul lipseste, reIuz s rspund
sau declar c nu se mai serveste de nscris, acesta va Ii nlturat, n tot
sau n parte, dup caz.
3) Dac partea care a denuntat nscrisul ca Ials lipseste, reIuz s
rspund sau si retrage declaratia de denuntare, nscrisul va Ii considerat
ca recunoscut.

Art. 295. Dac partea care a prezentat nscrisul struie s se
Ioloseasc de acesta, desi denuntarea ca Ials a acestuia nu a Iost retras,
instanta, daca este indicat autorul Ialsului sau complicele acestuia, poate
suspenda judecata procesului, naintnd de ndat nscrisul denuntat ca
Ials parchetului competent, pentru cercetarea Ialsului, mpreun cu
procesul-verbal ce se va ncheia n acest scop.

Art. 296. - n cazul n care, potrivit legii, actiunea penal nu poate
Ii pus n miscare ori nu poate continua, cercetarea Ialsului se va Iace de
ctre instanta civil, prin orice mijloace de prob.


3. Proba cu martori


86


Pluralitatea
de
exemplare












Formalitate
a ,bun yi
aprobat











Excep(ii






Sanc(iunea
nerespectri
i
formalit(ilo
r speciale

I. Admisibilitatea probei cu martori

Art. 297. - 1) Proba cu martori este admisibil n toate cazurile n

care legea nu dispune altIel.
2) Nici un act juridic nu poate Ii dovedit cu martori, dac valoarea
obiectului su este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate Iace
dovada cu martori, contra unui ntreprinztor sau alt proIesionist, a
oricrui act juridic, indiIerent de valoarea lui, dac a Iost Icut de acesta
n exercitiul activittii sale proIesionale, aIar de cazul cnd legea
special cere prob scris.
3) n cazul n care legea cere Iorma scris pentru validitatea unui
act juridic, acesta nu poate Ii dovedit cu martori.
4) De asemenea, este inadmisibil proba cu martori dac pentru
dovedirea unui act juridic legea cere Iorma scris, n aIar de cazurile n
care:
1. partea s-a aIlat n imposibilitate material sau moral de a-si
ntocmi un nscris pentru dovedirea actului juridic;
2. exist un nceput de dovad scris, potrivit art. 298;
3. partea a pierdut nscrisul doveditor din pricina unui caz Iortuit
sau de Iort major;
4. prtile convin, Iie si tacit, s Ioloseasc aceast prob, ns
numai privitor la drepturile de care ele pot s dispun;
5. actul juridic este atacat pentru Iraud, eroare, dol, violent ori
cauz ilicit, dup caz.
6. se cere lmurirea clauzelor actului juridic.
5) Proba cu martori nu se admite niciodat mpotriva sau peste
ceea ce cuprinde un nscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde c s-ar Ii
zis nainte, n timpul sau n urma ntocmirii lui, chiar dac legea nu cere
Iorma scris pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu exceptia
cazurilor prevzute de alin. 4).

Art. 298. - 1) Se socoteste nceput de dovad scris orice
scriere, chiar nesemnat si nedatat, care provine de la o persoan creia
acea scriere i se opune ori de la cel al crui succesor n drepturi este acea
persoan, dac scrierea Iace credibil Iaptul pretins.
2) Constituie nceput de dovad scris si nscrisul, chiar
nesemnat de persoana creia acesta i se opune, dac a Iost ntocmit n
Iata unui Iunctionar sau agent public competent care atest c declaratiile
cuprinse n nscris sunt conIorme celor Icute de acea persoan.
3) nceputul de dovad scris poate Iace dovada ntre prti numai
dac este completat prin alte mijloace de prob, inclusiv prin proba cu
martori ori prin prezumtii.


87
Data cert a
nscrisului
sub
semntur
privat






















Registrele yi
hrtiile
domestice





Registrele
ntreprinzt
ori-lor yi ale
altor
profesioniyti





II. Administrarea probei cu martori

Art. 299. 1) Cnd instanta a ncuviintat dovada cu martori, ea

va dispune citarea si ascultarea acestora.
2) nlocuirea martorilor nu se va ncuviinta dect n caz de
moarte, disparitie sau motive bine ntemeiate, caz n care lista se va
depune sub sanctiunea decderii, n termen de 5 zile de la ncuviintare.
3) Fiecare parte va putea s se mpotriveasc la ascultarea unui
martor care nu este nscris n list sau nu este identiIicat n mod lmurit.
4) Decderea din dovada cu martori pentru nendeplinirea
obligatiilor prevzute de art. 251 se acoper dac acestia se nItiseaz la
termenul Iixat pentru ascultarea lor.

Art. 300. 1) Martorii pot Ii ascultati chiar la termenul la care
proba a Iost ncuviintat.
2) La termenul Iixat pentru administrarea probei, partea va putea
aduce martorii ncuviintati chiar Ir a Ii citati.
3) Dac partea se oblig s prezinte martorul la termenul de
judecat, Ir a Ii citat, ns din motive imputabile aceasta nu si
ndeplineste obligatia, instanta va dispune citarea martorului pentru un
nou termen. Dispozitiile art. 301 sunt aplicabile.

Art. 301. 1)

mpotriva martorului care lipseste la prima citare,
instanta poate emite mandat de aducere.
2) n pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu
mandat chiar la primul termen.
3) Dac, dup emiterea mandatului de aducere, martorul nu
poate Ii gsit sau nu se nItiseaz, instanta va putea proceda la judecat.

Art. 302. - Martorul care, din cauz de boal sau alt mpiedicare
grav, nu poate veni n instant, va putea Ii ascultat la locul unde se aIl,
cu citarea prtilor.

Art. 303. - 1) Nu pot Ii martori:
1. rudele si aIinii pn la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul, Iostul sot, logodnicul ori concubinul;
3. cei aIlati n dusmnie sau n legturi de interese cu vreuna din
prti;
4. persoanele puse sub interdictie judectoreasc;
5. cei condamnati pentru mrturie mincinoas.
2)

Prtile pot conveni, expres sau tacit, s Iie ascultate ca
martori si persoanele prevzute la alin. 1) pct. 1, 2 si 3.

88







Men(iunile
fcute de
creditor









No(iune









Prezum(ia
de validitate
a nscrierii






Puterea
doveditoare





Art. 304. - n procesele privitoare la Iiliatie, divort si alte
raporturi de Iamilie se vor putea asculta rudele si aIinii prevzuti la art.
303, n aIar de descendenti.

Art. 305. - 1) Sunt scutiti de a Ii martori:
1. slujitorii cultelor, medicii, Iarmacistii, avocatii, notarii publici,
executorii judectoresti, mediatorii, moasele si asistentii medicali si orice
alti proIesionisti crora legea le impune s pstreze secretul de serviciu
sau secretul proIesional cu privire la Iaptele de care au luat cunostint n
cadrul serviciului ori n exercitarea proIesiei lor;
2. judectorii, procurorii si Iunctionarii publici, chiar si dup
ncetarea Iunctiei lor, asupra mprejurrilor secrete de care au avut
cunostint n aceast calitate;
3.

cei care prin rspunsurile lor s-ar expune pe ei nsisi sau ar
expune pe vreuna din persoanele artate n art. 303 alin. 1), pct. 1 si 2, la
o pedeaps penal sau la dispretul public.
2) Persoanele prevzute la alin. 1) pct. 1, cu exceptia slujitorilor
cultelor, vor putea totusi depune mrturie, dac au Iost dezlegate de
secretul de serviciu ori proIesional de partea interesat la pstrarea
secretului, n aIar de cazul n care prin lege se dispune altIel.
3) Vor putea, de asemenea, depune mrturie si persoanele
prevzute la alin. 1) pct. 2, dac autoritatea sau institutia pe lng care
Iunctioneaz ori au Iunctionat, dup caz, le d ncuviintarea.

Art. 306. - 1) Presedintele, nainte de a lua declaratia, va cere
martorului s arate:
a) numele, prenumele, proIesia, domiciliul si vrsta;
b) dac este rud sau aIin cu una din prti si n ce grad;
c) dac se aIl n serviciul uneia din prti;
2) Presedintele va pune apoi n vedere martorului ndatorirea de
a jura si semniIicatia jurmntului.

Art. 307. - 1) nainte de a Ii ascultat, martorul depune urmtorul
jurmnt: ,Jur c voi spune adevrul si c nu voi ascunde nimic din ceea
ce stiu. Asa s-mi ajute Dumnezeu!.
2) n timpul depunerii jurmntului, martorul tine mna pe cruce
sau pe Biblie.
3) ReIerirea la divinitate din Iormula jurmntului se schimb
potrivit credintei religioase a martorului.
4) Martorului de alt religie dect cea crestin nu i sunt
aplicabile prevederile alin. 2).
5) Martorul Ir conIesiune va depune urmtorul jurmnt: ,Jur
pe onoare si constiint c voi spune adevrul si c nu voi ascunde nimic

89








Regimul
duplicatelor

Regimul
copiilor


















Copiile
fcute pe
microfilme
sau pe
suporturi
informatice





Puterea
doveditoare
din ceea ce stiu.
6) Martorii care din motive de constiint sau conIesiune nu depun
jurmntul vor rosti n Iata instantei urmtoarea Iormul: ,M oblig c
voi spune adevrul si c nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.
7) Mutii si surdo-mutii, stiutori de carte, vor depune jurmntul
transcriind Iormula acestuia si isclind-o; surzii vor rosti jurmntul, iar
cei care nu stiu s scrie, vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.
8) Situatiile la care se reIer alin. 3)-7) se retin de ctre instant
pe baza aIirmatiilor Icute de martor.
9) Dup depunerea jurmntului, presedintele va pune n vedere
martorului c, dac nu va spune adevrul, svrseste inIractiunea de
mrturie mincinoas.
10) Despre toate acestea se Iace mentiune n declaratia scris.

Art. 308. - Copiii mai mici de 14 ani si cei care sunt lipsiti de
discernmnt n momentul audierii, Ir a Ii pusi sub interdictie, pot Ii
ascultati, Ir jurmnt, ns instanta le va atrage atentia s spun
adevrul si va tine seama, la aprecierea depozitiei lor, de situatia lor
special.

Art. 309. 1) Fiecare martor va Ii ascultat separat, cei neascultati
nc neputnd Ii de Iat.
2) Ordinea ascultrii martorilor va Ii Iixat de presedinte, tinnd
seama si de cererea prtilor.
3) Martorul va rspunde mai nti la ntrebrile puse de
presedinte, iar apoi si ntrebrilor puse, cu ncuviintarea acestuia, de ctre
partea care l-a propus, precum si de ctre partea advers.
4) Dup ascultare, martorul rmne n sala de sedint pn la
sIrsitul cercetrii, aIar numai dac instanta hotrste altIel.
5) Cu ocazia audierii, martorul va Ii lsat s-si Iac liber
depozitia, Ir s aib voie s citeasc un rspuns scris de mai nainte; el
se poate servi ns de nsemnri, cu ncuviintarea presedintelui, dar
numai pentru a preciza ciIre sau denumiri.

Art. 310. 1) Martorii pot Ii din nou ntrebati, dac instanta
gseste de cuviint.
2) Martorii ale cror declaratii nu se potrivesc pot Ii conIruntati.
3) Dac instanta gseste c ntrebarea pus de parte nu poate s
duc la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un Iapt a
crui dovedire e oprit de lege, nu o va ncuviinta. Instanta, la cererea
prtii, va trece n ncheierea de sedint att ntrebarea Iormulat, ct si
motivul pentru care nu a Iost ncuviintat.

Art. 311. 1) Mrturia se va scrie de greIier, dup dictarea

90








Alte
categorii de
nscrisuri











Anexele





Modificrile
nscrisului








Depunerea
nscrisurilor




presedintelui sau a judectorului delegat, si va Ii semnat pe Iiecare
pagin si la sIrsitul ei de judector, greIier si martor, dup ce acesta a
luat cunostint de cuprins. Dac martorul reIuz sau nu poate s
semneze, se va Iace mentiune despre aceasta n ncheierea de sedint.
2) Orice adugiri, stersturi sau schimbri n cuprinsul mrturiei
trebuie ncuviintate si semnate de judector, de greIier si martor, sub
pedeapsa de a nu Ii tinute n seam.
3) Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii, astIel
nct s nu se poat Iace adugiri.

Art. 312. - n aprecierea declaratiilor martorilor, instanta va tine
seama de sinceritatea acestora si de mprejurrile n care au luat
cunostint de Iaptele ce Iac obiectul declaratiei respective.

Art. 313. Dac, din cercetare, reies bnuieli de mrturie
mincinoas sau de mituire a martorului, instanta va ncheia proces-verbal
si va trimite pe martor n Iata autorittilor penale.

Art. 314. 1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor
de transport, cazare si mas dac este din alt localitate, precum si
dreptul la despgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar Ii
obtinut, dac si-ar Ii exercitat proIesia pe durata lipsei de la locul de
munc, prilejuit de chemarea sa n vederea ascultrii ca martor, stabilite
n raport de starea sau proIesia pe care o exercit, precum si timpul
eIectiv pierdut.
2) Drepturile bnesti se asigur de partea care a propus martorul
si se stabilesc, la cerere, de ctre instant, prin ncheiere executorie.


4. Prezum(iile


Art. 315. Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau
judectorul le trage dintr-un Iapt cunoscut spre a stabili un Iapt
necunoscut.

Art. 316. - 1) Prezumtia legal scuteste de dovad pe acela n
Iolosul cruia este stabilit n tot ceea ce priveste Iaptele considerate de
lege ca Iiind dovedite. Cu toate acestea, partea creia i proIit prezumtia
trebuie s dovedeasc Iaptul cunoscut, vecin si conex, pe care se
ntemeiaz aceasta.
2) Prezumtia legal poate Ii nlturat prin proba contrar, dac
legea nu dispune altIel.

91













Obliga(ia
pr(ii
adverse de a
prezenta
nscrisul




Cazuri de
respingere a
cererii de
prezentare a
nscrisului









Refuzul de a
prezenta
nscrisul





Art. 317. - n cazul prezumtiilor lsate la aprecierea
judectorului, acesta se poate ntemeia pe ele numai dac au greutate si
puterea de a naste probabilitatea Iaptului pretins; ele, ns, pot Ii primite
numai n cazurile n care legea admite dovada cu martori.


5. Expertiza


Art. 318. - 1) Cnd, pentru lmurirea unor mprejurri de Iapt
instanta consider necesar s cunoasc prerea unor specialisti, va numi,
la cererea prtilor ori din oIiciu, unul sau trei experti. Termenul va Ii
stabilit astIel nct depunerea raportului de expertiz la instant s aib
loc conIorm dispozitiilor art. 324.
2) Cnd este cazul, instanta va solicita eIectuarea expertizei unui
laborator sau unui institut de specialitate.
3) n domeniile strict specializate, n care nu exist experti
autorizati, din oIiciu sau la cererea oricreia dintre prti, judectorul
poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitti ori
specialisti din domeniul respectiv.
4) Dispozitiile reIeritoare la expertiz, cu exceptia celor privind
aducerea cu mandat, sanctionarea cu amend judiciar si obligarea la
plata de despgubiri, sunt aplicabile n mod corespunztor n cazurile
prevzute la alin. 2) si alin. 3).
5) La eIectuarea expertizei n conditiile alin. 1) si alin. 2) pot
asista si experti alesi de prti si ncuviintati de instant, avnd calitatea
de consilieri ai prtilor, dac prin lege nu se dispune altIel. n acest caz,
ei pot s dea relatii, s Iormuleze ntrebri si observatii si, dac este
cazul, s ntocmeasc un raport separat cu privire la obiectivele
expertizei.

Art. 319. - 1) Dac prtile nu se nvoiesc asupra numirii
expertilor, ei se vor numi de ctre instant, prin tragere la sorti, de pe
lista ntocmit si comunicat de ctre biroul local de expertiz,
cuprinznd persoanele nscrise n evidenta sa si autorizate, potrivit legii,
s eIectueze expertize judiciare.

2) ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra
crora acesta urmeaz s se pronunte, termenul n care trebuie s
eIectueze expertiza si onorariul provizoriu al expertului.
3) Dovada pltii onorariului se depune la greIa instantei de
partea care a Iost obligata prin ncheiere, n termen de 5 zile de la
numire. El poate Ii majorat, n conditiile prevzute de art. 327 alin. 2).

Art. 320. 1) Expertii pot Ii recuzati pentru aceleasi motive ca si

92

Cercetarea
nscrisului
prin
judectorul
delegat









Obliga(ia
ter(ului de a
prezenta
nscrisul





Obliga(ia
autorit(ii
publice de a
prezenta
nscrisul







nscrisurile
care nu pot
fi trimise
instan(ei




judectorii.
2) Recuzarea trebuie s Iie cerut n termen de 5 zile de la
numirea expertului, dac motivul ei exist la aceast dat; n celelalte
cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de recuzare.
3) Recuzrile se judec cu citarea prtilor si a expertului.

Art. 321. - 1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu
mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriv aplicabile
expertilor.
2) Dac expertul nu se nItiseaz, instanta poate dispune
nlocuirea lui.

Art. 322. Dac expertii pot s-si exprime de ndat opinia,
acestia vor Ii ascultati chiar n sedint, iar prerea lor se va trece ntr-un
proces-verbal, dispozitiile art. 311 aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 323. 1)xpertiza nu poate Ii eIectuat dect dup citarea
prtilorprin scrisoare recomandat cu continut declarat n care li se va
indica ziua, ora si locul unde se va Iace lucrarea. Citatia, sub sanctiunea
nulittii, trebuie nmnat prtii cu cel putin 5 zile naintea termenului de
eIectuare a lucrrii. ConIirmarea de primire va Ii alturat raportului de
expertiz.
2) Prtile sunt obligate s dea expertului orice lmuriri n
legtur cu obiectul lucrrii.

Art. 324. 1) Constatrile si concluziile motivate ale expertului
sau ale laboratorului ori ale institutului specializat cruia i s-a cerut
eIectuarea expertizei vor Ii consemnate ntr-un raport scris, care va Ii
depus cu cel putin 10 zile nainte de termenul Iixat pentru judecat. n
cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiz poate Ii
micsorat.
2) Cnd sunt mai multi experti cu preri deosebite lucrarea
trebuie s cuprind prerea motivat a Iiecruia.
3) n cazurile anume prevzute de lege, depunerea raportului se
va Iace numai dup obtinerea avizelor tehnice necesare ce se elibereaz
numai de organismele de specialitate competente.

Art. 325. - Dac este nevoie de lmurirea sau completarea
raportului de expertiz ori dac exist o contradictie ntre prerile
expertilor, instanta, din oIiciu sau la cererea prtilor, poate solicita
expertilor, la primul termen dup depunerea raportului, s-l lmureasc
sau s-l completeze.

Art. 326. - 1) Pentru motive temeinice, instanta poate dispune,

93








Prezentarea
registrelor
ntreprinzt
ori-lor








Recunoayter
ea sau
contestarea
nscrisului
sub
semntur
privat




Obliga(ia de
verificare a
nscrisului










la cerere sau din oIiciu, eIectuarea unei noi expertize de ctre alt expert.
2) O nou expertiz va trebui cerut motivat, sub sanctiunea
decderii, la primul termen dup depunerea raportului, iar dac s-au
Iormulat obiectiuni, la termenul imediat urmtor depunerii rspunsului la
obiectiuni ori, dup caz, a raportului suplimentar.

Art. 327. 1) Expertii care vor cere sau vor primi o sum mai
mare dect onorariul Iixat de instant se vor pedepsi potrivit legii penale.
2) La cererea expertilor, tinndu-se seama de lucrarea eIectuat,
instanta va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin ncheiere
executorie, dat cu citarea prtilor, ns numai dup depunerea
raportului, a rspunsului la eventualele obiectiuni sau a raportului
suplimentar, dup caz.
3) Expertul are aceleasi drepturi ca si martorul n ceea ce
priveste cheltuielile de transport, cazare si mas.

Art. 328. Dac expertiza se Iace la o alt instant, prin comisie
rogatorie, numirea expertilor si stabilirea sumelor cuvenite vor Ii lsate
n sarcina acestei din urm instante.


6. Mijloacele materiale de prob


Art. 329. - 1) Sunt mijloace materiale de prob lucrurile care
prin nsusirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le
pstreaz servesc la stabilirea unui Iapt care poate duce la solutionarea
procesului.
2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de prob si
IotograIiile, Iotocopiile, Iilmele, discurile, benzile de nregistrare a
sunetului, precum si alte asemenea mijloace tehnice, dac nu au Iost
obtinute prin nclcarea legii ori a bunelor moravuri.

Art. 330. - 1) Mijloacele materiale de prob puse la dispozitia
instantei vor Ii pstrate pn la solutionarea deIinitiv a procesului.
2) Dac aducerea la instant a mijloacelor materiale de prob
prezint greutti datorit numrului, volumului sau altor nsusiri ale lor
ori locului unde se aIl, acestea vor Ii lsate n custodia detintorului sau
a altei persoane.

Art. 331. - 1) Mijloacele materiale de prob, aIlate n pstrarea
instantei, se aduc n sedinta de judecat.
2) Dac mijloacele materiale de prob nu se aIl n pstrarea
instantei, aceasta poate ordona, dup caz, Iie aducerea lor, Iie veriIicarea

94
Procedura
de verificare















Denun(area
nscrisului
ca fals











Verificarea
strii
nscrisului
denun(at ca
fals



Ascultarea
pr(ilor



la Iata locului, dispozitiile art. 281-288 Iiind aplicabile n mod
corespunztor.
3) n ncheierea sau procesul-verbal, dup caz, continnd
constatrile instantei, se va Iace mentiune si despre starea si semnele
caracteristice ale mijloacelor materiale de prob veriIicate.

Art. 332. - n cazul n care instanta a dispus restituirea bunurilor
care au servit ca mijloace materiale de prob si cei n drept de a le primi
nu le ridic n termen de 6 luni de la data cnd au Iost ncunostintati n
acest scop, instanta, n camera de consiliu, citnd prtile interesate si
organul Iinanciar local competent, va da o ncheiere prin care aceste
lucruri vor Ii trecute n proprietatea statului. ncheierea poate Ii atacat
numai cu apella instanta ierarhic superioar.


7. Cercetarea la fa(a locului

Art. 333. - 1) Cercetarea la Iata locului se poate Iace, la cerere

sau din oIiciu, cnd instanta apreciaz c ea este necesar pentru
lmurirea procesului.
2) ncheierea prin care se admite cercetarea va determina
mprejurrile de Iaptce urmeaz a Ii lmurite la Iata locului.

Art. 334. - 1) Cercetarea se Iace, cu citarea prtilor, de ctre
judectorul delegat sau de ctre ntregul complet de judecat. Prezenta
procurorului este obligatorie cnd participarea acestuia la judecat este
cerut de lege.
2) Instanta poate, de asemenea, ncuviinta ca ascultarea
martorilor, expertilor si prtilor s se Iac la Iata locului.

Art. 335. - 1) Despre cele constatate si msurile luate la Iata

locului, instanta va ntocmi un proces-verbal, n care se vor consemna si
sustinerile ori obiectiunile prtilor, care va Ii semnat de ctre cei
prezenti.
2) Desenele, planurile, schitele sau IotograIiile Icute la Iata
locului vor Ii alturate procesului-verbal.


8. Mrturisirea

I. Admisibilitatea probei



95






Suspendare
a procesului
yi sesizarea
parchetului




Cercetarea
falsului de
ctre
instan(a
civil







Admisibilita
tea probei
















Art. 336. - 1) Constituie mrturisire recunoasterea de ctre una
dintre prti, din proprie initiativ sau n cadrul procedurii
interogatoriului, a unui Iapt pe care partea potrivnic si ntemeiaz
pretentia sau, dup caz, aprarea.
2) Mrturisirea este judiciar sau extrajudiciar.

Art. 337. - 1) Mrturisirea judiciar Iace deplin dovad
mpotriva aceluia care a Icut-o, Iie personal, Iie prin mandatar cu
procur special.
2) Mrturisirea judiciar nu poate Ii divizat mpotriva autorului
dect n cazurile cnd cuprinde Iapte distincte si care nu au legtur ntre
ele.
3) De asemenea, mrturisirea judiciar nu poate Ii nici revocat,
aIar numai dac se Iace dovada c a Iost urmarea unei erori de Iapt
scuzabile.
4) Mrturisirea judiciar nu produce eIecte dac a Iost Icut de
o persoan lipsit de discernmnt sau dac duce la pierderea unui drept
de care cel care Iace recunoasterea nu poate dispune.

Art. 338. - 1) Mrturisirea Icut n aIara procesului este un
Iapt supus aprecierii judectorului, potrivit regulilor generale de
probatiune.
2) Mrturisirea extrajudiciar verbal nu poate Ii invocat n
cazurile cnd proba cu martori nu este admis.


II. Interogatoriul


Art. 339. Instanta poate ncuviinta, la cerere sau din oIiciu,
chemarea la interogatoriu a oricreia dintre prti, cu privire la Iapte
personale, care sunt de natur s duc la solutionarea procesului.

Art. 340. 1) Cel chemat n persoan va Ii ntrebat de ctre
presedinte asupra Iiecrui Iapt n parte.
2) Cu ncuviintarea presedintelui, Iiecare dintre judectori,
procurorul, cnd particip la judecat, precum si partea potrivnic pot
pune direct ntrebri celui chemat la interogatoriu.
3) Partea va rspunde Ir s poat citi un proiect de rspuns
scris n prealabil. Ea se poate Iolosi ns de nsemnri, cu ncuviintarea
presedintelui, dar numai cu privire la ciIre sau denumiri.
4) Dac partea declar c pentru a rspunde trebuie s cerceteze
nscrisuri, registre sau dosare, se va putea Iixa un nou termen pentru
interogatoriu.

96












nceputul de
dovad
scris

Ascultarea
yi nlocuirea
martorilor










5) Cnd ambele prti sunt de Iat la luarea interogatoriului, ele
pot Ii conIruntate.

Art. 341. - Reprezentantul legal al unei persoane lipsite de
capacitate de exercitiu sau cel care asist persoana cu capacitate de
exercitiu restrns poate Ii chemat personal la interogatoriu numai n
legtur cu actele ncheiate si Iaptele svrsite n aceast calitate.

Art. 342. - 1) Rspunsurile la interogatoriu vor Ii trecute pe
aceeasi Ioaie cu ntrebrile. Interogatoriul va Ii semnat pe Iiecare pagin
de presedinte, greIier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a
rspuns dup ce a luat cunostint de cuprins. Tot astIel vor Ii semnate
adugirile, stersturile sau schimbrile aduse, sub sanctiunea de a nu Ii
tinute n seam.
2) Dac partea interogat sau cealalt parte nu voieste sau nu
poate s semneze, se va consemna n josul interogatoriului.
3) n cazul n care interogatoriul a Iost dispus din oIiciu, precum
si n cazul prevzut de art. 340 alin. 2), vor Ii consemnate n ncheierea
de sedint att ntrebrile, ct si rspunsurile.

Art. 343. 1) Statul si celelalte persoane juridice de drept
public, precum si persoanele juridice de drept privat vor rspunde n scris
la interogatoriul ce li se va comunica n prealabil, n conditiile art. 183
lit. e).
2) Se excepteaz societtile de persoane, ai cror asociati cu
drept de reprezentare vor Ii citati personal la interogatoriu.

Art. 344. 1) Partea care are domiciliul n strintate si este
reprezentat n proces printr-un mandatar va putea Ii interogat prin
mandatar.
2) n acest caz, interogatoriul va Ii comunicat n scris
mandatarului, care va depune rspunsul prtii dat n cuprinsul unei
procuri speciale si autentice. Dac mandatarul este avocat, procura
special certiIicat de acesta este suIicient.

Art. 345. 1) Instanta poate ncuviinta luarea interogatoriului la
locuinta celui chemat la interogatoriu, printr-un judector delegat, dac
partea, din motive temeinice, este mpiedicat de a veni n Iata instantei.
n acest caz, rspunsurile la ntrebri se vor consemna n prezenta prtii
potrivnice sau n lips, dac aceasta a Iost citat si nu s-a prezentat.
2) Partea care locuieste n circumscriptia altei instante, n
cazurile prevzute de alin. 1), se va asculta prin comisie rogatorie.

Art. 346. 1) Dac partea, Ir motive temeinice, reIuz s

97
Ascultarea
martorilor
necita(i






Refuzul
martorului
de a se
prezenta





Imposibilita
tea de
prezentare


Persoanele
care nu pot
fi ascultate
ca martori






Ascultarea
rudelor yi
afinilor

Persoanele
scutite de a
depune
mrturie



rspund la interogatoriu sau nu se nItiseaz, instanta poate socoti
aceste mprejurri ca o mrturisire deplin sau numai ca un nceput de
dovad n Iolosul aceluia care a propus interogatoriul.
2) n acest din urm caz, att dovada cu martori ct si alte probe,
inclusiv prezumtiile, pot Ii admise pentru completarea probatoriului.


9. Asigurarea probelor


Art. 347. 1) Oricine are interes s constate de urgent
mrturia unei persoane, prerea unui expert, starea unor bunuri, mobile
sau imobile, ori s obtin recunoasterea unui nscris, a unui Iapt ori a
unui drept, dac este pericol ca proba s dispar sau s Iie greu de
administrat n viitor, va putea cere, att nainte, ct si n timpul
procesului, administrarea acestor probe.
2) n cazul n care partea potrivnic si d acordul, cererea
poate Ii Icut, chiar dac nu exist urgent.

Art. 348. 1) Cererea se va ndrepta, nainte de judecat, la
judectoria n circumscriptia creia se aIl martorul sau obiectul
constatrii, iar n timpul judectii, la instanta care judec procesul n
prima instant.
2) Partea va arta n cerere probele a cror administrare o
pretinde, Iaptele pe care vrea s le dovedeasc, precum si motivele care
Iac necesar asigurarea acestora sau, dup caz, acordul prtii potrivnice.
3) Instanta va dispune citarea prtilor si va comunica prtii
potrivnice copie de pe cerere. Aceasta nu este obligat s depun
ntmpinare.
4) Instanta va solutiona cererea n camera de consiliu, prin
ncheiere.
5) n caz de pericol n ntrziere, instanta, apreciind
mprejurrile, va putea ncuviinta cererea si Ir citarea prtilor.

Art. 349. - 1) ncheierea de admitere a cererii de asigurare este
executorie si nu este supus niciunei ci de atac.
2) ncheierea de respingere poate Ii atacat separat numai cu
apel n termen de 5 zile de la pronuntare, dac s-a dat cu citarea prtilor,
si de la comunicare, dac s-a dat Ir citarea lor.
Art. 350.- 1) Administrarea probei ce trebuie asigurat va putea
Ii Icut de ndat sau la termenul ce se va Iixa n acest scop.
2) Administrarea probelor asigurate se constat printr-o
ncheiere, care nu este supus niciunei ci de atac.


98
















Identificare
a
martorului






Depunerea
jurmntul
ui
















Art. 351. 1) Probele asigurate n conditiile mai sus prevzute
vor Ii cercetate de instant, la judecarea procesului, sub raportul
admisibilittii si concludentei lor. n cazul n care gseste necesar,
instanta va proceda, dac este cu putint, la o nou administrare a
probelor asigurate.
2) Probele asigurate pot s Iie Iolosite si de partea care nu a
cerut administrarea lor.
3) Cheltuielile Icute cu administrarea probelor vor Ii tinute n
seam de instanta care judec pricina n Iond.

Art. 352. 1) La cererea oricrei persoane care are interesul s

constate de urgent o anumit stare de Iapt care ar putea s nceteze ori
s se schimbe pn la administrarea probelor, executorul judectoresc n
circumscriptia cruia urmeaz s se Iac constatarea va putea constata la
Iata locului aceast stare de Iapt.
2) n cazul n care eIectuarea constatrii prevzute la alin. 1)
necesit concursul prtii potrivnice sau a unei alte persoane, constatarea
nu poate Ii Icut dect cu acordul acesteia.
3) n lipsa acordului prevzut la alin. 2), partea interesat va
putea cere instantei s ncuviinteze eIectuarea constatrii. Instanta poate
ncuviinta eIectuarea constatrii Ir citarea aceluia mpotriva cruia se
cere. Dispozitiile art. 348-351 se aplic n mod corespunztor.
4) Procesul-verbal de constatare va Ii comunicat n copie celui
mpotriva cruia s-a Icut constatarea, dac nu a Iost de Iat.
5) El va Iace dovada pn la proba contrarie.

Art. 353. - n caz de pericol n ntrziere, asigurarea dovezii si
constatarea unei stri de Iapt se vor putea Iace si n zilele de srbtoare si
chiar n aIara orelor legale, ns numai cu ncuviintarea expres a
instantei.






Subsec(iunea a 4-a
Administrarea probelor
de ctre avoca(i


Art. 354. - Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile tuturor
litigiilor, cu exceptia celor ce privesc starea civil si capacitatea
persoanelor, relatiile de Iamilie, precum si orice alte drepturi asupra

99










Scutirea de
jurmnt




Ascultarea
martorului













Reascultare
a yi
confruntare
a martorilor








Consemnare
crora legea nu permite a se Iace tranzactie.

Art. 355. - La primul termen de judecat la care prtile au Iost
legal citate si dac acestea sunt prezente sau reprezentate, instanta le va
ntreba dac sunt de acord ca probele s Iie administrate potrivit
dispozitiilor din prezenta subsectiune.

Art. 356. - 1) La termenul prevzut la art. 355 prtile, prezente

personal sau reprezentate, pot conveni ca avocatii care le asist si le
reprezint s administreze probele n cauz, potrivit dispozitiilor
prezentei subsectiuni.
2) Consimtmntul pentru administrarea probelor, prevzut la
alin. 1), se va da de ctre prti, personal sau prin mandatar cu
mputernicire special, n Iata instantei, lundu-se act despre aceasta n
ncheiere, sau prin nscris ntocmit n Iata avocatului, care este obligat s
certiIice consimtmntul si semntura prtii pe care o asist sau o
reprezint. Dac sunt mai multe prti asistate de acelasi avocat,
consimtmntul se va da de Iiecare dintre ele separat.
3) Totodat, Iiecare parte este obligat s declare c pentru
procedura din prezenta sectiune si alege domiciliul la avocatul care o
reprezint.
4) Consimtmntul dat potrivit alin. 2) nu poate Ii revocat de
ctre una dintre prti.

Art. 357. - Pe parcursul administrrii probelor de ctre avocati,
sedintele de judecat, atunci cnd acestea sunt necesare, se desIsoar
potrivit art. 229, cu participarea obligatorie a avocatilor.

Art. 358. - 1) Dup constatarea valabilittii consimtmntului dat
conIorm art. 356, instanta va lua msurile prevzute la art. 226 alin. 2).
Dispozitiile art. 244, art. 245, art. 246 alin. 1), art. 247 si art. 249 sunt
aplicabile.
2) Cnd, potrivit legii, cererile artate la alin. 1) pot Ii Iormulate
si ulterior primului termen de judecat la care prtile sunt legal citate,
instanta poate acorda n acest scop un termen scurt, dat n cunostint
prtilor reprezentate prin avocat.
3) Dispozitiile art. 216 si ale art. 243 alin. 2)-4) sunt aplicabile.
4) Partea care lipseste nejustiIicat la termenul de ncuviintare a
dovezilor va Ii deczut din dreptul de a mai propune si administra orice
dovad, cu exceptia celei cu nscrisuri, dar va putea participa la
administrarea dovezilor de ctre cealalt parte si va putea combate aceste
dovezi.

Art. 359. - 1) Pentru administrarea probelor de ctre avocati

100
a declara(iei
martorului









Aprecierea
probei cu
martori


Bnuiala de
mrturie
mincinoas

Drepturi
bneyti ale
martorului












No(iune



Prezum(iile
legale



instanta va stabili un termen de pn la 6 luni, tinnd seama de volumul
si complexitatea acestora.
2) Termenul prevzut la alin. 1) va putea Ii prelungit dac n
cursul administrrii probelor:
1. se invoc o exceptie sau un incident procedural asupra cruia,
potrivit legii, instanta trebuie s se pronunte; n acest caz, termenul se
prelungeste cu timpul necesar solutionrii exceptiei sau incidentului;
2. a ncetat, din orice cauz, contractul de asistent juridic dintre
una din prti si avocatul su; n acest caz, termenul se prelungeste cu cel
mult o lun pentru angajarea altui avocat;
3. una dintre prti a decedat; n acest caz, termenul se prelungeste
cu timpul n care procesul este suspendat potrivit art. 400 alin. 1) pct. 1
sau cu termenul acordat prtii interesate pentru introducerea n proces a
mostenitorilor;
4. n orice alte cazuri n care legea prevede suspendarea
procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendrii, dispozitiile
art. 399 alin. 1) pct. 2 neIiind ns aplicabile.

Art. 360. - 1) n cel mult 5 zile de la ncuviintarea probelor,
avocatii prtilor vor prezenta instantei programul de administrare a
acestora, purtnd semntura avocatilor, n care se vor arta locul si data
administrrii Iiecrei probe. Programul se ncuviinteaz de instant, n
camera de consiliu, si este obligatoriu pentru prti si avocatii lor.
2) n procesele prevzute la art. 87 alin. 2) si 3) programul
ncuviintat potrivit alin. 1) va Ii comunicat de ndat procurorului, n
conditiile art. 371.
3) Probele pot Ii administrate n cabinetul unuia dintre avocati sau
n orice alt loc convenit, dac natura probei impune aceasta. Prtile, prin
avocati, sunt obligate s-si comunice nscrisurile si orice alte acte, prin
scrisoare recomandat cu conIirmare de primire sau n mod direct, sub
luare de semntur.
4) Nerespectarea nejustiIicat a programului prevzut la alin. 1)
atrage decderea prtii din dreptul de a mai administra proba respectiv.
5) Dispozitiile art. 251 sunt aplicabile.

Art. 361. - Dac n cursul administrrii probelor una dintre prti
Iormuleaz o cerere, invoc o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe
sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta
care, cu citarea celeilalte prti, prin ncheiere dat n camera de consiliu,
se va pronunta de ndat, iar cnd este necesar, n cel mult 15 zile de la
data la care a Iost sesizat. ncheierea poate Ii atacat numai odat cu
Iondul procesului.

Art. 362. - n cazul n care se dispune nItisarea unui nscris

101



Prezum(iile
judiciare








ncuviin(are
a expertizei




















Numirea
expertului







detinut de o autoritate sau de o alt persoan, instanta, potrivit
dispozitiilor art. 286, va dispune solicitarea nscrisului si, ndat ce acesta
este depus la instant, comunicarea lui n copie Iiecrui avocat.

Art. 363. - Dac una dintre prti nu recunoaste scrisul sau
semntura dintr-un nscris, avocatul prtii interesate, potrivit art. 361 va
solicita instantei s procedeze la veriIicarea nscrisurilor.

Art. 364. - 1) Martorii vor Ii ascultati, la locul si data prevzute
n programul ncuviintat de instant, de ctre avocatii prtilor, n
conditiile art. 306 alin. 1) si art. 309 alin. 1), 2), 4) si 5), care se
aplic n mod corespunztor. Ascultarea martorilor se Iace Ir prestare
de jurmnt, punndu-li-se ns n vedere c, dac nu vor spune adevrul,
svrsesc inIractiunea de mrturie mincinoas. Despre toate acestea se
Iace mentiune n declaratia scris.
2) Martorii artati la art. 308 vor Ii ascultati numai de ctre
instant.

Art. 365. - 1) Mrturia se va consemna ntocmai de ctre o
persoan convenit de prti si se va semna, pe Iiecare pagin si la
sIrsitul ei, de ctre avocatii prtilor, de cel ce a consemnat-o si de
martor, dup ce acesta a luat cunostint de cuprinsul consemnrii.
2) Orice adugiri, stersturi sau schimbri n cuprinsul mrturiei
trebuie ncuviintate prin semntura celor artati la alin. 1), sub
sanctiunea de a nu Ii luate n seam.
3) Dac mrturia a Iost stenograIiat, aceasta va Ii transcris. Att
stenograma, ct si transcrierea ei vor Ii semnate potrivit alin. 1) si
depuse la dosar.

Art. 366. - Prtile pot conveni ca declaratiile martorilor s Iie
consemnate si autentiIicate de un notar public. Dispozitiile art. 364 sunt
aplicabile.

Art. 367. - 1) n cazul n care este ncuviintat o expertiz, n
programul administrrii probelor prtile vor trece numele expertului pe
care l vor alege prin nvoiala lor, precum si numele consilierilor
Iiecreia dintre ele.
2) Dac prtile nu se nvoiesc asupra alegerii expertului, ele vor
cere instantei, la termenul cnd ncuviinteaz probele potrivit art. 358,s
procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 319 alin. 1) si 2).
3) Expertul este obligat s eIectueze expertiza si s o predea
avocatilor prtilor, sub semntur de primire, cu cel putin 30 de zile
nainte de termenul Iixat de instant potrivit art. 359. De asemenea, el are
ndatorirea s dea explicatii avocatilor si prtilor, iar dup Iixarea

102





Recuzarea
expertului






nytiin(area
yi nlocuirea
expertului



Ascultarea
expertului



Citarea
pr(ilor







Raportul de
expertiz









termenului de judecat, s se conIormeze dispozitiilor art. 325-327.

Art. 368. - Dac s-a dispus o cercetare la Iata locului, aceasta se
va Iace de ctre instant potrivit dispozitiilor art. 333-335. Procesul-
verbal prevzut la art. 335 alin. 1) va Ii ntocmit n attea exemplare cte
prti sunt si va Ii nmnat avocatilor acestora n cel mult 5 zile de la
eIectuarea cercetrii.

Art. 369. - Cnd s-a ncuviintat chemarea la interogatoriu, instanta
va cita prtile, la termenul stabilit, n camera de consiliu. Copii de pe
interogatoriul astIel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit art.
343 alin. 1) vor Ii nmnate de ndat avocatilor prtilor.

Art. 370. - 1) Instanta, n conditiile art. 361, va hotr asupra
cererii de nlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de conIruntare a
acestora.
2) De asemenea, n conditiile artate la alin. 1), instanta se va
pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce
se dovedesc necesare si care nu puteau Ii prevzute pentru a Ii solicitate
potrivit art. 226 alin. 2) pct. 7.

Art. 371. - 1) Dup administrarea tuturor probelor ncuviintate de
instant reclamantul, prin avocatul su, va redacta concluziile scrise
privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare
recomandat cu conIirmare de primire, sau le va nmna n mod direct,
sub luare de semntur, celorlalte prti din proces si, cnd este cazul,
Ministerului Public.
2) Dup primirea concluziilor scrise ale reclamantului Iiecare
parte, prin avocatul su, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va
comunica, potrivit alin. 1), reclamantului, celorlalte prti, precum si,
cnd este cazul, Ministerului Public.

Art. 372. - 1) Avocatii prtilor vor alctui pentru Iiecare parte
cte un dosar si unul pentru instant, n care vor depune cte un exemplar
al tuturor nscrisurilor prin care, potrivit legii, se constat administrarea
Iiecrei probe.
2) Dosarele prevzute la alin. 1) vor Ii numerotate, snuruite si vor
purta semntura avocatilor prtilor pe Iiecare pagin.

Art. 373. - La expirarea termenului stabilit de instant potrivit art.
359 avocatii prtilor vor prezenta mpreun instantei dosarul cauzei
ntocmit potrivit art. 372.

Art. 374. - 1) Primind dosarul, instanta va Iixa termenul de

103


Lmurirea
sau
completarea
raportului



Efectuarea
unei noi
expertize






Drepturi
bneyti ale
expertului








Comisie
rogatorie






Lucrurile ca
mijloace de
prob




judecat, dat n cunostint prtilor, care nu va putea Ii mai lung de 15 zile
de la data primirii dosarului.
2) La acest termen, instanta va putea hotr, pentru motive
temeinice si dup ascultarea prtilor, s se administreze noi probe sau s
se administreze nemijlocit n Iata sa unele dintre probele administrate de
avocati.
3) n acest scop, instanta va stabili termene scurte, n continuare,
date n cunostint prtilor. Pentru prezentarea n Iata instantei martorii
vor Ii citati, de asemenea, n termen scurt, cauzele Iiind considerate
urgente. Dispozitiile art. 148 si ale art. 301 alin. 2) sunt aplicabile.
4) Dac, la termenul prevzut de alin. 1, instanta socoteste c nu e
necesar administrarea de noi probe sau a unora din cele administrate de
avocati, va proceda la judecarea n Iond a procesului, acordnd prtilor
cuvntul pentru a pune concluzii prin avocat.

Art. 375. - 1) Dispozitiile subsectiunii a 3-a ,Despre probe sunt
aplicabile, dac n prezenta subsectiune nu se prevede altIel.
2) La cererea avocatului sau a prtii interesate instanta poate lua
msura amenzii judiciare si obligrii la plata de despgubiri, n cazurile
si conditiile prevzute de dispozitiile art. 176-179.

Art. 376. - Dispozitiile prezentei subsectiuni sunt aplicabile n
mod corespunztor si consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezint
partea.


Sec(iunea a 3-a
Dezbaterea n fond a procesului


Art. 377. Dezbaterile procesului poart asupra mprejurrilor
de Iapt si temeiurilor de drept, invocate de prti n cererile lor sau, dup
caz, ridicate de ctre instant din oIiciu.

Art. 378. - nainte de a se trece la dezbaterea Iondului cauzei,
instanta, din oIiciu sau la solicitarea prtilor, pune n discutia acestora
cererile, exceptiile procesuale si aprrile care nu au Iost solutionate n
cursul cercetrii procesului, precum si cele care, potrivit legii, pot Ii
invocate in orice stare a procesului.

Art. 379. - Instanta poate proceda la completarea ori reIacerea
unor probe, n cazul n care, din dezbateri, rezult necesitatea acestei
msuri.

104


Pstrare







Verificare










Restituire.
Trecerea n
proprietatea
statului









ncuviin(are
a cercetrii
la fa(a
locului



Efectuarea
cercetrii la
fa(a locului
Art. 380. Dac prtile declar ca nu mai au cereri de Iormulat
si nu mai sunt alte incidente de solutionat presedintele deschide
dezbaterile asupra Iondului cauzei, dnd cuvntul prtilor, n ordinea
prevzut de art. 205, pentru ca Iiecare s si sustin cererile si aprrile
Iormulate n proces.

Art. 381. - Dezbaterile ncepute vor Ii continuate la acelasi
termen pn la nchiderea lor, cu exceptia cazului n care, pentru motive
temeinice, sunt lsate n continuare pentru o alt zi, chiar n aIara orelor
Iixate pentru judecarea pricinilor.

Art. 382. 1) Cnd consider c au Iost lmurite toate
mprejurrile de Iapt si temeiurile de drept ale cauzei, presedintele
nchide dezbaterile.
2) Dac va considera necesar, instanta poate cere prtilor, la
nchiderea dezbaterilor, s depun completri la notele ntocmite potrivit
art. 232. Prtile pot depune aceste completri si n cazul n care acestea
nu au Iost cerute de instant.
3) Dup nchiderea dezbaterilor, prtile nu mai pot depune
niciun nscris la dosarul cauzei, sub sanctiunea de a nu Ii luat n seam.


Sec(iunea a 4-a
Deliberarea yi pronun(area hotrrii


Art. 383. - 1) Dup nchiderea dezbaterilor, completul de
judecat delibereaz n secret asupra hotrrii ce urmeaz s pronunte.
2) La deliberare iau parte numai membrii completului n Iata
crora au avut loc dezbaterile. Fiecare dintre membrii completului de
judecata are ndatorirea s si exprime opinia, ncepnd cu cel mai nou n
Iunctie. Presedintele si exprim opinia cel din urm.
3) Judectorul care a luat parte la judecat este tinut s se
pronunte chiar dac nu mai este judector al instantei respective, cu
exceptia cazului n care, n conditiile legii, i-a ncetat calitatea de
judector sau este suspendat din Iunctie. n aceast situatie, procesul se
repune pe rol, cu citarea prtilor, pentru ca ele s pun din nou concluzii
n Iata completului de judecat legal constituit.

Art. 384. 1) n cazuri justiIicate, dac instanta nu ia hotrrea
de ndat, pronuntarea acesteia poate Ii amnat pentru un termen care nu
poate depsi 15 zile.
2) n cazul amnrii prevzute la alin. 1), presedintele, odat cu
anuntarea termenului la care a Iost amnat pronuntarea, poate stabili c

105




Consemnare
a
rezultatului
cercetrii










No(iune yi
feluri




Mrturisire
a judiciar












Mrturisire
a
extrajudicia
r


pronuntarea hotrrii se va Iace prin punerea solutiei la dispozitia prtilor
prin mijlocirea greIei instantei.
3) Dac pronuntarea a Iost amnat, hotrrea nu poate Ii
pronuntata mai nainte de data Iixat n acest scop.

Art. 385. 1) Instanta este obligat s se pronunte asupra

tuturor cererilor deduse judectii. Ea nu poate acorda mai mult sau
altceva dect s-a cerut, dac legea nu prevede altIel.
2) Dac cererea are ca obiect pretentii privitoare la obligatia de
ntretinere, alocatia pentru copii, chirie, arend, plata salariului, rate din
pretul vnzrii sau alte sume datorate periodic, instanta va obliga pe
prt, la cererea reclamantului, dup achitarea taxelor de timbru, potrivit
legii, si la plata sumelor devenite exigibile dup introducerea cererii.

Art. 386. - 1) Hotrrea trebuie s Iie rezultatul acordului
membrilor completului de judecat si se d n numele legii.
2) Cnd unanimitatea nu poate Ii realizat, hotrrea se ia cu
majoritatea membrilor completului de judecat. Dac din deliberare
rezult mai mult de dou opinii, judectorii ale cror preri se apropie
mai mult sunt datori sa se uneasc ntr-o singur opinie.
3) n cazul n care majoritatea nu poate Ii realizat, procesul se
judec n complet de divergent, constituit prin includerea n completul
initial si a presedintelui instantei sau a vicepresedintelui, a presedintelui
de sectie ori a unui judector desemnat de presedinte.

Art. 387. - 1) n situatia prevzut la art. 386 alin. 3),
divergenta se judec n aceeasi zi sau, dac nu este posibil, ntr-un
termen care nu poate depsi 20 de zile de la ivirea divergentei, cu citarea
prtilor. n pricinile considerate urgente acest termen nu poate Ii mai
mare de 7 zile.
2) Dezbaterile vor Ii reluate asupra chestiunilor rmase n
divergent si care se anunt prtilor n sedint, instanta Iiind ndrepttit,
atunci cnd apreciaz c este necesar, s administreze noi dovezi si s
ordone orice alte msuri ngduite de lege.
3) Prtile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aIlate
n divergent.
4) Dispozitiile art. 386 alin. 2) se aplic n mod corespunztor,
judectorii avnd dreptul de a reveni asupra prerii lor care a provocat
divergenta.
5) Cnd divergenta nu priveste solutia ce trebuie dat ntregii
cauze, dup judecarea chestiunilor rmase n divergent, completul care
a judecat nainte de ivirea ei va putea continua judecarea cauzei.

Art. 388. - Dac, n timpul deliberrii, instanta gseste c sunt

106






ncuviin(are
a
interogatori
u-lui


Luarea
interogatori
u-lui
persoanelor
fizice












Luarea
interogatori
u-lui
reprezentan
tu-lui legal

Consemnare
a
rspunsuril
or la
interogatori
u



necesare probe sau lmuriri noi va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu
citarea prtilor.

Art. 389. - 1) Dup ce a Iost luat hotrrea, se va ntocmi de
ndat o minut care va cuprinde solutia si n care se va arta, cnd este
cazul, opinia separat a judectorilor aIlati n minoritate.
2) Minuta, sub sanctiunea nulittii hotrrii, se va semna pe
Iiecare pagin de ctre judectori, dup care se va trece ntr-un registru
special, tinut la greIa instantei.

Art. 390. - Sub rezerva dispozitiilor art. 384 alin.2), hotrrea

se va pronunta n sedint public, la locul unde s-au desIsurat
dezbaterile, de ctre presedinte sau de ctre un judector, membru al
completului, care va citi minuta, indicnd si calea de atac ce poate Ii
Iolosit mpotriva hotrrii.

Art. 391. - Data hotrrii este aceea la care minuta este
pronuntat potrivit legii.

Art. 392. 1) Partea prezent la pronuntarea hotrrii poate
renunta, n conditiile legii, la calea de atac, Icndu-se mentiune despre
aceasta ntr-un proces-verbal semnat de presedinte si de greIier.
2) Renuntarea se poate Iace si ulterior pronuntrii, chiar si
dup declararea cii de atac, prin prezentarea prtii naintea presedintelui
instantei sau prin nscris autentic, atta timp ct dosarul nu a Iost naintat
la instanta competent, dispozitiile alin.1) aplicndu-se n mod
corespunztor.

Art. 393. Nulitatea unei hotrri nu poate Ii cerut dect prin
cile de atac prevzute de lege, aIar de cazul cnd legea prevede n mod
expres altIel.

Capitolul III
Unele incidente procedurale

Sec(iunea 1
Renun(area la judecat


Art. 394. 1) Reclamantul poate s renunte oricnd la
judecat, n tot sau n parte, Iie verbal n sedint de judecat, Iie prin
cerere scris.
2) Cererea se Iace personal sau prin mandatar cu procur

107







Luarea
interogatori
u-lui
persoanelor
juridice




Luarea
interogatori
u-lui pr(ii
domiciliate
n
strintate



Luarea
interogatori
u- lui prin
judector
delegat sau
comisie
rogatorie



Neprezentar
ea la
interogato-
riu yi
refuzul de a
rspunde



special.
3) Dac renuntarea s-a Icut dup comunicarea cererii de
chemare n judecat, instanta, la cererea prtului, va obliga pe reclamant
la cheltuielile de judecat pe care prtul le-a Icut.
4) Dac reclamantul renunt la judecat la primul termen la
care prtile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se
poate Iace dect cu acordul expres sau tacit al celeilalte prti. Dac
prtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declar c renunt
la judecat, instanta va acorda prtului un termen pn la care s si
exprime pozitia Iat de cererea de renuntare. Lipsa unui rspuns pn la
termenul acordat se considera acord tacit la renuntare.
5) Cnd renuntarea la judecat se Iace n apel sau n cile
extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va dispune si
anularea, n tot sau n parte, a hotrrii sau, dup caz, a hotrrilor
pronuntate n cauz.
6) Renuntarea la judecat se constat prin hotrre supus
recursului, care va Ii judecat de instanta ierarhic superioar celei care a
luat act de renuntare. Cnd renuntarea are loc n Iata unei sectii a naltei
Curti de Casatie si Justitie, recursul se judec de Completul de 9
judectori.

Art. 395. - 1) Renuntarea la judecat a unuia dintre reclamanti
nu este opozabil celorlalti reclamanti.
2) Renuntarea produce eIecte numai Iat de prtile n privinta
crora a Iost Icut si nu aIecteaz cererile incidentale care au caracter de
sine stttor.


Sec(iunea a 2-a
Renun(area la dreptul pretins


Art. 396. 1) Reclamantul poate, n tot cursul procesului, s
renunte la nsusi dreptul pretins, dac poate dispune de acesta, Ir a Ii
necesar acordul prtului.
2) n caz de renuntare la dreptul pretins, instanta pronunt o
hotrre prin care va respinge cererea n Iond, dispunnd si asupra
cheltuielilor de judecat.
3) Renuntarea se poate Iace att verbal n sedint,
consemnndu-se n ncheiere, ct si prin nscris autentic.

Art. 397. 1) Cnd renuntarea este Icut n instanta de apel,
hotrrea primei instante va Ii anulat n tot sau n parte, n msura
renuntrii, dispozitiile art. 396 aplicndu-se n mod corespunztor.

108






Condi(ii de
admisibilitat
e







Solu(ionare
a
cererii














Regimul
cilor de
atac




Administrar
ea probelor
asigurate

2) Cnd renuntarea este Icut n cile extraordinare de atac, vor
Ii anulate hotrrile pronuntate n cauz, dispozitiile art. 396 aplicndu-
se n mod corespunztor.

Art. 398. - Hotrrea este supus recursului, care se judec de
instanta ierarhic superioar celei care a luat act de renuntarea la dreptul
pretins. Cnd renuntarea are loc n Iata unei sectii a naltei Curti de
Casatie si Justitie, recursul se judec de Completul de 9 judectori.


Sec(iunea a 3-a
Suspendarea procesului


Art. 399. 1) Judectorul va suspenda judecata:
1. cnd amndou prtile o cer;
2. cnd niciuna din prti, legal citate, nu se nItiseaz la strigarea
cauzeiCu toate acestea, cauza se judec dac reclamantul sau prtul au
cerut n scris judecarea n lips.
2)Cererea de judecat n lips produce eIecte numai la instanta
n Iata creia a Iost Iormulat.

Art. 400. 1) Judecarea cauzelor se suspend de drept:
1. prin decesul uneia din prti, pn la introducerea n cauz a
mostenitorilor, aIar de cazul cnd partea interesat cere termen pentru
introducerea n judecat a acestora;
2. prin interdictia judectoreasc sau punerea sub curatel a unei
prti, pn la numirea tutorelui sau curatorului;
3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre
prti, survenit cu mai putin de 15 zile nainte de ziua nItisrii, pn la
numirea unui nou reprezentant sau mandatar;
4. prin ncetarea Iunctiei tutorelui sau curatorului, pn la numirea
unui nou tutore sau curator;
5. cnd persoana juridic este dizolvat, pn la desemnarea
lichidatorului;
6. prin deschiderea procedurii insolventei, n temeiul unei hotrri
judectoresti deIinitive, dac debitorul trebuie reprezentat, pn la
numirea administratorului ori lichidatorului judiciar;
7. n cazul n care instanta Iormuleaz o cerere de pronuntare a
unei hotrri preliminare adresat Curtii de Justitie a Comunittilor
Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se ntemeiaz Uniunea
European;
8. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Cu toate acestea, Iaptele artate la alin. 1) nu mpiedic

109


Puterea
doveditoare








Constatarea
de urgen( a
unei stri de
fapt

















Dispozi(ii
speciale









pronuntarea hotrrii, dac ele au survenit dup nchiderea dezbaterilor.

Art. 401. 1) Instanta poate suspenda judecata:

1. cnd dezlegarea cauzei depinde, n tot sau n parte, de existenta
sau inexistenta unui drept care Iace obiectul unei alte judecti;
2. cnd s-a nceput urmrirea penal pentru o inIractiune care ar
avea o nrurire hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz s se dea, dac
legea nu prevede altIel.
3. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Suspendarea va dura pn cnd hotrrea pronuntat n cauza
care a provocat suspendarea a devenit deIinitiv.

Art. 402. 1) Asupra suspendrii judecrii procesului instanta
se va pronunta prin ncheiere care poate Ii atacat cu recurs n mod
separat, la instanta ierarhic superioar. Cnd suspendarea a Iost dispus
de nalta Curte de Casatie si Justitie recursul se judec de Completul de 9
judectori.
2) Recursul se poate declara ct timp dureaz suspendarea
cursului judecrii procesului, att mpotriva ncheierii prin care s-a
dispus suspendarea, ct si mpotriva ncheierii prin care s-a dispus
respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.

Art. 403. - Judecata cauzei suspendate se reia:
1. prin cererea de redeschidere Icut de una din prti, cnd
suspendarea s-a dispus prin nvoirea prtilor sau din cauza lipsei lor;
2. prin cererea de redeschidere a procesului, Icut cu artarea
mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de
mandatarul deIunct, a noului mandatar sau, dup caz, a prtii interesate, a
lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, n
cazurile prevzute de art. 400 alin. 1) pct. 1-6;
3. n cazurile prevzute de art. 400 alin. 1) pct. 7, dup
pronuntarea hotrrii de ctre Curtea de Justitie a Comunittilor
Europene;
4. prin alte modalitti prevzute de lege.





Sec(iunea a 4-a
Perimarea cererii


Art. 404. 1) Orice cerere de chemare n judecat, contestatie,

110




Domeniu de
aplicare



Obliga(ia
instan(ei



Conven(ia
pr(ilor
















Desfyurare
a yedin(ei de
judecat


Msuri
luate de
instan(




apel, recurs, revizuire si orice alt cerere de reIormare sau de retractare
se perim de drept, chiar mpotriva incapabililor, dac a rmas n
nelucrare din motive imputabile prtii, timp de 6 luni.
2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedur
ndeplinit de prti sau de instant.
3) Nu constituie cauze de perimare cazurile cnd actul de
procedura trebuia eIectuat din oIiciu, precum si cele cnd din motive care
nu sunt imputabile prtii cererea n-a ajuns la instanta competent sau nu
se poate Iixa termen de judecat.

Art. 405. - Perimarea se ntrerupe prin ndeplinirea unui act de
procedur Icut n vederea judecrii procesului de ctre partea care
justiIic un interes.

Art. 406. 1) Cursul perimrii este suspendat ct timp dureaz
suspendarea judectii, pronuntat de instant n cazurile prevzute de art.
401, precum si n alte cazuri stabilite de lege, dac suspendarea nu este
cauzat de lipsa de struint a prtilor n judecat.
2) n cazurile prevzute de art. 400, cursul perimrii este
suspendat timp de o lun de la data cnd s-au petrecut Iaptele care au
determinat suspendarea judectii, dac aceste Iapte s-au petrecut n cele
din urm 3 luni ale termenului de perimare.
3) Perimarea se suspend, de asemenea, pe timpul ct partea este
mpiedicat de a strui n judecat din cauza unor motive temeinic
justiIicate, precum si n alte cazuri expres prevzute de lege.

Art. 407. n cazul n care sunt mai multi reclamanti sau prti
mpreun, cererea de perimare sau actul de procedur ntreruptor de
perimare al unuia Ioloseste si celorlalti.


Art. 408. 1) Perimarea se constat din oIiciu sau la cererea
prtii interesate. Judectorul va cita de urgent prtile si va dispune
greIierului s ntocmeasc un reIerat asupra actelor de procedur n
legtur cu perimarea.
2) Perimarea poate Ii invocat si pe cale de exceptie n camera de
consiliu sau n sedint public.
3) Perimarea cererii de chemare n judecat nu poate Ii ridicat
pentru prima oar n instanta de apel.

Art. 409. 1) Dac instanta constat c perimarea nu a
intervenit, pronunt o ncheiere care poate Ii atacat odat cu Iondul
procesului.
2) Hotrrea care constat perimarea este supus recursului, la

111










Termenul
administrri
i probelor

















Programul
administrri
i probelor











instanta ierarhic superioar, n termen de 5 zile de la pronuntare. Cnd
perimarea se constat de o sectie a naltei Curti de Casatie si Justitie,
recursul se judec de Completul de 9 judectori.

Art. 410. 1) Perimarea lipseste de eIect toate actele de
procedur Icute n acea instant.
2) Cnd, ns, se Iace o nou cerere de chemare n judecat,
prtile pot Iolosi dovezile administrate n cursul judecrii cererii
perimate, n msura n care noua instant socoteste c nu este necesar
reIacerea lor.

Art. 411. - Orice cerere adresat unei instante si care a rmas n
nelucrare timp de 10 ani se perim de drept, chiar n lipsa unor motive
imputabile prtii. Dispozitiile art. 408 se aplic n mod corespunztor.



Capitolul IV
Hotrrile judectoreyti

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale

1. Denumirea, ntocmirea yi comunicarea hotrrii


Art. 412. - 1) Hotrrea prin care cauza este solutionat de
prima instant sau prin care aceasta se deznvesteste Ir a solutiona
cauza se numeste sentint.
2) Hotrrea prin care instanta se pronunt asupra apelului,
recursului si recursului n interesul legii, precum si hotrrea pronuntat
ca urmare a anulrii n apel a hotrrii primei instante si retinerii cauzei
spre judecare ori ca urmare a rejudecrii cauzei n Iond dup casarea cu
retinere n recurs, se numeste decizie.
3) Hotrrea prin care instanta se pronunt asupra contestatiei n
anulare sau revizuirii se numeste, dup caz, sentint sau decizie.
4) Toate celelalte hotrri date de instant se numesc ncheieri,
dac legea nu prevede altIel.

Art. 413. - 1) Hotrrea va cuprinde:
a) partea introductiv, n care se vor Iace mentiunile prevzute de
art. 222 alin. 1) si alin. 2). Cnd dezbaterile au Iost consemnate ntr-o
ncheiere de sedint, partea introductiv a hotrrii va cuprinde numai
denumirea instantei, numrul dosarului, data, numele, prenumele si

112





Solu(ionare
a
incidentelor







nscrisuri
de(inute de
ter(i



Verificarea
nscrisurilor


Ascultarea
martorilor









Consemnare
a mrturiei






calitatea membrilor completului de judecat, numele si prenumele
greIierului, numele si prenumele procurorului dac a participat la
judecat, precum si mentiunea c celelalte date sunt artate n ncheiere.
b) considerentele, n care se vor arta obiectul cererii si sustinerile
pe scurt ale prtilor, expunerea situatiei de Iapt retinut de instant pe
baza probelor administrate, motivele de Iapt si de drept pe care se
ntemeiaz solutia, artndu-se att motivele pentru care s-au admis, ct
si cele pentru care s-au nlturat cererile prtilor;
c) dispozitivul, n care se va arta numele, prenumele, codul
numeric personal si domiciliul sau resedinta prtilor ori, dup caz,
denumirea, sediul, codul unic de nregistrare sau codul de identiIicare
Iiscal, numrul de nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere
n registrul persoanelor juridice si contul bancar, solutia dat tuturor
cererilor deduse judectii si cuantumul cheltuielilor de judecat acordate.
2) Dac hotrrea s-a dat n Iolosul mai multor reclamanti sau
mpotriva mai multor prti, se va arta ceea ce se cuvine Iiecrui
reclamant si la ce este obligat Iiecare prt ori, cnd este cazul, dac
drepturile si obligatiile prtilor sunt solidare sau indivizibile.
3) n partea Iinal a dispozitivului se va arta dac hotrrea este
executorie, este supus unei ci de atac ori este deIinitiv, data
pronuntrii ei, mentiunea c s-a pronuntat n sedint public sau ntr-o
alt modalitate prevzut de lege, precum si semnturile judectorilor si
greIierului. Cnd hotrrea este supus apelului sau recursului se va arta
si instanta la care se depune cererea pentru exercitarea cii de atac.

Art. 414. - 1) Hotrrea se redacteaz de judectorul care a
solutionat procesul. Cnd completul a Iost compus din mai multi
judectori, presedintele l va putea desemna pe unul dintre acestia s
redacteze hotrrea.
2) n cazul n care unul dintre judectori a rmas n minoritate la
deliberare, el si va redacta opinia separat care va cuprinde expunerea
considerentelor, solutia pe care a propus-o si semntura acestuia. De
asemenea, judectorul care este de acord cu solutia, dar pentru
considerente diIerite, va redacta separat opinia concurent.
3) Hotrrea va Ii semnat de membrii completului de judecat si
de greIier.
4) Dac vreunul dintre judectori este mpiedicat s semneze
hotrrea, ea va Ii semnat n locul su de presedintele completului, iar
dac si acesta ori judectorul unic se aIl ntr-o astIel de situatie,
hotrrea se va semna de ctre presedintele instantei. Cnd mpiedicarea
priveste pe greIier, hotrrea se va semna de greIierul seI. n toate
cazurile se Iace mentiune pe hotrre despre cauza care a determinat
mpiedicarea.
5) Hotrrea se va redacta si semna n cel mult 30 de zile de la

113




Autentificar
ea mrturiei


Expertiza














Cercetarea
la fa(a
locului




Interogatori
ul





Incidente
privind
probele




pronuntare. Opinia separat a judectorului rmas n minoritate, precum
si, cnd este cazul, opinia concurent se redacteaz si se semneaz n
acelasi termen.
6) Hotrrea se va ntocmi n dou exemplare originale, din care
unul se ataseaz la dosarul cauzei, iar cellalt se va depune spre
conservare la dosarul de hotrri al instantei.

Art. 415. - 1) Hotrrea se va comunica din oIiciu prtilor, n
copie, chiar dac este deIinitiv. Comunicarea se va Iace de ndat ce
hotrrea a Iost redactat si semnat n conditiile legii.
2) Hotrrile deIinitive prin care s-a dispus eIectuarea unei
nscrieri n cartea Iunciar sau, dup caz, n alte registre publice, se vor
comunica din oIiciu si institutiei sau autorittii care tine acele registre.
3) Hotrrile deIinitive prin care s-a dispus anularea, n tot sau n
parte, a unui act notarial, se comunic din oIiciu notarului public
instrumentator, direct ori prin intermediul Camerei Notarilor Publici n
circumscriptia creia Iunctioneaz.

Art. 416. - Adugirile, schimbrile sau corecturile n cuprinsul

hotrrii vor trebui semnate de judectori, sub sanctiunea nelurii lor n
seam.



2. Efectele hotrrii judectoreyti


Art. 417. - Dup pronuntarea hotrrii instanta se deznvesteste si
niciun judector nu poate reveni asupra prerii sale.

Art. 418. 1) Hotrrea judectoreasc ce solutioneaz, n tot
sau n parte, Iondul procesului sau statueaz asupra unei exceptii
procesuale ori asupra oricrui alt incident are, de la pronuntare, autoritate
de lucru judecat cu privire la chestiunea transat.
2) Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si
considerentele pe care acesta se sprijin, inclusiv cele prin care s-a
rezolvat o chestiune litigioas.
3) Hotrrea judectoreasc prin care se ia o msur provizorie
nu are autoritate de lucru judecat asupra Iondului.
4) Cnd hotrrea este supus apelului sau recursului, autoritatea
de lucru judecat este provizorie.
5) Hotrrea atacat cu contestatia n anulare sau revizuire si
pstreaz autoritatea de lucru judecat pn ce va Ii nlocuit cu o alt
hotrre.

114

Concluziile
scrise









Alctuirea
dosarului






Depunerea
dosarului la
instan(

1udecarea
cauzei
















Dispozi(ii
aplicabile

Art. 419. - 1) Nimeni nu poate Ii chemat n judecat de dou ori
n aceeasi calitate, n temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect.
2) Oricare dintre prti poate opune lucrul anterior judecat ntr-un
alt litigiu, dac are legtur cu solutionarea acestuia din urm.

Art. 420. - Hotrrea judectoreasc are putere executorie, n
conditiile prevzute de lege.

Art. 421. - Hotrrea are Iorta probant a unui nscris autentic.

Art. 422. - 1) Hotrrea judectoreasc este obligatorie si
produce eIecte numai ntre prti si succesorii acestora.
2) Hotrrea este opozabil oricrei terte persoane atta timp ct
aceasta din urm nu Iace, n conditiile legii, dovada contrar.



Sec(iunea a 2-a
Hotrrile date n baza recunoayterii preten(iilor


Art. 423. 1) Cnd prtul a recunoscut n tot sau n parte
pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia din urm, va da o
hotrre n msura recunoasterii.
2) Dac recunoasterea este partial, judecata va continua cu
privire la pretentiile rmase nerecunoscute, instanta urmnd a pronunta o
nou hotrre asupra acestora.

Art. 424. - 1) Hotrrea prevzut la art. 423 poate Ii atacat
numai cu recurs, la instanta ierarhic superioar.
2) Cnd recunoasterea pretentiilor a Iost Icut naintea instantei
de apel, hotrrea primei instante va Ii anulat n msura recunoasterii,
dispunndu-se admiterea, n mod corespunztor, a cererii. Dispozitiile
art. 423 alin. 2) rmn aplicabile.


Sec(iunea a 3-a
Hotrrea prin care se ncuviin(eaz nvoiala pr(ilor


Art. 425. - 1) Prtile se pot nItisa oricnd n cursul judectii,
chiar Ir s Ii Iost citate, pentru a cere s se dea o hotrre care s
consIinteasc tranzactia lor.

115






Consilierii
juridici







Obiectul
dezbaterilor


Chestiunile
prealabile
dezbaterilor
n fond


Completare
a
sau
refacerea
unor probe

Deschiderea
dezbaterilor
n fond



Continuarea
dezbaterilor
n fond


nchiderea
dezbaterilor
2) Dac prtile se nItiseaz la ziua stabilit pentru judecat,
cererea pentru darea hotrrii va putea Ii primit chiar de un singur
judector.
3) Dac prtile se nItiseaz ntr-o alt zi, instanta va da
hotrrea n camera de consiliu.

Art. 426. - Tranzactia va Ii ncheiat n Iorm scris si va alctui
dispozitivul hotrrii.

Art. 427. - Hotrrea care consIinteste tranzactia intervenit ntre
prti poate Ii atacat, pentru motive procedurale, numai cu recurs la
instanta ierarhic superioar.

Art. 428. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n mod
corespunztor si n cazul n care tranzactia prtilor este urmarea
procedurii de mediere.


Sec(iunea a 4-a
ndreptarea, lmurirea yi completarea hotrrii


Art. 429. - 1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele,
calitatea si sustinerile prtilor sau cele de calcul, precum si orice alte
erori materiale cuprinse n hotrri sau ncheieri pot Ii ndreptate din
oIiciu sau la cerere.
2) Instanta se pronunt prin ncheiere dat n camera de consiliu.
Prtile vor Ii citate numai dac instanta socoteste c este necesar ca ele s
dea anumite lmuriri.
3) n cazul hotrrilor, ndreptarea se va Iace n ambele
exemplare ale hotrrii.

Art. 430. - 1) n cazul n care sunt necesare lmuriri cu privire
la ntelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii ori dac
acesta cuprinde dispozitii contradictorii, prtile pot cere instantei care a
pronuntat hotrrea s lmureasc dispozitivul sau s nlture dispozitiile
potrivnice.
2) Instanta va rezolva cererea de urgent, prin ncheiere dat n
camera de consiliu, cu citarea prtilor.
3) ncheierea se va atasa la hotrre, att n dosarul cauzei, ct si
n dosarul de hotrri al instantei.

Art. 431. - 1) Dac prin hotrrea dat instanta a omis s se
pronunte asupra unui capt de cerere principal sau accesoriu ori asupra

116
n fond














Deliberarea















Amnarea
pronun(rii









Solu(ionare
a cauzei
unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotrrii n
acelasi termen n care se poate declara, dup caz, apel sau recurs
mpotriva acelei hotrri, iar n cazul hotrrilor date n Iond dup
casarea cu retinere, n termen de 15 zile de la pronuntare.
2) Cererea se solutioneaz de urgent, cu citarea prtilor, prin
hotrre separat. Prevederile art. 430 alin. 3) se aplic n mod
corespunztor.
3) Dispozitiile prezentului articol se aplic si n cazul cnd
instanta a omis s se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor,
traductorilor, interpretilor sau aprtorilor, cu privire la drepturile lor.

Art. 432. - ndreptarea, lmurirea, nlturarea dispozitiilor
contradictorii sau completarea hotrrii nu poate Ii cerut pe calea
apelului sau recursului, ci numai n conditiile art. 429-431.

Art. 433. - ncheierile pronuntate n temeiul art. 429 si art. 430,
precum si hotrrea pronuntat potrivit art. 431, sunt supuse acelorasi ci
de atac ca si hotrrile n legtur cu care s-a solicitat, dup caz,
ndreptarea, lmurirea sau nlturarea dispozitiilor contradictorii ori
completarea.

Art. 434. - n cazul n care cererea de ndreptare, de lmurire sau
de completare a hotrrii a Iost admis, cheltuielile Icute de parte n
aceste cereri vor Ii suportate de stat, din Iondul constituit potrivit legii.
Cnd cererea a Iost respins, cheltuielile vor Ii suportate de parte potrivit
dreptului comun.


Sec(iunea a 5-a
Executarea provizorie


Art. 435. - 1) Hotrrile primei instante sunt executorii de drept
cnd au ca obiect:
1. stabilirea modului de exercitare a autorittii printesti, stabilirea
locuintei minorului, precum si modul de exercitare a dreptului de a avea
legturi personale cu minorul;
2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturile
juridice de munc, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii,
somerilor;
3. despgubiri pentru accidente de munc;
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau
alocatie pentru copii, precum si pensii acordate n cadrul asigurrilor
sociale;

117








Luarea
hotrrii












1udecata n
complet de
divergen(

















Repunerea
pe rol
5. despgubiri n caz de moarte sau vtmare a integrittii corporale
ori snttii, dac despgubirile s-au acordat sub Iorm de prestatii
bnesti periodice;
6. reparatii grabnice;
7. punerea sau ridicarea sigiliului ori Iacerea inventarului;
8. cereri privitoare la posesie, numai n ce priveste posesia;
9. hotrrile pronuntate n temeiul recunoasterii de ctre prt a
pretentiilor reclamantului, pronuntate n conditiile art. 423;
10. n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este
executorie.
2) Executarea hotrrilor prevzute la alin. 1) are caracter
provizoriu.
Art. 436. - 1) Instanta poate ncuviinta executarea provizorie a
hotrrilor privitoare la bunuri ori de cte ori va considera c msura este
necesar n raport cu temeinicia vdit a dreptului ori cu starea de
insolvabilitate a debitorului, precum si atunci cnd ar aprecia c neluarea
de ndat a acestei msuri este vdit prejudiciabil pentru creditor. n
aceste cazuri, instanta l va putea obliga pe creditor la plata unei
cautiuni, n conditiile art. 694 alin. 2) si 3).
2) Executarea provizorie nu se poate ncuviinta:
1. n materie de strmutare de hotare, desIiintare de constructii,
plantatii sau a oricror lucrri avnd o asezare Iix;
2. cnd prin hotrre se dispune intabularea unui drept sau radierea
lui din cartea Iunciar.
3) Cererea de executare provizorie se va putea Iace n scris,
precum si verbal n instant pn la nchiderea dezbaterilor.
4) Dac cererea a Iost respins de prima instant, ea poate Ii
Icut din nou n apel.

Art. 437. - 1) Suspendarea executrii provizorii va putea Ii
solicitat Iie prin cererea de apel, Iie distinct n tot cursul judectii n
apel.
2) Cererea se va depune la prima instant sau, dup caz, la
instanta de apel. n aceast din urm situatie, la cerere se va altura o
copie legalizat a dispozitivul hotrrii.
3) Cererea de suspendare se va judeca de ctre instanta de apel.
Dispozitiile art.694 alin. 6) sunt aplicabile.
4) Suspendarea va putea Ii ncuviintat numai cu plata unei
cautiuni al crei cuantum va Ii stabilit de instant n conditiile art. 694
alin. 2) si 3).
5) Pn la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea Ii
ncuviintat provizoriu, prin ordonant presedintial, chiar nainte de
sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevzute la alin. 4).

118


ntocmirea
minutei






Pronun(are
a hotrrii

Data
hotrrii

Renun(area
la calea de
atac n fa(a
primei
instan(e






Nulitatea
hotrrii










Condi(ii

Sec(iunea a 6 - a
Cheltuielile de judecat


Art. 438. - 1) Cheltuielile de judecat constau n taxele
judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocatilor, ale
expertilor si ale specialistilor numiti n conditiile art. 318 alin. 3),
sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de
necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, dac este
cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna
desIsurare a procesului.
2) Instanta poate, chiar si din oIiciu, s reduc motivat, partea
din cheltuielile de judecat reprezentnd onorariul avocatilor, atunci cnd
acesta este vdit disproportionat n raport cu valoarea sau complexitatea
cauzei ori cu activitatea desIsurata de avocat, tinnd seama si de
circumstantele cauzei. Msura luat de instant nu va avea niciun eIect
asupra raporturilor dintre avocat si clientul su.
3) Dispozitiile alin. 2) se aplic n mod corespunztor la plata
expertilor judiciari si a specialistilor numiti n conditiile art. 318 alin. 3).
4) Nu vor putea Ii, ns, micsorate cheltuielile de judecat avnd
ca obiect plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, precum si
plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. 1).

Art. 439. - Partea care pretinde cheltuieli de judecat trebuie s
Iac, n conditiile legii, dovada existentei si ntinderii lor, cel mai trziu
la data nchiderii dezbaterilor asupra Iondului cauzei.

Art. 440. 1) Partea care pierde procesul va Ii obligat, la cererea

prtii care a cstigat, s i plteasc acesteia cheltuieli de judecat.
2) Cnd cererea a Iost admis numai n parte, judectorii vor
stabili msura n care Iiecare dintre prti poate Ii obligat la plata
cheltuielilor de judecat. Dac este cazul, judectorii vor putea dispune
compensarea cheltuielilor de judecat.

Art. 441. Prtul care a recunoscut, la primul termen de judecat
la care prtile sunt legal citate, pretentiile reclamantului nu va putea Ii
obligat la plata cheltuielilor de judecat, cu exceptia cazului n care,
prealabil pornirii procesului, a Iost pus n ntrziere de ctre reclamant
sau se aIla de drept n ntrziere.

Art. 442. Dac n cauz sunt mai multi reclamanti sau mai
multi prti, ei vor putea Ii obligati s plteasc cheltuielile de judecat
n mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu pozitia lor n proces sau

119
























Efectele
renun(rii









Renun(area
n prima
instan(a






cu natura raportului juridic existent ntre ei.






Titlul II
Cile de atac

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 443. Calea ordinar de atac este apelul, iar cile
extraordinare de atac sunt recursul, contestatia n anulare si revizuirea.

Art. 444.1) Hotrrea judectoreasc este supus numai cilor

de atac prevzute de lege, n conditiile si termenele stabilite de aceasta,
indiIerent de mentiunile din dispozitivul ei.
2) Mentiunea inexact din cuprinsul hotrrii cu privire la calea
de atac deschis contra acesteia nu are niciun eIect asupra dreptului de a
exercita calea de atac prevzut de lege.
3) Dac instanta respinge ca inadmisibil calea de atac exercitat
de partea interesat n considerarea dispozitiilor alin. 2), hotrrea
pronuntat de instanta de control judiciar va Ii comunicat, din oIiciu,
tuturor prtilor care au luat parte la judecata n care s-a pronuntat
hotrrea atacat. De la data comunicrii ncepe s curg, dac este
cazul, termenul pentru exercitarea cii de atac prevzute de lege.

Art. 445. Cile de atac pot Ii exercitate numai de prtile aIlate
n proces care justiIic un interes, aIar de cazul n care, potrivit legii,
acest drept l au si alte organe sau persoane.

Art. 446. 1) Cile extraordinare de atac nu pot Ii exercitate,

atta timp ct este deschis calea de atac a apelului.
2) n cazul hotrrilor susceptibile de apel, dac acesta nu a Iost
exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotrre
susceptibil de apel poate Ii atacat, nuntrul termenului de apel, direct
cu recurs, la instanta care ar Ii Iost competent s judece recursul
mpotriva hotrrii date n apel, dac prtile consimt expres, prin nscris
autentic sau prin declaratie verbal, dat n Iata instantei a crei hotrre
se atac si consemnat ntr-un proces-verbal. n acest caz recursul poate
Ii exercitat numai pentru nclcarea sau aplicarea gresit a normelor de

120

Renun(area
n cile de
atac






Ci de atac










Suspendare
a
voluntar






Suspendare
a
de drept











drept material.
3) Cile extraordinare de atac pot Ii exercitate si concomitent, n
conditiile legii.

Art. 447. 1) O cale de atac poate Ii exercitat mpotriva unei
hotrri numai o singur dat, daca legea prevede acelasi termen de
exercitare pentru toate motivele existente la data declarrii acelei ci de
atac.
2) Dac prin aceeasi hotrre au Iost solutionate si cereri
accesorii, hotrrea este supus n ntregul ei cii de atac prevzute de
lege pentru cererea principal.
3) n cazul n care prin aceeasi hotrre au Iost solutionate mai
multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse
apelului, iar altele recursului, hotrrea n ntregul ei este supus
apelului. Hotrrea dat n apel este supus recursului.
4) Dac hotrrea cu privire la o cerere principal sau incidental
nu este supus nici apelului si nici recursului, solutia cu privire la
celelalte cereri este supus cilor de atac n conditiile legii.
5) n cazurile prevzute la alin. 2)-4), termenul de apel sau,
dup caz, de recurs este cel de drept comun, chiar dac prin legi speciale
se prevede altIel.

Art. 448. - 1) Calea de atac se ndreapt mpotriva solutiei

cuprinse n dispozitivul hotrrii.
2) Cu toate acestea, n cazul n care calea de atac vizeaz numai
considerentele hotrrii prin care s-au dat dezlegri unor probleme de
drept ce nu au legtur cu judecata acelui proces sau care sunt gresite ori
cuprind constatri de Iapt ce prejudiciaz partea, instanta, admitnd calea
de atac, va nltura acele considerente si le va nlocui cu propriile
considerente, mentinnd solutia cuprins n dispozitivul hotrrii atacate.

Art. 449. Prtile pot solicita instantei legal nvestite cu
solutionarea unei ci de atac s ia act de ntelegerea lor cu privire la
solutionarea litigiului. Dispozitiile art. 425-428 se aplic n mod
corespunztor.

Art. 450. - 1) Achiesarea la hotrre reprezint renuntarea unei
prti la calea de atac pe care o putea Iolosi ori pe care a exercitat-o deja
mpotriva tuturor sau a anumitor solutii din respectiva hotrre.
2) Achiesarea, atunci cnd este conditionat, nu produce eIecte
dect dac este acceptat expres de partea advers.
3) Dispozitiile art. 392 rmn aplicabile.

Art. 451. 1) Achiesarea poate Ii expres sau tacit, total ori

121













Suspendare
a
facultativ









Hotrrea
de
suspendare









Reluarea
judecrii
procesului




partial.
2) Achiesarea expres se Iace de parte prin act autentic sau prin
declaratie verbal n Iata instantei ori de mandatarul su n temeiul unei
procuri speciale.
3) Achiesarea tacit poate Ii dedus numai din acte sau Iapte
precise si concordante care exprim intentia cert a prtii de a-si da
adeziunea la hotrre.
4) Achiesarea poate Ii total, dac priveste hotrrea n ntregul ei
sau, dup caz, partial, dac priveste numai o parte din hotrrea
respectiv.

Art. 452. - Msurile de administrare judiciar nu pot Iace
obiectul niciunei ci de atac.


Capitolul II
Apelul


Art. 453. 1) Hotrrile pronuntate n prim instant pot Ii
atacate cu apel, dac legea nu prevede n mod expres altIel.
2) Sunt supuse apelului si hotrrile date n ultim instant dac,
potrivit legii, instanta nu putea s judece dect n prim instant.
3) Hotrrile date n ultim instant rmn neapelabile, chiar
dac n hotrre s-a artat c au Iost pronuntate n prim instant.
4) mpotriva ncheierilor premergtoare nu se poate Iace apel
dect odat cu Iondul, aIar de cazul cnd legea dispune altIel.

Art. 454.1) Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o

hotrre nu mai are dreptul de a Iace apel principal.
2) Partea care a executat partial hotrrea de prim instant, desi
aceasta nu era susceptibil de executare provizorie, nu mai are dreptul de
a Iace apel principal cu privire la dispozitiile executate.

Art. 455. 1) Termenul de apel este de 30 de zile de la
comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altIel.
2) Termenul de apel prevzut la alin. 1) curge de la comunicarea
hotrrii, chiar atunci cnd aceasta a Iost Icut odat cu ncheierea de
ncuviintare a executrii silite.
3) Dac o parte Iace apel nainte de comunicarea hotrrii,
aceasta se socoteste comunicat la data depunerii cererii de apel.
4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea
hotrrii, n aIar de cazurile n care procurorul a participat la judecarea
cauzei, cnd termenul de apel curge de la comunicarea hotrrii.

122
















Cererile
supuse
perimrii









ntrerupere
a cursului
perimrii

Suspendare
a cursului
perimrii









5) Termenul de apel suspend executarea hotrrii de prim
instant, cu exceptia cazurilor anume prevzute de lege. n aceleasi
conditii, executarea se suspend dac apelul a Iost exercitat n termen.

Art. 456. 1) Termenul de apel se ntrerupe prin moartea prtii
care are interes s Iac apel. n acest caz se Iace din nou o singur
comunicare a hotrrii, la cel din urm domiciliu al prtii, pe numele
mostenirii, Ir s se arate numele si calitatea Iiecrui mostenitor.
2) Termenul de apel va ncepe s curg din nou de la data
comunicrii prevzute la alin. 1). Pentru mostenitorii incapabili, cei cu
capacitate restrns sau dispruti ori n caz de mostenire vacant,
termenul va curge din ziua n care se va numi tutorele, curatorul sau
administratorul provizoriu, dup caz.
3) Apelul nu constituie prin el nsusi un act de acceptare a
mostenirii.
4) Termenul de apel se ntrerupe si prin moartea mandatarului
cruia i s-a Icut comunicarea. n acest caz se va Iace o nou comunicare
prtii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va ncepe s curg din nou de
la aceast dat.

Art. 457. - 1) Cererea de apel va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal domiciliul sau
resedinta prtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor,
precum si, dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de identiIicare
Iiscal, numrul de nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere
n registrul persoanelor juridice si contul bancar. Dac apelantul locuieste
n strintate, va arta si domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i
se Iac toate comunicrile privind procesul;
b) indicarea hotrrii atacate;
c) motivele de Iapt si de drept pe care se ntemeiaz apelul;
d) probele invocate n sustinerea apelului;
e) semntura.
2) La cererea de apel se va atasa dovada achitrii taxelor de
timbru.
3) Cerintele de la alin. 1) lit. b) si e), ca si cele de la alin. 2),
sunt prevzute sub sanctiunea nulittii, iar cele de la alin. 1) lit. c) si d)
sub sanctiunea decderii. Lipsa semnturii poate Ii mplinit n conditiile
art. 185 alin. 2), iar lipsa dovezii achitrii taxei de timbru poate Ii
complinit pn la primul termen de judecat la care partea a Iost legal
citat n apel.
4) Cnd dovezile propuse sunt martori sau nscrisuri neartate la
prima instant, se vor aplica n mod corespunztor dispozitiile art. 183
lit. e).
5) n cazul n care termenul pentru exercitarea apelului curge de

123


Efectele
cererii
asupra
coparticipan
(i-lor

Procedura
perimrii







Hotrrea
de perimare







Efectele
perimrii





Perimarea
instan(ei









la un alt moment dect comunicarea hotrrii, motivarea apelului se va
Iace ntr-un termen de aceeasi durat, care curge, ns, de la data
comunicrii hotrrii.

Art. 458. 1) Apelul si, cnd este cazul, motivele de apel, se
depun la instanta a crei hotrre se atac, sub sanctiunea nulittii.
2) Dispozitiile art. 184 sunt aplicabile n mod corespunztor.
3) n cazul n care cererea de apel nu ndeplineste conditiile
prevzute de lege, presedintele instantei care primeste cererea de apel va
stabili lipsurile si i va cere apelantului s completeze sau s modiIice
cererea de ndat, dac este prezent si este posibil, sau n scris, dac
apelul a Iost trimis prin post, Iax sau curier. Completarea sau
modiIicarea cererii se va Iace nuntrul termenului de apel. Dac
presedintele apreciaz c intervalul rmas pn la expirarea termenului
de apel nu este suIicient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de
la expirarea termenului de apel n care s se depun completarea sau
modiIicarea cererii.
4) Dispozitiile alin. 3) se aplic n mod corespunztor si n
cazul n care motivele de apel se depun separat de cerere.
5) Dup primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel,
presedintele instantei care a pronuntat hotrrea atacat va dispune
comunicarea lor intimatului, mpreun cu copiile certiIicate de pe
nscrisurile alturate si care nu au Iost nItisate la prima instant,
punndu-i-se n vedere obligatia de a depune la dosar ntmpinare n
termen de cel mult 15 zile de la data comunicrii.
6) Instanta la care s-a depus ntmpinarea o comunic de ndat
apelantului, punndu-i-se n vedere obligatia de a depune la dosar
rspunsul la ntmpinare n termen de cel mult 10 zile de la data
comunicrii. Intimatul va lua cunostint de rspunsul la ntmpinare din
dosarul cauzei.
7) Presedintele, dup mplinirea termenului de apel pentru toate
prtile, precum si a termenelor prevzute la alin. 5) si 6), va nainta
instantei de apel dosarul, mpreun cu apelurile Icute, ntmpinarea,
rspunsul la ntmpinare si dovezile de comunicare a acestor acte,
potrivit alin. 5) si alin. 6).
8) Dac s-au Iormulat att apel ct si cereri potrivit art. 429-431,
dosarul nu va Ii trimis instantei de apel dect dup mplinirea termenului
de apel privind hotrrile date asupra acestor din urm cereri.
Dispozitiile alin. 5)-7) se aplic n mod corespunztor.

Art. 459. - 1) Intimatul este n drept, dup mplinirea
termenului de apel, s Iormuleze apel n scris, n cadrul procesului n
care se judec apelul Icut de partea potrivnic, printr-o cerere proprie
care s tind la schimbarea hotrrii primei instante.

124





Denumirea
hotrrilor













Con(inutul
hotrrii






















2) Dac apelantul principal si retrage apelul sau dac acesta
este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu
implic cercetarea Iondului, apelul incident prevzut la alin. 1) rmne
Ir eIect.

Art. 460. - n caz de coparticipare procesual, precum si atunci
cnd la prima instant au intervenit terte persoane n proces, intimatul
este n drept, dup mplinirea termenului de apel, s declare n scris apel
mpotriva altui intimat sau a unei persoane care a Iigurat n prim
instant si care nu este parte n apelul principal, dac acesta din urm ar
Ii de natur s produc consecinte asupra situatiei sale juridice n proces.
Dispozitiile art. 459 alin. 2) se aplic n mod corespunztor.

Art. 461. 1) Apelul incident si apelul provocat se depun de
ctre intimat odat cu ntmpinarea la apelul principal, Iiind aplicabile
prevederile art. 458 alin. 6).
2) Apelul provocat se comunic si intimatului din acest apel,
prevzut la art. 460, acesta Iiind dator s depun ntmpinare n termenul
prevzut de art. 458 alin. 6), care se aplic n mod corespunztor. Cel
care a exercitat apelul provocat va lua cunostint de ntmpinare de la
dosarul cauzei.

Art. 462. 1)

Presedintele instantei de apel, ndat ce primeste
dosarul, va lua, prin rezolutie, msuri n vederea stabilirii aleatorii a
completului si a termenului de judecat, dup care se va Iace citarea
prtilor.
2) Primul termen de judecat va Ii de cel mult 20 de zile de la
data rezolutiei. Dispozitiile art. 190 alin. 4)-6) se aplic n mod
corespunztor.
3) Apelurile principale, incidente si provocate Icute mpotriva
aceleiasi hotrri vor Ii repartizate la acelasi complet de judecat. Cnd
apelurile au Iost repartizate la complete deosebite, ultimul complet
nvestit va dispune pe cale administrativ trimiterea apelului la completul
cel dinti nvestit.

Art. 463. 1) Apelul exercitat n termen provoac o nou
judecat asupra Iondului, instanta de apel statund att n Iapt, ct si n
drept.
2) n cazul n care apelul nu se motiveaz ori motivarea apelului
sau ntmpinarea nu cuprind motive, mijloace de aprare sau dovezi noi,
instanta de apel se va pronunta, n Iond, numai pe baza celor invocate la
prima instant.
3) Prin apel este posibil s nu se solicite judecata n Iond sau
rejudecarea, ci anularea hotrrii de prim instant si respingerea ori

125











Redactarea
yi semnarea
hotrrii
























Comunicare
a hotrrii




anularea cererii de chemare n judecat ca urmare a invocrii unei
exceptii sau trimiterea dosarului la instanta competenta.

Art. 464. - 1) Instanta de apel va proceda la rejudecarea
Iondului n limitele stabilite, expres sau implicit, de ctre apelant,
precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din
hotrre care a Iost atacat.
2) Devolutiunea va opera cu privire la ntreaga cauz atunci
cnd apelul nu este limitat la anumite solutii din dispozitiv, ori atunci
cnd se tinde la anularea hotrrii sau dac obiectul litigiului este
indivizibil.

Art. 465. 1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual
stabilit n Iata primei instante.
2) Prtile nu se vor putea Iolosi naintea instantei de apel de alte
motive, mijloace de aprare si dovezi dect cele invocate la prima
instant sau artate n motivarea apelului ori n ntmpinare. Instanta de
apel poate ncuviinta si administrarea probelor a cror necesitate rezult
din dezbateri.
3) n apel nu se poate schimba calitatea prtilor, cauza sau
obiectul cererii de chemare n judecat si nici nu se pot Iormula pretentii
noi.
4) Prtile pot ns s expliciteze pretentiile care au Iost cuprinse
implicit n cererile sau aprrile adresate primei instante.
5) Se vor putea cere, de asemenea, dobnzi, rate, venituri ajunse
la termen si orice alte despgubiri ivite dup darea hotrrii primei
instante si va putea Ii invocatcompensatia legal.

Art. 466. 1) Instanta de apel va veriIica, n limitele cererii de
apel, stabilirea situatiei de Iapt si aplicarea legii de ctre prima instant.
Motivele de ordine public pot Ii invocate si din oIiciu.
2) Instanta de apel va putea dispune reIacerea sau completarea
probelor administrate la prima instant, n cazul n care consider c sunt
necesare pentru solutionarea cauzei, precum si administrarea probelor
noi propuse n conditiile art. 465 alin. 2).

Art. 467. 1) Instanta de apel poate pstra hotrrea atacat,
situatie n care dup caz, va respinge, va anula apelul ori va constata
perimarea lui.
2) n caz de admitere a apelului, instanta poate anula ori, dup
caz, schimba n tot sau n parte hotrrea apelat.
3) n cazul n care se constat c, n mod gresit, prima instant a
solutionat procesul Ir a intra n judecata Iondului ori judecata s-a Icut
n lipsa prtii care nu a Iost legal citat, instanta de apel va anula

126







Adugirile,
schimbrile
sau
corecturile






Deznvestire
a instan(ei

Autoritatea
de lucru
judecat














Efectele
lucrului
judecat



hotrrea atacat si va judeca procesul, evocnd Iondul. Cu toate acestea,
instanta de apel va anula hotrrea atacat si va trimite cauza spre
rejudecare primei instante sau altei instante egale n grad cu aceasta din
aceeasi circumscriptie, n cazul n care prtile au solicitat n mod expres
luarea acestei msuri prin cererea de apel ori prin ntmpinare; trimiterea
spre rejudecare poate Ii dispus o singur dat n cursul procesului.
Dezlegarea dat problemelor de drept de ctre instanta de apel, ca si
necesitatea administrrii unor probe sunt obligatorii pentru judectorii
Iondului.
4) Dac prima instant s-a declarat competent, iar instanta de
apel stabileste c a Iost necompetent va anula hotrrea atacat si va
trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu
activitate jurisdictional competent.
5) n cazul n care instanta de apel constat c ea are competenta
s judece n prim instant, va anula hotrrea atacat si va judeca n
Iond, pronuntnd o hotrre susceptibil, dup caz, de apel sau recurs.
6) Cnd se constat c exist un alt motiv de nulitate dect cel
prevzut la alin. 5), iar prima instant a judecat n Iond, instanta de apel
anulnd n tot sau n parte procedura urmat n Iata primei instante si
hotrrea atacat, va retine procesul spre judecare, pronuntnd o hotrre
susceptibil de recurs, dac este cazul.

Art. 468. 1) Apelantului nu i se poate crea n propria cale de
atac o situatie mai rea dect aceea din hotrrea atacat, aIar de cazul n
care el consimte expres la aceasta sau dac se invoc motive de ordine
public de drept material.
2) Motivele de ordine public de drept procesual nu pot atrage
nruttirea situatiei prtii n propria cale de atac, aIar de cazurile n
care legea prevede altIel.

Art. 469. Dispozitiile de procedur privind judecata n prim
instant se aplic si n instanta de apel, n msura n care nu sunt
potrivnice celor cuprinse n prezentul capitol.


Capitolul III
Cile extraordinare de atac

Sec(iunea 1
Recursul




Art. 470. 1) Hotrrile date n apel, cele date, potrivit legii,
Ir drept de apel, precum si alte hotrri n cazurile expres prevzute de

127

Puterea
executorie

For(a
probant

Obligativita
tea yi
opozabilita-
tea hotrrii









Cazuri

Calea
de atac

Condi(iile n
care se
poate lua
act de
lege sunt supuse recursului.
2) Nu sunt supuse recursului hotrrile pronuntate n cererile
prevzute de art. 89 pct.1 lit. a)-k), art. 90 pct.1 lit. d) si e), precum si alte
cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 500.000 lei inclusiv. De
asemenea, nu sunt supuse recursului hotrrile date de instantele de apel
n cazurile n care legea prevede c hotrrile de prim instant sunt
supuse numai apelului.
3) Recursul urmreste s supun naltei Curti de Casatie si
Justitie examinarea, n conditiile legii, a conIormittii hotrrii atacate
cu regulile de drept aplicabile.
4) n cazurile anume prevzute de lege, recursul se solutioneaz
de ctre instanta ierarhic superioar celei care a pronuntat hotrrea
atacat. Dispozitiile alin. 3) se aplic n mod corespunztor.

Art. 471. 1) Recursul suspend de drept executarea hotrrii
n cauzele privitoare la strmutarea de hotare, desIiintarea de constructii,
plantatii sau a oricror lucrri avnd o asezare Iix, precum si n cazurile
anume prevzute de lege.
2) La cererea recurentului Iormulat n conditiile art. 79 alin. 2)
si 3), instanta sesizat cu judecarea recursului poate dispune, motivat,
suspendarea hotrrii atacate cu recurs n alte cazuri dect cele la care se
reIer alin. 1). Cererea se depune direct la instanta de recurs, alturndu-
se copie certiIicat de pe cererea de recurs si dovada depunerii cautiunii
prevzute de art. 694. n cazul n care cererea se Iace nainte de
ajungerea dosarului la instanta de recurs, se va altura si o copie
legalizat de pe dispozitivul hotrrii atacate cu recurs.
3) Cererea se judec n camera de consiliu, cu citarea prtilor
prin agent procedural al instantei sau alt salariat al acesteia ori prin
modalittile prevzute de art. 143 alin. 4) si alin. 5), dup cum
urmeaz:
1. de un complet anume constituit, Iormat din 3 judectori, n
conditiile legii, n cazul n care cererea s-a depus nainte de ajungerea
dosarului la instanta de recurs;
2. de completul de Iiltru, dup ce acesta a Iost desemnat, n
cazurile prevzute de art. 480;
3. de completul care judec recursul pe Iond, n cazul n care s-a
Iixat termen n sedint public.
4) Termenul de judecat, pentru care se Iace citarea, se
stabileste astIel nct s nu treac mai mult de 10 zile de la primirea
cererii de suspendare.
5) Completul se pronunt, n cel mult 24 de ore de la judecat,
printr-o ncheiere motivat care poate Ii atacat cu recurs n mod separat,
n termen de 5 zile de la pronuntare. n termenul de recurs, se va Iace si
motivarea acestuia.

128
tranzac(ie





Forma
tranzac(iei

Calea
de atac

Domeniu de
aplicare

ndreptarea
hotrrii








Lmurirea
hotrrii yi
nlturarea
dispozi(iilor
contradictor
ii

Completare
6) Recursul se judec de un alt complet al instantei de recurs,
stabilit aleatoriu, n cel mult 10 zile de la nregistrarea cererii de recurs,
Ir a se parcurge procedura Iiltrului prevzut de art. 480. Pronuntarea
se Iace n termenul stabilit la alin. 5).
7) La judecata cererii de suspendare si, eventual, a recursului
prtile trebuie reprezentate de avocat sau, cnd este cazul, de consilier
juridic.
8) Pentru motive temeinice, instanta de recurs poate reveni
asupra suspendrii acordate, dispozitiile alin. 3)-7) aplicndu-se n mod
corespunztor.

Art. 472. 1) Termenul de recurs este de 30 zile de la
comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altIel. Dispozitiile art. 455
alin. 2)-4), precum si cele ale art. 456 se aplic n mod corespunztor.
2) Dac intimatul nu a invocat prin ntmpinare sau din dosar nu
reiese c recursul a Iost depus peste termen, el se va socoti n termen.

Art. 473. 1) Cererea de recurs va cuprinde urmtoarele
mentiuni:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtii n Iavoarea
creia se exercit recursul, numele, prenumele si domiciliul proIesional
al avocatului care Iormuleaz cererea, ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului
juridic care ntocmeste cererea. Prezentele dispozitii se aplic si n cazul
n care recurentul locuieste n strintate;
b) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta, ori dup caz,
denumirea si sediul intimatului;
c) indicarea hotrrii care se atac;
d) motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul si
dezvoltarea lor sau, dup caz, mentiunea c motivele vor Ii depuse printr-
un memoriu separat;
e) semntura prtii sau a mandatarului prtii n cazul prevzut de
art. 12 alin. 2), a avocatului sau, dup caz, a consilierului juridic.
2) La cererea de recurs se va atasa dovada achitrii taxei de
timbru, conIorm legii, precum si mputernicirea avocatial sau, dup caz,
delegatia consilierului juridic.
3) Mentiunile prevzute la alin. 1) lit. a) si lit. c)-e), ca si
cerintele de la alin. 2) sunt prevzute sub sanctiunea nulittii.

Art. 474. 1) Recursul se va motiva prin nssi cererea de
recurs, aIar de cazurile prevzute de art. 457 alin. 5), aplicabile si n
recurs.
2) n cazurile n care Ministerul Public a participat n proces, se
va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.

129
a hotrrii

Obligativita
tea
procedurii

Ci
de atac

Suportarea
cheltuielilor
de judecata

Executarea
provizorie
de drept

Art. 475. - 1) Casarea unor hotrri se poate cere, numai pentru
urmtoarele motive de nelegalitate:
1. cnd judecata s-a Icut de un judector ori asistent judiciar
incompatibil ori de un numr mai mic de judectori sau de asistenti
judiciari dect cel prevzut de lege sau atunci cnd greIierul a lipsit ori
procurorul nu a participat la judecat, desi legea prevedea obligativitatea
concluziilor sale;
2. cnd judectorul stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei a
Iost schimbat, cu nclcarea normelor aplicabile, pe parcursul judectii
ori dac hotrrea a Iost pronuntat de alt judector dect cel care a luat
parte la dezbaterea pe Iond a procesului;
3. cnd hotrrea a Iost dat cu nclcarea competentei de ordine
public a altei instante;
4. cnd instanta a depsit atributiile puterii judectoresti;
5. cnd, prin hotrrea dat, instanta a nclcat regulile de procedur
a cror nerespectare atrage sanctiunea nulittii;
6. cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau cnd
cuprinde motive contradictorii ori numai motive strine de natura
pricinii;
7. cnd sa nclcat autoritatea de lucru judecat;
8. cnd hotrrea a Iost dat cu nclcarea sau aplicarea gresit a
normelor de drept material.
2) Motivele prevzute la alin. 1) nu pot Ii primite dect dac ele
nu au putut Ii invocate pe calea apelului sau n cursul judecrii apelului
ori, desi au Iost invocate n termen, au Iost respinse sau instanta a omis
s se pronunte asupra lor.

Art. 476. 1) Recursul este nul dac nu a Iost motivat n
termenul legal, cu exceptia cazului prevzut n alin. 3).
2) Aceeasi sanctiune intervine n cazul n care motivele invocate
nu se ncadreaz n motivele de casare prevzute de art. 475.
3) Dac legea nu dispune altIel, motivele de casare care sunt de
ordine public pot Ii ridicate din oIiciu de ctre instant, chiar dup
mplinirea termenului de motivare a recursului, Iie n procedura de
Iiltrare, Iie n sedint public.

Art. 477. - 1) Recursul si, dac este cazul, motivele de casare se
depun la instanta a crei hotrre se atac, sub sanctiunea nulittii, n
conditiile prevzute de art. 79 alin. 3) si art. 80.
2) Dispozitiile art. 458 se aplic n mod corespunztor.
Termenul prevzut de art. 458 alin. 5) se dubleaz n cazul recursului.
ntmpinarea trebuie redactat si semnat de avocatul sau consilierul
juridic al intimatului, iar rspunsul la ntmpinare de avocatul sau

130

Executarea
provizorie
judectorea
sc

Suspendare
a executrii
provizorii

consilierul juridic al recurentului. Prin aceste acte de procedur se va

mentiona dac recurentul, respectiv intimatul este de acord ca recursul,
atunci cnd este admisibil n principiu, s Iie solutionat de ctre
completul de Iiltru prevzut de art. 480.
Art. 478. 1) Recursul incident si recursul provocat se pot
exercita, n cazurile prevzute de art. 459-460, care se aplic n mod
corespunztor. Dispozitiile art. 475 rmn aplicabile.
2) Prevederile art. 461 se aplic n mod corespunztor.

Art. 479. 1) n instanta de recurs nu se pot produce noi probe,
cu exceptia nscrisurilor noi, care pot Ii depuse, sub sanctiunea decderii,
odat cu cererea de recurs, respectiv odat cu ntmpinarea.
2) n cazul n care recursul urmeaz s Iie solutionat n sedint
public, pot Ii depuse si alte nscrisuri noi pn la primul termen de
judecat.

Art. 480.1) Cnd recursul este de competenta naltei Curti de

Casatie si Justitie, presedintele instantei sau presedintele de sectie,
primind dosarul de la instanta a crei hotrre se atac, va lua, prin
rezolutie, msuri n vederea stabilirii aleatorii a unui complet Iormat din
3 judectori, care va decide asupra admisibilittii n principiu a
recursului. Dispozitiile art. 462 alin. 3) sunt aplicabile.
2) Pe baza recursului, ntmpinrii, a rspunsului la ntmpinare
si a nscrisurilor noi, presedintele completului va ntocmi un raport
asupra admisibilittii n principiu a recursului sau va desemna un alt
membru al completului ori magistratul-asistent n acest scop. Raportul
trebuie ntocmit n cel mult 30 de zile de la repartizarea dosarului.
Raportorul nu devine incompatibil.
3) Raportul va veriIica dac recursul ndeplineste cerintele de
Iorm prevzute sub sanctiunea nulittii, dac motivele invocate se
ncadreaz n cele prevzute de art. 475, dac exist motive de ordine
public ce pot Ii invocate n conditiile art. 476 alin. 3) ori dac este vdit
neIondat. De asemenea, va arta, dac este cazul, jurisprudenta Curtii
Constitutionale, a naltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a
Drepturilor Omului si a instantelor comunitare, precum si pozitia
doctrinei n problemele de drept viznd dezlegarea dat prin hotrrea
atacat.
4) Dup analiza raportului n completul de Iiltru, acesta se
comunic de ndat prtilor care pot Iormula n scris un punct de vedere
asupra solutiei preconizate n termen de 10 zile de la comunicare. n lipsa
dovezii de comunicare a raportului completul nu va putea trece la
examinarea recursului potrivit alin. 5) si 6).
5) n cazul n care completul este n unanimitate de acord c
recursul nu ndeplineste cerintele de Iorm, c motivele de casare

131

Cuantumul
cheltuielilor
de
judecat



















Dovada
cheltuielilor
de judecat


Acordarea
cheltuielilor
de judecat
invocate si dezvoltarea lor nu se ncadreaz n cele prevzute de art. 475
sau c recursul este vdit neIondat, anuleaz sau, dup caz, respinge
recursul printr-o decizie motivat, pronuntat, Ir citarea prtilor, care
nu este supus niciunei ci de atac. Decizia se comunic prtilor.
6) Dac raportul apreciaz c recursul este admisibil si toti
membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune n recurs nu
este controversat sau Iace obiectul unei jurisprudente constante a naltei
Curti de Casare si Justitie, completul se poate pronunta asupra Iondului
recursului, Ir citarea prtilor, printr-o decizie deIinitiv, care se
comunic prtilor. n solutionarea recursului instanta va tine seama de
punctele de vedere ale prtilor Iormulate potrivit alin. 4).
7) n cazul n care recursul nu poate Ii solutionat potrivit alin.
5) sau alin. 6), completul va pronunta, Ir citarea prtilor, o ncheiere
de admitere n principiu a recursului si va trimite dosarul pentru
stabilirea aleatorie a altui complet si a termenului de judecat pe Iond a
recursului, cu citarea prtilor. Dac acest din urm complet, n
unanimitate, va aprecia c n mod gresit recursul a Iost declarat admisibil
n principiu, va Ii sesizat Completul de 9 judectori, care, cu citarea
prtilor, va decide printr-o hotrre deIinitiv.
8) Prin exceptie de la alin. 7), dac prtile au cerut n mod
expres judecarea n Iond a recursului de ctre completul de Iiltru, acesta
se va pronunta n Iond Ir citarea prtilor, printr-o decizie deIinitiv,
aIar de cazul n care apreciaz c este necesar ascultarea prtilor, cnd
va dispune citarea lor.

Art. 481. Dispozitiile de procedur privind judecata n prim
instant si n apel se aplic si n instanta de recurs, n msura n care nu
sunt potrivnice celor cuprinse n prezenta sectiune.

Art. 482. - 1) Presedintele va da mai nti cuvntul recurentului,
iar apoi intimatului.
2) Procurorul vorbeste cel din urm, aIar de cazul cnd este
recurent. Dac procurorul a pornit actiunea civil n care s-a pronuntat
hotrrea atacat cu recurs, procurorului i se va da cuvntul dup
recurent.

Art. 483. 1) n cazul n care recursul a Iost declarat admisibil
n principiu, instanta, veriIicnd toate motivele invocate si judecnd
recursul, l poate admite, l poate respinge sau anula ori poate constata
perimarea lui.
2) n caz de admitere a recursului, hotrrea atacat poate Ii
casat, n tot sau n parte.
3) nalta Curte de Casatie si Justitie, n caz de casare, trimite
cauza spre o nou judecat instantei care a pronuntat hotrrea casat ori,

132





Exonerarea
de plat a
prtului

Situa(ia mai
multor
reclaman(i
sau pr(i

Enumerare



Legalitatea
cii de atac









atunci cnd este cazul, primei instante, a crei hotrre este, de
asemenea, casat. Atunci cnd interesele bunei administrri a justitiei o
cer, cauza va putea Ii trimis oricrei alte instante de acelasi grad, cu
exceptia cazului casrii pentru lips de competent, cnd cauza va Ii
trimis instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictional
competent potrivit legii. n cazul n care casarea s-a Icut pentru c
instanta a depsit atributiile puterii judectoresti sau cnd s-a nclcat
autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibil.
4) nalta Curte de Casatie si Justitie hotrste asupra Iondului
pricinii n toate cazurile n care caseaz hotrrea atacat numai n scopul
aplicrii corecte a legii la mprejurri de Iapt ce au Iost deplin stabilite.
5) n cazul n care competenta de solutionare a recursului
apartine tribunalului sau curtii de apel si s-a casat hotrrea atacat,
rejudecarea procesului n Iond se va Iace de ctre instanta de recurs, Iie
la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situatie n care se
pronunt o singur decizie, Iie la un alt termen stabilit n acest scop.
6) Cu toate acestea, instantele prevzute la alin. 5) vor casa si ele
cu trimitere n cazul n care instanta a crei hotrre este atacat cu
recurs a solutionat procesul Ir a intra n judecata Iondului sau judecata
s-a Icut n lipsa prtii care a Iost nelegal citat att la administrarea
probelor, ct si la dezbaterea Iondului. n vederea rejudecrii, cauza se
trimite la instanta care a pronuntat hotrrea casat ori la alt instant de
acelasi grad cu aceasta, din aceeasi circumscriptie. Dispozitiile alin. 3)
se aplic n mod corespunztor n caz de necompetent, de depsire a
atributiilor puterii judectoresti si de nclcare a autorittii de lucru
judecat.
7) n cazul rejudecrii dup casare, cu retinere sau cu trimitere,
sunt admisibile orice probe prevzute de lege.

Art. 484. - Prin derogare de la prevederile art. 413 alin. 1) lit.

b), hotrrea instantei de recurs va cuprinde n considerente numai
motivele de casare invocate si analiza acestora, artndu-se de ce s-au
admis ori, dup caz, s-au respins. n cazul n care recursul se respinge
Ir a Ii cercetat n Iond ori se anuleaz sau se constat perimarea lui
hotrrea de recurs va cuprinde numai motivarea solutiei Ir a se evoca
si analiza motivelor de casare.

Art. 485. 1) Hotrrea casat nu are nicio putere.

2) Actele de executare sau de asigurare Icute n puterea unei
asemenea hotrri sunt desIiintate de drept, dac instanta de recurs nu
dispune altIel. Instanta va constata aceasta, din oIiciu, prin dispozitivul
hotrrii de casare.

Art. 486. 1)

n caz de casare, hotrrile instantei de recurs

133



Subiectele
cilor de
atac


Ordinea
exercitrii
cilor de
atac












Unicitatea
cii de atac


















asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judectorii
Iondului.
2) Cnd hotrrea a Iost casat pentru nerespectarea Iormelor
procedurale, judecata va rencepe de la actul anulat.
3) Dup casare, instanta de Iond va judeca din nou, n limitele
casrii si tinnd seama de toate motivele invocate naintea instantei a
crei hotrre a Iost casat.

Art. 487. La judecarea recursului, precum si la rejudecarea
procesului dup casarea hotrrii de ctre instanta de recurs, dispozitiile
art. 468 sunt aplicabile n mod corespunztor.


Sec(iunea a 2-a
Contesta(ia n anulare


Art. 488. - 1) Hotrrile deIinitive pot Ii atacate cu contestatie n
anulare atunci cnd contestatorul nu a Iost legal citat si nici nu a Iost
prezent la termenul cnd a avut loc judecata.
2) Hotrrile instantelor de recurs mai pot Ii atacate cu contestatie
n anulare atunci cnd:
1. hotrrea dat n recurs a Iost pronuntat de o instant
necompetent absolut sau cu nclcarea normelor reIeritoare la alctuirea
instantei si, desi se invocase exceptia corespunztoare, instanta de recurs
a respins-o ori a omis s se pronunte asupra ei;
2. dezlegarea dat recursului este rezultatul unei erori materiale;
3. instanta de recurs, respingnd recursul sau admitndu-l n parte,
a omis s cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent
n termen;
4. instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile
declarate n cauz.
3) Dispozitiile alin. 2) pct. 1, 2 si 4 se aplic n mod
corespunztor hotrrilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot Ii
atacate cu recurs.

Art. 489. - 1) Contestatia n anulare este inadmisibil dac
motivul prevzut la art. 488 alin. 1) putea Ii invocat pe calea apelului
sau a recursului.
2) Cu toate acestea, contestatia poate Ii primit n cazul n care
motivul a Iost invocat prin cererea de recurs dar instanta l-a respins
pentru c avea nevoie de veriIicri de Iapt incompatibile cu recursul sau
dac recursul, Ir vina prtii, a Iost respins Ir a Ii cercetat in Iond.
3) O hotrre mpotriva creia s-a exercitat contestatia n anulare

134
Partea din
hotrre
care poate fi
atacat







n(elegerea
pr(ilor n
cile de atac


Achiesarea
la hotrre






Felurile
achiesrii










Msurile de
administrar
e judiciar





nu mai poate Ii atacat de aceeasi parte cu o nou contestatie n anulare,
chiar dac se invoc alte motive.

Art.490. - 1) Contestatia se introduce la instanta a crei hotrre
se atac.
2) n cazul n care se invoc motive care atrag competente
diIerite, nu opereaz prorogarea competentei.

Art. 491. - 1) Contestatia poate Ii introdus n termen de 15 zile
de la data cnd contestatorul a luat cunostint de hotrre, dar nu mai
trziu de un an de la data cnd hotrrea a rmas deIinitiv.
2) Contestatia se motiveaz n termenul de 15 zile prevzut la alin.
1), sub sanctiunea nulittii acesteia.

Art. 492. - Instanta poate suspenda executarea hotrrii a crei
anulare se cere, sub conditia drii unei cautiuni. Dispozitiile art. 471 se
aplic n mod corespunztor.

Art.493. - 1) Contestatia n anulare se solutioneaz de urgent si
cu precdere, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile judectii
Iinalizate cu hotrrea atacat.
2)

ntmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin
5 zile naintea primului termen de judecat. Contestatorul va lua
cunostint de continutul acesteia de la dosarul cauzei.
3) Dac motivul de contestatie este ntemeiat, instanta va
pronunta o singur hotrre prin care va anula hotrrea atacat si va
solutiona cauza. Dac solutionarea cauzei la acelasi termen nu este
posibil, instanta va pronunta o hotrre de anulare a hotrrii atacate si
va Iixa termen n vederea solutionrii cauzei printr-o nou hotrre. n
acest ultim caz, hotrrea de anulare nu poate Ii atacat separat.
4) Hotrrea dat n contestatie n anulare este supus acelorasi
ci de atac ca si hotrrea atacat.


Sec(iunea a 3-a
Revizuirea


Art. 494. - 1) Revizuirea unei hotrri pronuntate asupra
Iondului sau care evoc Iondul poate Ii cerut dac:
1. s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a
pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult dect s-a cerut;
2. obiectul pricinii nu se aIl n Iiint;
3. un judector, martor sau expert, care a luat parte la judecat, a

135
Apelul
principal.
Obiect









Situa(ii n
care partea
nu poate
face apel
principal



Termenul
de apel















ntrerupere
a
termenului
de apel



Iost condamnat deIinitiv pentru o inIractiune privitoare la pricin sau
dac hotrrea s-a dat n temeiul unui nscris declarat Ials n cursul sau n
urma judectii, cnd aceste mprejurri au inIluentat solutia pronuntat n
cauz. n cazul n care constatarea inIractiunii nu se mai poate Iace
printr-o hotrre penal, instanta de revizuire se va pronunta mai nti, pe
cale incidental, asupra existentei sau inexistentei inIractiunii invocate.
n acest ultim caz, la judecarea cererii va Ii citat si cel nvinuit de
svrsirea inIractiunii;
4. un judector a Iost sanctionat disciplinar deIinitiv pentru
exercitarea Iunctiei cu rea-credint sau grav neglijent, dac aceste
mprejurri au inIluentat solutia pronuntat n cauz;
5. dup darea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri doveditoare,
retinute de partea potrivnic sau care nu au putut Ii nItisate dintr-o
mprejurare mai presus de vointa prtilor;
6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotrrea unei instante pe
care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere;
7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii si cei pusi
sub interdictie judectoreasc ori cei pusi sub curatel

nu au Iost aprati
deloc sau au Iost aprati cu viclenie de cei nsrcinati s i apere;
8. exist hotrri deIinitive potrivnice, date de instante de acelasi
grad sau de grade deosebite, n una si aceeasi pricin, ntre aceleasi
persoane, avnd aceeasi calitate;
9. partea a Iost mpiedicat s se nItiseze la judecat si s
nstiinteze instanta despre aceasta, dintr-o mprejurare mai presus de
vointa sa.
10. Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a
drepturilor sau liberttilor Iundamentale datorat unei hotrri
judectoresti, iar consecintele grave ale acestei nclcri continu s se
produc;
11. dup ce hotrrea a devenit deIinitiv, Curtea Constitutional s-
a pronuntat asupra exceptiei invocate n acea cauz, declarnd
neconstitutional prevederea care a Icut obiectul acelei exceptii.
2) Pentru motivele de revizuire prevzute la alin. 1) pct. 3, dar
numai n ipoteza judectorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii si
hotrrile care nu evoc Iondul.

Art. 495. - 1)

Cererea de revizuire se ndreapt la instanta care a
pronuntat hotrrea a crei revizuire se cere.
2) n cazul dispozitiilor art. 494 pct. 8, cererea de revizuire se va
ndrepta la instanta mai mare n grad Iat de instanta care a dat prima
hotrre. Dac una dintre instantele de recurs la care se reIer aceste
dispozitii este nalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se
va judeca de aceast instant.
3) n cazul n care se invoc motive care atrag competente

136











Cererea
de apel



























Depunerea
cererii de
apel

diIerite, nu va opera prorogarea competentei.

Art.496. 1)

Termenul de revizuire este de o lun si se va socoti:
1. n cazurile prevzute de art. 494 pct. 1, de la comunicarea
hotrrii, iar, n cazurile n care, potrivit legii, hotrrea nu se comunic,
de la pronuntare;
2. n cazul prevzut de art. 494 pct. 2, de la cel din urm act de
executare;
3. n cazurile prevzute de art. 494 pct. 3, din ziua n care partea a
luat cunostint de hotrrea instantei penale de condamnare a
judectorului, martorului sau expertului ori de hotrrea care a declarat
Ials nscrisul, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii deIinitive a
hotrrii penale. n lipsa unei astIel de hotrri, termenul curge de la data
cnd partea a luat cunostint de mprejurrile pentru care constatarea
inIractiunii nu se mai poate Iace printr-o hotrre penal, dar nu mai
trziu de trei ani de la data producerii acestora;
4. n cazul prevzut de art. 494 pct. 4, din ziua n care partea a luat
cunostint de hotrrea prin care a Iost sanctionat disciplinar deIinitiv
judectorul, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii deIinitive a
hotrrii de sanctionare disciplinar ;
5. n cazul prevzut la art. 494 pct. 5, din ziua n care s-au
descoperit nscrisurile ce se invoc;
6. n cazul prevzut de art. 494 pct. 6, din ziua n care partea a luat
cunostint de casarea, anularea sau schimbarea hotrrii pe care s-a
ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere, dar nu mai trziu de un an
de la data rmnerii deIinitive a hotrrii de casare, anulare sau
schimbare;
7. n cazurile prevzute de art. 494 pct. 7, din ziua n care statul ori
alt persoan de drept public a luat cunostint de hotrre, dar nu mai
trziu de un an de la data rmnerii deIinitive a acesteia; n cazul
minorilor, persoanelor puse sub interdictie judectoreasc sau sub
curatel termenul de revizuire este de 6 luni de la data la care cel
interesat a luat cunostint de hotrre, dar nu mai trziu de un an de la
dobndirea capacittii depline de exercitiu sau, dup caz, de la nlocuirea
tutorelui persoanei pus sub interdictie, de la ncetarea curatelei ori
nlocuirea curatorului,
8. n cazul prevzut de art. 494 pct. 8, de la data rmnerii
deIinitive a ultimei hotrri.
2) n cazul prevzut de art. 494 pct. 9, termenul de revizuire este de
15 zile si se socoteste de la ncetarea mpiedicrii.
3) Pentru motivele prevzute de art. 494 pct. 10 si 11, termenul este
de 3 luni de la data publicrii hotrrii Curtii Europene a Drepturilor
Omului, respectiv a deciziei Curtii Constitutionale n Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I.

137






































Apelul
incident




4) Revizuirea se motiveaz prin nssi cererea de declarare a cii de
atac sau nuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sanctiunea
nulittii.
5) Daca prin aceeasi cerere se invoc motive diIerite de revizuire,
prevederile alin. 3) se aplic n mod corespunztor pentru Iiecare motiv
n parte.

Art. 497. Instanta poate suspenda executarea hotrrii a crei

revizuire se cere, sub conditia drii unei cautiuni. Dispozitiile art. 471 se
aplic n mod corespunztor.

Art. 498. - 1) Cererea de revizuire se solutioneaz potrivit
dispozitiilor procedurale aplicabile judectii Iinalizate cu hotrrea
atacat.
2)

ntmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5
zile naintea primului termen de judecat. Revizuentul va lua cunostint
de continutul ntmpinrii de la dosarul cauzei.
3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la Iaptele
pe care se ntemeiaz.
4)

Dac instanta ncuviinteaz cererea de revizuire, ea va schimba,
n tot sau n parte, hotrrea atacat, iar n cazul hotrrilor deIinitive
potrivnice, ea va anula cea din urm hotrre. Se va Iace artare de
hotrrea dat n revizuire, n josul originalului hotrrii revizuite.
5) Hotrrea dat asupra revizuirii este supus cilor de atac
prevzute de lege pentru hotrrea revizuit.
6) Dac revizuirea s-a cerut pentru hotrri potrivnice calea de
atac este recursul. n cazul n care revizuirea a Iost solutionat de una
dintre sectiile naltei Curti de Casatie si Justitie recursul este de
competenta Completului de 9 judectori.


TITLUL III
Dispozi(ii privind asigurarea unei practici judiciare unitare

Capitolul I
Recursul n interesul legii


Art. 499. - Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitar a
legii de ctre toate instantele judectoresti, procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie, din oIiciu sau
la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al naltei Curti de
Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si
Avocatul Poporului au ndatorirea s cear naltei Curti de Casatie si

138




Apelul
provocat







Depunerea
apelului
incident yi a
celui
provocat





Pregtirea
judec(ii
apelului










Efectul
devolutiv
al apelului





Justitie s se pronunte asupra chestiunilor de drept care au Iost
solutionate diIerit de instantele judectoresti.

Art. 500. - Recursul n interesul legii este admisibil numai dac se

Iace dovada c problemele de drept care Iormeaz obiectul judectii au
Iost solutionate n mod diIerit prin hotrri judectoresti deIinitive, care
se anexeaz cererii.

Art. 501. - 1) Recursul n interesul legii se judec de Sectiile
Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie.
2) La primirea cererii, presedintele instantei va desemna trei
judectori, specializati n materia supus dezbaterii, pentru a ntocmi un
raport asupra recursului n interesul legii.
3) n vederea ntocmirii raportului, presedintele instantei va
solicita unor specialisti recunoscuti opinia scris asupra chestiunilor de
drept solutionate diIerit.
4) Raportul va cuprinde solutiile diIerite date problemei de drept
si argumentele pe care se Iundamenteaz, jurisprudenta relevant a Curtii
Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtii de
Justitie a Comunittilor Europene, dac este cazul, doctrina n materie,
precum si opinia specialistilor consultati. Totodat, judectorii raportori
vor ntocmi si vor motiva proiectul solutiei ce se propune a Ii dat
recursului n interesul legii.
5) Sedinta Sectiilor Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie se
convoac de presedintele instantei, cu cel putin 20 de zile nainte de
desIsurarea acesteia. Odat cu convocarea, Iiecare judector va primi o
copie a raportului si a solutiei propuse.
6) La sedint particip toti judectorii n Iunctie ai instantei, cu
exceptia celor care din motive obiective nu pot participa. Sedinta nu
poate avea loc dac nu sunt prezenti cel putin 2/3 din numrul
judectorilor n Iunctie.
7) Recursul n interesul legii se sustine n Iata Sectiilor Unite ale
naltei Curti de Casatie si Justitie, dup caz, de procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie sau de
procurorul desemnat de acesta, de judectorul desemnat de colegiul de
conducere al naltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel
ori de Avocatul Poporului sau un reprezentant al acestuia.
8) Recursul n interesul legii se judec n cel mult 3 luni de la data
sesizrii instantei, iar solutia se adopt cu jumtate plus unu din numrul
judectorilor prezenti. Nu se admit abtineri de la vot.

Art. 502. - 1) Asupra cererii, Sectiile Unite se pronunt prin
decizie.
2) Decizia se pronunt numai n interesul legii si nu are eIecte

139





Limitele
efectului
devolutiv
determinate
de ceea ce
s-a apelat



Limitele
efectului
devolutiv
determinate
de ceea ce s-
a supus
judec(ii la
prima
instan(










Dispozi(ii
speciale
privind
judecata






Solu(iile pe
asupra hotrrilor judectoresti examinate si nici cu privire la situatia
prtilor din acele procese.
3) Decizia se motiveaz n termen de cel mult 30 de zile de la
pronuntare si se public n cel mult 15 zile de la motivare n Monitorul
OIicial al Romniei, Partea I.
4) Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie
pentru instante de la data publicrii deciziei n Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I.







Capitolul II
Sesizarea naltei Cur(i de Casa(ie yi 1usti(ie n vederea
pronun(rii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor
probleme de drept


Art. 503. - Dac, n cursul judectii, un complet de judecat al
naltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului,
nvestit cu solutionarea cauzei n ultim instant, constatnd c o
problem de drept de care depinde solutionarea cauzei respective nu a
Iost dezlegat unitar n practica instantelor, va putea solicita sectiei
corespunztoare a naltei Curti de Casatie si Justitie s pronunte o
hotrre prin care s se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu
care a Iost sesizat.

Art. 504. - 1) Sesizarea sectiei corespunztoare a naltei Curti de
Casatie si Justitie se Iace, din oIiciu sau la cererea prtilor, dup
dezbateri contradictorii si dac sunt ndeplinite conditiile prevzute la art.
503, prin ncheiere, care nu este supus niciunei ci de atac.
2) Prin aceeasi ncheiere, cauza va Ii suspendat pn la
pronuntarea hotrrii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept.
3) La primirea sesizrii, presedintele sectiei va desemna un
judector, pentru a ntocmi un raport asupra problemei de drept supuse
judectii. Dispozitiile art. 501 alin. 3)-6) se aplic n mod
corespunztor.
4) Raportul va Ii comunicat prtilor, care, n termen de cel mult
15 zile de la comunicare, pot depune, n scris, prin avocat sau, dup caz,
prin consilier juridic, punctele lor de vedere privind problema de drept
supus judectii.

140
care le
pronun(
instan(a de
apel





























Nenrut(ir
ea situa(iei
n propria
cale de atac




Completare
cu alte
norme
5) n cazul n care problema de drept priveste activitatea mai
multor sectii ale naltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sectiei
care a Iost nvestit o va transmite presedintelui naltei Curti de Casatie
si Justitie si presedintilor sectiilor interesate n solutionarea problemei de
drept, n vederea sesizrii acestora si a solutionrii problemei de drept, n
sedint comun, cu respectarea dispozitiilor alin. 3).
6) Sedinta comun a sectiilor este convocat de presedintele
naltei Curti de Casatie si Justitie si va Ii prezidat de presedintele sectiei
initial investite.
7) Sesizarea se judec Ir citarea prtilor n cel mult trei luni de
la data nvestirii sectiei, iar solutia se adopt cu jumtate plus unu din
numrul judectorilor prezenti. Nu se admit abtineri de la vot.
8) Procedura prevzut n prezentul capitol este scutit de tax
judiciar de timbru si timbru judiciar.

Art. 505. - 1) Asupra sesizrii, sectia sau, dup caz, sectiile se
pronunt prin decizie, numai cu privire la problema de drept supus
dezlegrii.
2) Dispozitiile art. 502 alin. 3) se aplic n mod corespunztor.
3) Dezlegarea dat problemelor de drept este obligatorie pentru
instante, inclusiv n cauza n legtur cu care s-a ridicat problema de
drept, de la data publicrii deciziei n Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I.



Titlul IV
Contesta(ia privind tergiversarea procesului


Art. 506. 1) Oricare dintre prti, precum si procurorul care
particip la judecat, pot Iace contestatie prin care, invocnd nclcarea
dreptului la solutionarea procesului ntr-un termen optim si previzibil, s
solicite luarea msurilor legale pentru ca aceast situatie s Iie nlturat.
2) Contestatia artat la alin. 1) se poate Iace n urmtoarele
cazuri:
1. cnd legea stabileste un termen de Iinalizare a unei proceduri, de
pronuntare ori de motivare a unei hotrri, ns acest termen s-a mplinit
Ir rezultat;
2. cnd instanta a stabilit un termen n care un participant la proces
trebuia s ndeplineasc un act de procedur, iar acest termen s-a
mplinit, ns instanta nu a luat, Iat de cel care nu si-a ndeplinit
obligatia, msurile prevzute de lege;
3. cnd o persoan ori o autoritate care nu are calitatea de parte a

141










Obiectul
yi scopul
recursului.
Instan(a
competent













Suspendare
a executrii














Iost obligat s comunice instantei, ntr-un anumit termen, un nscris sau
date ori alte inIormatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare
solutionrii procesului, iar acest termen s-a mplinit, ns instanta nu a
luat Iat de cel care nu si-a ndeplinit obligatia, msurile prevzute de
lege;
4. cnd instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza ntr-un
termen optim si previzibil prin neluarea msurilor stabilite de lege sau
prin nendeplinirea din oIiciu, atunci cnd legea o impune, a unui act de
procedur necesar solutionrii cauzei, desi timpul scurs de la ultimul su
act de procedur ar Ii Iost suIicient pentru luarea msurii sau ndeplinirea
actului.

Art. 507. - Contestatia poate Ii retras oricnd pn la
solutionarea ei. Odat retras, contestatia nu poate Ii reiterat.

Art. 508. - 1) Contestatia se Iormuleaz n scris si se depune la
instanta nvestit cu solutionarea procesului n legtur cu care se invoc
tergiversarea judectii. Contestatia se poate Iace si verbal n sedint, caz
n care va Ii consemnat, mpreun cu motivele artate de parte, n
ncheierea de sedint.
2) Contestatia nu suspend solutionarea cauzei.
3) Contestatia se solutioneaz de ctre completul nvestit cu
judecarea cauzei de ndat sau n termen de cel mult 5 zile, Ir citarea
prtilor.
4) Cnd apreciaz contestatia ca Iiind ntemeiat, completul de
judecat pronunt o ncheiere nesupus niciunei ci de atac, prin care ia
de ndat msurile necesare nlturrii situatiei care a provocat
tergiversarea judectii. n acest caz, contestatorului i va Ii comunicat,
pentru inIormare, o copie a ncheierii.
5) Cnd apreciaz contestatia ca nentemeiat, completul de
judecat o va respinge prin ncheiere. mpotriva acestei ncheieri
contestatorul poate Iace plngere n termen de 3 zile de la comunicare.
Plngerea se depune la instanta care a pronuntat ncheierea, care o va
nainta de ndat, pentru solutionare, instantei ierarhic superioare. Cnd
procesul se judec la nalta Curte de Casatie si Justitie, plngerea se
solutioneaz de un alt complet al aceleiasi sectii.

Art. 509. - 1) Instanta va solutiona plngerea n termen de 10
zile de la primirea dosarului, n complet Iormat din 3 judectori.Judecata
se Iace Ir citarea prtilor, printr-o hotrre care nu este supus niciunei
ci de atac, ce trebuie motivat n termen de 5 zile de la pronuntare.
2) Dac instanta gseste plngerea ntemeiat, va dispune ca
instanta care judec procesul s ndeplineasc actul de procedur sau s
ia masurile legale necesare, artnd care sunt acestea si stabilind, cnd

142


























Termenul
de recurs






Cererea de
recurs








este cazul, un termen pentru ndeplinirea lor.
3) n toate cazurile, instanta care solutioneaz plngerea nu va
putea da ndrumri si nici nu va putea oIeri dezlegri asupra unor
probleme de Iapt sau de drept care s anticipeze modul de solutionare a
pricinii ori care s aduc atingere liberttii judectorului cauzei de a
hotr, conIorm legii, cu privire la solutia ce trebuie dat procesului.

Art. 510. - 1) Atunci cnd contestatia sau plngerea a Iost
Icut cu rea-credint, autorul lor poate Ii obligat la plata unei amenzi
judiciare de la 500 la 2.000 lei, precum si, la cererea prtii interesate, la
plata de despgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin
introducerea contestatiei sau plngerii.
2) Reaua-credint rezult din caracterul vdit neIondat al
contestatiei ori al plngerii, precum si din orice alte mprejurri care
ndrepttesc constatarea c exercitarea acesteia s-a Icut n alt scop dect
acela pentru care legea o recunoaste.





























143














Motivarea
recursului





Motivele de
casare


























Cartea a III - a
Procedura necontencioas

Titlul I
Dispozi(ii generale


Art. 511. Cererile pentru solutionarea crora este nevoie de
interventia instantei, Ir ns a se urmri stabilirea unui drept potrivnic
Iat de o alt persoan, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor
judectoresti sau la luarea unor msuri legale de supraveghere, ocrotire
ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor prezentei crti.

Art. 512. 1) Cererile necontencioase care sunt n legtur cu o
cauz n curs de solutionare sau solutionat deja de o instant ori care au
ca obiect eliberarea unor nscrisuri, titluri sau valori aIlate n depozitul
unei instante, se vor ndrepta la acea instant.
2) n celelalte cazuri, competenta instantei si solutionarea
incidentelor privind competenta sunt supuse regulilor prevzute pentru
cererile contencioase.

Art. 513. 1) Instanta si veriIic din oIiciu competenta, chiar
dac este de ordine privat, putnd cere prtii lmuririle necesare.
2) Dac instanta se declar necompetent va trimite dosarul
instantei competente.

Art. 514. 1) Cererea va cuprinde numele si domiciliul sau, dup
caz, denumirea si sediul celui care o Iace si, dup mprejurri, ale
persoanelor pe care acesta cere s Iie chemate naintea instantei, obiectul,
motivarea acesteia si semntura.
2) Ea va Ii nsotit de nscrisurile pe care se sprijin.

Art. 515.Dac cererea, prin nsusi cuprinsul ei sau prin obiectiile
ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezint caracter
contencios, instanta o va respinge.

Art. 516. 1) Cererea se judec n camera de consiliu, cu citarea

petentului si a persoanelor artate n cerere, dac legea o impune. n caz
contrar, judecata se Iace cu sau Ir citare, la aprecierea instantei.

144





Sanc(iunea
nemotivrii
recursului







Depunerea
recursului











Recursul
incident yi
recursul
provocat

Probe noi n
recurs






Procedura
de filtrare a
recursurilor
2) Instanta poate dispune, chiar din oIiciu, orice msuri utile
cauzei. Ea are dreptul s asculte orice persoan care poate aduce lmuriri
n cauz, precum si pe acelea ale cror interese ar putea Ii aIectate de
hotrre

Art. 517. Instanta se pronunt prin ncheiere, n raport cu toate
mprejurrile de Iapt si de drept ale cauzei, chiar dac nu au Iost invocate
n cerere sau pe parcursul procedurii.

Art. 518. 1) ncheierea prin care se ncuviinteaz cererea este
executorie.
2) ncheierea prevzut la alin. 1) este supus numai apelului, cu
exceptia celei pronuntate de un complet al naltei Curti de Casatie si
Justitie care este deIinitiv.
3) Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au
Iost prezenti la ultima sedint de judecat, si de la comunicare, pentru cei
care au lipsit.
4) Apelul poate Ii Icut de orice persoan interesat, chiar dac nu
a Iost citat la solutionarea cererii, termenul de apel curgnd de la data la
care a luat cunostint de ncheiere, dar nu mai trziu de un an de la data
pronuntrii.
5) Apelul se judec n camera de consiliu.

Art. 519. ncheierile pronuntate n procedura necontencioas nu
au autoritatea lucrului judecat.

Art. 520. 1) Dispozitiile art. 511-519 reIeritoare la procedura
necontencioas se completeaz cu dispozitiile de procedur contencioas,
n msura n care acestea din urm sunt compatibile cu natura
necontencioas a cererii.
2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o
procedur special rmn supuse acelor dispozitii, care se vor completa
cu cele ale prezentei crti.

Art. 521.1) Procedura necontencioas se aplic si n cazurile n
care legea d n competentapresedintelui instantei luarea unor msuri cu
caracter necontencios.
2) n aceste cazuri, presedintele trebuie s pronunte ncheierea n
termen de cel mult 5 zile de la primirea cererii.
3) Apelul mpotriva ncheierii date de presedintele judectoriei se
judec de tribunal, iar apelul mpotriva ncheierii date de presedintele
tribunalului sau curtii de apel se judec de un complet al instantei
respective.
4) ncheierile date de presedintii sectiilor naltei Curti de Casatie si

145












































Justitie sunt deIinitive

Titlul II
Dispozi(ii speciale


Art. 522. - 1) La cerere, greIa instantei va elibera copii de pe
ncheierea de sedint, de pe hotrre sau dispozitiv sau de pe celelalte
nscrisuri aIlate la dosar.
2) Copiile de pe ncheierile de sedint, de pe hotrre sau de pe
dispozitiv se vor putea elibera numai dup ce acestea au Iost semnate de
toti judectorii, sub sanctiunea aplicabil greIierilor pentru inIractiunea
de Ials.
3) n cazul n care dezbaterile nu s-au desIsurat n sedinta
public, alte persoane dect prtile nu pot dobndi copii de pe ncheieri,
expertize, nscrisuri sau declaratii de martori dect cu ncuviintarea
presedintelui. Dispozitiile art. 521 alin. 2)-4) se aplic n mod
corespunztor.

Art. 523. - 1) Cererea de eliberare privind sumele de bani sau alte
valori ori titluri, consemnate, precum si orice alte bunuri, pstrate la
instant sau aIlate n custodia altuia, dup caz, n legtur cu un proces,
se introduce, de persoana ndrepttit, la instanta care a dispus acea
msur.
2) Cererea se va solutiona prin ncheiere executorie, dat n
camera de consiliu. Prtile vor Ii citate dac instanta consider necesar.
3) n ncheierea de eliberare se va arta detintorul obligat la
eliberarea bunurilor, precum si persoana ndrepttit s le primeasc.
4) ncheierea prevzut la alin. 3) este supus acelorasi ci de atac
ca si hotrrea pe baza creia s-a cerut eliberarea bunului.










Cartea a IV - a
Despre arbitraj

146













Reguli
privind
judecata



Ordinea
cuvntului
n yedin(




Solu(iile pe
care le poate
pronun(a
instan(a de
recurs














Titlul I
Dispozi(ii generale


Art. 524.1)Persoanele care au capacitatea deplin de exercitiu
pot conveni s solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, n aIar
de acelea care privesc starea civil si capacitatea persoanelor, relatiile de
Iamilie, precum si drepturile asupra crora prtile nu pot s dispun.
2) Statul si autorittile publice au Iacultatea de a ncheia conventii
arbitrale numai dac sunt autorizate prin lege sau prin conventii
internationale la care Romnia este parte.
3) Persoanele juridice de drept public care au n obiectul lor si
activitti comerciale au Iacultatea de a ncheia conventii arbitrale, n
aIar de cazul n care legea ori actul lor de nIiintare sau de organizare
prevede altIel.

Art. 525. Arbitrajul poate Ii ncredintat, prin conventia arbitral,
uneia sau mai multor persoane, nvestite de prti sau n conIormitate cu
acea conventie s judece litigiul si s pronunte o hotrre deIinitiv si
obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dup caz, arbitrii nvestiti
constituie, n sensul dispozitiilor prezentei crti, tribunalul arbitral.

Art. 526. 1) Arbitrajul se organizeaz si se desIsoar potrivit
conventiei arbitrale, ncheiat conIorm dispozitiilor Titlului II din
prezenta carte.
2) Sub rezerva respectrii ordinii publice si a bunelor moravuri,
precum si a dispozitiilor imperative ale legii, prtile pot stabili prin
conventia arbitral sau prin act scris ncheiat ulterior, cel mai trziu odat
cu constituirea tribunalului arbitral, Iie direct, Iie prin reIerire la o
anumit reglementare avnd ca obiect arbitrajul, normele privind
constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si nlocuirea
arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedur pe care
tribunalul arbitral trebuie s le urmeze n judecarea litigiului, inclusiv
procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea ntre prti a
cheltuielilor arbitrale si, n general, orice alte norme privind buna
desIsurare a arbitrajului.
3) n lipsa regulilor prevzute la alin. 2), tribunalul arbitral va
putea stabili procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.
4) Dac nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor
aplica dispozitiile ce urmeaz.

Art. 527. Prtile pot conveni ca arbitrajul s Iie organizat de o

institutie permanent de arbitraj, potrivit Titlului VII din prezenta carte,

147
























Motivarea
hotrrii







Efectele
casrii




1udecata n
fond dup
casare


sau de o alt entitate ori de o persoan Iizic. n aceste cazuri,
solutionarea litigiului este ncredintat unor arbitri, numiti ori acceptati
de prti potrivit conventiei arbitrale sau regulilor institutiei permanente
de arbitraj.

Art. 528. - 1) n litigiile arbitrale, prtile pot Iormula cereri si si
pot exercita drepturile procesuale personal sau prin reprezentant. Acestia
pot Ii asistati de alti specialisti.
2) n procedura arbitral, mputernicirea dat avocatilor, potrivit
legii, valoreaz alegerea domiciliului sau, dup caz, a sediului procesual
la avocat, dac n cuprinsul acesteia nu se prevede altIel, si cuprinde
dreptul avocatului de a exercita optiunile cu privire la caducitatea
arbitrajului potrivit art. 550, precum si de a solicita ori de a accepta
prelungirea termenului arbitrajului, prevzut n art. 549.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod corespunztor si n
cazul reprezentrii prtii prin consilier juridic.

Art. 529.

1) Pentru nlturarea piedicilor ce s-ar ivi n
organizarea si desIsurarea arbitrajului, precum si pentru ndeplinirea
altor atributii ce revin instantei judectoresti n arbitraj, partea interesat
poate sesiza tribunalul n circumscriptia cruia are loc arbitrajul.
Tribunalul va solutiona cauza n completul prevzut de lege pentru
judecata n prim instant.
2) Instanta va solutiona aceste cereri de urgent si cu precdere, cu
procedura ordonantei presedintiale, hotrrea neIiind supus niciunei ci
de atac.








Titlul II
Conven(ia arbitral


Art. 530. Conventia arbitral se ncheie, n scris, sub sanctiunea
nulittii. Conditia Iormei scrise se consider ndeplinit atunci cnd
recurgerea la arbitraj a Iost convenit prin schimb de corespondent,
indiIerent de Iorma acesteia, sau schimb de acte procedurale ori cnd
existenta ei a Iost pretins n scris de una dintre prti si nu a Iost
contestat de cealalt.

148




Nenrut(ir
ea situa(iei
n propria
cale de atac





Obiectul yi
motivele
contesta(iei
n anulare
















Condi(ii de
admisibilitat
e

Art. 531. 1) Conventia arbitral se poate ncheia Iie sub Iorma

unei clauze compromisorii, nscris n contractul principal ori stabilit
ntr-o conventie separat, la care contractul principal Iace trimitere, Iie
sub Iorma compromisului.
2) Existenta conventiei arbitrale se prezum dac reclamantul
Iormuleaz o cerere de arbitrare, iar prtul nu ridic, la primul termen la
care a Iost legal citat, obiectiuni cu privire la aceasta.

Art. 5321) Prin clauza compromisorie prtile convin ca litigiile
ce se vor naste din contractul n care este stipulat sau n legtur cu
acesta s Iie solutionate pe calea arbitrajului, artndu-se, sub sanctiunea
nulittii, numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. n cazul
arbitrajului institutionalizat este suIicient reIerirea la regulile de
procedur ale institutiei care organizeaz arbitrajul.
2) Validitatea clauzei compromisorii este independent de
valabilitatea contractului n care a Iost nscris.
3) n caz de ndoial, clauza compromisorie se interpreteaz n
sensul c se aplic tuturor nentelegerilor care deriv din contractul sau
din raportul juridic la care ea se reIer.

Art. 533. 1) Prin compromis prtile convin ca un litigiu
intervenit ntre ele s Iie solutionat pe calea arbitrajului, artndu-se, sub
sanctiunea nulittii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea
de numire a lor.
2) Compromisul se poate ncheia chiar dac litigiul ivit ntre prti
este deja pe rolul unei alte instante.

Art. 534. ncheierea procedurii arbitrale Ir pronuntarea unei

hotrri asupra Iondului cauzei nu aduce atingere eIicacittii conventiei
arbitrale; o nou procedur arbitral poate Ii declansat pe baza aceleiasi
conventii, pentru obtinerea unei hotrri arbitrale care s solutioneze
raporturile dintre prti.

Art. 535. ncheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul

care Iace obiectul ei, competenta instantelor judectoresti.


Art. 536. 1) Instanta judectoreasc, sesizat cu o cauz cu
privire la care s-a ncheiat o conventie arbitral, si va veriIica propria
competenta si se va declara necompetent numai dac prtile sau una
dintre ele solicit aceasta, invocnd conventia arbitral.
2) Instanta va retine spre solutionare procesul dac:
a) prtul si-a Iormulat aprrile n Iond, Ir nicio rezerv

149


Instan(a
competent



Termenul
de
exercitare





Suspendare
a executrii


Procedura
de judecat




















Obiectul yi
motivele
revizuirii
ntemeiat pe conventia arbitral;
b) conventia arbitral este lovit de nulitate ori este inoperant;
c) tribunalul arbitral nu poate Ii constituit din cauze vdit imputabile
prtului n arbitraj.
3) ConIlictul de competent ntre tribunalul arbitral si o instant
judectoreasc este solutionat de instanta judectoreasc ierarhic
superioar celei aIlate n conIlict.


Titlul III
Tribunalul arbitral


Art. 537. Poate Ii arbitru orice persoan Iizic dac are
capacitate deplin de exercitiu.

Art. 538.1) Prtile stabilesc dac litigiul se judec de un arbitru
unic sau de mai multi arbitri care trebuie s Iie ntotdeauna n numr
impar.
2) Dac prtile nu au stabilit numrul arbitrilor, litigiul se judec
de trei arbitri, cte unul numit de Iiecare dintre prti, iar al treilea -
supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.
3) Dac exist mai multi reclamanti sau mai multi prti, prtile
care au interese comune vor numi un singur arbitru.

Art. 539. Este nul clauza din conventia arbitral care prevede
dreptul uneia dintre prti de a numi arbitru n locul celeilalte prti sau de
a avea mai multi arbitri dect cealalt parte.
Art. 540. 1) Arbitrii sunt numiti, revocati sau nlocuiti conIorm
conventiei arbitrale.
2) Cnd arbitrul unic sau, dup caz, arbitrii nu au Iost numiti prin
conventia arbitral si nici nu s-a prevzut modalitatea de numire, partea
care vrea s recurg la arbitraj invit cealalt parte, n scris, s procedeze
la numirea lor potrivit art. 538 alin. 2) si 3).
3) n comunicare se arat numele, domiciliul si, pe ct posibil,
datele personale si proIesionale ale arbitrului unic propus sau ale
arbitrului desemnat de partea care vrea s recurg la arbitraj, precum si
enuntarea succint a pretentiilor si a temeiului lor.
4) Partea creia i s-a Icut comunicarea trebuie s transmit, la
rndul su, n termen de 10 zile de la primirea acesteia, rspunsul la
propunerea de numire a arbitrului unic, sau, dup caz, numele, domiciliul
si, pe ct posibil, datele personale si proIesionale ale arbitrului desemnat
de ea.
5) Cnd propun arbitrii, Iie prin conventia arbitral, Iie n

150











































Instan(a
conditiile alin. 2)-4), prtile vor propune si cte un supleant, pentru
cazul n care arbitrul principal ar Ii sau ar ajunge n situatia s nu si
poat ndeplini nsrcinarea.

Art. 541. Acceptarea nsrcinrii de arbitru trebuie s Iie Icut
n scris si va Ii comunicat prtilor, n termen de 5 zile de la data primirii
propunerii de numire prin post, teleIax, post electronic sau prin alte
mijloace ce asigur transmiterea textului actului si conIirmarea primirii
acestuia.

Art. 542. Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului si
a unui supleant al acestuia, n termen de 10 zile de la ultima acceptare.
Supraarbitrul se va conIorma prevederilor art. 541.

Art. 543. 1) n caz de nentelegere ntre prti cu privire la
numirea arbitrului unic sau dac o parte nu numeste arbitrul ori dac cei
doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care
vrea s recurg la arbitraj poate cere tribunalului prevzut de art. 529
alin. 1) s procedeze la numirea arbitrului ori, dup caz, a
supraarbitrului.
2) Tribunalul se pronunt n termen de 10 zile de la sesizare, cu
citarea prtilor, prin ncheiere care nu este supus niciunei ci de atac.

Art. 544. 1) n aIar de cazurile de incompatibilitate prevzute
pentru judectori, arbitrul poate Ii recuzat si pentru urmtoarele motive,
care pun la ndoial independenta si impartialitatea sa:
a) nendeplinirea conditiilor de caliIicare sau a altor conditii privitoare
la arbitri, prevzute n conventia arbitral;
b) cnd o persoan juridic al crei asociat este sau n ale crei organe
de conducere se aIl arbitrul are un interes n cauz;
c) dac arbitrul are legturi proIesionale sau comerciale cu una dintre
prti, cu o societate controlat de una dintre prti sau aIlat sub un
control comun cu aceasta;
d) dac arbitrul a prestat consultant uneia dintre prti, a asistat sau a
reprezentat una dintre prti ori a depus mrturie ntr-una din Iazele
precedente ale litigiului.
2) O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea dect pentru cauze
survenite sau de care a luat cunostint dup numire.
3) Persoana care stie c n privinta sa exist o cauz de recuzare
este obligat s nstiinteze prtile si pe ceilalti arbitri mai nainte de a Ii
acceptat nsrcinarea de arbitru, iar dac asemenea cauze survin dup
acceptare, de ndat ce le-a cunoscut.
4) Aceast persoan nu poate participa la judecarea litigiului dect
dac prtile, nstiintate potrivit alin. 3), comunic n scris c nteleg s

151
competent









Termenul
de
exercitare































nu cear recuzarea. Chiar n acest caz, ea are dreptul s se abtin de la
judecarea litigiului, Ir ca abtinerea s nsemne recunoasterea cauzei de
recuzare.
5) Abtinerea produce eIecte pe data Iormulrii ei, Ir nici o alt
Iormalitate.

Art. 545. 1) Recuzarea trebuie s Iie cerut, sub sanctiunea
decderii, n termen de 10 zile de la data cnd partea a luat cunostint de
numirea arbitrului sau, dup caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
2) Cererea de recuzare se solutioneaz de tribunalul prevzut de
art. 529 alin. 1) prin ncheiere, pronuntat cu citarea prtilor si a
arbitrului recuzat, n termen de 10 zile de la sesizare. ncheierea nu este
supus niciunei ci de atac.
3) Dispozitiile prezentului cod privind recuzarea judectorilor se
aplic n mod corespunztor.

Art. 546. n caz de recuzare, revocare, abtinere, renuntare, deces,
precum si n orice alt caz n care arbitrul este mpiedicat s-si
ndeplineasc sarcina si dac supleantul, la rndul su, este mpiedicat s-
si exercite nsrcinarea, se va proceda la nlocuirea arbitrului potrivit
dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.

Art. 547. Arbitrii rspund, n conditiile legii, pentru prejudiciul
cauzat, dac:
a) dup acceptare, renunt n mod nejustiIicat la nsrcinarea lor;
b) Ir motiv justiIicat, nu particip la judecarea litigiului ori nu
pronunt hotrrea n termenul stabilit de conventia arbitral sau de lege;
c) nu respect caracterul conIidential al arbitrajului, publicnd sau
divulgnd date de care iau cunostint n calitate de arbitri, Ir a avea
autorizarea prtilor;
d) ncalc cu rea-credint sau grav neglijent alte ndatoriri ce le
revin.

Art. 548. 1) Tribunalul arbitral se consider constituit la data
acceptrii nsrcinrii de arbitru unic sau, dup caz, aultimei acceptri a
nsrcinrii de arbitru ori de supraarbitru.
2) Data acceptrii este cea a expedierii comunicrii prevzute de
art. 541.

Art. 549. 1) Dac prtile nu au prevzut altIel, tribunalul
arbitral trebuie s pronunte hotrrea n termen de cel mult sase luni de la
data constituirii sale, sub sanctiunea caducittii arbitrajului.
2) Termenul se suspend pe timpul judecrii unei cereri de
recuzare sau a oricrei alte cereri incidente adresate tribunalului prevzut

152




















Suspendare
a executrii


Procedura
de judecat


















la art. 529.
3) n cadrul termenului prevzut la alin. 1), prtile pot consimti n
scris la prelungirea termenului arbitrajului.
4) Tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice,
prelungirea termenului, o singur dat, cu cel mult trei luni.
5) Termenul se prelungeste de drept cu trei luni n cazul decesului
uneia dintre prti.

Art. 550. 1) La primul termen de judecat la care au Iost legal
citate, prtile sunt obligate s declare n scris, sub sanctiunea decderii,
dac nteleg s invoce caducitatea arbitrajului.
2) Cnd cel putin una dintre prti a Iormulat declaratia prevzut n
alin. 1), tribunalul arbitral, la expirarea termenului prevzut de art. 549,
va pronunta o hotrre prin care va constata c arbitrajul a devenit caduc,
cu exceptia situatiei n care prtile declar n mod expres c renunt la
caducitate, caz n care va continua judecata.
3) Probele administrate n cadrul procedurii devenite caduc vor
putea Ii utilizate, dac este cazul, ntr-un nou arbitraj, n msura n care
se socoteste c nu este necesar reIacerea lor.

Art. 551. Prtile stabilesc locul arbitrajului. n lipsa unei
asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.

Art. 552.1) Dezbaterea litigiului n Iata tribunalului arbitral se
Iace n limba stabilit prin conventia arbitral sau, dac nu s-a prevzut
nimic n aceast privint ori nu a intervenit o ntelegere ulterioar, n
limba contractului din care s-a nscut litigiul ori ntr-o limb de circulatie
international stabilit de tribunalul arbitral.
2) Dac o parte nu cunoaste limba n care se desIsoar
dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei tribunalul arbitral i asigur
serviciile unui traductor.
3) Prtile pot s participe la dezbateri cu traductorul lor.

Titlul IV
Procedura arbitral

Capitolul I
Sesizarea tribunalului arbitral


Art. 553. 1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-
o cerere scris, care va cuprinde:

153








Calitate
procesual








Condi(ii de
admisibilitat
e



1udecarea
recursului
n interesul
legii
















a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtilor ori, pentru
persoanele juridice, denumirea si sediul lor.
De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau,
dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de identiIicare Iiscal,
numrul de nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere n
registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum
si ale prtului, dac sunt cunoscute de reclamant.
Dac reclamantul locuieste n strintate, va arta si domiciliul ales
n Romnia, unde urmeaz s i se Iac toate comunicrile privind
procesul;
b) numele si calitatea celui care reprezint partea n litigiu, cnd
este cazul anexndu-se dovada calittii;
c) mentionarea conventiei arbitrale, anexndu-se copie de pe
contractul n care este inserat, iar dac a Iost consemnat ntr-un nscris
separat ori s-a ncheiat un compromis, copie de pe acestea;
d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns
la determinarea acestei valori;
e) motivele de Iapt si de drept, precum si probele pe care se
ntemeiaz cererea;
I) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semntura prtii.
2) Cererea se poate Iace printr-un proces-verbal ncheiat n Iata
tribunalului arbitral si semnat de prti sau numai de reclamant, precum si
de arbitri.

Art. 554. Reclamantul va comunica prtului, precum si Iiecrui
arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe nscrisurile anexate.

Art. 555. 1) n termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe
cererea de arbitrare, prtul va Iace ntmpinare cuprinznd exceptiile
privind cererea reclamantului, rspunsul n Iapt si n drept la aceast
cerere, probele propuse n aprare, precum si, n mod corespunztor,
celelalte mentiuni prevzute n art. 553 pentru cererea de arbitrare.
2) Exceptiile si alte mijloace de aprare, care nu au Iost artate
prin ntmpinare, trebuie invocate, sub sanctiunea decderii, cel mai
trziu la primul termen de judecat la care partea a Iost legal citat.
3) Dac prin nedepunerea ntmpinrii litigiul se amn, prtul va
putea Ii obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amnare.
4) Dispozitiile art. 554se aplic n mod corespunztor.

Art. 556. 1) Dac prtul are pretentii mpotriva reclamantului,
derivnd din acelasi raport juridic, el poate Iace cerere reconventional.
2) Cererea reconventional va Ii introdus n cadrul termenului
pentru depunerea ntmpinrii sau cel mai trziu pn la primul termen

154


















Con(inutul
hotrrii yi
efectele ei





















Obiectul
sesizrii
de judecat la care prtul a Iost legal citat si trebuie s ndeplineasc
aceleasi conditii ca si cererea principal.





Capitolul II
1udecata


Art. 557. 1) Judecata arbitral se desIsoar potrivit regulilor
procedurale stabilite de art. 558.
2) Cu toate acestea, principiile Iundamentale ale procesului civil
prevzute de art. 4 alin. 1) teza a II-a, art. 7-9, art. 11-15, art. 18-20, art.
21 alin. 1), 2), 4), 5) si 6) si art. 22 sunt aplicabile n mod
corespunztor si n procedura arbitral.

Art. 558-1) Prtile pot stabili, n conventia arbitral, regulile de
procedur aplicabile arbitrajului sau i pot mputernici pe arbitri s
stabileasc aceste reguli. Aceste reguli se completeaz, dac este cazul,
cu prevederile prezentei crti.
2) Cnd prtile recurg la arbitrajul institutionalizat, se aplic
dispozitiile art. 598 alin. 3).
3) n toate celelalte cazuri, procedura arbitral este cea stabilit de
prezenta carte.

Art. 559. 1) Comunicarea ntre prti sau ctre prti a

nscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotrrilor arbitrale si ncheierilor de
sedint se Iace prin scrisoare recomandat cu continut declarat si
conIirmare de primire. nstiintarea prtilor cu privire la alte msuri luate
de tribunalul arbitral poate Ii Icut si prin teleIax, post electronic sau
prin alte mijloace ce asigur transmiterea textului actului si conIirmarea
primirii acestuia.
2) nscrisurile pot Ii nmnate si personal prtii, sub semntur.
3) Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Art. 560. 1) ndat dup expirarea termenului pentru depunerea
ntmpinrii, tribunalul arbitral veriIic stadiul pregtirii litigiului pentru
dezbatere si, dac va socoti necesar, va dispune msurile corespunztoare
pentru completarea dosarului.
2) Dup aceast veriIicare si, dac este cazul, dup completarea
dosarului, tribunalul arbitral Iixeaz termen de dezbatere a litigiului si
dispune citarea prtilor.

155








Procedura
de judecat































Con(inutul
yi efectele
hotrrii

Art. 561. 1) La primul termen de judecat cu procedura legal
ndeplinit, tribunalul arbitral si veriIic propria sa competent de a
solutiona litigiul.
2) Dac tribunalul arbitral hotrste c este competent,
consemneaz acest lucru ntr-o ncheiere care se poate desIiinta numai
prin actiunea n anulare introdus mpotriva hotrrii arbitrale, conIorm
art. 589.
3) Dac tribunalul arbitral hotrste c nu este competent s
solutioneze litigiul cu care a Iost sesizat, si declin competenta printr-o
hotrre, mpotriva creia nu se poate Iormula actiunea n anulare,
prevzut de art. 589.

Art. 562. ntre data primirii citatiei si termenul de dezbatere
trebuie s existe un interval de timp de cel putin 15 zile.

Art. 563. 1) Tertii pot participa la procedura arbitral n
conditiile art. 58-74, dar numai cu acordul lor si al tuturor prtilor. Cu
toate acestea, interventia accesorie este admisibil si Ir ndeplinirea
acestei conditii.
2) Dispozitiile art. 562 rmn aplicabile.

Art. 564. Neprezentarea prtii legal citate nu mpiedic

dezbaterea litigiului, aIar numai dac partea lips nu va cere, cel mai
trziu pn n preziua dezbaterii, amnarea cauzei pentru motive
temeinice, ncunostintnd n acelasi termen si cealalt parte, precum si
arbitrii.

Art. 565. Oricare dintre prti poate cere n scris ca solutionarea
litigiului s se Iac n lipsa sa, pe baza probelor aIlate la dosar.
Dispozitiile art. 562 rmn aplicabile.

Art. 566. 1) Dac ambele prti, desi legal citate, nu se prezint la
termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul, n aIar de cazul n care s-
a cerut amnarea pentru motive temeinice.
2) Cu toate acestea, tribunalul arbitral poate s amne judecarea
litigiului, citnd prtile, dac apreciaz c prezenta lor la dezbatere este
necesar.

Art. 567. 1) naintea sau n cursul arbitrajului oricare dintre prti
poate cere tribunalului prevzut de art. 529 s ncuviinteze msuri
asigurtorii si msuri provizorii cu privire la obiectul litigiului sau s
constate anumite mprejurri de Iapt.
2) La aceast cerere se vor anexa, n copie, cererea de arbitrare sau,

156













Subiectele
contesta(iei
yi motivele
ei
























Retragerea
contesta(iei

n lips, dovada comunicrii prevzute de art. 540 alin. 2) si 3), precum
si conventia arbitral.
3) ncuviintarea acestor msuri va Ii adus la cunostinta tribunalului
arbitral de ctre partea care le-a cerut.
4) n cursul arbitrajului, msurile asigurtorii si msurile provizorii,
ca si constatarea anumitor mprejurri de Iapt, pot Ii ncuviintate si de
tribunalul arbitral. n caz de mpotrivire, executarea acestor msuri se
dispune de ctre instanta judectoreasc, potrivit prevederilor alin. 1).

Art. 568. 1) Fiecare dintre prti are sarcina s dovedeasc
Iaptele pe care si ntemeiaz n litigiu pretentia sau aprarea.
2) n vederea solutionrii litigiului, tribunalul arbitral poate cere
prtilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si Iaptele litigiului si
poate dispune administrarea oricror probe prevzute de lege.

Art. 569.Probele care nu au Iost cerute prin cererea de arbitrare
sau ntmpinare nu vor mai putea Ii invocate n cursul arbitrajului, aIar
de cazurile prevzute la art. 243 alin. 2).

Art. 570. 1) Administrarea probelor se eIectueaz n sedinta
tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor s
Iie eIectuat n Iata supraarbitrului sau, cu acordul prtilor, n Iata unui
arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
2) Dac una dintre prti detine un mijloc de prob, tribunalul
arbitral poate ordona nItisarea lui.

Art. 571. 1) Martorii si expertii sunt audiati Ir prestare de
jurmnt.
2) Audierea martorilor si a expertilor poate Ii Icut, la cererea sau
cu consimtmntul acestora, si la locuinta sau la locul unde si desIsoar
activitatea. De asemenea, tribunalul arbitral poate s le cear s rspund
n scris ntrebrilor puse, acordnd un termen n acest scop.
3) Tribunalul arbitral nu poate s recurg la mijloace de
constrngere si nici s aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru
luarea acestor msuri prtile se pot adresa tribunalului prevzut de art.
529.

Art. 572. 1) Tribunalul arbitral poate solicita inIormatii scrise
autorittilor publice, n legtur cu actele si actiunile acestora, care sunt
necesare pentru solutionarea cauzei.
2) Dac autoritatea public reIuz transmiterea inIormatiilor, desi
nu sunt ndeplinite conditiile art. 286 alin. 2), prtile sau arbitrii pot
sesiza tribunalul prevzut la art. 529, care va lua msurile prevzute de
art. 286 alin. 1).

157
Forma
contesta(iei.
Procedura
naintea
instan(ei
care judec
procesul

















Procedura
de
solu(ionare
a plngerii














Sanc(ionare
a

Art. 573. Aprecierea probelor se Iace de ctre arbitri potrivit
intimei lor convingeri.

Art. 574. 1) Orice exceptie privind existenta si validitatea
conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele nsrcinrii
arbitrilor si desIsurarea procedurii pn la primul termen de judecat la
care partea a Iost legal citat, trebuie ridicat, sub sanctiunea decderii,
cel mai trziu la acest termen, dac nu s-a stabilit un termen mai scurt.
2) Orice cereri si orice nscrisuri vor Ii depuse cel mai trziu pn la
primul termen de judecat la care prtile au Iost legal citate. Dispozitiile
art. 569 rmn aplicabile.
3) Neregularitatea actelor de procedur se acoper dac nu a Iost
invocat de cel interesat la termenul la care s-a produs ori, dac a lipsit la
acel termen, la primul termen de judecat la care a Iost prezent ori legal
citat dup producerea neregularittii si nainte de se pune concluzii n
Iond.

Art. 575. 1) Dezbaterile arbitrale vor Ii consemnate n ncheierea

de sedint.
2) Orice dispozitie a tribunalului arbitral va Ii consemnat n
ncheiere si va Ii motivat.
3) ncheierea de sedint va cuprinde, pe lng mentiunile
prevzute la art. 584 alin. 1) lit. a) si b), si urmtoarele mentiuni:
a) o scurt descriere a desIsurrii sedintei;
b) cererile si sustinerile prtilor;
c) motivele pe care se sprijin msurile dispuse;
d) dispozitivul;
e) semnturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 583
alin.3).
4) Dispozitiile art. 584 alin. 2) se aplic n mod corespunztor.
5) Prtile au dreptul s ia cunostint de continutul ncheierilor si
de actele dosarului. La cererea prtilor sau din oIiciu tribunalul arbitral
poate ndrepta sau completa ncheierea de sedint, printr-o alt ncheiere.
Prtilor li se comunic, la cerere, copie de pe ncheierea de sedint.





Capitolul III
Cheltuielile arbitrale



158
contestatoru
lui de rea-
credin(









































Art. 576. 1) Cheltuielile pentru organizarea si desIsurarea
arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a
probelor, cheltuielile de deplasare a prtilor, arbitrilor, expertilor,
martorilor, se suport potrivit ntelegerii dintre prti.
2) n lipsa unei asemenea ntelegeri, cheltuielile arbitrale se
suport de partea care a pierdut litigiul, integral dac cererea de arbitrare
este admis n totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, dac
cererea este admis n parte.

Art. 577. 1) Tribunalul arbitral poate evalua, n mod provizoriu,
cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga prtile s consemneze,
potrivit dispozitiilor sale, suma respectiv prin contributie egal.
2) Prtile pot Ii obligate solidar la plat.
3) Dac prtul nu-si ndeplineste obligatia care i revine potrivit
alin. 1), n termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va
consemna ntreaga sum, urmnd ca prin hotrrea arbitral s se
stabileasc cuantumul Iinal al onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si
modul de suportare de ctre prti.

Art. 578.1) Tribunalul arbitral poate obliga prtile sau pe Iiecare
dintre ele la avansarea oricror cheltuieli necesare pentru organizarea si
desIsurarea arbitrajului.
2) Tribunalul arbitral poate s nu dea curs arbitrajului pn la
consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevzute n prezentul capitol.

Art. 579. La cererea oricreia dintre prti, tribunalul prevzut de
art. 529 va examina temeinicia msurilor dispuse de tribunalul arbitral si
va stabili, prin ncheiere executorie si care nu este supus nici unei ci de
atac, cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale,
precum si modalittile de consemnare, avansare sau de plat.

Art. 580. 1) Plata onorariilor arbitrilor se va Iace dup comu-
nicarea ctre prti a hotrrii arbitrale.
2) Dac arbitrajul se ntrerupe, Ir a se pronunta o hotrre,
onorariile arbitrilor pentru activitatea depus se reduc n mod
corespunztor.

Art. 581. Orice diIerent n plus sau n minus de cheltuieli
arbitrale se regularizeaz cel mai trziu prin hotrrea arbitral si se
plteste pn la comunicarea hotrrii ctre prti. Hotrrea nu se va
comunica, dac este cazul, pn la plata diIerentei.


Capitolul IV

159





Domeniul
de aplicare





Competen(








Verificarea
competen(ei




Cuprinsul
cererii




Caracterul
contencios


Procedura






Hotrrea arbitral

Art. 582. 1) Tribunalul arbitral solutioneaz litigiul n temeiul

contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinnd seama
cnd este cazul si de uzante sau reguli proIesionale.
2) Pe baza acordului expres al prtilor, tribunalul arbitral poate
solutiona litigiul n echitate.

Art. 583. 1) n toate cazurile, pronuntarea trebuie s Iie precedat
de deliberarea n secret a arbitrilor, n modalitatea stabilit de conventia
arbitral sau, n lips, de tribunalul arbitral.
2) Pronuntarea poate Ii amnat cu cel mult 21 de zile, sub conditia
ncadrrii n termenul arbitrajului, stabilit potrivit art. 549.
3) Hotrrea se ia cu majoritatea de voturi.
4) Dup deliberare, se va ntocmi o minut care va cuprinde pe scurt
continutul dispozitivului hotrrii si n care se va arta, cnd este cazul,
opinia minoritar.

Art. 584. - 1) Hotrrea arbitral se redacteaz n scris si trebuie
s cuprind:
a) componenta nominal a tribunalului arbitral, locul si data
pronuntrii hotrrii;
b) numele prtilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dup caz,
denumirea si sediul, numele reprezentantilor prtilor, precum si al
celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
c) mentionarea conventiei arbitrale n temeiul creia s-a procedat la
arbitraj;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale prtilor;
e) motivele de Iapt si de drept ale hotrrii, iar n cazul arbitrajului n
echitate, motivele care, sub acest aspect, ntemeiaz solutia;
I) dispozitivul;
g) semnturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 583 alin. 3) si, dac
este cazul, semntura asistentului arbitral.
2) Arbitrul care a avut o alt prere va redacta si va semna opinia
separat, cu artarea considerentelor pe care aceasta se sprijin. Aceast
regul se aplic n mod corespunztor si n cazul n care exist opinie
concurent.

Art. 585. 1)

n cazul n care sunt necesare lmuriri cu privire la
ntelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii ori acesta
cuprinde dispozitii potrivnice, oricare dintre prti poate cere tribunalului
arbitral s lmureasc dispozitivul sau s nlture dispozitiile potrivnice.
2) Dac prin hotrrea pronuntat tribunalul arbitral a omis s se

160


Solu(ionare
a cererii


Calea
de atac












Efectele
hotrrii

Reguli
aplicabile






Msuri
luate de
preyedintele
instan(ei









pronunte asupra unui capt de cerere, asupra unei cereri conexe sau
incidentale, oricare dintre prti poate solicita completarea ei.
3) Cererea de lmurire sau de completare se Iormuleaz, potrivit
alin. 1) si 2), n termen de 10 zile de la data primirii hotrrii, si se
solutioneaz de tribunalul arbitral, prin hotrre separat, cu citarea
prtilor.
4) Greselile materiale din textul hotrrii arbitrale sau alte greseli
evidente care nu schimb Iondul solutiei, precum si greselile de calcul,
pot Ii ndreptate, prin ncheiere, la cererea oricreia dintre prti,
Iormulat n termenul prevzut de alin. 3), sau din oIiciu. Prtile vor Ii
citate dac tribunalul arbitral apreciaz c este necesar.
5) Hotrrea de lmurire sau de completare ori ncheierea de n-
dreptare se pronunt de ndat si Iace parte integrant din hotrrea
arbitral.
6) Prtile nu pot Ii obligate la plata cheltuielilor legate de
lmurirea, completarea sau ndreptarea hotrrii.

Art. 586. 1) Hotrrea arbitral va Ii comunicat prtilor n
termen de cel mult o lun de la data pronuntrii ei.
2) La cererea oricreia dintre prti, tribunalul arbitral i va elibera o
dovad privind comunicarea hotrrii, n conditiile alin. 1).

Art. 587. Hotrrea arbitral comunicat prtilor este deIinitiv
si obligatorie.


Art. 588. n termen de 30 de zile de la data comunicrii hotrrii
sau de la data lmuririi, completrii sau ndreptrii ei, potrivit art. 585,
tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la tribunalul prevzut de
art. 529, atasnd si dovezile de comunicare a hotrrii arbitrale.


Titlul V
Desfiin(area hotrrii arbitrale


Art. 589. 1) Hotrrea arbitral poate Ii desIiintat numai prin
actiune n anulare pentru unul din urmtoarele motive:
a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul Ir s existe o conventie
arbitral sau n temeiul unei conventii nule sau inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a Iost constituit n conIormitate cu
conventia arbitral;
d) partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile si

161






Eliberarea
de copii de
pe hotrri
yi de pe alte
nscrisuri








ncheieri
pentru
eliberarea
unor bunuri





















procedura de citare nu a Iost legal ndeplinit;
e) hotrrea a Iost pronuntat dup expirarea termenului arbitrajului
prevzut de art. 549, desi cel putin una dintre prti a declarat c ntelege
s invoce caducitatea, iar prtile nu au Iost de acord cu continuarea
judectii, potrivit art. 550 alin. 1) si 2);
I) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au
cerut ori a dat mai mult dect s-a cerut;
g) hotrrea arbitral nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arat
data si locul pronuntrii ori nu este semnat de arbitri;
h) hotrrea arbitral ncalc ordinea public, bunele moravuri ori
dispozitii imperative ale legii.
2) Nu mai pot Ii invocate ca motive pentru anularea hotrrii
arbitrale neregularittile care nu au Iost ridicate potrivit art. 574 alin. 1)
si alin. 3) sau care pot Ii remediate pe calea prevzut de art. 585.
3) Pentru dovedirea motivelor de anulare nu pot Ii aduse ca probe
noi dect nscrisuri.

Art. 590. 1) Prtile nu pot renunta prin conventia arbitral la
dreptul de a introduce actiunea n anulare mpotriva hotrrii arbitrale.
2) Renuntarea la acest drept se poate Iace numai dup pronuntarea
hotrrii arbitrale.

Art. 591. Competenta de a judeca actiunea n anulare revine
curtii de apel n circumscriptia creia a avut loc arbitrajul.

Art. 592. - Actiunea n anulare va Ii depus la curtea de apel n

termen de o lun de la data comunicrii hotrrii arbitrale. Dac s-a
Iormulat o cerere potrivit art. 585 termenul curge de la data comunicrii
hotrrii sau, dup caz, a ncheierii prin care a Iost solutionat cererea.

Art. 593. Curtea de apel va putea suspenda executarea hotrrii

arbitrale mpotriva creia a Iost introdus actiunea n anulare.
Dispozitiile art. 471 alin. 2)-6) si 8) se aplic n mod corespunztor.

Art. 594. 1) Curtea de apel va judeca actiunea n anulare n

completul prevzut de lege pentru judecarea recursului.
2) ntmpinarea este obligatorie. Dispozitiile art. 194-197 sunt
aplicabile n mod corespunztor.
3) Admitnd actiunea, curtea de apel va anula hotrrea arbitral
si:
a) n cazurile prevzute de art. 589 alin. 1) lit. a ), b) si e) va trimite
cauza spre judecat instantei competente s o solutioneze, potrivit legii;
b) n celelalte cazuri, dac litigiul este n stare de judecat, se va
pronunta n Iond, n limitele conventiei arbitrale. Dac, ns, pentru a

162






Obiectul
arbitrajului











Tribunalul
arbitral





Organizarea
arbitrajului
de ctre
pr(i














hotr n Iond, este nevoie de noi probe, curtea se va pronunta n Iond
dup administrarea lor. n acest din urm caz, curtea va pronunta mai
nti hotrrea de anulare si, dup administrarea probelor, hotrrea
asupra Iondului.
4) Hotrrile curtii de apel, pronuntate potrivit alin. 3), sunt
deIinitive.


Titlul VI
Executarea hotrrii arbitrale


Art. 595. Hotrrea arbitral se aduce la ndeplinire de bunvoie
de ctre partea mpotriva creia s-a pronuntat, de ndat sau n termenul
artat n cuprinsul acesteia.

Art. 596. 1) Pentru a Ii executat silit, hotrrea arbitral se
nvesteste cu Iormul executorie.
2) Cererea de nvestire se va solutiona de tribunalul prevzut de art.
529, potrivit legii. Dac exist ndoieli cu privire la regularitatea hotrrii
arbitrale, prtile vor Ii citate.
3) Hotrrea arbitral nvestit cu Iormul executorie constituie
titlu executoriu si se execut silit ntocmai ca si o hotrre
judectoreasc.


Titlul VII
Arbitrajul institu(ionalizat

Art. 597.Arbitrajul institutionalizat este acela care Iunctioneaz

n mod permanent pe lng o organizatie sau institutie national ori
international, pe baza unui regulament propriu aplicabil tuturor litigiilor
supuse acestuia spre solutionare n baza unei conventii arbitrale.

Art. 598. 1) Prtile, prin conventia arbitral, pot supune
solutionarea litigiilor dintre ele unui arbitraj care Iunctioneaz n mod
permanent pe lng o organizatie sau institutie national ori
international.
2) n caz de contrarietate ntre conventia arbitral si regulamentul
arbitrajului institutionalizat la care aceasta trimite, va prevala conventia
arbitral.
3) Dac prtile nu au convenit altIel, se vor aplica regulile de
procedur ale arbitrajului institutionalizat n vigoare la momentul

163




Organizarea
arbitrajului
de un ter(




Reprezentar
ea pr(ilor












Interven(ia
instan(ei

















sesizrii acestuia.
4) Organizatiile cu caracter asociativ sau cele constituite pentru
aprarea intereselor unei categorii proIesionale nu pot s numeasc
arbitri n cazurile n care membrii lor sunt n litigiu cu tertii.
5) n cazul arbitrajului organizat de o institutie permanent, toate
atributiile ce revin instantei judectoresti n temeiul dispozitiilor
prezentului titlu se exercit de acea institutie, conIorm regulamentului
su, aIar numai dac acel regulament prevede altIel.
6) n cazul arbitrajului organizat de o institutie permanent, dosarul
se pstreaz la acea institutie.

Art. 599. n cazul arbitrajului organizat de o institutie

permanent, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor,
precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se pltesc conIorm
regulamentului acelei institutii.

Art. 600. Dac organizatia sau institutia prevzut la art. 597
reIuz s organizeze arbitrajul, conventia arbitral rmne valabil, iar
litigiul dintre prti va Ii solutionat potrivit prevederilor prezentei crti.


























164


Forma
scris





Felurile
conven(iei
arbitrale






Clauza
compromiso
rie











Compromis
ul






Eficacitatea
conven(iei
arbitrale

















Cartea a V - a
Despre executarea silit

Titlul I
Dispozi(ii generale

Capitolul I
Scopul yi obiectul executrii silite



Art. 601. - 1) Obligatia stabilit prin hotrrea unei instante sau
printr-un alt titlu executoriu se aduce la ndeplinire de bunvoie.
2) n cazul n care debitorul nu execut de bunvoie obligatia sa,
aceasta se aduce la ndeplinire prin executare silit, care ncepe odat cu
sesizarea organului de executare, potrivit dispozitiilor prezentei crti,
dac legea nu prevede altIel.
3)

Executarea silit are loc n oricare dintre Iormele prevzute de
lege, simultan sau succesiv, pn la realizarea dreptului recunoscut prin
titlul executoriu, achitarea dobnzilor, penalittilor sau a altor sume,
acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.

Art. 602. - Executarea silit a oricrui titlu executoriu, cu exceptia
celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau
bugetului general al Comunittilor Europene, se realizeaz numai de
ctre executorul judectoresc, chiar dac prin legi speciale se dispune
altIel.

Art. 603. - 1) Executarea silit se eIectueaz prin:

165


Excluderea
competen(ei
instan(ei

Verificarea
competen(ei
instan(ei


















Arbitrii


Numrul
arbitrilor







Nulitate


Numirea
arbitrilor
1. urmrirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau
apartinnd tertilor tinuti s rspund, n conditiile legii, pentru obligatiile
debitorului, n scopul ndestulrii creditorilor;
2. predarea ctre creditor a bunurilor, prevzute n titlul executoriu,
ce sunt detinute Ir drept de debitor;
3. alte msuri prevzute de lege.
2) Executarea unor obligatii de a Iace, precum nscrierea sau
radierea unui drept, act sau Iapt dintr-un registru public, emiterea unei
autorizatii, eliberarea unui certiIicat sau predarea unui nscris si altele
asemenea se obtin la simpla cerere a persoanei ndrepttite, Icut n
temeiul unui titlu executoriu, Ir a Ii necesar interventia executorului
judectoresc, dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 604. 1) Executarea silit se Iace cu respectarea dispozitiilor
legii, a drepturilor prtilor si ale altor persoane interesate.
2) Este interzis eIectuarea de acte de executare de ctre alte
persoane sau organe dect cele prevzute la art. 602.

Art. 605. - Statul este obligat s asigure, prin agentii si,
executarea n mod prompt si eIectiv a hotrrilor judectoresti si a altor
titluri executorii, iar, n caz de reIuz, cei vtmati au dreptul la repararea
integral a prejudiciului suIerit.

Art. 606. - 1) n tot cursul executrii, executorul judectoresc
este obligat s aib rol activ, struind, prin toate mijloacele admise de
lege, pentru realizarea integral si cu celeritate a obligatiei prevzute n
titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor prtilor si
ale altor persoane interesate.
2) Dac socoteste c este n interesul executrii, executorul
judectoresc va putea invita pe debitor pentru a-i cere, n scris, n
conditiile legii, lmuriri n legtur cu veniturile si bunurile sale asupra
crora se poate eIectua executarea, cu artarea locului unde se aIl
acestea, precum si pentru a-l determina s execute de bunvoie obligatia
sa, artndu-i consecintele la care s-ar expune n cazul executrii silite.
3) ReIuzul nejustiIicat al debitorului de a se prezenta ori de a da
lmuririle necesare, precum si darea de inIormatii incomplete ori eronate
atrage rspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si
aplicarea sanctiunii prevzute de art. 177 alin. 2), dac Iapta nu
ntruneste elementele constitutive ale unei Iapte prevzute de legea
penal.

Art. 607. 1) Pot Ii executate silit obligatiile al cror obiect
const n plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a Iolosintei
acestuia, desIiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrri,

166




















Acceptarea
sarcinii de
arbitru



Numirea
supraarbitr
ului



Numirea
arbitrilor de
ctre
instan(







Incompatibi
ncredintarea minorului, stabilirea locuintei si vizitarea acestuia sau n
luarea unei alte msuri stabilite prin titlul executoriu.
2) n cazul n care prin titlul executoriu au Iost acordate dobnzi,
penalitti sau alte sume, Ir s Ii Iost stabilit cuantumul acestora, ele vor
Ii calculate de executorul judectoresc, potrivit legii.
3) Dac prin titlul executoriu nu au Iost acordate dobnzi,
penalitti sau alte asemenea sume care s poat Ii stabilite potrivit alin.
2), ns acesta contine suIiciente criterii n Iunctie de care executorul
judectoresc poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite n
bani, indiIerent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, la
actualizarea acestei sume. n cazul n care titlul executoriu nu contine
nici un asemenea criteriu, executorul va proceda la actualizare n Iunctie
de rata inIlatiei, calculat de la data cnd hotrrea judectoreasc a
devenit executorie sau, n cazul celorlalte titluri executorii, de la data
cnd creanta a devenit exigibil si pn la data pltii eIective a obligatiei
cuprinse n oricare dintre aceste titluri.
4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, ncheierea
executorului judectoresc constituie titlu executoriu.

Art. 608. 1) Veniturile si bunurile debitorului pot Ii supuse
executrii silite dac, potrivit legii, sunt urmribile si numai n msura
necesar pentru realizarea drepturilor creditorilor.
2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot Ii urmrite
numai cu respectarea conditiilor prevzute de lege.

Art. 609. - n tot cursul executrii silite, sub supravegherea
executorului judectoresc, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta
s se eIectueze, n total sau n parte, numai asupra veniturilor bnesti sau
altor bunuri ale debitorului, ca vnzarea bunurilor supuse urmririi s se
Iac prin bun nvoial sau ca plata obligatiei s se Iac n alt mod admis
de lege.

Art. 610. - 1) Debitorul ncadrat n munc poate, printr-un
angajament scris acceptat de creditor, s consimt ca, pentru realizarea
sumei datorate acestuia, s i se retin o parte din veniturile obtinute din
munc. Angajatorul va retine si va plti sumele convenite numai dac
prin aceasta nu se aduc prejudicii altor creditori care urmresc aceleasi
venituri.
2) Angajamentul semnat de debitor si acceptat de creditor
constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 758 se aplic n mod
corespunztor.
3) Dispozitiile alin. 1) si 2) se aplic n mod corespunztor si
debitorilor care sunt remunerati n baza altor raporturi juridice dect cele
de munc.

167
li -tatea
arbitrilor



























Cererea de
recuzare









nlocuirea
arbitrilor

Art. 611. - 1) Executarea silit poate Ii pornit mpotriva oricrei

persoane Iizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat,
cu exceptia acelora care beneIiciaz, n conditiile legii, de imunitate de
executare.
2) Dispozitiile prezentei crti constituie dreptul comun n materie
de executare silit, indiIerent de izvorul sau natura obligatiilor cuprinse
n titlul executoriu ori de calitatea juridic a prtilor.


Capitolul II
Titlul executoriu



Art. 612. - 1) Executarea silit se poate eIectua numai n temeiul
unei hotrri judectoresti ori al unui alt nscris care, potrivit legii,
constituie titlu executoriu.
2) Pentru a constitui titluri executorii, hotrrile judectoresti si
alte nscrisuri crora legea le recunoaste putere executorie trebuie
nvestite cu Iormul executorie, n aIar de cazul n care prin lege se
dispune altIel.

Art. 613.Sunt hotrri executorii:
1. hotrrile deIinitive;
2. hotrrile date n apel, dac prin lege nu se prevede altIel;
3. hotrrile date n prim instant Ir drept de apel ori cele n
legtur cu care prtile au convenit s exercite direct recursul, potrivit
art. 446 alin. 2);
4. orice alte hotrri cu privire la care legea prevede c sunt
executorii.

Art. 614. - 1) Sunt hotrri deIinitive:
1. hotrrile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
2. hotrrile date n prim instant, Ir drept de apel, neatacate cu
recurs;
3. hotrrile date n prim instant, care nu au Iost atacate cu apel;
4. hotrrile date n apel, Ir drept de recurs, precum si cele
neatacate cu recurs;
5. hotrrile date n recurs, chiar dac prin acestea s-a solutionat
Iondul pricinii;
6. orice alte hotrri care, potrivit legii, nu mai pot Ii atacate cu
recurs.
2) Hotrrile artate la alin. 1) devin deIinitive la data expirrii
termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, dup caz, la data

168



Rspundere
a arbitrilor











Constituirea
tribunalului
arbitral



Termenul
arbitrajului













Caducitatea
arbitrajului





pronuntrii.

Art. 615. - Sunt supuse nvestirii cu Iormul executorie:

1. hotrrile executorii ale instantelor judectoresti, n aIara celor
artate la art. 616 pct. 1 si 2;
2. hotrrile arbitrale;
3. nscrisurile autentice;
4. titlurile de credit sau alte nscrisuri crora legea le recunoaste
putere executorie.

Art. 616. - Nu se nvestesc cu Iormul executorie:
1. hotrrile judectoresti date n prim instant cu executare
provizorie;
2. ordonantele si ncheierile pronuntate de instant si declarate de
lege executorii;
3. titlurile executorii europene pentru creante necontestate;
4. ncheierile si procesele-verbale ntocmite de executorii
judectoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Art. 617. - Punerea n executare a unei hotrri judectoresti
executorii care poate Ii ns atacat cu apel sau recurs se Iace numai pe
riscul creditorului care, dac titlul este ulterior modiIicat sau desIiintat,
va Ii tinut, n conditiile legii, s repun pe debitor n drepturile sale, n tot
sau n parte, dup caz.

Art. 618. - 1) Sunt competente a nvesti cu Iormul executorie:
1. pentru hotrrile judectoresti executorii, prima instant;
2. pentru hotrrile arbitrale, tribunalul n circumscriptia cruia a
avut loc arbitrajul;
3. pentru nscrisurile autentiIicate de un notar public, precum si
pentru actele autentice ntocmite de un avocat, judectoria din
circumscriptia n care Iunctioneaz notarul public sau n care si are
sediul proIesional avocatul;
4. pentru nscrisurile autentiIicate de autorittile diplomatice sau
consulare romne n strintate, tribunalul locului unde urmeaz a se Iace
executarea;
5. pentru titlurile de credit sau alte nscrisuri crora legea le
recunoaste putere executorie, judectoria de la locul pltii.
2) Dac se reIuz emiterea titlului executoriu de ctre alte organe
competente potrivit legii si dac legea special nu prevede altIel,
creditorul poate Iace contestatie la executare la judectoria n
circumscriptia creia se aIl organul care trebuia s emit titlul
executoriu n termen de 15 zile de la data cnd a luat cunostint de reIuz.


169







Locul
arbitrajului


Limba
arbitrajului


















Cererea de
arbitrare











Art. 619. - 1)
Cererea creditorului de nvestire cu Iormul
executorie se va solutiona de ctre instanta competent, n camera de
consiliu, printr-o ncheiere dat Ir citarea prtilor. Instanta va veriIica
numai dac titlul este susceptibil de nvestire, potrivit art. 615.
2) ncheierea prin care instanta admite cererea de nvestire cu
Iormul executorie nu este supus niciunei ci de atac, cu exceptia
contestatiei la executare.
3) Dac instanta respinge cererea de nvestire, ncheierea poate Ii
atacat cu recurs numai de ctre creditor, la instanta ierarhic superioar,
n termen de 5 zile de la comunicare.


Art. 620. 1) Formula executorie se aplic pe originalul titlului,
cnd acesta se aIl n posesia prtii, iar n celelalte cazuri, pe o copie
legalizat, dac legea nu prevede altIel.
2) Ea are urmtorul cuprins:
Noi, Presedintele Romniei
Aici urmeaz cuprinsul hotrrii).
Dm mputernicire si ordonm executorilor judectoresti s pun n
executare prezentul titlu. Ordonm agentilor Iortei publice s acorde
concursul la executarea acestui titlu, iar procurorilor s struie pentru
ducerea ei la ndeplinire, n conditiile legii. Spre credint, prezentul titlu
s-a semnat de ... Urmeaz semntura presedintelui instantei si a
greIierului).

Art. 621. - 1) n vederea executrii silite, titlul se nvesteste o
singur dat cu Iormul executorie.
2) Titlul se elibereaz prtii care a cerut nvestirea sau
reprezentantului su artat n cererea de nvestire.
3) Nu se vor elibera acelorasi prti mai multe exemplare de titluri
nvestite cu Iormul executorie, dect cu ncuviintarea instantei
judectoresti si numai dac acestea justiIic un interes legitim, respectiv
dac executarea trebuie s se eIectueze n diIerite locuri sau hotrrea s-a
dat n Iolosul mai multor creditori si altele asemenea.
4) GreIierul va mentiona numele persoanei creia i s-a eliberat
exemplarul nvestit cu Iormula executorie, att pe exemplarul predat, ct
si pe originalul hotrrii, iar n cazul altor titluri, pe copia titlului rmas
la dosar.

Art. 622. - Dac s-a desIiintat titlul executoriu, toate actele de
executare, eIectuate n baza acestuia, sunt desIiintate de drept, dac prin
lege nu se prevede altIel. n acest caz, sunt aplicabile dispozitiile
privitoare la ntoarcerea executrii.



170
















Comunicare
a cererii
arbitrale

ntmpinare
a














Cererea
reconven(io
na-
nal




Capitolul III
Participan(ii la executarea silit


Art. 623. - 1) Participantii la executarea silit sunt urmtoarele
persoane sau organe:
1. prtile;
2. tertii garanti;
3. creditorii intervenienti;
4. instanta de executare;
5. executorul judectoresc;
6. Ministerul Public;
7. agentii Iortei publice;
8. martorii asistenti, expertii, interpretii si alti participanti, n
conditiile anume prevzute de lege.
2) Dispozitiile art. 39 si urmtoarele se aplic, n mod
corespunztor, si participantilor la procedura de executare silit.

Art. 624. - 1) Prti n procedura de executare sunt creditorul si
debitorul.
2) Calitatea de creditor sau debitor se poate transmite oricnd n
cursul executrii silite, potrivit dreptului comun. n acest caz, actele de
executare eIectuate pn la data transmiterii calittii procesuale sunt
opozabile, n conditiile legii, succesorilor n drepturi ai creditorului sau
debitorului, dup caz.

Art. 625. - 1) Creditorul si debitorul au dreptul s asiste, personal
sau prin reprezentantii lor, la eIectuarea tuturor actelor de executare, s ia
cunostint de actele dosarului de executare si s obtin adeverinte si
copii de pe aceste acte, certiIicate de executorul judectoresc, iar atunci
cnd se consider vtmati n drepturile ori interesele lor legitime pot
contesta actele de executare sau executarea silit nssi, n termenele si
conditiile prevzute de lege. Acest drept l au si alte persoane care
justiIic un interes ocrotit de lege.
2) La cererea debitorului, executorul judectoresc va aplica, n
conditiile legii, compensatia legal ntre creanta prevzut n titlul a crui
executare s-a cerut mpotriva sa si creanta pe care el o opune pe baza
unui alt titlu executoriu.

Art. 626. - 1) Creditorul este obligat s acorde executorului
judectoresc, la cererea acestuia, sprijin eIectiv pentru aducerea la
ndeplinire, n bune conditii, a executrii silite, punndu-i la dispozitie si
mijloacele necesare n acest scop. El este obligat s avanseze cheltuielile
necesare ndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de

171









Dispozi(ii
generale





Reguli de
procedur
aplicabile






Comunicare
a actelor de
procedur








Verificarea
dosarului






executor.
2) Debitorul este obligat, sub sanctiunile prevzute de art. 606
alin. 3), s declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si
imobile, inclusiv cele aIlate n proprietate comun pe cote-prti sau n
devlmsie, cu artarea locului n care acestea se aIl, precum si toate
veniturile sale, curente sau periodice.
3) Debitorul ale crui bunuri au Iost deja sechestrate este tinut s
aduc la cunostinta executorului care sechestreaz aceleasi bunuri,
existenta sechestrului anterior si identitatea organului de executare care l-
a aplicat, prednd executorului o copie a procesului-verbal de sechestru.

Art. 627. Creditorul, n conditiile legii, poate urmri,
concomitent sau, dup caz, separat, si bunurile tertilor care au garantat
plata datoriilor debitorului. n acest caz, dispozitiile privitoare la
drepturile si obligatiile debitorului se aplic n mod corespunztor si
tertilor garanti, aIar de cazul n care prin lege se dispune altIel.
2) Cnd se urmreste numai tertul Iidejusor ori garant ipotecar,
toate actele de executare vor Ii comunicate n acelasi timp si debitorului
principal,care va Ii introdus din oIiciu n procedura de urmrire silit.

Art. 628. - Orice creditor al debitorului poate, n conditiile art.
667 si urmtoarele, s intervin n procedura de executare silit aIlat n
curs pn la data Iixrii de ctre executor a termenului pentru
valoriIicarea bunurilor urmribile, iar dup depunerea sau consemnarea
sumelor realizate din urmrire poate s participe la distribuirea acestor
sume, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.

Art. 629. - Orice tert persoan, vtmat printr-un act de

executare silit, poate solicita desIiintarea acestuia sau, dup caz,
ncetarea executrii silite nsesi, numai pe calea contestatiei la executare,
dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 630. - 1) Instanta de executare este judectoria n
circumscriptia creia se aIl biroul executorului judectoresc care Iace
executarea, n aIara cazurilor n care legea dispune altIel.

2) Instanta de executare judec contestatiile la executare, precum
si orice alte incidente aprute n cursul executrii silite, cu exceptia celor
date de lege n competenta altor instante sau organe.
3) Hotrrile pronuntate de instanta de executare sunt executorii
si pot Ii atacate numai cu apel, n termen de 10 zile de la comunicare,
dac prin lege nu se dispune altIel.

Art. 631. - Dac prin lege nu se dispune altIel, hotrrile
judectoresti si celelalte titluri executorii se execut de ctre executorul

172
Verificarea
competen(ei










Termenul
de citare


Participarea
ter(ilor




Absen(a
unei pr(i




Solicitarea
judecrii n
lips

Absen(a
ambelor
pr(i






Msuri
asigurtorii

judectoresc din circumscriptia tribunalului n care urmeaz s se
eIectueze executarea ori, n cazul urmririi bunurilor, de ctre executorul
judectoresc din circumscriptia tribunalului n care se aIl acestea. Dac
bunurile urmribile, mobile sau imobile, se aIl n circumscriptiile mai
multor tribunale, este competent oricare dintre executorii judectoresti
care Iunctioneaz pe lng acestea.

Art. 632. - Executorii judectoresti pot Ii recuzati numai n
cazurile si conditiile prevzute de legea executorilor judectoresti.
Cererea de recuzare nu suspend de drept executarea. Cu toate acestea,
instanta de executare poate dispune, motivat, suspendarea executrii pn
la solutionarea cererii de recuzare, prin ncheiere care nu este supus
niciunei ci de atac.

Art. 633. - 1) Cnd, privitor la aceleasi bunuri, se eIectueaz mai
multe executri silite, de ctre executori judectoresti diIeriti, instanta de
executare n circumscriptia creia a nceput prima executare, la cererea
persoanei interesate sau a oricruia dintre executori le va conexa,
dispunnd s se Iac o singur executare de ctre executorul judectoresc
care a ndeplinit actul de executare cel mai naintat, iar dac executrile
sunt n acelasi stadiu, de ctre executorul judectoresc care a nceput cel
dinti executarea.
2) Dac au Iost pornite executri silite de ctre un executor
judectoresc si un executor Iiscal asupra acelorasi bunuri ale debitorului,
instanta, tinnd seama de circumstantele cauzei, va dispune conexarea Iie
n Iavoarea executorului judectoresc, Iie n Iavoarea executorului Iiscal,
dispozitiile alin. 1) aplicndu-se n mod corespunztor.
3)

n cazul n care dispune conexarea executrilor, instanta, prin
ncheiere, se va pronunta si asupra cheltuielilor de executare eIectuate
pn n momentul conexrii. Totodat, va dispune trimiterea dosarelor
conexate la executorul desemnat potrivit alin. 1).
4) Dup conexare, procedura de executare va continua de la actul
de urmrire cel mai naintat.
5) Desistarea, dup conexare, a oricruia dintre creditorii
urmritori, nu va putea s mpiedice continuarea executrii de la actul de
executare cel mai naintat.
6) n cazul executrilor silite aIlate pe rolul aceluiasi executor,
conexarea se va dispune de executor, prin ncheiere, dat cu citarea
prtilor, dispozitiile alin. 3) aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 634. Dispozitiile art. 633 rmn aplicabile si atunci cnd

privitor la aceleasi bunuri se eIectueaz mai multe executri, unele
pornite de executorul judectoresc, la cererea unui creditor iar altele
direct de ctre alti creditori n cazurile anume prevzute de lege. n astIel

173












Sarcina
probei






Propunerea
probelor


Administrar
ea probelor






Audierea
martorilor
yi a
exper(ilor








de cazuri, toate actele de executare vor Ii eIectuate de ctre executorul
judectoresc competent n Iavoarea cruia s-a dispus conexarea, potrivit
regulilor prevzute de prezentul cod, dac prin lege special nu se
prevede altIel.

Art. 635. - 1) n ndeplinirea atributiilor si ndatoririlor sale
legate de punerea n executare a titlurilor executorii, executorul
judectoresc va ntocmi ncheieri, procese-verbale si alte acte de
procedur cu Iormele si n termenele prevzute de lege.
2) Erorile materiale svrsite cu prilejul ntocmirii actelor artate
la alin. 1) se pot ndrepta, din oIiciu, sau la cerere, cu respectarea
dispozitiilor legale prevzute pentru ntocmirea lor.

Art. 636. 1) nceperea, amnarea, suspendarea si ncetarea
executrii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din
executare, precum si alte msuri anume prevzute de lege se dispun de
executor prin ncheiere, care trebuie s cuprind:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) data si locul ntocmirii ncheierii si numrul dosarului de
executare;
c) titlul executoriu n temeiul cruia se eIectueaz procedura de
executare;
d) numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
creditorului si al debitorului;
e) procedura de executare care Iace obiectul ncheierii;
I) chestiunea asupra creia se adopt ncheierea;
g) motivele n Iapt si n drept care au determinat darea ncheierii;
h) dispozitia luat de executor;
i) calea si termenul de atac al ncheierii;
j) semntura si stampila executorului judectoresc.
2) Mentiunile de la alin. 1) lit. a)-h) si j) sunt prevzute sub
sanctiunea nulittii.
3) Dac prin lege nu se dispune altIel, ncheierile se dau Ir
citarea prtilor, sunt executorii de drept si pot Ii atacate numai cu
contestatie la executare.

Art. 637. Ministerul Public sprijin, n conditiile legii,

executarea hotrrilor judectoresti si a altor titluri executorii. n cazurile
anume prevzute de lege, Ministerul Public este obligat s cear punerea
n executare a hotrrilor judectoresti.

Art. 638. - 1) n cazurile prevzute de lege, precum si cnd
executorul judectoresc consider necesar, organele de politie,
jandarmerie sau alti agenti ai Iortei publice, dup caz, sunt obligati s

174

Informa(ii
de(inute de
autorit(ile
publice




Aprecierea
probelor

Cereri
yi excep(ii













ncheierea
de yedin(















sprijine ndeplinirea prompt si eIectiv a tuturor actelor de executare
silit.
2) n acest scop, executorul se va adresa autorittii competente
pentru a asigura concursul Iortei publice, care va trebui s ia msuri de
urgent pentru a se evita tergiversarea sau mpiedicarea executrii.

Art. 639. - 1) La cererea executorului judectoresc, cei care
datoreaz sume de bani debitorului urmrit ori detin bunuri ale acestuia,
supuse urmririi potrivit legii, au datoria s dea toate inIormatiile
necesare pentru eIectuarea executrii. Ei sunt tinuti s declare ntinderea
obligatiilor lor Iat de debitorul urmrit, eventualele modalitti care le-ar
putea aIecta, precum si cesiunile de creant, delegatiile sau sechestrele
anterioare, dac e cazul.
2) De asemenea, la cererea executorului judectoresc, organele
Iiscale, institutiile, bncile si orice alte persoane sunt obligate s-i
comunice, de ndat, n scris, datele si inIormatiile necesare realizrii
executrii silite, chiar dac prin legi speciale se dispune altIel. La cererea
executorului sau a prtii interesate, instanta de executare poate lua
msurile prevzute de art. 176 alin. 1) pct. 2 lit. I) si de art. 178.
3) Dac cei sesizati nu dispun de inIormatiile solicitate sau, dup
caz, reIuz s le dea, Ministerul Public va ntreprinde, la cererea
executorului judectoresc, diligentele necesare pentru aIlarea
inIormatiilor cerute, n special pentru identiIicarea entittilor publice sau
private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare,
plasamente de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dup caz,
detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile
de urmrire silit.
4) Ministerul Public si executorul judectoresc sunt obligati s
asigure secretul inIormatiilor primite, dac legea nu prevede altIel.
Aceste inIormatii nu pot Ii utilizate dect n scopul pentru care au Iost
cerute, Iiind interzis cu desvrsire, sub sanctiunile prevzute de lege,
divulgarea lor ctre terte persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei
baze de date personale.
5) n vederea obtinerii inIormatiilor necesare executrii,
executorul judectoresc are acces liber si gratuit la cartea Iunciar, la
registrul comertului si la alte registre publice care contin date despre
bunurile debitorului susceptibile de urmrire silit, dac se Iace dovada
nceperii executrii silite.
6) Pentru inIormatiile detinute si acordate de terti, n conditiile
prezentului articol, acestia nu pot percepe si nici conditiona transmiterea
acestora de plata vreunei sume sau a unei alte prestatii echivalente.

Art. 640. - 1) n cazurile anume prevzute de lege, prezenta

martorilor asistenti este obligatorie la ptrunderea ntr-o locuint, n

175











Cheltuielile
arbitrale








Onorariul
arbitrilor









Plata
anticipat a
cheltuielilor




Verificarea
cheltuielilor



localuri, depozite sau alte ncperi, la cercetarea acestora, precum si la
sechestrarea si ridicarea bunurilor debitorului.
2) La aprecierea executorului sau la cererea prtilor, martorii
asistenti pot Ii invitati si n alte cazuri.
3) Pot Ii martori asistenti persoanele cu capacitate de exercitiu
deplin, care nu sunt interesate de svrsirea actelor de executare si care
nu se aIl cu participantii la procedura de executare n legtur de
rudenie sau aIinitate ori de subordonare.
4) Dac prin lege nu se dispune altIel, numrul martorilor
asistenti trebuie s Iie de cel putin doi.

Art. 641. - 1) Martorul asistent, prin semnarea procesului-verbal,
atest Iaptele la care a asistat.
2) El este ndrepttit s cear inIormatii despre actele de
executare la care este invitat si s Iac observatii n legtur cu
ndeplinirea lor. Observatiile martorului asistent, cnd este cazul, vor Ii
consemnate de ctre executorul judectoresc n proces-verbal.
3) nainte de a ncepe eIectuarea actelor de executare la care
urmeaz s participe, executorul judectoresc le va explica drepturile si
ndatoririle lor.
4) Pentru serviciul prestat martorul asistent are dreptul la sumele
prevzute de art. 314, care se aplic n mod corespunztor.


Capitolul IV
Efectuarea executrii silite

Sec(iunea 1
Sesizarea organului de executare


Art. 642. -

1) Executarea silit nu se poate Iace dect dac
creanta este cert, lichid si exigibil.
2) Creanta este cert cnd existenta ei nendoielnic rezult din
nsusi titlul executoriu.
3) Creanta este lichid atunci cnd obiectul ei este determinat sau
cnd titlul executoriu contine toate elementele care permit stabilirea lui.
4) Creanta este exigibil, dac obligatia debitorului este ajuns la
scadent sau acesta este deczut din beneIiciul termenului de plat.
5) Creantele cu termen si cele conditionale nu pot Ii puse n
executare, ns ele pot participa, n conditiile legii, la distribuirea
sumelor rezultate din urmrirea silit a bunurilor apartinnd debitorului.

Art. 643. 1) Executarea silit poate porni numi la cererea

176


Plata
onorariilor




Regularizar
ea
cheltuielilor








Solu(ionare
a litigiului





Deliberarea
yi
pronun(area









Hotrrea
arbitral




creditorului, dac prin lege nu se prevede altIel.
2) Cererea de executare silit se depune personal ori se transmite
prin post, prin scrisoare recomandat cu conIirmare de primire sau prin
curier, dup caz, la executorul judectoresc competent s eIectueze
executarea.
3) Cererea de executare silit, n aIara mentiunilor prevzute la
art. 137, va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul creditorului si debitorului;
b) bunul sau prestatia datorat;
c)Iorma executrii solicitate.
4) La cerere se va atasa titlul executoriu n original si dovada
achitrii taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum si, dac este
cazul, nscrisurile anume prevzute de lege.

Art. 644. 1) De ndat ce primeste cererea de executare,
executorul judectoresc va dispune nregistrarea acesteia si deschiderea
dosarului de executare.
2) n termen de maximum 3 zile de la nregistrarea cererii,
executorul se pronunt asupra ncuviintrii ei printr-o ncheiere, dat Ir
citarea prtilor, care se va comunica debitorului si creditorului.
3) ncheierea va cuprinde, n aIara mentiunilor artate la art. 636
alin. 1), suma, cu toate accesoriile pentru care s-a ncuviintat urmrirea,
cnd s-a ncuviintat urmrirea silit a bunurilor debitorului, onorariul
care se cuvine executorului si modalitatea de plat a acestuia, precum si
alte cheltuieli de executare care trebuie avansate de creditor, cu
mentiunea c suma datorat de debitor cu titlu de cheltuieli de executare
se va determina ulterior, n conditiile art. 648.
4) ncheierea prin care se ncuviinteaz cererea de executare silit
este supus numai contestatiei la executare.
5) Executorul poate respinge, prin ncheiere motivat, cererea de
executare silit numai dac:
1. cererea de executare silit este de competenta altui organ de
executare;
2. titlul nu a Iost nvestit cu Iormula executorie, dac, potrivit legii,
aceast cerint este necesar pentru pornirea executrii silite;
3. creanta nu este cert, lichid si exigibil;
4. debitorul se bucur de imunitate de executare;
5. titlul executoriu cuprinde dispozitii potrivnice care nu se pot
aduce la ndeplinire prin executare silit;
6. exist alte impedimente prevzute de lege.
6) ncheierea de respingere a cererii de executare poate Ii
contestat numai de ctre creditor.

177
















Lmurirea,
completarea
yi
ndreptarea
hotrrii





















Comunicare
a hotrrii
Art. 645. - 1) Dac cererea de executare a Iost ncuviintat,
executorul va comunica debitorului ncheierea, dat n conditiile art. 644
alin. 2), mpreun cu o copie certiIicat, pentru conIormitate cu
originalul,a titlului executoriu si, daca legea nu prevede altIel, o somatie.
2) Comunicarea titlului executoriu si a somatiei este prevzut
sub sanctiunea nulittii executrii.

Art. 646. - Debitorul va Ii somat s-si ndeplineasc obligatia, de
ndat sau n termenul acordat de lege, cu artarea c, n caz contrar, se
va proceda la executarea silit.

Art. 647. - Nu este necesar comunicarea titlului executoriu si a

somatiei:
1. n cazurile prevzute de art. 653;
2. n cazul n care executarea se Iace n temeiul titlurilor
executorii prevzute la art. 616 pct. 2.

Art. 648. 1) Partea care solicit ndeplinirea unui act sau a altei
activitti care intereseaz executarea silit este obligat s avanseze
cheltuielile necesare n acest scop. Pentru actele sau activittile dispuse
din oIiciu, cheltuielile se avanseaz de ctre creditor.
2) Cheltuielile ocazionate de eIectuarea executrii silite sunt n
sarcina debitorului urmrit, aIar de cazul cnd creditorul a renuntat la
executare, situatie n care vor Ii suportate de acesta, sau dac prin lege se
prevede altIel. De asemenea, debitorul va Ii tinut s suporte cheltuielile
de executare Icute dup nregistrarea cererii de executare si pn la data
realizrii obligatiei stabilite n titlul executoriu, chiar dac el a executat-o
de bunvoie. Cu toate acestea, n cazul n care debitorul, somat potrivit
art. 646, a executat obligatia de ndat sau n termenul acordat de lege , el
nu va Ii tinut s suporte dect cheltuielile pentru actele de executare
eIectiv ndeplinite, precum si onorariul executorului judectoresc si, dac
este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depus
de acestia.
3) Suntcheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declansrii executrii silite;
2. onorariul executorului judectoresc, stabilit potrivit art. 644
alin. 3);
3. onorariul avocatului n Iaza de executare silit;
4. onorariul expertului si al interpretului;
5. cheltuielile eIectuate cu ocazia publicittii procedurii de
executare silit si eIectuarea altor acte de executare silit;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevzute de lege ori necesare desIsurrii
executrii silite.

178




Efectele
hotrrii
arbitrale

Pstrarea
dosarului









Ac(iunea n
anulare























4) Sumele datorate ce urmeaz s Iie pltite se stabilesc de ctre
executorul judectoresc, prin ncheiere, dat Ir citarea prtilor, pe baza
dovezilor prezentate de partea interesat, n conditiile legii. Aceste sume
pot Ii cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la
executare Iormulat de partea interesat si tinnd seama de probele
administrate de aceasta. Dispozitiile art. 438 alin. 2) se aplic n mod
corespunztor.
5) n cazul n care sumele stabilite potrivit alin. 4) nu pot Ii
recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmribile sau din alte cauze,
ele vor Ii pltite de creditor, care le va putea recupera de la debitor cnd
starea patrimonial a acestuia o va permite.
6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, ncheierea
constituie titlu executoriu, att pentru creditor, ct si pentru executorul
judectoresc.

Art. 649. 1) Depunerea sau consemnarea oricrei sume n
scopul participrii la desIsurarea, potrivit legii, a executrii silite ori a
obtinerii suspendrii executrii silite, depunerea sumelor cu aIectatiune
special, precum si depunerea sau consemnarea sumelor reprezentnd
veniturile bunurilor urmrite ori pretul rezultat din vnzarea acestor
bunuri, se Iace la CEC Bank S.A., Trezoreria Statului sau orice alt
institutie bancar care are n obiectul de activitate operatiuni de
consemnare, la dispozitia instantei de executare sau a executorului
judectoresc.
2) Dovada depunerii sau consemnrii acestor sume se poate Iace
cu recipisa de consemnare sau cu orice alt nscris admis de lege.
3) Eliberarea acestor sume se Iace persoanelor ndrepttite sau
reprezentantilor acestora numai pe baza dispozitiei instantei de executare
ori a executorului judectoresc, dup caz.
4) Dispozitiile art. 1001 si urmtoarele privitoare la cautiunea
judiciarse aplic n mod corespunztor.

Art. 650. - Dac prin lege nu se prevede altIel, comunicarea
actelor de procedur Icute n cursul executrii silite se Iace potrivit
dispozitiilor privitoare la comunicarea si nmnarea citatiilor, care se
aplic n mod corespunztor.









179




Renun(area
la ac(iunea
n anulare



Instan(a
competent

Termen de
exercitare




Suspendare
a executrii



1udecarea
ac(iunii n
anulare




















Sec(iunea a 2-a
Efectuarea actelor de executare silit

Art. 651. - n aIar de cazul n care legea prevede altIel,

executarea silit eIectiv nu poate avea loc dect dup expirarea
termenului artat n somatie sau, n lipsa acesteia, n cel prevzut n
ncheierea prin care s-a ncuviintat executarea.

Art. 652. - Cnd prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de
plat, executarea nu se poate Iace mai nainte de mplinirea acelui
termen.

Art. 653. 1) Debitorul care beneIiciaz de un termen de plat va
Ii deczut, la cererea creditorului,din beneIiciul acestui termen dac:
1. debitorul a Iugit;
2. debitorul risipeste averea sa;
3. debitorul este n stare de insolvabilitate ndeobste cunoscut sau,
dac prin Iapta sa, svrsit cu intentie sau dintr-o culp grav, a
micsorat garantiile date creditorului su ori n-a dat pe cele promise sau,
dup caz, ncuviintate.
4. alti creditori Iac executri asupra averii lui;
2) n cazurile prevzute la alin. 1), instanta de executare va hotr
de urgent, n camera de consiliu, cu citarea prtilor n termen scurt. n
cazul cnd debitorul a Iugit, va Ii citat la ultimul su domiciliu.
3) Dispozitiile alin. 1) nu se aplic cnd debitor este statul, o
unitate administrativ - teritorial sau o alt persoan juridic de drept
public.

Art. 654. - 1) Cnd titlul executoriu cuprinde o obligatie
alternativ, Ir s se arate termenul de alegere, executorul judectoresc
va notiIica debitorul s si exercite acest drept n termen de 10 zile de la
comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii, sub sanctiunea
decderii.
2) Alegerea prestatiei va Ii Icut prin act scris care va Ii notiIicat
executorului judectoresc, iar acesta va nstiinta de ndat pe creditor
despre alegerea Icut.
3) Dup expirarea termenului, dreptul de alegere trece asupra
creditorului. n acest caz, executorul judectoresc l va soma pe debitor,
punndu-i in vedere s execute prestatia aleas de creditor.


180




Executarea
de bunvoie


Executarea
silit












No(iune





Reguli
aplicabile














Art. 655. - Cnd executarea depinde de o contraprestatie, ce
rezult din acelasi titlu executoriu si urmeaz s Iie Icut de creditor n
acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va putea Ii Icut numai
dup ce creditorul a oIerit debitorului propria prestatie sau dup ce a
Icut dovada cu nscris c debitorul a primit-o ori este n ntrziere cu
primirea ei.

Art. 656. - Hotrrile ce se execut provizoriu cu dare de cautiune
nu se vor executa mai nainte de a se depune cautiunea.

Art. 657. - 1) Dac prin lege nu se prevede altIel, pentru toate
actele si operatiunile eIectuate n cursul executrii, executorul
judectoresc este obligat s ncheie procese-verbale care vor cuprinde
urmtoarele:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele si calitatea celui care ncheie procesul-verbal;
c) data ntocmirii procesului-verbal si numrul dosarului de
executare;
d) titlul executoriu n temeiul cruia se eIectueaz actul de
executare;
e) numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
debitorului si creditorului;
I) locul, data si ora eIecturii actului de executare;
g) msurile luate de executor sau constatrile acestuia;
h) consemnarea explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor
participantilor la executare;
i) alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor ca Iiind
necesare;
j) mentionarea, cnd este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului
ori a reIuzului sau a mpiedicrii de a semna procesul-verbal;
k) mentionarea numrului de exemplare n care s-a ntocmit
procesul-verbal, precum si a persoanelor crora li s-a nmnat acesta;
l) semntura executorului, precum si, cnd este cazul, a altor
persoane interesate n executare sau care asist la eIectuarea actului de
executare;
m) stampila executorului judectoresc.
2) Mentiunile de la alin. 1) lit. b)-g), l) si m) sunt prevzute sub
sanctiunea nulittii.

Art. 658. -

1) n vederea executrii unei hotrri judectoresti,
executorul judectoresc poate intra n ncperile ce reprezint domiciliul,
resedinta sau sediul unei persoane, precum si n orice alte locuri, cu
consimtmntul acesteia, iar n caz de reIuz, cu concursul Iortei publice.
2) n cazul altor titluri executorii dect hotrrile judectoresti, la

181






Cheltuielile
arbitrale



Refuzul
solu(ionrii
litigiului






























cererea creditorului sau a executorului judectoresc, depus odat cu
cererea de nvestire cu Iormul executorie ori separat cnd nvestirea cu
Iormul executorie nu este necesar, instanta competent va autoriza
intrarea n locurile mentionate la alin. 1). Instanta se pronunt, de
urgent, n camera de consiliu, Ir citarea prtilor, prin ncheiere
executorie care nu este supus niciunei ci de atac.

Art. 659. - 1) Executorul judectoresc are dreptul s identiIice
bunurile urmribile ale debitorului si, la locul unde ele se gsesc, s
ndeplineasc asupra lor acte de executare, n prezenta debitorului sau a
unuia dintre membrii majori ai Iamiliei sale ori a unei alte persoane
majore care se aIl n acel loc, iar n lipsa acestora, n prezenta unui
agent al Iortei publice sau, dup caz, a doi martori asistenti, n cazurile si
conditiile prevzute de lege.
2) IdentiIicarea bunurilor urmribile si eIectuarea actelor de
executare la domiciliul sau sediul altei persoane dect cel al debitorului
se poate Iace, n lipsa acordului persoanei respective, numai cu
autorizarea prealabil a instantei de executare, dat potrivit art. 658 alin.
2).

Art. 660. - 1) n cazul n care executorul judectoresc ntmpin
opunere la eIectuarea unui act de executare, la cererea acestuia, Icut n
conditiile art. 638 alin. 2), organele de politie, jandarmerie si alti agenti
ai Iortei publice sunt obligati s-i dea concursul.
2) Dac opunerea la executare ntruneste elementele constitutive
ale unei Iapte prevzute de legea penal, executorul judectoresc ncheie
un proces-verbal pe care l va trimite de ndat parchetului de pe lng
instanta de executare. Sesizarea parchetului nu mpiedic continuarea
executrii silite.

Art. 661. - Executarea silit se eIectueaz, dup caz, la locul unde
debitorul realizeaz venituri din munc sau la locul unde se gsesc alte
venituri ori bunuri ale sale supuse urmririi, dac legea nu dispune altIel.

Art. 662. - 1)

Nicio executare nu se va putea Iace nainte de ora
6.00 si dup ora 20.00.
2) Executarea silit nu se va putea Iace la alte ore dect cele
mentionate si nici n zilele nelucrtoare, stabilite potrivit legii, aIar de
cazul n care se dispune altIel prin chiar hotrrea judectoreasc pus n
executare sau de cazurile urgente n care executarea poate Ii ncuviintat
de instanta de executare, prin ncheiere dat n conditiile art. 658 alin.
2).
3) Executarea nceput va putea continua n aceeasi zi, chiar si
dup ora 20.00, sau n zilele urmtoare.

182






















ndeplinirea
obliga(iilor
prevzute n
titlul
executoriu

Organul de
executare




Modalit(i
de executare


Art. 663. - Actele de executare ndeplinite n lipsa prtilor, cnd
prezenta lor nu este expres cerut de lege, sunt valabile, dac sunt Icute
cu respectarea dispozitiilor legale.

Art. 664. - nclcarea dispozitiilor art. 652, art. 656 si art. 662
atrage anularea executrii.


Sec(iunea a 3-a
Executarea mpotriva moytenitorilor


Art. 665. - 1) Dac debitorul moare nainte de nceperea
executrii silite, lsnd numai mostenitori majori, nicio executare silit
nu va putea Ii pornit mpotriva lor, sub sanctiunea nulittii, dect dup
10 zile de la data cnd au Iost somati asupra nceperii executrii silite,
printr-o nstiintare colectiv, Icut la locul deschiderii mostenirii, pe
numele acesteia.
2) Dac ntre mostenitori sunt si minori sau persoane puse sub
interdictie judectoreasc, executarea nu va putea Ii pornit dect dup
numirea reprezentantilor sau ocrotitorilor legali. Dac ns dup o lun
de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie
judectoreasc, nu a Iost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal,
creditorul va putea cere instantei competente, potrivit legii,numirea unui
curator special pentru executare, pn la numirea lor.

Art. 666. n cazul n care, la moartea debitorului, executarea era
nceput, ea va putea continua mpotriva mostenitorilor, sub sanctiunea
nulittii, numai dup 10 zile de la data cnd acestia, prin nstiintare
colectiv, au Iost ncunostintati despre continuarea executrii silite,
dispozitiile art. 665 aplicndu-se n mod corespunztor.



Sec(iunea a 4-a
Interven(ia altor creditori


Art. 667. - 1) Orice creditor poate interveni n cursul executrii
silite pornite de un alt creditor, chiar dac nu are un titlu executoriu
contra debitorului urmrit, ns numai n conditiile si limitele prevzute
de lege.
2) Pot interveni n executarea silit:

183












Legalitatea
executrii
silite




Rolul
statului n
executarea
silit


Rolul activ
al
executorului
judectoresc















1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
2. creditorii care au luat msuri asigurtorii asupra bunurilor
acestuia;
3. creditorii care au un drept real de garantie sau, dup caz, un
drept de preIerint asupra bunului urmrit, conservat n conditiile
prevzute de lege;
4. creditorii chirograIari titulari ai unor creante bnesti rezultate
din nscrisuri cu dat cert ori din registre tinute cu respectarea
conditiilor prevzute de lege.

Art. 668. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, interventia
poate Ii Icut, sub sanctiunea prevzut de art. 672, pn la termenul
stabilit de ctre executor pentru valoriIicarea, n oricare din modalittile
prevzute de lege ori convenite de prti, a bunurilor mobile sau imobile
urmrite.
2) Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de garantie
asupra bunurilor urmrite si care este conservat n conditiile prevzute de
lege, creditorii care au creante avnd ca obiect venituri datorate bugetului
general consolidat sau bugetului Comunittilor Europene, precum si alti
creditori privilegiati care intervin n cursul urmririi silite au dreptul s
participe la distribuire dup rangul conIerit de dreptul lor de preIerint,
chiar dac cererea de interventie a Iost Icut dup expirarea termenului
stabilit potrivit alin. 1), dac si-au depus titlurile de creant n termenul
prevzut de art. 839 alin. 2) n vederea ntocmirii proiectului de
distribuire a sumei rezultate din urmrire. Dispozitiile art. 836 rmn
aplicabile.

Art. 669. 1) Cererea de interventie trebuie s Iie Icut cu
respectarea cerintelor prevzute de art. 643, indicndu-se n mod expres
dac creanta este cert, lichid si exigibil, precum si dac este garantat
sau negarantat, n tot sau n parte, privilegiat sau chirograIar, dup
caz. n cazul n care creditorul a cerut sau obtinut luarea unor msuri
asigurtorii asupra bunurilor debitorului se va Iace mentiune si despre
acest lucru, indicndu-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor
msuri.
2) Cererea se depune la executorul judectoresc, mpreun cu
copii certiIicate de pe documentele justiIicative, precum si de pe
procesul-verbal de constatare a aplicrii msurii asigurtorii, dac este
cazul.
3) Executorul va comunica o copie de pe cererea de interventie si
de pe documentele justiIicative creditorului urmritor n termen de 3 zile
de la nregistrarea cererii de interventie si va convoca, de urgent si n
termen scurt, prin ncheiere dat Ir citarea prtilor, creditorul
urmritor, debitorul si toti creditorii intervenienti, pentru recunoasterea

184


Obliga(iile
susceptibile
de executare
silit






















Veniturile yi
bunurile
supuse
executrii



n(elegeri
privind
efectuarea
executrii




Angajament
de ctre debitor a creantelor n cazul n care acestia nu au un titlu
executoriu. ntre data pronuntrii ncheierii si data Iixat pentru nItisare
nu poate s treac mai mult de 30 de zile.
4) La termenul Iixat, debitorul trebuie s declare dac ntelege s
recunoasc, n tot sau n parte, creantele pentru care a avut loc
interventia. Dac debitorul nu se nItiseaz, se consider c recunoaste
toate creantele reclamate prin cererile de interventie.
5) Creditorii intervenienti ale cror creante au Iost contestate, n
tot sau n parte, de ctre debitor, au dreptul s solicite executorului ca
sumele reclamate s Iie puse deoparte, dac, n termen de 15 de zile de la
data cnd a avut loc convocarea artat la alin. 3), introduc actiune n
justitie n scopul obtinerii titlului executoriu. Pn la expirarea acestui
termen, eliberarea sau distribuirea acestor sume, dac este cazul, se
suspend de drept. n cazul n care a Iost introdus actiunea n justitie,
aceste sume vor Ii consemnate pn la solutionarea litigiului printr-o
hotrre deIinitiv, cu exceptia cazului n care ar Ii pretinse de alti
creditori n rang util.

Art. 670. - 1) n cazul creditorilor chirograIari, care au intervenit
n cursul urmririi silite, creditorul urmritor are dreptul de a indica
acestora, printr-o notiIicare, Icut la termenul Iixat de executor pentru
recunoasterea de ctre debitor a creantelor reclamate sau cel mai trziu n
cinci zile de la aceast dat, existenta si a altor bunuri ale debitorului,
care pot Ii urmrite n mod util, invitndu-i s cear extinderea urmririi
si asupra acestor bunuri, dac au titlu executoriu, si s avanseze, n toate
cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere.
2) Dac ns creditorii intervenienti nu solicit extinderea
urmririi si la bunurile indicate de creditorul urmritor sau, dup caz, nu
avanseaz cheltuielile necesare extinderii, n termen de 10 zile de la data
convocrii artate la art. 669 alin. 3) ori, dup caz, de la data notiIicrii
artate la alin. 1), creditorul urmritor are dreptul de a Ii preIerat
acestora la distribuirea sumei rezultate din urmrire.
3) Creditorii urmritori nu se pot opune cererilor de interventie
Icute de alti creditori, aIara de cazul n care ei Iac dovada c acestia au
actionat n Irauda drepturilor lor. Ei pot ns contesta, n termenul
prevzut de lege, repartizarea creantelor potrivit proiectului de distribuire
a sumelor rezultate din urmrire ntocmit de ctre executor.

Art. 671. - 1) Creditorii intervenienti si cei ale cror creante au
Iost recunoscute de ctre debitor pot s participe la distribuirea sumei
rezultate din urmrire n limita sumelor reclamate sau, dup caz,
recunoscute si, dac au titluri executorii, s participe, n conditiile legii,
la urmrirea bunurilor debitorului si s solicite eIectuarea unor acte de
executare silit, dac este cazul.

185
ul de plat
al
debitorului










Domeniu de
aplicare












Temeiul
executrii
silite






Hotrri
executorii






2) Creditorii intervenienti ale cror creante au Iost contestate, n
tot sau n parte, de ctre debitor si care au cerut executorului ca sumele
reclamate s Iie puse deoparte, pot participa numai la distribuirea
sumelor consemnate n conditiile prevzute de art. 669 alin. 5), aIar de
cazul n care ar Ii pretinse de alti creditori n rang util.

Art. 672. - Creditorii chirograIari care au intervenit dup
expirarea termenului stabilit potrivit art. 668 alin. 1), dar nainte de
expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creant, n vederea
ntocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmrire, au
dreptul s participe la distribuirea prtii din suma rmas dup
ndestularea drepturilor creditorilor urmritori, a creditorilor garantati sau
privilegiati si a celor care au intervenit n timp util. Dispozitiile art. 669
alin. 4) si 5) rmn aplicabile.


Sec(iunea a 5-a
Perimarea executrii silite

Art. 673. - 1) n cazul n care creditorul, din culpa sa, a lsat s

treac 6 luni Ir s ndeplineasc un act necesar executrii silite, cerut
de executorul judectoresc, orice executare se perim de drept, indiIerent
de obiectul ei.
2) n caz de suspendare a executrii, termenul de perimare curge
de la ncetarea suspendrii. Termenul de perimare nu se suspend pe
timpul ct executarea silit este suspendat la cererea creditorului.

Art. 674. - 1) Perimarea se constat de ctre executorul
judectoresc, din oIiciu sau la cererea prtii interesate, prin ncheiere dat
cu citarea n termen scurt a prtilor.
2) Perimarea executrii atrage desIiintarea tuturor actelor de
executare, cu exceptia celor care au dus la realizarea, n parte, a creantei
cuprinse n titlul executoriu.

Art. 675. - Dac se Iace o nou cerere de executare, se va Iace
mai nti o nou somatie, la care nu se va mai altura titlul ce se execut.


Sec(iunea a 6-a
Amnarea, suspendarea yi restrngerea executrii


Art. 676. - 1) n aIara altor cazuri prevzute de lege, executorul

186


Hotrrile
definitive














Titlurile
care se
nvestesc cu
formul
executorie




Titlurile
care nu se
supun
nvestirii cu
formul
executorie




Executarea
hotrrilor
supuse
controlului
judiciar

Instan(a
nu poate amna executarea dect dac procedura de citare sau de
ntocmire a anunturilor si publicatiilor de vnzare nu a Iost ndeplinit
sau dac, la termenul stabilit, executarea nu poate Ii eIectuat datorit
nendeplinirii de ctre creditor a obligatiilor prevzute de art. 626 alin.
1).
2) n cazurile prevzute la alin. 1), amnarea se dispune de
executorul judectoresc prin ncheiere.

Art. 677. - 1) Executarea silit se suspend n cazurile n care
aceasta este prevzut de lege ori a Iost dispus de instant.
2) La cererea creditorului urmritor, executarea va Ii suspendat
de ctre executor.
3) Pe perioada suspendrii executrii, actele de executare
eIectuate anterior, msurile de executare dispuse de instanta de executare
sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor
si conturilor bancare rmn n Iiint, aIar de cazul n care prin lege sau
prin hotrre judectoreasc se dispune altIel.
4) Dup ncetarea suspendrii, executorul, din oIiciu sau la
cererea prtii interesate, va dispune continuarea executrii, n msura n
care actele de executare sau executarea silit nssi nu au Iost desIiintate
de instanta de judecat ori acestea nu au ncetat prin eIectul legii.

Art. 678. - 1) Cnd creditorul urmreste n acelasi timp mai
multe bunuri mobile sau imobile a cror valoare este vdit excesiv n
raport cu creanta ce urmeaz a Ii satisIcut, instanta de executare, la
cererea debitorului si dup citarea creditorului, poate s restrng
executarea la anumite bunuri.
2) n acest caz, instanta competent s solutioneze o astIel de
cerere este aceea la care a nceput executarea acelui bun al debitorului,
care apare ca ndestultor pentru acoperirea creantelor tuturor creditorilor
urmritori.
3) Dac cererea este admis, instanta va suspenda executarea
celorlalte bunuri, iar n caz de executri pornite n circumscriptiile mai
multor instante de executare, debitorul, pe baza simplei nItisri a
ncheierii prin care s-a ncuviintat restrngerea, poate cere acestor din
urm instante suspendarea acelor executri. Pn la solutionarea acestor
cereri, executarea este suspendat de drept.
4) Executrile suspendate nu vor putea Ii reluate dect dup
rmnerea deIinitiv a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din
executarea eIectuat.


Sec(iunea a 7-a
ncetarea yi reluarea executrii

187
competent
pentru
nvestire

















nvestirea
cu formula
executorie









Formula
executorie












Art. 679. Executarea silit nceteaz dac:
1. s-a realizat integral obligatia prevzut n titlul executoriu, s-au
achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit
legii; n acest caz, executorul va preda creditorului titlul executoriu,
mentionnd pe acesta stingerea total a obligatiei si va remite debitorului
un certiIicat constatator al ndeplinirii integrale a obligatiilor mai sus
mentionate;
2. nu mai poate Ii eIectuat ori continuat din cauza lipsei de
bunuri urmribile ori a imposibilittii de valoriIicare a unor astIel de
bunuri; n aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau
reprezentantului su titlul executoriu, mentionnd pe acesta cauza
restituirii si partea de obligatie ce a Iost executat, precum si, cnd este
cazul, va remite debitorului un certiIicat constatator al prtii din obligatie
ce a Iost executat;
3. creditorul a renuntat la executare;
4. a Iost desIiintat titlul executoriu;
5. a Iost anulat executarea.

Art. 680. - Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea
silit nssi sau la eIectuarea oricrui act de executare atrage nulitatea
actului nelegal, precum si a actelor de executare subsecvente, dispozitiile
art. 163 si urmtoarele Iiind aplicabile n mod corespunztor.

Art. 681. 1) n cazurile prevzute de art. 679 pct. 2 se poate cere
reluarea executrii silite, nuntrul termenului de prescriptie a dreptului
de a obtine executarea silit.
2) Reluarea executrii silite poate Ii cerut si asupra aceluiasi bun,
dac acesta este un imobil. n acest caz, att timp ct, potrivit legii, poate
avea loc reluarea executrii silite, nu se va putea solicita de ctre
executorul judectoresc radierea urmririi nscrise potrivit dispozitiilor
art. 793.


Capitolul V
Prescrip(ia dreptului de a ob(ine executarea silit



Art. 682. - 1) Dreptul de a obtine executarea silit se prescrie n
termen de 3 ani, dac legea nu prevede altIel. n cazul titlurilor emise n
materia drepturilor reale, termenul de prescriptie este de 5 ani.
2) Termenul de prescriptie ncepe s curg de la data cnd se
naste dreptul de a obtine executarea silit. n cazul hotrrilor

188

Eliberarea
titlului
executoriu












Desfiin(area
titlului
executoriu







Enumerare













Pr(ile



judectoresti si arbitrale, termenul de prescriptie ncepe s curg de la
data rmnerii lor deIinitive.
3) Prin mplinirea termenului de prescriptie se stinge dreptul de a
obtine executarea silit si orice titlu executoriu si pierde puterea
executorie. n cazul hotrrilor judectoresti si arbitrale, dac dreptul
material la actiune este imprescriptibil sau, dup caz, nu s-a prescris,
creditorul poate obtine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces,
Ir a i se putea opune exceptia autorittii de lucru judecat.

Art. 683. - 1) Cursul prescriptiei se suspend:
1. n cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de
prescriptie a dreptului material la actiune;
2. pe timpul ct suspendarea executrii silite este prevzut de lege
ori a Iost stabilit de instant sau de alt organ jurisdictional competent;
3. ct timp debitorul nu are bunuri urmribile sau care nu au putut
Ii valoriIicate ori si sustrage veniturile si bunurile de la urmrire;
4. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Dup ncetarea suspendrii, prescriptia si reia cursul,
socotindu-se si timpul scurs nainte de suspendare.
3) Prescriptia nu se suspend pe timpul ct executarea silit este
suspendat la cererea creditorului urmritor.

Art. 684. -

1) Cursul prescriptiei se ntrerupe:
1. pe data ndeplinirii de ctre debitor, nainte de nceperea
executrii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a
obligatiei prevzute n titlul executoriu ori a recunoasterii, n orice alt
mod, a datoriei;
2. pe data depunerii cererii de executare, nsotit de titlul
executoriu, chiar dac a Iost adresat unui organ de executare
necompetent;
3. pe data depunerii cererii de interventie n cadrul urmririi silite
pornite de alti creditori;
4. pe data ndeplinirii n cursul executrii silite a unui act de
executare;
5. pe data depunerii cererii de reluare a executrii, ns numai dac
se gsesc bunuri urmribile si executarea este eIectuat asupra lor;
6. n alte cazuri prevzute de lege.
2) Dup ntrerupere, ncepe s curg un nou termen de
prescriptie.
3) Prescriptia nu este ntrerupt dac cererea de executare a Iost
respins, anulat sau dac s-a perimat ori dac cel care a Icut-o a
renuntat la ea.

Art. 685. - 1) Dup mplinirea termenului de prescriptie,

189




Drepturile
pr(ilor












Obliga(iile
pr(ilor
















Ter(ii
garan(i






creditorul poate cere repunerea n acest termen, numai dac a Iost
mpiedicat s cear executarea datorit unor motive temeinice.
2) Cererea de repunere n termen se introduce la instanta de
executare competent, n termen de 15 zile de la ncetarea mpiedicrii.
Judecata cererii se Iace cu citarea prtilor, prin hotrre supus numai
apelului, potrivit dreptului comun.
3) Dac cererea de repunere n termen a Iost admis, creditorul
poate Iormula cerere de executare silit n termen de 30 de zile de la data
rmnerii deIinitive a hotrrii.

Art. 686. - Dispozitiile care reglementeaz prescriptia dreptului
material la actiune se aplic si prescriptiei dreptului de a obtine
executarea silit, aIar de cazul n care prin lege se dispune altIel ori
acestea sunt incompatibile cu dispozitiile cuprinse n prezentul capitol.


Capitolul VI
Contesta(ia la executare


Art. 687. - 1) mpotriva executrii silite, a ncheierilor date de
executorul judectoresc, precum si mpotriva oricrui act de executare se
poate Iace contestatie de ctre cei interesati sau vtmati prin executare.
De asemenea, se poate Iace contestatie la executare si n cazul n care
executorul judectoresc reIuz sa nceap executarea silit ori s
ndeplineasc un act de executare silit n conditiile legii.
2) Dac nu s-a utilizat procedura prevzut de art. 430, se poate
Iace contestatie si n cazul n care sunt necesare lmuriri cu privire la
ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu.
3) De asemenea, se poate Iace contestatie mpotriva gresitei
nvestiri cu Iormul executorie a hotrrii sau a unui alt nscris, dup caz.
4) mprtirea bunurilor proprietate comun pe cote-prti sau n
devlmsie poate Ii hotrt, la cererea prtii interesate, si n cadrul
judecrii contestatiei la executare.

Art. 688. - 1) Dac executarea silit se Iace n temeiul unei
hotrri judectoresti, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie
motive de Iapt sau de drept pe care le-ar Ii putut opune n cursul judectii
n prim instant sau ntr-o cale de atac ce i-a Iost deschis.
2) n cazul n care executarea silit se Iace n temeiul unui titlu
executoriu care nu este emis de o instant judectoreasc, se pot invoca
n contestatia la executare si motive de Iapt sau de drept privitoare la
Iondul dreptului cuprins n titlul executoriu, numai dac legea nu prevede
n acest scop o alt cale de atac.

190



Creditorii
intervenien(
i






Ter(ii




Instan(a de
executare










Executorul
judectoresc








Recuzarea
executorilor
judectoreyt
i

3) Nu se poate Iace o nou contestatie de ctre aceeasi parte
pentru motive care au existat la data primei contestatii.
4) Creditorii neurmritori nu se vor putea opune la executare; ei
au ns dreptul de a interveni n executarea eIectuat de alti creditori,
pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obtinute din
urmrirea silit a bunurilor debitorului.
5) n cazul procedurii urmririi silite mobiliare sau imobiliare ori
a predrii silite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate
Ii introdus si de o tert persoan, ns numai dac aceasta pretinde un
drept de proprietate ori un al drept real cu privire la bunul respectiv.

Art. 689. - 1) Contestatia se introduce la instanta de executare.
2) Contestatia privind lmurirea ntelesului, ntinderii sau aplicrii
titlului executoriu ori privind gresita nvestire cu Iormul executorie a
unui nscris se introduce la instanta care a pronuntat hotrrea ce se
execut sau, dup caz, la instanta care a nvestit cu Iormul executorie
nscrisul ce se execut. Dac o asemenea contestatie vizeaz un titlu
executoriu ce nu eman de la un organ de jurisdictie, competenta de
solutionare apartine instantei de executare.

Art. 690. - 1) Contestatia privitoare la executarea silit propriu-
zis se poate Iace n termen de 15 zile de la data cnd:
1. contestatorul a luat cunostint de actul de executare pe care-l
contest;
2. cel interesat a primit, dup caz, comunicarea ori nstiintarea
privind nIiintarea popririi. Dac poprirea este nIiintat asupra unor
venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor ncepe cel mai
trziu la data eIecturii primei retineri din aceste venituri de ctre tertul
poprit;
3. debitorul care contest executarea nssi a primit ncheierea de
ncuviintare a executrii sau somatia, ori de la data cnd a luat cunostint
de primul act de executare, n cazurile n care nu a primit ncheierea de
ncuviintare a executrii si nici somatia, sau executarea se Iace Ir
somatie.
2) Contestatia mpotriva ncheierilor executorului judectoresc, n
cazurile n care acestea nu sunt, potrivit legii, deIinitive, se poate Iace n
termen de 5 zile de la comunicare.
3) Contestatia privind lmurirea ntelesului, ntinderii sau aplicrii
titlului executoriu ori cea care se reIer la gresita nvestire cu Iormul
executorie a unei hotrri sau a unui alt nscris se poate Iace oricnd
nuntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea
silit.
4) Contestatia prin care o tert persoan pretinde c are un drept
de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmrit, poate Ii

191



Competen(
. Conexarea
executrilor

Concursul
ntre
executarea
silit yi
executarea
pornit de
un creditor



Actele
introdus n tot cursul executrii silite, dar nu mai trziu de 15 zile de la
eIectuarea vnzrii ori de la data predrii silite a bunului.
5) Neintroducerea contestatiei n termenul prevzut de alin. 4)
nu-l mpiedic pe cel de-al treilea s-si realizeze dreptul pe calea unei
cereri separate, n conditiile legii, sub rezerva drepturilor deIinitiv
dobndite de ctre tertii adjudecatari n cadrul vnzrii silite a bunurilor
urmrite.

Art. 691. - 1) Contestatiile se Iac n conditiile de Iorm prevzute
pentru cererile de chemare n judecat.
2) Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediuln localitatea
de resedint a instantei, poate, prin chiar cererea sa, s-si aleag
domiciliul sau sediul procesual n aceast localitate, artnd persoana
creia urmeaz s i se Iac comunicrile.
3) ntmpinarea este obligatorie.

Art. 692. 1)

Contestatia la executare se judec cu procedura
prevzut pentru judecata n prim instant, care se aplic n mod
corespunztor.
2) Instanta sesizat va solicita de ndat executorului judectoresc
s-i transmit, n termenul Iixat, copii certiIicate de acesta de pe actele
dosarului de executare, dispozitiile art. 274 Iiind aplicabile n mod
corespunztor.
3) Prtile vor Ii citate n termen scurt, iar judecarea contestatiei se
Iace de urgent si cu precdere.
4) La cererea prtilor sau atunci cnd apreciaz c este necesar,
instanta va putea asculta si pe executor.

Art. 693. - 1) Hotrrea pronuntat cu privire la contestatie poate
Ii atacat numai cu apel, cu exceptia hotrrilor pronuntate n temeiul art.
687 alin. 4) si art. 690 alin. 4) care pot Ii atacate n conditiile dreptului
comun.
2) Hotrrea prin care s-a solutionat contestatia privind ntelesul,
ntinderea sau aplicarea titlului executoriu este supus acelorasi ci de
atac ca si hotrrea ce se execut.

Art. 694. - 1) Pn la solutionarea contestatiei la executare sau a
altei cereri privind executarea silit, la solicitarea prtii interesate si
numai pentru motive temeinice, instanta competent poate suspenda
executarea. Suspendarea se poate solicita odat cu contestatia la
executare sau prin cerere separat.
2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicit trebuie s
dea n prealabil o cautiune, calculat la valoarea obiectului contestatiei,
dup cum urmeaz:

192
executorului
judectoresc






ncheierile
executorului
judectoresc






















Ministerul
Public



Agen(ii
for(ei
publice



a) de 10, dac aceast valoare este de pn la 10.000 lei;
b) 1.000 de lei plus 5 pentru ceea ce depseste 10.000 lei;
c) 5.500 de lei plus 1 pentru ceea ce depseste 100.000 lei;
d) 14.500 de lei plus 0,1 pentru ceea ce depseste 1.000.000 lei.
3) Dac obiectul contestatiei nu este evaluabil n bani, cautiunea
va Ii de 1.000 lei, n aIar de cazul n care legea dispune altIel.
4) Suspendarea executrii este obligatorie si cautiunea nu este
necesar dac:
1. hotrrea sau nscrisul ce se execut nu este, potrivit legii,
executoriu;
2. nscrisul ce se execut a Iost declarat Ials printr-o hotrre
judectoreasc, dat n prima instant;
3. debitorul Iace dovada cu nscris autentic c a obtinut de la
creditor o amnare ori, dup caz, beneIiciaz de un termen de plat.
5) Dac bunurile urmrite sunt supuse pieirii, degradrii, alterrii
sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.
6) Asupra cererii de suspendare, instanta, n toate cazurile, se
pronunt prin ncheiere, chiar si naintea termenului Iixat pentru
judecarea contestatiei. Prtile vor Ii ntotdeauna citate, iar ncheierea
poate Ii atacat numai cu apel, n mod separat, n termen de 5 zile de la
pronuntare pentru partea prezent, respectiv de la comunicare pentru cel
lips.
7) n cazuri urgente si dac s-a pltit cautiunea prevzut la alin.
2), instanta poate dispune, prin ncheiere si Ir citarea prtilor,
suspendarea provizorie a executrii pn la solutionarea cererii de
suspendare. ncheierea nu este supus niciunei ci de atac. Cautiunea
depus potrivit prezentului alineat este deductibil din cautiunea Iinal
stabilit de instant, dac este cazul.
8) ncheierea prin care s-a dispus suspendarea executrii silite se
comunic din oIiciu si de ndat executorului judectoresc.

Art. 695. - 1) Dac admite contestatia la executare, instanta,
tinnd seama de obiectul acesteia, dup caz, va ndrepta ori anula actul
de executare contestat, va dispune anularea ori ncetarea executrii
nsesi, anularea ori lmurirea titlului executoriu sau, cnd acesta a Iost
gresit nvestit, anularea ncheierii de nvestire cu Iormula executorie.
2) De asemenea, dac prin contestatia la executare s-a cerut de
ctre partea interesat mprtirea bunurilor proprietate comun, instanta
va hotr si asupra mprtelii acestora, potrivit legii.
3) n cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate Ii obligat,
la cerere, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin ntrzierea
executrii, iar cnd contestatia a Iost exercitat cu rea-credint, el va Ii
obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 la 7.000 lei.
4) Hotrrea de admitere sau respingere a contestatiei, rmas

193




ndatorirea
ter(ilor de a
da
informa(ii




































deIinitiv, va Ii comunicat, din oIiciu si de ndat, si executorului
judectoresc.
5) Dac contestatia este admis, executorul judectoresc este
obligat s se conIormeze msurilor luate sau dispuse de instant.
6) Atunci cnd contestatia a Iost respins, suma reprezentnd
cautiunea depus rmne indisponibilizat, urmnd a servi la acoperirea
creantelor artate la alin. 3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu,
dup caz, situatie n care se va comunica executorului si recipisa de
consemnare a acestei sume.
7) n cazul n care constat reIuzul nejustiIicat al executorului de
a ncepe executarea silit sau de a ndeplini un act de executare silit ori
de a lua orice alt msur prevzut de lege, instanta de executare va
putea obliga executorul, prin aceeasi hotrre, la plata unei amenzi
judiciare de la 1000 lei la 7000 lei, precum si, la cererea prtii interesate,
la plata de despgubiri pentru paguba astIel cauzat.


Capitolul VII
Depunerea cu afecta(iune special


Art. 696. - 1) Pn la rmnerea deIinitiv a adjudecrii
bunurilor scoase la vnzare silit, debitorul sau tertul garant poate obtine
desIiintarea msurilor asigurtorii ori de executare, consemnnd la
unitatea prevzut de lege, pe seama creditorului urmritor, ntreaga
valoare a creantei cu toate accesoriile si cheltuielile de executare si
depunnd recipisa de consemnare la executorul judectoresc.
2) Asupra cererii debitorului, executorul judectoresc se va
pronunta de urgent, prin ncheiere, dat cu citarea prtilor.
3) Dac cererea este admis si debitorul nu se opune, executorul
judectoresc, odat cu desIiintarea msurilor, va dispune si eliberarea
sumei n minile creditorului.
4) Dac ns debitorul va dovedi c a Icut contestatie n termen
si se va opune la eliberare, executorul judectoresc se va pronunta asupra
eliberrii sumei numai dup ce s-a dat o hotrre deIinitiv asupra
contestatiei respective.

Art. 697. Suma consemnat de debitor sau de tertul garant,
potrivit art. 696, va servi exclusiv la plata creditorului, pe seama cruia s-
a Icut consemnarea, precum si la acoperirea cheltuielilor de executare,
cu exceptia cazului n care sunt mai multi creditori urmritori sau
intervenienti, cnd se va proceda la distribuire, potrivit dispozitiilor art.
834 si urmtoarele.


194


Martorii
asisten(i












Drepturile
yi
ndatoririle
martorilor
asisten(i


















Crean(a
cert,
lichid yi
exigibil


Capitolul VIII
ntoarcerea executrii


Art. 698. - 1) n toate cazurile n care se desIiinteaz titlul
executoriu sau nssi executarea silit, cel interesat are dreptul la
ntoarcerea executrii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.
Cheltuielile de executare pentru actele eIectuate rmn n sarcina
creditorului.
2) Bunurile asupra crora s-a Icut executarea se vor restitui celui
ndrepttit, Ir ns a se aduce atingere drepturilor deIinitiv dobndite de
tertii de bun credint.
3) n cazul n care executarea silit s-a Icut prin vnzarea unor
bunuri mobile, ntoarcerea executrii se va Iace prin restituirea de ctre
creditor a sumei rezultate din vnzare, actualizat n Iunctie de rata
inIlatiei, cu exceptia situatiei cnd si gseste aplicare art. 751.

Art. 699. 1) n cazul n care instanta judectoreasc a desIiintat
titlul executoriu sau nssi executarea silit, la cererea celui interesat, va
dispune, prin aceeasi hotrre, si asupra restabilirii situatiei anterioare
executrii.
2) Dac instanta care a desIiintat hotrrea executat a dispus
rejudecarea n Iond a procesului si nu a luat msura restabilirii situatiei
anterioare executrii, aceast msur se va putea dispune de instanta care
rejudec Iondul.
3) Dac nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executrii n
conditiile alin. 1) si alin. 2), cel ndrepttit o va putea cere, pe cale
separat, instantei de executare. Judecata se va Iace de urgent si cu
precdere, hotrrea Iiind supus numai apelului.
Art. 700. Dac titlul executoriu emis de un alt organ dect o
instant judectoreasc a Iost desIiintat de acel organ sau de un alt organ
din aIara sistemului instantelor judectoresti, iar modalitatea restabilirii
situatiei anterioare executrii nu este prevzut de lege ori, desi este
prevzut, nu s-a luat aceast msur, ea se va putea obtine pe calea unei
cereri introduse la instanta prevzut de art. 699 alin. 3).

Art. 701. - Hotrrea de prim instant prin care s-a dispus
restabilirea situatiei anterioare executrii poate Ii dat cu executarea
provizorie, dispozitiile art. 436 aplicndu-se n mod corespunztor.


Titlul II
Urmrirea silit asupra bunurilor debitorului


195











Cererea de
executare
silit














Solu(ionare
a cererii de
executare













Capitolul I
Urmrirea mobiliar

Sec(iunea 1
Bunurile mobile care nu se pot urmri


Art. 702. -

Nu sunt supuse urmririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului
debitorului si Iamiliei sale si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai
multe de acelasi Iel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele
destinate ngrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si Iamiliei sale pe timp de dou
luni iar, dac debitorul se ocup exclusiv cu agricultura, alimentele
necesare pn la noua recolt, animalele destinate obtinerii mijloacelor
de existent si Iurajele necesare pentru aceste animale pn la noua
recolt;
d) combustibilul necesar debitorului si Iamiliei sale socotit pentru
3 luni de iarn;
e) scrisorile, IotograIiile si tablourile personale sau de Iamilie;
I) bunurile declarate neurmribile n cazurile si conditiile
prevzute de lege.

Art. 703. - 1) Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei sau
proIesiei debitorului nu pot Ii supuse urmririi silite, dect n lips de alte
bunuri urmribile si numai pentru obligatii de ntretinere, chirii, arenzi
sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.
2) Dac debitorul se ocup cu agricultura nu vor Ii urmrite, n
msura necesar continurii lucrrilor n agricultur, inventarul agricol,
inclusiv animalele de munc, Iurajele pentru aceste animale si semintele
pentru cultura pmntului, n aIar de cazul n care asupra acestor bunuri
exist un drept real de garantie sau un privilegiu pentru garantarea
creantei.

Art. 704. - 1) Salariile si alte venituri periodice realizate din
munc, pensiile acordate n cadrul asigurrilor sociale, precum si alte
sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurrii
mijloacelor de existent ale acestuia pot Ii urmrite:
a) pn la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlul
de obligatie de ntretinere sau alocatie pentru copii;
b) pn la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
2) Dac sunt mai multe urmriri asupra aceleiasi sume, urmrirea
nu poate depsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiIerent de

196
















nytiin(area
debitorului






Soma(ia



Excep(ii de
la
comunicare




Cheltuieli
de executare







natura creantelor, n aIar de cazul n care legea prevede altIel.
3) Veniturile din munc sau orice alte sume ce se pltesc periodic
debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de existent a acestuia,
n cazul n care sunt mai mici dect cuantumul salariului minim net pe
economie, pot Ii urmrite numai asupra prtii ce depseste jumtate din
acest cuantum.
4) Ajutoarele pentru incapacitate temporar de munc,
compensatia acordat salariatilor n caz de desIacere a contractului
individual de munc pe baza oricror dispozitii legale, precum si sumele
cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot Ii urmrite dect pentru sume
datorate cu titlu de obligatie de ntretinere si despgubiri pentru repararea
daunelor cauzate prin moarte sau prin vtmri corporale, dac legea nu
dispune altIel.
5) Urmrirea drepturilor mentionate la alin. 4) se va putea Iace n
limita a 1/2 din cuantumul acestora.
6) Sumele retinute potrivit alin. 1)-4) se elibereaz sau se
distribuie potrivit art. 834 si urmtoarele.
7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele
pentru ngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate
n caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si
orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie special, stabilite potrivit
legii, nu pot Ii urmrite pentru nici un Iel de datorii.
Art. 705. - Renuntarea la beneIiciul dispozitiilor prevzute n
articolele din prezenta sectiune, precum si urmrirea ori cesiunea, Icut
cu nclcarea acestor dispozitii, sunt nule de drept.


Sec(iunea a 2-a
Procedura urmririi mobiliare

1. Sechestrarea bunurilor mobile


Art. 706. - Pentru realizarea creantelor sale, creditorul va putea
urmri bunurile mobile ale debitorului, aIlate la acesta sau la alte
persoane. Debitorul poate indica bunurile mobile asupra crora ar voi s
se Iac executarea. Dac executorul apreciaz c prin valoriIicarea
acestor bunuri nu se asigur realizarea drepturilor creditorului, el va
urmri si alte bunuri.

Art. 707. -

1) Dac n termen de o zi de la primirea ncheierii de
ncuviintare a executrii debitorul nu plteste suma datorat, executorul
judectoresc va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmribile ale
debitorului, chiar dac acestea sunt detinute de un tert, n vederea

197



































Depunerea
yi
consemnare
a de
cau(iuni sau
alte sume



valoriIicrii lor.
2) n cazul n care exist pericol evident de sustragere a bunurilor
de la urmrire, la cererea creditorului, prin ncheierea de ncuviintare a
executrii se va putea dispune sechestrarea bunurilor urmribile. n acest
caz, se va Iace mentiunea corespunztoare n chiar ncheierea de
ncuviintare a executrii.
3) Pentru bunurile sechestrate asigurtor nu este necesar o nou
sechestrare, executorul judectoresc Iiind ns obligat s veriIice dac
bunurile respective se gsesc la locul aplicrii sechestrului si dac nu au
Iost substituite sau degradate, precum si s sechestreze alte bunuri ale
debitorului, n cazul n care cele gsite la veriIicare nu sunt suIiciente
pentru realizarea creantei.
4) n cazul n care se aIirm c unele bunuri apartin altei
persoane, dar drepturile acesteia nu sunt evidente, executorul va
sechestra bunurile, ns va Iace mentiune n procesul-verbal de sechestru
despre drepturile pretinse.

Art. 708. - 1) Sechestrul nu se va putea aplica asupra bunurilor
apartinnd debitorului, dar detinute de un tert, aIar numai dac acesta
din urm recunoaste c bunurile apartin debitorului urmrit si nu invoc
un drept de retentie asupra lor. n caz contrar, executorul judectoresc va
suspenda aplicarea sechestrului si va aduce acest lucru la cunostinta
creditorului, care va avea ns dreptul s solicite s se Iac poprirea.
2) Cu toate acestea, dac creditorul pretinde si este demn de
crezut c bunurile respective sunt ale debitorului si c tertul detintor nu
are drept s le retin, instanta de executare va putea, prin ncheiere
deIinitiv, dat cu citarea prtilor, s autorizeze pe executor s continue
aplicarea sechestrului.

Art. 709. 1) Prezenta unui agent de politie, jandarm sau a altor
agenti ai Iortei publice va Ii necesar, sub sanctiunea nulittii:
1. dac usile imobilului debitorului sau ale tertului detintor sunt
ncuiate si acestia reIuz s le deschid;
2. dac ei reIuz s deschid camerele sau mobilele;
3. dac debitorul sau tertul detintor lipseste si nu se gseste nici o
persoan care locuieste cu el.
2) Dup deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor
mentionati la alin. 1) va putea Ii suplinit prin doi martori asistenti.
3) n aIara situatiilor prevzute la alin. 1), executorul va putea de
asemenea cere concursul Iortei publice, Iie pentru a nltura opozitiile la
sechestru, Iie pentru pstrarea ordinii n timpul sechestrrii.

Art. 710. - n toate cazurile, ncperile si mobilele se vor deschide
treptat, pe msur ce bunurile sechestrate se vor trece n procesul-verbal

198












Comunicare
a actelor de
procedur
















Trecerea la
executarea
silit


Existen(a
unui termen
de plat

Decderea
debitorului
din
beneficiul
de sechestru.

Art. 711. - Executorul judectoresc va putea recurge, dac este
cazul, si la serviciile unor specialisti, pentru deschiderea localului,
ncperilor, caselor de Iier si a oricror alte mobile n care se aIl
bunurile ce urmeaz a Ii sechestrate, pentru identiIicarea acestora ori
pentru a asigura transportul lor, dup caz.

Art. 712. - Dispozitiile art. 709-711 sunt aplicabile, n mod
corespunztor, si n cazul cnd sechestrul se nIiinteaz asupra
continutului casetelor nchiriate de debitor la bnci sau la alte unitti
specializate.


Art. 713. - 1) Executorul este obligat s identiIice bunurile
sechestrate printr-un semn distinctiv, putnd si IotograIia sau Iilma
bunurile sechestrate.
2) Dac debitorul cere ca bunurile s Iie asezate ntr-o ncpere cu
intrri sigilate, acest semn nu se va aplica.

Art. 714. - 1) Dac animalele sau obiectele sechestrate sunt
identiIicate, potrivit unor dispozitii legale, prin nscrisuri eliberate ori
certiIicate de o autoritate sau institutie public, se va Iace mentiune
despre eIectuarea sechestrului pe aceste nscrisuri.
2) n cazul n care debitorul nu are sau reIuz s nItiseze
nscrisurile respective, executorul va proceda la aplicarea unui semn
distinctiv asupra acestor bunuri, daca acest lucru este posibil, sau, la
cererea creditorului, la ridicarea si ncredintarea lor unui custode
desemnat de creditor, pe rspunderea si cheltuiala acestuia din urm.

Art. 715. 1) Executorul poate sechestra un autovehicul al
debitorului imobilizndu-l, n orice loc s-ar aIla acesta, prin orice
mijloace care nu atrag deteriorarea autovehiculului. Debitorul poate s
cear instantei de executare, pentru motive temeinic justiIicate,
ncuviintarea Iolosirii bunului aIlat sub sechestru, dac pentru acesta
exist o asigurare Iacultativ contra daunelor.
2) O copie de pe procesul-verbal de sechestru va Ii trimis si
organului de politie la care autovehiculul este nmatriculat, care va
proceda potrivit legii.

Art. 716. - Dac asupra bunului ce se sechestreaz exist un drept
real de garantie constituit n Iavoarea unei terte persoane, executorul
judectoresc, lund cunostint despre acest drept, va nstiinta acea
persoan despre aplicarea sechestrului si o va cita la toate termenele

199
termenului
de plat













Cazul
obliga(iilor
alternative










Executarea
presta(iilor
reciproce




Existen(a
unei
cau(iuni

Constatarea
actelor de
executare


Iixate pentru vnzarea bunului respectiv.
2) Despre aplicarea sechestrului se va Iace mentiune n Arhiva
Electronic de Garantii Reale Mobiliare sau n alte registre de
publicitate, dup caz.

Art. 717. - 1) Executorul care, prezentndu-se la domiciliul ori
sediul debitorului, tertului detintor sau custodelui, va gsi nIiintat o
alt urmrire, dup ce va lua o copie de pe procesul-verbal respectiv,
aIlat n mna debitorului, tertului detintor sau custodelui, ori la
domiciliul sau sediul acestora, va ncheia un proces-verbal n care va
arta numele si calitatea celui care a Icut urmrirea anterioar, si va
declara aceleasi bunuri sechestrate si de el.
2) Executorul va putea, n acelasi timp, s sechestreze si alte
bunuri care nu au Iost urmrite anterior.
3) O copie a procesului-verbal de sechestru va Ii comunicat
organului de executare care a nceput mai nti urmrirea.
4) n acest caz, urmririle se socotesc conexate, Iiind aplicabile
dispozitiile art. 633, iar creditorul pentru care s-a nIiintat sechestrul va
putea continua urmrirea, chiar dac primul creditor urmritor s-a
desistat de la urmrire.

Art. 718. 1) EIectuarea sechestrului se va constata de ndat
printr-un proces-verbal, care va cuprinde, n aIara datelor si mentiunilor
prevzute la art. 657 alin. 1):
a) somatia de plat Icut verbal debitorului si rspunsul lui, dac
a Iost Iat;
b) enumerarea, descrierea si evaluarea, dup aprecierea
executorului, dac aceasta e cu putint, a Iiecrui bun mobil sechestrat;
c) indicarea bunurilor care, Iiind exceptate de la urmrire, nu au
Iost sechestrate, n cazul n care bunurile sechestrate nu acoper creanta;
d) mentionarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra
bunurilor sechestrate;
e) artarea bunurilor sechestrate asupra crora exist un drept real
de garantie constituit n Iavoarea unei terte persoane;
I) artarea bunurilor sechestrate care au Iost sigilate sau ridicate;
g)
artarea persoanei creia i se las n custodie bunurile
sechestrate.

2) Procesul-verbal se va semna de executor si de persoanele care,
potrivit legii, au asistat la aplicarea sechestrului. Dac ele nu pot ori
reIuz s semneze, executorul judectoresc va mentiona aceast
mprejurare n procesul-verbal.
3) Cte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se va preda
debitorului sau, dup caz, tertului detintor si custodelui, acesta din urm
semnnd cu mentiunea de primire a bunurilor n pstrare. Dac aceste

200


























Accesul la
bunurile
debitorului











Identificare
a bunurilor
urmribile

persoane nu sunt de Iat ori reIuz s primeasc un exemplar al
procesului-verbal se va proceda potrivit dispozitiilor privitoare la
comunicarea si nmnarea citatiilor.

Art. 719. - 1) Din momentul sechestrrii bunurilor, debitorul nu
mai poate dispune de ele pe timpul ct dureaz executarea, sub
sanctiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, dac Iapta
nu constituie inIractiune. Dispozitiile art. 178-180 sunt aplicabile.
2) n cazul valorilor mobiliare nicio operatiune de nstrinare sau
constituire de garantii reale nu va putea Ii ncheiat dect cu autorizarea
instantei de executare.

Art. 720. -

1) Bunurile sechestrate se las, cu acordul
creditorului, n custodia debitorului sau tertului detintor; n acest caz,
debitorul sau tertul poate Iolosi bunurile sechestrate, dac, potrivit naturii
lor, ele nu si pierd din valoare prin ntrebuintare.
2) Dac exist pericolul ca debitorul sau tertul detintor s
nstrineze, s substituie ori s deterioreze bunurile sechestrate,
executorul judectoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor.
3) Dac debitorul sau tertul detintor reIuz s primeasc n
custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum si
n cazul ridicrii bunurilor, executorul judectoresc d n pstrare
bunurile sechestrate unui custode, numit cu precdere dintre persoanele
desemnate de creditor. Custodele trebuie s Iie major si ndeobste
cunoscut ca Iiind solvabil. El poate Ii obligat si la darea unei cautiuni.
Sotul, rudele sau aIinii debitorului, pn la al patrulea grad inclusiv, ori
persoanele aIlate n serviciul lui nu vor putea Ii desemnati custozi dect
cu acordul creditorului.
4) Sumele n lei sau n valut, titlurile de valoare, obiectele din
metale pretioase si pietrele pretioase se ridic si se predau de executor,
pe baz de proces-verbal, n custodia unittilor bancare competente.
5) Obiectele de art, colectiile de valoare, obiectele de muzeu si
altele asemenea se ridic si se predau de executor, pe baz de proces-
verbal, n custodia muzeelor.
6) n toate cazurile, executorul judectoresc pstreaz dovada
depunerii valorilor respective, iar n cazul titlurilor de valoare, cum sunt
actiunile sau obligatiunile nominative ori la purttor, va sesiza de ndat
instanta de executare pentru a lua msurile necesare pentru conservarea
si administrarea titlurilor si numirea, dac e cazul, a unui curator special,
care s exercite drepturile aIerente acestora.
7) n cazul titlurilor de credit transmisibile prin gir, executorul va
Iace mentiune pe titluri despre aplicarea sechestrului. Dup Iacerea
mentiunii, titlurile sechestrate nu vor mai putea Ii girate, iar debitorul
mentionat n titlul de credit nu se va mai putea libera valabil dect

201










Msuri n
cazul
opunerii la
executare








Locul
executrii



Timpul n
care se
efectueaz
executarea








Executarea
n lipsa
pr(ilor


consemnnd suma la unitatea prevzut de lege si depunnd recipisa la
executor.
8) Sechestrarea titlurilor nominative se va notiIica societtii sau
institutiei emitente, precum si societtii ori altei persoane creia i-au Iost
date n pstrare sau administrare, spre a se Iace mentiune despre
sechestru n registrul respectiv.

Art. 721. - Nici custodele, nici debitorul sau tertul detintor nu
vor putea transporta bunurile sechestrate din locul unde au Iost autorizati
s le pstreze, dect cu ncuviintarea executorului judectoresc. n acest
din urm caz, cheltuielile de transport vor Ii avansate de partea
interesat.

Art. 722. - 1)

n cazul n care custode este o alt persoan dect
debitorul sau tertul detintor, acesta va avea dreptul la o remuneratie ce
se va Iixa de executor, prin ncheiere, tinnd seama de activitatea depus,
iar n cazul unittilor specializate, de tariIele sau preturile practicate de
acestea pentru servicii similare. Remuneratia si cheltuielile custodelui
vor putea Ii pltite cu anticipatie de ctre creditorul urmritor care le va
prelua cu precdere din pretul bunurilor urmrite.
2) ncheierea prin care este Iixat remuneratia custodelui se d cu
citarea prtilor.

Art. 723. Custodele, precum si orice alte persoane nsrcinate cu
paza bunurilor sechestrate, vor rspunde pentru orice pagub adus
creditorului sau debitorului din cauza neglijentei lor si vor Ii nlocuiti,
potrivit dispozitiilor reIeritoare la numirea custozilor, putnd Ii supusi,
dac e cazul, si pedepselor prevzute de legea penal.

Art. 724. 1) Tertul detintor se va putea libera, n cursul
sechestrului, de bunurile debitorului urmrit, dac obligatia lui de
restituire este ajuns la scadent.
2) n acest scop, el va putea cere executorului judectoresc
ncuviintarea de a depune bunurile sechestrate la el, n minile unei alte
persoane. Executorul se va pronunta de urgent, prin ncheiere, dat cu
citarea tertului detintor, a debitorului si a creditorului urmritor, asupra
persoanei creia bunurile urmeaz s Iie ncredintate. Creditorul
urmritor si debitorul vor putea conveni ca ele s Iie ncredintate chiar
debitorului.
3) Dac creditorul urmritor si debitorul nu vor cdea de acord,
executorul va ncredinta bunurile sechestrate unei persoane desemnate de
creditor.
4) ncredintarea bunurilor n minile persoanei acceptate sau
desemnate, potrivit alin. 2) si alin. 3), va Ii constatat printr-un proces-

202
Sanc(iune







nceperea
executrii
contra
moytenitoril
or











Continuarea
executrii
contra
moytenitoril
or









Dreptul de
interven(ie




verbal semnat de executor si custode.

Art. 725. 1) Debitorul va putea mpiedica aplicarea sechestrului
sau, dup caz, va putea obtine ridicarea lui, numai dac:
1. plteste creanta, inclusiv accesoriile si cheltuielile de executare,
n minile creditorului sau reprezentantului su avnd procur special.
n acest caz, executorul judectoresc va ntocmi un proces-verbal
constatnd achitarea integral a datoriei si va remite debitorului o copie a
acestuia, mpreun cu titlul de creant;
2. Iace depunerea cu aIectatiune special prevzut de art. 696
alin. 1) si pred executorului recipisa de consemnare. n acest caz,
executorul judectoresc va elibera debitorului o dovad de primire a
recipisei, va ncheia un proces-verbal n care va Iace aceast constatare
si, dac debitorul nu a Icut si contestatie n conditiile alin. 2), va opri
urmrirea sau, dup caz, va dispune ridicarea sechestrului. n caz contrar,
dac debitorul a Icut contestatie, executorul va depune de ndat
procesul-verbal amintit odat cu recipisa, la instanta de executare, care se
va pronunta de urgent, potrivit dispozitiilor art. 692. Pn la
solutionarea contestatiei, urmrirea este suspendat de drept.
2) n cazul artat la alin. 1) pct. 2, dac debitorul Iace contestatie
si se opune la eliberarea sumei consemnate, el o va putea depune chiar n
mna executorului, odat cu recipisa de consemnare a sumei, sub luare
de dovad, sau o va putea introduce direct la instanta competent, n
termen de 5 zile de la data procesului-verbal ntocmit de executor, caz n
care o copie de pe contestatie va Ii nmnat si executorului.
3) Contestatia se va Iace cu respectarea conditiilor de Iorm
prevzute de art. 691.
4) Dac termenul artat la alin. 2) a expirat, Ir ca debitorul s Ii
depus ori introdus contestatie, depunerea cu aIectatiune special se va
socoti drept plat Icut creditorului, iar acesta va putea s ridice suma
consemnat, n temeiul unei ncheieri a executorului judectoresc date de
urgent, cu citarea prtilor.

Art. 726. - 1) n orice alte cazuri, dect cele prevzute la art. 725,
debitorul sau o alt persoan interesat nu pot opri vnzarea bunurilor
sechestrate, dar pot contesta executarea, potrivit dispozitiilor art. 687 si
urmtoarele.
2) Tertul care contest executarea nu va putea dovedi cu martori
dreptul su de proprietate asupra bunurilor mobile sechestrate n locuinta
sau ntreprinderea debitorului urmrit, aIar de cazul cnd, Iat de
proIesia sau comertul contestatorului ori debitorului, o asemenea dovad
devine admisibil.
3) Sotul contestator, care locuieste cu sotul debitor si care nu
exercit o proIesie sau un comert, nu va putea dovedi dreptul su de

203










Termenul
de
interven(ie
















Procedura














proprietate asupra bunurilor mobile sechestrate dect cu conventia
matrimonial sau cu alte nscrisuri cu dat cert, din care s rezulte c
acestea i-au apartinut si nainte de cstorie, ori c le-a dobndit ulterior
prin donatie sau mostenire sau chiar prin cumprare, dac la data
dobndirii avea bunuri proprii. Aceast dispozitie nu se aplic ns n
privinta bunurilor care, n mod vdit sau prin destinatia lor, apartin
sotului debitorului urmrit.


2. Valorificarea bunurilor sechestrate


Art. 727. - 1) Dac n termen de 15 zile de la aplicarea
sechestrului nu s-au pltit suma datorat, toate accesoriile si cheltuielile
de executare, executorul judectoresc va proceda la valoriIicarea
bunurilor sechestrate prin vnzare la licitatie public, vnzare direct sau
prin alte modalitti admise de lege.
2) Cu toate acestea, vnzarea se va putea Iace de ndat ce
bunurile au Iost sechestrate, dac acestea sunt supuse pieirii, degradrii,
alterrii sau deprecierii, ori dac pstrarea lor ar prilejui cheltuieli
disproportionat de mari n raport cu valoarea lor.

Art. 728. - Executorul judectoresc, cu acordul creditorului, poate
s-i ncuviinteze debitorului s procedeze el nsusi la valoriIicarea
bunurilor sechestrate. n acest caz, debitorul este obligat s-l inIormeze
n scris pe executor despre oIertele primite, indicnd, dup caz, numele
sau denumirea si adresa potentialului cumprtor, precum si termenul n
care acesta din urm se angajeaz s consemneze pretul propus.

Art. 729. - 1) Executorul poate, de asemenea, proceda, cu
acordul ambelor prti, la valoriIicarea bunurilor urmrite prin vnzare
direct cumprtorului care oIer cel putin pretul stabilit potrivit art. 732.
2) Termenul pentru vnzarea direct va Ii stabilit potrivit art. 733.
Debitorul si creditorul vor Ii nstiintati despre ziua, ora si locul vnzrii,
precum si despre oIerta de pret depus de potentialul cumprtor.
3) La data vnzrii, executorul va ntocmi procesul-verbal
prevzut de art. 747, dispozitiile acestui articol Iiind aplicabile n mod
corespunztor. Dac vreuna dintre prti lipseste la eIectuarea vnzrii,
executorul i va comunica o copie de pe procesul-verbal privind
vnzarea.

Art. 730. - n lipsa acordului prtilor, sau dac vnzarea direct
nu se realizeaz, executorul va proceda la vnzarea prin licitatie public a
bunurilor sechestrate.

204























Drepturile
creditorului
urmritor



















Art. 731. - 1) Titlurile de credit si orice alte valori sau mrIuri
negociabile la bursele de valori, bursele de mrIuri sau pe alte piete, se
vor putea vinde prin intermediul bursei celei mai apropiate, respectiv
prin sistemul alternativ de tranzactionare cu Iormele si conditiile
prevzute de legea special.
2) Obiectele din metale pretioase si pietrele pretioase, mijloacele
de plat strine si alte titluri de valoare dect cele artate la alin. 1) vor
Ii valoriIicate, n conditiile legii, prin unittile bancare competente sau
unitti specializate, dup caz, iar obiectele de art, colectiile de valoare si
obiectele de muzeu, prin organele si n conditiile prevzute de lege.
Sumele obtinute din vnzare se vor consemna la unitatea indicat de
executor.
3) Vnzarea actiunilor la societtile nchise si a prtilor sociale se
Iace pe cale amiabil, potrivit art. 728, iar n lips, de ctre executor, prin
licitatie public, dac legea nu prevede un sistem special privind
circulatia acestora.
4) Dac vnzarea bunurilor prevzute la alin. 3) se Iace de ctre
executor sau de un agent specializat, acesta va ntocmi un caiet de
sarcini care, n aIara altor mentiuni prevzute de lege, va cuprinde, sub
sanctiunea nulittii vnzrii, statutul societtii, numrul si Ielul actiunilor
sau prtilor sociale supuse vnzrii, garantiile constituite asupra lor,
clauzele speciale privind vnzarea sau cesiunea acestora si drepturile de
preIerint acordate asociatilor, situatia Iinanciar anual pe ultimele dou
exercitii Iinanciare, precum si orice documente necesare pentru
aprecierea consistentei si valorii drepturilor sociale aIerente actiunilor
sau prtilor sociale scoase la vnzare.
5) Caietul de sarcini va Ii comunicat debitorului, creditorului,
societtii emitente si celorlalti asociati, pentru a Iormula eventuale
obiectiuni, n termen de 5 zile de la comunicare, sub sanctiunea
decderii. Executorul judectoresc va solutiona obiectiunile, prin
ncheiere executorie, dat cu citarea prtilor. Dac nu se Iormuleaz
obiectiuni, sau acestea sunt respinse, iar ncheierea nu este atacat de
ctre cei interesati, urmrirea va continua, potrivit legii.
6) Dispozitiile legale speciale privind vnzarea titlurilor de
valoare prevzute n acest articol rmn neatinse.


3. Vnzarea la licita(ie public


Art. 732. - 1) Cu ocazia aplicrii sechestrului, executorul
judectoresc este obligat s identiIice si s evalueze bunurile sechestrate,
aIar de cazurile n care aceasta nu este cu putint. Bunurile vor Ii

205


Efectele
interven(iei












Interven(ia
tardiv












Termenul
de perimare







Constatarea
perimrii.
Efecte


evaluate la valoarea lor de circulatie, raportat la preturile medii de piat
din localitatea respectiv.
2) La cererea prtilor interesate sau atunci cnd apreciaz c este
necesar, executorul judectoresc va numi un expert care s Iixeze pretul,
pentru vnzarea bunurilor sechestrate.
3) Executorul va dispune ca expertul s Iixeze pretul, printr-un
raport scris, care va Ii predat cu cel putin 5 zile nainte de ziua Iixat
pentru vnzare.
4) Cererea de expertiz va Ii Icut de prti, n mod verbal, la data
sechestrrii bunurilor, Iiind consemnat n procesul-verbal de sechestru,
sau n scris, n termen de 5 zile de la data comunicrii procesului-verbal
de sechestru, sub sanctiunea decderii.
5) Asupra cererii de expertiz executorul se va pronunta de
urgent, Ir citarea prtilor, prin ncheiere executorie care va cuprinde si
stabilirea onorariului provizoriu care se cuvine expertului.
6) Onorariul provizoriu va Ii depus de partea interesat, sub
sanctiunea decderii, n ziua urmtoare comunicrii admiterii cererii de
expertiz.
7) Expertul va cita prtile. Acestea pot desemna experti consilieri,
dispozitiile art. 318 aplicndu-se n mod corespunztor.
8) Dac expertul nu va depune raportul n termenul Iixat, ori dac
din cauza nerespectrii termenului, a cauzat amnarea vnzrii, la cererea
prtii interesate, instanta de executare poate lua mpotriva acestuia
msurile prevzute la art. 176 alin. 1) pct. 2 lit. d) si de art. 178.

Art. 733. - 1) Dac valoriIicarea bunurilor urmeaz s se Iac
prin vnzare la licitatie public, executorul judectoresc, n termen de cel
mult o zi de la expirarea termenelor prevzute de art. 727 alin. 1) sau
art. 728, va Iixa, prin ncheiere deIinitiv, dat cu citarea n termen scurt
a prtilor, ziua, ora si locul licitatiei.
2) Vnzarea nu se va putea Iace n mai putin de dou sptmni,
nici n mai mult de patru sptmni de la data stabilirii pretului sau de la
expirarea termenului prevzut la art. 728.
3) Termenul se va putea scurta sau prelungi, dac att creditorul
ct si debitorul o vor cere.

Art. 734. - 1)

Vnzarea la licitatie se va Iace la locul unde se aIl
bunurile sechestrate sau, dac exist motive temeinice, n alt loc.
2) n cazul cnd n localitate exist trguri oIiciale recunoscute si
tinute n mod obisnuit cel putin o dat pe sptmn, vnzarea vitelor se
va Iace obligatoriu n acele trguri, n zilele si orele de trg, chiar dac
trgurile ar cdea n zilele nelucrtoare sau de srbtoare legal, Ir a Ii
necesar ncuviintarea instantei de executare.
3) De asemenea, dac n localitate exist burse de mrIuri sau

206


Rennoirea
cererii de
executare






Amnarea
executrii







Suspendare
a executrii














Restrngere
a executrii






cereale, toate mrIurile sau cerealele, care sunt cotate la aceste burse, se
vor vinde, la cererea creditorului sau a debitorului, prin intermediul lor.

Art. 735. - 1) Executorul judectoresc l va nstiinta pe creditor,
debitor si tertul detintor al bunurilor sechestrate despre ziua, ora si locul
vnzrii la licitatie, dup dispozitiile privitoare la comunicarea si
nmnarea citatiilor, cu cel putin 48 de ore nainte de termenul Iixat
pentru vnzare.
2) Dac se vnd titluri de valoare care nu sunt negociate la bursa
de valori sau ntr-un sistem alternativ de tranzactionare, n conditiile art.
731 alin. 3), vor Ii nstiintati societatea emitent a titlului sau tertul
cruia acestea au Iost ncredintate spre pstrare ori administrare, precum
si ceilalti asociati ori mostenitorii acestora, dac au drepturi de preIerint
la vnzare.

Art. 736. - 1) Cu cel putin 5 zile nainte de tinerea licitatiei,
executorul judectoresc va ntocmi anunturile de vnzare, pe care le va
aIisa la locul licitatiei, la sediul executorului judectoresc, al primriei de
la locul vnzrii bunurilor si al instantei de executare, precum si n alte
locuri publice. De asemenea, executorul va ntocmi si publicatii de
vnzare pe care le va aduce la cunostinta publicului printr-unul din
ziarele locale sau, n lips, din cele de circulatie national, prin ziare,
reviste sau alte publicatii existente ce sunt destinate comercializrii unor
bunuri de natura celor scoase la vnzare, precum si pe pagini de internet
deschise n acelasi scop.
2) Publicatiile si anunturile de vnzare vor cuprinde:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numrul dosarului de executare;
c) numele executorului judectoresc;
d) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul debitorului si creditorului;
e) ziua, ora si locul licitatiei;
I) indicarea si descrierea sumar a bunurilor ce vor Ii vndute la
licitatie public, cu artarea pentru Iiecare a pretului de ncepere a
licitatiei, care este pretul prevzut n procesul-verbal de sechestru sau,
dup caz, cel stabilit prin expertiz; n cazul titlurilor de valoare
nenegociabile, se va indica si locul de la care poate Ii procurat, pe
cheltuiala solicitantului, caietul de sarcini, prevzut de art. 731 alin. 4);
g) locul si data aIisrii, n cazul anunturilor de vnzare;
h) semntura si stampila executorului judectoresc, n cazul
anunturilor de vnzare.
3) ndeplinirea acestor Iormalitti se va constata prin procese-
verbale ncheiate de executorul judectoresc.
4) Cheltuielile de aIisare si publicare vor Ii avansate de ctre

207

















Cazuri

















Nulitatea
executrii
silite




Reluarea
executrii
creditorul urmritor, care le va prelua din pretul bunurilor urmrite.
5) n cazul nerespectrii dispozitiilor prezentului articol, la
cererea prtii interesate, instanta de executare poate lua mpotriva
executorului judectoresc msurile prevzute la art. 176 alin. 1), pct. 2
lit. h) si de art. 178.
6) Mentiunile de la alin. 2) lit. a) si c)- h) sunt prevzute sub
sanctiunea nulittii.

Art. 737. - 1) Prin derogare de la dispozitiile art. 736, n cazul n

care executarea se Iace n temeiul unui titlu executoriu privitor la o
creant a crei valoare nu depseste 5.000 lei, sau atunci cnd bunurile
sunt supuse pieirii, degradrii, alterrii sau deprecierii oricare ar Ii
valoarea titlului executoriu, executorul va putea restrnge Iormalittile de
publicitate numai la aIisare si s scurteze att termenul de nstiintare a
debitorului, ct si termenul de aIisare, n msura n care aceasta ar Ii
suIicient pentru nstiintarea celor interesati.
2) Creditorul, debitorul si tertul detintor vor putea Ii
ncunostintati prin telegram, teleIax sau prin alte mijloace care asigur
transmiterea textului actului si conIirmarea primirii lui.
Art. 738. - 1) Dac din orice cauz vnzarea se amn,
ncunostintarea celor interesati si Iormalittile de publicitate se vor
ndeplini si pentru noul termen, care nu va putea Ii mai scurt de o
sptmn nici mai lung de dou sptmni.
2) Dac vnzarea nu se poate termina n aceeasi zi, ea va continua
n ziua urmtoare, iar executorul judectoresc va aduce aceasta verbal la
cunostinta celor de Iat, aIar de cazul n care ambele prti sunt de acord
cu amnarea licitatiei. n acest din urm caz, costul Iormalittilor de
publicitate va Ii suportat n mod egal de ambele prti, dispozitiile art. 736
alin. 4) Iiind aplicabile n mod corespunztor.

Art. 739. 1) n ziua Iixat pentru vnzare, executorul
judectoresc se va duce la locul unde se aIl bunurile sechestrate, va
ridica sigiliile sau va primi bunurile de la persoana creia i-au Iost
ncredintate, eliberndu-i chitant de primire.
2) Executorul va veriIica, dup procesul-verbal de sechestru,
numrul si starea bunurilor si va constata toate acestea, precum si
lipsurile gsite, n procesul-verbal de licitatie.
3) Dac vnzarea se va Iace n alt loc dect acela unde se gsesc
bunurile ce urmeaz s Iie vndute, ele vor Ii duse n acel loc, pe
cheltuiala creditorului, n conditiile art. 736 alin. 4).

Art. 740. - 1) La cererea prtii interesate, Icut, sub sanctiunea
decderii, nainte de nceperea licitatiei, executorul va amna vnzarea n
cazul nerespectrii termenelor de nstiintare a creditorului, debitorului

208












Termenul
de
prescrip(ie
yi efectele
acesteia












Suspendare
a
prescrip(iei












sau tertului detintor ori, dup caz, a termenelor de aIisare sau publicare
a vnzrii. La acest termen, care nu poate Ii mai lung de 20 de zile de la
data Iixat pentru prima vnzare, se vor reIace Iormalittile de publicitate
nclcate, cu respectarea dispozitiilor art. 736.
2) Dispozitiile alin. 1) nu sunt aplicabile la vnzarea bunurilor
supuse pieirii, degradrii, alterrii sau deprecierii, caz n care partea
interesat va putea solicita numai luarea msurilor prevzute de art. 737.

Art. 741. - 1) Poate participa la licitatie orice persoan care este
ndeobste cunoscut ca Iiind solvabil, are capacitate deplin de
exercitiu, precum si capacitatea de a dobndi bunurile scoase la licitatie.
2) Debitorul urmrit nu va putea Ii adjudecatar, nici personal, nici
prin persoan interpus.
3) Creditorii urmritori sau intervenienti nu pot, nici personal,
nici prin persoane interpuse, s adjudece bunurile oIerite spre vnzare la
un pret mai mic de 75 din pretul stabilit potrivit art. 732 alin. 1) sau
alin. 2).

Art. 742. - 1) Participantii la licitatie trebuie s consemneze, cel
mai trziu pn la nceperea licitatiei, la dispozitia executorului
judectoresc, cel putin 10 din pretul de ncepere a licitatiei pentru
bunurile pe care intentioneaz s le cumpere.
2) Creditorii urmritori sau intervenienti nu au obligatia de a
depune garantia prevzut la alin. 1).
3) Dac n localitatea unde are loc licitatia nu Iunctioneaz nici o
unitate din cele prevzute de lege pentru a Iace astIel de operatiuni sau
dac licitatia se desIsoar n locuri izolate, garantia poate Ii depus si la
executorul judectoresc, pe baz de chitant de primire, Icndu-se
mentiune despre aceasta n procesul-verbal de licitatie.

Art. 743. - 1) Vnzarea la licitatie se va Iace n mod public de
ctre executorul judectoresc, care va oIeri bunurile spre vnzare prin
trei strigri succesive.
2) Pretul de la care ncepe licitatia este cel prevzut n publicatii
sau anunturi, potrivit art. 736 alin. 2).
3) n raport cu natura sau cu destinatia lor, bunurile se vor vinde,
Iiecare n parte sau mai multe mpreun, tinndu-se seama n toate
cazurile ca prin modul de vnzare acestea s nu se deprecieze.
4) n cazul cnd de la debitor s-au ridicat si sume de bani,
vnzarea celorlalte bunuri nu se va putea Iace, dect n msura n care
acele sume nu acoper creanta creditorului urmritor si accesoriile
acesteia, mpreun cu cheltuielile de executare.
5) Bunul se adjudec celui care, dup trei strigri succesive,
Icute la intervale de timp care s permit optiuni si supralicitri, oIer

209

ntrerupere
a
prescrip(iei




















Repunerea
n termenul
de
prescrip(ie









Alte
dispozi(ii
aplicabile




pretul cel mai mare, iar atunci cnd exist un singur concurent a oIerit
pretul de ncepere a licitatiei.
6) Dac nu se obtine pretul de ncepere a licitatiei, la acelasi
termen, bunul va Ii din nou scos la vnzare, caz n care licitatia va ncepe
de la pretul de 75 din cel prevzut n publicatii sau anunturi, iar bunul
va Ii vndut celui care va oIeri pretul cel mai mare.
7) Dac nu se oIer nici pretul minim prevzut la alin. 6),
licitatia se va amna la un alt termen pentru care se vor ndeplini din nou
Iormalittile de publicitate prevzute de art. 736. La acest termen, care
nu poate Ii mai lung de 20 de zile de la data primei licitatii, licitatia va
ncepe de la 50 din pretul initial prevzut n publicatii sau anunturi.
Dac nu se va obtine nici acest pret, bunurile vor Ii vndute, la acelasi
termen, la cel mai mare pret oIerit, chiar si atunci cnd la licitatie s-a
prezentat un singur oIertant.
8) n toate cazurile, la pret egal, va Ii preIerat cel care are un drept
de preemptiune asupra bunului urmrit.
9) Dispozitiile alin. 6) si alin. 7) nu sunt aplicabile la vnzarea
bunurilor supuse pieirii, degradrii, alterrii sau deprecierii. n aceste
cazuri, vnzarea se va Iace la orice pret si oricare ar Ii numrul
concurentilor, chiar la primul termen.
10) Executorul va tine o list cu bunurile vndute si pretul cu care
s-au vndut.

Art. 744. - Dac nu a participat la licitatie, n termen de 5 zile de
la adjudecarea bunului, cel care este titularul unui drept de preemptiune
va putea s-si exercite dreptul, printr-o declaratie scris adresat
executorului judectoresc, si s consemneze pretul la care acesta a Iost
adjudecat, sub sanctiunea decderii. n acest din urm caz, titularul
dreptului de preemptiune va Ii socotit adjudecatar si va Ii tinut de plata
pretului n conditiile art. 745.

Art. 745. - 1) Dup adjudecarea bunului, adjudecatarul este
obligat s depun de ndat ntregul pret, n numerar ori cu ordin de plat
sau orice alt instrument legal de plat; la cererea sa, acceptat de creditor
sau de reprezentantul su, pretul se va putea depune si ulterior, n cel
mult 5 zile de la data licitatiei.
2) n cazul n care adjudecatar este nsusi creditorul urmritor si
nu particip alti creditori la urmrire sau, desi particip, acestia se aIl
ntr-un rang de preIerint inIerior creditorului adjudecatar, el va putea
depune n contul pretului creanta sa, n tot sau n parte. Dac pretul
bunului este mai mare dect valoarea creantei, creditorul va putea depune
n contul pretului creanta sa numai dac depune, de ndat sau n cel mult
5 zile de la data licitatiei, diIerenta dintre pretul de adjudecare si valoarea
creantei.

210





Obiectul
contesta(iei















Condi(ii de
admisibilitat
e



















3) Dac pretul sau, dup caz, diIerenta de pret nu se va depune
potrivit alin. 1) sau 2), se va relua licitatia sau, dup caz, o alt
modalitate de valoriIicare a bunului, la acelasi termen sau la un alt
termen, pentru care se vor mplini Iormalittile de publicitate prevzute
de art. 736, iar primul adjudecatar va Ii rspunztor att de scderea
pretului obtinut la a doua vnzare, ct si de cheltuielile Icute pentru
aceasta; aceste sume se vor stabili de ctre executorul judectoresc prin
proces-verbal care constituie titlu executoriu si se vor retine cu precdere
din suma depus conIorm art. 742.
4) Executorul judectoresc va consemna de ndat sumele de bani
ncasate, pstrnd dovada consemnrii. Despre aceasta el va Iace
mentiune si n procesul-verbal de licitatie.

Art. 746. - 1) Licitatia se va nchide de ndat ce din sumele
obtinute se pot acoperi toate creantele ce se urmresc, precum si toate
cheltuielile de executare.
2) Executorul judectoresc va declara nchis licitatia si n cazul
n care, n timpul acesteia, survine vreuna din situatiile prevzute de art.
679 sau, dup caz, de art. 725.

Art. 747. - 1) Dup nchiderea licitatiei, executorul judectoresc
va ntocmi un proces-verbal despre desIsurarea si rezultatul acesteia.
Acest proces-verbal va cuprinde, n aIara datelor si mentiunilor prevzute
la art. 657, sub sanctiunea nulittii:
a) artarea locului, datei si orei cnd licitatia a nceput si s-a
terminat;
b) indicarea procesului-verbal de sechestru si constatrile
prevzute n art. 739 alin. 2);
c) artarea bunurilor vndute, pretul rezultat din vnzarea lor,
precum si numele sau denumirea Iiecrui adjudecatar.
2) Procesul-verbal va Ii semnat de executor, de debitorul si
creditorul urmritor, dac au Iost de Iat, precum si de adjudecatar. Dac
vreuna din aceste persoane nu poate sau reIuz s semneze, se va Iace
mentiune despre aceasta n procesul-verbal.
3) Lista prevzut la art. 743 alin. 10) si raportul de expertiz,
dac va Ii cazul, se anexeaz la procesul-verbal si se pstreaz mpreun
cu procesul-verbal de licitatie la dosarul de executare.

Art. 748. - 1) Executorul judectoresc va elibera, sub semntura
sa, Iiecrui adjudecatar n parte, un certiIicat de adjudecare, care va
cuprinde data si locul licitatiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului
adjudecat si, dup caz, a pretului pltit sau care urmeaz s Iie pltit.
2) CertiIicatul eliberat Iiecrui adjudecatar constituie dovada
titlului de proprietate asupra bunurilor vndute; n cazul titlurilor de

211


Instan(a
competent









Termene






























valoare nominative, adjudecatarul va putea obtine transIerul acestora pe
numele su, n temeiul certiIicatului de adjudecare.
3) n toate cazurile, predarea bunului se va Iace dup achitarea
integral a pretului; pn la predare, debitorul suport riscul pieirii
bunului adjudecat.
4) Dup predare, executorul va dispune, din oIiciu, dac este
cazul, radierea din registrele de publicitate a drepturilor si sarcinilor
stinse prin adjudecare care grevau anterior bunul adjudecat.

Art. 749. - Prin adjudecare cumprtorul devine, de la data
predrii, proprietarul bunului adjudecat liber de orice sarcini, care se
strmut de drept asupra pretului pltit.


4. Dispozi(ii speciale


Art. 750. - 1) n cazul n care bunul sechestrat nu s-a putut vinde
n conditiile prezentei sectiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea
cere executarea silit asupra bunurilor mobile ale debitorului, l poate
prelua n contul creantei sale la pretul stabilit n publicatiile sau
anunturile de vnzare pentru ultimul termen de licitatie. Dac acest pret
este mai mare dect valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul
numai dac depune, n conditiile art. 745 alin. 1), suma de bani ce
reprezint diIerenta dintre pret si valoarea creantei.
2) Dac mai multi creditori vor s preia bunul n conditiile alin.
1), acesta va Ii atribuit potrivit ordinii de preIerint stabilite de art. 835
si art. 837. n cazul creditorilor de rang egal, acestia vor prelua bunul n
coproprietate proportional cu valoarea creantei Iiecruia.

Art. 751. - 1) n cazul vnzrilor la licitatie public Icute n

conditiile prezentei sectiuni nu este admisibil nici o cerere de desIiintare
a vnzrii mpotriva tertului adjudecatar care a pltit pretul, n aIar de
cazul n care a existat Iraud din partea acestuia. Asemenea cerere nu
poate Ii Icut dect pe cale de actiune principal.
2) Cnd adjudecatar a Iost creditorul, vnzarea va putea Ii
desIiintat, dac exist temei de nulitate, potrivit dreptului comun.

Art. 752. - 1) Bunurile sechestrate, care nu au putut Ii
valoriIicate n conditiile prezentei sectiuni, rmn indisponibilizate cel
mult 1 an de la data aplicrii sechestrului. n cursul acestui termen,
executorul poate proceda din nou la valoriIicarea acestor bunuri. Dac
nici dup expirarea acestui termen bunurile nu pot Ii valoriIicate, ele se
restituie din oIiciu debitorului sau unui reprezentant al su.

212


Condi(ii de
form






Procedura
de judecat










Ci de atac







Suspendare
a executrii












2) n cazul n care debitorul cruia ar urma s i se restituie
bunurile potrivit alin. 1) nu se mai aIl la domiciliul cunoscut si nici nu
ar putea Ii identiIicat n alt loc iar bunurile respective ar urma s treac,
potrivit legii, n proprietatea privat a statului, executorul judectoresc le
va preda organului competent.
3) Despre predarea bunurilor prevzute la alin. 2) executorul
judectoresc va ncheia un proces-verbal, ce va Ii semnat de el si de
organul cruia i s-a Icut predarea.


Sec(iunea a 3-a
Poprirea



Art. 753. - 1) Sunt supuse urmririi silite prin poprire sumele de
bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmribile
datorate debitorului ori detinute n numele su de o a treia persoan, sau
pe care aceasta din urm i le va datora n viitor, n temeiul unor raporturi
juridice existente. De asemenea, n conditiile art. 708 alin. 1), pot Ii
poprite si bunurile mobile corporale ale debitorului detinute de un tert n
numele su.
2) n cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot
Iace obiectul urmririi silite prin poprire att soldul creditor al acestor
conturi, ct si ncasrile viitoare, cu respectarea limitelor prevzute de
art. 704, dac este cazul.
3) Poprirea se poate nIiinta si asupra sumelor sau bunurilor pe
care creditorul le datoreaz debitorului, dac ambele creante sunt certe si
lichide.
4) Se va putea popri si creanta cu termen ori sub conditie. n acest
caz, poprirea nu va putea Ii executat dect dup ajungerea la termen ori
de la data ndeplinirii conditiei.
5) Nu sunt supuse executrii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei aIectatiuni speciale prevzute de
lege si asupra crora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentnd credite nerambursabile sau Iinantri
primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor
programe ori proiecte;
c) sumele aIerente pltii drepturilor salariale viitoare, pe o
perioad de 3 luni de la data nIiintrii popririi. Atunci cnd asupra
aceluiasi cont sunt nIiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni n care
se pot eIectua plti aIerente drepturilor salariale viitoare se calculeaz o
singur dat de la momentul nIiintrii primei popriri.

Art. 754. - 1) Poprirea se nIiinteaz la cererea creditorului, de

213

































Efectele
solu(ionrii
contesta(iei








executorul judectoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la
domiciliul sau sediul tertului poprit.
2) n cazul popririi pe conturile unei persoane Iizice sau juridice,
competenta apartine executorului judectoresc de la domiciliul sau sediul
debitorului, ori, dup caz, de la sediul principal sau, dup caz, de la
sediile secundare ale bncii unde debitorul si-a deschis contul. Dac
debitorul are mai multe conturi deschise, competenta apartine
executorului judectoresc de la oricare din locurile unde acestea au Iost
deschise.

Art. 755. - 1) Poprirea se nIiinteaz Ir somatie, n baza
ncheierii de ncuviintare a executrii, prin adres nsotit de o copie
certiIicat de pe titlul executoriu, comunicat celei de-a treia persoane
artate la art. 753 alin. 1), nstiintndu-se si debitorul despre msura
luat.
2) n adresa de nIiintare a popririi se va pune n vedere celei de-a
treia persoane, care devine, potrivit alin. 1), tert poprit, interdictia de a
plti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile ce i le datoreaz ori
pe care i le va datora, declarndu-le poprite n msura necesar pentru
realizarea obligatiei ce se execut silit.
3) Adresa de nIiintare a popririi va cuprinde numele si domiciliul
debitorului persoan Iizic ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si codul numeric personal sau, dup caz, codul unic de
nregistrare saucodul de identiIicare Iiscal, dac sunt cunoscute.
4) n cazul n care se solicit nIiintarea popririi pentru toate
conturile unei persoane Iizice sau juridice, inclusiv pentru conturile
subunittilor Ir personalitate juridic ale acesteia din urm, se vor
indica, dac sunt cunoscute, elementele de identiIicare pentru Iiecare
cont n parte, respectiv pentru Iiecare subunitate Ir personalitate
juridic a debitorului persoan juridic.
5) n cazul n care adresa de nIiintare a popririi se transmite unei
unitti operationale a unei bnci, poprirea va Ii nIiintat numai asupra
conturilor pe care debitorul urmrit le are deschise la acea unitate. Dac
debitorul nu are cont deschis la unitatea bancar sesizat, aceasta va
inIorma executorul cu privire la conturile deschise de debitor la alte
unitti operationale.
6) Dispozitiile alin. 2) sunt aplicabile si n cazurile n care
poprirea se nIiinteaz asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri
mobile incorporale urmribile ce se aIl n pstrare la unitti specializate.
7) n cazul n care poprirea a Iost nIiintat ca msur de asigurare
si nu a Iost desIiintat pn la obtinerea titlului executoriu, se va
comunica tertului poprit copie certiIicat de pe titlul executoriu n
vederea ndeplinirii obligatiilor prevzute de art. 759. Titlul executoriu
va Ii nsotit de o adres care va cuprinde numele si domiciliul debitorului

214




























Condi(ii















persoan Iizic ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul,
precum si codul numeric personal sau, dup caz, codul unic de
nregistrare sau codul de identiIicare Iiscal, dac sunt cunoscute,
numrul si data adresei n baza creia s-a nIiintat poprirea asiguratorie,
numrul dosarului de executare si datele de identiIicare a contului n care
a Iost consemnat suma poprit asigurtoriu.
8) Dup nIiintarea popririi, orice alt creditor al debitorului poprit
va putea s popreasc aceeasi creant pn la eliberarea sau distribuirea
sumelor rezultate din poprire, cu respectarea dispozitiilor art. 759.

Art. 756. - 1) La data comunicrii adresei de nIiintare a popririi
ctre tertul poprit sunt indisponibilizate toate sumele si bunurile poprite.
Din momentul indisponibilizrii si pn la achitarea integral a
obligatiilor prevzute n titlul executoriu, inclusiv pe perioada
suspendrii urmririi silite prin poprire, tertul poprit nu va Iace nici o alt
plat sau alt operatiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate,
dac legea nu prevede altIel.
2) Cnd se popresc sume cu scadente succesive,
indisponibilizarea se ntinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadent,
ci si asupra celor exigibile n viitor.
3) Indisponibilizarea se ntinde si asupra Iructelor civile ale
creantei poprite, precum si asupra oricror alte accesorii nscute chiar
dup nIiintarea popririi.
4) Prin eIectul indisponibilittii, plata sau cesiunea creantei
poprite nu va Ii opozabil creditorului popritor. De asemenea, nu pot Ii
opuse creditorului popritor actele de dispozitie de orice Iel Icute
ulterior nIiintrii popririi de debitorul poprit asupra bunurilor poprite.
5) Poprirea ntrerupe prescriptia nu numai cu privire la creanta
poprit, dar si n ce priveste creanta pentru acoperirea creia ea a Iost
nIiintat.
6) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile
poprite nu va nceta dect dac debitorul consemneaz, cu aIectatiune
special, toate sumele pentru acoperirea crora a Iost nIiintat poprirea,
la dispozitia creditorului urmritor, n conditiile prevzute de art. 696.
Debitorul va nmna recipisa de consemnare executorului judectoresc,
care va nstiinta de ndat pe tertul poprit.
7) n cazul sumelor urmribile reprezentnd venituri si
disponibilitti n valut, bncile sunt autorizate s eIectueze convertirea
n lei a sumelor n valut, Ir consimtmntul titularului de cont, la
cursul de schimb comunicat de Banca National a Romniei pentru ziua
respectiv, n vederea consemnrii acestora potrivit dispozitiilor art. 759.

Art. 757. - 1) n cazul cnd creanta poprit este garantat cu
ipotec sau cu alt garantie real, creditorul popritor va Ii n drept s

215

Efecte











Dreptul la
ntoarcerea
executrii











Modalitatea
de
restabilire











Cazuri
speciale

cear, pe baza unei copii legalizate de pe adresa de nIiintare a popririi,
ca poprirea s Iie nscris n cartea Iunciar sau n alte registre de
publicitate, dup caz.
2) Dac garantia ipotecar este artat n cererea de poprire,
executorul judectoresc va solicita din oIiciu nscrierea n cartea Iunciar
sau n alte registre de publicitate, dup caz.
3) Radierea acestei nscrieri nu se va putea dispune dect cu
citarea creditorului la cererea cruia ea a Iost Icut.

Art. 758. - 1) Poprirea rmne n Iiint si atunci cnd debitorul
si schimb locul de munc sau este pensionat. n aceste cazuri, tertul
poprit va trimite actele prin care s-a nIiintat poprirea unittii la care se
aIl noul loc de munc al debitorului sau organului de asigurri sociale
competent care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.
2) Dac debitorul prseste unitatea Ir ca aceasta s cunoasc
noul loc de munc, ea l va ncunostinta pe creditor despre aceast
mprejurare. Dup aIlarea noului loc de munc al debitorului, creditorul
l va aduce la cunostinta unittii de la care debitorul a plecat, pentru a se
proceda potrivit alin. 1).

Art. 759. - 1) n termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar
n cazul sumelor de bani datorate n viitor, de la scadenta acestora, tertul
poprit este obligat:
1. s consemneze suma de bani, dac creanta poprit este exigibil,
sau, dup caz, s indisponibilizeze bunurile mobile poprite si s trimit
dovada executorului judectoresc, n cazul popririi nIiintate pentru
realizarea altor creante dect cele artate la pct. 2;
2. s plteasc direct creditorului suma retinut si cuvenit
acestuia, n cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau
de alocatie pentru copii, precum si n cazul sumelor datorate cu titlu de
despgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vtmarea
integrittii corporale sau a snttii. La cererea creditorului, suma i va Ii
trimis la domiciliul indicat sau, dac este cazul, la resedinta indicat,
cheltuielile de trimitere Iiind n sarcina debitorului.
2) Dac sunt nIiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda
potrivit alin. 1), comunicnd, dup caz, executorului ori creditorilor
artati la pct. 1 si 2 din acelasi alineat, numele si adresa celorlalti
creditori, precum si sumele poprite de Iiecare n parte.
3) Tertul n minile cruia se aIl bunurile mobile poprite este
supus tuturor ndatoririlor si sanctiunilor prevzute de lege pentru
custozii de bunuri sechestrate.
4) n cazul cnd poprirea s-a Icut asupra unor bunuri mobile si
termenul de restituire este scadent, tertul poate cere executorului s le
ncredinteze unui custode.

216





Executarea
provizorie













Bunurile
neurmribil
e
















Bunurile
destinate
exercitrii
ocupa(iei
sau profesiei
5) Dac bunurile sunt supuse pieirii, degradrii, alterrii sau
deprecierii, ori cnd pstrarea lor reclam cheltuieli disproportionate n
raport cu valoarea lor si nici unul dintre creditorii popritori nu se oIer s
suporte aceste cheltuieli, executorul judectoresc poate dispune vnzarea
lor imediat si consemnarea sumei astIel obtinute.
6) Tertul poprit nu va putea Iace contestatie mpotriva popririi. El
si va Iormula aprrile n instanta de validare.

Art. 760. - 1) Executorul judectoresc va proceda la eliberarea
sau distribuirea sumei de bani consemnate, n conditiile dispozitiilor art.
759 alin. 1) pct. 1 si ale art. 834 si urmtoarele.
2) n cazul creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul n
localitatea unde Iunctioneaz executorul, sumele consemnate de tertul
poprit vor Ii trimise acestora la adresa indicat n cererea de nIiintare a
popririi ori vor Ii virate n contul indicat de acestia, pe cheltuiala
debitorului.

Art. 761. - 1) n cazul n care sunt nIiintate mai multe popriri si
sumele pentru care s-a dispus nIiintarea popririi depsesc suma
urmribil din veniturile debitorului, tertul poprit, n termenul prevzut
de art. 759 alin. 1), va retine si consemna suma urmribil, nstiintndu-i
pe executorii judectoresti care au nIiintat popririle, dispozitiile art. 633
aplicndu-se n mod corespunztor.
2) Distribuirea se va Iace de ctre executorul judectoresc
competent, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.

Art. 762. -

1) Dac tertul poprit nu-si ndeplineste obligatiile ce-i
revin pentru eIectuarea popririi, inclusiv n cazul n care, n loc s
consemneze suma urmribil a liberat-o debitorului poprit, creditorul
urmritor, debitorul sau executorul judectoresc, n termen de cel multo
lun de la data cnd tertul poprit trebuia s consemneze sau s plteasc
suma urmribil, poate sesiza instanta de executare, n vederea validrii
popririi.
2) Instanta va cita creditorul urmritor si pe cei intervenienti, dac
este cazul, precum si pe debitorul si tertul poprit si, la termenul Iixat
pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea
oricrei probe necesare solutionrii acesteia, care este admisibil potrivit
normelor de drept comun. n instanta de validare, tertul poprit poate
opune creditorului urmritor toate exceptiile si mijloacele de aprare pe
care le-ar putea opune debitorului n msura n care ele se ntemeiaz pe
o cauz anterioar popririi.
3) Dac din probele administrate rezult c tertul poprit datoreaz
sume de bani debitorului, instanta va da o hotrre de validare a popririi,
prin care va obliga tertul poprit s plteasc creditorului, n limita

217
debitorului






Limitele
urmririi
veniturilor
bneyti































Sanc(iune

creantei, suma datorat debitorului, iar, n caz contrar, va hotr
desIiintarea popririi.
4) Poprirea nIiintat asupra unei creante cu termen sau sub
conditie va putea Ii validat, dar hotrrea nu va putea Ii executat dect
dup ajungerea creantei la termen sau, dup caz, la data ndeplinirii
conditiei.
5) Dac sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaz att
pentru sumele ajunse la scadent, ct si pentru cele care vor Ii scadente n
viitor, n acest ultim caz validarea producndu-si eIectele numai la data
cnd sumele devin scadente. n cazul popririi sumelor de bani din
conturile bancare, pentru sumele viitoare, instanta va dispune
mentinerea popririi, pn la realizarea integral a creantei.
6) Dac poprirea a Iost nIiintat asupra unor bunuri mobile care
se aIlau, la data nIiintrii ei, n minile tertului poprit, instanta va hotr
vnzarea lor.
7) Dac poprirea a Iost nIiintat asupra unor bunuri mobile
datorate debitorului, dar care, la data validrii, nu se mai aIlau n posesia
tertului, acesta va Ii obligat, prin hotrrea de validare, la contravaloarea
acestor bunuri, caz n care va Ii urmrit direct de ctre executorul
judectoresc.
8) Tertul poprit care, cu rea-credint, a reIuzat s-si ndeplineasc
obligatiile privind eIectuarea popririi, va putea Ii amendat, prin aceeasi
hotrre de validare, cu o sum cuprins ntre 2.000 si 10.000 lei.

Art. 763. - Hotrrea dat cu privire la validarea popririi este
supus numai apeluluin termen de 5 zile de la comunicare.

Art. 764. - 1) Hotrrea de validare rmas deIinitiv constituie
titlu executoriu mpotriva tertului poprit, pn la concurenta sumelor
pentru care s-a Icut validarea.
2) Dup validarea popririi, tertul poprit va proceda, dup caz, la
consemnarea sau plata prevzut la art. 759, n limita sumei determinate
expres n hotrrea de validare. n caz de nerespectare a acestor obligatii,
executarea silit se va Iace mpotriva tertului poprit, pe baza hotrrii de
validare, n limita sumei ce trebuia consemnat sau pltit.
3) Creditorul popritor, n msura n care creanta sa nu va putea Ii
acoperit prin executarea hotrrii de validare, se va putea ntoarce cu
alte urmriri silite mpotriva debitorului poprit.
4) n cazul n care creanta debitorului poprit este garantat cu
ipotec, dup ce hotrrea de validare a devenit deIinitiv, se va intabula
n cartea Iunciar strmutarea dreptului de ipotec, n Iavoarea tuturor
creditorilor care au obtinut validarea.

Art. 765. - Dac poprirea a Iost nIiintat asupra unor titluri de

218










Indicarea
bunurilor
asupra
crora s se
fac
executarea


Aplicarea
sechestrului
asupra
bunurilor
debitorului
















Sechestrare
a bunurilor
aflate n
minile
ter(ilor
valoare sau asupra altor bunuri mobile, corporale sau incorporale,
executorul va proceda la valoriIicarea lor potrivit dispozitiilor prevzute
pentru urmrirea mobiliar propriu-zis, tinnd seama si de
reglementrile speciale reIeritoare la aceste bunuri, precum si la
eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute potrivit dispozitiilor art. 834
si urmtoarele.

Art. 766. - 1) Dac dup nIiintarea popririi, cauza n temeiul
creia s-a nIiintat aceasta a ncetat s mai existe, executorul
judectoresc, din oIiciu sau la cererea debitorului poprit, va desIiinta
poprirea printr-o adres ctre tertul poprit. Atunci cnd poprirea a Iost
validat, desIiintarea acesteia se va Iace de instanta de executare prin
ncheiere executorie, dat cu citarea prtilor.
2) Cnd creanta debitorului poprit este garantat cu ipotec,
acesta va putea cere, n temeiul acestei adrese sau, dup caz, a ncheierii
rmase deIinitive, radierea notrii popririi sau a intabulrii strmutrii
dreptului de ipotec n cartea Iunciar.
3) Dispozitiile alin. 2) se aplic n mod corespunztor n cazul
radierii popririi asupra unor creante sau altor bunuri mobile, corporale
sau incorporale, nscrise n alte registre de publicitate dect cartea
Iunciar.


Sec(iunea a 4-a
Urmrirea fructelor yi a veniturilor imobilelor

1. Urmrirea silit a fructelor neculese
yi a recoltelor prinse de rdcini


Art. 767. -

Fructele neculese si recoltele prinse de rdcini
apartinnd debitorului, nu se pot urmri dect pe baz de titluri
executorii; ele se pot ns sechestra, potrivit dispozitiilor art. 918 si
urmtoarele.

Art. 768. Urmrirea Iructelor neculese si a recoltelor prinse de
rdcininu se va putea Iace dect n cele 6 sptmni dinaintea coacerii
lor si va Ii precedat de o somatie cu dou zile naintea urmririi.
Sechestrarea ns se va putea Iace n orice timp.

Art. 769. - 1) Urmrirea acestor Iructe se va Iace prin mijlocirea
unui executor judectoresc, care va proceda la sechestrarea acestora si la
numirea unui custode, ales potrivit regulilor aplicabile urmririi
mobiliare propriu-zise.

219









Concursul
for(ei
publice














Deschiderea
ncperilor
yi mobilelor

Participarea
specialiytilor





Sechestrul
asupra
bunurilor
aflate n
casete
nchiriate

2) Cu acest prilej, executorul va ncheia un proces-verbal semnat
de acesta si de persoanele care, potrivit legii au asistat la aplicarea
sechestrului. Cte un exemplar al procesului-verbal se va preda
creditorului, debitorului si custodelui, iar unul se va lsa la primria n
raza creia se aIl bunurile sechestrate.
3) De asemenea, executorul va trimite de ndat, din oIiciu, un
exemplar al procesul-verbal de sechestru, pentru a Ii notat urmrirea n
cartea Iunciar. Prin eIectul acestei notri, urmrirea va Ii opozabil
tuturor celor care dobndesc vreun drept asupra imobilului ori asupra
Iructelor sau recoltelor sechestrate.
4) Dispozitiile art. 718-720 se aplic n mod corespunztor.

Art. 770. - 1) Custodele va avea ndatorirea de a pstra, culege si
depozita Iructele sau recoltele, cheltuielile necesare Iiind avansate de
creditorul urmritor, potrivit art. 736 alin. 4).
2) Se vor aplica, prin asemnare, acestui custode dispozitiile art.
722 si art. 723.

Art. 771. - 1)

Executorul judectoresc va hotr, dup caz,
vnzarea Iructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rdcini sau
dup ce vor Ii culese.
2) Vnzarea va Ii anuntat, cu cel putin 5 zile nainte de termen,
la primria comunei respective, la domiciliul debitorului si locul unde se
Iace vnzarea, precum si n alte locuri publice.
3) Ea se va Iace n zilele, la orele si n locul hotrte de executor,
cu preIerint n zilele nelucrtoare si n zilele de trg sau blci, Iie la Iata
locului, Iie n trg sau blci.
4) Vnzarea se va Iace prin licitatie public si, de preIerint, pe
bani gata, n prezenta unui agent al politiei sau a unui reprezentant al
jandarmeriei, ori, n lips, a primarului sau a unui delegat al primriei, si
a debitorului sau chiar n lipsa acestuia, dac a Iost legal citat. n cazul
Iructelor sau recoltelor prinse de rdcini, pretul se va putea depune, cu
acordul creditorului sau al reprezentantului su, si ulterior, n cel mult 5
zile de la data licitatiei. n toate cazurile, intrarea n posesia bunurilor
adjudecate se va Iace numai dup plata integral a pretului.
5) Executorul judectoresc va putea ncuviinta ca vnzarea s se
Iac de ctre custode, chiar prin bun nvoial, pe pretul curent, Ir ca
acesta s mai Iie tinut de depozitare, n cazurile cnd:
1. Iructele sau recolta sunt supuse pieirii, degradrii, alterrii sau
deprecierii si vnzarea trebuie Icut de urgent;
2. depozitarea nu este cu putint sau d loc la cheltuieli
disproportionate n raport cu valoarea Iructelor sau recoltelor.
6) n cazurile artate la alin. 5), vnzarea se va Iace cu
ncunostintarea creditorului si a debitorului.

220
Identificare
a bunurilor
sechestrate



Sechestrul
asupra
bunurilor
deja
identificate







Sechestrare
a
autovehicule
lor









Sechestrul
bunurilor
afectate
unor
garan(ii
reale






Sechestrul
7) Sumele rezultate din vnzarea Icut de custode vor Ii
consemnate de acesta la unitatea prevzut de lege, n 24 de ore de la
ncasare, iar recipisa de consemnare va Ii depus de ndat la executor,
mpreun cu o list care va Ii semnat de custode si de cumprtori si n
care se vor arta Iructele sau recolta vndut si pretul de vnzare.
8) Dispozitiile art. 727-752, precum si cele ale art. 834-857 se
aplic n mod corespunztor.


2. Urmrirea veniturilor generale ale imobilelor


Art. 772. - 1) Se pot urmri toate veniturile prezente si viitoare
ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului sau asupra crora el are un
drept de uzuIruct.
2) De asemenea, se pot urmri si veniturile debitorului arendas
sau chirias provenite din exploatarea imobilelor arendate sau nchiriate.
3) Urmrirea veniturilor unui imobil nu va putea Ii ncuviintat
dac exist o urmrire imobiliar asupra aceluiasi imobil.

Art. 773. - 1) Cererea de urmrire este de competenta
executorului judectoresc n raza cruia se aIl imobilul ale crui venituri
se urmresc si va cuprinde, n aIar de mentiunile artate n art. 643,
artarea imobilului ale crui venituri se urmresc.
2) Prin ncheierea de ncuviintare a urmririi, executorul va numi
si un administrator-sechestru, pentru administrarea veniturilor imobilului.

Art. 774. 1) Poate Ii numit administrator-sechestru creditorul,
debitorul sau o alt persoan Iizic ori persoan juridic.
2) Cnd administrator-sechestru este numit o alt persoan dect
debitorul, executorul i va Iixa drept remuneratie o sum, tinnd seama
de activitatea depus, stabilind, totodat, si modalitatea de plat.
3) n cazul nendeplinirii obligatiilor stabilite n sarcina sa,
administratorul-sechestru, la cererea oricrei persoane interesate, poate Ii
revocat de ctre executorul judectoresc si nlocuit cu alt persoan.
4) De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate Ii
obligat la despgubiri de ctre instanta de executare.

Art. 775. - 1) Administratorul-sechestru este ndatorat s ia
msuri de conservare si de ntretinere n bun stare a imobilului, s Iac
nsmntri sau plantatii pomicole ori viticole si s ncaseze chiriile si
arenzile sau alte venituri aleimobilului, s plteasc impozitele si taxele
locale, dobnzile creantelor ipotecare, primele de asigurare si, n general,
orice alte prestatii cu scadente succesive n legtur cu acel imobil.

221
asupra
bunurilor
anterior
sechestrate













Procesul-
verbal de
sechestru
























2) El este autorizat s retin, pentru cheltuielile de administrare,
cel mult 10 din sumele ncasate, Iiind obligat s consemneze restul, n
24 de ore de la ncasare, la unitatea prevzut de lege si s remit
recipisele de ndat executorului judectoresc.
3) Administratorul-sechestru este n drept s denunte contractele
de locatiune existente, potrivit clauzelor contractuale, s cear evacuarea
locatarilor, cu ncuviintarea instantei de executare, si s exercite n
numele proprietarului dreptul de retentie.
4) n caz de pericol n ntrziere, el va putea lua msuri de
conservare sau de asigurare pe care le reclam o bun administrare.
5) Administratorul-sechestru nu va putea ns ncheia contracte de
nchiriere sau de arendare dect pe termen de cel mult 2 ani si numai cu
ncuviintarea instantei de executare, prin ncheiere deIinitiv, dat n
camera de consiliu, cu citarea prtilor.
6) n aIar de cazul de evacuare prevzut la alin. 3), ncuviintarea
instantei de executare este necesar si pentru intentarea actiunilor.

Art. 776. - n cazul cnd asupra aceluiasi imobil s-au ncuviintat
urmriri generale de venituri la cererea mai multor creditori, ele vor Ii
conexate, potrivit dispozitiilor art. 633, desemnndu-se totodat un
singur administrator-sechestru n persoana celui dinti numit sau a
aceluia care ar prezenta mai multe garantii.

Art. 777. - 1) Executorul judectoresc va aIisa de ndat
ncheierea de ncuviintare a urmririi la sediul organului de executare, la
instanta de executare si la sediul primriei n raza creia se aIl imobilul.
De asemenea, ncheierea va Ii publicat si ntr-un ziar local, dac exist.
2) Un exemplar al ncheierii se va trimite din oIiciu, pentru a se
Iace notarea urmririi n cartea Iunciar.

Art. 778. - 1) Dup ncuviintarea urmririi, executorul se va
deplasa la Iata locului, nsotit de administratorul-sechestru, cruia i va
preda, pe baz de inventar, bunurile ale cror venituri sunt urmrite.
2) Totodat, executorul va notiIica, printr-o nstiintare scris, pe
chiriasi, pe arendasi sau pe cei care au alte contracte de exploatare a
imobilului, c toate veniturile acestuia sunt sechestrate si c sunt
ndatorati ca n viitor s plteasc chiriile, arenzile sau alte venituri
rezultate din contractele de exploatare a imobilului, direct
administratorului-sechestru ori s le consemneze la unitatea prevzut de
lege, depunnd recipisele la administratorul-sechestru.
3) Executorul va ncheia un proces-verbal prin care va constata
aducerea la ndeplinire a celor de mai sus si care va Ii semnat de el si de
administratorul-sechestru.
4) Procesul-verbal va Ii ncheiat n 3 exemplare din care unul va

222




Indisponibil
i- zarea
bunurilor
sechestrate





Pstrarea
bunurilor
sechestrate




























Ii predat administratorului-sechestru, altul va Ii comunicat debitorului,
mpreun cu ncheierea de ncuviintare a urmririi, n conditiile art. 645
si urmtoarele, iar al treilea va Ii atasat la dosarul de executare, mpreun
cu dovezile de comunicare a nstiintrilor Icute chiriasilor si arendasilor.
5) Executorul va putea sechestra veniturile, n conditiile alin. 1)-
4), chiar n lipsa administratorului-sechestru, urmnd ca acestuia s i se
predea bunurile ulterior.
6) Administratorul-sechestru, care nu a cerut predarea bunurilor
n termen de 10 zile de la comunicarea numirii, va Ii socotit c nu
accept aceast nsrcinare. Acesta si cel care reIuz n mod expres
nsrcinarea vor Ii nlocuiti de ndat cu alt persoan prin ncheiere dat
de executor Ir citarea prtilor.

Art. 779. - 1) De la data notrii n cartea Iunciar, urmrirea va Ii
opozabil tuturor dobnditorilor de drepturi asupra imobilului.
2) De la aceeasi dat, cesiunile de venituri, contractele de
nchiriere, de arendare sau de exploatare a imobilului, inclusiv cesiunile
de drepturi rezultnd din aceste contracte, nu vor Ii opozabile
creditorului urmritor.
3) De la data notiIicrii sechestrului persoanelor artate la art. 778
alin. 2), plata chiriilor, arenzilor sau altor venituri ale imobilului Icut
debitorului va Ii, de asemenea, inopozabil creditorului urmritor.
4) Plata sumelor artate la alin. 3), Icut debitorului, nainte de
data notiIicrii si de termenul Iixat n contractul respectiv, va Ii opozabil
creditorului urmritor numai dac este constatat printr-un nscris cu dat
cert.

Art. 780. - n cazul n care debitorul ocup el nsusi imobilul ale
crui venituri sunt urmrite, la cererea creditorului, instanta de executare
va putea, dup mprejurri, s ordone evacuarea, n tot sau n parte, a
imobilului Iie de ndat, Iie ntr-un anumit termen, n scopul asigurrii
unei mai bune exploatri a acestuia.

Art. 781. - Dac debitorul nu are alte mijloace de subzistent, la
cererea sa, executorul judectoresc va putea dispune ca o parte din
venituri s serveasc pentru ntretinerea lui si a Iamiliei sale, pe toat
durata urmririi, dispozitiile art. 804 aplicndu-se n mod corespunztor.

Art. 782. - 1) La sIrsitul Iiecrui semestru, socotit de la data
predrii imobilului, sau de la data Iixat de executor, precum si la
sIrsitul gestiunii, administratorul-sechestru este dator s prezinte o dare
de seam, n Iata executorului si a prtilor interesate, cu privire la
veniturile ncasate si cheltuielile eIectuate, pe baz de documente
justiIicative.

223












Strmutare
a bunurilor
sechestrate



Remunera(i
a custodelui









Rspundere
a custodelui





Liberarea
ter(ului
de(intor





2) Executorul va veriIica socotelile si, dac acestea sunt regulat
ntocmite si corespund realittii, va da descrcare administratorului-
sechestru, prin ncheiere, dat Ir citarea prtilor. n caz contrar, la
cererea prtii interesate sau din oIiciu, executorul va dispune, prin
ncheiere, revocarea din Iunctie a administratorului-sechestru si numirea
altei persoane.
3) Remuneratia administratorului-sechestru va Ii pltit numai
dac socotelile au Iost date si aprobate, primind descrcare de la
executor.

Art. 783. - 1) Dup Iiecare depunere de socoteli, sumele rezultate
din urmrire vor Ii eliberate sau, dup caz, distribuite ntre creditori,
potrivit dispozitiilor art. 834 si urmtoarele.
2) n caz de concurs ntre urmrirea general de venituri si o
urmrire imobiliar, nIiintat ulterior de un creditor ipotecar n rang
prioritar, acesta din urm va avea drept de preIerint asupra veniturilor
nedistribuite.

Art. 784. Urmrirea de venituri nceteaz:
1. prin renuntare la urmrire, Icut de toti creditorii urmritori si
intervenienti;
2. prin plata creantelor acestora, inclusiv dobnzile si cheltuielile
de judecat si de executare;
3. prin depunerea, cu aIectatiune special, a sumelor pentru care s-
a Icut urmrirea, n conditiile art. 696;
4. prin adjudecarea silit a imobilului;
5. prin trecerea unui termen de 5 ani de la nIiintarea ei, chiar dac
creditorul urmritor nu a Iost ndestulat. Se excepteaz cazul cnd se
urmresc veniturile unui uzuIruct.


Capitolul II
Urmrirea imobiliar

Sec(iunea I
Bunurile imobile care pot fi urmrite


Art. 785. - 1) Sunt supuse urmririi silite imobiliare bunurile
imobile.
2) Pot Iorma obiectul urmririi silite imobiliare si dreptul de
uzuIruct asupra unui imobil, precum si dreptul de superIicie.
3) Dreptul de servitute poate Ii urmrit silit numai odat cu Iondul
dominant cruia i proIit.

224










Oprirea
urmririi
































4) Nu sunt supuse urmririi silite imobilele declarate neurmribile
n cazurile si n conditiile prevzute de lege.
5) n cazul titlurilor executorii privitoare la creante a cror
valoare nu depseste 5.000 lei inclusiv, urmrirea bunurilor imobile ale
debitorului poate Ii Icut numai dac acesta nu are alte bunuri
urmribile.

Art. 786. - 1) Urmrirea imobilelor nscrise n cartea Iunciar se
Iace pe corpuri de carte Iunciar n ntregimea lor.
2) Se pot urmri n mod separat constructiile ce Iormeaz o
proprietate distinct de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe
tronsoane, etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi
privitoare la bunuri pe care legea le declar imobile.

Art. 787. -

1) Urmrirea silit imobiliar se ntinde de plin drept
si asupra bunurilor accesorii imobilului, prevzute de Codul civil.
2) Bunurile accesorii nu pot Ii urmrite dect odat cu imobilul.

Art. 788. -

1) Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub
interdictie judectoreasc nu poate Ii urmrit silit naintea urmririi
mobilelor sale.
2) Dispozitiile alin. 1) nu mpiedic urmrirea silit asupra unui
imobil aIlat n proprietatea comun a minorului sau a persoanei puse sub
interdictie judectoreasc si a unei persoane cu capacitate deplin de
exercitiu, dac obligatia prevzut n titlul executoriu este comun.

Art. 789. - 1) Creditorii, care au ipotec nscris asupra unui
imobil, l pot urmri n orice mini ar trece si pot cere vnzarea lui pentru
a se ndestula din pretul rezultat.
2) Cu toate acestea, n cazul n care se urmreste un imobil
ipotecat care a Iost ulterior nstrinat, dobnditorul, care nu este personal
obligat pentru creanta ipotecar, poate s se opun la vnzarea imobilului
ipotecat, dac au rmas alte imobile ipotecate n posesia debitorului
principal si s cear instantei de executare urmrirea prealabil a acestora
din urm, dup regulile prevzute de Codul civil n materie de
Iidejusiune. Pe durata urmririi acestor bunuri, urmrirea imobilului
apartinnd tertului dobnditor este suspendat.
3) Contestatia prin care tertul dobnditor se opune la scoaterea la
vnzare se va putea Iace, sub sanctiunea decderii, n termen de 10 zile
de la comunicarea ncheierii prin care s-a dispus notarea n cartea
Iunciar a nceperii urmririi silite.
4) Creditorii ipotecari nu pot urmri n acelasi timp si bunurile
neipotecate ale debitorului lor dect n cazul n care bunurile ipotecate nu
sunt suIiciente pentru plata creantelor.

225


Continuarea
urmririi





















Modalit(i
de
valorificare









Vnzarea
amiabil






Art. 790. - 1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau
codevlmas nu vor putea s urmreasc partea acestuia din imobilele
aIlate n proprietate comun, ci vor trebui s cear mai nti mprteala
acestora. La cererea creditorului, actiunea n mprteal poate Ii notat n
cartea Iunciar.
2) Creditorii personali pot urmri ns cota-parte determinat a
debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, Ir a mai Ii
necesar s cear mprteala, dac ea este nendoielnic stabilit si lmurit
si este nscris, prin artarea unei Iractiuni, n cartea Iunciar. n acest
caz, coproprietarii vor putea cere punerea n vnzare a ntregului imobil
aIlat n coproprietate.


Sec(iunea a 2-a
Pornirea, ncuviin(area, publicitatea yi suspendarea urmririi
imobiliare


Art. 791. - 1) Cererea de urmrire, nsotit de titlul executoriu si
dovada achitrii taxelor de timbru, se va ndrepta la executorul
judectoresc n a crui raz teritorial se aIl imobilul apartinnd
debitorului urmrit sau unei alte persoane, dac se urmreste un imobil
ipotecat.
2) Cnd se urmresc mai multe imobile, care alctuiesc un singur
corp Iunciar, dar sunt situate n diIerite circumscriptii, cererea se va
putea Iace la oricare din executorii judectoresti competenti, dup
alegerea creditorului.
3) Cnd se urmresc mai multe imobile, care alctuiesc corpuri
Iunciare distincte, nscrise la acelasi birou sau la birouri de cadastru si
publicitate imobiliar diIerite, pentru o creant garantat cu ipotec
colectiv, cererea se va ndrepta la executorul judectoresc n a crui raz
teritorial este nscris ipoteca principal.
4) Cererea de urmrire, n aIar de mentiunile artate la art. 643,
va mai trebui s cuprind:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul tertului dobnditor, dac se urmreste un imobil ipotecat care a
Iost nstrinat acestuia, ori pe cele ale coproprietarilor, dac se urmreste
o parte indiviz;
b) bunurile ce se urmresc si datele necesare identiIicrii lor,
precum judetul, orasul sau comuna, strada, numrul, vecinttile,
supraIata, Ielul culturii sau constructiile. Imobilele nscrise n cartea
Iunciar se vor identiIica prin artarea orasului sau comunei, a numrului
crtii Iunciare, a corpului Iunciar si al numerelor cadastrale sau, dup

226

Vnzarea
direct












Vnzarea
silit


Vnzarea
titlurilor de
valoareyi a
unor bunuri
cu regim de
circula(ie
special


















caz, topograIice;
c) valoarea Iiecrui imobil, raportat la preturile medii de piat din
localitatea respectiv, aIar de cazul cnd pretuirea nu este cu putint,
Iiind necesar prerea unui expert.

Art. 792. - 1) Executorul va ncuviinta cererea de urmrire
imobiliar, prin ncheiere, care va cuprinde, n aIara mentiunilor
prevzute de art. 644 alin. 3):
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul tertului dobnditor, dac este cazul;
b) descrierea imobilului, asa cum este individualizat n cerere;
c) artarea valorii de circulatie a imobilului indicat de creditor.
2) ncheierea de ncuviintare a executrii se va comunica, din
oIiciu, debitorului si tertului dobnditor, dac este cazul, nsotit de titlul
executoriu si de somatie, punndu-i-se n vedere ca n termen de 15 zile
de la primirea acesteia s plteasc ntreaga datorie, inclusiv dobnzile si
cheltuielile de executare.
3) Dac s-a ncuviintat urmrirea numai pentru partea indiviz
apartinnd debitorului n imobilul aIlat n coproprietate, ncheierea de
ncuviintare a executrii va Ii comunicat si coproprietarilor, cu invitatia
de a-si exercita dreptul ce le este recunoscut prin art. 794.

Art. 793. - 1) Odat cu aceast comunicare, executorul va solicita
biroului teritorial decadastru si publicitate imobiliars dispun, n baza
ncheierii prevzute la art. 792, notarea urmririi imobilului n cartea
Iunciar, cu artarea creditorului urmritor si a sumei pentru care se Iace
urmrirea.
2) Cnd se urmresc mai multe imobile, nscrise la acelasi birou
sau la birouri teritoriale de cadastru si publicitate imobiliar diIerite,
pentru o creant garantat cu ipotec colectiv, cererea de notare a
urmririi se va nainta biroului teritorial la care este nscris ipoteca
principal, care, dup ce va svrsi notrile prevzute de lege, va trimite
din oIiciu o copie de pe ncheierile sale biroului de cadastru si publicitate
imobiliar unde este nscris ipotecasecundar.
3) Cnd dreptul de proprietate este nscris numai provizoriu n
Iavoarea debitorului, notarea se va Iace sub conditia justiIicrii nscrierii
provizorii. n acest caz, creditorul urmritor va Ii n drept s exercite, n
numele debitorului, actiunea pentru justiIicarea dreptului de proprietate.
4) Cnd cererea de notare nu poate Ii admis din cauza unui
impediment de carte Iunciar, se va nota respingerea acesteia.
5) ncheierea de admitere sau respingere a notrii pronuntate de
registratorul de carte Iunciar se va comunica, n aIara creditorului
urmritor, executorului judectoresc, precum si persoanelor care, potrivit
mentiunilor din cartea Iunciar, sunt interesate.

227

















Evaluarea
bunurilor
sechestrate

























Art. 794. - 1) Coproprietarii imobilului urmrit pentru o parte
indiviz vor putea exercita dreptul de a cere scoaterea la vnzare a
ntregului imobil aIlat n indiviziune, n termen de 5 zile de la primirea
ncheierii de ncepere a urmririi ori, n lips, de la data comunicrii
ncheierii de notare a acesteia n cartea Iunciar.
2) Cererea nu va Ii admis dect dac va Ii semnat de toti
coproprietarii si dac va Ii depus personal ori, n lips, prin mandatar
avnd procur special. Dac cererea acestora a Iost legalizat de notarul
public sau certiIicat de avocat, ea va putea Ii depus de oricare din
coproprietari, personal sau prin reprezentant, ori va putea Ii de asemenea
transmis prin post, dup caz.
3) Executorul, primind cererea, va dispune scoaterea n vnzare a
ntregului imobil, prin ncheiere, dat Ir citarea prtilor, care se va
comunica creditorului urmritor.

Art. 795. - 1) Dup primirea ncheierii de ncepere a urmririi,
debitorul poate cere instantei de executare n termen de 10 zile de la
comunicare, s-i ncuviinteze ca plata integral a datoriei, inclusiv
dobnzile si cheltuielile de executare, s se Iac din veniturile nete ale
imobilelor sale, chiar neurmrite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de
6 luni.
2) Instanta sesizat potrivit alin. 1) va cita prtile n camera de
consiliu si se va pronunta de ndat prin ncheiere deIinitiv. n caz de
admitere a cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmririi
silite imobiliare, ncheierea Iiind comunicat si executorului.
3) Suspendarea urmririi se va comunica, prin grija executorului,
chiriasilor si arendasilor sau altor debitori care, de la data comunicrii,
vor consemna toate sumele scadente n viitor la unitatea prevzut de
lege si vor depune recipisa de consemnare la executorul judectoresc.
4) Venitul aIectat va servi n mod exclusiv pentru acoperirea
creantei creditorului urmritor.
5) Pentru motive temeinice, creditorul poate solicita instantei
reluarea urmririi nainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozitiile
alin. 2) Iiind aplicabile n mod corespunztor.

Art. 796. - n cazul cnd mai multi creditori au nceput urmriri
asupra aceluiasi imobil, ele se vor conexa la cererea oricruia dintre ei
sau din oIiciu, n conditiile prevzute de art. 633.

Art. 797. - Imobilele urmrite silit se valoriIic prin modalittile
de vnzare prevzute de art. 728-730, care se aplic n mod
corespunztor.


228





Fixarea
termenului
de licita(ie










Locul
licita(iei












nytiin(area
pr(ilor yi a
ter(ului
de(intor









Sec(iunea a 3-a
Efectele urmririi


Art. 798. - Drepturile reale nscrise dup notarea urmririi
imobilului n cartea Iunciar nu vor putea Ii opuse creditorului urmritor
si adjudecatarului, n aIar de cazurile expres prevzute de lege sau de
cazul n care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel
drept ori debitorul sau tertul dobnditor a consemnat sumele necesare
acoperirii creantelor ce se urmresc, inclusiv dobnzile si cheltuielile de
executare.

Art. 799. -

1) nchirierile sau arendrile, precum si cesiunile de
venituri Icute de debitor sau tertul dobnditor dup data notrii
urmririi, nu vor Ii opozabile creditorului urmritor si adjudecatarului.
2) nchirierile sau arendrile anterioare notrii sunt opozabile, n
conditiile legii, att creditorilor urmritori, ct si adjudecatarului.
3) Chiriile sau arenzile pltite debitorului urmrit nainte de
scadent nu pot Ii ns opuse creditorilor urmritori si adjudecatarului,
dect dac sunt constatate prin nscrisuri cu dat cert.


Sec(iunea a 4-a
Vnzarea la licita(ie public

1. Formalit(ile premergtoare vnzrii

Art. 800. Dup comunicarea ncheierii de ncuviintare a

executrii, n vederea identiIicrii imobilului urmrit si a pretuirii lui,
executorul judectoresc se va deplasa de ndat la locul unde este situat
acesta si va ncheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va
cuprinde, pe lng mentiunile prevzute la art. 810 alin. 1) lit. a)-c), e) si
m), si descrierea imobilului urmrit.
2) Cnd se urmreste un imobil care nu este nscris n cartea
Iunciar, executorul va Iace si o schit de plan.

Art. 801. - n cazul n care debitorul sau tertul dobnditor ocup
el nsusi imobilul urmrit, la cererea creditorului sau a executorului,
instanta de executare va putea, dup mprejurri, s ordone evacuarea sa
din imobil, n tot sau n parte, Iie de ndat, Iie ntr-un anumit termen.

Art. 802. - 1) Pe data comunicrii ncheierii de ncuviintare a

229
Publicitatea
vnzrii






































Restrngere
a
formalit(ilo
r de
executrii, debitorul sau, dup caz, tertul dobnditor este deczut din
dreptul de a eIectua acte de administrare asupra imobilului urmrit.
2) Executorul judectoresc va numi un administrator-sechestru
care s asigure administrarea imobilului, ncasarea veniturilor, eIectuarea
cheltuielilor necesare si aprarea n litigiile privitoare la acest bun.
3) Cnd debitorul nsusi sau tertul dobnditor este administratorul
imobilului urmrit, executorul judectoresc i va preda imobilul cu acest
titlu.

Art. 803. - 1) Administratorul-sechestru este obligat:
a) s pstreze si s ntretin imobilul urmrit, cu toate accesoriile lui;
b) s ncaseze chiriile, arenzile si alte venituri;
c) s plteasc primele de asigurare, impozitele si taxele locale;
d) s denunte contractele de locatiune existente, potrivit clauzelor
contractuale, si s cear evacuarea locatarilor;
e) s ncheie, cu ncuviintarea instantei de executare, dat prin
ncheiere, cu citarea prtilor, contracte de locatiune, pe termen de cel
mult 2 ani;
I) s culeag Iructele si recoltele si s le vnd, n conditiile
prevzute de art. 771.
2) Dispozitiile art. 774 si urmtoarele se aplic n mod
corespunztor si administratorului-sechestru numit n cadrul acestei
proceduri.

Art. 804. - 1) Dac debitorul sau tertul dobnditor nu are alt
mijloc de subzistent dect veniturile imobilului urmrit, la cererea
acestuia, executorul judectoresc, prin proces-verbal, poate s-i Iixeze o
cot de cel mult 20 din aceste venituri pentru ntretinerea lui si a
Iamiliei sale, pe toat durata urmririi.
2) mpotriva msurii luate de ctre executorul judectoresc, cei
interesati se pot adresa instantei de executare. Instanta va cita prtile n
termen scurt, n camera de consiliu, si va hotr prin ncheiere deIinitiv.

Art. 805. - Sumele ncasate de administratorul-sechestru se vor
distribui creditorilor, odat cu pretul rezultat din vnzarea imobilului
urmrit.


2. Scoaterea n vnzare a imobilului


Art. 806. - 1) Dac n termen de 15 zile de la primirea ncheierii
de ncuviintare a executrii debitorul nu plteste datoria, executorul
judectoresc va ncepe procedura de vnzare.

230
publicitate









Refacerea
formalit(ilo
r de
publicitate









Pregtirea
licita(iei









Amnarea
licita(iei








2) n cazul n care obiectul executrii silite l Iormeaz mai multe
bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vnzare prin
licitatie public se va ndeplini pentru Iiecare bun n parte.

Art. 807. - 1) Executorul va stabili de ndat valoarea de
circulatie a imobilului, lund n considerare valoarea artat de creditor
n cererea de urmrire, iar dac debitorul este nemultumit de aceast
valoare sau evaluarea de ctre creditor nu a Iost cu putint, cea stabilit
de ctre expert, n conditiile prezentului articol.
2) Totodat, executorul va cere biroului de cadastru si publicitate
imobiliar s-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveaz
imobilul urmrit, precum si eventualele drepturi de preIerint nscrise n
Iolosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor Ii nstiintati despre
executare si vor Ii citati la termenele Iixate pentru vnzarea imobilului.
3) Debitorul nemultumit de evaluarea imobilului, artat n
cererea de executare, poate solicita eIectuarea unei expertize, n termen
de 5 zile de la comunicarea ncheierii prin care s-a ncuviintat executarea,
sub sanctiunea decderii.
4) Expertiza poate Ii cerut si de tertul dobnditor, de
coproprietari, n cazul prevzut de art. 794, precum si de creditorii
intervenienti, n termenul artat la alin. 2).
5) La cerere se vor altura toate nscrisurile ce pot servi pentru
evaluarea imobilului.
6) Expertul va Ii numit, de ctre executor, prin ncheiere
executorie, care va arta si termenul de depunere a raportului de
expertiz, dispozitiile art. 732 alin. 5)-8) aplicndu-se n mod
corespunztor. ncheierea se comunic prtilor si expertului. Creditorul
poate depune la dosar nscrisuri n vederea evalurii imobilului, dac este
cazul.
7) O alt expertiz nu este admisibil, dar prtile pot conveni o
alt valoare.

Art. 808. - 1) Executorul va Iixa pretul imobilului, care va Ii
pretul de pornire a licitatiei, la valoarea stabilit conIorm art. 807, prin
ncheiere deIinitiv, dat Ir citarea prtilor.
2) Separat de pretul imobilului se va determina si valoarea
drepturilor de uzuIruct, uz, abitatie sau servitute, dac aceste drepturi au
Iost intabulate ulterior nscrierii vreunei ipoteci; n cazul imobilelor
nscrise n cartea Iunciar se va avea n vedere valoarea acestor drepturi
mentionat n cartea Iunciar, iar dac nu este nscris, ea se va stabili,
cnd este cazul, prin expertiz, n conditiile artate la art. 807.

Art. 809. - 1) n termen de 5 zile de la stabilirea pretului
imobilului, executorul va Iixa, prin ncheiere deIinitiv, dat cu citarea n

231



Participan(ii
la licita(ie









Garan(ia de
participare












Efectuarea
licita(iei














termen scurta prtilor, termenul pentru vnzarea imobilului si va dispune
ca ea s Iie adus la cunostinta public prin publicatii de vnzare.
2) Termenul stabilit pentru vnzare nu va Ii mai scurt de 20 de
zile si nici mai lung de 40 de zile de la aIisarea publicatiei de vnzare la
locul unde va avea loc licitatia.
3) Cnd se urmreste un imobil nscris n cartea Iunciar, asupra
cruia exist o nscriere provizorie cu privire la dreptul de proprietate, n
Iavoarea unui tert, termenul de vnzare nu se va putea Iixa dect dup
radierea nscrierii provizorii.

Art. 810. - 1) Publicatiile de vnzare vor cuprinde urmtoarele
mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numrul dosarului de executare;
c) numele executorului judectoresc;
d) numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
debitorului, al tertului dobnditor, dac va Ii cazul, si al creditorului;
e) titlul executoriu n temeiul cruia se Iace urmrirea imobiliar;
I) identiIicarea imobilului cu artarea numrului cadastral sau
topograIic si a numrului de carte Iunciar, precum si descrierea lui
sumar;
g) pretul la care a Iost evaluat imobilul;
h) mentiunea, dac va Ii cazul, c imobilul se vinde grevat de
drepturile de uzuIruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior
nscrierii vreunei ipoteci si c, n cazul n care creantele creditorilor
urmritori nu ar Ii acoperite la prima licitatie, se va proceda, n aceeasi
zi, la o nou licitatie pentru vnzarea imobilului liber de acele drepturi.
Pretul de la care vor ncepe aceste licitatii va Ii cel prevzut de art. 817
alin. 6) si 7);
i) ziua, ora si locul vnzrii la licitatie;
j) somatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului
s-l anunte executorului nainte de data stabilit pentru vnzare, n
termenele si sub sanctiunile prevzute de lege;
k) somatia ctre toti cei care vor s cumpere imobilul s se prezinte
la termenul de vnzare, la locul Iixat n acest scop si, pn la acel termen,
s prezinte oIerte de cumprare;
l) mentiunea c oIertantii sunt obligati s depun, pn la termenul
de vnzare, o garantie reprezentnd 10 din pretul de pornire a licitatiei;
m) semntura si stampila executorului judectoresc.
2) Mentiunile artate la alin. 1) lit. a) si c)-m) sunt prevzute sub
sanctiunea nulittii.
3) Publicatia de vnzare se va aIisa la sediul organului de
executare si al instantei de executare, la locul unde se aIl imobilul
urmrit, la sediul primriei n a crei raz teritorial este situat imobilul,

232
























Exercitarea
dreptului de
preemp(iun
e






Depunerea
yi
consemnare
a pre(ului






precum si la locul unde se desIsoar licitatia, dac acesta este altul dect
locul unde este situat imobilul.
4) Publicatii n extras, cuprinznd mentiunile artate la alin. 1)
lit. a) si c)-m), se vor Iace, sub sanctiunea nulittii, ntr-un ziar de
circulatie national, dac valoarea imobilului depseste suma de 250.000
lei, sau ntr-un ziar local, dac nu trece peste aceast sum, precum si n
ziare, reviste si alte publicatii existente care sunt destinate vnzrii unor
imobile de natura celui scos la licitatie, inclusiv pe pagini de internet
deschise n acelasi scop.
5) Cheltuielile de aIisare si publicare vor Ii avansate de ctre
creditorul urmritor si vor Ii preluate din pretul bunurilor urmrite.
6) ndeplinirea acestor Iormalitti se va constata prin procese-
verbale ncheiate de executorul judectoresc.

Art. 811. - 1) Cte un exemplar din publicatia de vnzare se va

comunica, potrivit dispozitiilor pentru comunicarea si nmnarea
citatilor:
a) creditorului urmritor, debitorului sau tertului dobnditor,
precum si coproprietarilor, dac va Ii cazul;
b) creditorilor ipotecari nscrisi n cartea Iunciar, precum si celor
care au nscrieri provizorii sau notri n legtur cu vreun drept real, dac
nscrierile sau notrile sunt anterioare notrii urmririi. Comunicarea se
va Iace, pentru creditorii ipotecari, la domiciliul ales n actul prin care s-a
constituit dreptul de ipotec, iar n lips, la domiciliul sau sediul real;
c) organelor Iiscale locale.
2) n cazul n care se urmreste imobilul unui minor sau al unei
persoane puse sub interdictie judectoreasc, o copie de pe publicatia de
vnzare a imobilului se comunic si la parchetul de pe lng instanta de
executare.

Art. 812. 1) Vnztorul imobilului urmrit, care are, n
conditiile legii, ipotec legal, precum si dreptul de a cere sau de a
declara rezolutiunea pentru neplata pretului, va Ii somat prin publicatie
s opteze, n scris, n termen de 5 zile de la comunicarea publicatiei,
pentru valoriIicarea unuia din aceste drepturi.
2) Dac nu a optat n termenul prevzut la alin. 1) pentru dreptul
de a obtine rezolutiunea, vnztorul se consider deczut din acest drept
si nu mai poate reclama dect creanta garantat cu ipotec.
3) n cazul cnd a optat pentru rezolutiune, actiunea n rezolutiune
a vnzrii se Iace n cadrul contestatiei la executare, n termen de 15 zile
de la expedierea optiunii ctre executorul judectoresc. n acelasi termen
trebuie Icut si declaratia unilateral de rezolutiune a vnzrii.
4) Actiunea n rezolutiune pentru neplata pretului, introdus
potrivit alin. 3) sau, dup caz, declaratia unilateral de rezolutiune

233



















nchiderea
licita(iei





Procesul -
verbal de
licita(ie















suspend urmrirea silit a imobilului.
5) De asemenea, mpiedic urmrirea silit a imobilului si
actiunea n rezolutiune pentru neplata pretului introdus anterior
nceperii urmririi silite cu conditia ca aceasta s Ii Iost notat n cartea
Iunciar. Dac actiunea n rezolutiune a Iost introdus anterior nceperii
urmririi silite, dar nu a Iost notat n cartea Iunciar vnztorul poate, n
termenul prevzut la alin. 1), s-si exprime n scris optiunea de a
continua ori nu judecata si s noteze actiunea n cartea Iunciar, dac este
cazul. Dispozitiile prezentului alineat se aplic, n mod corespunztor, si
declaratiei unilaterale de rezolutiune a vnzrii Icut nainte de
nceperea urmririi silite.
6) Dispozitiile prezentului articol se aplic si coschimbasului,
precum si oricrui alt nstrintor care este titularul unei ipoteci legale
asupra imobilului care Iace obiectul urmririi silite.


3. Licita(ia yi adjudecarea imobilului


Art. 813. - Vnzarea se Iace la sediul organului de executare sau
al instantei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau n orice
alt loc, dac se consider c este mai potrivit pentru buna valoriIicare a
acestuia. Vnzarea se poate eIectua si la sediul primriei n raza creia
este situat imobilul.

Art. 814. - 1) Poate participa la licitatie orice persoan care este
ndeobste cunoscut ca Iiind solvabil, are capacitate deplin de
exercitiu, precum si capacitatea s dobndeasc bunul ce se vinde.
2) Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin persoane
interpuse.
3) Solvabilitatea, capacitatea si interpunerea sunt lsate la
aprecierea sumar si imediat a executorului judectoresc, care poate
reIuza Icnd mentiune despre aceasta n procesul-verbal de licitatie.
4) Mandatarul va trebui s prezinte o procur special autentic,
care se va pstra la dosarul executrii.
5) Creditorii urmritori sau intervenienti nu pot s adjudece
bunurile oIerite spre vnzare la o valoare mai mic de 75 din pretul de
pornire a primei licitatii.

Art. 815. -

1) Persoanele care vor s cumpere imobilul la licitatie
sunt obligate s depun la unitatea prevzut de lege, la dispozitia
executorului judectoresc, pn la termenul stabilit pentru vnzare, o
garantie reprezentnd 10 din pretul de ncepere a licitatiei pentru
termenul respectiv. Dovada consemnrii va Ii atasat oIertei de

234



Eliberarea
titlului de
proprietate















Efectele
adjudecrii






Preluarea
bunului n
contul
crean(ei











cumprare.
2) Creditorii urmritori sau intervenienti nu au obligatia de a
depune garantia prevzut la alin. 1).
3) De asemenea, sunt dispensate de garantia prevzut la alin. 1)
persoanele care, mpreun cu debitorul, au asupra imobilul urmrit un
drept de proprietate comun pe cote-prti sau sunt titularii unui drept de
preemptiune, dup caz.
4) n cazurile prevzute la alin. 2) si 3), dac ns valoarea
creantei ipotecare sau valoarea cotei-prti a proprietarului nu acoper
cuantumul garantiei prevzute n alin. 1), se va completa diIerenta.

Art. 816. - 1) Executorul judectoresc va amna vnzarea, din
oIiciu sau la cererea prtii interesate, dac se constat c nu au Iost
respectate termenele de nstiintare a debitorului sau a tertului dobnditor
ori, dup caz, cele de eIectuare a publicittii vnzrii. Pentru noul
termen, care nu poate Ii mai lung de 20 de zile de la dat Iixat pentru
prima vnzare, se vor reIace Iormalittile de publicitate nclcate, potrivit
art. 810.
2) n toate cazurile, partea interesat, dac a Iost prezent, poate
solicita amnarea vnzrii prin cerere scris Icut nainte de nceperea
licitatiei, sub sanctiunea decderii.

Art. 817. -

1) Vnzarea la licitatie se Iace n mod public. Ea
ncepe prin citirea de ctre executor a publicatiei de vnzare si a oIertelor
primite pn la acea dat.
2) Licitatia se va tine separat pentru Iiecare corp Iunciar sau, dup
caz, pentru Iiecare imobil, dac acesta nu este nscris n cartea Iunciar.
3) Dac mai multe corpuri Iunciare sunt grevate cu aceeasi
ipotec sau corpul Iunciar este compus din mai multe parcele, executorul
judectoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului
urmritor, ca vnzarea s se Iac n acelasi timp pentru mai multe corpuri
Iunciare sau separat pentru Iiecare parcel n parte.
4) n cazul cnd corpurile Iunciare sau parcelele se vnd separat,
ordinea vnzrii lor va Ii artat de debitor, iar n lipsa unei asemenea
mentiuni, va Ii stabilit de executor.
5) Executorul va oIeri apoi spre vnzare imobilul, prin trei strigri
succesive, la intervale de timp care s permit optiuni si supralicitri,
pornind de la pretul oIerit care este mai mare dect cel la care s-a Icut
evaluarea, potrivit art. 807 alin. 1) sau, n lipsa unei asemenea oIerte,
chiar de la acest pret.
6) Dac imobilul este grevat de vreun drept de uzuIruct, uz,
abitatie sau servitute intabulate ulterior nscrierii vreunei ipoteci, la
primul termen de vnzare strigrile vor ncepe de la pretul cel mai mare
oIerit sau, n lips, de la cel Iixat n publicatie, sczut cu valoarea acestor

235

Inadmisibili
ta- tea
desfiin(rii
vnzrii.
Excep(ii






Restituirea
sau
predarea
unor bunuri


















Obiectul
popririi








drepturi socotit potrivit art. 808 alin. 2).
7) Dac din cauza existentei drepturilor artate la alin. 6), nu s-a
putut obtine un pret suIicient pentru acoperirea creantelor ipotecare
nscrise anterior, socotite dup datele din cartea Iunciar, executorul
judectoresc va relua n aceeasi zi licitatia pentru vnzarea imobilului
liber de acele drepturi; n acest caz, strigrile vor ncepe de la pretul
mentionat n publicatia de vnzare, Ir scderea artat n alin. 6).
8) n cazul n care nu este oIerit nici pretul la care imobilul a Iost
evaluat, vnzarea se va amna la un alt termen, de cel mult 30 de zile,
pentru care se va Iace o nou publicatie n conditiile art. 810. La acest
termen, licitatia va ncepe de la pretul de 75 din pretul de pornire a
primei licitatii. Dac nu se obtine pretul de ncepere a licitatiei, la acelasi
termen bunul va Ii vndut la cel mai mare pret oIerit, dar nu mai putin de
30 din pretul de pornire a primei licitatii. Vnzarea se va putea Iace
chiar dac se prezint o singur persoan care oIer pretul de la care
ncepe licitatia.
9) Dac nici la a doua licitatie imobilul nu a Iost adjudecat, la
cererea creditorului, executorul judectoresc va putea stabili o nou
licitatie n conditiile prevzute de alin. 8).
10) Executorul va tine o list n care va trece numele persoanelor
care au luat parte la licitatie si sumele pe care le-au oIerit.
11) Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul
de licitatie, a oIerit pretul de vnzare cel mai mare ori, dup caz, cel
artat n alin. 6)-8).
12) n toate cazurile, la pret egal, va Ii preIerat cel care are un
drept de preemptiune asupra bunului urmrit.

Art. 818. - 1) Executorul va ntocmi un proces-verbal despre
desIsurarea si rezultatul Iiecrei licitatii, care va cuprinde:
a) locul, data si ora cnd s-a tinut licitatie;
b) numele executorului judectoresc;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul creditorului, debitorului, tertului dobnditor, dac e cazul, si al
reprezentantilor lor;
d) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul participantilor, cu artarea sumelor oIerite de Iiecare;
e) mentiunea c oIertantii au depus garantie si c aceea a
adjudecatarului s-a retinut, iar celorlalti le-a Iost restituit;
I) numele, prenumele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si
sediul adjudecatarului imobilului, dac este cazul.
2) Lista prevzut la art. 817 alin. 10), oIertele de cumprare si
raportul de expertiz, dac va Ii cazul, se vor anexa la procesul-verbal.
3) Procesul-verbal va Ii semnat de executor, de creditor, debitor si
tertul dobnditor, dac sunt prezenti, precum si de adjudecatar si de alti

236






















Cererea de
poprire.
Competen(a








nfiin(area
popririi









participanti la licitatie, dac este cazul.

Art. 819. - Dac nu a participat la licitatie, n termen de 8 zile de
la adjudecarea imobilului, cel care este titularul unui drept de
preemptiune va putea s-si exercite dreptul, printr-o declaratie scris
adresat executorului judectoresc, sub sanctiunea decderii.

Art. 820. -

1) Adjudecatarul imobilului va depune pretul la
dispozitia executorului judectoresc, n termen de cel mult 30 de zile de
la data vnzrii, tinndu-se seama de garantia depus n contul pretului.
2) Cel care si-a exercitat n termen dreptul de preemptiune, este
obligat s depun pretul n termen de 15 zile de la data adjudecrii. Dac
ns titularul dreptului de preemptiune nu depune pretul n acest termen,
este deczut din dreptul de preemptiune, iar vnzarea rmnnd pe seama
adjudecatarului, urmeaz ca pretul s Iie depus de acesta n termenul
prevzut la alin. 1).
3) Cnd adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa n
contul pretului, Iiind obligat, dac este cazul, s depun diIerenta de pret
n termenul prevzut la alin. 1). Dac exist alti creditori care au un
drept de preIerint n conditiile art. 835 si art. 837, el va depune pn la
concurenta pretului de adjudecare si suma necesar pentru plata
creantelor lor, n msura n care acestea nu sunt acoperite prin diIerenta
de pret.

Art. 821. -

1) Dac adjudecatarul nu depune pretul n termenul
prevzut de art. 820 alin. 1), imobilul se va scoate din nou n vnzare n
contul acestuia, la pretul de ncepere a licitatiei la care bunul a Iost
adjudecat, el Iiind obligat s plteasc cheltuielile prilejuite de noua
licitatie si eventuala diIerent de pret. Adjudecatarul va putea s achite la
termenul de licitatie pretul oIerit initial, caz n care va Ii obligat numai la
plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.
2) Dac la noul termen de licitatie imobilul nu a Iost vndut,
Iostul adjudecatar este obligat s plteasc toate cheltuielile prilejuite de
urmrirea imobilului.
3) Suma datorat potrivit alin. 1) si alin. 2) de Iostul adjudecatar
se stabileste de executor prin procesul-verbal de licitatie, care constituie
titlu executoriu. Aceast sum se va retine cu precdere din garantia
depus.

Art. 822. - Dup adjudecarea imobilului ctre unul dintre
participantii la licitatie, potrivit art. 817, executorul, la cerere, va dispune
restituirea garantiilor depuse de ceilalti participanti, procednd, cnd este
cazul, potrivit dispozitiilor art. 821 alin. 3).


237








































Efectul
nfiin(rii
popririi

Art. 823. -

La cererea adjudecatarului, executorul judectoresc, cu
acordul creditorului, cnd acesta nu este adjudecatar, precum si a
debitorului pentru partea din pret care depseste valoarea creantei, poate
stabili plata pretului n rate, cu dobnda legal aIerent, numrul
acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plteste
de ndat drept avans.

Art. 824. - Dup plata integral a pretului sau a avansului
prevzut la art. 823, executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va
ntocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmtoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele executorului judectoresc;
c) numrul si data procesului-verbal de licitatie;
d) numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul
debitorului, tertului dobnditor si al adjudecatarului;
e) pretul la care s-a vndut si modalitatea de achitare n cazul n
care vnzarea s-a Icut cu plata n rate;
I) mentiunea, dac este cazul, c imobilul s-a vndut grevat de
drepturile de uzuIruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dup caz, liber de
aceste drepturi, n conditiile prevzute de art. 817 alin. 6) si 7);
g) datele de identiIicare a imobilului cu artarea numrului
cadastral sau topograIic si a numrului de carte Iunciar, precum si datele
de identiIicare ale Iostului proprietar;
h) mentiunea c actul de adjudecare, nvestit cu Iormul
executorie, este titlu de proprietate si c poate Ii nscris n cartea
Iunciar, precum si a Iaptului c, pentru adjudecatar, constituie titlu
executoriu mpotriva debitorului sau tertului dobnditor, dac imobilul se
aIl n posesia acestuia din urm, sau mpotriva oricrei persoane care
posed ori detine n Iapt, Ir nici un titlu, imobilul adjudecat;
i) mentiunea c, pentru creditor, actul de adjudecare, nvestit cu
Iormul executorie, constituie titlu executoriu mpotriva adjudecatarului
care nu plteste diIerenta de pret, n cazul n care vnzarea s-a Icut cu
plata pretului n rate;
j) data ntocmiriisemntura si stampila executorului judectoresc,
precum si semntura adjudecatarului.

Art. 825. -

1) Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda
adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de proprietate provizoriu, iar altul
va Ii comunicat din oIiciu biroului de cadastru si publicitate imobiliar
pentru a Ii nscris provizoriu n cartea Iunciar, pe cheltuiala
adjudecatarului.
2) Dac adjudecatarul va cere s Iie numit administrator-sechestru
al imobilului adjudecat, executorul l va numi si trimite n posesie n
aceast calitate, prin ncheiere, dat Ir citarea prtilor, care nu este

238
































Publicitatea
popririi









Continuarea
supus niciunei ci de atac.

Art. 826. - 1) n termen de o lun de la data nscrierii provizorii
n cartea Iunciar, debitorul sau tertul dobnditor, creditorii urmritori si
orice alt persoan interesat, dup mentiunile crtilor Iunciare, vor
putea ataca actul de adjudecare, pe cale de contestatie la executare.
Contestatia suspend eliberarea sau, dup caz, distribuirea pretului.
2) Dac actul de adjudecare este anulat, executorul va continua
urmrirea de la actul desIiintat si va solicita din oIiciu ca nscrierea
provizorie prevzut la art. 825 alin. 1) s Iie radiat.
3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar calitatea
acestuia de administrator-sechestru al imobilului urmrit nceteaz.

Art. 827. - 1) Dac nu s-a Icut contestatie n termenul artat la
art. 826 alin. 1) sau dac aceasta a Iost respins prin hotrre deIinitiv,
la cererea adjudecatarului, actul de adjudecare se va nvesti cu Iormul
executorie de ctre instanta de executare si acesta va Ii pus n posesia
imobilului adjudecat, de ctre executor, cu exceptia cazului n care a Iost
pus anterior n posesie, potrivit art. 825 alin. 2).
2) Odat cu nvestirea cu Iormul executorie, instanta de
executare va dispune din oIiciu, prin aceeasi hotrre, ca dreptul de
proprietate al adjudecatarului s Iie intabulat n cartea Iunciar, chiar n
cazul n care adjudecatar este nsusi tertul dobnditor care avea deja
dreptul nscris n cartea Iunciar.
3) n cazul n care imobilul a Iost vndut cu plata pretului n rate,
instanta de executare va dispune, prin aceeasi ncheiere, si nscrierea n
cartea Iunciar a interdictiei de nstrinare si grevare a imobilului pn la
plata integral a pretului si a dobnzii corespunztoare.
4) Instanta de executare va preda, totodat, creditorului urmritor
un exemplar al actului de adjudecare nvestit cu Iormul executorie, care
i va servi drept titlu executoriu mpotriva cumprtorului, dac acesta nu
plteste diIerenta de pret.


Sec(iunea a 5-a
Efectele adjudecrii


Art. 828. - 1) Prin adjudecarea imobilului adjudecatarul devine
proprietar. De la aceast dat, adjudecatarul are dreptul la Iructe si
venituri, datoreaz dobnzile pn la plata integral a pretului si suport
toate sarcinile imobilului.
2) Prin intabulare, adjudecatarul dobndeste dreptul de a dispune
de imobilul cumprat, potrivit regulilor de carte Iunciar.

239
popririi










Obliga(iile
ter(ului
poprit






























3) De la data intabulrii, imobilul rmne liber de orice ipoteci
sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creant, creditorii
putndu-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Dac pretul
de adjudecare se plteste n rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
4) Ipotecile si celelalte sarcini reale, precum si drepturile reale
intabulate dup notarea urmririi n cartea Iunciar se vor radia din
oIiciu, cu exceptia celor pentru care adjudecatarul ar conveni s Iie
mentinute; de asemenea, vor Ii radiate din oIiciu drepturile reale
intabulate ulterior nscrierii vreunei ipoteci, dac vnzarea s-a Icut n
conditiile prevzute de art. 817 alin. 7), toate notrile Icute cu
urmrirea silit, interdictia de nstrinare sau de grevare, dac exist, cu
exceptia celei prevzute la art. 827 alin. 3), precum si promisiunea de a
ncheia un contract viitor, dac pn la data adjudecrii beneIiciarul
promisiunii nu si-a nscris n cartea Iunciar dreptul dobndit n temeiul
contractului care a Icut obiectul acesteia.
5) Dac imobilul a Iost adjudecat cu plata pretului n rate,
adjudecatarul nu l va putea nstrina sau greva, Ir ncuviintarea
creditorilor urmritori, nainte de plata integral a pretului.

Art. 829. - 1) Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la
imobilul adjudecat rmn n Iiint sau, dup caz, nceteaz, potrivit legii.
2) Pltile Icute nainte de scadent de ctre locatar sau alte
persoane interesate sunt supuse dispozitiilor art. 799 alin. 3).


Sec(iunea a 6-a
Dispozi(ii speciale


Art. 830. - 1) Orice cerere de evictiune, total sau partial,
privind imobilul adjudecat este deIinitiv stins.
2) n cazul imobilelor nscrise pentru prima dat n cartea
Iunciar, n temeiul actului de adjudecare, cererea de evictiune se va
prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii actului de adjudecare n
cartea Iunciar. Aceast prescriptie curge si mpotriva minorilor si
persoanelor puse sub interdictie judectoreasc.

Art. 831. - 1) n cazul n care cererea de evictiune prevzut de
art. 830 alin. 2) este introdus nainte de mprteala pretului din
adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea
s suspende mprteala pretului, cu sau Ir cautiune, pn la judecarea
deIinitiv a cererii de evictiune.
2) Cnd cererea n evictiune va Ii Icut dup mprteala pretului
adjudecrii, se va urma procedura dedrept comun.

240




Eliberarea
yi
distribuirea
sumei
consemnate






Cazul
popririlor
ce depyesc
cuantumul
sumei
urmribile




Validarea
popririi


















Art. 832. - 1) Dac a Iost evins total sau partial, adjudecatarul l
poate actiona pe debitorul urmrit pentru a Ii despgubit.
2) n msura n care nu se poate ndestula de la debitor,
adjudecatarul i poate actiona pe creditorii care au ncasat pretul de
adjudecare, n limita sumei ncasate de acestia.

Art. 833. - 1) n tot cursul urmririi silite si pn la expirarea
termenului prevzut la art. 826 alin. 1), debitorul sau alt persoan
interesat poate obtine desIiintarea msurilor asigurtorii sau de
executare, consemnnd la dispozitia creditorului urmritor ntreaga
valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare.
2) Dispozitiile art. 725 si art. 726 se aplic n mod corespunztor.
3) n cazul n care cererea este admis, instanta sau, dup caz,
executorul judectoresc va dispune si eliberarea sumei n minile
creditorului.




Capitolul III
Eliberarea yi distribuirea sumelor realizate prin urmrirea silit

Sec(iunea 1
Dispozi(ii generale



Art. 834. - Daca exist un singur creditor urmritor, dup
retinerea cheltuielilor de executare, cnd este cazul, suma de bani
realizat prin urmrirea silit se elibereaz acestuia pn la acoperirea
integral a drepturilor sale, iar suma rmas disponibil se pred
debitorului.

Art. 835. - 1) n cazul n care urmrirea silit a Iost pornit de
mai multi creditori sau cnd, pn la eliberarea sau distribuirea sumei
rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul
judectoresc procedeaz la distribuirea sumei potrivit urmtoarei ordini
de preIerint, dac legea nu prevede altIel:
a) creantele reprezentnd cheltuieli de judecat, pentru msuri
asigurtorii sau de executare silit, pentru conservarea bunurilor al cror
pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli Icute n interesul comun
al creditorilor;
b) creantele reprezentnd salarii si alte datorii asimilate acestora,
pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru
ntretinerea si ngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate

241


























Ci de atac


Efectele
validrii
popririi












temporar de munc, prevenirea mbolnvirilor, reIacerea sau ntrirea
snttii, ajutoarele de deces, acordate n cadrul asigurrilor sociale,
precum si creantele reprezentnd obligatia de reparare a pagubelor
cauzate prin moarte, vtmarea integrittii corporale sau a snttii;
c) creantele rezultnd din obligatia legal de ntretinere, alocatii
pentru copii sau obligatia de plat a altor sume periodice destinate
asigurrii mijloacelor de existent;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si
din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului
asigurrilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor Iondurilor
speciale;
e) creantele rezultnd din mprumuturi acordate de stat;
I) creantele reprezentnd despgubiri pentru repararea pagubelor
pricinuite propriettii publice prin Iapte ilicite;
g) creantele rezultnd din mprumuturi bancare, din livrri de
produse, prestri de servicii sau executri de lucrri, precum si din chirii
sau arenzi;
h) creantele reprezentnd amenzi cuvenite bugetului de stat sau
bugetelor locale;
i) alte creante.
2) n cazul creantelor care au aceeasi ordine de preIerint, dac
legea nu prevede altIel, suma realizat se repartizeaz ntre creditori
proportional cu creanta Iiecruia.

Art. 836. - 1) n termen de 15 zile de la nceperea executrii
silite, potrivit legii, orice creditor poate cere statului sau unittilor
administrativ-teritoriale s declare creantele lor privilegiate. Aceast
cerere va Ii nscris n registrele de publicitate numai dac se depune
dovada notiIicrii Icute organelor Iiscale teritoriale.
2) n termen de 30 de zile de la notiIicare, statul sau unitatea
administrativ-teritorial trebuie s declare si s nscrie valoarea creantei
sale.
3) Nerespectarea obligatiei prevzute la alin. 1) are ca eIect
pierderea preIerintei n raport cu creditorii care au solicitat declaratia.

Art. 837. - Dac exist creditori care, asupra bunului vndut, au
drepturi de gaj, ipotec sau alte drepturi de preIerint conservate, n
conditiile prevzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vnzarea
bunului, creantele lor vor Ii pltite naintea creantelor prevzute la art.
835 alin. 1) lit. b).

Art. 838. -

Dobnzile si penalittile sau alte asemenea accesorii
ale creantei principale vor urma ordinea de preIerint a acestei creante.


242



Vnzarea
bunurilor
poprite





Desfiin(area
popririi






















Obiectul
urmririi



nceperea yi
efectuarea
urmririi


Sec(iunea a 2-a
Distribuirea sumei rezultate
din vnzarea bunurilor urmrite


Art. 839. - 1) Dac exist mai multi creditori urmritori sau
intervenienti suma rezultat din vnzare se distribuie acestora potrivit
ordinii de preIerint prevzut de art. 835-838.
2) n acest scop, dup depunerea sau consemnarea sumei rezultate
din vnzare sau, dup caz, de la data cnd adjudecarea imobilului urmrit
a devenit deIinitiv, executorul va Iixa de urgent un termen de 10 zile
pentru depunerea titlurilor de creant.
3) Debitorul, creditorii urmritori, organele Iiscale locale,
custozii, administratorul-sechestru, adjudecatarul si titularii drepturilor si
sarcinilor stinse prin adjudecare, despre care executorul a luat cunostint
n conditiile art. 716 ori art. 807 alin. 2), vor Ii nstiintati din oIiciu
despre Iixarea acestui termen, potrivit dispozitiilor privitoare la
comunicarea si nmnarea citatiilor.
4) Termenul se va aIisa la sediul executorului judectoresc si la
cel al instantei de executare cu cel putin 5 zile nainte de termenul Iixat
pentru depunerea titlurilor decreant. AIisarea va Ii constatat printr-un
proces-verbal care se va depune la dosar.
5) Dup expirarea termenului artat la alin. 4), niciun creditor nu
va mai putea lua parte la distribuirea sumei obtinute din urmrire.

Art. 840. - 1) n vederea participrii la distribuire, toti creditorii
interesati vor trebui s depun, la sediul executorului judectoresc, n
termenul prevzut la art. 839 alin. 4), titlurile de creant n original, care
nu au Iost nc depuse, artnd n mod distinct capitalul, dobnzile si
cheltuielile ce le sunt datorate, precum si, dac va Ii cazul, drepturile de
preIerint nenscrise n cartea Iunciar sau n alte registre publice.
2) Reprezentantul Iiscului va depune nscrisurile doveditoare ale
creantelor statului sau unittilor administrativ-teritoriale la sediul
executorului judectoresc.
3) Creditorii care au nIiintat msuri asigurtorii asupra bunurilor
urmrite, pentru a participa la distribuire, vor depune copii certiIicate de
pe actiune si de pe actul constatator al nIiintrii msurii asigurtorii.

Art. 841. - 1) n cazul n care unul dintre titlurile depuse de
creditorii urmritori contine obligatia debitorului de a plti o sum de
bani n mod periodic, iar bunurile rmase n patrimoniul debitorului dup
eIectuarea executrii sau veniturile sale nu asigur plata n viitor a ratelor
datorate, suma alocat creditorului se va stabili prin acordul prtilor, care

243


nfiin(area
sechestrului
















Obliga(iile
custodelui




Vnzarea
fructelor yi
recoltelor















va prevedea si modul de IructiIicare a acesteia, iar n lipsa unui acord,
executorul va constata acest Iapt printr-un proces-verbal semnat de el si
de toate prtile prezente. n acest din urm caz, partea interesat va putea
sesiza instanta de executare n circumscriptia creia se Iace executarea
pentru a stabili suma alocat creditorului, n termen de 15 zile de la
ncheierea procesului-verbal, dac a Iost prezent, sau de la comunicarea
acestuia de ctre executor, dac a lipsit.
2) Dac prtile nu se nteleg, instanta de executare va stabili, prin
ncheiere, suma cu care creditorul va participa la distribuirea sumelor
realizate prin urmrire, precum si modul de IructiIicare a acesteia, astIel
nct ratele datorate s Iie pltite cu precdere din dobnzile ncasate, iar
dac acestea sunt insuIiciente, se vor imputa asupra capitalului.
ncheierea se d cu citarea n termen scurt a prtilor si este supus numai
apelului.
3) n cazul n care niciuna din prti nu sesizeaz instanta de
executare n termenul artat la alin. 1), executorul judectoresc va
solicita acesteia stabilirea sumei alocate creditorului, cu respectarea
dispozitiilor alin. 2).
4) Dac debitorul a decedat si se constat c, n raport cu numrul
mostenitorilor, locul unde acestia se gsesc, modul n care s-a Icut
mprteala mostenirii sau cu alte asemenea mprejurri, plata n rate a
creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, s
procedeze potrivit alin. 1), stabilind suma ce se cuvine creditorului,
precum si partea din aceasta pe care o va plti Iiecare mostenitor n parte.

Art. 842. - De la data Iixat pentru depunerea titlurilor de creant,
dobnzile creantelor creditorilor urmritori, trecute n proiectul de
distribuire, nceteaz de a mai Ii n sarcina debitorului urmrit, chiar n
caz de conventie contrar. Dac unittile bancare la care s-au depus ori
consemnat aceste sume pltesc dobnzi, creditorii nu vor avea drept
dect la dobnzile ce se pltesc de unitatea bancar la care s-au depus ori
consemnat acele sume.

Art. 843. Sumele rezultate din valoriIicarea bunurilor urmrite si
cele consemnate la dispozitia executorului nu pot Ii poprite de ctre
creditorii debitorului sau ai adjudecatarului.
2) Se va putea nIiinta poprire numai asupra sumelor atribuite
creditorilor sau debitorului prin procesul-verbal de distribuire.

Art. 844. 1) n termen de 5 zile de la expirarea termenului

pentru depunerea titlurilor de creant, executorul va ntocmi proiectul de
distribuire a sumelor, potrivit ordinii de preIerint prevzute de art. 835-
838, iar dac printre creditorii urmritori si intervenienti se aIl si
creditori care au intervenit tardiv, dup expirarea termenului prevzut de

244
























Obiectul
urmririi








ncuviin(are
a urmririi






Administrat
o- rul-
art. 668, creantele acestora vor Ii alocate asupra prtii din suma rmas
dup ndestularea drepturilor creditorilor urmritori si a celor care au
intervenit n timp util.
2) n cazul n care imobilele grevate de o ipotec colectiv au Iost
vndute mpreun, creanta garantat cu o astIel de ipotec va Ii
repartizat, la cererea creditorilor cu rang posterior, asupra imobilelor
adjudecate, proportional cu pretul obtinut pentru Iiecare imobil n parte,
iar dac sunt creante ipotecare anterioare, proportional cu restul de pret
ce a rmas de la Iiecare imobil, dup ce s-au acoperit creantele cu rang
anterior ipotecii colective.
3) Creantele cu termen si cele conditionale vor Ii repartizate dup
rangul lor, ca si cum ar Ii pure si simple, cu mentiunea c ele vor Ii
pltite numai potrivit regulilor prevzute de art. 851 si art. 852.
4) Creantele care nu pot Ii valoriIicate dect dup executarea
bunurilor unui codebitor principal, vor Ii trecute ca socotite sub conditie
suspensiv.
5) Titularii drepturilor de uzuIruct, uz, abitatie si servitute, stinse
prin adjudecare, vor Ii trecuti n ordinea nscrierii cu valoarea acestor
drepturi nscrise n cartea Iunciar, iar dac nu este nscris, cu valoarea
determinat potrivit art. 808 alin. 2), care poate Ii contestat n conditiile
art. 845 alin. 2).
6) Creditorul unei rente pe viat sau altei creante periodice va Ii
trecut n ordinea nscrierii n cartea Iunciar, cu o sum ale crei dobnzi
anuale s Iie suIiciente pentru a asigura plata ratelor rentei.

Art. 845. - 1) Proiectul de distribuire va Ii comunicat debitorului
si creditorilor care si-au depus titlurile de creant, potrivit dispozitiilor
privitoare la comunicarea si nmnarea citatiilor.
2) Ei vor Ii citati cu mentiunea expres c, sub sanctiunea
decderii, n termen de 5 zile de la data comunicrii, pot Iormula, n
scris, obiectiuni la proiectul de distribuire.
3) n lipsa obiectiunilor n termenul artat la alin. 2), proiectul de
distribuire devine deIinitiv.
4) n caz de obiectiune, executorul va convoca n scris debitorul si
toti creditorii n vederea unei eventuale concilieri, care va avea loc la
sediul executorului n termen de cel mult 15 zile de la data primirii
ultimei contestatii.

Art. 846. - 1) Dac la termenul Iixat n vederea concilierii,
debitorul sau creditorii care au Iormulat obiectiuni nu mai struie n
mentinerea lor sau se ajunge la un acord privind modul de distribuire,
executorul va lua act de acordul realizat si va dispune repartizarea
sumelor potrivit acestei ntelegeri, care va Ii consemnat ntr-un proces-
verbal, semnat de executor si toate persoanele prezente.

245
sechestru












Drepturile
yi obliga(iile
administrat
o - rului-
sechestru

























Concursul
2) Dac nu se ajunge la un acord, iar cei care au Iormulat
obiectiuni struie n mentinerea lor, executorul va ncheia un proces-
verbal n care va consemna obiectiile celor prezenti, semnat de el si de
cei prezenti.
3) Cel nemultumit de proiectul de distribuire poate introduce
contestatie n termen de 5 zile de la data ntocmirii procesului-verbal
artat la alin. 2). Contestatia suspend de drept plata creantei sau a prtii
din creanta contestat. La primul termen la care prtile au Iost legal
citate, instanta este obligat s se pronunte asupra mentinerii sau, dup
caz, a nlturrii suspendrii. Instanta se pronunt prin ncheiere care
poate Ii atacat separat numai cu apel n termen de 5 zile de la
pronuntare. Apelul suspend executarea ncheierii atacate.
4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul
artat la alin. 1) sunt consideratic au renuntat la obiectiunile Iormulate,
Iiind deczuti din dreptul de a Iace contestatie la executare.

Art. 847. - 1) Toate contestatiile Iormulate mpotriva proiectului
de distribuire se judec de instanta de executare, printr-o singur
hotrre, de urgent si cu precdere, cu citarea n termen scurt a prtilor.
Hotrrea poate Ii atacat numai cu apel n termen de 5 zile de la
comunicare.
2) Contestatorul a crui cerere a Iost respins va rspunde Iat de
creditori pentru dobnzile ce trec peste acelea prevzute de art. 842 si
pentru toate prejudiciile cauzate cu ntrzierea de plat a sumelor
cuvenite.

Art. 848. - Erorile de calcul si alte greseli materiale se vor
ndrepta de executor, din oIiciu sau la cerere, Icndu-se mentiune despre
aceasta n ncheierea prin care se dispune eliberarea sau, dup caz,
distribuirea sumei.




Sec(iunea a 3-a
Plata sumei rezultate din urmrirea silit

Art. 849. - 1) Dac prin lege nu se dispune altIel, plata sumei

rezultate din executare se poate dispune numai dup expirarea termenului
de depunere a titlurilor de creant ori, dup caz, la data expirrii
termenului de Iormulare a obiectiunilor mpotriva proiectului de
distribuire.
2) Executorul se va pronunta asupra pltii sumei artate la alin.

246
de urmriri





Publicitatea
urmririi






Predarea
imobilului




























1) prin ncheiere executorie, dat Ir citarea prtilor.
3) Suma rmas se va elibera debitorului.

Art. 850. - 1) Pltile vor Ii eIectuate de ctre unitatea la care au
Iost depuse sau consemnate sumele rezultate din urmrire, pe baza unei
dispozitii de plat trimise de executorul judectoresc.
2) Dovada eIecturii pltii va Ii comunicat executorului, care o
va pstra la dosarul executrii.

Art. 851. -

Dac creanta este aIectat de un termen suspensiv,
aceasta se va plti chiar dac termenul nu s-a mplinit. Cnd o astIel de
creant este Ir dobnd, plata nainte de termen nu se va Iace dect
dac se scade dobnda cuvenit pn la mplinirea termenului. Dac,
ns, creditorul nu este de acord s se Iac scderea, partea sa se va
consemna la unitatea prevzut de lege, pentru a Ii eliberat la mplinirea
termenului.

Art. 852. - 1) Atunci cnd conditia este rezolutorie, nu se va
putea elibera creditorului suma cuvenit, dect dac acesta va da o
cautiune sau va constitui o ipotec n Iavoarea celor care ar trebui s se
Ioloseasc de aceast sum n cazul ndeplinirii conditiei.
2) Dac ns conditia este suspensiv, suma cuvenit creditorului
va Ii distribuit creditorilor care vin dup acesta, dac acestia vor da o
cautiune sau vor constitui o ipotec pentru a garanta restituirea sumei
primite n caz de ndeplinire a conditiei.
3) n cazul n care creditorii prevzuti la alin. 1) si 2) nu dau o
cautiune sau nu constituie o ipotec, suma se va consemna la unitatea
prevzut de lege pn la ndeplinirea conditiei rezolutorii sau
suspensive.

Art. 853. - 1) Sumele corespunztoare creantelor contestate sau
acelora pentru care s-au nIiintat msuri asigurtorii, precum si cele
reclamate n conditiileprevzute deart. 669 alin. 5), dar nerecunoscute,
n tot sau n parte, de debitor, vor Ii consemnate spre a Ii pltite ulterior.
2) Dup rmnerea deIinitiv a hotrrii de solutionare a
contestatiei sau a celei date asupra actiunii pe baza creia s-a nIiintat
msura asigurtorie, executorul, la cererea debitorului sau a creditorului
interesat, va dispune, potrivit hotrrii respective, Iie eliberarea sumelor
corespunztoare creantei contestate ori alocate pe baz de msur
asigurtorie, Iie distribuirea lor, n conditiile legii, ntre creditorii rmasi
nendestulati. Suma rmas se va elibera debitorului.
3) Dac suma reclamat a Iost pstrat pentru obtinerea de ctre
creditorii intervenienti a titlurilor executorii necesare, n conditiile
prevzute de art. 669 alin. 5), executorul, la cererea uneia din prti sau

247
Efectele
urmririi














Evacuarea
debitorului





Sumele
necesare
ntre(inerii
debitorului


Descrcarea
administrat
o- rului-
sechestru











chiar din oIiciu, va cita debitorul, creditorul urmritor si creditorii
intervenienti, cu exceptia celor ndestulati integral, si, dup ascultarea
celor prezenti, va dispune eliberarea sumei retinute n contul creditorilor
intervenienti care au obtinut ntre timp un titlu executoriu. nItisarea
prtilor interesate va putea Ii dispus, la cererea oricruia dintre creditori,
si nainte de expirarea termenului legal pentru obtinerea titlului
executoriu, aIar de cazul n care mai exist alti creditori care urmeaz s
obtin titlul executoriu. Suma rmas se va elibera debitorului.

Art. 854. - 1) Suma alocat creditorului unei creante periodice va
Ii ntrebuintat n vederea IructiIicrii ei, pentru asigurarea pltii ratelor,
n modul convenit de prtile interesate, iar n lipsa unui acord, n modul
n care se va hotr de instanta de executare, la sesizarea prtii interesate
sau, n lips, a executorului judectoresc, n conditiile prevzute de art.
841.
2) Dac dobnzile sumei alocate vor Ii mai mici dect ratele
datorate, diIerenta se va ntregi prin preluare din capital.
3) Dup stingerea, din orice motive, a obligatiei de plat, suma
rmas va Ii distribuit creditorilor rmasi nendestulati sau eliberat
debitorului.

Art. 855. - 1) Titlurile creantelor pltite integral vor Ii eliberate
debitorului urmrit.
2) Titlurile creantelor pltite partial, vor Ii eliberate creditorilor cu
mentiunea prtii pltite.

Art. 856. - 1) Dup predarea titlurilor, executorul, prin ncheiere,
dat Ir citarea prtilor, constat ncetarea urmririi silite si dispune
nchiderea dosarului.
2) Creditorii care nu au Iost ndestulati pot cere ns reluarea
urmririi silite, n conditiile legii, sau eIectuarea unei noi urmriri asupra
altor bunuri ale debitorului, dac este cazul.

Art. 857.-Sumele consemnate si neridicate n termen de 5 ani de
la data comunicrii ncheierii prin care s-a aprobat distribuirea acestora
se Iac venit la bugetul de stat, dispozitiile art. 752 aplicndu-se n mod
corespunztor.



Titlul III
Executarea silit direct

Capitolul I

248


Eliberarea
yi
distribuirea
veniturilor





ncetarea
urmririi


















Obiectul
urmririi











Dispozi(ii generale


Art. 858. - 1) n cazul n care obligatia debitorului prevzut n
titlul executoriu const n lsarea posesiei unui bun, n predarea unui bun
ori a Iolosintei acestuia sau n evacuarea sa, n desIiintarea unei
constructii, plantatii sau a altei lucrri ori n ndeplinirea oricrei alte
activitti stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul
nu execut de bunvoie obligatia sa n termenul prevzut n somatie,
executorul sau, dup caz, creditorul, n raport cu mprejurrile cauzei si
natura obligatiei ce se execut, va proceda Iie la executarea silit, Iie va
sesiza instanta de executare n vederea aplicrii unei amenzi judiciare.
2) Atribuirea prin hotrre judectoreasc a unui imobil sau
obligatia de a-l preda, lsa n posesie ori n Iolosint, dup caz, cuprinde
si obligatia de evacuare a imobilului, dac legea nu prevede n mod
expres altIel.

Art. 859. -

La cererea creditorului, dac se justiIic o nevoie
urgent sau exist pericol ca debitorul s se sustrag de la urmrire, s
ascund, s distrug ori s deterioreze bunurile ce trebuie predate,
executorul judectoresc va putea s dispun prin ncheierea de
ncuviintare a executrii silite ca executarea silit sa se Iac de ndat
Ir somatie.

Art. 860. 1) Despre ndeplinirea executrii obligatiilor

prevzute n prezentul capitol, executorul va ncheia un proces-verbal n
conditiile art. 657, stabilind totodat cheltuielile de executare pe care
urmeaz s le plteasc debitorul.
2) Procesul-verbal va Ii predat prtilor interesate, iar un exemplar
va Ii pstrat la dosarul executrii.
3) Procesul-verbal constituie titlu executoriu n privinta
cheltuielilor de executare, stabilite n sarcina debitorului.

Art. 861. - n cazul n care predarea silit a unui bun a devenit
imposibil din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorrii acestuia ori a
altor asemenea mprejurri, executorul va consemna aceasta ntr-un
proces-verbal, ntocmit n conditiile art. 860, si va dispune, prin
ncheiere, ncetarea executrii silite.

Art. 862. - 1) Dac n titlul executoriu nu s-a stabilit ce sum
urmeaz a Ii pltit ca echivalent al valorii lucrului n cazul
imposibilittii predrii acestuia, instanta de executare, la cererea
creditorului, va stabili aceast sum prin hotrre dat cu citarea prtilor.
2) Hotrrea este executorie si este supus numai apelului.

249
Urmrirea
corpurilor
de carte
funciar




ntinderea
urmririi




Imobilele
minorilor yi
interziyilor






Urmrirea
imobilelor
ipotecate

















Urmrirea
Suspendarea executrii acestei hotrri nu se va putea obtine dect cu
consemnarea sumei stabilite. Dispozitiile art. 725 si art. 726 sunt
aplicabile n mod corespunztor.
3) Pe baza cererii prevzute la alin. 1), creditorul va putea
nIiinta msuri asigurtorii.


Capitolul II
Predarea silit a bunurilor mobile


Art. 863. - Dac partea obligat s predea un bun mobil,
determinat prin calitate si cantitate, nu-si ndeplineste obligatia n termen
de 24 ore de la comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii,
predarea lui se va Iace prin executare silit.

Art. 864. -

n vederea executrii silite a obligatiei prevzute la art.
863, executorul judectoresc va ridica bunul urmrit de la debitor sau de
la persoana la care se aIl, punndu-l pe creditor n drepturile sale,
stabilite prin titlul executoriu.

Art. 865. - Executorul judectoresc va ncheia, n conditiile art.
860, un proces-verbal despre ndeplinirea executrii, stabilind, totodat,
cheltuielile de executare pe care urmeaz s le plteasc debitorul.


Capitolul III
Predarea silit a bunurilor imobile

Art. 866. - 1) Nici o evacuare din imobilele cu destinatie de

locuint nu poate Ii Icut de la 1 decembrie si pn la 1 martie a anului
urmtor, dect dac creditorul Iace dovada c, n sensul dispozitiilor
legislatiei locative, el si Iamilia sa nu au la dispozitie o locuint
corespunztoare ori c debitorul si Iamilia sa au o alt locuint
corespunztoare n care s-ar putea muta de ndat.
2) Dispozitiile alin. 1) nu se aplic n cazul evacurii persoanelor
care ocup abuziv, pe ci de Iapt, Ir nici un titlu, o locuint, si nici
celor care au Iost evacuati pentru c pun n pericol relatiile de convietuire
sau tulbur n mod grav linistea public.

Art. 867. - Dac partea obligat s evacueze ori s predea un
imobil nu-si ndeplineste aceast obligatie n termen de 8 zile de la
comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii, ea va Ii ndeprtat

250
imobilelor
proprietate
comun















Cererea de
urmrire
























prin executare silit, iar imobilul va Ii predat celui ndrepttit.

Art. 868. - 1) n vederea executrii silite a obligatiei prevzute la
art. 867, executorul judectoresc se va deplasa la Iata locului, va soma pe
debitor s prseasc de ndat imobilul iar, n caz de mpotrivire, l va
evacua din imobilul respectiv pe debitor mpreun cu toate persoanele
care ocup imobiluln Iaptori Ir nici un titlu opozabil creditorului, cu
sau Ir ajutorul Iortei publice, dup caz, punnd pe creditor n drepturile
sale.
2) Cnd debitorul lipseste sau reIuz s deschid usile, executorul
va Ii nsotit de un agent al politiei ori un reprezentant al jandarmeriei,
dup caz.
3) Dup deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor
mentionati la alin. 2) va putea Ii suplinit de doi martori asistenti.

Art. 869. - 1) Dac executarea priveste un imobil n care se
gsesc bunuri mobile ce nu Iormeaz obiectul executrii si pe care
debitorul nu le ridic singur, ori sunt sechestrate ntr-o alt urmrire,
executorul va ncredinta aceste bunuri n pstrarea unui custode, care
poate Ii chiar creditorul, pe cheltuiala debitorului. Despre aceast msur
va Ii nstiintat creditorul n Iolosul cruia bunurile au Iost sechestrate.
2) Dispozitiile reIeritoare la custozi n materie de urmrire
mobiliar propriu-zis sunt aplicabile n mod corespunztor.
3) Dac bunurile lsate n custodie nu sunt sechestrate n Iavoarea
altei urmriri, executorul va Iixa, prin procesul-verbal artat la art. 870,
termenul n care debitorul trebuie s le ridice, care nu poate Ii mai lung
de o lun.

Art. 870. - Despre ndeplinirea executrii potrivit prevederilor
prezentei sectiuni, executorul judectoresc va ntocmi un proces-verbal,
dispozitiile art. 860 Iiind aplicabile.

Art. 871. - 1) Dac debitorul nu ridic bunurile n termenul artat
n procesul-verbal prevzut la art. 870, si acestea au valoare de piat, ele
vor Ii scoase n vnzare, inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura
lor, potrivit regulilor din materia vnzrii bunurilor mobile urmribile.
2) Pretul bunurilor vndute, dup deducerea cheltuielilor de
vnzare, va Ii consemnat pe numele debitorului, care va Ii nstiintat
despre aceasta potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si
nmnarea citatiilor.
3) Bunurile care nu au valoare de piat sunt declarate abandonate,
cu exceptia hrtiilor si documentelor de natur personal care sunt
sigilate si conservate de executor timp de 2 ani.
4) Despre toate acestea, va Ii nstiintat si debitorul potrivit

251





ncuviin(are
a urmririi


















Publicitatea
urmririi

















dispozitiilor prevzute la alin. 2), precum si organul Iinanciar local
pentru a prelua bunurile abandonate. Dispozitiile art. 752 se aplic n
mod corespunztor.
5) La expirarea termenului artat la alin. 3), executorul
judectoresc va distruge documentele conservate si va ncheia un proces-
verbal n care va mentiona documentele oIiciale si instrumentele bancare
care au Iost distruse.

Art. 872. - 1) Dac debitorul se reinstaleaz sau ocup n mod
abuziv, Ir nici un titlu, imobilul din care a Iost evacuat sau obligat s-l
lase creditorului, el va putea Ii evacuat din nou, la cererea creditorului
sau a altei persoane interesate.
2) n acest caz, va putea Ii Icut o nou executare silit n baza
aceluiasi titlu executoriu, Ir somatie si Ir nici o alt Iormalitate
prealabil.



Capitolul IV
Executarea silit a altor obliga(ii de a face
sau a obliga(iilor de a nu face

Sec(iunea 1
Dispozi(ii comune

Art. 873. - Dac debitorul reIuz s ndeplineasc o obligatie de a

Iace cuprins ntr-un titlu executoriu, n termen de 10 zile de la
comunicarea ncheierii de ncuviintare a executrii, creditorul poate Ii
autorizat de instanta de executare, prin ncheiere executorie, dat cu
citarea prtilor, s o ndeplineasc el nsusi sau prin alte persoane, pe
cheltuiala debitorului.

Art. 874. 1) Dispozitiile prevzute n sectiunea de Iat sunt
aplicabile n mod corespunztor si n cazul cnd titlul executoriu
cuprinde o obligatie de a nu Iace.
2) Creditorul va putea cere instantei de executare s Iie autorizat,
prin ncheiere executorie, dat cu citarea prtilor, s desIiinteze el nsusi
sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului, lucrrile Icute de acesta
mpotriva obligatiei de a nu Iace.

Art. 875. - 1) Dac in termen de 10 zile de la comunicarea
ncheierii de ncuviintare a executrii debitorul nu executa obligatia de a
Iace sau de a nu Iace, care nu poate Ii ndeplinit prin alt persoan,

252








Vnzarea n
ntregime a
imobilului
aflat n
coproprietat
e












Suspendare
a urmririi
la cererea
debitorului














acesta poate Ii constrns la ndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi
judiciare, de ctre instanta de executare.
2) Cnd obligatia nu este evaluabil n bani, instanta sesizat de
creditor poate obliga pe debitor, prin ncheiere deIinitiv, dat cu citarea
prtilor, s plteasc, n Iavoarea statului, o amend judiciar de la 100 la
1.000 lei, stabilit pe zi de ntrziere pn la executarea obligatiei
prevzute n titlul executoriu.
3) Atunci cnd obligatia are un obiect evaluabil n bani, amenda
prevzut la alin. 2) poate Ii stabilit de instant ntre 0,1 si 1 pe zi
de ntrziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligatiei.
4) Dac n termen de 3 luni de la data comunicrii ncheierii de
aplicare a amenzii, debitorul nu execut obligatia prevzut n titlul
executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va Iixa suma
deIinitiv datorat statului cu acest titlu, prin ncheiere deIinitiv, dat cu
citarea prtilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin
nendeplinirea obligatiei prevzute de alin. 1), creditorul poate cere
obligarea debitorului la daune-interese; n acest din urm caz, dispozitiile
art. 862 sunt aplicabile n mod corespunztor, iar executarea silit va
continua pentru realizarea daunelor-interese astIel stabilite.
5) Amenda judiciar va putea Ii nlturat ori redus, pe calea
contestatiei la executare, dac debitorul execut obligatia prevzut n
titlul executoriu si dovedeste existenta unor motive temeinice care au
justiIicat ntrzierea executrii.
6) ncheierile date n conditiile alin. 4) sunt executorii si se
comunic din oIiciu, prin grija greIierului de sedint, organelor Iiscale
competente n vederea executrii silite, potrivit Codului de procedur
Iiscal.

Art. 876. - Pentru neexecutarea obligatiilor prevzute n prezentul
capitol nu se pot acorda daune cominatorii.


Art. 877. Dac, n cazurile prevzute de art. 873 si art. 874,
debitorul se opune la executarea obligatiei de ctre creditor, executorul
judectoresc, la cererea creditorului, va obtine, n conditiile legii,
concursul organelor de politie, jandarmerie sau al altor agenti ai Iortei
publice, dup caz.

Art. 878. - 1) Dac printr-un titlu executoriu s-a dispus
eIectuarea unei nscrieri n cartea Iunciar mpotriva celui nscris ca
titular al dreptului, creditorul va putea solicita, direct sau prin intermediul
executorului judectoresc, biroului de cadastru si publicitate imobiliar
s dispun nscrierea, n baza acestui titlu.
2) Dac cel mpotriva cruia s-a dispus eIectuarea nscrierii a Iost

253




Concursul
mai multor
urmriri
imobiliare

Modalit(i
de
valorificare







Inopozabilit
a- tea unor
drepturi
reale






Loca(iunea
yi cesiunea
de venituri












totodat obligat, prin acelasi titlu executoriu sau prin altul, s evacueze
ori, dup caz, s predea imobilul n minile creditorului, se va proceda
potrivit dispozitiilor art. 866 si urmtoarele.
3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile, n mod
corespunztor, si n cazurile n care obligatia cuprins n titlul executoriu
priveste eIectuarea nscrierilor n alte registre publice dect cartea
Iunciar.


Sec(iunea a 2-a
Executarea hotrrilor judectoreyti referitoare la
minori


Art. 879. - 1) Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si n
cazul msurilor privitoare la minori prevzute ntr-un titlu executoriu,
cum sunt stabilirea locuintei minorului, darea n plasament, napoierea
minorului de ctre persoana care l tine Ir drept, exercitarea dreptului
de a avea legturi personale cu minorul, precum si alte msuri prevzute
de lege.
2) n aceste cazuri, executorul judectoresc va trimite printelui
sau persoanei la care se aIl minorul, ncheierea de ncuviintare a
executrii mpreun cu o somatie n care i va comunica acesteia data la
care s se prezinte mpreun cu minorul la sediul su ori n alt loc stabilit
de executor, n vederea prelurii acestuia de ctre creditor, sau, dup caz,
i va pune n vedere s permit celuilalt printe s si exercite dreptul de a
avea legturi personale cu minorul, potrivit programului stabilit n titlul
executoriu.
3) Dac debitorul nu se va conIorma somatiei executorului,
acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanta de executare pentru a
Iace aplicatia art. 875.
Art. 880. - 1) Dac n termen de o lun de la comunicarea
ncheierii prevzute de art. 875 alin. 2), debitorul nu execut obligatia
sa, executorul judectoresc va proceda la executarea silit.
2) Executarea se va eIectua n prezenta unui reprezentant al
directiei generale de asistent social si protectie a copilului si, cnd
acesta apreciaz c este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta.
Prezenta psihologului nu este necesar dac delegatul directiei are
aceast caliIicare.
3) La solicitarea executorului judectoresc, agentii Iortei publice
sunt obligati s-si dea concursul la executare, n conditiile legii.
4) Nu este permis niciunei persoane s bruscheze minorul sau s
exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.


254




Procesul-
verbal de
situa(ie







Evacuarea
debitorului




Administrar
ea
imobilului
urmrit









Drepturile
yi obliga(iile
administrat
o- rului-
sechestru






Art. 881. - 1) Dac debitorul nu si ndeplineste obligatia,
amenda stabilit de instant potrivit art. 875 va curge pn la momentul
executrii, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea ncheierii
prevzute de art. 875 alin. 2).
2) n cazul n care debitorul nu si ndeplineste obligatia n
termenul prevzut la alin. 1), precum si atunci cnd debitorul este de
rea-credint si ascunde minorul, executorul judectoresc va consemna
acest Iapt si va sesiza de ndat parchetul de pe lng instanta de
executare n vederea nceperii urmririi penale, pentru svrsirea
inIractiunii de nerespectare a hotrrii judectoresti.

Art. 882. - 1) Dac executorul constat c nsusi minorul reIuz
n mod categoric s l prseasc pe debitor sau maniIest aversiune Iat
de creditor, va ntocmi un proces-verbal n care va consemna constatrile
sale si pe care l va comunica prtilor si reprezentantului directiei
generale de asistent social si protectie a copilului.
2) Reprezentantul directiei generale de asistent social si
protectie a copilului va sesiza instanta competent de la locul unde se
aIl minorul, pentru ca aceasta s dispun, n Iunctie de vrsta copilului,
un program de consiliere psihologic, pentru o perioad ce nu poate
depsi trei luni. Cererea se solutioneaz de urgent n camera de consiliu,
prin ncheiere nesupus nici unei ci de atac, pronuntat cu citarea
printilor si, dup caz, a persoanei la care se aIl copilul. Dispozitiile
legale privind ascultarea copilului rmn aplicabile.
3) La Iinalizarea programului de consiliere, psihologul numit de
instant va ntocmi un raport pe care l va comunica instantei,
executorului judectoresc si directiei generale de asistent social si
protectie a copilului.
4) Dup primirea raportului psihologului, executorul va relua
procedura executrii silite, potrivit art. 880.
5) Dac si n cursul acestei proceduri, executarea nu va putea Ii
realizat din cauza reIuzului minorului, reprezentantul directiei generale
de asistent social si protectie a copilului va sesiza de ndat instanta
competent pentru a se pronunta asupra mentinerii msurilor privitoare la
minor care n-au putut Ii puse n executare.

Art. 883. - Executorul judectoresc va ncheia un proces-verbal n
care va constata modul de ndeplinire a obligatiilor prevzute de art. 879
alin. 1), dispozitiile art. 860 Iiind aplicabile n mod corespunztor.






255







Sumele
necesare
ntre(inerii
debitorului






Distribuirea
veniturilor
imobilului





Declanyarea
procedurii
de vnzare





Evaluarea
imobilului
urmrit




































Cartea a VI - a
Proceduri speciale

Titlul I
Procedura divor(ului

Capitolul I
Dispozi(ii comune


Art. 884. 1) Cererea de divort este de competenta judectoriei
n circumscriptia creia se aIl cea din urm locuint comun a sotilor.
Dac sotii nu au avut locuint comun sau dac niciunul din soti nu mai
locuieste n circumscriptia judectoriei n care se aIl cea din urm
locuint comun, judectoria competent este aceea n circumscriptia
creia si are locuinta prtul, iar cnd prtul nu are locuinta n tar, este

256



















Stabilirea
pre(ului
imobilului yi
a valorii
altor
drepturi






Punerea n
vnzare











competent judectoria n circumscriptia creia si are locuinta
reclamantul.
2) Dac nici reclamantul si nici prtul nu au locuinta n tar,
prtile pot conveni s introduc cererea de divort la orice judectorie din
Romnia. n lipsa unui asemenea acord, cererea de divort este de
competenta Judectoriei Sectorului 5 al municipiului Bucuresti.

Art. 885. 1)

Cererea de divort va cuprinde, pe lng cele
prevzute de lege pentru cererea de chemare n judecat, numele copiilor
minori ai celor doi soti ori adoptati de acestia.
2) Dac nu sunt copii minori, se va mentiona n cerere aceast
mprejurare.
3) La cerere se vor altura o copie de pe certiIicatul de cstorie
si, dup caz, cte o copie de pe certiIicatele de nastere ale copiilor
minori.
4) La cerere se poate altura, dup caz, ntelegerea sotilor
rezultat din mediere cu privire la desIacerea cstoriei si, dup caz, la
rezolvarea aspectelor accesorii divortului.

Art. 886.1) Sotul prt poate s Iac si el cerere de divort, cel
mai trziu pn la primul termen de judecat la care a Iost citat n mod
legal, pentru Iaptele petrecute nainte de aceast dat. Pentru Iaptele
petrecute dup aceast dat, prtul va putea Iace cerere pn la
nceperea dezbaterilor asupra Iondului, n cererea reclamantului.
2) Cererea prtului se va Iace la aceeasi instant si se va judeca
mpreun cu cererea reclamantului.
3) n cazul n care motivele divortului s-au ivit dup nceperea
dezbaterilor asupra Iondului la prima instant si n timp ce judecata
primei cereri se aIl n apel, cererea prtului va putea Ii Icut direct la
instanta nvestit cu judecarea apelului.
4) Neintroducerea cererii n termenele artate n alin. 1) si alin.
3) atrage decderea sotului prt din dreptul de a cere divortul pentru
acele motive. Dac cererea reclamantului a Iost respins, sotul prt
poate cere divortul pentru motive ivite ulterior.

Art. 887. 1) La cerere, instanta de divort se pronunt si cu
privire la:
a) exercitarea autorittii printesti, contributia printilor la
cheltuielile de crestere si educare a copiilor, locuinta copilului si dreptul
printelui de a avea legturi personale cu acesta;
b) numele sotilor dup divort;
c) locuinta Iamiliei;
d) despgubirea pretins pentru prejudiciile materiale sau morale
suIerite ca urmare a desIacerii cstoriei;

257
Publicitatea
vnzrii










































e) obligatia de ntretinere sau prestatia compensatorie ntre Iostii
soti;
I) ncetarea regimului matrimonial si, dup caz, lichidarea
comunittii de bunuri si partajul acestora.
2) Cnd sotii au copii minori, nscuti naintea sau n timpul
cstoriei ori adoptati, instanta se va pronunta asupra exercitrii
autorittii printesti, precum si asupra contributiei printilor la
cheltuielile de crestere si educare a copiilor, chiar dac acest lucru nu a
Iost solicitat prin cererea de divort.
3) De asemenea, instanta se va pronunta din oIiciu si asupra
numelui pe care l vor purta sotii dup divort, potrivit prevederilor
Codului civil.

Art. 888. Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin
ordonant presedintial, msuri provizorii cu privire la stabilirea
locuintei copiilor minori, la obligatia de ntretinere, la ncasarea alocatiei
de stat pentru copii si la Iolosirea locuintei Iamiliei.

Art. 889.1) n Iata instantelor de Iond, prtile se vor nItisa n
persoan, aIar numai dac unul dintre soti execut o pedeaps privativ
de libertate, este mpiedicat de o boal grav, este pus sub interdictie
judectoreasc, are resedinta n strintate sau se aIl ntr-o alt
asemenea situatie, care l mpiedic s se prezinte personal; n astIel de
cazuri, cel n cauz se va putea nItisa prin avocat, mandatar sau dup
caz prin tutore ori curator.
2) Instanta va ncerca la Iiecare nItisare mpcarea sotilor.
3) n toate cazurile, instanta este obligat s l asculte pe copilul
minor, potrivit prevederilor Codului civil.

Art. 890 Dac la termenul de judecat, n prim instant,
reclamantul lipseste nejustiIicat si se nItiseaz numai prtul, cererea
va Ii respins ca nesustinut.

Art. 891. Dac procedura de citare a sotului prt a Iost
ndeplinit prin aIisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de
judecat, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetri pentru a
veriIica dac prtul si are locuinta la locul indicat n cerere si, dac va
constata c nu locuieste acolo, va dispune citarea lui la locuinta sa
eIectiv, precum si, dac este cazul, la locul su de munc.

Art. 892. Reclamantul poate renunta la judecat n tot cursul
judectii, chiar dac prtul se mpotriveste. Renuntarea reclamantului nu
are niciun eIect asupra cererii de divort Icute de prt.


258









Comunicare
a
publica(iilor
de vnzare














Situa(ia
vnztorulu
i imobilului
urmrit













Art. 893 1) Sotii se pot mpca n tot cursul judectii, chiar
dac nu au Iost pltite taxele de timbru. n acest caz, instanta va lua act
de mpcare si va dispune, prin hotrre deIinitiv, nchiderea dosarului,
precum si restituirea taxelor de timbru, dac au Iost achitate.
2) Oricare dintre soti va putea Iormula o cerere nou pentru Iapte
petrecute dup mpcare si, n acest caz, se va putea Iolosi si de Iaptele
vechi.

Art. 894.1) Dac n timpul procesului de divort unul dintre soti
decedeaz, instanta va lua act de ncetarea cstoriei si va dispune, prin
hotrre deIinitiv, nchiderea dosarului.
2) Cu toate acestea, cnd cererea de divort se ntemeiaz pe culpa
prtului si reclamantul decedeaz n cursul procesului, lsnd
mostenitori, acestia vor putea continua actiunea, pe care instanta o va
admite numai dac va constata culpa exclusiv a sotului prt. n caz
contrar, dispozitiile alin. 1) rmn aplicabile.
3) Pentru introducerea n cauz a mostenitorilor sotului reclamant,
instanta va Iace aplicarea art. 400 alin. 1) pct. 1.

Art. 895.

Hotrrea prin care se pronunt divortul nu se va
motiva, dac ambele prti solicit instantei aceasta.

Art. 896. 1) Apelul reclamantului mpotriva hotrrii prin care
s-a respins cererea va Ii respins ca nesustinut, dac la judecat se prezint
numai prtul.
2) Apelul prtului va Ii judecat chiar dac se nItiseaz numai
reclamantul.
3) Dac unul dintre soti s-a recstorit, hotrrea deIinitiv prin
care s-a desIcut cstoria nu este supus contestatiei n anulare si
revizuirii n ce priveste divortul.
4) Instanta la care hotrrea de divort a rmas deIinitiv o va
trimite, din oIiciu, serviciului de stare civil unde a Iost ncheiat
cstoria, Registrului national al regimurilor matrimoniale, prevzut de
Codul civil si, dac unul dintre soti a Iost comerciant, Registrului
comertului.

Capitolul II
Divor(ul remediu

Sec(iunea I
Divor(ul prin acordul so(ilor



259





















Locul
licita(iei




Participan(ii
la licita(ie














Garan(ia de
Art. 897.1) n cazul n care cererea de divort se ntemeiaz, n
conditiile prevzute de Codul civil, pe acordul prtilor, ea va Ii semnat
de ambii soti sau de ctre un mandatar comun, cu procur special
autentic. Dac mandatarul este avocat, el va certiIica semntura sotilor,
potrivit legii.
2) Atunci cnd este cazul, n cererea de divort, sotii vor stabili si
modalittile n care au convenit s Iie solutionate cererile accesorii
divortului.
3) Primind cererea Iormulat n conditiile alin. 1), instanta va
veriIica existenta consimtmntului sotilor, dup care va Iixa termen
pentru solutionarea cererii n camera de consiliu.

Art. 898. La termenul de judecat, instanta va veriIica dac sotii
struie n desIacerea cstoriei pe baza acordului lor si, n caz aIirmativ,
va pronunta divortul, Ir a Iace mentiune despre culpa sotilor. Prin
aceeasi hotrre, instanta va lua act de nvoiala sotilor cu privire la
cererile accesorii, n conditiile legii.
2) Dac sotii nu se nvoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va
administra probele prevzute de lege pentru solutionarea acestora si, la
cererea prtilor, va pronunta o hotrre cu privire la divort, potrivit alin.
1), solutionnd totodat si cererile privind exercitarea autorittii
printesti, contributia printilor la cheltuielile de crestere si educare a
copiilor si numele sotilor dup divort.
3) Dac va Ii cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanta
va continua judecata, pronuntnd o hotrre supus cilor de atac
prevzute de lege.
4) Hotrrea pronuntat n conditiile alin. 1) este deIinitiv, iar
hotrrea pronuntat potrivit alin. 2) este deIinitiv numai n ceea ce
priveste divortul.

Art. 899 1) Cnd cererea de divort este ntemeiat pe culpa
sotului prt, iar acesta recunoaste Iaptele care au dus la destrmarea
vietii conjugale, instanta, dac reclamantul este de acord, va pronunta
divortul Ir a cerceta temeinicia motivelor de divort si Ir a Iace
mentiune despre culpa pentru desIacerea cstoriei.
2) Dispozitiile art. 898 alin. 2)-4) se aplic n mod
corespunztor.
3) Dac reclamantul nu este de acord cu pronuntarea divortului n
conditiile alin. 1), cererea va Ii solutionat potrivit art. 901.


Sec(iunea 2
Divor(ul din motive de sntate


260
participare















Amnarea
licita(iei










Efectuarea
licita(iei















Art. 900. Cnd divortul este cerut pentru c starea snttii
unuia dintre soti Iace imposibil continuarea cstoriei, instanta va
administra probe privind existenta bolii si starea snttii sotului bolnav
si va pronunta divortul, potrivit Codului civil, Ir a Iace mentiune
despre culpa pentru desIacerea cstoriei.






Capitolul III
Divor(ul din culpa so(ilor


Art. 901. 1) Instanta va pronunta divortul din culpa sotului
prt atunci cnd, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia,
raporturile dintre soti sunt grav vtmate si continuarea cstoriei nu mai
este posibil.
2) Instanta poate s pronunte divortul din culpa ambilor soti,
chiar atunci cnd numai unul din ei a Icut cerere, dac din dovezile
administrate reiese c amndoi sunt vinovati de destrmarea cstoriei.
3) Dac prtul nu a Icut cerere reconventional, iar din dovezile
administrate rezult c numai reclamantul este culpabil de destrmarea
cstoriei, cererea acestuia va Ii respins ca nentemeiat.

Art. 902. 1) Cnd sotii sunt separati n Iapt de cel putin cinci
ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumndu-si
responsabilitatea pentru esecul cstoriei. n acest caz, instanta va
veriIica existenta si durata desprtirii n Iapt si va pronunta divortul din
culpa exclusiv a reclamantului.
2) Dac sotul prt se declar de acord cu divortul, se vor aplica
n mod corespunztor dispozitiile art. 898.


Titlul II
Procedura punerii sub interdic(ie judectoreasc


Art. 903. - Cererea de punere sub interdictie judectoreasc a unei
persoane se solutioneaz de instanta competent n a crei circumscriptie
aceasta si are domiciliul.


261







































Procesul-
verbal de
licita(ie


Art. 904. Cererea de punere sub interdictie judectoreasc a unei
persoane va cuprinde, pe lng elementele prevzute la art. 183 Iaptele
din care rezult alienatia mintal sau debilitatea mintal a acesteia,
precum si dovezile propuse.

Art. 905. 1) Dup primirea cererii, presedintele instantei va
dispune s se comunice celui a crui punere sub interdictie
judectoreasc a Iost cerut, copii de pe cerere si de pe nscrisurile
anexate. Aceeasi comunicare se va Iace si procurorului atunci cnd
cererea nu a Iost introdus de acesta.
2) Procurorul, direct sau prin organele politiei, va eIectua
cercetrile necesare, va lua avizul unei comisii de medici specialisti, iar
dac cel a crui punere sub interdictie judectoreasc este cerut se
gseste internat ntr-o unitate sanitar, va lua si avizul acesteia.
3) Presedintele, dac este cazul, sesizeaz instanta tutelar n a
crei circumscriptie domiciliaz cel a crui punere sub interdictie
judectoreasc este cerut, n vederea numirii unui curator n conditiile
prevzute de Codul civil. Numirea curatorului este obligatorie n vederea
reprezentrii n instant a celui a crui punere sub interdictie
judectoreasc este cerut, n cazul n care starea snttii lui mpiedic
prezentarea sa personal.

Art. 906. - Dac, potrivit avizului comisiei de medici specialisti si,
cnd este cazul, al unittii sanitare prevzute la art. 905 alin. 2), este
necesar observarea mai ndelungat a strii mintale a celui a crui
punere sub interdictie judectoreasc este cerut si observarea nu se
poate Iace n alt mod, instanta, lund si concluziile procurorului, va putea
dispune internarea provizorie, pe cel mult sase sptmni, ntr-o unitate
sanitar de specialitate.

Art. 907. 1) Dup primirea actelor prevzute la art. 905, se va
Iixa termenul pentru judecarea cererii, dispunndu-se citarea prtilor.
2) La termenul de judecat, instanta este obligat s asculte pe cel
a crui punere sub interdictie judectoreasc este cerut, punndu-i si
ntrebri pentru a constata starea sa mintal. Dac cel a crui punere sub
interdictie judectoreasc este cerut nu este n stare s se nItiseze n
instant, el va Ii ascultat la locul unde se gseste.
3) Judecarea se va Iace cu participarea procurorului.

Art. 908. 1) Dup ce hotrrea de punere sub interdictie
judectoreasc a rmas deIinitiv, instanta care a pronuntat-o va
comunica, de ndat, dispozitivul acesteia n copie legalizat, dup cum
urmeaz:
a) serviciului de stare civil la care nasterea celui pus sub

262

















Exercitarea
dreptului de
preemp(iun
e



Depunerea
pre(ului

















Nedepunere
interdictie judectoreasc este nregistrat, pentru a se Iace mentiune pe
marginea actului de nastere;
b) instantei tutelare n circumscriptia creia domiciliaz cel pus
sub interdictie judectoreasc, n vederea numirii unui tutore;
c) serviciului sanitar competent, pentru ca acesta s instituie,
asupra celui pus sub interdictie judectoreasc, potrivit legii, o
supraveghere permanent;
d) biroului de cadastru si publicitate imobiliar competent, pentru
notarea n cartea Iunciar, cnd este cazul;
e) registrului comertului, dac persoana pus sub interdictie
judectoreasc este ntreprinztor.
2) Dispozitiile alin. 1) sunt aplicabile si instantelor nvestite cu
judecarea cilor de atac prevzute de lege.
3) n cazul n care cererea de punere sub interdictie
judectoreasc a Iost respins, dac pe timpul procesului s-a instituit
curatela, aceasta nceteaz de drept.

Art. 909. 1) Ridicarea interdictiei judectoresti se Iace cu
procedura prevzut n prezentul titlu, care se aplic n mod
corespunztor.
2) Despre ridicarea interdictiei judectoresti se Iace mentiune pe
hotrrea prin care s-a pronuntat interdictia judectoreasc.


TITLUL III
Procedura de declarare a mor(ii


Art. 910. Cererea de declarare a mortii unei persoane se
introduce la instanta competent n a crei circumscriptie acea persoan a
avut ultimul domiciliu cunoscut.

Art. 911. 1) Dup sesizarea instantei, presedintele va cere
primriei comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului
Bucuresti, precum si organelor politiei n a cror raz teritorial a avut
ultimul domiciliu cunoscut cel disprut, s culeag inIormatii cu privire
la acesta.
2) Totodat, presedintele va dispune s se Iac aIisarea cererii la
ultimul domiciliu cunoscut al celui disprut, la sediul primriei comunei,
orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti si la sediul
instantei, precum si publicarea ntr-un ziar de larg circulatie, a unui
anunt despre deschiderea procedurii declarrii mortii, cu invitatia ca
orice persoan s comunice datele pe care le cunoaste n legtur cu cel
disprut.

263
a pre(ului.
Reluarea
licita(iei












Restituirea
garan(iilor



Plata
pre(ului n
rate






Actul de
adjudecare













3) Presedintele va sesiza instanta tutelar de la ultimul domiciliu
cunoscut al celui a crui moarte se cere a Ii declarat, spre a numi, dac
este cazul, un curator, n conditiile prevzute de Codul civil.
4) Dac exist avere imobiliar, presedintele va cere, din oIiciu,
notarea cererii n cartea Iunciar, precum si nregistrarea acesteia n
registrul comertului, dac cel a crui moarte se cere a Ii declarat este
ntreprinztor.

Art. 912. 1) Dup trecerea a dou luni de la eIectuarea
publicatiilor si dup primirea rezultatelor cercetrilor, se va Iixa termen
de judecat.
2) Persoana a crei moarte se cere a Ii declarat se citeaz la
ultimul domiciliu cunoscut; citatia se public ntr-un ziar de larg
circulatie. Dac a avut un mandatar, va Ii citat si acesta, pentru a da
lmuriri instantei.
3) De asemenea, va Ii citat si curatorul, dac a Iost numit.
4) Judecarea se va Iace cu participarea procurorului.

Art. 913. 1) Prin grija instantei care a judecat cererea,
dispozitivul hotrrii de declarare a mortii rmas deIinitiv se va aIisa
timp de dou luni la sediul acelei instante si al primriei comunei,
orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, n a crei
raz teritorial a avut ultimul domiciliu cunoscut cel declarat mort,
precum si la acest domiciliu.
2) Dispozitivul hotrrii va Ii comunicat instantei tutelare de la
ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort spre a se numi un
curator, dac va Ii cazul.
3) De asemenea, dispozitivul hotrrii de declarare a mortii, cu
mentiunea c hotrrea a rmas deIinitiv, va Ii comunicat serviciului de
stare civil de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, pentru
a nregistra moartea.
4) Cnd este cazul, dispozitivul hotrrii de declarare a mortii va
Ii notat n cartea Iunciar si se va nregistra n registrul comertului.

Art. 914. 1) Cererea de declarare a mortii unei persoane a crei
ncetare din viat este sigur, dar cadavrul nu poate Ii gsit ori identiIicat,
se poate introduce si la instanta n a crei circumscriptie a murit acea
persoan.
2) Cererea se poate introduce de ndat ce s-a cunoscut Iaptul
mortii, pe baza cercetrilor Icute de organele competente. Instanta va
putea ordona si administrarea altor probe. Dispozitiile art. 911 alin. 1) si
2) si art. 912 alin. 1) nu sunt aplicabile.

Art. 915. 1) Cererea de constatare a nulittii hotrrii prin care

264

















Predarea yi
comunicare
a actului de
adjudecare






Contestarea
actului de
adjudecare











nvestirea
cu formul
executorie a
se declar moartea unei persoane, n cazul n care aceasta este n viat, se
Iace la instanta care a pronuntat hotrrea. Tot astIel se va proceda cnd
se nItiseaz certiIicatul de stare civil prin care se constat moartea
Iizic a celui declarat mort.
2) Judecarea cererii se Iace cu citarea persoanelor care au Iost
prti n procesul de declarare a mortii si cu participarea procurorului.
3) Dispozitivul hotrrii de constatare a nulittii hotrrii, cu
mentiunea c aceasta a rmas deIinitiv, se comunic serviciului de stare
civil pentru anularea nregistrrii.

Art. 916. - La cererea oricrei persoane interesate, urmnd
procedura prevzut la art. 915, instanta va rectiIica data mortii stabilit
prin hotrre, dac se va dovedi c nu a Iost cu putint ca moartea s se Ii
produs la acea dat.

Art. 917. Cnd se cere rectiIicarea sau constatarea nulittii
hotrrii de declarare a mortii si exist avere imobiliar, instanta, din
oIiciu, se va dispune notarea cererii n cartea Iunciar.



Titlul IV
Msurile asigurtorii

Capitolul I
Sechestrul asigurtor


Art. 918. - Sechestrul asigurtor const n indisponibilizarea
bunurilor mobile sau imobile urmribile ale debitorului aIlate n posesia
acestuia sau a unui tert n scopul valoriIicrii lor n momentul n care
creditorul unei sume de bani va obtine un titlu executoriu.

Art. 919. - 1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a crui
creant este constatat n scris si este exigibil, poate solicita nIiintarea
unui sechestru asigurtor asupra bunurilor mobile si imobile ale
debitorului, dac dovedeste c a intentat cerere de chemare n judecat.
El poate Ii obligat la plata unei cautiuni n cuantumul Iixat de ctre
instant.
2) Acelasi drept l are si creditorul a crui creant nu este
constatat n scris, dac dovedeste c a intentat actiune si depune, odat
cu cererea de sechestru, o cautiune de jumtate din valoarea reclamat.
3) Instanta poate ncuviinta sechestrul asigurtor chiar dac
creanta nu este exigibil, n cazurile n care debitorul a micsorat prin

265
actului de
adjudecare























Transmitere
a
propriet(ii
imobilului















Iapta sa asigurrile date creditorului sau nu a dat asigurrile promise ori
atunci cnd este pericol ca debitorul s se sustrag de la urmrire sau s-
si ascund ori s-si risipeasc averea. n aceste cazuri, creditorul trebuie
s dovedeasc ndeplinirea celorlalte conditii prevzute de alin. 1) si s
depun o cautiune al crei cuantum va Ii Iixat de ctre instant.

Art. 920. - 1) Cererea de sechestru asigurtor se adreseaz
instantei care este competent s judece procesul in prima instant.
2) Instanta va decide de urgent, n camera de consiliu, Ir
citarea prtilor, prin ncheiere executorie, Iixnd totodat, dac este
cazul, cuantumul cautiunii si termenul nuntrul cruia urmeaz s Iie
depus aceasta. ncheierea este supus numai apelului, n termen de 5
zile de la comunicare, la instanta ierarhic superioar. Apelul se judec de
urgent si cu precdere, cu citarea n termen scurt a prtilor.
3) Dispozitiile art. 953 alin. 4) se aplic att la solutionarea
cererii, ct si la judecarea apelului.

Art. 921. - 1) Msura sechestrului asigurtor se aduce la
ndeplinire de ctre executorul judectoresc, potrivit regulilor privitoare
la executarea silit, care se aplic n mod corespunztor.
2) n cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul
asupra bunurilor urmribile numai n msura necesar realizrii creantei.
3) Sechestrul asigurtor pus asupra unui imobil se va nscrie de
ndat n cartea Iunciar. nscrierea Iace opozabil sechestrul tuturor
acelora care, dup nscriere, vor dobndi vreun drept asupra imobilului
respectiv.
4) mpotriva modului de aducere la ndeplinire a msurii
sechestrului cel interesat va putea Iace contestatie la executare.

Art. 922. - Nedepunerea cautiunii n termenul Iixat de instant
atrage desIiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constat prin
ncheiere deIinitiv, dat Ir citarea prtilor.


Art. 923. - 1) Dac debitorul va da, n toate cazurile, o garantie
ndestultoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul
asigurtor. Cererea se solutioneaz n camera de consiliu, de urgent si
cu citarea n termen scurt a prtilor, prin ncheiere supus numai apelului
n termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta ierarhic superioar.
Apelul se judec de urgent si cu precdere. Dispozitiile art. 920 alin. 3)
se aplic n mod corespunztor.
2) De asemenea, n cazul n care cererea principal, n temeiul
creia a Iost ncuviintat msura asigurtorie, a Iost anulat, respins sau
perimat prin hotrre deIinitiv, ori dac cel care a Icut-o a renuntat la

266










Men(inerea
sau
ncetarea
unor
contracte









Stingerea
ac(iunilor
contra
adjudecata
-rului




Suspendare
a mpr(elii
pre(ului





Ac(iunea n
regres

judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea msurii de ctre instanta
care a ncuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunt prin ncheiere
deIinitiv, dat Ir citarea prtilor. Dispozitiile art. 921 se aplic n mod
corespunztor.

Art. 924. - ValoriIicarea bunurilor sechestrate nu se va putea
Iace dect dup ce creditorul a obtinut titlul executoriu.


Art. 925. - n toate cazurile n care competenta de prim instant
apartine curtii de apel, calea de atac este recursul, dispozitiile art. 920 si
art. 923 aplicndu-se n mod corespunztor.


Capitolul II
Poprirea asigurtorie


Art. 926. - Poprirea asigurtorie se poate nIiinta asupra
sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale
urmribile datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i
le va datora n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente, n
conditiile stabilite de art. 919.

Art. 927. - Solutionarea cererii, executarea msurii,
desIiintarea si ridicarea popririi asigurtorii se vor eIectua potrivit
dispozitiilor art. 920-925, care se aplic n mod corespunztor.






Capitolul III
Sechestrul judiciar


Art. 928. - Sechestrul judiciar const n indisponibilizarea
bunurilor ce Iormeaz obiectul litigiului sau, n conditiile legii, a altor
bunuri, prin ncredintarea pazei acestora unui administrator-sechestru.

Art. 929. - 1) Ori de cte ori exist un proces asupra
propriettii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil
sau imobil, ori asupra Iolosintei sau administrrii unui bun proprietate

267




Desfiin(area
msurilor
asigurtorii
sau de
executare

















Eliberarea
sumei




Rangul
crean(elor
cu
preferin(
general







comun, instanta de judecat va putea s ncuviinteze, la cererea celui
interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dac aceast msur
este necesar pentru conservarea dreptului respectiv.
2) Se va putea, de asemenea, ncuviinta sechestrul judiciar,
chiar Ir a exista proces:
a) asupra unui bun pe care debitorul l oIer pentru liberarea sa;
b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive
temeinice s se team c va Ii sustras, distrus ori alterat de posesorul su
actual;
c) asupra unor bunuri mobile care alctuiesc garantia creditorului,
cnd acesta nvedereaz insolvabilitatea debitorului su ori cnd are
motive temeinice s bnuiasc c debitorul va Iugi ori s se team de
sustrageri sau deteriorri.

Art. 930. - Cererea pentru nIiintarea sechestrului judiciar se va
adresa instantei nvestit cu judecarea actiunii principale n cazul
prevzut de art. 929 alin. 1), respectiv instantei n circumscriptia creia
se aIl bunul n cazurile prevzute de art. 929 alin. 2).

Art. 931. - 1) Cererea de sechestru judiciar se judec de urgent,
cu citarea prtilor.
2) n caz de admitere, instanta va putea s oblige pe reclamant la
darea unei cautiuni, dispozitiile art. 922 aplicndu-se n mod
corespunztor.
3) n cazul bunurilor imobile se va proceda si la nscrierea n
cartea Iunciar potrivit art. 921 alin. 3).
4) ncheierea este supus numai apelului, n termen de 5 zile de la
pronuntare, la instanta ierarhic superioar. Dispozitiile art. 920 alin. 3) si
cele ale art. 925 se aplic n mod corespunztor.

Art. 932. - 1) Paza bunului sechestrat va Ii ncredintat
persoanei desemnate de prti de comun acord, iar n caz de nentelegere,
unei persoane desemnate de instant, care va putea Ii chiar detintorul
bunului. n acest scop, executorul judectoresc, sesizat de partea
interesat, se va deplasa la locul siturii bunului ce urmeaz a Ii pus sub
sechestru si-l va da n primire, pe baz de proces-verbal,
administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va Ii
naintat si instantei care a ncuviintat msura.
2) Administratorul-sechestru va putea Iace toate actele de
conservare si administrare, va ncasa orice venituri si sume datorate si va
putea plti datorii cu caracter curent, precum si pe cele constatate prin
titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta n judecat n numele
prtilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu
autorizarea prealabil a instantei care l-a numit.

268



























Declararea
crean(elor
statului










Rangul
crean(elor
garantate

3) Dac administrator-sechestru a Iost numit o alt persoan
dect detintorul, instanta va Iixa, pentru activitatea depus, o sum drept
remuneratie, stabilind totodat si modalittile de plat.

Art. 933. - n cazuri urgente, instanta va putea numi, prin
ncheiere deIinitiva dat Ir citarea prtilor, un administrator provizoriu
pn la solutionarea cererii de sechestru judiciar.



TITLUL V
Procedura partajului judiciar


Art. 934. - Judecarea oricrei cereri de partaj privind bunuri
asupra crora prtile au un drept de proprietate comun se Iace dup
procedura prevzut n prezentul titlu, cu exceptia cazurilor n care legea
prevede o alt procedur.

Art. 935. - Reclamantul este obligat s arate n cerere, pe lng
mentiunile prevzute de art. 183 persoanele ntre care urmeaz a avea loc
partajul, titlul pe baza cruia acesta este cerut, toate bunurile supuse
partajului, valoarea lor, locul unde acestea se aIl, precum si persoana
care le detine sau le administreaz.

Art. 936. - La primul termen de judecat, dac prtile sunt
prezente, instanta le va lua declaratie cu privire la Iiecare dintre bunurile
supuse partajului si va lua act, cnd este cazul, de recunoasterile si
acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se aIl si valoarea
acestora.

Art. 937. - 1) n tot cursul procesului, instanta va strui ca prtile
s mpart bunurile prin bun nvoial.
2) Dac prtile ajung la o ntelegere cu privire la mprtirea
bunurilor, instanta va hotr potrivit ntelegerii lor. mprteala se poate
Iace prin bun nvoial si dac printre cei interesati se aIl minori sau
persoane puse sub interdictie judectoreasc, ns numai cu ncuviintarea
prealabil a instantei tutelare, precum si, dac este cazul, a
reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
3) n cazul n care ntelegerea priveste numai partajul anumitor
bunuri, instanta va lua act de aceasta nvoial si va pronunta o hotrre
partial, continund procesul pentru celelalte bunuri.
4) Dispozitiile art. 425-428sunt aplicabile.


269


Rangul
crean(elor
accesorii







Termenul
de depunere
a titlurilor
de crean(




















Depunerea
titlurilor de
crean(





Art. 938. - 1) Dac prtile nu ajung la o ntelegere sau nu
ncheie o tranzactie potrivit celor artate n art. 937, instanta va stabili
bunurile supuse mprtelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se
cuvine Iiecruia si creantele nscute din starea de proprietate comun pe
care coproprietarii le au unii Iat de altii. Dac se mparte o mostenire,
instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si
creantele comostenitorilor Iat de deIunct, precum si sarcinile mostenirii.
2) Instanta va Iace mprteala n natur. n temeiul celor stabilite
potrivit alin. 1), ea procedeaz la Iormarea loturilor si la atribuirea lor.
n cazul n care loturile nu sunt egale n valoare, ele se ntregesc printr-o
sum n bani.

Art. 939. - 1) Dac pentru Iormarea loturilor sunt necesare
operatii de msurtoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta
nu are date suIiciente, ea va da o ncheiere prin care va stabili elementele
prevzute la art. 938, ntocmind n mod corespunztor minuta.
2) Dac, n conditiile legii, s-au Iormulat si alte cereri n legtur
cu partajul si de a cror solutionare depinde eIectuarea acestuia, precum
cererea de reductiune a liberalittilor excesive, cererea de raport al
donatiilor si altele asemenea, prin ncheierea artat la alin. 1) instanta
se va pronunta si cu privire la aceste cereri.
3) Prin aceeasi ncheiere, instanta va dispune eIectuarea unei
expertize pentru Iormarea loturilor. Raportul de expertiz va arta
valoarea bunurilor si criteriile avute n vedere la stabilirea acesteia, va
indica dac bunurile sunt comod partajabile n natur si n ce mod
anume, propunnd, la solicitarea instantei, loturile ce urmeaz a Ii
atribuite.

Art. 940. - n cazul n care, dup pronuntarea ncheierii prevzute
la art. 939, dar mai nainte de pronuntarea hotrrii de mprteal, se
constat c exist si alti coproprietari sau c au Iost omise unele bunuri
care trebuiau supuse mprtelii, Ir ca privitor la acesti coproprietari sau
la acele bunuri s Ii avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea
da, cu citarea prtilor, o nou ncheiere, care va cuprinde, dup caz, si
coproprietarii sau bunurile omise. n aceleasi conditii, instanta poate, cu
consimtmntul tuturor coproprietarilor, s scoat un bun care a Iost
cuprins din eroare n masa de mprtit.

Art. 941. - ncheierile prevzute la art. 939 alin. 1) si art. 940 pot
Ii atacate cu apel odat cu Iondul.


Art. 942. - La Iormarea si atribuirea loturilor, instanta va tine
seama, dup caz, si de acordul prtilor, mrimea cotei-prti ce se cuvine

270







Crean(ele
periodice































ncetarea
curgerii
dobnzilor

Iiecreia din masa bunurilor de mprtit, natura bunurilor, domiciliul si
ocupatia prtilor, Iaptul c unii dintre coproprietari, nainte de a se cere
mprteala, au Icut constructii, mbunttiri cu acordul celorlalti
coproprietari sau altele asemenea.

Art. 943. - 1) n cazul n care mprteala n natur a unui bun nu
este posibil sau ar cauza o scdere important a valorii acestuia ori i-ar
modiIica n mod pgubitor destinatia economic, la cererea unuia dintre
coproprietari instanta, prin ncheiere, i poate atribui provizoriu ntregul
bun. Dac mai multi coproprietari cer s li se atribuie bunul, instanta va
tine seama de criteriile prevzute la art. 942. Prin ncheiere, ea va stabili
si termenul n care coproprietarul cruia i s-a atribuit provizoriu bunul
este obligat s consemneze sumele ce corespund cotelor-prti cuvenite
celorlalti coproprietari.
2) Dac coproprietarul cruia i s-a atribuit provizoriu bunul
consemneaz, n termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti
coproprietari, instanta, prin hotrrea asupra Iondului procesului, i va
atribui bunul.
3) n cazul n care coproprietarul nu consemneaz n termen
sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul
altui coproprietar, n conditiile prezentului articol.

Art. 944. - La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinnd
seama de mprejurrile cauzei, pentru motive temeinice, va putea s-i
atribuie bunul direct prin hotrrea asupra Iondului procesului, stabilind
totodat sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul n care
este obligat s le plteasc.

Art. 945. - 1) n cazul n care nici unul dintre coproprietari nu
cere atribuirea bunului ori, desi acesta a Iost atribuit provizoriu, nu s-au
consemnat, n termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari,
instanta, prin ncheiere, va dispune vnzarea bunului, stabilind, totodat,
dac vnzarea se va Iace de ctre prti prin bun nvoial ori de ctre
executorul judectoresc.
2) Dac prtile sunt de acord ca vnzarea s se Iac prin bun
nvoial, instanta va stabili si termenul la care aceasta va Ii eIectuat.
Termenul nu poate Ii mai mare de 3 luni, aIar de cazul n care prtile
sunt de acord cu majorarea lui.
3) n cazul n care vreuna dintre prti nu a Iost de acord cu
vnzarea prin bun nvoial sau dac aceast vnzare nu s-a realizat n
termenul stabilit potrivit alin. 2), instanta, prin ncheiere dat cu citarea
prtilor, va dispune ca vnzarea s Iie eIectuat de executorul
judectoresc.
4) ncheierile prevzute n prezentul articol pot Ii atacate separat

271





Interdic(ia
popririi





ntocmirea
proiectului
de
distribuire




























cu apel, n termen de 15 zile de la pronuntare. Dac nu au Iost astIel
atacate, aceste ncheieri nu mai pot Ii supuse apelului odat cu hotrrea
asupra Iondului procesului.

Art. 946. - 1) Dup rmnerea deIinitiv a ncheierii prin care s-a
dispus vnzarea bunului de ctre un executor judectoresc, acesta va
proceda la eIectuarea vnzrii la licitatie public.
2) Executorul va Iixa termenul de licitatie, care nu va putea
depsi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 de zile pentru bunurile
imobile, socotite de la data primirii ncheierii si va nstiinta coproprietarii
despre data, ora si locul vnzrii.
3) Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile, executorul va
ntocmi si aIisa publicatia de vnzare, cu cel putin 5 zile nainte de acel
termen.
4) n cazul vnzrii unui bun imobil, executorul va ntocmi si
aIisa publicatia de vnzare cu cel putin 30 de zile nainte de termenul de
licitatie.
5) Coproprietarii pot conveni ca vnzarea bunurilor s se Iac la
orice pret oIerit de participantii la licitatie. De asemenea, ei pot conveni
ca vnzarea s nu se Iac sub un anumit pret.
6) Dispozitiile prezentului articol se completeaz n mod
corespunztor cu dispozitiile privitoare la vnzarea la licitatie a bunurilor
mobile si imobile prevzute n materia executrii silite.

Art. 947. - La cererea uneia dintre prti, instanta poate proceda la
mprteala bunurilor pentru care nu a dispus vnzarea potrivit art. 945.

Art. 948. - 1) n toate cazurile, asupra cererii de partaj instanta se
va pronunta prin hotrre.
2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti,
precum si cele rezultate din vnzare, vor Ii mprtite de instant potrivit
dreptului Iiecrui coproprietar.
3) n cazul n care partajul nu se poate realiza n nici una din
modalittile prevzute de lege, instanta va hotr nchiderea dosarului.
Dac se introduce o nou cerere de partaj, ncheierile de admitere n
principiu prevzute la art. 939 si art. 940 nu au autoritate de lucru
judecat.

Art. 949. - 1) Hotrrea de partaj are eIect constitutiv.

2) Odat rmas deIinitiv si nvestit cu Iormul executorie,
hotrrea de partaj constituie titlu executoriu si poate Ii pus n executare
chiar dac nu s-a cerut predarea eIectiv a bunului ori instanta nu a
dispus n mod expres aceast predare.
3) Hotrrea de partaj este supus numai apelului. Cu toate

272



Afiyarea
proiectului
de
distribuire











ncercarea
de
conciliere.
Efecte






















acestea, dac partajul s-a cerut pe cale incidental, hotrrea este supus
acelorasi ci de atac ca si hotrrea dat asupra cererii principale. Acelasi
este si termenul pentru exercitarea cii de atac, chiar dac se atac numai
solutia dat asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevzute la art. 942
nu poate Ii cenzurat pe calea recursului.
4) Executarea cu privire la bunurile mprtite poate Ii cerut n
termenul prevzut la art. 682, dup cum hotrrea de partaj se reIer la
bunuri mobile sau bunuri imobile.

Art. 950. - 1) n cazul n care prtile declar n mod expres c
nu solicit predarea bunurilor, hotrrea de partaj nu este susceptibil de
executare silit.
2) Pentru a intra n posesia bunurilor atribuite si a cror predare i-
a Iost reIuzat de ceilalti coproprietari, partea interesat va trebui s
exercite actiunea n revendicare.
3) De asemenea, este necesar introducerea unei actiuni n
revendicare n cazul n care bunurile atribuite unui coproprietar sunt
detinute de terte persoane.



Titlul VI
Procedura ordonan(ei preyedin(iale


Art. 951. - 1) Instanta de judecat, stabilind c n Iavoarea
reclamantului exist aparenta de drept, va putea s ordone msuri
provizorii n cazuri grabnice, pentru pstrarea unui drept care s-ar pgubi
prin ntrziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar
putea repara, precum si pentru nlturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul
unei executri.
2) Ordonanta este provizorie si executorie. Dac hotrrea nu
cuprinde nici o mentiune privind durata sa si nu s-au modiIicat
mprejurrile de Iapt avute n vedere, msurile dispuse vor produce
eIecte pn la solutionarea litigiului asupra Iondului.
3) La cererea reclamantului, instanta va putea hotr ca
executarea s se Iac Ir somatie sau Ir trecerea unui termen.
4) Ordonanta va putea Ii dat chiar si atunci cnd este n curs
judecat asupra Iondului.
5) Pe cale de ordonant presedintial nu pot Ii dispuse msuri
care s rezolve litigiul n Iond si nici msuri a cror executare nu ar mai
Iace posibil restabilirea situatiei de Iapt.

Art. 952. - Cererea de ordonant presedintial se va introduce la

273
Solu(ionare
a
contesta(iilo
r








ndreptarea
erorilor de
calcul yi a
greyelilor
materiale







Condi(ii








Efectuarea
pl(ilor





Plata
crean(elor
afectate de
termen
instanta competent s se pronunte n prim instant asupra Iondului
dreptului.

Art. 953. - 1) n vederea judecrii cererii, prtile vor Ii citate
conIorm normelor privind citarea n procesele urgente, iar prtului i se
va comunica o copie de pe cerere si de pe actele care o nsotesc.
2) Ordonanta va putea Ii dat si Ir citarea prtilor. n caz de
urgent deosebit, ordonanta va putea Ii dat chiar n aceeasi zi, instanta
pronuntndu-se asupra msurii solicitate pe baza cererii si actelor depuse,
Ir concluziile prtilor.
3) Judecata se Iace de urgent si cu precdere, neIiind
admisibile probe a cror administrare necesit un timp ndelungat.
4) Pronuntarea se poate amna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordonantei se Iace n cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Art. 954. - 1) Dac prin legi speciale nu se prevede altIel,
ordonanta este supus numai apelului n termen de 5 zile de la
pronuntare, dac s-a dat cu citarea prtilor, si de la comunicare, dac s-a
dat Ir citarea lor.
2) Instanta de apel poate suspenda executarea pn la judecarea
apelului, dar numai cu plata unei cautiuni al crei cuantum se va stabili
de ctre aceasta.
3) Apelul se judec de urgent si cu precdere, cu citarea
prtilor. Dispozitiile art. 953 alin. 4) sunt aplicabile.
4) mpotriva executrii ordonantei presedintiale se poate Iace
contestatie la executare.

Art. 955. - La solicitarea reclamantului, pn la nchiderea
dezbaterilor la prima instant, cererea de ordonant presedintial va
putea Ii transIormat ntr-o cerere de drept comun, situatie n care prtul
va Ii ncunostintat si citat n mod expres cu aceast mentiune.

Art. 956. - 1) Ordonanta presedintial are autoritate de lucru de
judecat Iat de o alt cerere de ordonant presedintial, numai dac nu s-
au modiIicat mprejurrile de Iapt care au justiIicat-o.
2) Ordonanta presedintial nu are autoritate de lucru judecat
asupra cererii privind Iondul dreptului.
3) Hotrrea dat asupra Iondului dreptului are putere de lucru
judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonant presedintial.






274




Plata
crean(elor
condi(ionale











Plata
crean(elor
contestate



























TITLUL VII
Cererile posesorii


Art. 957. - Cererile posesorii sunt admisibile numai n cazurile
si conditiile prevzute de Codul civil.

Art. 958. - 1) Cererile posesorii se judec de urgent si cu
precdere.
2) Sunt inadmisibile cererea reconventional si orice alte cereri
prin care se solicit protectia unui drept n legtur cu bunul n litigiu.
3) Hotrrea dat asupra cererii posesorii este supus numai
apelului.

Art. 959. - 1) Hotrrea judectoreasc prin care s-a solutionat o
cerere posesorie are autoritate de lucru judecat ntr-o cerere posesorie
ulterioar purtat ntre aceleasi prti si ntemeiat pe aceleasi Iapte. Ea nu
are ns o astIel de autoritate ntr-o cerere ulterioar privitoare la Iondul
dreptului.
2) Hotrrea judectoreasc prin care s-a solutionat o actiune
privitoare la Iondul dreptului are autoritate de lucru judecat ntr-o cerere
posesorie ulterioar n legtur cu acelasi bun.

Titlul VIII
Procedura ofertei de plat yi consemna(iunii

Art. 960. - Cnd creditorul reIuz s primeasc plata de la

debitor, acesta din urm este n drept s Iac oIert real si s
consemneze ceea ce datoreaz.

Art. 961. - 1) n scopul prevzut la art. 960, debitorul va Iace
creditorului, prin mijlocirea unui executor judectoresc din
circumscriptia tribunalului n care se aIl domiciliul creditorului sau
domiciliul ales al acestuia, o somatie, prin care este invitat s primeasc
prestatia datorat.
2) n acea somatie se vor arta locul, data si ora cnd suma sau
obiectul oIerit urmeaz s-i Iie predate creditorului.


275
Plata
crean(elor
periodice









Predarea
titlurilor de
crean(


nchiderea
procedurii





Sumele
neridicate












Modul de
executare




Art. 962. - n cazul n care creditorul primeste suma sau bunul
oIerit, debitorul este liberat de obligatia sa. Executorul judectoresc va
ntocmi un proces-verbal prin care va constata acceptarea oIertei reale.

Art. 963. - 1) Dac creditorul nu se prezint sau reIuz s
primeasc suma ori obiectul oIerit, executorul judectoresc va ncheia
proces-verbal n care va consemna aceste mprejurri.
2) In acest caz, debitorul, spre a se libera de datorie, va putea s
consemneze suma sau bunul oIerit la CEC Bank S.A. sau la orice alt
institutie bancar ori, dup caz, la o unitate specializat, iar recipisa de
consemnare se va depune la executorul judectoresc care a trimis
somatia.
3) Consemnarea va Ii precedat de o nou somatie adresat
creditorului n care se vor arta ziua si ora cnd si locul unde suma sau,
dup caz, bunul oIerit se va depune.

Art. 964. - 1) Dup consemnare, executorul judectoresc va
constata, printr-o ncheiere dat Ir citarea prtilor, eIectuarea pltii si
liberarea debitorului. ncheierea se comunic creditorului n termen de 5
de zile de la pronuntare.
2) n termen de 15 zile de la comunicarea ncheierii prevzute
la alin. 1), creditorul va putea cere anularea acesteia pentru
nerespectarea conditiilor de validitate, de Iond si de Iorm, ale oIertei de
plat si consemnatiunii, la judectoria n circumscriptia creia s-a Icut
consemnarea.
3) Debitorul este considerat liberat la data consemnrii platii,
aIara de cazul n care se anuleaz oIerta de plata si consemnatiunea.

Art. 965. - 1) OIerta de plat poate Ii Icut si n timpul
procesului, n Iata oricrei instante, n orice stadiu al judectii. n acest
caz, prin ncheiere, creditorul este pus n ntrziere s primeasc suma
sau, dup caz, bunul. Dac creditorul este prezent si primeste prestatia
datorat, liberarea debitorului se va constata prin ncheiere.
2) n cazul n care creditorul lipseste sau reIuz primirea
prestatiei, debitorul va proceda la consemnare conIorm dispozitiilor art.
963 alin. 2), iar recipisa de consemnare va Ii pus la dispozitia instantei,
care, prin ncheiere, va constata liberarea debitorului.
3) ncheierile prevzute la alin. 1) si alin. 2) se atac numai
odat cu Iondul, cu exceptia celor date n recurs, care sunt deIinitive.
Art. 966. - Dispozitiile prezentului titlu se completeaz cu
prevederile Codului civil reIeritoare la oIertele de plat si consemnatiuni.




276










Executarea
fr soma(ie





Procesul-
verbal de
ndeplinire
a executrii





Imposibilita
tea predrii
silite a
bunului



Obligarea
debitorului
la plata
contravalori
i bunului






Titlul IX
Procedura ordonan(ei de plat

Art. 967. 1) Prevederile prezentului titlu se aplic creantelor

certe, lichide si exigibile ce reprezint obligatii de plat a unor sume de
bani care rezult dintr-un contract, inclusiv din cele ncheiate ntre un
ntreprinztor si o autoritate contractant, constatat printr-un nscris ori
determinate potrivit unui statut, regulament sau altui nscris, nsusit de
prti prin semntur ori n alt mod admis de lege.
2) Nu sunt incluse n sIera de aplicare a prezentului titlu:
a) creantele nscrise la masa credal n cadrul unei proceduri de
insolvent;
b) creantele care izvorsc din contractele ncheiate ntre
ntreprinztori si consumatori.
3) Prin autoritate contractant, n sensul alin. 1) se ntelege:
a) orice autoritate public a statului romn sau a unui stat membru
al Uniunii Europene, care actioneaz la nivel central, regional sau local;
b) orice organism de drept public, altul dect cele prevzute la lit.
a), cu personalitate juridic, care a Iost nIiintat pentru a satisIace nevoi
de interes general, Ir caracter comercial, si care se aIl n cel putin una
dintre urmtoarele situatii:
i) este Iinantat, n majoritate, de ctre o autoritate contractant, astIel
cum este deIinit la alin. 2) lit. a);
ii) se aIl n subordinea sau este supus controlului unei autoritti
contractante, astIel cum este deIinit la alin. 2) lit. a);
iii) n componenta consiliului de administratie ori, dup caz, a
consiliului de supraveghere si directoratului mai mult de jumtate din
numrul membrilor sunt numiti de ctre o autoritate contractant, astIel
cum este deIinit la alin. 2) lit. a);
c) orice asociere Iormat de una sau mai multe autoritti
contractante dintre cele prevzute la alin. 2) lit. a) sau b).

Art. 968. 1) Creditorul i va comunica debitorului, prin
intermediul executorului judectoresc sau prin scrisoare recomandat, cu
continut declarat siconIirmare de primire, o somatie, prin care i va pune
n vedere s plteasc suma datorat n termen de 15 zile de la primirea
acesteia.
2) Aceast somatie ntrerupe prescriptia extinctiv n conditiile
Codului civil.

Art. 969. Dac debitorul nu plteste n termenul prevzut la art.
968 alin. 1), creditorul poate introduce cererea privind ordonanta de
plat la instanta competent pentru judecarea Iondului cauzei n prim

277






nytiin(area
debitorului



Efectuarea
executrii
silite



Procesul-
verbal de
constatare







Termen de
executare











nytiin(area
debitorului


instant.

Art. 970. - 1) Cererea privind ordonanta de plat va cuprinde:
a) numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul
creditorului;
b) numele si prenumele, codul numeric personal, dac este
cunoscut si domiciliul debitorului persoan Iizic, iar n cazul debitorului
persoan juridic, denumirea si sediul, precum si, dup caz, dac sunt
cunoscute, codul unic de nregistrare sau codul de identiIicare Iiscal,
numrul de nmatriculare n registrul comertului ori de nscriere n
registrul persoanelor juridice si contul bancar;
c) suma ce reprezint obiectul creantei, temeiul de Iapt si de drept
al obligatiei de plat, perioada la care se reIer acestea, termenul la care
trebuia Icut plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei;
d) suma ce reprezint dobnzile aIerente sau alte despgubiri ce se
cuvin creditorului, potrivit legii;
e) semntura creditorului;
2) La cerere se anexeaz nscrisurile ce atest cuantumul sumei
datorate si orice alte nscrisuri doveditoare ale acesteia, precum si dovada
de comunicare a somatiei prevzute la art. 968 alin. 1).
3) Cererea si actele anexate la aceasta se depun n copie n attea
exemplare cte prti sunt, plus unul pentru instant.

Art. 971. 1) Dac prtile nu au stabilit nivelul dobnzii pentru
plata cu ntrziere, se va aplica rata dobnzii de reIerint stabilit de
Banca National a Romniei. Rata de reIerint n vigoare n prima zi
calendaristic a semestrului se aplic pe ntregul semestru.
2) Creanta produce dobnzi dup cum urmeaz:
a) n cazul contractelor ncheiate ntre ntreprinztori sau alti
proIesionisti de la data la care obligatia a devenit exigibil;
b) n cazul contractelor ncheiate ntre ntreprinztori si o
autoritate contractant, Ir a Ii necesar punerea n ntrziere a
debitorului:
i) dac n contract a Iost Iixat un termen de plat, din ziua urmtoare
acestui termen;
ii) dac termenul de plat nu este Iixat n contract:
- dup 30 de zile de la data primirii de ctre debitor a Iacturii sau
a oricrei alte asemenea solicitri de plat;
- dac data primirii Iacturii sau a unei solicitri echivalente de
plat este incert, dup 30 de zile de la receptia mrIurilor sau prestarea
serviciilor;
- dac solicitarea de plat a Iost comunicat nainte de a primi
mrIurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la
primirea mrIurilor sau prestarea serviciilor;

278


Efectuarea
executrii
silite












Custodia
bunurilor
mobile












Procesul-
verbal de
constatare

Vnzarea
bunurilor
lsate n
custodie




- dac legea sau contractul stabileste o procedur de
acceptare sau de veriIicare, permitnd certiIicarea conIormittii
mrIurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit Iactura sau
solicitarea de plat la data veriIicrii sau anterior acestei date, la
expirarea unui termen de 30 de zile de la aceast dat;
c) n celelalte cazuri, de la data la care debitorul a Iost pus sau este
de dreptn ntrziere, potrivit legii.
3) Creditorul poate s pretind daune interese suplimentare pentru
toate cheltuielile Icute pentru recuperarea sumelor ca urmare a
neexecutrii la timp a obligatiilor de ctre debitor.
4) Este lovit de nulitate absolut conventia prin care se Iixeaz o
obligatie de punere n ntrziere pentru a opera curgerea dobnzilor n
cazurile prevzute la alin. 2) lit. a) si b) sau un termen, de la care creanta
produce dobnzi, mai mare dect cel prevzut la alin. 2).

Art. 972. - 1) Pentru solutionarea cererii, judectorul dispune
citarea prtilor, potrivit dispozitiilor reIeritoare la pricinile urgente,
pentru explicatii si lmuriri, precum si pentru a strui n eIectuarea pltii
sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o ntelegere a prtilor
asupra modalittilor de plat. Citatia va Ii nmnat prtii cu 10 zile
naintea termenului de judecat.
2) La citatia pentru debitor se vor anexa, n copie, cererea
creditorului si actele depuse de acesta n dovedirea pretentiilor.
3) n citatie se va preciza c debitorul este obligat s depun
ntmpinare cu cel putin 3 zile naintea termenului de judecat, Icndu-
se mentiune c, n cazul nedepunerii ntmpinrii instanta, Iat de
mprejurrile cauzei, poate considera aceasta ca o recunoastere a
pretentiilor creditorului.
4) ntmpinarea nu se comunic reclamantului, care va lua
cunostint de cuprinsul acesteia la primul termen de judecat.

Art. 973. 1) n cazul n care creditorul declar c a primit plata
sumei datorate, instanta ia act de aceast mprejurare printr-o ncheiere
deIinitiv, prin care se dispune nchiderea dosarului.
2) Cnd creditorul si debitorul ajung la o ntelegere asupra pltii,
instanta ia act de aceasta, pronuntnd o hotrre de expedient, potrivit
art. 425.
3) Hotrrea de expedient este deIinitiv si constituie titlu
executoriu Ir a Ii nvestit cu Iormul executorie.

Art. 974. - 1) Dac debitorul contest creanta, instanta veriIic
dac aceasta este ntemeiat, n baza nscrisurilor aIlate la dosar si a
explicatiilor si lmuririlor prtilor. n cazul n care aprarea debitorului
este ntemeiat, instanta va respinge cererea creditorului prin ncheiere.

279














Reocuparea
imobilului
















Executarea
obliga(iei de
a face




Executarea
obliga(iei de
a nu face


2) Dac aprrile de Iond Iormulate de debitor presupun
administrarea altor probe dect cele prevzute la alin. 1), iar acestea ar Ii
admisibile, potrivit legii, n procedura de drept comun, instanta va
respinge cererea creditorului privind ordonanta de plat prin ncheiere.
3) n cazurile prevzute la alin. 1) si alin. 2), creditorul poate
introduce cerere de chemare n judecat potrivit dreptului comun.

Art. 975. - 1) n cazul n care instanta, urmare a veriIicrii cererii
pe baza nscrisurilor depuse, precum si a declaratiilor prtilor, constat c
pretentiile creditorului sunt ntemeiate, va emite o ordonant de plat, n
care se precizeaz suma si termenul de plat.
2) Dac instanta, examinnd probele cauzei, constat c numai o
parte din pretentiile creditorului sunt ntemeiate, va emite ordonanta de
plat numai pentru aceast parte, stabilind si termenul de plat. n acest
caz, creditorul poate Iormula cerere de chemare n judecat potrivit
dreptului comun pentru a obtine obligarea debitorului la plata restului
datoriei.
3) Termenul de plat prevzut la alin. 1) si alin. 2) nu va Ii mai
mic de 10 zile si nici nu va depsi 30 de zile de la data comunicrii
ordonantei. Judectorul nu va putea stabili alt termen de plat, dect dac
prtile se nteleg n acest sens.
4) n cazul creantelor reprezentnd obligatii de plat a cotelor din
cheltuielile comune Iat de asociatiile de proprietari sau locatari, precum
si a cheltuielilor de ntretinere ce revin persoanelor Iizice corespunztor
supraIetelor locative pe care le Iolosesc ca locuinte, instanta, la cererea
debitorului, va putea, prin derogare de la dispozitiile alin. 3), s dispun
stabilirea unui termen de plat mai mare ori esalonarea pltii, tinnd
seama de motivele temeinice invocate de debitor n ceea ce priveste
posibilittile eIective de plat.
5) Ordonanta se va nmna prtii prezente sau se va comunica
Iiecrei prti de ndat, potrivit legii.

Art. 976. Dac de la data introducerii cererii creditorului au
trecut mai mult de 90 zile Ir a se pronunta ordonanta de plat, instanta
va dispune, chiar din oIiciu, nchiderea dosarului prin ncheiere
deIinitiv, dispozitiile art. 974 alin. 3) rmnnd aplicabile.

Art. 977. 1) mpotriva ordonantei de plat prevzute la art. 975
alin. 1) si 2) debitorul poate Iormula cerere n anulare n termen de 10
zile de la data nmnrii sau comunicrii acesteia.
2) Cererea n anulare poate Ii introdus de creditor mpotriva
ncheierilor prevzute la art. 974 alin. 1) si 2), precum si mpotriva
ordonantei de plat prevzut la art. 975 alin. 2), n termenul prevzut la
alin. 1).

280




Aplicarea
amenzii
civile

































Interzicerea
daunelor
cominatorii

3) Prin cererea n anulare se poate invoca numai nerespectarea
cerintelor prevzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonantei de
plat, precum si, dac este cazul, cauze de stingere a obligatiei ulterioare
emiterii ordonantei de plat. Dispozitiile art. 974 se aplic n mod
corespunztor.
4) Cererea n anulare se solutioneaz de ctre instanta care a
pronuntat ordonanta de plat, n complet Iormat din 2 judectori.
5) Cererea n anulare nu suspend executarea. Suspendarea va
putea Ii, ns, ncuviintat, la cererea debitorului, numai cu dare de
cautiune, al crei cuantum va Ii Iixat de instant.
6) Dac instanta nvestit admite, n tot sau n parte, cererea n
anulare, aceasta va anula ordonanta, n tot sau, dup caz, n parte,
pronuntnd o hotrre deIinitiv. Prevederile art. 974 alin. 3) si art. 975
alin. 2) se aplic n mod corespunztor.
7) n cazurile prevzute la alin. 2), dac instanta nvestit admite
cererea n anulare, va pronunta o hotrre deIinitiv prin care va emite
ordonanta de plat, dispozitiile art. 975 aplicndu-se n mod
corespunztor.
8) Hotrrea prin care a Iost respins cererea n anulare este
deIinitiv.

Art. 978. 1) Ordonanta de plat, devenit deIinitiv ca urmare a
neintroducerii sau respingerii cererii n anulare are putere de lucru
judecat si constituie titlu executoriu Ir a Ii nvestit cu Iormul
executorie.
2) mpotriva executrii silite a ordonantei de plat, partea
interesat poate Iace contestatie la executare, potrivit dreptului comun. n
cadrul contestatiei nu se pot invoca dect neregularitti privind procedura
de executare, precum si cauze de stingere a obligatiei ivite ulterior
rmnerii deIinitive a ordonantei de plat.



TITLUL X

Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fr drept

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 979. 1) Dispozitiile prezentului titlu se aplic n litigiile
privind evacuarea din imobilele Iolosite sau, dup caz, ocupate, Ir
drept de ctre Iostii locatari sau alte persoane.
2) n sensul prezentului titlu, termenii de mai jos au urmtorul

281
Concursul
for(ei
publice




Efectuarea
nscrierilor
n cartea
funciar


















Domeniu de
aplicare













nteles:
a) locatiune orice locatiune scris sau verbal, incluznd si
sublocatiunea;
b) locatar locatarul principal, chirias sau arendas, sublocatarul sau
un cesionar al locatarului, indiIerent dac persoana care solicit
evacuarea este locatorul sau sublocatorul ori dobnditorul
imobilului;
c) locator locatorul principal, sublocatorul, cesionarul si
dobnditorul imobilului;
d) imobil constructia, terenul cu sau Ir constructii, mpreun cu
accesoriile acestora;
e) ocupantul oricare persoan, alta dect proprietarul sau
locatarul, care ocup n Iapt imobilul cu sau Ir permisiunea ori
ngduinta proprietarului;
I) proprietar titularul dreptului de proprietate asupra imobilului,
inclusiv locatarul.

Art. 980. 1) Reclamantul are alegerea ntre procedura
reglementat de prezentul titlu si procedura de drept comun.
2) De asemenea, dispozitiile prezentului titlu nu aduc nici o
atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei sau
arenzii, la plata de despgubiri, precum si orice alte drepturi nscute n
temeiul contractului sau al legii, dup caz.
3) n cazul artat la alin. 2), pentru realizarea drepturilor si
ndeplinirea obligatiilor izvornd din contract, precum si a celor
prevzute de dispozitiile legale aplicabile n materie, partea interesat,
sub rezerva aplicrii dispozitiilor art. 987 alin. 4), va putea proceda,
dup caz, potrivit dispozitiilor reIeritoare la ordonanta de plat sau a
celor privind solutionarea cererilor cu valoare redus ori la sesizarea
instantei competente, n conditiile dreptului comun.

Art. 981. Cererile Iormulate n temeiul prezentului titlu sunt de
competenta judectoriei n circumscriptia creia se aIl situat imobilul
ocupat Ir drept ori, dup caz, nchiriat sau arendat, chiar dac locatarul
a prsit imobilul sau contractul a ncetat.

Art. 982. 1) Locatarul si ocupantul imobilului sunt socotiti ca
avnd domiciliul lor obligatoriu la imobilul pe care-l ocup Ir nici un
drept.
2) Dac imobilul este nchis, toate notiIicrile, citatiile si celelalte
acte de procedur emise potrivit dispozitiilor prezentului titlu vor Ii
aIisate la usa imobilului.

Art. 983. 1) Atunci cnd dreptul locatarului de a Iolosi un imobil

282



Reguli
speciale de
executare













Opunerea la
executare










Refuzul
minorului











s-a stins ca urmare a ncetrii locatiunii prin expirarea termenului, prin
actiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum si din orice
alt cauz, si locatorul doreste s intre n posesia imobilului, acesta va
notiIica locatarul, n scris, prin intermediul executorului judectoresc,
punndu-i n vedere s elibereze si s-i predea liber imobilul, n termen
de cel mult 30 de zile de la data comunicrii notiIicrii.
2) Dac locatiunea este pe durat nedeterminat, denuntarea
cerut de lege pentru ncetarea contractului va Ii considerat si notiIicare
de evacuare a imobilului, n conditiile prezentului articol.
3) Cnd locatiunea este pe durat determinat, notiIicarea de
evacuare a imobilului trebuie Icut cu cel putin 30 de zile nainte de
expirarea termenului, dac prin lege nu se prevede altIel.
4) Locatarul poate renunta la notiIicarea prevzut n prezentul
articol prin act scris cuprinznd recunoasterea dreptului locatorului de a
recurge imediat la procedura prevzut de cap. II din prezentul titlu, dac
locatiunea nceteaz din orice motive, iar dreptul locatarului este socotit
stins.

Art. 984. Atunci cnd proprietarul unui imobil doreste s

evacueze pe ocupantul acestuia, dup ce dreptul de a ocupa imobilul a
ncetat, proprietarul va notiIica n scris ocupantul punndu-i n vedere s
elibereze imobilul pe care-l ocup Ir nici un drept, n termen de 5 zile
de la comunicarea acesteia.


Capitolul II
Procedura de evacuare


Art. 985. 1) Dac locatarul sau ocupantul care a Iost notiIicat
n conditiile prezentului titlu, a prsit imobilul, locatorul sau
proprietarul pot intra n posesia acestuia, de drept, Ir nici o procedur
judiciar de evacuare. n caz contrar, sunt incidente dispozitiile
prezentului capitol.
2) Se prezum c imobilul este prsit n caz de ncetare a
activittii comerciale ori de ncetare a Iolosirii imobilului de ctre
locatar sau ocupant ori de ctre persoanele aIlate sub controlul lor,
precum si n cazul returnrii cheilor imobilului, ridicrii echipamentelor,
mrIurilor sau altor bunuri mobile din imobil.

Art. 986. - Dac locatarul sau ocupantul notiIicat n conditiile
prezentului titlu, reIuz s evacueze imobilul ori dac locatarul a renuntat
la dreptul su de a Ii notiIicat si a pierdut, din orice motive, dreptul de a
Iolosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instantei s dispun,

283















Procesul-
verbal de
constatare


























prin hotrre executorie, evacuarea imediat a locatarului sau
ocupantului din imobil, pentru lips de titlu.

Art. 987. 1) Cererea de evacuare se judec cu citarea prtilor,
aIar de cazul n care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei sau a
arenzii se solicit n baza unui contract care constituie, pentru plata
acestora, titlu executoriu, potrivit legii.
2) Cererea se judec de urgent, n camera de consiliu, cu
dezbateri sumare, dac s-a dat cu citarea prtilor.
3) ntmpinarea nu este obligatorie.
4) Dac s-a solicitat si plata chiriei ori a arenzii exigibile,
instanta, cu citarea prtilor, va putea dispune odat cu evacuarea si
obligarea prtului la plata acestora, inclusiv a sumelor devenite exigibile
n cursul judectii.
5) Hotrrea de evacuare este executorie si poate Ii atacat
numai cu apel n termen de 5 zile de la pronuntare, dac s-a dat cu citarea
prtilor, sau de la comunicare, cnd s-a dat Ir citarea lor.

Art. 988. 1) Prtul chemat n judecat, potrivit procedurii
prevzute n prezentul titlu, nu poate Iormula cerere reconventional, de
chemare n judecat a altei persoane sau n garantie, pretentiile sale
urmnd a Ii valoriIicate numai pe cale separat.
2) Prtul poate invoca aprri de Iond privind temeinicia
motivelor de Iapt si de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului
reclamantului.

Art. 989. mpotriva executrii hotrrii de evacuare, cei
interesati pot introduce contestatie la executare, n conditiile legii. Dac
hotrrea de evacuare s-a dat Ir citarea prtilor se vor putea invoca si
aprri de Iond.

Art. 990. 1) Executarea hotrrii de evacuare nu va putea Ii
suspendat. Cu toate acestea, n cazul evacurii pentru neplata chiriei sau
a arenzii se va putea dispune suspendarea executrii hotrrii n cadrul
contestatiei la executare sau a apelului exercitat de ctre prt numai
dac acesta consemneaz n numerar, la dispozitia creditorului, chiria
sau arenda la care a Iost obligat, suma stabilit pentru asigurarea ratelor
de chirie sau arend datorate pn la data cererii de suspendare, precum
si cea aIerent ratelor de chirie sau arend ce ar deveni exigibile n cursul
judectii procesului.
2) Suspendarea nceteaz de drept, dac, la expirarea termenului
pentru care chiria sau arenda a Iost astIel acoperit, prtul nu cere si nu
depune suma ce se va Iixa de instanta de executare pentru acoperirea
unor noi rate, n conditiile artate la alin. 1).

284


















Instan(a
competent

Cererea de
divor(

Capitolul III
Dispozi(ii speciale


Art. 991. 1) Dac locatarul, nerespectnd obligatiile ce-i revin
privind Iolosirea normal, cu prudent si diligent, a imobilului nchiriat
ori arendat, l ntrebuinteaz n alt scop dect cel prevzut n contract, i
modiIic structura stabilit prin constructie, i produce stricciuni ori
svrseste orice alte abuzuri de Iolosint, el va putea Ii obligat, prin
ordonant presedintial, dat cu citarea prtilor, la ncetarea acestor
abuzuri si la restabilirea situatiei anterioare.
2) Dispozitiile alin. 1) se aplic n mod corespunztor si pentru
solutionarea cererii privind ncetarea oricror abuzuri svrsite de
proprietarul care prejudiciaz Iolosinta normal a prtilor sau instalatiilor
aIlate n proprietate comun din imobilele cu mai multe etaje sau
apartamente ori care tulbur buna convietuire n acel imobil.

Art. 992. Prin ordonant presedintial, dat cu citarea prtilor,
locatarul sau, cnd este cazul, sublocatarul poate Ii obligat la eIectuarea
reparatiilor necesare ce-i revin potrivit legii, precum si la restrngerea
Iolosintei spatiului nchiriat ori chiar la evacuarea din acest spatiu dac
aceste msuri se justiIic pentru eIectuarea reparatiilor ori lucrrilor
prevzute de lege n sarcina locatorului.

Art. 993. Dispozitiile art. 991 se aplic n mod corespunztor si
pentru solutionarea cererii Iormulate de o asociatie de proprietari
mpotriva proprietarilor, membri ai acesteia, n cazul n care neeIectuarea
reparatiilor ce sunt n sarcina Iiecrui proprietar ori a reparatiilor sau a
oricror lucrri la prtile sau la instalatiile aIlate n coproprietatea
acestora ori la spatiile aIlate n proprietate exclusiv aIecteaz Iolosinta
normal a prtilor comune sau a altor spatii locative din imobil, precum
si siguranta locuirii n acel imobil.








285
Cererea
reconven(io-
nal

Cererile
accesorii yi
incidentale

Msuri
vremelnice

TITLUL XI

Procedura privitoare la nscrierea drepturilor dobndite n temeiul
uzucapiunii


Art. 994. - Dispozitiile prezentului titlu sunt aplicabile oricror
cereri de nscriere n cartea Iunciar a drepturilor reale imobiliare
dobndite n temeiul uzucapiunii.

Art. 995. - 1) Cererea de uzucapiunese depune la judectoria n
circumscriptia creia este situat imobilul.
2) Reclamantul va arta n cererea de nscriere data de la care
posed imobilul sub nume de proprietar, temeiul uzucapiunii, Iaptul dac
imobilul posedat este sau nu nscris n cartea Iunciar, precum si numele
ori denumirea vechiului proprietar sau ale succesorului acestuia, dac l
cunoaste.
3) La cerere se vor anexa:
a) un certiIicat eliberat de serviciul public comunitar local de
evident a persoanelor, care atest c titularul dreptului nscris n cartea
Iunciar este decedat, precum si data decesului sau, dup caz, un
certiIicat emis de autoritatea competent, care atest Iaptul c persoana
juridic titular a dreptului nscris n cartea Iunciar si-a ncetat existenta;
b) un certiIicat eliberat de camera notarilor publici, din care s
rezulte Iaptul dac mostenirea titularului nscris n cartea Iunciar a Iost
sau nu dezbtut, iar n caz aIirmativ, care sunt persoanele care au cules
mostenirea respectiv;
c) un certiIicat eliberat de primria n a crei raz teritorial este
situat imobilul, din care s rezulte c acesta nu Iace parte din domeniul
public al statului sau al unittii administrativ-teritoriale;
d) certiIicatul de rol Iiscal, atunci cnd este cazul;
e) nscrisul constatator al actului juridic pe care solicitantul si-a
ntemeiat posesia, atunci cnd este cazul;
I) documentatia tehnic cadastral a imobilului, realizat, pe
cheltuiala celui interesat, de o persoan Iizic sau juridic autorizat,
potrivit legii;
g) extrasul de carte Iunciar, cu artarea titularului nscris n cartea
Iunciar ori a nscrierii declaratiei de renuntare la proprietate, precum si a
Iaptului dac imobilul este sau nu grevat de sarcini, eliberat de biroul
teritorial de cadastru si publicitate imobiliar; n cazul n care imobilul
nu este nscris n cartea Iunciar n Iolosul altei persoane si nici grevat de
sarcini, un certiIicat emis de acelasi birou, care atest acest Iapt;
h) lista cuprinznd numele, prenumele si domiciliul a cel putin doi
martori.

286

Prezen(a
personal a
pr(ilor

Absen(a
reclamantul
ui

Citarea
prtului

Renun(area
la judecat

mpcarea
so(ilor

Decesul
unuia dintre

Art. 996. - 1) Dup depunerea cererii, instanta dispune, prin
ncheiere, citarea titularului dreptului nscris n cartea Iunciar sau a
succesorilor acestuia, dac sunt cunoscuti, precum si emiterea unei
somatii si aIisarea acesteia la imobilul n litigiu, la sediul instantei, al
biroului teritorial de cadastru si publicitate imobiliar si la sediul
primriei n raza creia se aIl imobilul, precum si publicarea ei n dou
ziare de larg rspndire, din care cel putin unul de circulatie national.
2) AIisele si publicatia vor cuprinde:
a) denumirea instantei care a emis-o, numrul si data ncheierii
prin care s-a dispus emiterea;
b) numele, prenumele sau denumirea posesorului si domiciliul sau,
dup caz, sediul acestuia;
c) precizarea c acesta invoc dobndirea propriettii sau a unui alt
drept real prin uzucapiune;
d) indicarea precis a imobilului, cu adresa postal si, dac este
cazul, cu numr cadastral sau topograIic si a numrului de carte Iunciar,
iar n lipsa acestora, cu precizarea vecinttilor;
e) somatia ctre toti cei interesati s Iac opozitii, cu precizarea c,
n caz contrar, n termen de 6 luni de la emiterea celei din urm publicatii
se va trece la judecarea cererii.
3) Cheltuielile necesare eIecturii Iormalittilor de aIisare si
publicare sunt n sarcina reclamantului.
4) ndeplinirea acestor Iormalitti va Ii constatat ntr-un proces-
verbal, ntocmit de greIier, ce se va depune la dosarul cauzei.
5) Dac nu s-au Icut opozitii, n termenul prevzut la alin. 2),
sau dac cel nscris n cartea Iunciar este decedat, Ir mostenitori, ori
si-a ncetat existenta juridic sau a renuntat la proprietate, instanta se va
pronunta, n camera de consiliu, dup ascultarea reclamantului si a
martorilor si veriIicarea ndeplinirii conditiilor cerute de lege pentru
dobndirea dreptului reclamat n temeiul uzucapiunii, prin ncheiere, dat
Ir citarea prtilor.
6) Dac s-au Iormulat opozitii la cererea de uzucapiune, acestea
vor Ii comunicate reclamantului, pentru a Iormula ntmpinare potrivit
dispozitiilor de drept comun. Dup primirea ntmpinrii se va Iixa
termen pentru solutionarea cererii de nscriere, cu citarea reclamantului si
a oponentilor, crora li se va comunica si cte o copie de pe cererea de
nscriere si ntmpinarea depus de reclamant.
7) n ambele cazuri, instanta va cerceta dac sunt ndeplinite
cerintele prevzute de Codul civil pentru dobndirea dreptului reclamat
n temeiul uzucapiunii.
8) ncheierea sau, dup caz, hotrrea este supus numai apelului.

Art. 997. - 1) Reclamantul va putea cere nscrierea provizorie a

287
so(i

Nemotivare
a hotrrii

Ci
de atac.
Publicitatea
hotrrii

Depunerea
cererii

dreptului ce a uzucapat, n temeiul ncheierii date potrivit art. 996 alin.

5) sau, dup caz, al hotrrii judectoresti, de prim instant, prin care s-
a admis cererea de nscriere, nainte de rmnerea deIinitiv a acestora.
JustiIicarea nscrierii provizorii se va Iace pe baza ncheierii sau, dup
caz, a hotrrii judectoresti, rmas deIinitiv.
2) n toate cazurile, registratorul de carte Iunciar nu va putea, n
temeiul uzucapiunii, dispune nscrierea dreptului, dac acesta a Iost
intabulat sau nscris provizoriu n Iolosul unei alte persoane, chiar dup
mplinirea termenului de uzucapiune; n cazul n care s-a Icut numai o
notare, se va putea dispune nscrierea dreptului, Ir ca nscrierea s Iie
opozabil celui care a cerut notarea.
3) Reclamantul este considerat proprietar de la data nscrierii, n
conditiile legii, n cartea Iunciar a dreptului de proprietate dobndit n
temeiul uzucapiunii.


Titlul XII
Procedura refacerii nscrisurilor yi hotrrilor disprute


Art. 998. - 1) Dosarele sau nscrisurile privitoare la o pricin n
curs de judecat, disprute n orice mod, se pot reIace de nssi instanta
nvestit cu judecarea cauzei.
2) n scopul prevzut la alin. 1), instanta va Iixa termen, chiar
din oIiciu, citnd prtile si, dup caz, martorii si expertii; va cere copii de
pe nscrisurile ce i-au Iost trimise de autoritti si de care prtile s-au
Iolosit sau de pe nscrisurile depuse de prti, dispunnd totodat s se
scoat din registrele instantei toate datele privitoare la nscrisurile ce se
reIac.
3) Pot servi la reIacerea dosarului copiile legalizate de pe
nscrisurile disprute ce se aIl n posesia prtilor ori a altor persoane sau
a autorittilor.
4) ncheierea nu va putea Ii atacat dect odat cu Iondul.
5) nscrisurile reIcute tin locul originalelor, pn la gsirea
acestora.

Art. 999. - 1) Dac dosarul sau nscrisurile disprute priveau o
pricin n care se pronuntase o hotrre, aceast hotrre se va reIace de
ctre instanta care a pronuntat-o, dup cel de-al doilea exemplar al
hotrrii pstrat la map, iar dac si acel exemplar ar Ii disprut, vor
putea servi la reIacere copiile legalizate de pe hotrre, ce s-au
ncredintat prtilor sau altor persoane.
2) n acest scop, instanta va putea s dispun, din oIiciu, s se
Iac publicatii ntr-un ziar de larg rspndire, cu invitatia ca orice

288

Solu(ionare
a cererii

Cererea
acceptat de
prt

Condi(ii

posesor al unei copii de pe hotrre s o depun la greIa instantei care a

ordonat publicatia.
3) Dac hotrrea nu se poate reIace pe calea artat la alin. 1)
si alin. 2), se va trece la reIacerea ei de ctre instanta care a pronuntat-o,
potrivit dispozitiilor art. 998.
4) n situatia n care dosarul, inclusiv hotrrea, nu se pot reIace
nici potrivit alin. 3), iar cauza se aIl n apel, instanta de apel va judeca
din nou pricina n Iond. Pentru judecata din nou a cauzei, prtile sunt
obligate s Iac dovada c ntre ele a existat litigiul ce Iace obiectul
rejudecrii si c acesta a Iost solutionat prin hotrre judectoreasc.
Dovada se va Iace cu orice nscrisuri sau extrase din registrele ori din
alte evidente ale instantei judectoresti sau ale altor autoritti.
5) Cnd procesul se aIl n recurs, iar dosarul, inclusiv
hotrrile date n prim instant sau apel nu pot Ii reIcute nici potrivit
alin. 3), instanta de recurs va trimite cauza instantei de apel pentru a
proceda potrivit alin. 4).
6) Dac n cursul judecrii a Iost gsit hotrrea disprut,
cererea de reIacere va Ii respins.
7) Dac ulterior judecrii cererii de reIacere hotrrea disprut
a Iost gsit, hotrrea reIcut potrivit prevederilor alin. 3), 4) si 5) va
Ii anulat de ctre instanta care a pronuntat-o.

Art. 1000. - Dispozitiile art. 998 si art. 999 se aplic in mod

corespunztor si in cazul n care se solicit reIacerea unei hotrri
deIinitive.







Titlul XIII
Cau(iunea judiciar


Art. 1001. - 1) Cnd legea prevede darea unei cautiuni, suma
datorat de parte cu acest titlu se stabileste de ctre instant n conditiile
legii si se depune la Trezoreria statului, la CEC Bank S.A. sau la orice
alt institutie bancar care eIectueaz astIel de operatiuni, pe numele
prtii respective, la dispozitia instantei sau, dup caz, a executorului
judectoresc.
2) Dac legea nu prevede altIel, cautiunea nu va reprezenta mai
mult de 20 din valoarea obiectului cererii, iar n cazul cererilor al cror

289

Culpa n
destrmarea
cstoriei

Divor(ul
pentru
separarea n
fapt
ndelungat

Instan(a
competent

Con(inutul
cererii
obiect nu este evaluabil n bani nu va putea depsi suma de 10.000 lei.

Art. 1002. - 1) Cautiunea se depune, de regul, n numerar.
2) La cererea debitorului cautiunii si dac partea n Iavoarea
creia se depune declar n mod expres c este de acord, cautiunea va
putea consta si n instrumente Iinanciare care pot servi ca instrumente de
plat. Cu toate acestea, acordul prtii nu este necesar n cazul titlurilor
emise de stat sau de unittile administrativ-teritoriale.
3) Valoarea instrumentelor Iinanciare prevzute la alin. 2) este
aceea artat n cuprinsul lor.

Art. 1003. - 1) Sub rezerva acceptrii exprese de ctre
beneIiciar, se poate oIeri cautiune si un drept de ipotec imobiliar sau
mobiliar ori o creant ipotecar, dac valoarea acesteia este cel putin
egal cu valoarea cautiunii stabilite de instant, n conditiile legii.
2) Cnd s-a acceptat cu titlu de cautiune un drept de ipotec,
instanta va dispune, din oIiciu, intabularea acestuia sau, dup caz,
nregistrarea la arhiva electronic de garantii reale mobiliare.
3) Cautiunea care const ntr-o creant ipotecar are eIectul unei
cautiuni din momentul nscrierii sau notrii rangului n cartea Iunciar
sau, dup caz, n arhiva electronica de garantii reale mobiliare. nscrierea
sau, dup caz, notarea se va dispune de instant din oIiciu.
4) Cnd cautiunea nu mai este necesar, instanta va ordona, din
oIiciu, radierea nscrierilor Icute.
Art. 1004. - 1) La cererea debitorului cautiunii, instanta poate
ncuviinta, cu acordul expres al beneIiciarului cautiunii, ca n locul
bunurilor artate n art. 1001-1003, s Iie adus un garant.
2) n cazul prevzut la alin. 1), instanta va stabili, cu citarea
prtilor, un termen la care garantul s Iie nItisat.
3) Dac garantul este ncuviintat de instant, el va da n Iata
acesteia ori prin nscris autentic, depus la dosarul cauzei, o declaratie c
este de acord s garanteze pn la nivelul sumei stabilite de instant.

Art. 1005. - Cnd cautiunea a Iost depus n numerar sau n
instrumente Iinanciare ea nu poate Ii urmrit de creditorii depuntorului
dect n msura n care urmeaz a-i Ii restituit acestuia. De asemenea,
cautiunea nu va putea Ii urmrit nici de creditorii depozitarului.

Art. 1006. - 1) Dac prin lege nu se prevede altIel, instanta va
cita prtile n termen scurt, n camera de consiliu, si va stabili de urgent
cautiunea.
2) Instanta se pronunt printr-o ncheiere care poate Ii atacat
odat cu hotrrea prin care s-a dispus asupra cautiunii.
3) Cnd exist urgent, instanta va putea stabili cautiunea si Ir

290



Msuri
prealabile

Internarea
provizorie

1udecata

Comunicare
a hotrrii

citarea prtilor. n acest caz, cautiunea se va depune numai n numerar,

ntr-un termen stabilit de instant. Debitorului cautiunii i va Ii
comunicat ncheierea prin care cautiunea a Iost stabilit, de la data
acestei comunicri ncepnd a curge termenul pentru plata cautiunii.
4) Nedepunerea cautiunii n termenul prevzut la alin. 3) atrage
desIiintarea de drept a msurilor n legtur cu care s-a dispus stabilirea
cautiunii.

Art. 1007.-Cel care a depus cautiunea n numerar va putea cere
ulterior ca, n conditiile stabilite de prezentul titlu, suma n numerar s Iie
nlocuit cu alte bunuri ori prin aducerea unui garant. n acest caz,
dispozitiile art. 1006 alin. 1) si 2) rmn aplicabile.

Art. 1008. - 1) Cautiunea depus se va restitui, la cerere, dup
solutionarea prin hotrre deIinitiv a procesului n legtur cu care s-a
stabilit cautiunea, respectiv dup ncetarea eIectelor msurii pentru care
aceasta s-a depus.
2) Cautiunea se restituie celui care a depus-o n msura n care
asupra acesteia cel ndrepttit nu a Iormulat cerere pentru plata
despgubirii cuvenite pn la mplinirea unui termen de 30 de zile de la
data rmnerii deIinitive a hotrrii sau, dup caz, de la data ncetrii
eIectelor msurii, prevzute la alin. 1). Cu toate acestea, cautiunea se
restituie de ndat dac partea interesat declar n mod expres c nu
urmreste obligarea celui care a depus-o la despgubiri pentru
prejudiciile cauzate prin ncuviintarea msurii pentru care aceasta s-a
depus.
3) Instanta se pronunt asupra cererii de restituire a cautiunii cu
citarea prtilor, printr-o ncheiere supus numai recursului, la instanta
ierarhic superioar. n cazul n care ncheierea a Iost pronuntat de una
din sectiile naltei Curti de Casatie si Justitie, recursul este de competenta
Completului de 9 judectori. n toate cazurile, recursul este suspensiv de
executare.
4) Dac cererea pentru care s-a depus cautiunea a Iost respins,
instanta va dispune din oIiciu si restituirea cautiunii.


Titlul XIV
Procedura cu privire la cererile cu valoare redus


Art. 1009. - 1) Prezentul titlu se aplic atunci cnd valoarea
cererii, Ir a se lua n considerare dobnzile, cheltuielile de judecat si
alte venituri accesorii, nu depseste suma de 10.000 lei la data sesizrii
instantei.

291

Ridicarea
interdic(iei

Instan(a
competent

Msuri
prealabile

2) Prezentul titlu nu se aplic n materie Iiscal, vamal sau

administrativ si nici n ceea ce priveste rspunderea statului pentru acte
sau omisiuni n cadrul exercitrii autorittii publice.
3) De asemenea, prezenta procedur nu se aplic cererilor
reIeritoare la:
a) starea civil sau capacitatea persoanelor Iizice;
b) drepturile patrimoniale nscute din raporturile de Iamilie;
c) mostenire;
d) insolvent, procedurile privind lichidarea societtilor insolvabile si
a altor persoane juridice si alte proceduri asemntoare;
e) asigurri sociale;
I) dreptul muncii;
g) nchirierea unor bunuri imobile, cu exceptia actiunilor privind
creantele avnd ca obiect plata unei sume de bani;
h) arbitraj;
i) atingeri aduse dreptului la viat privat sau drepturilor care privesc
personalitatea.

Art. 1010. - 1) Reclamantul are alegerea ntre procedura
reglementat de prezentul titlu si procedura de drept comun.
2) Dac a sesizat instanta cu o cerere redactat potrivit art. 183,
aceasta va Ii solutionat potrivit procedurii de drept comun, cu exceptia
cazului n care reclamantul, cel mai trziu la primul termen de judecat,
solicit n mod expres aplicarea procedurii speciale.
3) Atunci cnd cererea nu poate Ii solutionat potrivit dispozitiilor
prevzute de prezentul titlu, instanta judectoreasc l inIormeaz pe
reclamant n acest sens, iar dac reclamantul nu si retrage cererea,
aceasta va Ii judecat potrivit dreptului comun.

Art. 1011. - 1) Competenta de a solutiona cererea n prim
instant apartine judectoriei.
2) Competenta teritorial se stabileste potrivit dreptului comun.

Art. 1012. - 1) Reclamantul declanseaz procedura cu privire la
cererile cu valoare redus prin completarea Iormularului de cerere si
depunerea sau trimiterea acestuia la instanta competent, prin post sau
prin orice alte mijloace ce asigur transmiterea Iormularului si
conIirmarea primirii acestuia.
2) Formularul de cerere se stabileste prin ordin al ministrului
justitieisi trebuie s contin rubrici care s permit identiIicarea prtilor,
valoarea pretentiei, indicarea probelor si alte elemente necesare
solutionrii cauzei.
3) Odat cu Iormularul de cerere se depun ori se trimit si copii de
pe nscrisurile de care reclamantul ntelege s se Ioloseasc.

292

1udecata

Comunicare
a hotrrii















Situa(ii
speciale



4) n cazul n care inIormatiile Iurnizate de reclamant nu sunt
suIicient de clare sau sunt inadecvate ori Iormularul de cerere nu a Iost
completat corect, instanta, cu exceptia situatiilor n care cererea este
vdit neIondat sau inadmisibil, i va acorda reclamantului posibilitatea
s completeze sau s rectiIice Iormularul ori s Iurnizeze inIormatii sau
nscrisuri suplimentare. Instanta va Iolosi n acest scop un Iormular tip,
care se va stabili prin ordin al ministrului justitiei.
5) Cererea se va respinge dac este vdit neIondat sau
inadmisibil.
6) n cazul n care reclamantul nu completeaz sau nu rectiIic
Iormularul de cerere n termenul stabilit de instant, cererea se va anula.

Art. 1013. - 1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redus
este scris si se desIsoar n ntregul ei n camera de consiliu.
2) Instanta poate dispune nItisarea prtilor, dac apreciaz acest
Iapt ca Iiind necesar sau la solicitarea uneia dintre prti. Instanta poate s
reIuze o astIel de solicitare n cazul n care consider c, tinnd cont de
mprejurrile cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale. Acest reIuz se
motiveaz n scris si nu poate Ii atacat separat.
3) Dup primirea Iormularului de cerere completat corect,
instanta va trimite de ndat prtului Iormularul de rspuns, mpreun cu
o copie a Iormularului de cerere, precum si cu copii de pe nscrisurile
depuse de reclamant.
4) n termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevzute la
alin. 3), prtul va depune sau trimite Iormularul de rspuns completat
corespunztor, precum si copii de pe nscrisurile de care ntelege s se
Ioloseasc. Prtul poate s rspund prin orice alt mijloc adecvat, Ir
utilizarea Iormularului de rspuns.
5) Instanta va comunica de ndat reclamantului copii de pe
rspunsul prtului, cererea reconventional dac este cazul, precum si
de pe nscrisurile depuse de prt.
6) Dac prtul a Iormulat cerere reconventional, reclamantul, n
termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, va depune sau trimite
Iormularul de rspuns completat corespunztor sau va rspunde prin
orice alt mijloc.
7) Cererea reconventional care nu poate Ii solutionat n cadrul
prezentei proceduri ntruct nu sunt ndeplinite cerintele prevzute de art.
1009 va Ii disjuns si judecat potrivit dreptului comun.
8) Instanta poate solicita prtilor s Iurnizeze mai multe inIormatii
n termenul pe care l va stabili n acest scop, care nu poate depsi 30 de
zile de la primirea rspunsului prtului sau, dup caz, al reclamantului.
9) Instanta poate ncuviinta si alte probe n aIara nscrisurilor
depuse de prti. Nu vor Ii ns ncuviintate acele probe a cror
administrare necesit cheltuieli disproportionate Iat de valoarea cererii

293




Nulitatea
hotrrii

Rectificarea
datei mor(ii

Notarea
cererii n
cartea
funciar











No(iune





Condi(ii de
de chemare n judecat sau a cererii reconventionale.
10) n cazul n care instanta a Iixat un termen pentru nItisarea
prtilor, acestea trebuie citate.
11) Ori de cte ori instanta stabileste un termen n vederea
ndeplinirii unui act de procedur, va nstiinta partea interesat de
consecintele nerespectrii acestuia.
Art. 1014. - 1) Instanta va pronunta si redacta hotrrea n termen
de 30 de zile de la primirea tuturor inIormatiilor necesare sau, dup caz,
de la dezbaterea oral.
2) n cazul n care nu se primeste niciun rspuns de la partea
interesat n termenul stabilit la art. 1013 alin. 3), 6) sau 8), instanta se
va pronunta cu privire la cererea principal sau la cererea
reconventional n raport de actele aIlate la dosar.
3) Hotrrea primei instante este executorie din momentul
pronuntrii si se comunic prtilor.

Art. 1015. - 1) Partea care cade n pretentii va Ii obligat, la
cererea celeilalte prti, la plata cheltuielilor de judecat.
2) Cu toate acestea, instanta nu va acorda prtii care a cstigat
procesul cheltuielile care nu au Iost necesare sau care au avut o valoare
disproportionat n raport cu valoarea cererii.

Art. 1016. - 1) Hotrrea judectoriei este supus numai apelului
la tribunal n termen de 30 de zile de la comunicare.
2) Pentru motive temeinice, instanta de apel poate s suspende
executarea silit, ns numai dac se consemneaz o cautiune de 10 din
valoarea contestat.
3) Hotrrea instantei de apel se comunic prtilor si este
deIinitiv.
















294
nfiin(are

















Procedura
de
solu(ionare











Executarea
msurii




















CARTEA a VII - a
Procesul civil interna(ional



Art. 1017. - Dispozitiile prezentei crti se aplic proceselor de
drept privat cu elemente de extraneitate n msura n care prin tratatele
internationale la care Romnia este parte, prin dreptul Uniunii Europene
sau prin legi speciale nu se prevede altIel.


Titlul I
Competen(a interna(ional a instan(elor romne

Capitolul I
Dispozi(ii generale


Art. 1018. 1) Sub rezerva situatiilor n care legea dispune altIel,
instantele romne sunt competente dac prtul are domiciliul, iar n
lips resedinta obisnuit, respectiv sediul principal, iar n lips un sediu
secundar sau Iondul de comert pe teritoriul Romniei la data introducerii
cererii.
2) Cnd exist mai multi prti, instantele romne sunt
competente dac unul din acestia se aIl n situatia prevzut la alin. 1),
aIar de cazul cnd cererea a Iost Icut numai cu scopul de a sustrage pe
un prt de la jurisdictia domiciliului ori resedintei obisnuite sau, dup
caz, a sediului principal ori secundar situat n strintate.
3) Instantele romne sunt de asemenea competente pentru a judeca
orice cerere privind activitatea la sediul secundar al unei persoane
juridice neavnd sediul principal n Romnia, cnd acest sediu secundar
este situat n Romnia la data introducerii cererii.

Art. 1019. 1) Cnd, n materii avnd ca obiect drepturi de care

295


Desfiin(area
de drept a
sechestrului
asigurtor

Ridicarea
sechestrului
asigurtor














Valorificare
a
bunurilor
sechestrate

Dispozi(ii
speciale








Obiectul
popririi
asigurtorii


ele dispun liber conIorm legii romne, prtile au convenit valabil
competenta instantelor romne de a judeca litigii actuale sau eventuale
privind asemenea drepturi, instantele romne sunt singurele competente.
2) Cu exceptia cazurilor n care prin lege se dispune altIel,
instanta romn n Iata creia prtul este chemat rmne competent
de a judeca cererea Iormulat, daca el nu ridic exceptia de
necompetent la primul termen la care prtile au Iost legal citate.
3) n situatiile prevzute la alin. 1) si 2), instanta romn
sesizat poate respinge cererea, cnd din ansamblul circumstantelor
rezult c litigiul nu prezint nicio legtur semniIicativ cu Romnia.

Art. 1020. 1) n materie patrimonial, prtile pot conveni
asupra instantei competente s judece un litigiu actual sau eventual
izvornd dintr-un raport cu elemente de extraneitate. Conventia poate Ii
ncheiat prin nscris, telegram, telex, telecopiator sau orice alt mijloc
de comunicare ce permite a-i stabili proba printr-un text. n lips de
stipulatie contrar, competenta Iorului ales este exclusiv.
2) Alegerea instantei este Ir eIect dac ea conduce la lipsirea
n mod abuziv a uneia din prti de protectia pe care i-o asigur o instant
prevzut de legea romn. De asemenea, alegerea este Ir eIect cnd
instanta aleas este strin, iar litigiul este de competenta exclusiv a
instantelor romne, precum si cnd instanta aleas este romn, iar
litigiul este de competenta exclusiv a unei instante strine.
3) Instanta aleas nu se poate declara necompetent dac:
a) una din prti are domiciliul/resedinta obisnuit, respectiv un
sediu secundar n circumscriptia acestei instante;
b) dreptul aplicabil litigiului conIorm dreptului international privat
romn este legea romn.

Art. 1021. - Dac prtile au ncheiat o conventie de arbitraj
viznd un litigiu arbitrabil conIorm legii romne, instanta romn
sesizat si va declina competenta, cu exceptia situatiilor n care:
a) prtul nu a invocat exceptia de arbitraj pn la primul termen la
care a Iost legal citat;
b) instanta constat c respectiva conventie de arbitraj este caduc
sau inoperant;
c) tribunalul arbitral nu poate Ii constituit sau arbitrul unic nu
poate Ii desemnat din motive vdit imputabile prtului.

Art. 1022. - 1) Instanta romn de la locul cu care cauza
prezint o legtur suIicient devine competent s solutioneze cauza,
desi legea nu prevede competenta instantelor romne, dac se dovedeste
c nu este posibil introducerea unei cereri n strintate sau c nu se
poate pretinde n mod rezonabil ca ea s Iie introdus n strintate.

296

Reguli
aplicabile












No(iune




Condi(ii de
nfiin(are

















Instan(a
competent



2) n situatiile prevzute la alin.1), dac cererea este Iormulat
de un cettean romn sau apatrid domiciliat n Romnia ori de o persoan
juridic de nationalitate romn, competenta instantei romne este
obligatorie.

Art. 1023. - Instanta sesizat veriIic din oIiciu competenta sa
international procednd conIorm regulilor interne privind competenta,
iar dac stabileste c nu este competent nici ea, nici o alt instant
romn, respinge cererea ca neIiind de competenta jurisdictiei romne,
sub rezerva aplicrii prevederilor art. 1022.

Art. 1024. 1) Cnd instantele romne sunt competente potrivit
dispozitiilor crtii de Iat, competenta se determin conIorm regulilor din
prezentul cod si, dup caz, a celor prevzute n legi speciale.
2) Dac, n aplicarea prevederilor alin. 1), nu se poate identiIica
instanta competent s judece cauza, cererea va Ii ndreptat, urmnd
regulile de competent material, la Judectoria sectorului 1 al
municipiului Bucuresti, respectiv la Tribunalul Bucuresti.

Art. 1025. Instanta romn sesizat judec pe cale incidental
chestiunile care nu intr n competenta sa, dar a cror solutionare este
necesar pentru a decide asupra cererii principale.

Art. 1026. - Instanta competent s judece cererea originar este,
de asemenea, competent s judece:
a) cererile de interventie, cu exceptia cazurilor cnd asemenea
cereri ar Ii Iost Iormulate numai pentru a-l sustrage pe intervenient de la
jurisdictia normal competent;
b) cererea reconventional.

Art. 1027. n situatii de urgent, instanta romn este, de
asemenea, competent s dispun msuri provizorii, conservatorii si de
executare privind persoane sau bunuri aIlate n Romnia la data
introducerii cererii, chiar dac, potrivit dispozitiilor crtii de Iat, ea nu
ar Ii competent s judece Iondul.

Art. 1028. 1) Cnd o cerere este pendinte n Iata unei instante
strine si este previzibil c hotrrea strin va Ii susceptibil de
recunoastere sau de executare n Romnia, instanta romn sesizat
ulterior cu o cerere ntre aceleasi prti, avnd acelasi obiect si aceeasi
cauz, poate suspenda judecata pn la pronuntarea hotrrii de ctre
jurisdictia strin. Instanta romn va respinge cererea cnd hotrrea
strin pronuntat este susceptibil de a Ii recunoscut conIorm
dispozitiilor prezentei crti.

297

Procedura
de nfiin(are










Administrat
o-rul-
sechestru



















Administrat
o-rul
provizoriu






2) n cazul suspendrii prevzut la alin. 1), dac jurisdictia
strin se declar necompetent sau dac hotrrea strin pronuntat nu
este susceptibil de a Ii recunoscut n Romnia, instanta romn repune
procesul pe rol la cererea prtii interesate.
3) Faptul c o cauz este sau nu pendinte n Iata jurisdictiei
strine se determin conIorm legii statului n care are loc procesul.

Art. 1029. - Cnd instanta romn este sesizat cu judecarea unei
cereri, ea este competent s judece si cererea care este legat de cea
dinti printr-un raport att de strns, nct exist interesul pentru
cercetarea si judecarea acestora n acelasi timp, cu scopul de a evita
solutii care nu ar putea Ii conciliate dac cererile ar Ii judecate separat.

Art. 1030. Cnd o persoan aIlat n strintate trebuie s
respecte un termen procedural n Iata autorittilor judiciare sau
administrative romne, este suIicient ca cererea sa s parvin n ultima zi
a termenului la o reprezentant diplomatic sau consular romn.


Capitolul II
Dispozi(ii speciale de competen(
interna(ional a instan(elor romne


Art. 1031. - Instantele romne sunt exclusiv competente s judece
litigii cu elemente de extraneitate din sIera statutului personal reIeritoare
la:
1. acte de stare civil ntocmite n Romnia privind persoane
domiciliate n Romnia si care sunt cetteni romni sau apatrizi;
2. ncuviintarea adoptiei, dac cel ce urmeaz a Ii adoptat
domiciliaz n Romnia si este cettean romn sau apatrid;
3. tutela si curatela pentru protectia unei persoane cu domiciliul n
Romnia, care este cettean romn sau apatrid;
4. punerea sub interdictie judectoreasc a unei persoane cu
domiciliul n Romnia;
5. desIacerea, nulitatea sau anularea cstoriei, precum si alte
litigii ntre soti, cu exceptia celor reIeritoare la imobile situate n
strintate, dac la data introducerii cererii ambii soti domiciliaz n
Romnia si unul dintre ei este cettean romn sau apatrid;
6. procese ntre persoane cu domiciliul n strintate, reIeritoare la
acte sau Iapte de stare civil nregistrate n Romnia, dac cel putin una
dintre prti este cettean romn.

Art. 1032. - Instantele romne sunt exclusiv competente s judece

298



Reguli
aplicabile



Cuprinsul
cererii





Declara(iile
pr(ilor




Rolul activ
al instan(ei.
n(elegerile
dintre pr(i











Hotrrea
de partaj






litigii cu elemente de extraneitate reIeritoare la:
1. imobile situate pe teritoriul Romniei;
2. bunuri lsate n Romnia de deIunctul cu ultimul domiciliu n
Romnia;
3. contracte ncheiate cu consumatori avnd domiciliul sau
resedinta obisnuit n Romnia, pentru prestatii de consum curent
destinate uzului personal sau Iamilial al consumatorului si Ir legtur
cu activitatea proIesional sau comercial a acestuia, dac:
a) Iurnizorul a primit comanda n Romnia;
b) ncheierea contractului a Iost precedat n Romnia de o oIert
sau o publicitate si consumatorul a ndeplinit actele necesare ncheierii
contractului.

Art. 1033. 1) Instantele judectoresti romne sunt competente s
judece si litigiile n care:
1. reclamantul din cererea privind obligatia de ntretinere are
domiciliul n Romnia;
2. locul unde a luat nastere sau trebuia executat, Iie si numai n
parte, o obligatie contractual se aIl n Romnia;
3. locul unde a intervenit un Iapt juridic din care decurg obligatii
extracontractuale sau se produc eIectele acestuia se aIl n Romnia;
4. statia Ieroviar sau rutier ori portul sau aeroportul de
mbarcare/ncrcare sau debarcare/descrcare a pasagerilor sau mrIii
transportate se aIl n Romnia;
5. bunul asigurat sau locul producerii evenimentului asigurat se
aIl n Romnia;
6. ultimul domiciliu al deIunctului se aIl n Romnia, rezervat
Iiind competenta exclusiv pentru imobilele lsate de acesta n
strintate.
2) Instantele judectoresti romne sunt, de asemenea, competente
s judece:
1. procese reIeritoare la ocrotirea minorului sau persoanei puse sub
interdictie judectoreasc, cettean romn cu domiciliul n strintate;
2. declararea judectoreasc a mortii unui cettean romn, chiar
dac acesta se aIl n strintate la data cnd a intervenit disparitia. Pn
la luarea unor msuri provizorii de ctre instanta romn rmn valabile
msurile provizorii dispuse de instanta strin;
3. procese reIeritoare la ocrotirea n strintate a propriettii
intelectuale a unei persoane domiciliate n Romnia, cettean romn sau
apatrid, rezervat Iiind o conventie de alegere a Iorului;
4. procese ntre strini, dac acestia au convenit expres astIel, iar
raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot dispune, n legtur cu
bunuri sau interese ale persoanelor din Romnia;
5. procese reIeritoare la abordajul navelor sau coliziunea

299





ncheierea
de admitere
n principiu















ncheierea
de admitere
n principiu
suplimentar








Cile de
atac
mpotriva
unor
ncheieri

Criterii ale
partajului

aeronavelor, precum si cele reIeritoare la asistenta sau la salvarea unor
persoane sau unor bunuri n marea liber ori ntr-un spatiu nesupus
suveranittii vreunui stat, dac:
a) nava sau aeronava arboreaz pavilionul romn sau, dup caz,
este nmatriculat n Romnia;
b) locul de destinatie sau primul port ori aeroport unde nava sau
aeronava a ajuns se gseste pe teritoriul Romniei;
c) nava sau aeronava a Iost sechestrat n Romnia;
d) prtul are domiciliul sau resedinta obisnuit n Romnia.
6. procese privind rspunderea civil pentru prejudiciile cauzate de
produse originare din Romnia, indiIerent de cettenia victimei, de locul
survenirii accidentului sau locul producerii prejudiciului.

Art. 1034. - Pentru situatiile prevzute la art. 1031 si art. 1032,

conventia de alegere a Iorului, altul dect instanta romn, este
inoperant.






Titlul II
Legea aplicabil n procesul civil interna(ional

Capitolul I
Capacitatea yi drepturile pr(ilor n proces


Art. 1035. 1) Capacitatea procesual a Iiecreia din prtile n
proces este guvernat de legea sa national.
2) Capacitatea procesual a apatridului este guvernat de legea
romn.

Art. 1036. - 1) Persoanele Iizice si persoanele juridice strine au,
n conditiile legii, n Iata instantelor romne, aceleasi drepturi si obligatii
procesuale ca si cettenii romni, respectiv persoanele juridice romne.
2) Cettenii strini beneIiciaz n Iata instantelor romne, n
procesele civile internationale, de scutiri si reduceri de taxe si alte
cheltuieli de procedur, precum si de asistent judiciar gratuit, n
aceeasi msur si n aceleasi conditii ca si cettenii romni, sub conditia
reciprocittii cu statul de cettenie sau de domiciliu al solicitantului.

Art. 1037. Sub conditia reciprocittii, reclamantul, cettean

300





Atribuirea
provizorie
















Atribuirea
definitiv




Vnzarea
bunului













strin sau persoan juridic de nationalitate strin, nu poate Ii tinut s
depun cautiune sau obligat la vreo alt garantie pentru motivul c este
strin sau nu are domiciliul ori sediul n Romnia.

Art. 1038. n situatiile n care reprezentarea ori asistarea
strinului lipsit de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrns nu a
Iost asigurat conIorm legii sale nationale, iar din aceast cauz judecata
procesului ntrzie, instanta i va putea numi n mod provizoriu un
curator special.

Art. 1039. Prevederile art. 1035-1038 se aplic n mod
corespunztor apatrizilor, Ir a Ii cerut conditia reciprocittii.






Capitolul II
Legea aplicabil n materie procedural


Art. 1040. n procesul civil international instanta aplic legea
procesual romn, sub rezerva unor dispozitii exprese contrare.

Art. 1041. CaliIicarea unei probleme ca Iiind de drept
procesual sau de drept substantial se Iace conIorm legii romne, sub
rezerva institutiilor juridice Ir corespondent n dreptul romn.

Art. 1042. Calitatea procesual a prtilor, obiectul si cauza
actiunii n procesul civil international se stabilesc conIorm legii care
guverneaz Iondul raportului juridic dedus judectii.


Art. 1043. - 1) Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act
juridic si Iorta probant a nscrisului constatator sunt cele prevzute de
legea convenit de prti, cnd legea locului ncheierii actului juridic le
acord aceast libertate. n lipsa acestei libertti sau cnd prtile n-au
uzat de ea, se aplic legea locului ncheierii actului juridic.
2) Probatiunea Iaptelor este supus legii locului unde ele s-au
produs ori au Iost svrsite.
3) Cu toate acestea, legea romn este aplicabil, dac ea admite
si alte mijloace de prob dect cele prevzute de legile stabilite conIorm
prevederilor alin. 1) si 2). Legea romn se aplic si n cazul n care ea

301






Procedura
vnzrii la
licita(ie


















Bunurile
nesupuse
vnzrii

Solu(ionare
a cererii de
partaj








Hotrrea
de partaj
accept proba cu martori si cu prezumtii ale judectorului, chiar cnd
aceste mijloace de prob n-ar Ii admisibile conIorm legii strine declarate
aplicabil.
4) Proba strii civile si puterea doveditoare a actelor de stare
civil sunt guvernate de legea locului unde a Iost ntocmit nscrisul
invocat.
5) Administrarea probelor n procesul civil international este
guvernat de legea romn.

Art. 1044. 1) Formalittile de nregistrare si publicitate,
eIectele lor si autorittile abilitate s instrumenteze sunt cele prevzute
de dreptul trii unde operatiunea a avut loc.
2) n materie imobiliar, se aplic legea locului unde este situat
imobilul.

Art. 1045. 1) Actele publice ntocmite sau legalizate de o
autoritate strin sau de un agent public strin pot Ii produse n Iata
instantelor romne numai dac sunt supralegalizate, pe cale
administrativ ierarhic n statul de origine si apoi de misiunea
diplomatic sau oIiciul consular romn, pentru certiIicarea autenticittii
semnturilor si sigiliului aplicate pe acestea.
2) Supralegalizarea pe cale administrativ este supus
procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmat de
supralegalizarea eIectuat, Iie de ctre misiunea diplomatic romn sau
oIiciul consular romn din acest stat, Iie de ctre misiunea diplomatic
sau oIiciul consular n Romnia ale statului de origine si, n continuare,
n oricare din cele dou situatii, de ctre Ministerul AIacerilor Externe.
3) Scutirea de supralegalizare este permis n temeiul legii, al
unui tratat international la care Romnia este parte sau pe baz de
reciprocitate.
4) Supralegalizarea actelor ntocmite sau legalizate de instantele
romne se Iace, din partea autorittilor romne, de ctre Ministerul
Justitiei si Ministerul AIacerilor Externe, n aceast ordine.


Titlul III
Eficacitatea hotrrilor strine


Art. 1046. n sensul prezentului titlu, termenul de hotrri
strine se reIer la actele de jurisdictie contencioas sau necontencioas
ale instantelor judectoresti, cele notariale sau ale oricror autoritti
competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.


302














Revendicare
a bunurilor
atribuite













Condi(ii de
admisibilitat
e












Capitolul I
Recunoayterea hotrrilor strine


Art. 1047. Hotrrile strine sunt recunoscute de plin drept n
Romnia, dac se reIer la statutul personal al cettenilor statului unde
au Iost pronuntate sau dac, Iiind pronuntate ntr-un stat tert, au Iost
recunoscute mai nti n statul de cettenie al Iiecrei prti ori, n lips de
recunoastere, au Iost pronuntate n baza legii determinate ca aplicabil
conIorm dreptului international privat romn, nu sunt contrarii ordinii
publice de drept international privat romn si a Iost respectat dreptul la
aprare.

Art. 1048. 1) Hotrrile reIeritoare la alte procese dect cele
prevzute la art. 1047 pot Ii recunoscute n Romnia, spre a beneIicia de
puterea lucrului judecat, dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele
conditii:
a) hotrrea este deIinitiv potrivit legii statului unde a Iost
pronuntat;
b) instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii statului de
sediu, competenta s judece procesul Ir ns a Ii ntemeiat exclusiv pe
prezenta prtului ori a unor bunuri ale sale Ir legtur direct cu
litigiul n statul de sediu al respectivei jurisdictii.
c) exist reciprocitate n ce priveste eIectele hotrrilor strine
ntre Romnia si statul instantei care a pronuntat hotrrea.
2) Dac hotrrea a Iost pronuntat n lipsa prtii care a pierdut
procesul, ea trebuie s constate, de asemenea, c prtii n cauz i-a Iost
nmnat n timp util citatia pentru termenul de dezbateri in Iond, ct si
actul de sesizare a instantei si c i s-a dat posibilitatea de a se apra si de
a exercita calea de atac mpotriva hotrrii.
3) Caracterul nedeIinitiv al hotrrii strine, decurgnd din
omisiunea citrii persoanei care nu a participat la proces n Iata instantei
strine, poate Ii invocat numai de ctre acea persoan.

Art. 1049. 1) Recunoasterea hotrrii strine poate Ii reIuzat
pentru oricare din urmtoarele cazuri:
a) hotrrea este maniIest contrarie ordinii publice de drept
international privat romn; aceast incompatibilitate se apreciaz tinnd
seama, n special, de intensitatea legturii cauzei cu ordinea juridic
romn si de gravitatea eIectului astIel produs;
b) hotrrea pronuntat ntr-o materie n care persoanele nu dispun
liber de drepturile lor, a Iost obtinut cu scopul exclusiv de a sustrage
cauza incidentei legii aplicabile conIorm dreptului international privat

303






Instan(a
competent


Procedura
de
solu(ionare













Calea
de atac










Transforma
rea cererii




romn;
c) procesul a Iost solutionat ntre aceleasi prti printr-o hotrre,
chiar nedeIinitiv, a instantelor romne sau se aIl n curs de judecare n
Iata acestora la data sesizrii instantei strine;
d) este inconciliabil cu o hotrre pronuntat anterior ei n
strintate si susceptibil de a Ii recunoscut n Romnia;
e) instantele romne aveau competenta exclusiv pentru judecarea
cauzei;
I) a Iost nclcat dreptul la aprare;
g) hotrrea poate Iace obiectul unei ci de atac n statul n care a
Iost pronuntat.
2) Recunoasterea nu poate Ii reIuzat pentru singurul motiv c
instanta care a pronuntat hotrrea strina a aplicat o alta lege dect cea
care ar Ii Iost determinat de dreptul international privat romn, aIar
numai dac procesul priveste starea civila si capacitatea unui cettean
romn, iar solutia adoptat diIer de cea la care s-ar Ii ajuns potrivit legii
romane.

Art. 1050. Sub rezerva veriIicrii conditiilor prevzute de art.
1048 si art. 1049, instanta romn nu poate proceda la examinarea n
Iond a hotrrii strine si nici la modiIicarea ei.

Art. 1051. 1) Cererea de recunoastere se rezolv pe cale
principal de tribunalul n circumscriptia cruia si are domiciliul sau,
dup caz, sediul cel care a reIuzat recunoasterea hotrrii strine.
2) n cazul imposibilittii de determinare a tribunalului potrivit
alin. 1), competenta apartine Tribunalului Bucuresti.
3) Cererea de recunoastere poate Ii, de asemenea, rezolvat pe
cale incidental, de ctre instanta sesizat cu un proces avnd un alt
obiect, n cadrul cruia se ridic exceptia puterii lucrului judecat sau o
chestiune prealabil ntemeiat pe hotrrea strin.

Art. 1052. 1) Cererea de recunoastere a hotrrii strine se
ntocmeste potrivit cerintelor prevzute de prezentul cod si va Ii nsotit
de urmtoarele acte:
a) copia hotrrii strine;
b) dovada caracterului deIinitiv al acesteia;
c) copia dovezii de nmnare a citatiei si actului de sesizare,
comunicate prtii care a Iost lips n instanta strin sau orice alt act
oIicial care s ateste ca citatia si actul de sesizare au Iost cunoscute, n
timp util, de ctre partea mpotriva creia s-a pronuntat hotrrea;
d) orice alt act, de natur s probeze, n completare, c hotrrea
strin ndeplineste celelalte conditii prevzute de art. 1048.
2) Actele prevzute la alin. 1) vor Ii nsotite de traduceri

304
Autoritatea
de lucru
judecat




















Condi(ii de
admisibilitat
e

1udecata yi
cile de atac






Autoritatea
lucrului
judecat






autorizate si vor Ii supralegalizate, cu respectarea dispozitiilor art. 1045.
Supralegalizarea nu se cere n cazul n care prtile sunt de acord cu
depunerea de copii certiIicate pentru conIormitate.
3) n cazul neprezentrii unora din documentele prevzute la alin.
1), instanta poate Iixa un termen pentru a Ii prezentate ori poate accepta
documente echivalente sau, dac se consider suIicient ediIicat, s
dispenseze partea de producerea lor.

Art. 1053. 1) Cererea de recunoastere a hotrrii strine se
solutioneaz pe cale principal prin hotrre, iar pe cale incident prin
ncheiere interlocutorie, n ambele cazuri dup citarea prtilor.
2) Cererea poate Ii solutionat Ir citarea prtilor, dac din
hotrrea strin rezult c prtul a Iost de acord cu admiterea actiunii.


Capitolul II
Executarea hotrrilor strine


Art. 1054. 1) Hotrrile strine, care nu sunt aduse la
ndeplinire de bunvoie de ctre cei obligati a le executa, pot Ii puse n
executare pe teritoriul Romniei, pe baza ncuviintrii date, la cererea
persoanei interesate, de ctre tribunalul n circumscriptia cruia urmeaz
s se eIectueze executarea.
2) Hotrrile strine prin care s-au luat msuri asiguratorii si cele
date cu executare provizorie nu pot Ii puse n executare pe teritoriul
Romniei.

Art. 1055. 1) Executarea hotrrii strine se ncuviinteaz cu
respectarea conditiilor prevzute la art. 1048, precum si a celor ce
urmeaz:
a) hotrrea este executorie potrivit legii statului de sediu al
instantei care a pronuntat-o;
b) dreptul de a obtine executarea silit nu este prescris potrivit legii
romne;
2) Dispozitiile art. 1049 si art. 1050 sunt aplicabile n mod
corespunztor si cererii de ncuviintare a executrii.

Art. 1056. Cererea de ncuviintare a executrii, ntocmit n
conditiile prevzute de art. 1052, va Ii nsotit si de dovada caracterului
executoriu al hotrrii strine, eliberat de instanta care a pronuntat-o.

Art. 1057. 1) Cererea de ncuviintare a executrii se
solutioneaz prin hotrre, dup citarea prtilor.

305






Domeniu de
aplicare


Procedura
ofertei reale






Acceptarea
ofertei reale



Consemnare
a sumei sau
a bunului









Validarea
ofertei reale
urmat de
consemna(iu
ne




2) n cazul n care hotrrea strin contine solutii asupra mai
multor capete de cerere, care sunt disociabile, ncuviintarea poate Ii
acordat separat.
3) Executarea hotrrii strine stabilind o obligatie alimentar
prin vrsminte periodice se ncuviinteaz pentru vrsmintele scadente
si cele subsecvente.
4) Prin hotrrea de ncuviintare a executrii hotrrii strine de
condamnare la plata unei sume n moned strin se va dispune
conversia n moned national la cursul de schimb al zilei cnd hotrrea
a devenit executorie n statul unde a Iost pronuntat. Pn la data
conversiei, dobnda produs de suma stabilit n hotrrea strin este
guvernat de legea instantei care a pronuntat-o.

Art. 1058. Pe baza hotrrii deIinitive de ncuviintare a
executrii se emite titlul executoriu, n conditiile legii romne,
mentionndu-se n titlu si hotrrea de ncuviintare.

Art. 1059. 1) Hotrrea strin pronuntat de instanta
competent beneIiciaz n Romnia de Iort probant n privinta
constatrilor ce cuprinde, dac satisIace exigentele necesare autenticittii
sale conIorm legii statului de sediu al instantei.
2) Constatrile Icute de instanta strin nu beneIiciaz de Iorta
probant prevzut la alin. 1) dac ele sunt maniIest incompatibile cu
ordinea public de drept international privat romn.
3) Proba contra Iaptelor constatate de instanta strin poate Ii
Icut prin orice mijloace.

Art. 1060. Hotrrea strin care stabileste o obligatie
decurgnd dintr-o lege Iiscal strin necesit si conditia reciprocittii
pentru a Ii recunoscut si executat n Romnia.



Art. 1061. - Tranzactiile judiciare ncheiate n strintate produc
n Romnia eIectele ce decurg din legea care le-a Iost aplicat, n
conditiile art. 1054 alin. 1) si art. 1055 - 1059.





TITLUL IV
Arbitrajul interna(ional yi efectele sentin(elor arbitrale strine


306





Oferta de
plat n fa(a
instan(ei












Inciden(a
dispozi(iilor
Codului
civil







Domeniul
de aplicare











Capitolul I
Procesul arbitral interna(ional


Art. 1062. 1) n sensul prezentului titlu, un litigiu arbitral care
se desIsoar n Romnia este socotit international dac s-a nscut dintr-
un raport de drept privat cu element de extraneitate.
2) Dispozitiile prezentului capitol se aplic oricrui arbitraj
international daca sediul instantei arbitrale se aIla n Romnia si cel putin
una din prti nu avea la data ncheierii conventiei arbitrale domiciliul sau
resedinta obisnuit, respectiv sediul n Romnia, daca prtile nu au
exclus prin conventia arbitrala sau ulterior ncheierii acesteia, dar numai
prin nscris, aplicarea acestora.
3) Sediul instantei arbitrale se stabileste de prtile n cauz sau de
institutia de arbitraj desemnata de acestea, iar n lipsa de ctre arbitri.

Art. 1063. 1) Orice cauz de natur patrimonial poate Iace
obiectul arbitrajului dac ea priveste drepturi asupra crora prtile pot
dispune liber, iar legea statului de sediu al instantei arbitrale nu rezerv
competenta exclusiv instantelor judectoresti.
2) Daca una din prtile conventiei arbitrale este un stat, o
ntreprindere de stat sau o organizatie controlat de stat, aceast parte nu
poate invoca propriul su drept pentru a contesta arbitrabilitatea unui
litigiu sau capacitatea sa de a Ii parte n procesul arbitral.

Art. 1064. 1) Conventia arbitrala se ncheie valabil n Iorm
scris, prin nscris, telegram, telex, telecopiator, post electronic, sau
orice alt mijloc de comunicare permitnd a-i stabili proba printr-un text.
2) Cu privire la cerintele de Iond, conventia arbitral este
valabil dac ndeplineste conditiile impuse de una din legile urmtoare:
a) legea stabilit de prti;
b) legea care guverneaz obiectul litigiului;
c) legea aplicabil contractului ce contine clauza compromisorie;
d) legea romn.
3) Validitatea conventiei arbitrale nu poate Ii contestat pe
motivul nevalabilittii contractului principal sau pentru c ar viza un
litigiu care nu exist nc.

Art. 1065. 1) Numirea, revocarea si nlocuirea arbitrilor se
realizeaz conIorm conventiei arbitrale sau celor stabilite de prti ulterior
ncheierii acesteia, iar n lipsa partea interesata poate solicita tribunalului
de la sediul arbitrajului s Iac acest lucru, dispozitiile Crtii a IV-a
aplicndu-se prin asemnare.
2) Arbitrul poate Ii recuzat:

307




















Comunicare
a soma(iei






Instan(a
competent



Cuprinsul
cererii









a) cnd nu are caliIicarea stabilit de parti;
b) cnd exist o cauz de recuzare din cele prevzute de regulile de
procedura arbitrala adoptate de prti sau n lips de arbitri;
c) cnd mprejurrile induc o ndoiala legitim cu privire la
independenta si impartialitatea sa.
3) O parte nu poate recuza un arbitru pe care l-a desemnat sau la a
crui numire a contribuit dect pentru o cauz de care a luat cunostint
dup aceasta numire. Tribunalul arbitral si cealalt parte trebuie
nstiintate Ir ntrziere despre motivul de recuzare.
4) Dac prtile nu au stabilit procedura de recuzare, tribunalul de
la sediul arbitrajului se pronunt asupra recuzrii prin hotrre deIinitiv.

Art. 1066. 1) Prtile pot stabili direct procedura arbitral sau
prin reIerire la regulamentul unei institutii de arbitraj ori o pot supune
unei legi procedurale la alegerea lor.
2) Dac prtile nu au procedat conIorm celor prevzute la alin. 1),
tribunalul arbitral stabileste procedura pe calea uneia din modalittile
prevzute la alin. 1).
3) Oricare ar Ii procedura arbitral stabilit, tribunalul arbitral
trebuie s garanteze egalitatea prtilor si dreptul lor de a Ii ascultate n
procedur contradictorie.
4) n arbitrajul international durata termenelor stabilite de Cartea
IV se dubleaz.

Art. 1067. 1) Dezbaterea litigiului n Iata tribunalului arbitral
se Iace n limba stabilit prin conventia arbitral sau, dac nu s-a
prevzut nimic n aceast privint ori nu a intervenit o ntelegere
ulterioar, n limba contractului din care s-a nscut litigiul ori ntr-o
limb de circulatie international stabilit de tribunalul arbitral.
2) Dac o parte nu cunoaste limba n care se desIsoar
dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral i asigur
serviciile unui traductor.
3) Prtile pot s participe la dezbateri cu traductorul lor.

Art. 1068. - 1) Tribunalul arbitral poate dispune msuri
provizorii sau conservatorii la cererea uneia din prti, dac nu e stipulat
contrariul n conventia arbitral.
2) Dac partea vizat nu se supune voluntar msurilor dispuse,
tribunalul arbitral poate cere concursul tribunalului competent, care
aplic propria lege. Dispunerea de msuri provizorii sau conservatorii
poate Ii subordonat de arbitru sau judector drii unei cautiuni adecvate.

Art. 1069. - 1) Administrarea probelor se Iace de ctre tribunalul
arbitral.

308














Determinar
ea dobnzii




























2) Dac pentru administrarea probelor este necesar concursul
instantelor judectoresti, tribunalul arbitral sau prtile, de acord cu
tribunalul arbitral, pot solicita concursul tribunalului de la sediul
arbitrajului, care aplic legea proprie.

Art. 1070. - 1) Tribunalul arbitral decide asupra propriei
competente.
2) Tribunalul arbitral statueaz asupra propriei competente Ir a
lua n considerare o cerere avnd acelasi obiect, deja pendinte ntre
aceleasi prti n Iata unui tribunal statal sau arbitral, aIar numai dac
motive temeinice impun suspendarea procedurii.
3) Exceptia de necompetent trebuie ridicat prealabil oricrei
aprri pe Iond.

Art. 1071. - 1) Tribunalul arbitral aplic litigiului legea stabilit
de prti, iar dac prtile nu au desemnat dreptul aplicabil, legea pe care o
consider adecvat, n toate situatiile tinnd seama de uzante si reguli
proIesionale.
2) Tribunalul arbitral poate statua n echitate numai cu autorizarea
expres a prtilor.

Art. 1072. - 1) Hotrrea arbitral este dat cu procedura
convenit de prti. n lipsa unor asemenea prevederi n conventia
arbitral, hotrrea se pronunt cu votul majorittii arbitrilor, iar n caz
de egalitate a voturilor prevaleaz solutia care se raliaz votului
supraarbitrului.
2) Hotrrea arbitral este scris, motivat, datat si semnat de
toti arbitrii.
3) Hotrrea arbitral este executorie si obligatorie de la
comunicarea sa prtilor si poate Ii atacat numai cu actiune n anulare
pentru motivele si n regimul stabilite n Cartea IV, care se aplic n mod
corespunztor.
4) Tribunalul arbitral poate pronunta hotrri partiale, n lips de
stipulatie contrar n conventia arbitral.

Art. 1073. n aIar de cazul n care prtile convin altIel,
onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suport de
partea care i-a numit; n cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului,
aceste cheltuieli se suport de prti n cote egale.

Art. 1074. Orice aspecte privind constituirea tribunalului
arbitral, procedura, hotrrea arbitral, completarea, comunicarea si
eIectele acesteia, nereglementate de prti prin conventia arbitral si
nencredintate de acestea rezolvrii de ctre tribunalul arbitral vor Ii

309










Citarea
pr(ilor.
ntmpinare
a














Declara(iile
pr(ilor.
Stingerea
litigiului






Contestarea
crean(ei




solutionate prin aplicarea n mod corespunztor a dispozitiilor Crtii IV.


Capitolul II
Efectele hotrrilor arbitrale strine


Art. 1075. - Sunt hotrri arbitrale strine orice sentinte arbitrale
de arbitraj intern sau international pronuntate ntr-un stat strin si care nu
sunt considerate hotrri nationale n Romnia.

Art. 1076. - Orice hotrre arbitral din cele prevzute la art.
1075 este recunoscut si poate Ii executat n Romnia dac diIerendul
Iormnd obiectul acesteia poate Ii solutionat pe cale arbitral n Romnia
si dac hotrrea nu contine dispozitii contrarii ordinii publice de drept
international privat romne.

Art. 1077. - 1) Solicitarea de recunoastere si executare a
hotrrii arbitrale strine se prezint printr-o cerere de omologare
adresat tribunalului n circumscriptia cruia se aIl domiciliul sau, dup
caz, sediul celui cruia i se opune respectiva hotrre arbitral.
2) n caz de imposibilitate de stabilire a tribunalului prevzut la
alin. 1), competenta apartine Tribunalului Bucuresti.

Art. 1078. - 1) Cel care se prevaleaz de o hotrre arbitral
strin poate solicita numai recunoasterea acesteia pentru a invoca
puterea de lucru judecat sau, cnd nu este adus la ndeplinire n mod
voluntar, nvestirea ei cu Iormul executorie pentru punerea n executare
silit pe teritoriul Romniei.
2) Recunoasterea unei hotrri arbitrale strine poate Ii cerut si
pe cale incidental.

Art. 1079. 1) Cererea trebuie nsotit de hotrrea arbitral si
conventia de arbitraj, n original sau n copie, care sunt supuse
supralegalizrii n conditiile prevzute de art. 1045.
2) Dac documentele prevzute la alin. 1) nu sunt redactate n
limba romn, solicitantul trebuie s produc si traducerea acestora n
limba romn, certiIicat de conIormitate.

Art. 1080. Recunoasterea sau executarea hotrrii arbitrale
strine sunt respinse de tribunal dac partea contra creia hotrrea este
invocat probeaz existenta uneia din urmtoarele mprejurri:
a) prtile nu aveau capacitatea de a ncheia conventia arbitral
conIorm legii aplicabile Iiecreia, stabilit potrivit legii statului unde

310








Emiterea
ordonan(ei

























Durata
procedurii




Cererea n
anulare

hotrrea a Iost pronuntat;
b) conventia arbitral nu era valabil potrivit legii creia prtile
au supus-o sau, n lips de stabilire a acesteia, conIorm legii statului n
care hotrrea arbitral a Iost pronuntat;
c) partea contra creia hotrrea este invocat n-a Iost cuvenit
inIormat cu privire la desemnarea arbitrilor sau cu privire la procedura
arbitral ori a Iost n imposibilitate de a-si valoriIica propria aprare n
procesul arbitral;
d) constituirea tribunalului arbitral sau procedura arbitral n-au
Iost conIorme conventiei prtilor ori, n lipsa unui acord al acestora, legii
locului unde s-a tinut arbitrajul;
e) hotrrea priveste un diIerend neprevzut n conventia arbitral
sau n aIara limitelor Iixate de aceasta ori cuprinde dispozitii care exced
termenii conventiei arbitrale. Totusi, dac dispozitiile din hotrre care
privesc aspecte supuse arbitrajului pot Ii separate de cele privind
chestiuni nesupuse arbitrajului, cele dinti pot Ii recunoscute si declarate
executorii;
I) hotrrea arbitral n-a devenit nc obligatorie pentru prti sau
a Iost anulat ori suspendat de o autoritate competent din statul n care
sau dup legea cruia a Iost pronuntat;
g) dreptul de a obtine executarea silit este prescris potrivit legii
romne.

Art. 1081. 1) Tribunalul poate suspenda judecarea
recunoasterii si executrii hotrrii arbitrale strine dac anularea ori
suspendarea acesteia este solicitat autorittii competente din statul unde
a Iost pronuntat sau din statul dup legea cruia a Iost pronuntat.
2) n situatia prevzut la alin. 1) tribunalul poate, la cererea
prtii care solicit recunoasterea si executarea hotrrii arbitrale strine,
s dispun depunerea unei cautiuni de ctre cealalt parte.

Art. 1082. 1) Cererea de recunoastere sau de executare a
hotrrii arbitrale strine se solutioneaz prin hotrre dat cu citarea
prtilor si care poate Ii atacat numai cu apel.
2) Cererea poate Ii solutionat Ir citarea prtilor dac din
hotrre rezult c prtul a Iost de acord cu admiterea actiunii.

Art. 1083. Hotrrile arbitrale strine pronuntate de un tribunal
arbitral competent beneIiciaz n Romnia de Iort probant cu privire la
situatiile de Iapt pe care le constat.

Art. 1084. Tribunalul nu poate examina hotrrea arbitral pe
Iondul diIerendului.


311




























Titlul
executoriu














Titlul V - Dispozi(ii tranzitorii yi finale

Art. 1085. 1) Prezentul Cod de procedur civil intr n
vigoare la data care va Ii prevzut n legea pentru punerea n aplicare a
acestuia.
2) n termen de 6 luni de la data publicrii prezentului Cod,
Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru
punerea n aplicare a Codului de procedur civil.

312




Domeniu
de aplicare



















Caracterul
facultativ al
procedurii












Instan(a
competent



313


Citarea yi
comunicare
a actelor
procedurale



ncetarea
loca(iunii.
Notificarea
locatarului


















Notificarea
ocupantului









Evacuarea
voluntar

314










Sesizarea
instan(ei






Procedura
de judecat.
Cale de
atac













Aprrile
prtului
n cazul
judecrii cu
citare





315
Contesta(ia
la executare



Suspendare
a executrii






















ncetarea
abuzului
de folosin(













316
Efectuarea
repara(iilor.
Restrngere
a folosin(ei.
Evacuarea



Cereri ale
asocia(iilor
de
proprietari



















Domeniu de
aplicare


Instan(a
competent.
Cuprinsul
cererii






317





























Procedura
de judecat.
Ci de atac













318































nscrierea
n cartea
funciar a
dreptului
uzucapat









319











Refacerea
dosarelor
sau
nscrisurilor
n cauzele n
curs de
solu(ionare












Refacerea
hotrrilor
disprute












320



















Refacerea
hotrrilor
definitive











Stabilirea
cau(iunii yi
depunerea
ei








321

Depunerea
n numerar
sau n
instrumente
financiare







Oferirea de
garan(ii
reale














Aducerea
unui garant








Indisponibil
i-zarea
cau(iunii


322

Procedura
de stabilire
a cau(iunii

nlocuirea
cau(iunii in
numerar

Restituirea
cau(iunii



















323







Domeniul
de aplicare





















Caracterul
alternativ











Instan(a

324
competent



Declanyarea
procedurii

























Desfyurare
a procedurii












325































Solu(ionare
a cererii








Cheltuielile
de judecat


326



Ci
de atac



































Domeniul
de aplicare



327










Competen(a
ntemeiat
pe
domiciliul
sau sediul
prtului












Prorogarea
voluntar
de
competen(
n favoarea
instan(ei
romne










328
Alegerea
forului



















Excep(ia de
arbitraj









For de
necesitate









Verificarea

329
competen(ei
interna(iona
le




Competen(a
intern








Chestiuni
preliminare



Cereri
incidentale





Msuri
provizorii,
conservatori
i yi de
executare



Litispenden(
a
interna(iona
l




330













Conexitatea
interna(iona
l





Termene











Competen(a
personal
exclusiv









331










Competen(a
exclusiv n
materia
unor ac(iuni
patrimonial
e










Competen(a
preferen(ial
a
instan(elor
romne














332


































Conven(ii
inoperante









333






Capacitatea
procesual



Condi(ia
strinului









Scutirea de
cau(iunea
judiciar



Curator
special




Reguli
aplicabile
apatrizilor








334


Legea
forului


Calificare




Calitatea
procesual
yi calificarea
preten(iei

Probele



















Formalit(i
de
publicitate




Acte

335
oficiale
publice
























No(iune










Recunoayter
ea de plin
drept





336




Condi(iile
recunoayteri
i























Motive de
refuz al
recunoayteri
i











337














Neexaminar
ea pe fond

Competen(











Documente
atayate la
cerere












338









Citarea
pr(ilor











Competen(








Condi(iile
ncuviin(rii
executrii







Dovada
caracterului
executoriu

339


Solu(ionare
a cererii














Emiterea
titlului
executoriu

For(a
probant a
hotrrii
strine








Hotrri
stabilind
obliga(ii
fiscale
prevzute
de legi
strine

Tranzac(ii
judiciare

340

Calificare yi
domeniu de
aplicare

Arbitrabilit
a- tea
litigiului









Conven(ia
arbitral


341













Tribunalul
arbitral




















Procedur









342



Limba n
care se
desfyoar
procedura








Msuri
provizorii yi
conservatori
i






Administrar
ea
probelor





Competen(a
tribunalului
arbitral







Drept

343
aplicabil





Hotrrea
arbitral












Cheltuielile
arbitrale



Reguli de
aplicare
subsidiar









Calificare




Eficacitate


344




Competen(







Cererea








Documente
atayate la
cerere




Motive de
refuz al
recunoayteri
i sau
executrii












345














Suspendare









1udecata







For(a
probant



Examinarea
fondului
cauzei



Intrarea n

346
.
vigoare