Sunteți pe pagina 1din 107

MODUL DE FORMARE

DIMENSIUNEA DE GEN LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE

Povestiri despre GEN

Portofoliu de învăţare

Minodora Paula Dinu


Colegiul National Vocational “Nicolae Titulescu “Slatina

Motto:

"Tell me and I'll forget.


Show me, and I may not remember.
Involve me, and I'll understand."

Benjamin Franklin

1
Cuvant inainte
Dragă Cititorule,

În peregrinarea ta electronică, te-ai oprit cateva minute in fata portotfoliului meu. E o colectie de
povestiri si insemnari: uneori naive, stangace, dar patrunse de emotia descoperirii. Sper sa nu-ti
dezamagesc asteptarile si sa poti gasi aici reflectii interesante, resurse utile, eventuale sugestii
pentru activitati viitoare.

Poate ca ai dori sa afli care a fost mobilul realizarii acestei colectii eclectice. Am tinut sa marchez
aici principalele momente ale calatoriei mele de invatare, cu si alaturi de colegii de curs si de
formatorii nostri: Magda Balica, Speranta Tibu si Ciprian Fartusnic. Ghizi neobositi, au stiut sa
ne dirijeze cunosterea, sa ne indrepte acolo unde ne-am ratacit, sa ne incurajeze cand am dat
semne de slabiciune sau de oboseala, bref: sa ne motiveze. Le multumesc pentru profesionalismul,
grija, atentia si caldura cu care ne-au ghidat calatoria.

Calatorii…Sunt pasionata de calatorii. Toate mi-au marcat intr-un mod crucial existenta. M-au
transformat si m-au ajutat sa inteleg transformarea. Cand spun calatorie, spun aventura,
descoperire, mirare: cunoastere. Din orice calatorie ma straduiesc sa iau cu mine amintiri: nu
neaparat obiecte, pentru ca viata lor continua in mine, ci nostalgii, elanuri, obstacole sau bariere
pe care le-am trecut in drumul cunoasterii. Calatorie, esti pentru mine curaj si bucurie…! In
orice periplu, ma simt o eterna Alice in Tara Minunilor, care priveste cu uimire in jur si
descopera.

Aceasta calatorie fascinanta in lumea genului m-a tintuit ore in sir in fata calculatorului, prin
incursiunea in lumea conceptelor si nevoia de afla. Dincolo de aventura propriu- zisa a
cunoasterii, am descoperit ceva mai mult: placerea si bucuria de a impartasi cu colegii aceleasi
intrebari si preocupari. In saptamanile de vacanta ale cursului am simtit lipsa comunicarii de pe
platforma, de aceea sper sa pastrez legatura cu colegii. Ah, nu ti-am vorbit despre platforma!
Cursul nostru despre gen a avut loc pe o platforma Moodle, de formare la distanta, intr-o
comunicare asincrona. Platforma ne-a permis sa interactionam cu colegii, dar si cu formatorii
cursului, sa descarcam resurse si sa depunem lucrarile realizate intr-un portofoliu online, sa
strecuram ideile si comentariile in forumuri. Platforma a inregistrat fidel evolutia noastra.

Orice calatorie este in esenta o schimbare: de la punctul numit ipotetic zero, de pornire, pana la
punctul terminus. Cred ca acest curs nu se termina aici; el semnifica doar inceputul reflectiilor
noastre cu privire la gen. Calatoria noastra comuna se termina, insa ea marcheaza inceputul
călătoriei personale de învăţare.

Îţi mulţumesc pentru timpul acordat lecturii portofoliului meu. Te rog să-ţi exprimi parerea,
Cititorule, ca un semn al trecerii tale. Mă vei ajuta să realizez un salt calitativ in intelegere şi să-
mi îmbunătăţesc viziunea. In felul acesta, vom continua viata comunitatii de invatare create de
acest curs.

Cu prietenie, Minodora

2
Sa facem cunostinta

Cine sunt?
Mă numesc Minodora Dinu. Sunt profesor de limba franceză la Colegiul Naţional
Vocational Nicolae Titulescu Slatina - Olt. Sunt pasionata de lectura, arta, e-learning,
cercetare şi inovaţie pedagogica. Am doi copii: George, 18 ani, elev in clasa a 12-a si
Claudia, 24 de ani, analist in relatii cu clientii la Nestle. Din familia noastra face parte si
catelusa Lizy, pe care o iubim foarte mult. Imi place sa petrec timp cu familia mea, in
natura, sa calatoresc, sa ma informez, sa studiez, sa merg la sala de fitness. Lucrez la fel
de bine independent, cat si in echipa. Imi place sa lucrez cu copiii si in general, cu
oamenii.

Asteptarile mele cu privire la curs:


Primele intrebari cu privire la abordarea de gen in educatie mi le-am pus de timpuriu.
Fostă elevă a liceului pedagogic, am evoluat patru ani intr-un context hiper-feminizat,
intr-o clasa de 30 de eleve, profil educatoare. Acest context a influentat cu siguranta
multe alegeri personale sau de cariera. Trei din clasele la care predau anul acesta sunt
predominant formate din fete, iar una din baieti. Discriminarile de gen cu care m-am
confruntat, in viata personala sau cea profesionala: in manuale si in practicile
educationale, nu m-au lasat indiferenta. Am reactionat incitand elevii la dezbatare,
analiza, obiectivitate si atitudine critica.

In contextul in care in 2007, Anul European al Şanselor Egale pentru Toţi 2007 se
desfăşoară o campanie susţinută împotriva discriminării de orice tip, am reflectat la
modul in problematica de gen este tratata de şcoală. Educatia pentru gen nu este o
preocupare explicită a sistemului nostru educational. Simt nevoia sa ma informez si sa
aflu mai mult depre problematica de gen in educatie. Doresc să particip la acest curs
iniţiat de ISE deoarece cred ca aici voi găsi răspunsuri bazate de o abordare ştiinţifică la
preocupările mele, voi împărtăşi practici şi idei cu o comunitate virtuala de tip
profesional.

Resurse de care dispun: incredere, optimism, curaj, competenta, profesionalism. Ma


bucur de aprecierea colegilor si de recunoasterea realizarilor mele. Sunt formator
regional in management educational, promotor national Europass si formator TICE.
Sper sa pot contribui, in actiunile viitoare, la creşterea gradului de conştientizare a
importanţei problematicii de gen in educaţie in rândul cadrelor didactice din şcoala,
comunitatea locala si din comunitatea educativa lărgita. Pe viitor, intentionez sa realizez
actiuni de informare, diseminare si transfer de bune practici a informaţiilor dobândite in
acest curs, alaturi de colegii de curs. Principalele posibile obstacole: lipsa de informare a
actorilor educaţionali, stereotipiile cu privire la gen si rolurile de gen, practicile
educaţionale insensibile la gen, rezistenta la schimbare. Pentru a realiza actiuni eficiente,
am nevoie de sprijin institutional din partea decidentilor locali in materie de educatie.

3
La inceput de drum…
M-am pregatit pentru lunga calatorie. Mi-am făcut bagajele si m-am echipat
corespunzator. Am pus in rucsac: rabdare, atentie, empatie, curiozitate, deschidere,
perseverenta, incredere in fortele mele, respect fata de cei din jur si fata de munca. Nu
am uitat detaliul de care orice calator are nevoie: busola! Ca sa ma ghideze permanent,
sa nu obosesc sau sa ma plictisesc, am pus in rucsac lucrul cel mai de pret, pe care il iau
in toate calatoriile mele: pasiunea pentru cunoastere.
Am citit cu atentie indicatiile de pe harta: documentele introductive. Recomand tuturor
sa se aplece cu grija asupra detaliilor, inca de la inceputul unei calatorii de cunoastere/
desoperire/invatare. Pentru a situa problematica, pentru a se repera usor, pentru a se
organiza si structura momentele invatarii. Am „inspectat” platforma, scotocind peste tot
cu multa curiozitate. Acest lucru mi-a facilitat ulterior comunicarea on line cu colegii si
tutorii, si in general, accessarea platformei.
Tot din primele momente am interactionat cu cat mai multi colegi, pentru a-mi cunoaste
companionii de drum. Am incercat sa acord sprijin celor care nu erau familiarizati cu
platforma. Am revizuit principalele instrumente de instrumentele de învăţare pe care ni
le-a propus cursul ISE din prima saptamana. Am inteles inca de la inceput ca schimbul
de idei cu colegii si facilitatorii ma va ajuta sa progresez si va da un sens invatarii mele.
De aceea, pe parcursul intregului curs, ori de cate ori am simti nevoia unei clarificari sau
unei interventii pertinente, nu am ezitat sa postez un mesaj in spatiile alocate fiecarei
saptamani, pe teme.
Am exploatat in primul rand materialele resursa ale cursului, însa am investit timp
cautand si alte resurse, realizand schite, sinteze si citind cu interes toate interventiile
colegilor. La sfarsitul fiecarei unitati, m-am autoevaluat, pentru a masura pasii facuti, a
inregistra evolutia, dar si cei de urmat, pentru a aplica strategii corective.

Inainte de orice demers, ne masuram capacitatea de a face fata efortului si sarcinilor


propose. Iata mai jos primul chestionar de autoevaluare, cu privire la învăţarea la
distanţă.
Chestionar: Sunteţi candidatul ideal pentru învăţarea la distanţă?

1. În prezent am:

a) Acces nelimitat la un computer conectat la Internet.


4
b) Acces limitat la un computer conectat la Internet.
c) Acces dificil la un computer conectat la Internet.

2. Cât timp alocaţi în mod obişnuit pentru studiul individual?

a) 0 – 3 ore pe săptămână
b) 4 – 7 ore pe săptămână

c) 8 sau mai multe ore pe săptămână.1

3. Mă consider o persoană care...

a) Se încadrează în termenele propuse. Uneori este chiar cu un pas înaintea programului2.

b) Are nevoie de incurajări pentru a reuşi să realizeze ce are de făcut înainte de termenul
limită.
c) Amână de multe ori până în ultimul moment.

4. Cum staţi cu lectura?

a) Foarte bine. Citesc mult.


b) Binişor. Citesc când trebuie.
c) Prost. Nu-mi place să citesc.

5. Cât de bune sunt abilităţile dumneavoastră de procesare a textului cu ajutorul unui


computer?

a) Nu prea bune. Rareori redactez un text cu ajutorul computerului.


b) Binişor. Pot redacta relativ uşor un document text cu ajutorul calculatorului.

c) Bine. Folosesc zilnic computerul pentru a redacta diferite texte si a mă informa de pe


Internet.

6. Puteţi folosi opţiunea copiere/lipire între documente şi aplicaţii diferite?

a) Perfect!
b) Cred că da. O să cer ajutorul cuiva.
c) Nu ştiu.

7. Cât de importantă este interacţiunea faţă-în-faţă pentru dumneavoastră când comunicaţi cu


cineva?

a) Foarte importantă.
b) Nu prea importantă; pot comunica eficient şi prin alte mijloace.

1
Nu am masurat timpul, insa va pot asigura ca au fost multe ore…in fiecare zi.
2
Sper sa pot termina la timp.
5
c) Deloc important

8. Ştiţi să salvaţi fişiere şi să încărcaţi ataşamente?

a) Nu, deloc.
b) Cred că m-aş descurca.
c) Da, cu uşurinţă.

9. Tip de cursant

a) Îmi place să lucrez independent la proiecte şi sarcini.


b) Îmi place să asist la cursuri şi să iau notiţe.
c) Îmi place să învăţ în echipe cu alţi cursanţi.

10. Computerul dvs. are o problemă. Cum o rezolvaţi?

a) Uşor, am abilităţile sau resursele necesare pentru a rezolva majoritatea problemelor3.


b) Moderat. Probabil că aş găsi pe cineva să mă ajute la rezolvarea problemelor.
c) Deloc. Am foarte puţine cunoştinţe tehnice sau resurse care să mă ajute.

11. Când scrieţi pentru a vă exprima opiniile, vi se pare:

a) Uşor. Îmi place să scriu despre munca, experienţele şi opiniile mele.


b) Destul de uşor. Nu mă deranjează să scriu.
c) Dificil. Nu îmi place să îmi exprim opiniile în scris.

12. Ce contribuţie aşteptaţi de la facilitatori?


a) Mă va interesa să ascult ce au de spus, însă doresc să îmi organizez personal acţiunile.
b) Nu ştiu la ce să mă aştept.
c) O să aştept să îmi spună ce trebuie să fac.

13. Care este rolul dumneavoastră obişnuit faţă de colegii de curs?

a) Nu petrec foarte mult timp cu colegii unui curs. Prefer să mă ocup de activitatea mea.

b) De regulă mi se pare interesant să aflu lucruri despre activitatea şi perspectivele altor


colegi.4
c) Nu mă deranjează să vorbesc cu colegii care îmi pun întrebări.

3
Evident, in afara celor strict tehnice, care de altfel mi-au creat probleme in cele sase saptamani.
4
A fost pasionant sa cunosc atatia colegi interesanti si valorosi. Le multumesc tuturor pentru atmosfera
creata in cele 6 saptamani de curs!
6
Calităţile unui bun candidat pentru învăţarea la distanţă

• Automotivat
• Autodisciplinat
• Orientat
• Management eficient al timpului
• Competenţe de procesare a textelor
• Încrezător în utilizarea tehnologiei
• Capacitatea de a utiliza Internetul
• Nu are reţineri în legătură cu împărtăşirea propriilor experienţe şi contexte
• Capacitatea de a citi o cantitate mare de informaţii
• Abilitatea de a expune în scris opinii şi idei.

Interpretarea chestionarului: autoevaluare


Puncte tari: Am abilitaţi de lucru cu computerul, dobândite independent, perfecţionate
prin activităţi de formare continua si prin lucrul zilnic. Sunt o persoana entuziastă,
comunicativă, sociabila, încrezătoare. Îmi place sa explorez lucruri noi si sa invăt, sa
impartasesc experienţe cu colegii. Este important pentru mine sa fiu punctuală, cer acest
lucru si celor din jur, când e vorba de respectarea unor termene limita. Am inteles rolul
pe care îl are portofoliul. Calendarul de lucru si activităţile de realizat mi se par
abordabile si interesante.

Puncte slabe si îngrijorări: Sunt perfecţionista, acord uneori prea multa atenţie
detaliilor, am uneori tendinţa sa mă risipesc in prea multe activitati. Am nevoie de
puncte de referinţa, de ancore, de feed back. Aspectul de imbunatatit: organizarea
muncii.
Cum îmi propun să mă pregătesc pentru curs? Pot aloca timp suficient cursului; sunt
constienta ca el presupune sa investim suficient timp pentru a realiza indepedent
activitatile cerute. Pentru mine acest curs on line intr-un domeniu a carui importanta o
descoper este chiar o calatorie cu scop initiatic. Voi citi materialele postate in resurse, voi
participa la dezbaterile cu colegii de pe platforma si voi crea la randul meu activitati de
exploatat in clasa pe problematica de gen.

Multumesc ISE pentru acesta oportunitate de dezvoltare profesionala.

7
Partea I – Înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: concepte de bază.

La inceput de drum, m-am informat: am citit resursele ISE dar am identificat si alte
resurse pe Internet. Atasez cateva din sintezele si articolele care m-au sprijinit in
activitatile de invatare.

• Concepte cheie pentru înţelegerea genului social

Sursă www.unifem.org

Ce înseamnă termenul “gen”?

Termenul gen se referă la atributele economice, sociale şi culturale şi la oportunităţile


asociate cu statutul de bărbat şi cu cel de femeie. În majoritatea societăţilor, a fi bărbat
sau a fi femeie nu înseamnă doar a avea anumite caracteristici fizice şi biologice. Genul
implică roluri, responsabilităţi, constrângeri şi privilegii construite social care sunt
atribuite sau impuse femeilor şi bărbaţilor într-o anumită cultură.

Bărbaţii şi femeile se confruntă cu anumite aşteptări referitoare la modul în care trebuie


să se îmbrace, să se comporte sau să lucreze. Relaţiile dintre bărbaţi si femei, fie în cadrul
familiei, la locul de munca sau în sfera publică, reflectă înţelegerea talentelor,
caracteristicilor şi comportamentelor considerate potrivite pentru bărbaţi şi femei.
Astfel, genul diferă de sex prin faptul că surprinde un aspect social şi cultural, mai
degrabă decât unul biologic. Atitudinile şi caracteristicile referitoare la gen, rolul jucat
de bărbaţi şi femei şi aşteptările referitoare la ei variază de la o societate la alta şi se
schimbă de la o epocă la alta.
Însă faptul că atitudinile faţă de gen sunt construite de societate înseamnă şi că ele se pot
modifica astfel încât să ducă la crearea unei societăţi mai echitabile si mai juste.

SEX GEN
Este biologic Este o construcţie socială
Sexul nu poate fi schimbat Identificarea de gen poate fi schimbată
Bărbătesc -Femeiesc Masculinitate-Feminitate, Bărbat-Femeie

De ce este importantă “egalitatea de gen”?

Egalitatea de gen este intrinsec legată de dezvoltarea durabilă a societăţii, de asemenea,


este vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

8
Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi
bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii
sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să
împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte
independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de
acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să
împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri,
intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen atât acasă cât şi la locul de muncă.

În contextul programelor de dezvoltare, egalitatea de gen este esenţială, deoarece ea va


permite atât femeilor cat si bărbaţilor să ia decizii cu un impact pozitiv asupra propriei
vieţi sexuale şi reproductive cât şi în ceea ce priveşte consoartele şi familiile lor. Luarea
de decizii în ceea ce priveşte spre exemplu, probleme cum ar fi vârsta căsătoriei,
programarea naşterilor, utilizarea metodelor de contracepţie şi recurgerea la practici
dureroase trebuie îmbunătăţite prin atingerea egalităţii de gen.

Este important de precizat că acolo unde există inegalităţi de gen, în general, femeile
sunt acelea care sunt excluse sau dezavantajate în ceea ce priveşte procesul de luare a
deciziei, precum şi accesul la resurse sociale şi economice. De aceea un aspect critic al
promovării egalităţii de gen îl constituie acordarea unei mai mari autonomii femeilor, cu
focalizare pe redresarea dezechilibrului de putere. Aceasta le va permite să ia decizii şi
să întreprindă acţiuni pentru a atinge şi menţine propria sănătate sexuală şi
reproductivă. Egalitatea de gen şi împuternicirea femeilor nu înseamnă că bărbaţii şi
femeile vor fi la fel, ci doar că accesul la oportunităţi şi provocări ale vieţii nu va depinde
de constrângerea de a aparţine la un sex sau la celălalt.

Egalitatea de gen este şi o preocupare a bărbaţilor?


Atingerea egalităţii de gen implică schimbări atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.
Relaţiile echitabile trebuie să se bazeze pe o redefinire a drepturilor şi responsabilităţilor
femeilor şi bărbaţilor în toate sferele vieţii sociale, inclusiv familie, loc de muncă şi
societate în general. Este important, deci să ne referim la gen şi ca la un aspect al
“identităţii sociale a bărbaţilor”. Există tendinţa de a considera caracteristicile şi
atributele masculine ca fiind norma, iar cele ale femeilor – ca o variaţie a normei, toate
acestea făcând ca aspectele legate de identitatea construită social a bărbaţilor să fie
trecută cu vederea. Însă vieţile bărbaţilor sunt la fel de mult influenţate de presiunile
sociale ca şi cele ale femeilor. Normele şi practicile culturale referitoare la
“masculinitate” şi la aşteptările de a fi lideri, soţi sau fii creează presiuni asupra
bărbaţilor şi le modelează comportamentul.
Se aşteaptă foarte adesea din partea bărbaţilor să se concentreze asupra nevoilor
financiare ale familiei mai degrabă decât asupra rolului de hrănire şi îngrijire care este
atribuit femeilor. Socializarea în familie şi – mai târziu – din şcoli promovează
comportamentul de asumare a riscurilor în rândul tinerilor bărbaţi şi acest lucru este
adesea întărit de societate şi stereotipurile media. Astfel, stilul de viaţă pe care îl cer
rolurile bărbaţilor duce adesea la expunerea la o morbiditate şi mortalitate mai mare
decât în cazul femeilor. Printre aceste riscuri se numără accidentele, consumul de alcool
şi actele de violenţă.
9
Bărbaţii au de asemenea drepturi de a-şi asuma un rol mai mare de dezvoltare şi
oportunităţile prin care ei pot să facă acest lucru ar trebui promovate. În mod egal însă,
bărbaţii au responsabilităţi în ceea ce priveşte sănătatea copiilor, precum şi sănătatea
sexuală şi reproductivă atât a lor cât şi a partenerelor lor. Abordarea acestor drepturi şi
responsabilităţi trebuie să înceapă de la recunoaşterea problemelor de sănătate specifice
bărbaţilor, precum şi nevoile şi condiţiile care le modelează. Adoptarea unei perspective
de gen reprezintă un prim pas important; aceasta scoate la iveală faptul că există
dezavantaje şi costuri în ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, care îşi au originea în diferenţele
de gen .

De ce este importantă perspectiva de gen în proiectarea şi implementarea programelor


de dezvoltare şi intervenţie?
Luarea în considerare a preocupărilor referitoare la gen când proiectăm şi implementăm
diferite programe de dezvoltare este importantă din cel puţin două motive.
* În primul rând, există diferenţe construite între rolurile bărbaţilor şi ale femeilor,
diferenţe care necesită abordări diferite.
* În al doilea rând, există o inegalitate sistematică între bărbaţi şi femei. În general, există
date concrete referitoare la accesul scăzut al femeilor la diferite resurse şi oportunităţi.
Mai mult, femeile sunt sub-reprezentate în mod sistematic în procesele de luare a
deciziilor care modelează atât societatea cât şi propriile lor vieţi. Aceste inegalităţi
reprezintă o frânare a progresului oricărei societăţi deoarece limitează oportunităţile a
cel puţin o jumătate din populaţie. Când femeile sunt împiedicate să–şi valorifice
potenţialul, există riscul ca întreaga societate să nu beneficieze de ideile acestora.
Proiectarea şi implementarea programelor trebuie să ia în calcul unul sau ambii factori.
Ce înseamnă integrarea perspectivei de gen ?
Aceasta este o strategie de integrare a preocupărilor referitoare la gen în analiza,
formularea şi monitorizarea politicilor, programelor şi proiectelor. Este deci un mijloc de
atingere a scopurilor şi nu un scop în sine, un proces şi nu un obiectiv. Scopul acestei
strategii este de a promova egalitatea de gen si de a oferi putere femeilor prin
programe de dezvoltare. Acest lucru necesita abordarea condiţiei şi poziţiei atât a
bărbaţilor cât şi a femeilor în societate. Aceasta strategie are ca scop întărirea legitimităţii
valorilor privind egalitatea de gen prin abordarea cunoscută sub unele de “disparităţi
de gen” . Aceasta este folosită în zone în care există diviziunea muncii între bărbaţi şi
femei, accesul la resurse, servicii, informaţii şi controlul asupra lor, iar distribuirea
puterii în procesul de luare a deciziilor sunt probleme reale.
Integrarea perspectivei de gen– ca şi strategie – nu include intervenţii care se referă doar
la femei sau doar la bărbaţi. În unele cazuri, analiza de gen care precede proiectarea
programelor de intervenţie şi de dezvoltare relevă inechităţi grave care solicită
dezvoltarea unei strategii iniţiale în ceea ce priveşte intervenţiile specifice. Însă, astfel
de intervenţii trebuie să vizeze reducerea disparităţilor de gen prin focalizarea asupra
egalităţii sau inechităţii ca obiectiv, mai degrabă decât asupra bărbaţilor sau femeilor ca
grup ţintă. Într-un astfel de context, intervenţiile specifice sunt aspecte importante ale
strategiei de integrare a perspectivei de gen. Când sunt implementate adecvat, ele
trebuie să ofere femeilor drepturi asupra propriului corp (drepturi reproductive şi
sexuale). De asemenea aceste proiecte trebuie să consolideze poziţiile de putere obţinute
de către acestea pentru a acţiona ca suport pentru consolidarea egalităţii de gen.
10
I: Concepte de bază pentru înţelegerea perspectivei de gen în educaţie
Sinteza dupa cursul ISE

Diferenţe de gen

a. ontogenetice = de ordin biologic


a. care ţin de genul social = gen feminin // gen masculin

Sex şi Gen
Fig. 1. Influenţe înnăscute şi dobândite în diferenţierea de gen a elevelor/elevilor

Diferenţe ontogenetice
Influenţe biologice Influenţe de mediu/sociale
Diferenţe psihologice

Diferenţe socio-
culturale

Importanta:
recunoaşterea şi exploatarea creativă a diferenţelor de gen în orice demers educaţional

Risc: tratarea elevilor nediferenţiat ca fiinţe asexuate poate conduce la consecinţe


negative: atingerea principiului egalităţii de şanse.

Diferenţe:

Înnăscute: modalitatea de exprimare a La nivelul abilităţilor cognitive


emoţiilor.

11
Fete: dezvoltare
mai mare a
abilităţilor verbale
şi de comunicare

Băieţi: au mai
bine dezvoltate
abilităţile spaţio-
vizuale.

la nivel social In mod tradiţional există o puternică


asociere unor abilităţi cu un anumit gen.
trăsături tradiţional
feminine Abordarea perspectivei de gen = un
masculine proces de educaţie diferenţiat, care
acordă egală importanţă nevoilor
specifice de gen.
blândeţea,
emotivitatea, Oportunităţi educaţionale egale
dependenţa, elevelor/elevilor prin
înclinaţia spre valorificarea şi compensarea acestor
detaliu etc. diferenţe.

agresivitate,
raţionalitate,
independenţa,
înclinaţia spre
esenţă

• Identitate de gen. Înţelegerea perspectivei procesuale

Identitatea de gen = caracteristicile unei persoane:


- fizice,
- psihice ,
- intelectuale
Identitatea de gen = asumare şi internalizare psihologică a trăsăturilor feminine sau
masculine.
12
Identitatea de gen nu este un dat, ci este construită prin procesul de interacţiune cu
mediul.
Sexul nu determină genul!

• Identitatea de gen : teorii


1. Teoria învăţării sociale
Formarea identităţii - observarea şi imitarea de către copii a comportamentului de gen
al adulţilor. ”Cadrul” de gen este format prin:
- Întărire experienţe de gen specifice: Prin acceptare, încurajare, recompensă
- Eliminare experienţe de gen nespecifice: prin respingere, descurajare sau pedeapsă .
Implicaţii pedagogice: părinţii si profesorii trebuie să ajute copiii să înţeleagă şi să se
raporteze critic la comportamentele stereotipe şi să ofere modele prin care să fie întărite
atât comportamentele de gen specifice cât şi pe cele de gen nespecifice.

2. Perspectivă cognitivă. In procesul de cristalizare a identităţii de gen/ înţelegerea


conceptului de gen sunt etape distincte:
- identificarea sexelor pe baza unor caracteristici specifice;
- conştientizarea faptului că sexul unei persoane nu se schimbă în timp şi că rămâne
constant indiferent de activităţile în care se implică.

3. Teoria schemei de gen: combină cele două teorii anterioare.


Atenţia şi comportamentul individului sunt ghidate de diferite standarde şi norme
socio-culturale, stereotipuri de gen cu care se familiarizează în decursul existenţei
sociale
Implicaţii pedagogice:
- importanţa interacţiunii adult-copil pentru optimizarea procesului de formare a unei
scheme de gen flexibile, ne-stereotipe, alternative.
- importanţa perioadei de adolescenţă pentru dezvoltarea unor concepte de relaţionare
cu genul, în această etapă tinerele/tinerii fiind mai conservatori în comportamentele lor
de gen (vezi parteneriat de gen).

• Socializarea de gen. Şcoala - un mediu privilegiat

Socializare: achiziţie de valori şi norme indispensabile vieţii sociale de adult.


Prin socializarea de gen:

13
- „se încurajează sau se descurajează anumite comportamente şi atitudini ale unui
anumit gen
- se comunică ceea ce este potrivit pentru normele de gen ale momentului şi ale
locului
- se învaţă limbajul culturii respective
- se comunică şi se transmite permanent”5.
Interacţiune socială - influenţe:
- recomandări,
- sfaturi,
- evaluări (frumos, urât, rapid, interesant, eficient, raţional, afectiv etc.).
Atât fetele cât şi băieţii sunt direcţionaţi spre un mod specific de manifestare socială,
care stabileşte graniţele de acţiune si de comportament.
Agenţii care influenţează o persoană: socializatorii
a. direcţi: membrii familiei
b. indirecţi
- mass-media,
- cercul de prieteni,
- lecturile
Socializarea de gen: proces care începe încă înainte de naştere si continuă pe tot
parcursul vieţii. Şcoala - loc privilegiat în care are loc un proces de socializare de gen:
copiii sunt încurajaţi sau descurajaţi sa adopte comportamente şi atitudini de gen
considerate acceptabile social.

Procesul de socializare de gen in scoală se realizează prin:


- interacţiunea cu profesorii şi cu colegii
- utilizarea manualelor şcolare si a materialelor didactice
- participarea la activităţi extracurriculare etc.
Identitatea de gen (esenţială dezvoltării şi manifestării afective şi cognitive) va fi
cristalizată în perioada adolescenţei.

Relaţii majore in Spaţiul şcolar:


- dezvoltate în raport cu colegii

5
Cf. Grunberg, L., (Re)Evoluţii în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte româneşti, Editura
Polirom, Iaşi, 2002. In Perspectiva de gen în educaţie, Glosar pentru profesori, Autori: Magda Balica,
Ciprian Fartuşnic, Mihaela Jigău, Andreea Măruţescu, Lucian Voinea, Bucureşti, 2006.

14
- şi cele dezvoltate în raport cu cadrele didactice.
Procesul de construire a identităţii de gen a elevului este dublu determinat: se produce
prin expunerea la formele de manifestare a dimensiunii de gen (limbaj, atitudine,
comportament) ale colegilor si ale
cadrelor didactice. Exemplu: prin limbaj se formează o perspectivă specifică asupra
lumii care determină conştiinţa acestora ca vorbitoare/vorbitori.

Implicaţii pedagogice:
Limbaj care defavorizează un anumit gen Limbaj sensibil la dimensiunea de
gen
fixarea” unor prejudecăţi şi la comportamente favorizează :
inadecvate: - atitudini parteneriale,
- discriminare, - cooperarea,
- izolare, - comunicarea între genuri.
- intimidare,
- agresiune.

Atribute asociate celor două genuri

specifice băieţilor asociate fetelor


Corespund modelului tradiţional masculin: model tradiţional feminin:
- rezistenţă fizică, - sensibilitatea,
- putere, - nevoia de protecţie,
- agresivitate, - cuminţenia,
- curaj - flexibilitatea,
- înclinaţia spre ştiinţe exacte, - participarea activă la oră,
- independenţa - timiditatea,
- capacitatea de sinteză. - înclinaţia spre detaliu.

Distribuţia trăsăturilor pe genuri, realizată de elevii înşişi, este întărită şi reconfirmată de


recomandările cadrelor didactice adresate elevilor. Recomandările profesorilor
reconstruiesc două moduri tradiţionale de educaţie, specifice eticii drepturilor şi eticii
grijii.

Etica drepturilor: mod de a educa Etica grijii: mod de a educa asociat în special
asociat băieţii. fetele.

15
Valori : dreptatea, legalitatea,
corectitudinea
- pune un accent important pe - încurajează cooperarea şi receptivitatea la
competiţie. nevoile celor din jur.
- face abstracţie de nevoile concrete ale
celor din jur.

Acest mod de socializare de gen poate să contribuie la promovarea unor trăsături


tradiţionale de gen, cu un efect negativ direct asupra elevelor/elevilor: stereotipuri, idei
preconcepute, prejudecăţi, etichetări.
Implicaţii pedagogice: Consecinţe negative nu numai asupra dezvoltării identităţii de
gen, ci şi asupra imaginii de sine a elevilor, în general.

• Despre stereotipuri sau Cum se ajunge la discriminare?

Discriminarea6 implica sa:


- Faci diferenta intre persoane, grupuri si comunitati, in dezavantajul unora dintre
acestea.
- Excluzi anumite persoane, grupuri si comunitati de la activitati, beneficii si
drepturi conferite de lege.
- Restrictionezi unor persoane, grupuri si comunitati drepturi si libertati conferite
de lege.
- Tratezi preferential anumite persoane, grupuri si comunitati in comparatie cu
altele, acordandu-le privilegii primelor si dezavantajandu-le pe ultimele.

• Discriminarea de gen
Este rezultatul unui tratament care prejudiciaza o persoana prin sanctionarea acelor
comportamente ale acesteia care sunt inconsistente cu rolurile atribuite in mod stereotip femeilor
sau barbatilor.

Ce putem face?
- Analiza propriilor comportamente la nivelul scolii.
- Analiza critica a stereotipiilor de gen cu care operam.
6
Vezi studiul de caz Povestea Anei. Discriminare: diferenta, excludere, restrictionare, tratament
preferential.
16
• Stereotipurile de gen. Cum ne privim elevii?

Stereotip: Acceptiuni.
• Secolul al XVIII-lea: stereotipul - clişeu tipografic .
• Walter Lippmann, inventatorul” noţiunii de „stereotip”- din perspectiva socio-
psihologică

Definitie. Stereotipul: Rezultatul unui proces de selecţie şi de sistematizare, prin care se


generalizează la un ansamblu de indivizi aceleaşi opinii simplificate la extrem, uneori până la
caricatură.

Stereotipurile de gen: Sisteme organizate de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile


femeilor şi bărbaţilor, precum şi cu presupusele calităţile ale masculinităţii şi feminităţii.
Stereotipurile de gen sunt consensuale: au larg nivel de acceptabilitate socială (traditii,
cutume).

Cum funcţionează stereotipurile de gen?


• descriptiv
• prescriptiv
Descriu si promovează norme în legătură cu caracteristicile asociate unui anumit gen.

Stereotipurile de gen:
• Fac parte dintr-un sistem mai larg de credinţe despre gen care influenţează
percepţiile despre cele două sexe.
• Se manifestă printr-un orizont complex de aşteptări la nivel social7.

Orizont de aşteptări la nivelul şcolii/clase


- roluri specifice fiecărui gen
- caracteristici/trasaturi fizice
- caracteristici psiho-intelectuale

Stereotipurile cadrelor didactice cu privire la elevi:


• trăsăturile, comportamentul, limbajul sau caracteristicile elevelor/elevilor
• rolurile acestora in clasa/scoala,atribuite dupa gen

Stereotipuri de gen ale elevilor cu privire la cadrele didactice:


• cadrele didactice femei: mai bune, blânde, deschise la problemele elevilor,
înţelegătoare, comunică mai bine cu elevii.
• cadrele didactice bărbaţi: persoane exigente, autoritare, comunică mai puţin cu
elevele/elevii, uneori mai protectoare faţă de fete.

Forme subtile de manifestare în şcoală a unor stereotipuri de gen


Ex: utilizarea cu predilecţie de către un gen unor spaţii comune: terenul de sport.

7
Vezi , spre exemplu, studiul de caz Meserii non traditionale, saptamana 5: prescriptii sociale cu privire la
cariera.
17
Consecinte: reproducerea şi promovarea unor stereotipii şi discriminări de gen.
• Stereotipurile de gen induse de societate sunt transferate în comportamentul
elevelor/elevilor.
• La nivel informal, spaţiul poate promova şi întări anumite stereotipuri de gen ale
elevelor/elevilor.

Impactul stereotipurilor de gen în inter-relaţionare:


Tendinţa elevilor/elevelor de a construi şi valoriza caracteristicile de gen într-o logică
bipolară - de excludere a contrariului - are un impact direct în interrelaţionare.

Consecinte negative: sancţionarea de catre clasă a celor care nu corespund


stereotipurilor de gen8.

• Modele si roluri de gen

- Modelul reprezintă un „obiect întrunind însuşirile tipice ale unei categorii,


destinat pentru a fi reprodus”. Observăm că sensul de bază al cuvântului este cel
de mostră, tipar, calapod. Modelul de gen poate fi astfel tradus ca fiind mostra,
tiparul cel mai reprezentativ pentru genul pe care îl reprezintă: feminin sau
masculin. Rolul său principal este deci unul de ilustrare, de exemplificare a ceea
ce reprezintă genul la care face trimitere. Pe scurt, modelul de gen poate fi definit
ca fiind suma trăsăturilor/caracteristicilor tipice ale genului la care face trimitere.
- Modelul de gen poate fi înţeles ca reprezentând partea prescriptivă a unui
stereotip, cea care spune ce poate şi ce nu poate face un gen. El atribuie
competenţe, stabileşte abilităţi şi prescrie comportamente şi atitudini specifice
fiecărui gen (în spaţiul public şi în spaţiul domestic/privat). Un astfel de model
se instituie de o manieră subtilă şi activează la toate nivelurile corpusului social.

Forme de promovare a modelurilor de gen:

- sfaturile date de către profesori privind comportamentul, vestimentaţia,


caracterul şi abilităţile personale specifice fetelor/băieţilor;
- percepţia asupra genurilor indusă de curriculumul scris: manuale, materiale
didactice;
- percepţia asupra genurilor indusă de curriculumul implementat: opinii
exprimate în cadrul diferitelor discipline cu privire la cine ce face, cine este mai
activ în spaţiul public sau în cel domestic, cine îşi asumă poziţii de conducere,
cine a obţinut rezultate remarcabile în anumite domenii – ştiinţă, literatură – etc;
- prin imaginea pe care şi-o face un gen despre celălalt în cursul interacţiunilor de
zi cu zi din spaţiul şcolar
- prin modelele ocupaţionale recomandate la nivelul orelor de dirigenţie,
consiliere sau, pur şi simplu, în cadrul discuţiilor elevelor/elevilor cu cadrele
didactice.

8
Vezi Cazul Diana, Saptamana 3.
18
• Prejudecati

Idei preconcepute pe care si le face cinve asupra unui lucru, adoptate fara cunoasterea
directa a faptelor. O prejudecata este un rationament eronat deoarece procesul de
rationare este incomplet suspendat inainte de a fi finalizat. Ca si stereotipurile, ele
justifica a o luare de pozitie fata de o persoana si au un caracter non rational afectiv.

• Egalitatea de gen reprezintă tratarea egală a fetelor şi băieţilor ţinând cont de


nevoile, necesităţile şi aspiraţiile reprezentanţilor fiecăruia dintre genuri.
Egalitatea de şanse are ca principiu director faptul că „toate fiinţele umane sunt
libere să-si dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de
roluri stricte de gen; faptul că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale
femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod
egal; înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza
aspiraţiile”.

La nivel educaţional, egalitatea de gen poate fi ilustrată prin următoarele dimensiuni:

- acces egal la educaţie – reprezintă egalitate de şanse în ceea ce priveşte intrările


în sistemul educaţional la toate nivelurile acestuia;
- drepturi egale în ceea ce priveşte valorificarea oportunităţilor oferite de educaţie:
informare, consilierea carierei, dezvoltare personală, etc.;
- drepturi egale în ceea ce priveşte folosirea spaţiului şcolar aflat la dispoziţie
(spaţiul din clase, curtea şcolii, terenul de sport, holul, etc.).

• Parteneriatul de gen
Relaţiile între persoane sunt polarizate între relaţii de autoritate şi relaţii
parteneriale. O relaţie interpersonală presupune în cazul a două persoane o
uniune psihică şi socială directă, conştientă, bazată pe o legătură complexă, care
promovează un bine reciproc. Relaţiile parteneriale de gen sunt, în consecinţă,
relaţii de reciprocitate în care sunt puse împreună resursele specifice fiecărei
persoane libere şi autonome, bărbatul şi femeia fiind parteneri egali.

Dimensiunea de gen: Termeni de referinta9.

Construcţii Determinări istorice, sociale şi culturale dezvoltate de-a lungul timpului, care
sociale ale influenţează statutul şi comportamentele indivizilor.
genului
Roluri de gen Roluri prestabilite social, atribuite indivizilor şi învăţate în cadrul familiei,
comunităţii, şcolii, instituţiilor religioase, condiţionate

9
Sursa : Glosar de termeni, ISE, curs on line « Dimensiunea de gen in educatie » .
Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, 2004 Centrul Parteneriat pentru
Egalitate.

19
de cultură, tradiţie, istorie, mass-media, politici sociale.
Stereotipuri Sisteme organizate de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile femeilor
de gen şi bărbaţilor, precum şi cu presupusele calităţile ale masculinităţii şi
feminităţii.
Segregare de Pe orizontală - Concentrarea femeilor şi bărbaţilor în sectoare şi profesiunii
gen diferite.
Segregare verticală / ierarhică - Concentrarea femeilor şi respectiv, a
bărbaţilor, în niveluri de responsabilitate sau poziţii diferite.

Echitate de Tratarea echitabila al bărbaţilor şi femeilor, în funcţie de nevoile lor


gen specifice de gen. Tratamentul echitabil poate fi egal sau diferit, dar echivalent
în termeni de drepturi, beneficii, obligaţii şi oportunităţi.
Egalitate de Valorizarea în mod egal a aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor bărbaţilor
gen şi femeilor. Bărbaţii şi femeile sunt liberi să-şi dezvolte abilităţi personale şi să
facă alegeri (de viaţă şi de profesie), fără a fi constrânşi de stereotipurile şi
rolurile tradiţionale de gen.
Educaţie de Educaţia adecvată la nevoile de învăţare diferite ale fetelor şi băieţilor, cu
gen scopul de a le asigura acestora şanse egale de dezvoltare.

Working plan 10 Saptamana 1: 29 octombrie - 4 noiembrie 2007

Actiune/homework Obiectiv Termen Evaluare/autoevaluare

Navigare pe platforma. Familiarizarea cu 27-28 oct. Accesarea fara probleme a


instrumentele de învăţare pe 2007 resurselor si forumurilor.
care le propune cursul ISE.
Lectura resurselor/ Familiarizarea cu problematica 29- 31 oct. Initiala: cat si ce stiu despre
trecerea in revistă a cursului on line: conţinutul şi 2007 implicatiile dimensiunii de gen
unitatii de invăţare 1. activităţile. in educatie.
Intocmirea Asumarea unei 29- 31 oct. Autoevaluarea ca participant

10
Pentru a –mi fixa principalele sarcini si termenele limita, fiind primul curs online pe care l-am
urmat, mi-am alcatuit initial un working plan. Cu timpul, am renutat, deoarece nu am intampinat
greutati in corelarea obiectivelor de invatare cu sarcinile si realizarea lor.

20
chestionarului. Analiza responsabilităţi în învăţare. 2007 curs on line: calitati, atitudini,
la chestionarul privind Analiza punctelor forte şi a abilitaţi.
invatarea la distanta. obiectivelor personale.
Postarea prezentarii pe Vizualizarea profilului de 29 oct. 2007 Intelegerea diversitatii
forum. trainees, initierea unui sir de membrilor comunitatii noastre
discutie in forumul Sa ne de invatare.
cunoastem colegii.
Interactiune cu cat mai Participare activa la Permanent Feed- backul colegilor si al
multi colegi din comunicarea cu colegii şi facilitatorilor.
platforma. facilitatorii.
Tabel de analiză pe axa “Lectura” si analiza celor doua 31 oct. 2007 Feedbackul colegilor si al
Trăsături filme din resursele propuse. facilitatorilor, comparatie cu
masculine/feminine. Aspecte ale diferenţierii de tabelele realizate de colegi.
Similarităţi/diferenţe. gen intalnite in experienta
didactica.
Inregistrare in Conştientizarea progresului in 3- 6 Autoevaluarea de progres.
portofoliul de învăţare problematica de gen, fixarea noiembrie
a reflecţiilor personale noţiunilor de baza. 2007
asupra activităţilor.

„Masculin şi feminin – similarităţi şi diferenţe”.


Sau Complementaritate in diversitate

Cu scopul de a analiza trăsăturile feminine/masculine si de a scoate in evidenta


asemanarile si diferentele, formatorii ne-au propus spre vizionare doua materiale video:

http://www.bozzetto.com/flash/fem_male.htm
http://www.youtube.com/watch?v=IHewTYq0nKc

Sarcina de lucru: La nivel social şi cultural sunt promovate o serie de trăsături şi roluri
asociate în mod tradiţional feminităţii şi masculinităţii. Reflectaţi asupra celor două filmuleţe şi
completaţi tabelul următor, încercând să identificaţi câteva trăsături promovate la nivel social în
acest sens.

Trăsături specifice fetelor Trăsături specifice băieţilor

- grijă faţă semeni - spirit de competiţie

- mai slabe din punct de vedere - forţă fizică


fizic

21
- delicateţe - energie

- gingăşie - curaj

- graţie - determinare

- supleţe - hotărâre

- sensibilitate - vigoare

- vitalitate

- agresivitate

Comentarii: Primul flimulet, de pe youtube, schiţează doua portrete într-unul. Cele


doua jumătăţi ce se întregesc într-o singură figură asimetrică prezintă diferenţele fizice
specifice fiecarui gen. Unificarea lor poate semnifica apartenenţa la un singur „gen”:
umanitate. In creionarea lor, autorul se lasă sedus de imagini perpetuate in timp. De
exemplu, părul: atribut tradiţional feminin. Tendinţele de transfer dinspre feminin spre
masculin şi invers sunt tot mai des intalnite in zilele noastre. Exemplu: masculinizarea
pronunţată a unor femei, împrumutul de către bărbaţi a unor atribute tipice feminităţii,
tipul de femeie androgina, elogiat de canoanele modei.
Mi-a fost uşor să identific cele doua portrete. Masculin: bărbia bine conturată a
bărbatului arată agresivitate, determinare, virilitate. Femeia: sensibilă, fragilă, delicată.

Al doilea film, de pe bozzetto, prezintă rolurile atribuite tradiţional femeilor sau


bărbaţilor si stereotipuri şi comportamente tipice. Casa simbolizează familia/cuplul. Am
identificat câteva stereotipuri de gen. Dar mesajul final este optimist. Mă duce cu gândul
la evoluţia de la familia tradiţionala la familia partenerială, respectiv partajul rolurilor în
familie. In ipostaze ale vieţii curente în care ne regăsim, femei sau bărbaţi deopotrivă,
autorii filmului prezintă cu ironie subtilă şi umor aceste stereotipuri. Le-am sintetizat în
tabelul alăturat şi am adăugat un comentariu…

Secvenţa Trăsături/ Roluri tradiţionale Trăsături/ Roluri tradiţionale


feminine masculine

Coming You know what you have to do, Be cool! Don’t worry, be happy!
home baby…

Distribuţia inegală a rolurilor in


familie/cuplu.

Speaking Tendinţa excesivă de verbalizare, Limbaj ordonat: denotă o gândire


alambicare, superfluu. You are structurată. That’s me.

22
talking too much…! Bărbaţii nu par prea comunicativi
(oare?)
Femeile îşi exteriorizează mai uşor
sentimentele.

Business No way, honey! Stay home…! We Around the world..!


trip need you here…!
Spaţiul job&business aparţine
Femeia: cantonată in roluri casnice bărbaţilor, viata profesională
prevalând asupra celei private.

On a diet Sigur, doar femeia trebuie să-si Fără restricţii: Me??? On a diet? Are
facă griji pentru aspectul sau you joking???
fizic…

Femeia ca obiect estetic: trebuie sa


fie tânără, slabă si frumoasă.

Date Nu putem fi punctuale(???) Correct!

Traveling I need this entire staff… Practically: just the necessary...

Spiritul practic al bărbatului.

Talking Too much… I’m a winner! Bărbaţii sunt mai


agresivi decât femeile. Argumentaţia
celor doi pare un meci intr-un ring
de box.

Seducing It’s our business. Rolul de seducţie I’m a man, so that’s all.
atribuit femeii.

Hands bag Fool of little things…adică Ordonat???


nimicuri inutile.

Shopping That’s my world…!Magazinul: un I know what I have to do!


întreg univers pentru o femeie.

The ideal Finally, we have the same Finally, we have the same
partner aspirations. aspirations.

Concluzii11

Parcurgand unitatea 3, am inteles mai bine rolul exercitiului Trasaturi masculine/feminine din
11

Saptamana 1: primul film “lecţia de desen ne-a ajutat sa identificam aspectele fizice (faciale) ale
identităţii de gen, iar cel de-al doilea - roluri si stereotipuri de gen.
23
Inegalitatea de gen, transmisă social prin manifestări curente, propagă menţinerea unor
tipare/stereotipuri sociale: supraestimarea bărbaţilor şi inferiorizarea femeilor. Roluri
tradiţionale atribuite femeii: fragilă, nevoie de protecţie, de ocrotire, având ca
responsabilitate îngrijirea familiei, creştere şi educare copii. In esenţă: femeia mamă şi
casnică. Modelul feminin ce tinde să se perpetueze: slaba, tânără şi frumoasă. Societatea
noastră are nevoie de reechilibrarea raporturilor de putere. Trebuie sa vedem în bărbat
un partener, nu un inamic, nu un superior. Revalorizarea calităţilor feminine şi
acceptarea diversităţii ne vor ajuta sa ne înţelegem mai bine diferenţele şi similitudinile
masculin - feminin.

Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi
bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii, în toate sferele vieţii
sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să
împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte
independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de
acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să
împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri,
intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen, atât acasă, cât şi la locul de muncă.
Problema egalitaţii genurilor este percepută în societatea noastră diferit, de cele mai
multe ori intr-o perspectiva eronată şi negativistă. Din pacate, initiativele organizaţiilor
de femei sunt percepute ca manifestări feministe. In multe cazuri, bărbaţii vad egalitatea
genurilor ca pe o revenire la matriarhat. Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate, cuvântul
feminism are deseori o conotatie negativa, din cauza celui de-al doilea val de feminism,
care a fost unul extremist. Egalitatea genurilor pune problema parteneriatului dintre
bărbaţi şi femei, nu a supremaţiei feminine.

Am gasit foarte interesante observatiile colegilor. Din considerente de economie de


spatiu, reproduc doar cateva.

Masculinul si femininul coexista armonios la nivelul fiecarei persoane. Adina:

Criterii de Masculin Feminin


comparaţie
Aparenţă Trăsături accentuate, ferme Trăsături mai puţin ferme, delicate,
fizică Linii drepte, ascuţite fine. Linii curbe, rotunjimi. Privire
Privire “întunecată” – percepe “clară”,percepe lucrurile în detaliu,
lucrurile în ansamblu, sintetic analitic. Nuanţe “deschise” –
Nuanţe “închise” – ancorare în ancorare în humea ideală, idealism
lumea materială, pragmatism Foarte interesat de propria apariţie
Deloc interesat de propria apariţie
Trăsături - dur – deloc atent la sentimentele -sensibil – atent la sentimentele altora
psihologice altora - comunicare complexă, plină de
- comunicare simplă, directă detalii
- atenţie la ansamblu -analitic
- sintetic - caută compania altora, nevoie de a
- tendinţă spre solitudine, centrare fi în grup

24
pe sine - îşi exprimă emoţiile, le împărtăşeşte
- nu îşi exprimă emoţiile într-o cu ceilalţi
manieră vizibilă - cooperativ
- competitiv - supus ;dependenţă
-dominant - centrare pe nevoile oamenilor
- centrare pe obiective - renunţă la scopul său, în favoarea
- îşi urmează scopul satisfacerii nevoilor celorlalţi.
- independenţă - dependenţă
Roluri Instrumental – asigură Expresiv – de îngrijire – asigura
sociale satisfacerea nevoilor de satisfacerea nevoilor de apartenenţă,
subzistenţă comunicare
- centrare pe nevoile personale - centrare pe nevoile celorlalţi

Primul film, cel despre rolurile bărbaţilor şi ale femeilor, prezintă stereotipurile care
descriu lumea şi o segreghează din punctele de vedere ale celor două genuri. A reieşit
foarte uşor diferenţa de disponibilitate în ceea ce priveste nevoile celorlalţi,
expresivitatea emoţională, centrarea pe obiective versus centrarea pe oameni. Acestea au
fost uşor de plasat în tabel.
Trăsăturile care fac diferenţa din punct de vedere fizic sunt uşor de recunoscut şi
atribuit. Trăsăturile psihologice şi rolurile sociale nu pot fi în totalitate descrise pe un
continuum, unde la un capăt avem polul masculin, iar la celălalt capăt polul feminin. E
dificil sa facem o clasificare strictă a trăsăturilor, pentru că in felul acesta nu facem
decât să accentuăm stereotipurile.

Al doilea film, prezintă, metaforic, ideea complementarităţii şi a “unităţii în diversitate”.


De fapt, masculinul şi femininul coexistă, şi rolurile definite ca fiind specifice prin
stereotipuri, pot fi împărtăşite de reprezentanţi ai ambelor categorii de gen (femei
independente, bărbaţi grijulii şi atenţi la nevoile celorlalţi).

Biologic suntem diferiti. In toate exista o complementaritate: Tatiana. Daca gandim ca


o competitie atunci ne referim la "ea" si "el" punand in balanta calitati, defecte, insusiri,
trasaturi, atitudini, emotii etc. incercand sa aflam cine este "cel mai" sau "cea mai".
Admit insa ca in toate exista o complementaritate, o acceptare/neacceptare a calitatilor
si defectelor care ne definesc si fac din noi (in functie de mediu, educatie, ereditate)
persoane sensibile, puternice, orgolioase, altruiste, frumoase, destepte s.a.m.d.

Pierdere (diluare) a feminitatii/ masculinitatii: Mariana.


Trasaturile fizice si comportamentale sunt mai usor de sesizat, iar cele psihologice sunt
mai delicate. Cu toate acestea, tot mai frecvent se constata o similitudine
comportamentala si vestimentara intre femei si barbati. Este, in opinia mea, o davada de
pierdere/diluare a feminitatii/masculinitatii, din multiple cauze.

Diferenta de gen este clara si indiscutabila. Ciprian. O prima observatie fundamentala:


diferenta de gen este clara si indiscutabila. Generatii intregi de profesori au ignorat sau
chiar contestat aceasta observatie ce pare simpla, de bun simt. Rationamentul simplificat
era urmatorul: categoria elev/eleva este o armura care acopera aceste diferente iar

25
educatia trebuie data tuturor la fel, altfel nu oferim sanse egale, discriminam etc. Si
astazi aceasta reprezentare a celor pe care-i educam este foarte raspandita.

Concluzie Ciprian: Sunt impresionat de varietatea si pertinenta observatiilor


dumneavoastra cu privire la trasaturile specifice fetelor/baietilor. Pentru a sistematiza
aceste informatii, va propun ca in analiza lor sa aveti in vedere urmatoarea distinctie: 1.
trasaturi promovate la nivel social (ce comporta, la rindul lor, noi distinctii: de exemplu
trasaturi promovate intr-o societate traditionala /societate moderna);2. trasaturi
internalizate acceptate individual (care tin de "efectul" acestor influente sociale asupra
identitatii personale de gen si perceptiei diferentelor fata de sexul opus). Analizandu-va
propriile stereotipii legate de elevii si elevele dumneavoastra ati descoperit ca nu exista
o suprapunere perfecta intre cele doua perspective. Cu cat suntem mai constient de
aceste influente, cu atit ne raportam mai critic la ele si le acceptam/internalizam mai
greu.

Sinteza saptamanii 1: 29 octombrie - 4 noiembrie

Evenimente S1
- familiarizarea cu platforma si cu resursele;
- cunoaşterea colegilor de drum;
- interacţiune;

Forumul "Sa ne cunoaştem colegii”

Asemănări Deosebiri

Aceleaşi aşteptări de la curs; identificam Experienţe pedagogice si personale


aceleaşi bariere si obstacole. diverse;
Preocupări comune, chestionări cu privire Modul in care vedem trăsăturile de gen.
la dimensiunea de gen in educaţie.

Dorinţa de a cunoaşte, de a invata, de ne Stilurile de invatare si comunicare.


dezvolta, de a comunica;
Formare in problematica de gen: colegi
Participare activa la dezbateri, implicare. care au parcurs cursuri de formare sau au
fost implicaţi in proiecte.

Reflecţii:
O idee: Constientizarea diferentelor de gen, ca prim demers.
O sugestie: vizionarea filmelor din Resursele S1 cu familia si la clasa.
Un link: www.anes.ro12

12
Plecand de la www.anes.ro, am descoperit CPE, unde gasit multe linkuri interesante si
materiale in format pdf. Multumesc, Carmina!

26
O relatare a unui coleg: Participarea la vizita de studiu Arion a Carminei Trambitas –
segregarea pe sexe in invatamantul preuniversitar din Irlanda.
3 noiembrie 2007
AUTOEVALUAREA : A învăţa să înveţi

Începător În plină dezvoltare Foarte activ/ă

1 2 3 4 5 6

Demonstrează o atitudine pasivă faţă de Demonstrează o atitudine pro-activă faţă de


învăţare, aşteptând, mai degrabă, să i se impună învăţare, exprimând şi modificând obiective,
obiective, criterii şi planuri, decât să le criterii şi planuri de viitor. Apreciază
formuleze singur/ă. Renunţă uşor atunci când provocările şi necunoscutul şi nu renunţă atunci
lucrurile par dificile sau neclare. Aşteaptă, mai când lucrurile par dificile sau nesigure. Îşi
curând, să i se „ofere” cunoştinţe, decât să explorează propriile puncte forte şi puncte
încerce să le descopere sau să le creeze. Teama slabe, folosindu-se de acestea pentru a genera
de a face greşeli sau de a se face de râs îl/o cunoştinţe atât despre conţinut, cât şi despre
împiedică să acţioneze. procesul de cunoaştere a conţinutului.

Crearea portofoliului de învăţare

Începător În plină dezvoltare Foarte activ/ă

1 2 3 4 5 6

Demonstrează numai o înţelegere superficială a Foloseşte în mod creativ portofoliul,


calităţii de instrument permanent de învăţare pe manevrându-l ca pe o strategie personală de
care o posedă portofoliul. Consideră portofoliul învăţare. Pune în practică ceva mai mult decât
ca fiind o activitate în plus, care va trebui sugestiile de portofoliu primite la curs.
efectuată ori finalizată. Are tendinţa de a amâna Manifestă interes în explorarea diverselor
constituirea portofoliului până la termenul posibilităţi de prezentare a portofoliului.
limită impus. Recunoaşte beneficiile pe termen lung ale
portofoliului.

Participarea la o comunitate de învăţare

Începător………………………În plină dezvoltare………………………..……… Foarte activ/ă

27
1 2 3 4 5 6

Manifestă mai mult interes pentru îndeplinirea Sprijină, clarifică şi acţionează ca un prieten
unor sarcini decât pentru învăţarea prin obiectiv al colegilor, căutând oportunităţi de
intermediul colegilor şi a contextelor acestora. implicare a persoanelor care ar putea întâmpina
Nu pare a fi conştient de impactul propriilor dificultăţi.
acţiuni (sau al neimplicării sale în acţiuni)
asupra celorlalţi.

Sunt gata de drum!

Săptămâna 2
5-11 noiembrie

Saptamanile 1 si 2 au constituit partea introductiva a cursului nostru. Dupa ce ne-am


familiarizat cu problematica cursului, cu comunicarea on line si cu colegii, in Unitatea 2
formatorii ne-au propus sa realizam o trecere spre celelalte continuturi: ” o punte de
legătură” care sa faciliteze intelegerea conceptelor fundamentele. Invatarea adultilor se
bazeaza pe propria experienţa, de acea am fost incurajati sa relatam probleme cu care
ne-am confruntat din perspectiva abordarii de gen, experienţe din şcoală sau din mediul
în care lucram. Lectura celor doua resurse propuse 13 , comentarea studiului de caz
Povestea Anei, discutiile generate si diversitatea punctelor de vedere ne-au permis să ne
13
Glosarul de termeni privind dimensiunea de gen în educaţie” (in special conceptele de
bază pentru înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: identitate, socializare,
stereotipuri, modele şi roluri, prejudecăţi, discriminare, egalitate, segregare şi
parteneriatul de gen)

• Secţiunile Concluzii şi Recomandări ale studiului „Perspective de gen în educaţie” (p.


112-126), suportul de curs.

28
repozitionam relatarea sau o privim si din alta perspectiva. Mi-am facut din nou un plan
de lucru, cu termene si obiective de invatare.

Plan de lucru

Actiune/tema Obiectiv Termen

Post Opinia/ Punctul de vedere în legătură cu Identificarea stereotipurilor de Miercuri, 7


povestea Anei gen din studiul prezentat. noiembrie
Analiza opiniilor colegilor: puncte comune, Reflectie asupra experientei Miercuri, 7
deosebiri, interese comune. noastre din perspectiva noiembrie
genului.
Lectura resurse si notite: Glosarul de termeni Aprofundarea problematicii 5-11
privind dimensiunea de gen în educaţie; cursului. noiembrie
Capitolele Concluzii si Recomandări din studiul
„Perspective de gen în educaţie”.
Portofoliu: rezumat, sinteze, citate sau o Fixare concepte, sistematizare 5-11
schemă logică. noiembrie
Activitate facultativă: Harta mentală. Exersare tehnici de Sambata,
conceptualizare. Stiluri de 10 noiembrie
invatare
Elaborarea unor întrebări orientative Orientarea si planificarea Duminică, 11
Introducerea lor în portofoliu. învăţarii pentru săptămânile noiembrie.
următoare.
Autoevaluare Evaluare de progres. Duminică, 11
noiembrie.
Unitatea 2 a debutat cu un studiu de caz foarte inspirat : Povestea Anei. Ana este o
profesoara care ne prezinta interogatiile si conflictele ei interioare declansate de o
actiune care pune problema abordarii de gen în educaţie. Povestindu-ne cum a incercat
sa rezolve in clasăo problema generata de diferentele de gen, Ana ne impartaseseste
indoielile si îngrijorări sale cu privire la strategiile adoptate. Povestea Anei a reprezentat
un excelent punct de plecare in discutii cu privire abordarea de gen, diferente de gen,
acces la resurse, egalitate si echitate. In Scrisoarea catre Ana, am facut cunoscut punctul
meu de vedere fata de abordarea Anei. Am identificat in Povestea Anei probleme ale
invatamantului romanesc, de aceea am ales ca motto: Povestea Anei este o poveste care ne
priveste pe toti.
Draga Ana,

Povestea ta m-a impresionat deoarece am recunoscut în ea multe din întrebările si preocupările


mele. Îmi desfăşor activitatea în aceeaşi şcoală de 15 ani. Sunt foarte ataşată de şcoala mea,
pentru ca i-am fost elevă si consider ca sunt datoare sa-i înapoiez ceea ce mi-a dăruit.

Noi nu ne confruntăm cu problemele pe care le aminteşti tu, deoarece suntem o şcoală de centru,
cu 1704 elevi şi 140 de cadre didactice. Avem dotări, oameni formaţi si entuziaşti, echipe stabile.
Am recunoscut in pasiunea cu care vorbeşti despre activitatea ta mulţi colegi, inclusiv pe mine.

29
Preocuparile noastre sunt asemanatoare: cum sa motivam elevii. Strategiile trebuie sa fie
adaptate noii lumi in care trăim. Elevii de acum nu mai seamănă cu cei dinainte, pentru simplu
motiv ca societatea evoluează. Acum sunt necesare alte competenţe pentru integrare socială şi pe
piaţa muncii decât acum 10 ani, de exemplu. De aceea şi şcoala trebuie sa se adapteze permanent
la aceste schimbări. Cred că toţi dascălii am trecut şi trecem prin momente de oboseală şi
descurajare. Iţi admir tăria de a merge mai departe şi ataşamentul fata de meserie. Sunt de acord
cu tine: performanţa trebuie măsurată comparând intrările şi ieşirile din sistem şi calitatea
muncii noastre. Cat despre bogăţie, rămân in sistemul educativ doar cei care acceptă ca ea este in
noi, si nu exterioara nouă. Chiar daca uneori discursurile şi vorbele frumoase nu pot suplini
nevoile noastre reale.

Văd ca ai adoptat strategii inovative, metode active, ai implicat elevii in învăţare şi crezi in
potenţialul lor; cu siguranţa aplici la clasă teoria inteligenţelor multiple. Ai încercat să-ti cunoşti
elevii şi să-i ajuţi permanent. Te preocupă formarea lor pentru viată. Tu însăţi ai început sa
urmezi cursuri de formare tocmai pentru ca doreai sa te perfecţionezi. Aplici in practicile tale
pedagogice cunoştinţele dobândite in cursurile de formare: creezi situaţii reale de învăţare cu
scopul de a-i motiva pe elevi. Te pregăteşti pentru ore, proiectând scenarii diferite in funcţie de
elevi şi de obiective. Iar rezultatele despre care ne vorbeşti sunt elocvente: elevi cărora le-ai
transmis pasiunea pentru disciplină şi păstrarea legăturii afective cu foştii absolvenţi.

Mă bucur că lucrurile s-au îndreptat in şcoala voastră. Iar faptul ca ai desfăşurat ore in
laboratorul de informatica este admirabil! Observaţiile tale cu privire la performanţele inegale
fete/băieţi de la sfârşitul semestrului sunt juste. Iar vizita uneia din elevele tale la o sala de
calculatoare din oraş s-a izbit de unul dintre stereotipurile frecvente: „calculatoarele sau mediul
informatic nu sunt pentru fete”…! Multe jocuri video promovează imagini tipic masculine şi
agresivitate. Înţeleg reacţia elevei tale, pentru ca o vreme bună, pană când să am conectare acasă,
am frecventat sălile Internet din oraş. Era mult zgomot, nu prea erau fete, in fine: o atmosfera
puţin respectuoasă fata de ceilalţi. Poate ca ar trebui sa iniţiaţi nişte acţiuni in comunitate, ca
Internet cafe-urile din oraşul vostru sa fie locuri mai liniştite si ospitaliere pentru toţi.

Aflu din povestea ta că in urma participării la clubul de informatică fetele si-au ameliorat vizibil
performanţele. După cum vezi, sunt doar prejudecaţi că fetele nu au aptitudini pentru ştiinţe
exacte si tehnologii! Aţi făcut lucruri frumoase la club, si mai ales, folositoare. In ziua de azi,
alfabetizarea digitala este la fel de importantă ca cea numerică. Deprinderile sunt operaţionalizate
numai după îndelungata practică. Fetele din clasa ta au căpătat încredere si au început sa
utilizeze calculatorul ca instrument de învăţare. Este o reuşită şi te felicit.

Din păcate, încercând sa suplineşti o lipsă, ai creat o problemă: conflicte intre elevi, conflict cu
colegii/părinţii. Un succes generează eşec? Ceva nu a funcţionat cum trebuie… Cred că in
dorinţa ta de a le ajuta pe fete sa ajungă la acelaşi nivel cu băieţii ai comis o greşeală, segregând
clasa pe criteriul sexelor. De la diferenţiere la discriminare nu e decât un pas. Discriminarea
pozitivă poate genera si conflicte; era bine sa le anticipezi înainte de a acţiona. In locul tău, aş fi
creat un club comun fete/băieţi, cu activităţi interactive. As fi organizat activităţi la fel de
motivante pentru toţi, de exemplu jocuri de rol sau situaţii - problemă in care sa se ajute reciproc,
valorificându-si potenţialul de gen. Elevii ar fi putut lucra in perechi fete - băieţi sau pe grupe,
pentru ca învăţarea prin ajutorare este o metodă foarte utilă; eu o folosesc curent la clasă.
Alternând activităţile in perechi cu cele in grupe mixte, ai fi atras si băieţii, i-ai fi responsabilizat
şi ai fi creat activităţi de învăţare interesante şi pentru ei. Sunt sigură ca nu s-ar fi plictisit: cu
30
toţii aţi fi avut de câştigat! Accesul la resurse şi la noile tehnologii trebuie sa fie egal
pentru toţi, e un drept fundamental.

La a doua întrebare: „Cum aş putea să fac ca activităţile de învăţare pe care le propun elevilor
mei să fie la fel de atractive, atât pentru băieţi, cât şi pentru fete?”, eu ţi-as sugera sa te informezi
in legătură cu problematica genului. Sunt sigură ca după cursul on line ISE cineva din judeţul
tău va avea iniţiativa organizării unor activităţi de diseminare şi aşa vei avea acces la informaţii
pertinente. Si apoi, motoarele de căutare pe Internet sunt adevărate oceane de informaţii: nu mă
îndoiesc ca vei avea capacitatea de a selecta resursele adecvate. Pană atunci, eu iţi propun să
reflectezi asupra diferenţelor si potenţialului de gen şi să te gândeşti la strategii aplicabile la
clasă. Ai acces la platformă ca oaspete: mulţi colegi vor propune activităţi concrete in săptămânile
ce urmează.

Cat despre conflictul cu colegii si părinţii, cred că vei reuşi, cu deschiderea pe care ai dovedit-o,
să-l aplanezi. Eu m-aş concentra mai degrabă asupra conflictului creat in clasă intre fete si băieţi.
Ia in consideraţie faptul că vor duce mai departe aceste stereotipuri, că personalitatea lor e in
plină formare şi că dorim cu toţii sa creăm o lume cu şanse egale.

Mult succes in continuare şi nu te descuraja!


Minodora

Am discutat in clasa cu elevii claselor a XI a si a XIIa de liceu pedagogic, viitori dascali,


pentru a vedea opinia lor si rezolvarea pe care ar fi dat-o cazului Ana. Concluziile lor le
puteti vedea sub forma unei prezentari accesand:
http://www.esnips.com/doc/94fa7631-e7c7-497c-8bbf-
6b61510182fd/PovesteaAnei_clasele11P1_12P2_CNVNT

Povestea Anei mi-a prilejuit si alte reflectii despre implementarea TIC in educatie:
implicatiile genului. Iata cateva din idei, sub forma unei prezentari PPT:
http://www.esnips.com/doc/d4a9f24a-5fe7-497b-9a3a-5a5ab155697a/Implementarea-
tic

Am decis sa tin, macar sporadic, un „jurnal” in care sa fac adnotari cu privire la


momentele de invatare din curs. Reproduc aici primele”pagini”.

Fals jurnal de bord

31
Nu ştiu daca va fi un jurnal de bord, dar orice călătorie implica si câteva adnotări.
Pentru a putea reconstitui apoi traseul meu de învăţare si drumul parcurs. Fals, pentru
ca nu voi reuşi sa integrez tot ceea ce se întâmpla in calatoria noastră de invatare, ci mă
voi limita la experienţa mea. Platforma ramane un martor si un jurnal al întregii
comunitati, de aceea voi insera in jurnal numai adnotări personale. Ca orice jurnal, va fi
impregnat de multa subiectivitate.

5 noiembrie 2007

Cateva relatari din experienta mea. Fragmentare, incomplete, nostalgice...

Relatez aici cateva din experienţele mele relative la gen, acumulate in cei 27 de ani la
catedra: 12 ani în învăţământul preşcolar, 15 ani ca profesor:

Eleva a liceului pedagogic, profil educatoare, am studiat intr-o clasa formata exclusiv
din fete, iar aceasta segregare era perceputa de noi ca o frustrare. Izolarea poate produce
efecte perverse în timp asupra evoluţiei adultului: atitudini sexiste, neîncredere, izolare.
Sper ca prin autoeducaţie si formare am reuşit sa depăşesc acest handicap.

In educaţia timpurie dimensiunea de gen era aproape inexistenta, iar segregarea in


formarea grupurilor pe sexe era accentuata. Educaţia de gen in grădiniţa se rezuma in
anii 80 la diferenţele intre sexe. Nu era încurajată mixitatea si nici descoperirea
diferenţelor. Se inculcau copiilor aceleaşi stereotipuri: „Nu trebuie sa joci fotbal sau sa te
joci cu maşini/unelte, pentru ca eşti fata”…Nu îmi amintesc sa fi reprodus in primii doi
ani de experienţa ca educatoare aceste stereotipuri, prin imitaţie, ca instrument de
învăţare socială. Cred ca acest lucru a contribuit familia mea: mi-am petrecut marte parte
din copilărie cu unul din fraţii mei, care prefera jocurile in compania mea si nu a celuilalt
frate. Am intuit confuz ca, indiferent ca suntem fete/ băieţi, avem dreptul sa ne exprim
personalitatea aşa cum este ea: cu caracteristici deopotrivă masculine si feminine.

Am început sa conştientizez importanta genului in cei 8 ani de activitate didactica in


Casa de Copii Preşcolari Slatina, unde am lucrat cu copii instituţionalizaţi: proveniţi din
familii monoparentale, orfani, abandonaţi de timpuriu in Leagănul de Copii, sau copii ai
căror părinţi erau decăzuţi din drepturile părinteşti. Instituţionalizarea precoce ii
transformase in nişte fiinţe androgine; aveau aproape aceeaşi fizionomie, maxilarul
deformat datorita utilizării excesive a biberoanelor in primi trei ani de viata. Din motive
de „igiena”, fetele si băieţii erau raşi sau tunşi foarte scurt, îmbrăcaţi cu nişte „uniforme”
groteşti: in fine, o lipsa totala de diferenţiere care punea in discuţie insasi reprezentarea
de sine. Deprinderile motrice de baza si cele elementare nu erau formate la trei ani:
copiii nu mergeau corect, unii deloc, nu ştiau sa vorbească, abia articulau. O directoare
inimoasa, doamna Rada Georgeta, căreia ii datorez mare parte din traseul meu de
formare, a ajutat generaţii întregi de copii instituţionalizaţi sa redevină ceea ce erau de
fapt: copii. Am reuşit sa recuperam o mare parte din copiii care nu aveau tulburări
grave; la 6- 7 ani copiii noştri nu erau foarte diferiţi de cei din şcoala de masa, evident cu
ritmuri proprii de dezvoltare si un uşor retard.

32
Poate părea nesemnificativ, dar in acei ani am învăţat ce înseamnă sa dăruieşti, fără sa
aştepţi neapărat ceva in schimb.

Primul bărbat educator in grădiniţa l-am întâlnit în 1992, in Franţa, într-un schimb
pedagogic pe care şcoala noastră l-a organizat cu un IUFM - Institut de formare iniţiala a
cadrelor didactice. Am înţeles atunci cat de importanta este prezenţa ambelor genuri în
educaţia timpurie a copiilor.

Profesor la liceul pedagogic, m-am adresat elevilor in primul an când am lucrat la o clasă
in care era doar un băiat cu apelativul „Fetelor”! Sa fie oare o reminiscenta din vremea
liceului, când profesorul nostru de psihopedagogie ni se adresa invariabil cu „Fete”?
Reacţia clasei m-a jenat, mi-am cerut scuze si am căutat sa nu mai repet greşeala. Au
absolvit anul trecut, acum am alta clasa in care am doar un băiat, nu au existat conflicte
si cred ca prezenta lui, chiar in minoritate, a fost benefica pentru fete. In lucrul pe grupe
Alexandru, de anul trecut, si Lucian, de anul acest din clasa a 12-a P1, respectiv P2, au
fost încurajaţi sa interacţioneze cu cat mai multe colege si au realizat cu plăcere si interes
sarcini in echipa: afişe, postere, mesaje mediatice.

Problema evaluării m-a preocupat încă din primii ani de activitate pentru ca mi-am dat
seama cat de importanta este pentru elevi. De aceea încerc un maxim de obiectivitate, si
nu cred ca am sub sau supra evaluat elevii datorita genului. Prin auto si intervaluare
încerc sa-i fac sa devina cat mai obiectivi pentru ca in fond evaluarea trebuie sa aibă un
caracter formativ: să invete mai multe despre ei.. Din păcate, discriminarea prin evaluare
se strecoară insidios in practicile educaţionale si generează conflicte.

Căutând informaţii pe Internet cu privire la dimensiunea de gen, am accesat forumuri


cu discuţii de-a dreptul agresive care oglindeau fie atitudini exagerat misogine, fie
exagerat feministe; acest dezechilibru va avea cu siguranţa influenţe asupra viitoarei
vieţi de familie a tinerilor/adolescenţilor. Perpetuarea prejudecaţilor de la o generaţie la
alta este periculoasa, pentru ca elevii părăsesc sistemul cu aceste stereotipuri.

Cu toate ca nu am urmat un curs de formare pe problematica de gen, am observat încă


de mult ca dimensiunea de gen este o problema căreia trebuie sa-i dam rezolvări
concrete, in funcţie de context si cu mijloace apropriate. Folosesc curent la clasa metode
interactive, deoarece elevii sunt mai motivaţi, participa activ iar eu pot rezolva sarcini
multiple, încercând sa-i ajut pe sa lucreze împreuna. De fiecare data când aduc lucrul pe
grupe intr-o clasa noua, întâmpin reticenţe. Le explic insa ca este necesar sa
interacţioneze si sa se cunoască deoarece in societate competenţele de comunicare si
inter-relaţionare vor fi foarte importante, iar ei trebuie sa se pregătească încă de pe
acum. Lucrând împreuna, în perechi sau pe grupe, au descoperit ca este mai uşor, mai
plăcut, au învăţat sa-si cunoască, accepte si respecte diferenţele, si-au dezvoltat
asertivitatea si spiritul colegial.

Îmi doresc foarte mult ca elevii mei sa aibă şanse egale in viitor, indiferent daca sunt
fete sau băieţi. Sper ca acest curs sa mă ajute sa construiesc strategii, activităţi si
conţinuturi in care sa integrez dimensiunea de gen.

33
Azi am recitit o parte din resurse si am reflectat asupra Cazului Ana: o poveste
despre implicaţiile genului in educaţie, dar si despre probleme curente ale
învăţământului romanesc: formare si dezvoltare, rezultate/performante/calitate,
resurse, strategii, implementarea noilor tehnologii, echitate, şcoala in schimbare.
Povestea Anei: o poveste care ne priveşte pe toţi.
6 noiembrie 2007
Acţiuni:
- Lectura resurse ISE si alte resurse, identificate prin cautari pe Internet.
- Intervenţii pe platforma: interacţiune cu colegii.
- Realizare materiale: PPT- Implicaţiile genului in implementarea TIC.

Abordarea genului in educaţie: reflecţii

Este pentru prima dată când particip la un curs de formare axat in exclusivitate pe
problematica genului. Sunt încântată ca resursele nu sunt limitate cursanţilor: oricine
poate avea acces la platforma pentru a consulta materialele si contribuţiile, prin logare
ca oaspete. Entuziasmata de curs, le-am vorbit colegilor in recreaţie despre tematica, am
dat adresa platformei, unii dintre ei s-au arătat foarte interesaţi. Simt ca acest curs de
formare on line, cu dublu scop: de sensibilizare/ conştientizare si formare pe
dimensiunea genului, ne va ajuta sa obiectivam in cotidian frânele unui management
paritar fete - băieţi.

In săptămana a 2-a, facilitatorii ne provoacă la reflecţie si dezbatere. După o abordare


generala, observ ca trecem la strategii concrete de integrare a dimensiunii genului in
practicile noastre curente. Povestea Anei, ca problematizare, ne oferă multe subiecte de
reflecţie si piste de discuţie. Sunt curioasa ce dezbateri va genera.

Citind resursele si reacţiile colegilor, am devenit mai sensibila la problematica genului.


Realizez acum ca de nenumărate ori am abordat aceasta problema in clasa:

- in implementarea curriculumului oficial: prin discutarea critica cu elevii a unor


fragmente din manuale care reproduc stereotipii de gen, prin analiza unor
mesaje publicitare cu tenta sexista, sau a modului in care este abordat genul in
mass media,
- prin curriculumul ascuns;
- prin modul interactiv de lucru cu elevii: in perechi si pe grupe.

Abia acum îmi dau seama ce implicaţii profunde are problema genului in formarea lor
ca viitori adulţi si rolul nostru.

Observ de asemenea ca in exerciţiul trăsături masculine/ feminine mulţi am fost tentaţi


sa confundam genul cu sexul si sa atribuim caracteristici specifice sexului masculin-
feminin, de tipul : băieţii/bărbaţii sunt agresivi, puternici, fetele sensibile. Obiectivând,

34
îmi vin in minte câţiva din elevii mei: fete al căror comportament nu intra in tiparele
prestabilite social sau băieţi care nu seamănă prototipului si ca atare sunt sancţionaţi de
grup si ironizaţi. Acum analizez ceea ce se întâmpla in clasa si in afara ei si prin
perspectiva genului. Aseară, la fitness, antrenorul ne povestea despre fosta lui clasa de
liceu, constituita exclusiv de băieţi; clasa avea un comportament perturbator in şcoala,
iar cauza o punea pe seama constituirii colectivului - profil sportiv - pe criteriu de sex.
Tot aseară am lucrat la proiectul eTwinning pe care îl derulez cu o clasa din Portugalia,
debutanţi nivel A1, si am fost surprinsa sa vad ca in prezentarea către colegii portughezi
cativa din elevii mei au menţionat mixitatea: numărul de băieţi/ fete din clasa lor. Ca un
prim contact cu elevi din alta tara, mi-am dat seama ca proporţia băieţi-fete in clasa lor
este importanta pentru ei.

Întrebările pe care mi le puneam la începutul cursului au lăsat loc altora. Doresc sa-mi
clarific următoarele:

1. Mixitatea şcolara : beneficii si limite. (Exista limite? Care sunt?)


2. Instituţionalizarea genului. Diferenţiere/ segregare/ discriminare.
3. Acces egal la resurse - am început un material pe acest topic. Echitate/egalitate.
4. Identitate, gen si reprezentări formate in şcoala (trebuie sa recitesc resursele cu
mai multa atenţie, raportându-mă la aceste concepte, prin lectura reflexiva).
5. Abordarea genului in predarea limbilor: piste si instrumente. Imagini masculine
si imagini feminine in manualele de franceza. Percepţia genului in manualele de
gimnaziu si de liceu.

Sunt sigura ca vor apărea si alte întrebări/piste orientative.

7 noiembrie 2008

Am publicat pe site Scrisoare catre Ana si cateva relatari cu privire la gen. Am


interactionat cu colegii pe platforma. Zilele acestea am decis sa fiu mai putin prezenta
pentru ca nu doresc sa franez cu vorbaria mea pe cei timizi. Platforma este un spatiu
comun de exprimare, unde fiecare trebuie sa-si gaseasca un loc.

Întrebări orientative:

1. Genul – sursa de inegalitate in şcoala?


2. Avantaje si inconveniente pentru fiecare gen.
3. Cum sa transformam practicile cadrelor didactice, integrând dimensiunea
genului?

8 noiembrie 2007

Post: In jocuri sau in managementul clasei, rolurile de gen ii împiedica pe băieţi si fete
sa- si exploreze întregul potenţial si ii fixează in limite si tipare prestabilite.

35
Situaţia fetelor la şcoala a fost ameliorata in ultimele decenii : mai putina repetenţie sau
abandon, rezultate globale mai bune, mai puţin reorientare, studii superioare. Bilanţ
pozitiv, dar care disimulează persistenta unei serii de inegalităţi structurale. Fetele se
orientează masiv către specializări considerate mai puţin prestigioase si care vor da
acces la joburi mai puţin remunerate. De altfel, este relevant faptul ca profesiile mai
prost plătite sunt majoritar feminine. Fetele sunt mai puţin numeroase in specializările
matematica/ştiinţe exacte/ tehnologii si reprezintă un procent scăzut in facultăţile de
inginerie si informatica.

Daca fetele isi dezvolta reprezentări mai puţin stereotipate decât băieţii in ceea ce
priveşte rolurile lor sociale, ele conserva prejudecaţi cu privire la socializare, întărite de
mediul in care trăim: familia, şcoala, media.

Întrebare: Cum sa permitem fiecărui elev, indiferent de gen, sa-si exploreze un maximum de
roluri si posibilităţi?

Concluzie: Modul in care interacţionam cu elevii ne spune multe despre influenta


genului asupra practicilor noastre curente.

9 noiembrie 2007
Acţiuni:
Intervenţii pe platforma.
Diseminare curs on line si tematica de gen la cercul pedagogic.
Realizare materiale. Capital emoţional: diferenţe fete- băieţi.

Post: Egalitate de gen: consideraţii generale.

Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi
bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii, în toate sferele vieţii
sociale.

Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă
în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte
independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de
acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să
împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri,
intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen, atât acasă, cât şi la locul de muncă.

Problema egalitatii genurilor este percepută în societatea noastră diferit, de cele mai
multe ori intr-o perspectiva eronată şi negativistă. Din pacate, initiativele organizaţiilor
de femei sunt percepute ca manifestări feministe. In multe cazuri, bărbaţii vad egalitatea
genurilor ca pe o revenire la matriarhat. Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate, cuvântul
feminism are deseori o conotatie negativa, din cauza celui de-al doilea val de feminism,
care a fost unul extremist. Egalitatea genurilor pune problema parteneriatului dintre
bărbaţi şi femei, nu a supremaţiei feminine.

36
Am postat pe platforma un link spre Strategia Comisiei Europene pentru egalitatea de
gen in perioada 2006-2010.

Interacţiuni in şcoală: influenta de gen. Rezumat.


Sursa: Enseignement et genre www.changement-egalite.be

In ceea ce priveşte influenta genului asupra interacţiunilor şcolare, studii in Belgia


francofona au arata ca profesorii/învăţătorii au aşteptări predictive diferite fata de băieţi
si fete. Ei acorda mai mult timp de vorbire si mai mult loc in interacţiuni băieţilor decât
fetelor.

Aşteptările predictive se traduc prin faptul ca, din cauza stereotipurilor de care de cele
mai multe ori nu sunt conştienţi, profesorii/învăţătorii au tendinţa sa considere ca
băieţii sunt mai dotaţi in ramurile ştiinţe exacte/noi tehnologii. Astfel, aşteptările lor
sunt influenţate de rolurile de gen atribuite tradiţional. Observam doua modele distincte
a ceea ce consideram competenţă in ştiinţele exacte: băiatul bun care reuşeşte datorita
posibilităţilor si competentelor sale si eleva buna care reuşeşte doar datorita mobilizării
si eforturilor.

Repartizarea timpului de vorbire in clasele observate intr-un experiment din studiul


menţionat mai sus se face in beneficiul băieţilor. Or, chiar atunci când acest dezechilibru
este pus in evidenta de un observator exterior, este foarte dificil sa fie corectat de cadrele
didactice. Învăţătoarele observate alocau in realitate doua treimi din timpul lor băieţilor,
dar erau convinse ca au o atitudine echitabila. Incitate sa corecteze acest dezechilibru,
unele dintre el au ajuns sa acorde pana la 42% din timp fetelor, dar se simţeau vinovate
si aveau sentimentul ca le-au favorizat. Nu e vorba deci doar de a fi pur si simplu
informaţi, ci trebuie sa ne si corectam comportamentul, cu buna credinţa si convingerea
ca suntem echitabili.

Constatările din studiul menţionat au determinat reconsiderarea mixitatii in clase, in


interesul fetelor. Aceasta opţiune pune o problema in măsura in care constituie un regres
in raport cu beneficiile mixitatii. Beneficiile sunt sub anumite aspecte mai nete pentru
băieţi: clasele mixte sunt mai liniştite si beneficiază de un climat de munca mai bun
decât clasele compuse exclusiv din băieţi. Dar ele nasc si controverse, cum ar fi
cunoaşterea reciproca fete – băieţi. Daca profesorii sunt atenţi la interacţiunile dintre
elevi, ca si la interacţiunea profesor - elev, pot depăşi stereotipurile de gen.

După modul in care profesorii se vor adresa fetelor/băieţilor, ei vor genera un anumit
tip de raport intre elevi. Importante sunt si aşteptările pe care le vor dezvolta fata de
ei/ele. Mixitatea claselor va fi un factor de întărire sau de deconstrucţie a stereotipurilor
de gen.

O formare de baza - iniţiala si continua a cadrelor didactice, pentru acest tip de realitate,
va permite păstrarea câştigurilor legate de mixitatea claselor si diminuarea aspectelor
discriminatorii.

37
Întrebare: Cum am putea integra dimensiunea de gen in formarea iniţiala a cadrelor didactice?

10 noiembrie 2007

Am identificat un material care explica diferentele fete - baieti din perspectiva


inteligentei emotionale, respectiv capitalului emotional. Iata sinteza:

Capital emoţional fete – băieţi

Capital emoţional: definiţie. Ansamblul resurselor care trimit la competenţele


emoţionale inerente persoanei, utile dezvoltării personale, profesionale si
organizaţionale, participând la constituirea si utilizarea optima a capitalului uman, a
capitalului social si a coeziunii sociale.

Inteligenţa emoţionala (IE) si competenţe emoţionale

Dintre modelele de IE, modeleul lui Goleman (2001), care reia lucrările lui Salevoy si
Mayer, defineşte IE drept capacitatea de a recunoaşte si gestiona emoţiile, personale si
ale celorlalţi.

IE este descompusa in patru principii centrale, declinate in competenţe :


- conştiinţa de sine sau autoevaluarea - capacitatea de a –si înţelege emoţiile si a le
recunoaşte incidenţa;
- stăpânirea de sine sau autoreglarea - capacitatea de a-si stăpâni emoţiile si
impulsurile si de a se adapta la evoluţia situaţiei;
- empatia sau conştiinţa sociala - capacitatea de detecta si de a înţelege emoţiile
celuilalt si de a reacţiona;
- gestiunea relaţiilor sau aptitudini sociale de comunicare: necesitatea de a inspira
si a influenta pe ceilalţi, favorizându-le dezvoltarea si gestionând conflictele.

Capital emoţional: diferenţe fete - băieţi14

Competenţe emoţionale ♂ ♀ Competenţe emoţionale ♂ ♀


personale sociale
autoevaluare + + empatie + +
înalta joasa joasa înalta
autoreglare + + Aptitudini sociale de + +
joasa înalta comunicare joasa înalta

Observatii Ciprian:
Masculin - feminin: capital emotional. O resursa ce ne arunca in "miezul" unor dezbateri
foarte recente. Fiind vorba de capitalul emotional, nu surprinde faptul ca fetele au un

14
Sursa : Capital émotionnel filles - garçons : quelles différences à l’école ?
Symposium Genre et Education. Carrières scolaires. Bénédicte Gendron, Université Montpellier
III. Actualité de la Recherche en Education et en Formation, Strasbourg 2007
38
ascendent in cazul a trei din cei patru indicatori. Ultimul (comunicare sociala) este si cel
mai controversat. Oricine este interesat sa aprofundeze diferentele intre sexe din aceasta
perspectiva va trebui sa se familiarizeze cu teoriile inteligentelor multiple si a
inteligentei emotionale. Un exercitiu util pentru un cadru didactic, dincolo de
problematica educatiei de gen.

10 noiembrie 2007
Am asamblat intr-o prezentare PPT părerea elevilor din doua clase - profil pedagogic,
cu privire la Povestea Anei. Am realizat o sinteza asupra capitalului emoţional: diferenţe
băieţi - fete. Am realizat câteva încercări de harta conceptuala.

11 noiembrie 2007
Realizarea harţii
Postare in portofoliu:
- PPT: Povestea Anei văzuta de elevii mei: clasele XIP1, XIIP2;
- PPT: Implementarea TIC in educaţie: implicaţiile genului.
- Reflecţii saptamana 2.
- Sinteza S2.
- Autoevaluare S2.
- Termeni de referinţa: sinteza.
- Harta.

Concluzii Săptămâna aceasta mi-a permis sa cunosc mai bine tematica, platforma si
colegii.

Evenimente S2 (5 -11 noiembrie)


- Lectura aprofundata a resurselor; realizarea materialelor.
- Interacţiune cu colegii, lectura intervenţiilor si sublinierea pasajelor interesante
sau susceptibile de a genera si alte discuţii.
Analiza opiniilor colegilor in legătura cu Povestea Anei.

Puncte comune Deosebiri


Lucrul pe echipe, mixitatea ar fi evitat Ana a procedat corect/incorect. Justificări.
problemele Anei.
Interese comune: strategii de gen in Modul de a aborda învăţarea in
educaţie. comunitatea noastră.

39
Reflecţii:

O idee: Am regăsit in opinia tuturor propunerea de lucru in grupe mixte fete – băieţi.
Toate opiniile au fost valorizate pozitiv de către grupul nostru.

Călătoria continuă!

In primele doua saptamani, am parcurs două unităţi de învăţare introductive în care ne-
am familiarizat cu platforma Moodle, cu companionii de calatorie, cu problematica şi
conceptele specifice genului. În continuare, formatorii ne-au orientatat invatarea inspre
modalitati de lucru in orele de consiliere şi orientare: introducerea conceptelor şi tipuri
de activităţi pe care le putem desfăşura cu elevii pe tematica genului.

Cuprinsul cursului şi calendarul desfăşurării

Nr.
crt Titlul unităţii de învăţare Perioada de
desfăşurare
1. Introducere
Ora de Consiliere şi orientare-specific, metode de 12-16 nov.
lucru . Autocunoaşterea 2007
 Fete şi băieţi: cine sunt eu sau cum se
construieşte identitatea de gen
2. Dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare
 Sunt fetele diferite de băieţi în 19-23 nov.
interacţiunea socială? 2007
 Diferenţe de gen în trăirea şi exprimarea
emoţiilor
3. Managementul informaţiilor
 Cum învaţă fetele şi băieţii – diferenţe de 14-18 ian. 2008
gen (IQ)15
4. Planificarea şi dezvoltarea carierei
15
Tema a fost inlocuita ulterior cu Trăire şi manifestare emoţională – diferenţe de gen.

40
 Alegerea unei meserii şi stereotipurile de 21-25 ian. 2008
gen
 Au fetele şi băieţii aceleaşi şanse pe piaţa
muncii?

Săptămâna 3
12 - 16 noiembrie 2007

Înainte de a începe călătoria propiu- zisă, formatorii ne-au propus o scurtă discuţie
introductivă. Tema: “De ce am ales modulul de formare Consiliere şi orientare?”

Discutiile ne-au permis sa să ne cunoaştem mai bine şi să aflăm care sunt


aşteptările noastre cu privire la
• modulul de formare “Dimensiunea de gen la Consiliere şi orientare”;
• colegi şi tutori/formatori;
• atmosfera de lucru;
• noi inşine/insene.

De ce este necesar un Plecand de la activităţile din Curriculum-ul I-XII de Consiliere şi orientare:


astfel de curs? autocunoaştere, comunicare, managementul informaţiilor, planificarea carierei
sau stil de viaţă, formatorii ne-au propun să identificam, in saptamana 3 de
curs, care sunt aspectele de pedagogie de gen de care trebuie să ţinem seama
când desfăşurăm activităţi cu elevii.

Primul demers indispensabil inainte de gandi si planifica activităţi este


informarea: lectura resurselor cursului, dar si alte studii, cercetări, teorii
relevante care sa ne dirijeze invaţarea si sa ne ajute să dezvoltăm scenarii de
activităţi si planuri de lecţii. Intelegand ce este ora de consiliere, care este
specificul ei, ce calitati sunt necesare unui bun consilier, vom fi capabili să
concepem programe de consiliere cu profesionalism. Numai astfel îi vom putea
ajuta pe elevi pe elevi să conştientizeze asemanarile, diferenţele posibilităţile
dar si diferenţele si limitele dintre fete şi băieţi în rolurile de membrii ai familiei,
ai comunităţii şi de viitori actori pe piaţa muncii.

SCOPUL programului de  Dobândirea reperelor teoretice cu privire la concepte specifice genului în


formare „Dimensiunea de consiliere şi orientare;
gen în aria curriculară  Exersarea diferitelor tehnici şi modalităţi de abordare a problematicii
Consiliere şi orientare”16 genului în orele/activităţile de consiliere şi orientare;
 Dezvoltarea abilităţii de a concepe planuri de lecţii şi programe atractive
pentru elevii de gimnaziu pe problematica genului în consiliere şi orientare;
 Construirea unui portofoliu de resurse utile desfăşurării unor programe pe
16
Reprodus integral dupa unitatea de invatare 3, curs ISE.
41
tematica genului în Consiliere şi orientare cu diferite grupuri ţintă.

42
Cuprinsul cursului şi Nr.
calendarul desfăşurării crt

T
itl
ul
uni
tăţi
i
de
înv
ăţa
re

P
eri
oa
da
de
des
făş
ura
re

1.
I
ntr
od
uce
re
Or
a
de
Co
nsil
ier
e şi
ori
ent
are
-
spe
cifi
c,
me
tod
e
de
43
De ce GENUL la ora de Consiliere şi orientare?
Pentru că fetele si baietii trebuie sa fie ajutati sa descopere diferentele de gen si
modul in care le influenteaza viata si cariera. Ora de consiliere este locul cel mai
potrivit pentru a aborda teme legate de constructia identitatii de gen, egalitate
de sanse, parteneriat de gen.

Ce aşteptaţi de la modulul - Sa achiziţionez instrumente concrete de lucru cu care sa pot dezvolta


de formare “Dimensiunea ulterior activităţi de consiliere pe tematica genului. Anul acesta nu am
de gen la Consiliere şi ore de consiliere si orientare, insa doresc sa mă informez si mă pregătesc
orientare” ? pentru a face fata tuturor problemelor pe care le implica aceasta
responsabilitate.
- Sa am acces la resurse care sa-mi faciliteze înţelegerea conceptelor de
gen si învăţarea
- Sa pot susţine, ca urmare a cursului, acţiuni de informare si de
promovare a dimensiunii de gen si a parteneriatului de gen in educaţie.
- Sa mă familiarizez cu problematica şi conceptele specifice genului.
Ce aşteptări aveţi de la - Sa-mi dezvolt competente specifice si sa descopăr strategii didactice
dumneavoastră personal? care sa integreze dimensiunea de gen in consiliere si orientare, dar si in
alte contexte: implementarea curriculum-ului, activităţi extraşcolare etc.
- Sa achiziţionez noi tehnici de învăţare si sa le perfecţionez pe cele
existente.

De la colegi:
Ce aşteptări aveţi de la
colegi şi tutori? - Sa învăţam din experienţa fiecăruia, sa cooperam, sa analizam critic si sa
elaboram împreuna strategii de lucru.
- Sa formam împreuna o comunitate de învăţare si de bune practici, pe
care sa le transmitem colegilor si actorilor educaţionali, in scopul
conştientizării implicaţiilor genului in educaţie si a realizării
parteneriatului de gen.

De la tutori:

- Sa fie buni moderatori, sa ne ghideze învăţarea, sa ne ajute sa ne


descoperim prejudecăţile si stereotipurile cu privire la gen, sa fie atenti
la nevoile de formare ale tuturor, sa ofere feed back-uri si sa stimuleze
învăţarea in grup.

Ce aşteptări aveţi în
legătura cu “atmosfera”de - Atmosfera de lucru : sa fie vie si motivantă, sa genereze dezbateri de
lucru? idei si analiza critica. Colaborare, respect, înţelegere, voie buna!

44
Obiective de invatare Saptamana 3: intelegerea specificului unei ore de
consiliere faţă de alte ore de specialitate din curriculum, dar şi faţă de activitatea
de la cabinetul de consiliere. Posibilităţi şi limite pe care trebuie să le respectăm
în cadrul unei activităţi specifice de consiliere şi orientare.
Resurse ISE: „Ora de consiliere”. “Repere metodologice”.

• Activitatea 1 Sarcină de lucru opţională

Prezentaţi principalele caracteristici ale unei activităţi de consiliere şi orientare


în cadrul orei specifice, completând următoarea schemă grafică. Notaţi în
fiecare casetă câte o caracteristică a procesului.

Focalizata pe problema; centrata


pe client.

Relaţie de colaborare dintre


Formativa: oferă
Caracteristicile consilier si consiliat.
consiliatului datele
unei consilieri eficiente Consiliere eficienta necesare pentru a
lua decizii
responsabile.

Suportiva. Intareste optiunile si

Informeaza si orienteaza. deciziile corecte. Reduce, elimina


Îndrumă autocunoaşterea.
şi corectează indeciziile.

45
Funcţie proactivă
(consiliere preventivă,
înainte de apariţia unei
probleme).

Principalele caracteristici
ale unei activităţi de Se realizează cu întreaga Respectă
clasă. Sarcinile pot fi parţial
consiliere şi orientare
realizate pe grupe sau Consiliere şi orientare principiul
în cadrul orei specifice individual. confidenţialit
ăţii.

Formarea unor atitudini


pozitive de viaţă,
Competenţă didactică. si consolidarea valorilor
competenţe de consiliere şi dezirabile şi dezvoltarea
competenţelor utile în viaţa

Ce este consilierea?
Consilierea este o relatie de colaborare în care o persoana specializata asista
consiliatul în ameliorarea problemei cu care se prezinta si în îmbunatatirea
abilitatilor de rezolvare de probleme si luare a deciziilor (Ivey, 1986).18
De ce consiliere?
Scopurile consilierii:
Rolul consilierului este de a ajuta consiliatul sa identifice obiectivele si sa
abordeze solutiile legate de:
- autocunoastere;
- comunicare;
- stima de sine;
- modificarea unor comportamente problematice;

18
Sursa: http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/consilierea_si_abilitatile_consilierului_scolar-
13935.html
46
- ameliorarea emotiilor negative
- acordarea de sprijin;
- însusirea si dezvoltarea unor strategii de adaptare
- facilitarea învatarii unor comportamente sau abilitati noi
- prevenirea aparitiei unor probleme.
Sarcina de lucru
obligatorie17. Ierarhizaţi caracteristicile unui consilier eficient (ciclul gimnazial). Argumentaţi
poziţiile 1 şi 10 (1 cel mai important, 10 neimportant):

1. Calităţi profesionale (competenţă didactică, bun specialist în domeniul său


etc.).
2. Calităţi personale (răbdare, optimism, încredere în sine etc.).
3. Formare iniţială în consiliere
4. Calităţi manageriale (bun organizator, ferm, jucător în echipă etc.)
5. Participarea la cursuri de formare continuă în consiliere.
6. Participarea la cursuri de formare continuă în domenii conexe (ex: dezvoltare
personală, comunicare, psihoterapie, management etc.).
7. Experienţă în consiliere.
8. Experienţă didactică
9. Statut marital
10. Genul

Argumente Loc 1. Un bun consilier este in primul rând un profesionist.


Caracteristicile, rolurile si funcţiile unei consilieri eficiente le-am detaliat mai
sus. La calităţile profesionale adaug competenţele interpersonale si
competenţele specializate de consilierea carierei.

Argumente Loc 10. Genul nu poate fi un criteriu al eficienţei in domeniul


consilierii si orientării. Bărbaţi sau femei, cei care au competenţe profesionale, o
formare solidă, o vocaţie pentru consiliere si capacităţi de ascultare -
comunicare – relaţionare, pot fi la fel de buni consilieri. Un exemplu concret: cei
doi tutori ai cursului nostru!

17
După lectura documentului Rolul consilierului educativ ca manager de competente, Dr. Luminiţa
Tasica, Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti si feed
back-ul primit de la Speranţa Tibu, facilitator curs on line ISE, am revizuit tema 2.

47
Pregătirea profesională a Dezvoltarea de:
consilierilor
competenţe profesionale de bază;
deprinderi, abilităţi;
specializări suplimentare;

cunoştinţe profesionale. (Watts, 1996).19

educator, profesionist,
manager

Roluri si functii ale


consilierului educativ

fin psiholog, confident,


bun ascultător mentor,
Roluri si functii ale facilitator,
consilierului educativ animator

consultant, asistent social,


mediator, negociator
orientare profesionala

Intrucat forumul este un instrument de invatare eficace, tutorii cursului ne-au propus in
Saptamana 3 ca tema de dezbatere pe forum “Consilier – femeie sau bărbat ?”, cu
urmatoarele întrebări orientative:

Ce rol consideraţi că joacă GENUL în alegerea meseriei de consilier?

Femeile verbalizează mai mult, sunt mai empatice, au o capacitate mai mare de
ascultare. Datorita faptului ca emisfera stângă este mai bine dezvoltată decat la
băieti/bărbati, sarcinile verbale sunt performate mai bine de catre fete/ femei. In
interactiunile sociale ele au abilitati de ascultare mai bine dezvoltate decât ale bărbatilor.
Cred ca alegerea profesiei este influenţata de factorul de gen.

19
Apud Rolul consilierului educativ ca manager de competente. Dr. Luminiţa TĂSICA,
Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti

48
De ce credeţi că 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această meserie?

Conform teoriei expectanţei, bărbatii au expectanţe - aşteptări de succes pentru domenii


profesionale considerate masculine, in timp ce femeile au expectanţe mai mari de succes
in domeniile considerate prin tradiţie feminine. Meseria de consilier/cadru didactic este
asociata unor roluri de gen perpetuate prin tradiţie. Barbatii pot fi la fel de buni
consilieri/profesori. Insa in mediul educaţional vedem mai degrabă cadre didactice
femei decât barbati, in special in disciplinele cu orientare umanista. Abilitatile de
verbalizare ale femeilor, empatia, sensibilitatea, sunt considerate feminine, de aceea sunt
mai multi consilieri/profesori femei decat barbati. Profesia de cadru didactic nu implica
numai trasaturi preponderent feminine, ci un echilibru intre trasaturile masculine si
feminine.

Selectez doar cateva din discutiile avute in forumul tematic al saptamanii.


Ciprian: Parerile sunt aproape unanime: in primul rind conteaza finalitatea, nu
genul/sexul cind discutam despre un consilier. Dar ceea ce in continuare nu e foarte clar
este daca, in prezent, perspectiva de gen ne poate oferi un raspuns la intrebarea De ce
exista o disproportie atit de insemnata intre femeile si barbatii care aleg/practica aceasta cariera?

Exista o mare varietate de raspunsuri care incearca sa explice disproportia aceasta:


- prin calitatile pe care le presupune, mai apropiate de inzestrarea specifica femeilor;
- prin faptul ca unele atribute ale barbatilor sunt in contradictie cu cerintele unei astfel
de meserii;
- prin orientarea "clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai
mult sau mai putin explicit) ca pe o a doua mama;
- prin modul in care se face selectia la nivel de sistem, avantajind persoanele de sex
feminin;
- prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie
considerata a fi specifica femeilor;
- prin faptul ca este remunerata modest (si nu este astfel suficient de interesanta pentru
barbati).

Ana: Se spune ca femeile sunt mai empatice, comunica mai usor si reactioneaza pozitiv
in fata unei avalanse de sentimente, si poate ca sunt mai altruiste. De cele mai multe ori
se dovedeste a fi si adevarat, dar asta nu confirma faptul ca barbatii nu ar putea fi la fel,
jucand astfel rolul unui consilier de succes. Si totusi putini barbati aleg aceasta meserie,
dar daca o fac de cele mai multe ori se ridica la inaltimea asteptarilor. Daca ne gandim la
arhetipurile lui Jung, cred ca intr-adevar "a ajuta", "a creste" si "a simti" sunt activitatile
preferate ale femeii, ceea ce recomanda femeile pentru aceasta meserie.

Ciprian:
"Recomandarea" nu e, implicit, si o descurajare pentru un potential candidat in baiat,
care crede ca trebuie sa se efemineze pentru a putea fi "acceptat" intr-o astfel de
comunitate?

49
Daca rolul "traditional" al femeii se suprapune bine cu cel de consilier, in ce masura
rolurile moderne reprezinta o provocare pentru femeile care practica aceasta meserie?

Si eu cred ca nu ar trebui sa ne intereseze genul cind reusesti sa-ti faci bine meseria.
Intrebarea insa ramine: pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe
care, in mod obisnuit, un barbat nu le are?

In privinta intrebarii: “pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe
care, in mod obisnuit , un barbat nu le are?” cred ca aceste calitati nu sunt in cea mai
mare masura innascute ci dobandite; ele exista dar stimularea si dezvoltarea lor tine de
educatie. Din pacate, cred ca daca aceste meserii ar fi in topul celor mai bine platite, cred
ca nu ar mai fi vorba doar de 10% consilieri masculini sau profesori si barbatii si-ar
descoperi niste calitati si niste resurse

Lacrimioara M. Aceasta meserie este o provocare in aceeasi masura in care educarea


propriului tau copil o vezi ca pe o provocare; ca adult, ai mereu tendinta sa te transpui
in locul parintelui acelui copil care te cauta pentru consiliere si te intrebi: eu cum as
proceda daca ar fi copilul meu? Sa nu uitam ca initiativa consilierii le apartine copiilor si
ca asteapta de la tine solutia cea mai buna sau uneori doar afectiune. Lucrul cu mintea si
cu sufletul unui om este greu, delicat si plin e raspundere. Nu este suficienta provocare?

Ciprian: Lacramioara, sunt de acord ca e o provocare suficienta, atit pentru o femeie cat
si pentru un barbat. Cum copiii sunt cei care au initiativa, crezi ca daca ar exista o
distributie mai echilibrata pe sexe intre consilieri, atractia ar fi mai mare pentru servicii
oferite de o femeie?

Sergiu: Sincer, nu cred că genul joacă un rol esenţial în alegerea meseriei de consilier.
Am văzut consilieri şcolari, bărbaţi, bine pregătiţi profesional şi îndrăgiţi de către elevi.

Este adevărat, femeile aleg această profesie pentru că paleta de opţiuni, pentru viitoarea
carieră profesională, este mai limitată ca în cazul bărbaţilor, posedă abilităţi de
comunicare superioare bărbaţilor, pot identifica cu uşurinţă problemele, sunt grijulii faţă
de semeni, sunt sensibile şi dau dovadă de devotament, sunt aplecate mai atent spre
nevoile tinerei generaţii.

Daniela: Problema nu este de gen (sau de sex) ci de comportament. Cand te nasti baiat
de obicei te pregatesti sa devii barbat, si atunci fiecare baiat isi creeaza convingerea ca
menirea lui este de a fi dur, neiertator, judecator, de a avea grija de familia lui numai din
punct de vedere financiar. In concluzie, indiferent de gen, cel care se ofera sa acorde
sprijin, isi face timp sa asculte si sa ajute, cel care ofera solutiile pentru rezolvarea unor
situatii in care este uneori pus un copil, acela va deveni consilier.
Ciprian:
De acord:
- fara a fi empatic sau asertiv, nu prea ai cum sa fii un adevarat consilier (sau adevaratul
consilier, cum il numiti);
- raspunderile impartite "democratic" in familie, jocul unor roluri non-traditionale nu ne

50
face automat sa fim constienti de prejudecati (legate de noi sau de sexul opus);
- experienta descrisa surprinde foarte bine mecanismul "clasic" prin care spiritul ultra-
competitiv al barbatilor se intilneste cu spiritul "grijii", asociat femininului.

Cu ce nu sunt de acord:
- cind te nasti baiat (= de sex masculin) nu te pregatesti sa devii barbat (= de gen
masculuin) ci incepi un proces foarte complex de constructie a propriei identitati;
- acest proces nu e unul liniar si nu este unul eminamente extern; pe masura ce ne
maturizam suntem capabili sa diminuam influentele externe si sa ne raportam critic la
anumite stereotipuri (cum ar fi acela ca barbatii nu pot sa asculte, sa ajute sau sa fie
empatici cu altii, si nici chiar cu proprii copii)
- pentru a ajuta acest proces de analiza critica, si scoala poate juca un rol important, cu
conditia sa inteleaga ce si cum poate influenta;
- astfel, faptul ca m-am nascut barbat nu ma "conditioneaza genetic" in a nu fi potrivit
pentru anumite roluri sau meserii.

Ce rol consideraţi că joacă GENUL în alegerea meseriei de consilier?

Ciprian:
Cum explicam enorma disproportie intre cele doua sexe in cazul acestei meserii? Prin
calitatile pe care le presupune? Prin faptul ca nu e grozav platita? Prin orientarea
"clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai mult sau mai
putin explicit) ca pe o a doua mama? Prin modul in care se face selectia la nivel de
sistem? Prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie
considerata a fi specifica femeilor? Numai unele dintre aceste lucruri?

Sorina: Genul nu are nici un rol in alegerea meseriei de consilier.


Posturile de conmsilier sunt ocupate de femei datorita programului flexibil.

Lucica: Cât e prejudecată şi cât e adevăr în realitatea că 90% din posturi sunt ocupate de
femei. Oare nu asta se aşteaptă de la femei, să aibă un loc de muncă cu "un program mai
flexibil", care să-i permită să fie şi gospodină?

Lacrimioara T. Personal nu cred ca GENUL ar trebui sa reprezinte un motiv intemeiat in


alegerea unei cariere. Important, dupa parerea mea, este sa-ti placa ceea ce faci, sa te
simti implinita. Si daca ai resurse si te simti capabil sa duci sarcinile la sfarsit ...de ce nu?
De ce 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această meserie? Pentru ca femeile
sunt mai intelegatoare, mai tolerante, iar activitatea nu implica o munca fizica. Desi
munca intelectuala este mai grea, sa recunoastem.

Mariana : În primul rând nu cred că este relevant genul în acest context. Pur şi simplu îşi
aleg această funcţie/meserie cei care manifestă interes pentru cunoaşterea, inter
relaţionarea şi mobilizarea elevilor în scopul implicării lor în viaţa
şcolii/familiei/comunităţii. Este o preocupare plină de provocări, prin care te confrunţi
cu diverse situaţii, multe dintre ele delicate şi decisive pentru profilul uman al tinerilor.
Dar ai ocazia de a-ţi păstra vigoarea, tinereţea şi energia tinerească, pentru că vrând-
51
nevrând empatizezi cu cei cu care lucrezi. Apoi ai ocazia de a socializa intens, întrucât
colaborezi cu diverşi parteneri pentru derularea unor proiecte educative/parteneriate.
Există consilieri, atât bărbaţi cât şi femei, care au abilităţile şi interesul necesar pentru
astfel de demersuri. De ce credeţi că 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această
meserie? Această statistică se justifică prin situaţia faptică: în educaţie/învăţământ există
mai mulţi angajaţi de gen feminin. Se compensează astfel complexitatea activităţilor
familiale şi casnice cu cariera didactică, unde femeia îşi exercită abilităţi pe care le
valorifică şi în celelalte planuri: simţul matern, răbdare, sensibilitate, inventivitate. Apoi,
a fi consilier însemnă şi a avea abilităţi artistice. Femeile sunt mai implicate în astfel de
activităţi. Bărbaţii se simt, poate mai înhibaţi în a-şi etala abilităţile artistice. Pe de altă
parte, bărbaţii preferă job-uri mai pragmatice şi, de ce nu, mai bine remunerate,
simţindu-se protectorii familiei.

Geta: Sunt de acord, în mare parte, doar că spui "Cariera didactică este preferată de
femei, poate pentru că este mai uşoară, dat fiind responsabilităţile femeii în general (şi ca
mamă/soţie)." Termenul "uşoară" nu este potrivit. Eu cred că este una din cele mai
"grele" meserii practicate. Dacă noi nu o recunoaştem, atunci cine?

Lucica: Geta, cred că opţiunea profesională a copiilor este rezultatul modelului pe care l-
au avut în familie. Studiile arată că în cazul fetelor aceste modele sunt reprezentate
aproape în exclusivitate de persoane de gen feminin - mama, alte persoane din familie;
pentru băieţi modelul este tatăl sau personalităţi de gen masculin.

Mariana T. Când afirm că "meseria de dascăl este mai uşoară", motiv pentru care este
preferată de femei, mă refer la mentalitatea înrădăcinată, cum că această meserie este
mai potrivită pentru femei. Sunt perfect de acord că nu este deloc uşoară. Dimpotrivă,
este poate cea care implică cele mai delicate responsabilităţi, dar merită provocarea
pentru că îţi oferă şi cele mai mari satisfacţii. Ca să nu vorbesc despre impactul asupra
psihicului: te menţine "on-line", îţi oferă ocazia să fii martor la construirea de caractere şi
personalităţi, fiind astfel cel mai nobil meşteşug de "design",arhitectură şi "decoraţiune
interioară" cu materiale unice, irepetabile, "nereciclabile", dar şi imposibil de restaurat,
dacă ratezi "baza”.

Adina. Probabil ca si genul este o variabila in alegerea unei profesiuni. Prin cercetari
empirice se poate demonstra ca in multe situatii, femeile/barbatii au ales o cariera care
sa se potriveasca in mai mare masura rolurilor lor expresive-de ingrijire/intrumentale.
Daca e sa reflectam la abilitatile fundamentale necesare exersarii profesiei de consilier-
respectiv acceptare neconditionata, empatie si congruenta, poate că primele doua
corelează in mai mare măsură cu rolul de gen feminin. Cum o profesie se alege in funcţie
de aptitudini, interese personale majore, putem afirma că probabilitatea ca o femeie să
devină consilier este mai mare decât pentru un bărbat. Pe de altă parte, lumea
profesiunilor este deschisă în egală măsură tuturor, indiferent de gen, insă, se pare că
stereotipurile devenite aproape norme sociale fac ca cele două genuri să-şi împartă
oarecum această lume, fetele orientându-se predominant spre cariere ce presupun
îngrijire, creştere, educare, comunicare, interrelaţionare cu ceilalţi, băieţii spre cariere ce
presupun deprinderi tehnice, lucrul cu obiecte şi maşini etc. Dacă e atât de evidentă

52
distribuţia mare a femeilor în această profesiune, cum se face că majoritatea creatorilor
de şcoală în psihologie, a celor care au elaborat modele şi teorii ale consilierii, este
reprezentată de bărbaţi?

Anca: Consider că genul are o importanţă foarte mare în alegerea acestei meserii, dacă
analizăm situaţii concrete din învăţământul românesc actual. Nu cred că femeile sunt
mai bune decât bărbaţii în această meserie şi nici invers. Femeile aleg acest drum, în
mare măsură, datorită stereotipurilor de gen induse de societate. O influenţă mare o are
familia, modelele pe care copiii le au în orientarea carierei lor(a făcut ISE în 2004 un
studiu „O şcoală plictisitoare...” în care se constata că modelele cadre didactice
reprezintă doar 3% din preferinţele elevilor), mass-media şi nu în ultimul rând şcoala.
Faptul că e o meserie uşoară, adică nu implică muncă fizică, e un program lejer şi fetele
pot dedica mai mult timp propriei gospodării, e un loc de muncă „sigur”, „ la stat”,
pentru băieţi nu e deloc motivant salariul etc. sunt multe din argumentele de care ţin
seama fetele şi băieţii în orientarea carierei lor.Voi ştiţi, de exemplu, dacă există în
România vreo femeie miner?

Iuliana: Nu stiu daca exista femeie-miner, dar sunt sigura ca DA! Poate adaugam si
inclinatiile femeii spre social (prin traditie cea care ingrijeste)? Socotim si empatia?

Interventie forum Un punct de vedere: genul si alegerea profesiei.


Pentru a răspunde întrebărilor lui Ciprian: Cum explicam enorma disproporţie
intre cele doua sexe in cazul acestei meserii (consilierea) si a Speranţei: Informatica:
profesie masculina, consilierea - feminina, am luat in consideraţie doua resurse: le
voi ataşa in portofoliul meu, reproduc mai jos câteva consideraţii generale.

Evoluţia procentului feminin in diferitele categorii socioprofesionale in ultimii


20 de ani arata ca femeile au o evoluţie notabilă in anumite profesii unde erau
minoritare. Dar, in acelaşi timp, ele au menţinut si si-au întărit prezenţa in
rândul profesiilor puternic feminizate: cadru didactic, consiliere, profesii in
sănătate, funcţionar, comerţ etc.

Creşterea puternica a femeilor pe piaţa muncii nu a înlăturat concentrarea spre


joburi considerate feminine si segregarea profesionala femei- bărbaţi. Femeile
par sa ocupe încă si mult timp de acum încolo joburi ale căror caracteristici
amintesc de sarcinile efectuate in cadrul familial, fie prin tipul de activitate
depusa, fie prin specificul postului. Cu cat munca apare mai apropiată de
atributele muncii domestice, cu atât profesia pare mai feminizată. (Daune-
Richard 2001, ap Thomas Couppié, Dominique Epiphane : Ségrégation
professionnelle des hommes et des femmes : entre héritage éducatif et construction sur le
marché du travail. Comunicare prezentata la "Premières Rencontres Jeunes &
Sociétés en Europe et autour de la Méditerranée", Marseille 2003"). Astfel, creşterea
neîntrerupta a procentului de activitate profesionala feminin arata mai puţin o
respingere a calităţilor specific feminine, cat o transpunere a acestor aptitudini
intr-un câmp altul decât cel domestic: lumea profesională. Practic, sunt

53
mobilizate resursele feminine si implantate pe piaţa muncii si nu negate ca
specific feminine.

Explicaţia avansata tradiţional pentru a interpreta disparităţile profesionale


intre bărbaţi si femei se bazează implicit pe ipoteza reproducerii in sistemul
productiv, a segregării operate in amonte pe băncile scolii. Ori, modurile de
distribuire a indivizilor in diferitele profesii nu prelungeşte întotdeauna
mecanic segregarea educativa indusa de rolurile de gen.

Autorii studiului menţionat mai sus demonstrează ca segregarea educativă se


converteşte, in momentul intrării in viata activă, in segregare profesională.
Disparităţile profesionale intre bărbaţi si femei sunt influenţate de “genul ”
profesiilor si originea educativă sau post- educativă a segregării. In explicarea
caracterului sexuat al alegerilor şcolare si profesionale, contribuţia teoriei social-
cognitive a lui Bandura (Auto-efficacité. Le sentiment d’efficacité personnelle. New
York: Freeman. 2003) m-a ajutat sa-mi clarific rolul jucat in aceste alegeri de
către sentimentele de eficacitate personala.

Putem avansa ipoteza ca alegerile profesionale pot fi influenţate totodată de


sentimentul de eficacitate personala (Bandura) si de calculul costuri/ beneficii.
Cele doua explicaţii sunt complementare si nu contradictorii (Huteau, 1995). Ele
conduc de altfel la aceleaşi concluzii: pentru ca identităţile de gen sa poată
evolua si pentru ca tipurile de calcul făcute in alegerea unei meserii sa fie mai
puţin constrânse de realităţile sociale, este necesar ca practicile si concepţiile
educative sa evolueze in acelaşi timp cu concepţiile cu privire la rolurile sociale
ale femeilor si bărbaţilor in societatea noastră. Bandura dezvolta o idee analoga:
soluţiile limitărilor de aspiraţii si parcursuri profesionale necesita remedii
totodată individuale si sociale. Contribuţia relativa a factorilor individuali si
sociali poate varia de la un individ la altul, dar parcursurile profesionale sunt
produsul a doua surse de influente. De aceea, analiza diviziunii sexuate a
orientării şcolare si profesionale necesita o abordare pluridisciplinara care sa nu
ia in consideraţie numai aspectele psihologice si psihosociale, dar si punctele de
vedere istorice, socio-economice, socio-politice, antropologice si psihologice.

• Cine sunt EU sau cum se construieşte IDENTITATEA DE GEN

Temă de reflecţie Cum se formează identitatea de gen a copilului? Este ea înnăscută? Ce rol au
părinţii, mass-media, cultura şi societatea în care se naşte un copil pentru
conturarea acestei identităţi? De ce este important să discutăm şi să desfăşurăm
activităţi cu elevii pe această temă?

„Glosarul de termeni”. Documentul „Identitatea de gen” .


Resurse
54
Putem propune activităţi interesante prin care elevii să conştientizeze
Intrebari: asemănările şi diferenţele dintre ei, faptul că fac parte din categoria fetelor sau a
băieţilor, care sunt factorii care contribuie la conturarea identităţii de gen,
Ce fel de informaţii pot sa faptul că o categorie nu este superioară altei categorii, ci pur şi simplu există
transmită copiilor cu diferenţe şi asemănări, unele înnăscute, altele formate pe parcursul vieţii.
privire la identitatea de
gen? Cand şi cum? Aspecte legate de identitatea de gen pot fi discutate în cadrul modulului de
Ce fel de activităţi putem Autocunoaştere din Curriculum-ul V-VIII.
derula la orele de
consiliere pe această Activitatea Colaj fetite si baieti poate fi vizualizata accesand:
tematică? http://www.esnips.com/doc/31ecf4ed-00a3-49b0-9ca9-
98a344c4224a/Colaj_fetite_si_baieti

Orice activitate pe care o desfăşuraţi cu elevii trebui să se continue cu o analiză


Recomandari curs. ulterioară. Nu este suficient ca elevii să se joace (în cazul nostru să realizeze un colaj)
pentru a înţelege anumite aspecte, trebui să analizaţi rezultatul muncii lor pentru a
ajunge la anumite concluzii. Colajul reprezintă suportul, punctul de pornire al analizei
şi nu reprezintă scop în sine decât la lecţia de desen! De asemenea, trebuie să explicaţi
elevilor conceptele noi pe care le introduceţi, aceştia trebuind să noteze explicaţiile
dumneavoastră sau concluziile pe care le desprindeţi de pe urma colajului (pe colajul
realizat, în caietul de consiliere sau pe foi care vor fi introduse în mapa de consiliere
personală alături de colaj).
Analiza colajului înseamnă, de fapt, o discuţie pe care o purtaţi cu elevii. În cazul
nostru, discuţiile pe marginea colajului sunt foarte importante. Elevii au păreri şi valori
diferite, uneori nu au păreri, au convingeri greşite, nu reuşesc să distingă esenţialul de
neesenţial sau nu îndrăznesc să îşi expună deloc punctul de vedere. Încurajaţi o discuţie
liberă şi nu criticaţi pe nimeni pentru opiniile personale. Încurajaţi confruntarea de idei
şi sintetizaţi totul în fraze scurte pe care elevii le vor nota. În finalul orei, felicitaţi
întreaga clasă pentru colajele realizate şi calitatea discuţiilor purtate.

Incercand sa aflu raspunsul la intrebarea Cum se formează identitatea de gen


a copilului, am cautat si alte resurse. Reproduc mai jos continutul unui articol
Auto-indentificarea: Cine
de vulgarizare, preluat de pe situl www.desprecopii.com
sunt eu?
Dupa vârstă de 3 ani , copilul trece printr-un proces de auto-identificare si cauta
raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe lume?”,
“Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte la
acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde.
Pentru ca în functie de informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine
despre sine şi despre lume, imagine care trebuie să corespunda realitatii.
www.desprecopii.com va explica cum il puteti ajuta si sprijini.
55
Dupa vârstă de 3 ani, copilul trece printr-un proces de identificare, el se
descoperă pe sine, cauta raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum
am aparut pe lume?”, “Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca
părinţii să se astepte la acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum
îi vor raspunde. Pentru ca în functie de informaţiile primite, copilul îşi
formeaza o imagine despre sine şi despre lume, imagine care trebuie să
corespunda realitatii.

Raspunsuri de tipul: “Te-a adus barza” sau “Te-am cumparat de la spital” etc
nu sunt deloc indicate, dimpotrivă produc şi mai multa confuzie în mintea
copilului. Va urma curand alt sir de intrebari care au ca scop lamurirea
confuziei initiale. Copilul nu se lasa, el afla căte o frantura de adevăr din mai
multe surse şi vrea să inteleaga cum stau lucrurile.

In mod normal copilul se cunoaşte pe sine identificându-se mai activ cu


părintele de acelaşi sex. Fetitele doresc să semene mamei, sunt atente la
comportamentul ei fata de sot (atitudinea mamei poate fi de supunere sau de
egalitate) şi fata de alte femei (descoperă gelozia, rivalitatea, prietenia).

Aceste prime impresii despre barbati şi despre relaţia cu acestea (vazute prin
ochii mamei) poate să ramana intipărite în mintea lor pentru tot restul vietii.
Copiii transpun şi imita prin joc comportămentele care le vad exersate în
familie. Fetitele se joaca hranind ursuletul, schimband de haine papusa, se arata
incăntata de achizitionarea unei minibucatarii, etc.

Baietii devin interesati de tata. De aceea se joaca astfel: merg cu masina la


servici, repara un camion, bate cu ciocanul, etc. De fapt nu exista un
comportăment prestabilit pentru fetite şi pentru baieti. Exemplele de mai sus
sunt clasice şi poate des intalnite printre copii dar în societatea noastră, rolurile
sociale de barbat şi femeie au suferit modificari.

Intr-o anumita familie se poate bineinteles intampla ca tatal să se ocupe de


gospodarie şi să lucreze de acasa iar mama să calatoreasca mereu cu diferite
afaceri şi să fie pasionata de repararea autovehiculului. în astfel de cazuri
copilul va imita activităţile care le face părintele de acelaşi sex, fără să fie
considerat mai puţin fetita sau mai puţin baiat.

Pana la urma copilul alege singur identitatea care doreste să o aibă, în functie şi
de modelele parentale dar şi tinand cont de preferintele şi dorintele personale.
Nu-i nimic rau în a-i cumpara masinute şi mitraliere unei fetite dacă aceasta
doreste. Asta indica prezenta unei personalitati puternice, revendicative. îi
cultiva spiritul practic şi încrederea în sine. La fel în cazul baietilor să nu ne
temem să-l lasam să se joace cu papusi. Jocul în compania papusilor îi va
sensibiliza, vor fi mai tandri în relaţia cu persoana iubita, mai tarziu, îi va

56
cultiva calităţile unui bun tata.

Dupa 4-5 ani baietii pot fi atrasi de mama, iar fetele de tata. Este vorba de
perioada oedipiana, când baietii doresc să semene tatălui (virilitate, putere) şi se
simt atrasi de mama printr-un fel de atasament romantic. Aceasta situaţie este
cunoscuta cu numele de complexul lui Oedip. Baiatul idolatrizeaza mama, este
convins ca se va casatori cu ea când va creşte mare, chiar dacă nu are o imagine
clara despre ce inseamna casatorie, este convins ca ea este cea mai atragatoare
femeie din lume.

Ca urmare a acestor sentimente baiatul devine gelos pe tata, doreste să-i ia


locul, să fie “capul familiei”, sau să dispara o perioada pentru a rămâne fără
rival. Dar pe de alta parte, el e constient ca mama apartine de fapt tatălui şi se
simte vinovat de sentimentele negative fata de tata, pe care de fapt îl iubeste.

Urmand acelaşi mecanism, fetitele incep o idila cu tatal lor. Dorindu-si să


semene mamei (sa aibă feminitate, putere de seductie) exerseaza aceste
sentimente fata de tata, pe care îl admira foarte mult, dorind să petreaca cat mai
mult timp în compania acestuia. Devin astfel geloase pe mama şi pe atentia care
i-o acorda tatal. Mai tarziu, în adolescenta, poate să-si formeze o imagine despre
barbatul ideal plecând de la aceasta imagine a tatălui.

In urma acestui proces de identificare decurg o serie de stari emotionale care


poate dezorganiza comportamentul copilului, acesta poate trai confuzie initiala,
disconfort, stari care pot fi depasite curand cu ajutorul unei educatii adecvate
din partea parintilor.

Autor: psiholog desprecopii.com, Carmen Ghilescu


Toate drepturile rezervate, desprecopii.com (c) 2005

Pentru cine sunt papusile? M-am intrebat destul de des…reproduc articolul


care a sugerat Carminei experimentul cu nepoteii ei.
Pentru cine sunt papusile?
“Cand o prietena mi-a cerut sfatul in alegerea unui cadou pentru nepotelul ei i-
am spus ca o papusa ar fi potrivita. A exclamat indignata: "baietii nu se joaca cu
papusi". Este oare, repartitia rolurilor intre baieti si fete un lucru natural sau ea
este dictata de educatie? In ce masura propriul comportament il influenteaza pe
cel al copiilor nostri? Ce este sigur este ca, in ciuda diferentelor biologice si
genetice, educatia si mediul, joaca un rol decisiv in dezvoltarea copiilor nostri.
Ele influenteaza comportamentul lor ca viitori barbati si femei, care vor deveni
la randul lor un cuplu. Iata un articol interesant propus de Desprecopii.com.

Cand o prietena mi-a cerut sfatul in alegerea unui cadou pentru nepotelul ei I-
am spus ca o papusa ar fi potrivita. A exclamat indignata:”baietii nu se joaca cu

57
papusi”.”

Este oare, repartitia rolurilor intre baieti si fete un lucru natural sau ea este
dictata de educatie? In ce masura propriul comportament il influenteaza pe cel
al copiilor nostri?

Motivele care stau la originea acestei diferentieri sunt numeroase. Dintre


acestea, aspectul genetic si ereditar joaca de asemenea un rol important in
educatia copiilor. Sa luam exemplul a doi frati, baiat si fata. In timp ce surioara
se va juca cu papusi, baiatul va prefera cu precadere camioanele. Deja copiilor li
s-au “distribuit” rolurile-pentru ca fiecare din noi avem tendinta sa imprimam
copiilor nostri un comportament asemanator cu cel al tatalui-in cazul baietilor,
si cu cel al mamei-in cazul fetelor.

Diferentele anatomice sunt numeroase: organele sexuale, glandele mamare,


forma bazinului, etc.

“Baietii nu plang niciodata” este o alta lozinca care li se inoculeaza baietilor,


inca de mici. Cu multa disciplina, control de sine si frustrari, ei reusesc sa
reduca pana la zero acele comportamente considerate tipic feminine. Cand
tanarul nu corespunde tiparului impus de societate, el va fi evitat si catalogat de
cei din jur. Poate ca si acesta este inca un motiv pentru care parintii incearca sa
impuna comportamentul “adecvat “copiilor lor. Fetele sunt mai sensibile, mai
sentimentale, simt nevoia de a fi protejate. In timp ce ele sunt micute si fragile,
baietii sunt (sau trebuie sa fie) niste duri- “asa sunt baietii”, iar parintii nu
concep un alt fel de comportament. Psihologii considera ca aceste stereotipuri
sunt inca foarte pregnante in societatea noastra.

Ganditi-va totusi la ce poate simti un copil, caruia i se impune un model in care


trebuie sa se incadreze. Parintii care incearca sa-si formeze copiii dupa propriile
aspiratii si idei, nu numai ca distrug personalitatea copiilor, ci ii fac pe acestia sa
se retraga in sine, sa devina nesiguri si labili ca adulti. Educatia militareasca,
dura impusa baietilor nu poate fi decat nociva, atunci cand copilul va intelege
adevaratul sens: superioritatea celor duri asupra celor slabi. Aceasta il va face sa
se simta impozant si dornic sa–si dovedeasca agresivitatea.

Atat baietii cat si fetele au nevoie de modele solide si sanatoase dupa care sa se
ghideze. E de ajuns ca parintii sa aiba un comportament normal in familie si
societate, sa arate copiilor ca sunt responsabili, independenti si protectori.
Aceste lucruri stau la baza unei educatii normale. Este foarte important sa nu ne
dam silinta mereu sa orientam educatia copiilor, ci sa le lasam libertatea de
actiune, dovedindu-le astfel respect. Ajutorul, compromisul, rabdarea, simpatia
sunt de asemnea calitati ce demonstreaza forta si care pot fi transmise copiilor
nostri.

58
Parintii trebuie sa-si puna cateva intrebari in ce priveste rolul lor educativ. In
general este bine ca parintii sa fie mai atenti la propriul comportament vis-à-vis
de partajul rolurilor. De ce,spre exemplu, fotbalul este considerat un sport
destinat doar barbatilor? Cine sterge geamurile in casa? Cine da cu aspiratorul
prin casa si face cumparaturile? Iar lista treburilor casnice-indeplinite nu doar
de sotie-poate continua.

Ce este sigur este ca, in ciuda acestor diferente biologice si genetice, educatia si
mediul, joaca un rol decisiv in dezvoltarea copiilor nostri. Ele influenteaza
comportamentul lor ca viitori barbati si femei, care vor deveni la randul lor un
cuplu.

Privim cu totii in interiorul nostru la ceea ce am trait demult, candva si


incercam sa retraim perioada copilariei. Cui nu i s-a intamplat sa se priveasca in
oglinda si sa aiba impresia ca-si vede unul din parinti?”

Editor: Ortansa Nohra (Ortansa)


Toate drepturile rezervate - Desprecopii.com (c) 2004

Un dialog interesant, pe care l-am gasit in cartea Pasi spre Tara Egalitãtii,
INA CURIC.
La magazinul de jucãrii:
– As dori o jucãrie pentru un copil de doi ani.
– Bãietel sau fetitã?
– Sincer nu stiu, merg în vizitã pentru prima oarã, dati-mi vã rog o
jucãrie unisex, care sã se potriveascã în ambele cazuri.
– Sã vedem ce avem, pe lângã pãpusi si truse de machiaj, pusti si
maisini. Eventual dinozauri…
– Da, un dinozaur este perfect – chiar dacã trebuie sã ne întoarcem
în epoca de piatrã pentru a gãsi o jucãrie unisex.
– Însã ce credeti cã ar fi mai potrivit, dinozaurul în costum de luptã
si înarmat cu aruncãtor de grenade sau unul în costum roz de balerinã?
–?!

Sexul psihologic versus sexul biologic

Formarea sexului psihologic incepe de la identificarea copilului, inca de mic, cu


"a fi baiat" (masculinitate) si "a fi fata" (feminitate) prin procesul de socializare
timpurie (jucarii, imbracaminte diferite, asteptari de inalta distinctivitate din
partea parintilor si a celor apropiati) pana la statusuri si roluri sociale specifice
(in munca, context domestic si altele) si general sociale (in viata publica si
politica).

Cum se stabileste identitatea sexuala?

59
Identitatea sexuala a fiecarui individ nu este o problema de optiune proprie.
Dupa maxim 14 zile de nastere, in conformitate cu aparitia si conformatia
organelor genitale se declara sexul legal (baiat/fata), inscris in certificatul de
nastere.

Societatea il recunoaste pe individ ca apartinand unuia din cele doua sexe. Sexul
legal si sexul social sunt impuse de societate, pe baza aspectului exterior,
aparent normal, al organelor genitale. Identitatea sexuala si constiinta ei se
formeaza insa printr-un proces de socializare sexuala, particularizat de la un
individ la altul.

Ea se construieste treptat sub influenta mediului, a anturajului, a numelui ca si


prin rolurile si experientele pe care fiecare le integreaza in contextul cultural si
educational specific. Toate acestea ofera copilului un model comportamental de
dezvoltare, identificare, orientare si apartenenta psihosexuala.

Este posibil ca o serie de factori biologici si psihosociali negativi sa modifice,


intr-un sens sau altul, elaborarea si modelarea constiintei identitatii sexuale si a
comportamentului sexual, corespunzator acestei identitati.

Polarizarea psihosexuala nu este adesea un proces lin si previzibil,


confruntandu-se si cu unele dificultati in stransa legatura cu formarea identitatii
de sine.

Identitatea feminina versus identitatea masculina


Identitatea feminina se dezvolta mai repede decat identitatea masculina. Unele
studii au gasit ca fetele provenind din familii cu parinti divortati isi gasesc mai
repede identitatea feminina, desi se expun de timpuriu maternitatilor
neacceptate social, fie prostitutiei.
In societatea contemporana, fetele, mai mult decat baietii, resimt criza de
identitate prin conflictul de rol, legat de "mistica feminitatii" si invatarea unor
roluri specifice baietilor. Imaginile familiale, care reflecta rolul traditional al
femeii, complet absorbita de treburile casnice si supusa sotului, intra in conflict
cu imaginile mediatizate in care femeia apare tot mai mult angajata in relatii
sociale si politice, egala cu barbatul, sau in care femeia devine "sex-simbol".

Adolescentii
Adolescentii de azi totusi nu sunt suficient polarizati feminin sau masculin, ceea
ce ridica unele probleme privind acceptarea lor sociala, dar si autoacceptarea.
Stereotipiile negative sociale, cum ar fi: persistenta mentalitatii privind
inferioritatea sexului feminin celui masculin sau blamarea preferintei baietilor
pentru jocurile cu fetele sau blamarea absentei aspectului atletic la baieti sunt
prezente in studiile barbatiilor si femeilor.

60
Feminitate - masculinitate
Studii recente arata ca barbatii preiau din ce in ce mai multe activitati domestice
(gatit, spalat, ingrijirea copiilor), iar femeile se simt atrase tot mai mult si
practica activitati destinate pana atunci doar barbatilor (legislatie, administratie,
medicina, pilotaj etc.).

Rolurile masculine si feminine s-au schimbat mult fata de trecut. Noul ideal
marital este egalitarismul sex-rolurilor in toate dimensiunile vietii sociale,
inclusiv cea intima. Aceasta implica o participare egalitara din partea sotilor,
intr-o cooperare privind suportul financiar, ingrijirea domestica si ingrijirea
copiilor.

Femeia accede la egalitate si in privinta comportamentului sexual si a


gratificatiilor, ca si in luarea deciziilor familiale. In ciuda tendintei de egalizare a
sex-simbolurilor, multe persoane se simt confortabile asumandu-si sex-rolurile
traditionale. Ambii soti au posibilitatea de a-si urma propriile interese, fara a
avea sentimentul ca sunt presati de expectatiile de sex-rol.

In noile conditii atat barbatii, cat si femeile au primit mesaje contradictorii din
partea societatii. Femeia a fost incurajata sa fie chiar mai mult decat barbatul,
orientandu-se spre cariera profesionala, competenta, competivitate si chiar
agresivitate. Totusi, daca ea obtine un nivel crescut de succes in cariera se
asteapta ca ea sa fie considerata "nefeminina".

Barbatul a fost stimulat chiar sa fie mai mult decat femeia, adica grijuliu,
emotional, expresiv si sensibil. Daca el merge prea departe in acesta directie este
vazut ca "imbrobodit".

Atat feminitatea, cat si masculinitatea se autodefinesc din perspectiva vechilor


clisee, tinand cont de faptul ca nici barbatul si nici femeia nu pot fi pentru mult
timp inlocuitori totali ai celuilalt sex - ei doar isi imprumuta rolurile traditionale
de sex. Dar aceasta schimbare poate conduce la conflicte, atat in cadrul
personalitatii fiecaruia (masculina si feminina), cat si la nivelul relatiei lor de
intimitate.

Jurnalul Saptamanii 3 poate fi citit la:

http://www.esnips.com/doc/a8850060-2e99-4f29-8c26-
bdd24eb82dd4/Jurnal_saptamana-3

AUTOEVALUARE
Unde vă situaţi pe o scală de la 1 la 6?

Utilitatea unităţii de învăţare 3 : Foarte utilă – 6.

61
Interesul pe care vi l-a trezit unitatea de învăţare 3 : Interes foarte mare: 6.

Familiarizarea cu conţinuturile: Am parcurs aspectele teoretice cu destul de


multă uşurinţă şi le-am înţeles uşor, acum sunt foarte bine familiarizată cu ele: 5

Aplicabilitatea la clasă Consider că activităţi practice pe tema propusă pot fi


foarte bine aplicate la ora de Consiliere: 6.

Achizitii/Atitudini. Notaţi 3 cuvinte/expresii/metafore/simboluri care


sintetizează achiziţiile/atitudinea dumneavoastră după parcurgerea acestei
unităţi de învăţare (ex: nesiguranţă, vreau să aplic la clasă, claritate, zâmbet,
roşu, tabu, identitate de gen etc.). Nu staţi să vă gândiţi prea mult, aşterneţi „pe
hârtie” primele impresii.

1. Am înţeles importanţa profesionalizării in meseria de consilier si ce calităţi, ce


competenţe sunt necesare.
2. Doresc sa aflu cat mai mult despre construcţia identităţii de gen.
3. De când a început cursul, îmi monitorizez toate reacţiile si îmi analizez
concepţiile referitoare la gen. Consider ca este un progres.

Calatoria continua!

Săptămâna 4
Dezvoltarea abilităţilor sociale

Motto: Pe cât de mult relaţiile cu ceilalţi ne aduc mulţumire, prieteni, destindere, zâmbet, pe
atât de mult incapacitatea de a iniţia şi menţine relaţiile cu ceilalţi ne aduce frustrare,
nemulţumire, singurătate, izolare, iar acest lucru este valabil chiar de la cele mai mici vârste!
(Ladd, 1990), ap. Suport de curs ISE.

Dupa ce in unitatea 2 ne-am familiarizat cu specificul orei de consiliere, metode si


activitati de consiliere, in unitatea 3 formatorii ne propun sa discutam despre
dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare si diferentele de gen in în interacţiunea
socială. Procesul de socializare trebuie sa inceapa de la o varsta timpurie, pentru ca
dobandirea competentelor sociale conditioneaza adaptarea si integarerea sociala ca dult
si dezvoltarea armonioasă a personalitatii20.

20
Parker şi Asher (1987), ap.Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4.
62
Prin activităţile desfasurate în orele de consiliere, consilierii pot sprijini
copiii/adolescentii sa-si dezvolte competenţelor de comunicare si relationare in
interactiunea sociala. In Curriculum-ul de Consiliere şi orientare I-XII, modulul
Dezvoltarea competenţelor sociale şi de comunicare ne ofera obiective, sugestii de activităţi
şi sugestii metodologice pentru desfăşurarea de activităţi pe tema dezvoltării
competenţelor sociale.

Ce este competenţa Capacitatea de a iniţia şi menţine relaţii reciproce şi dătătoare de satisfacţie.


sociala?  Abilităţile verbale
 Abilităţile de negociere
 Asertivitate 21
 Empatie şi altruism (“turn-taking abilities”).

Pe langa activitatile desfasurate cu elevii, cursul ne-a propus de fie care data cand a
Temă de reflecţie introdus un concept din sfera consiliere si orientare, auto –analiza, autocunoasterea
si testarea instrumentelor pe care le vom folosi la clasa. Iata un set de intrebari care
ne ajuta sa intelegem modul in care relationam cu ceilalti22:
În ce măsură fiecare dintre dumneavoastră vă simţiţi mulţumiţi de relaţiile pe care le aveţi?
Cine sunt persoanele cu care vă înţelegeţi cel mai bine? Cine sunt persoanele cu care nu vă
reuşiţi deloc să închegaţi o relaţie interpersonală? Pe ce criteriu îi puteţi clasifica pe cei din
anturajul dumneavoastră apropiat? Există diferenţe între relaţiile pe care le construiţi în
diferite medii? Vă este mai uşor să construiţi relaţii profesionale sau personale? Care sunt
„calităţile” unei persoane pentru ca dumneavoastră să reuşiţi să vă relaţionaţi cu aceasta?
Dar defectele care vă împiedică întotdeauna să vă relaţionaţi cu cineva? Aveţi mai mulţi
prieteni tineri sau adulţi? Femei sau bărbaţi? De aceeaşi profesie sau de profesii diferite?

Exercitiu de autocunoaştere: Atomul social.


Motto:
“Paradoxul cel mai curios este faptul că eu mă pot schimba numai dacă mă accept aşa
cum sunt.” Carl Rogers.
Accesati:
http://www.esnips.com/doc/d7d4dbd6-69f5-46a3-af11-
5c47e9da9533/atom_social_personal

Analiza Atomului social personal


Harta dumneavoastră poate fi considerată mai degrabă „aglomerată” sau mai degrabă
„aerisită”? Harta mea este mai degrabă aerisită.

Care este axa cu cele mai multe aspecte notate? Ce spune acest lucru despre dumneavoastră?
Cele mai multe aspecte sunt notate pe axa „activităţi”: sunt o persoană dinamică şi

21
Vezi documentul “Asertivitatea”, Suport de curs.
22
Reprodus integral dupa Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4.
63
activă, îmi place să mă implic în multe activităţi. Am nevoie de varietate, diversitate,
provocare.

Cu ce axă aţi început completarea cercului? Am început completarea axei „persoane” de la


interior spre exterior. Aţi găsit mai multe aspecte spre interior sau spre exterior? Mai multe
aspecte spre interior. Ce poate spune acest lucru despre dumneavoastră? Persoanele
apropiate ocupă un loc central în viaţa mea, îmi determină acţiunile şi proiectele.

Unde v-a fost mai uşor să completaţi şi unde aţi întâmpinat dificultăţi? Axa „persoane”: cel
mai uşor. Pe primul loc am pus fără ezitare copiii mei, găsesc că este normal: ei
reprezintă mobilul şi sensul meu de a exista. Am ezitat în a plasa pe acelaşi loc cu
mama pe tata, care este decedat de 25 ani. Cu toate ca a trecut atâta timp, am găsit că
este important să-i recunosc locul şi rolul în devenirea mea ca adult.

Pe axa “obiecte” aţi notat numai obiecte pe care le deţineţi sau şi pe cele pe care aţi dori să le
aveţi? Axa obiecte este cea mai aerisită. Nu am plasat decât două: calculatorul şi cărţile,
pentru ca nu acord importanţă obiectelor. În ce categorii pot fi clasificate aceste obiecte?
Categoria „preocupări intelectuale”. Cât de „costisitoare” sunt acestea? In raport cu alte
obiecte: maşină, casă, cărţile nu sunt scumpe. Am ezitat să le trec pe axa obiectelor,
pentru ca mi-am dat seama că ele pot fi achiziţionate oriunde si oricând, le poţi citi şi în
biblioteci, reale sau virtuale. Singurul obiect de care nu m-aş despărţi este computerul,
wireless ar fi ideal. Ce aspect al personalităţii dumneavoastră este pus în evidenţă de aceste
obiecte (aspectul fizic, intelectual, estetic etc.?) Aspectul intelectual. Nu mi-este indiferent
aspectul fizic, însă cred că am ajuns la un echilibru în care pot discerne valorile cu
adevărat importante pentru mine. In acesta ierarhie nu găsesc important să menţionez
şi alte obiecte.

Pe axa “persoane” apar mai multe persoane de acelaşi gen cu dumneavoastră sau dimpotrivă?
Pe axa „persoane” sunt atat femei cat si bărbaţi. Sunt numai persoane fizice sau şi
personaje din literatură, film? Sunt numai persoane reale. Ficţiunea o las la locul ei, nu
vreau să trăiesc într-o lume ideală. Sunt mulţi copii/ tineri/ vârstnici? Nu am menţionat
copiii de la şcoală, cu toate că sunt importanţi în viata mea şi îmi lipsesc atunci când
nu-i văd: ei îmi dau energie, tinereţe şi forţă. Pe axa „persoane” am numărat mai mult
adulţi. Sunt pe această axă şi persoane care nu mai trăiesc? Da, este tatăl meu. Ce ar putea
spune acest lucru despre dumneavoastră? Sunt foarte ataşata valorilor familiale, chiar daca
acum sunt singură. Sunt persoane care pe această axă notează şi animale dragi. Căţeluşa
noastră este considerată un membru al familiei. Viata fără Lizy ar fi atât de tristă! Ce
alte remarci puteţi face despre axa dumneavoastră “persoane”? Prietenii ocupa un loc
secund, după familia mea actuală şi cea de origine. Nu am menţionat mulţi, dar îmi
place să fiu înconjurată de oameni, să discut, să relaţionez. Sunt selectivă si am
menţionat strict persoane care au trecut proba timpului, femei şi bărbaţi.

Pe axa “activităţi” predomină activităţi de relaxare sau profesionale? Sunt profesionale şi de


relaxare în acelaşi timp. Îmi place să mă informez şi să studiez, în scop profesional sau
pur şi simplu pentru dezvoltarea mea personală. Activităţi pe care le faceţi singur sau
împreună cu alţii? Sunt activităţi pe care le fac singură. Lucrez la fel de bine în echipă şi

64
independent. Încerc un echilibru în toate, inclusiv în relaţionare. Nu doresc sa mă
izolez dar am nevoie de timp pentru lucrurile care mă solicită cel mai mult. Predomină
activităţi pe care le-aţi făcut de curând sau activităţi pe care nu le-ţi mai făcut de foarte mult
timp? Predomină activităţi pe care le fac zilnic. Cele de la marginea axei: muzee,
expoziţii, excursii, vizite în străinătate, sunt costisitoare; au fost posibile numai graţie
burselor de studiu, proiectelor în care am fost implicată şi prietenilor care m-au ajutat.
Ce aspect al personalităţii pun în evidenţă acestea? Sunt mereu curioasă şi deschisă spre
lume, să descopăr lucruri şi oameni noi. As vrea să-mi conserv tinereţea spiritului.

Pe axa “locuri” sunt situate la interior locuri legate de familia de origine sau de familia actuală?
Am ezitat mult să aşez satul natal în primul segment: rădăcinile mele sunt foarte
puternice, de fiecare dată când merg acolo, mă încarc cu energie. Insă dacă petrec mai
mult timp în casa părinteasca, simt că ceva s-a schimbat, că locul meu nu mai este acolo
şi că nostalgia copilăriei, ca tărâm mirific, mă bântuie. Ca loc al tuturor întoarcerilor.
Aşa că am aşezat simbolic, pe primul loc, un acasă generic, care poate fi oriunde,
întâlnindu-se paradoxal cu ultima axă.

Locurile legate de profesie sunt plasate spre interior sau spre exterior? Spre interior. Acum,
aici este viaţa mea, însă simt că pot trai oriunde şi relaţiona cu oricine, pentru că
valorile cu adevărat important vor rămâne nealterate în inima mea. Dar cele legate de
relaxare? Mă relaxez lucrând - evident în domenii care mă pasionează - şi de acea am
nevoie de o alternanţă de activităţi. Ce aspecte ale personalităţii dumneavoastră sunt puse în
evidenţă de locurile notate pe această axă? Privind în cercul verde, citesc: mama şi tata,
satul natal, cărţile, în familie...toate sunt legate. Dragostea pentru studiu am moştenit-o
din familie. Tot familia de origine mi-a inculcat valori legate de casă şi nu e
surprinzător că le regăsesc pe tot cercul.

Concluzii. Lectura finală a cercului, înlăturând segmentele, m-a surprins şi pe mine. Cu


toate că am efectuat săptămâna trecută un exerciţiu de autocunoaştere prin încercarea
de mind map - hartă personală, atomul m-a provocat din nou la introspecţie si analiză.
Este un exerciţiu extrem de util şi relevant pentru autocunoaştere, pe care îl putem
folosi în orele de consiliere si orientare.

Cunoscându-ne mai bine, învăţam să ne acceptăm, să ne valorizăm şi să relaţionăm mai


bine cu cei din jur. În concepţia lui Jung, oamenii au preferinţe diferite, ceea ce le
conferă o perspectivă diferită asupra situaţiilor şi interacţiunilor sociale. Ne deosebim
prin modul în care ne exprimăm energia, prin felul în care percepem lumea şi prin
modul în care luam deciziile.

Închei cu un citat care rezumă importanţa autocunoaşterii: Cunoaşterea de sine, act de


reflectare a personalităţii complexe a unui individ în propria-i conştiinţă, presupune şi o bună
capacitatea de auto-analiză, realism, intuiţie, luciditate, interiorizarea şi utilizarea corectă
pentru sine a criteriilor de evaluare, responsabilitate. Pentru ca autocunoaşterea să fie obiectivă,
individul trebuie să aibă maturitatea psihologică să o facă, să cunoască şi să interpreteze corect
reperele sau indicatorii definitorii ai personalităţii, metodele şi tehnicile individuale de evaluare,
mecanismele de compensare şi auto-stimulare ale unor trăsături insuficient dezvoltate etc.
Autocunoaşterea reprezintă un produs al maturizării şi diversificării experienţelor sinelui în
65
contact cu lumea şi un proces discontinuu de acumulări, restructurări, adaptări reciproce ale
individului la relitatea socială. Nicicând pe deplin împlinită, autocunoaşterea se configurează
prin proiecţii succesive ale individului în spaţiul său de exprimare, ca reflectare şi autoreflectare
ideatică / acţională.23

Succes tuturor pe calea autocunoaşterii!

Atomul social: aplicatie la clasele a 6-a si a XI-a. Puteti vedea mai jos atomul social al
elevei Laura Z- clasa a XI-a P1 si autonaliza efectuata.

http://www.esnips.com/doc/67a428a1-5d07-4b38-85c5-
549e7571fe8c/atom_social_Laura-Z,-clasa-XI-P1

Analiza atom Laura.

1. Harta mea poate fi considerata “aerisită”.

2. La toate am completat acelasi numar de aspecte.

3. Am început cu axa „obiecte”…si am completat din interior spre exterior si tot in


interior am găsit cele mai multe aspecte.

4. La „persoane” mi-a fost cel mai uşor sa completez, iar cel mai greu la „obiecte”.

5. Am notat numai obiecte pe care le deţin. Obiectele notate sunt destul de costisitoare.
Aceste „obiecte” cred ca ar putea sugera o dorinţa de comunicare. Toate aceste obiecte
îmi creează dependentă.

6. Pe axa „persoane” apar persoane de acelaşi gen cu mine si sunt numai persoane fizice.
Sunt si copii( fratele meu 9 ani), tineri (prietenul si mătuşa), vârstnici (părinţii 40, 42
ani). Comunic foarte mult cu aceste persoane.

7. Pe axa „activităţi” predomina activităţi de relaxare. Majoritatea activităţilor le fac


împreuna cu alţii. Sunt dependenta de părerea celorlalţi. Sunt activităţi pe care le fac
zilnic si nu sunt foarte costisitoare.Pe axa „locuri” sunt situate la interior locuri legate
de familia de origine. Locurile legate de relaxare sunt plasate spre interior. Îmi place
foarte mult sa călătoresc.
23
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, Laboratorul Orientare Şcolară şi Profesională,
CONSILIERE ŞI ORIENTARE- GHID. Bucureşti, 2000
66
Concluzie : Atomul social este un exercitiu foarte util in autocunoastere.

67
Mituri privind relaţionarea fetelor şi relaţionarea băieţilor
Mecanismul gândirii
stereotipe (sau Miturile reprezintă un mod de manifestare a stereotipurilor de gen. Cum se
gândirea prin construiesc stereotipurile? Plecând de la un exemplu concret (citit, văzut, auzit,
stereotipuri) imaginat, gândit sau trăit prin experienţă personală), GENERALIZĂM concluziile pentru
o întreaga categorie de gen, fără a mai ţine cont de diferenţele individuale24.
Metode de formulare corectă a afirmaţiilor:
 Apelul la argumente ştiinţifice (cercetări cantitative şi calitative) atunci când formulăm
o afirmaţie generală
 Transformarea afirmaţiei generale în exemple particulare cunoscute şi care pot fi
verificate
 Contraargumentarea prin exemple particulare cunoscute şi care arată excepţia de la
regulă.

Accesand http://www.esnips.com/doc/863f4514-c5d9-427c-9452-
8ddb44e2023c/Stereotipurile-de-gen
puteti revedea conceptul de stereotip.
Activitate: Mituri
privind relaţionarea Identificaţi 5 „mituri” despre abilităţile sociale ale fetelor versus abilităţile sociale ale
fetelor şi băieţilor - pe care să le completaţi mai apoi în tabelul de mai jos. Argumentaţi sau
relaţionarea băieţilor reformulaţi acum fiecare dintre cele 5 “mituri” cu privire la relaţionarea fetelor şi
băieţilor astfel încât acestea să nu mai poată fi considerate stereotipuri de gen, ci să
exprime un adevăr.

24
Unitatea de invatare 4.
68
69
Concluzie:

Există diferenţe între


fete şi băieţi în ceea
ce priveşte
comportamentul de
relaţionare socială?

70
71
72
Fete şi băieţi în
interacţiunea socială

73
Mituri: FETE versus BĂIEŢI
Reformulare

1. „Fetele vorbesc mai mult decât


băieţii.”
Dezvoltarea emisferei stângi
asigură fetelor o performanţă
superioară în verbalizare. In
contextul interacţiunilor sociale,
ele au abilităţi de ascultare mai
bine dezvoltate decât ale
băieţilor.

2. „Fetele sunt mai cuminţi decât


băieţii, care sunt obraznici şi
agresivi, de aceea trebuie ţinuţi mai
din
scurt!”

Prezenţa unei cantităţi de


estrogen mult mai mare la fete
decât la băieţi explică numărul
redus de comportamente
agresive şi competitive la acestea.
La băieţi, prezenţa
comportamentelor agresive,
competitive, a autoîncrederii şi a
autoasertivităţii în context social
este favorizată de un nivel
crescut de testosteron.

3. “Fetele nu se joaca cu maşini,


doar cu păpuşi. Există jucării
pentru fete şi jucării pentru băieţi.”
Jucăriile având ca teme de joacă
mediul domestic le limitează
fetelor dezvoltarea, prin
explorarea unui anumit tip de
activităţi şi prin construirea unor
percepţii reduse asupra
propriilor competenţe.

5. Fetele/ femeile nu se descurcă in


situaţii de competitivitate.
Cercetările arată că femeile şi 74
Studiu de caz Diana Ma numesc Bianca şi sunt dirigintă la clasa a VII-a B într-un liceu
bucureştean.

Mă confrunt de la începutul anului şcolar cu o situaţie pe care nu ştiu cum aş


putea s-o rezolv. Este vorba despre Diana, o tânără domnişoară din clasa mea
care învaţă foarte bine, dar care are un comportament ciudat. Se îmbracă
băieţeşte, vorbeşte băieţeşte, doreşte să se joace numai cu băieţii şi consideră
fetele prea slabe, nişte “pisicuţe”, cum s-a exprimat ea. Băieţii nu o acceptă în
jocul lor, ba chiar au poreclit-o „ariciul” din cauza părului tuns foarte scurt şi
râd de ea. Pe de altă parte, Diana dispreţuieşte grupul fetelor, de care nu vrea
să se apropie. Încă de la începutul anului şcolar am constatat că în pauze Diana
nu se mai relaţionează nici cu fetele, nici cu băieţii, stă în bancă sau ascultă
muzică rock la căşti. Am văzut-o însă în ultimele zile în compania unor băieţi
mai mari, îmbrăcaţi ciudat şi cu cercei în urechi, m-am înfiorat, cu siguranţă
anturajul acesta va avea un efect negativ asupra ei!

Mai trebuie să vă spun că mama Dianei este divorţată de 3 ani şi este director
într-o mare companie telefonică. Călătoreşte destul de mult şi nu are timp să se
ocupe de Diana, care stă cu bunicii, nişte oameni foarte de treabă de altfel.
Bunicul este un om blând care vine mereu la şedinţe şi spune ca Diana îi
ascultă şi că nu sunt probleme cu ea acasă. Am încercat să le spun despre
problema de relaţionare a Dianei cu fetele şi băieţii din clasă, însă bunicii nu
păreau să ia în serios avertismentul meu.

Mă întreb ce fel de activităţi aş putea face la ora de consiliere şi orientare şi ce


teme aş putea să discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la această problemă?
Cum aş putea să-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) într-o discuţie pe o
temă atât de sensibilă astfel încât Diana să nu fie expusă direct? Ce trebuie să
fac pentru a o ajuta pe Diana să se integreze mai bine în colectiv?

25
După “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004
Suport de curs ISE - săptămâna 4.

26
(Mohamed Cherkaoui, Les types de socialisation, dans Traité de sociologie, Raymond Boudon, dir.
Paris, PUF, 1992, p.136).
27
Vezi explicaţia din suport de curs săptămâna 4: Fete si băieţi în interacţiunea socială, Extras integral din
publicaţia “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004.

28
(Eleanor E. Maccoby, The Two Sexes — Growing up Apart, Coming Together, London,
The Belknap Press of Harvard University Press, 1998
29
Sexul: un dat biologic, genul: o construcţie socială.
30
Tendinţa elevilor/elevelor de a construi şi valoriza caracteristicile de gen într-o logică bipolară - de
excludere a contrariului - are un impact direct în interrelaţionare. Consecinţe negative: sancţionarea de
către clasă a celor care nu corespund stereotipurilor de gen. Din prezentarea PPT Stereotipurile de gen:
Cum ne privim elevii? - sinteza suport de curs ISE, Săptămâna 2.

75
Dragă Bianca,

Mă numesc Minodora D. şi sunt profesoară la CNVNT Slatina. Am citit cu interes scrisoarea


ta de tip bouteille à la mer şi sper că va genera pe forum multe idei si dezbateri care ţi-ar putea fi
utile pentru rezolvarea problemei. Eu nu sunt dirigintă, însa de 27 de ani am ceva experienţă cu
copiii de vârste diferite şi cred ca aş putea răspunde la câteva din întrebările tale.

Observ, după felul în care ne prezinţi cazul Diana, că iubeşti elevii şi te preocupă devenirea lor.
Aşa cum spunea o colegă de curs, noi, profesoarele, îi tratăm adesea ca şi cum ar fi copiii noştri.
Sunt curioasă daca ai vorbit şi cu colegii de şcoală despre Diana. In cancelarie, noi avem multe
schimburi de idei; soluţii pot veni de foarte aproape. Uneori, e suficient să împărtăşeşti
problemele cu cei din jur: soluţiile nu vor întârzia să apară.

Spui că Diana învaţă bine. Este o bază bună pentru evoluţia ei. Dar „are un comportament
ciudat”…Oare chiar trebuie să semănam unor roluri prescrise şi transmise de la o generaţie la
alta? Diana „se face vinovată” de a fi altfel decât colegele ei. Conduita ei băieţoasă nu ar trebui
sa te sperie, pentru ca trăsături masculine şi feminine coexistă in fiecare dintre noi şi contribuie
la conturarea a ceea ce numim identitate de gen. Îmi amintesc cu nostalgie de fata băieţoasă care
am fost în prima copilărie şi mai târziu la liceu. Foştii mei profesori şi colegi îmi spun şi acum
cât de neastâmpărată eram! Asta nu m-a împiedicat să devin mai târziu femeie şi mama a doi
copii. Adevărata problemă pe care o identific eu în relatarea ta este izolarea Dianei. Tinde să
relaţioneze cu băieţii pentru că identifica trăsături ale personalităţii ei mai apropiate de
comportamentul şi de caracteristicile masculine decât de cele feminine. Cu toate acestea, e
respinsă de băieţi, a căror tendinţă la această vârsta este gruparea în funcţie de gen 31. Diana
respinge fetele pentru că anumite trăsături feminine le considera drept slăbiciuni, ca atare nu
găseşte punţi de comunicare şi interese comune cu ele. Reacţia fetelor, de preferinţă pentru
acelaşi gen, este firească pentru vârsta lor32. Tendinţa de izolare datorată sentimentul de a fi
neînţeles face parte din tipologia adolescentului, însă la Diana este accentuată de procesul de
construcţia genului pe care îl traversează şi de influenţa mediului familial.

Văd că muzica rock şi accesoriile ei te sperie: dacă anumite valori nu sunt ale noastre, nu
înseamnă că trebuie să le respingem din start, fără a le cunoaşte. Muzica rock nu poate avea
influenţa negativă asupra ei iar noul anturaj trebuie mai întâi bine cunoscut înainte de a fi
calificat drept periculos. „Accesoriile” despre care vorbeşti nu sunt indici negativi: în general,
adolescenţii tind să se distingă de cei din jur prin vestimentaţie şi comportament.

31
Caracteristica definitorie a interacţiunilor sociale în perioada cuprinsă între preşcolaritate şi pubertate este faptul că
predomină jocul şi gruparea în funcţie de gen. Fetele se joacă şi caută compania fetelor, băieţii se joacă şi caută
compania băieţilor (Jacklin, 1989, Maccoby, 1987, 1988, 1990, apud Hoyenga & Hoyenga, 1993). Copiii se asociază
preferenţial cu copiii de acelaşi gen încă înainte de vârsta la care pot identifi ca şi numi sexul copiilor cu care se
asociază (Maccoby 1990, apud Hoyenga & Hoyenga, 1993). Apud “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea
copiilor”, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004, Curs online ISE, suport de curs Consilier si Orientare.

32
În general copiii tind să întărească comportamentul sexual tipic al unui alt copil şi să-l pedepsească pe cel atipic
(Fagot, 1985, Lamb & Roopmarine, 1989, Hoyenga & Hoyenga, 1993), sursa citata mai sus.

76
Ceea ce ne spui despre familia Dianei ne ajută să înţelegem propensiunea ei spre izolare şi
relaţionarea în afara clasei, de care se simte respinsă. Echilibrul unui copil este dat de prezenţa
ambilor părinţi în educaţia şi viaţa lui, iar într-o familie monoparentală el poate fi uşor
perturbat de absenţa tatălui. Din păcate, nici mama nu pare prea prezentă în viaţa Dianei, de
aceea nu trebuie să ne surprindă căutarea unor modele în afara familiei şi scolii. Faptul că
bunicii se interesează de aproape de evoluţia Dianei este un lucru pozitiv. Diana are un
comportament normal acasă şi de aceea bunicii nu par îngrijoraţi de ceea ce le spui. Ar fi bine să
le sugerezi să cunoască noul anturaj al nepoatei lor, să-i invite acasă pe noii prieteni ai Dianei.
Oricât de ocupată ar fi mama, cred că ar fi bine sa găseşti un mijloc de a o contacta şi de a-i
vorbi despre Diana.

Ultima întrebare este complexă. Iţi sugerez să introduci dimensiunea de gen în orele de
consiliere şi orientare. Să încurajezi cât mai mult mixitatea şi să o implici pe Diana în sarcini de
grup fete/ băieţi, progresiv, fără a-i impune grupul. Am să postez în portofoliul meu câteva
propuneri de activităţi pe care le-ai putea desfăşura. Poţi începe cu exerciţiile de autocunoaştere,
astfel Diana va înţelege mai bine cine este; săptămâna aceasta am lucrat cu elevii exerciţiul
Atomul social. Pentru a o ajuta pe Diana să se integreze în colectiv, dă-i responsabilităţi care să
o implice direct în viaţa clasei, să se simtă utilă şi să-i dea sentimentul de apartenenţă de grup.
Ajut-o să-şi descopere calităţile, abilităţile, să se cunoască şi să se accepte, pentru a evolua.
Evident, în nicio activitate nu va trebui să o expui pe Diana direct: rezultatul ar fi să o izolezi şi
mai mult.

Mult succes în tot ce vei întreprinde! Stai cu ochii pe platforma noastră: poţi culege exerciţii
utile şi sugestii de activităţi de consiliere şi orientare pe tema genului. Minodora

Întrebările Biancăi:
Mă întreb ce fel de activităţi aş putea face la ora de consiliere şi orientare şi ce teme aş putea să
discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la această problemă? Cum aş putea să-i mobilizez pe
elevi (inclusiv pe Diana!) într-o discuţie pe o temă atât de sensibilă astfel încât Diana să nu fie
Sugestii pentru expusă direct? Ce trebuie să fac pentru a o ajuta pe Diana să se integreze mai bine în colectiv?
Bianca
1. Metode si tehnici de autocunoaştere
- Exerciţii individuale, în perechi, în grup;
- Brainstorming, pentru soluţionarea unei probleme prin emiterea cât mai multor
idei, într-o atmosferă stimulativă;
- Dezbaterea: în grupuri şi perechi, prezentarea argumentelor pro şi contra;
- Problematizarea, evaluarea unor situaţii problematice;
- Jocul de rol, simularea – metodă în care participanţii adoptă poziţii diferite de

77
poziţia lor sub aspectul personalităţii, motivaţiei şi rolului;
- Tehnici creative, ex: exprimarea prin metafore;
- Jocul de rol, simularea;
- Chestionar de interese şi aptitudini;
- Tehnici ale gândirii critice;
- Analiza SWOT;
- Studiul de caz; analiza în grup a unor scenarii reale pe anumite teme sau
probleme;
- Imageria mentală – exerciţiu care solicită elevii să îşi imagineze anumite situaţii
şi îi ajută să se focalizeze pe propriile dorinţe, aspiraţii şi trăiri relaţionate cu
situaţia imaginată;
- Atomul social.

2. Metode de evaluare:
• Autoevaluarea – procesul de reflecţie asupra comportamentelor proprii şi a
rezultatelor obţinute, în scopul monitorizării progresului în atingerea unui obiectiv
stabilit sau ca suport al procesului de autocunoaştere.
• Portofoliul – cuprinde cele mai relevante produse ale activităţii elevului în raport cu
un anumit scop.
• Realizarea de proiecte individuale şi de grup – presupune analiza unei situaţii reale
care poate fi îmbunătăţită, identificarea situaţiei dorite şi specificarea modalităţilor prin
care se poate ajunge la situaţia dorită. Se specifică strategiile de remediere dar şi
resursele necesare: timp, suport, resurse personale. Proiectul trebuie să fie aplicabil şi
realist.
• Realizarea de postere, afişe – utilizarea unor mijloace artistice pentru transmiterea
unei idei la care aderă grupul.
• Fişe individuale de (auto)evaluare.

3. Exemple de activităţi de învăţare33:

Analiza SWOT: Puncte tari – puncte slabe – se trece pe tablă sub forma unui
tabel “puncte tari / puncte slabe” şi se explică elevilor conţinutul acestor componente.
Puncte tari în personalitatea, convingerile, atitudini şi comportamente (ex.: sunt vesel,
optimist, am mulţi prieteni, iubesc animalele, am simţul umorului, mă simt iubit de
părinţi, etc.) şi puncte slabe pe care ar dori să le diminueze sau chiar să le elimine (ex.:
mă enervez uşor, sunt dezordonat, de obicei întârzii la întâlniri, etc.). Se accentuează
importanţa cunoaşterii punctelor tari şi slabe pentru a face faţă problemelor cu care se
confruntă, fiecare persoană are puncte tari şi slabe în raport cu o anumită sarcină sau
problemă, iar soluţionarea acesteia diferă de la o persoană la alta. Elevii vor nota pe fişa
de lucru puncte tari şi puncte slabe ale propriei persoane în raport cu o situaţie aleasă
prin care au trecut, după care vor discuta şi analiza cu colegul de bancă fişa de lucru
completată.

33
Reprodus dupa Consiliere si orientare, ciclul primar. Sursa: www.didactic.ro

78
Eu sunt – fiecare elev va răspunde pe un bileţel la întrebarea Cine sunt eu?, se
adună bileţelele şi se notează pe tablă răspunsurile elevilor, încercând o grupare a
acestora (ex. aspecte legate de gen, roluri sociale, caracteristici de personalitate – vesel,
bun, conştiincios, optimist, etc.). Elevi sunt solicitaţi să completeze fişa de lucru “Eu
sunt” cu cât mai multe caracteristici care definesc propria lor identitate. Analizarea
răspunsurilor elevilor.

Linia vieţii – se împarte elevilor fişa de lucru “linia vieţii”, sunt rugaţi să noteze
în capătul din dreapta a liniei vieţii vârsta actuală, iar, de-a lungul liniei, la intervale
egale, vârstele intermediare (de la O la vârsta actuală), notând în dreptul acestora un
eveniment pozitiv/succes obţinut în anul respectiv. Se discută cu elevii importanţa
reamintirii evenimentelor pozitive şi a succeselor obţinute. Se analizează relaţia dintre
acestea şi stima de sine. Spaţiile rămase libere, pentru care nu au putut identifica
evenimente pozitive, sunt rugaţi să le completeze împreună cu părinţi, urmând ca ora
viitoare să fie discutate.

Eu şi oglinda mea – fiecare elev va nota pe o hârtie titlul “Ce-mi place la mine?” şi
cinci atribute/calităţi personale, foile sunt puse deoparte. Fiecare elev îşi va prinde o
altă foaie de hârtie pe spate, cerând pe urmă colegilor să noteze pe foia de hârtie prinsă
la spate câte un lucru/calitate pentru care îl apreciază. În final fiecare elev trebuie să
aibă cel puţin 4 calităţi scrise pe foia de pe spatele lor, dar nu mai mult de 5. Elevii se
vor aşeza pe urmă în bancă şi vor compara foia de pe spate cu cea completată de ei.
Discutaţi în ce măsură se suprapun caracteristicile/calităţile personale identificate de ei
cu ceea ce apreciază alţii la persoana lor.

Dacă – atunci – dar… - se face pe tablă un tabel cu două rubrici: comportamente


recompensate / comportamente penalizate. Se explică elevilor ce înseamnă a
recompensa şi a penaliza un comportament, după care se va trece în tabel exemple de
comportamente ale elevilor care au fost recompensate sau penalizate. Se împarte
elevilor fişa de lucru “Dacă – atunci – dar…” şi se discută exemplul prezentat în fişă,
elevii completează fişa. Se cere elevilor să dea exemple de moduri în care au completat
fişa de lucru, se discută modul în care au completat rubricile “atunci” şi “dar”, se
identifică diferenţele care apar între răspunsuri, cerându-le să explice de ce apar aceste
diferenţe.

Calităţile mele – aşezaţi în cerc, cereţi elevilor să se gândească la o calitate pe care


o apreciază la colegul din stânga. Fiecare va transmite colegului din stânga ceea ce
apreciază la el, cel care primeşte complimentul va răspunde cu “mulţumesc”. Discutaţi
cu elevii importanţa formulării şi acceptării complimentelor, precum şi relaţia dintre
acestea şi stima de sine.

Diploma mea – fiecare elev va primi spre completare fişa de lucru “Diploma
mea”, se va prezenta în faţa clasei şi se vor purta discuţii care să evidenţieze importanţa
recunoaşterii realizărilor proprii în creşterea încrederii în propria persoană. Fiecare elev
îşi va realiza un certificat de competenţe “Pentru cel/cea mai ……”.

79
Emoţiile şi stima de sine – fiecare elev va primi fişa de lucru “emoţiile şi stima de
sine”, după completarea acesteia se va evidenţia relaţia dintre emoţie şi gând, efectul
acesteia asupra formării stimei de sine. Se vor purta discuţii despre peroane cu stimă de
sine scăzută / ridicată, se va accentua relaţia dintre stima de sine ridicată şi succesul
personal.

Alte activităţi de autocunoaştere:

- Ce-mi place să fac?


- La ce materie îmi place să învăţ? De ce?
- Eu şi ceilalţi. Cercul de prieteni şi ce spune el despre personalitatea noastră.
- Cum mă văd eu / ceilalţi.
- Ce-ai fi dac-ai fi…
- Colaje realizate pe grupe;
- Discuţii în grup / diade. (eventual pe baza unor desene sau a completării
simbolice a unor fişe);
- Jocuri de intercunoaştere: jocuri de rol sau scurte puneri în scenă; prezentarea
lor în faţa clasei.
Sociomatricea

Un alt instrument care poate fi utilizat - de data aceasta la nivelul unei clase sau al unui grup -
pentru a evalua comptenţele sociale ale elevilor este sociomatricea34. Care sunt concluziile pe
care le puteţi desprinde în urma realizării sociomatricei pe o clasă de elevi ?
Am aplicat acest exercitiu la mai multe clase. Ce am constatat?
Elevii preferati sunt elevii cu abilităţi sociale dezvoltate, lideri informali ai clasei. La
doua din clasele la care am aplicat matricea am observat ca liderul este elevul cu cele
mai bune rezultate la invatatura : VI C, Bogdan E. si VI A, Crina R. Elevii cu rezultate
slabe la invatatura sunt de cele maimulte ori respinsi, care atare, au tendinte de izolare
si slabe competenţe sociale. Nu am observat o preferinta fete/baieti in pozitia de lider.
La aceasta varsta, fetele preferă, în general fete şi băieţii preferă băieţi.
Care este utilitatea unui astfel de instrument pentru cadrul didactic sau pentru profesorul
consilier ?

Acest instrument este un excelent indicator pentru cunoasterea relatiile la nivelul clasei,
atat pentru cadrul didactic cat si pentru consilier : Leardersheap, respingere/
acceptare, relationare/ inadaptare. Cadrul didactic poate stimula cunoasterea si
acceptarea tuturor membrilor grupului, prin exercitii de grup si munca in echipa,
extrem de tutile integrarii sociale ca adult. Consilierul poate interveni custrategii
corective acolo unde este cazul, pentru a inlatura izolarea si a construi relatii
armonioase la nivelul grupului, care vor influenta si dezvoltarea armonioasa,
cunoasterea si acceptarea de sine.

34
Exercitiul este reprodus dupa Suportul de curs , in Anexe.
80
Joc şi gen

Faptul că băieţii care se joacă cu mingea ocupă trei sferturi din curtea şcolii, că fetele
vorbesc, privesc, joacă jocuri liniştite în sfertul rămas, nu pare să ridice vreo problemă.
Pare să fie ceva evident, natural: băieţii sunt mai zgomotoşi, au mai multă nevoie să se
defuleze; cat despre fete, lor nu le place cearta şi preferă să vorbească sau să se joace
liniştit. Aceasta diferenţă de gen, manifestată în jocuri şi activităţi încă de la trei sau
patru ani, nu este percepută de părinţi şi educatori ca potenţial purtătoare de inegalităţi
viitoare. De fapt, ocuparea curţii (aşa cum este descrisă mai sus) presupune mai întâi că
trebuie să facem o legătură între aceste comportamente şi rolurile tradiţional atribuite
fetelor şi băieţilor şi să ne interogăm asupra impactului acestor comportamente,
considerate ca înnăscute, asupra traiectoriei individuale a elevilor. Ce învaţă fetele, ce
învaţă băieţii evoluând astfel în curte, în timpul recreaţiei?

Într-o lucrare în care observă cum se înscrie diferenţa de gen în viaţa cotidiană la ciclul
primar, Claude Zaidman35 constată că raporturile de putere apar în contextul separării
pe sexe care caracterizează spaţiul consacrat jocurilor. În curte, băieţii şi fetele reproduc
separarea codată sexual între spaţiul public şi spaţiul privat: ei şi ele joacă scenarii
stereotipate învăţate deja.

În disputele şi jocurile lor cu mingea, băieţii învaţă să exploreze, să investească fizic


spaţiul şi să se situeze in raport cu ceilalţi datorita conflictului. Aceste jocuri, conchide
autoarea, fac deci oficiul de instrumente de învăţare a puterii, antrenează. Cât despre
fete, în marginea spaţiului ocupat de băieţi, se exclud de la confruntare şi proximitatea
lor fizică este deja marcată de comportamentul de ajutor şi de susţinere.

Încă de la vârsta de 18 - 24 de luni, copiii manifestă preferinţă pentru jucăriile asociate


genului. Către 3 ani, se observă un început de preferinţă pentru tovarăşii de joacă de
acelaşi sex. Copiii încep de asemenea să acorde atenţie tovarăşilor de joc de acelaşi sex,
cea ce întăreşte imitaţia de gen. Între 6 şi 12 ani, se observă o puternică segregare de
gen în activităţi şi prietenii, fetele şi băieţii practicând jocuri diferite în locuri diferite.
Aceasta segregare se regăseşte într-o mare varietate de culturi. Se constată apoi o
evoluţie graduală către mixitate în relaţiile dintre perechi odată cu intrarea în
adolescenţă.

AUTOEVALUARE : Unde vă situaţi pe o scală de la 1 la 6?

Utilitatea unităţii de învăţare 4


(-) (+)
1 2 3 4 5 6
Deloc utilă Foarte utilă

35
La mixité à l'école primaire. Paris, L'Harmattan, 1996, 238 p.
81
Interesul pe care vi l-a trezit unitatea de învăţare 4
(-) (+)
1 2 3 4 5 6
Interes foarte scăzut Interes foarte mare

Familiarizarea cu conţinuturile
(-) (+)
1 2 3 4 5 6
Aspectele teoretice propuse sunt dificile şi greu Am parcurs aspectele teoretice cu destul de
de înţeles, nu sunt deloc familiarizat(ă) cu ele multă uşurinţă şi le-am înţeles uşor, acum sunt
foarte bine familiarizat(ă) cu ele

Aplicabilitatea la clasă
(-) (+)
1 2 3 4 5 6
Consider că activităţi practice pe tema propusă Consider că activităţi practice pe tema propusă
nu pot fi deloc aplicate la ora de Consiliere pot fi foarte bine aplicate la ora de Consiliere

La finalul Unităţii 4 Consiliere, eu :

Am aflat: Dezvoltarea abilităţilor si competentelor sociale. Sociomatricea si atomul social.

Ştiu : Diferenţe de gen in relaţionarea fete băieţi.

Vreau sa ştiu : Metode de autocunoaştere.

Calatoria continua!

Săptămâna 5: Sa vorbim despre emotii…

Din nou împreună, dupa o vacanta in care am simtit nevoia comunicarii cu colegii si a
activitatii de pe platforma. Am avut un brad asa de frumos pe platforma, in timpul
vacantei de iarna… Ne-am regasit din cand in cand, cam rar, ce-i drept. In preajma celei
de-a 5 a saptamani, tot maimulti am inceput sa dam semne de nerabdare : sa inceapa din
nou scoala !

In săptămâna a 5-a, formatorii ne-au propus sa descoperim împreună următoarele


82
teme:
- Trăire şi manifestare emoţională – diferenţe de gen
- Au fetele şi băieţii aceleaşi şanse pe piaţa muncii?

- Sa identificam diferenţe între fete şi băieţi - emoţionale şi la nivelul integrării


Obiective de profesionale.
învăţare: - Conceptele de echitate de gen şi egalitate de şanse.

De ce este important sa identificăm corect emoţiile şi sa educam capacittatea de


exprimare/autocontrol? Pentru o comunicare şi relaţionare corectă cu cei din jurul
nostru. Orele de Consiliere şi orientare sunt un moment privilegiat in care putem
discuta cu elevii despre emotii si sa realizăm exerciţii pe tema vieţii afective.

1. Trăire şi manifestare emoţională 36

„Ce sunt emoţiile, de ce apar ele, de ce unele aspecte reuşesc să ne emoţioneze până la lacrimi în
timp ce altele ne lasă reci? De ce unul şi acelaşi eveniment produce emoţii unei persoane, iar
alteia nu? De ce nu ne îndrăgostim toţi de aceeaşi persoană? Unde sunt localizate emoţiile?
Informaţii
Putem să le controlăm? Iată numai câteva întrebări pe care ni le putem pune despre emoţii, la
curs ISE
nivelul simţului comun. Psihologia generală răspunde unora dintre acestea, însă specialiştii
sunt de acord că problematica necesită încă mult studiu. Încă o dovadă că fiinţa umană este
extrem de minunată şi complexă, iar certitudinile în legătură cu propria noastră funcţionare
sunt foarte greu de obţinut.
Din punctul de vedere al psihologiei generale, “afectivitatea” reprezintă o componentă
importantă a personalităţii, un „mecanism” prin care exteriorul “rezonează” în noi, iar noi
luăm act astfel de ceea ce se întâmplă în exteriorul nostru. Imaginaţi-vă că sunteţi apa liniştită a
unui lac în care a căzut o piatră. Cercurile concentrice lăsate pe suprafaţa apei ar putea fi o
metaforă potrivită prin care să reprezentăm emoţiile pe care le resimţim.
Probabil că la nivelul vieţii afective şi al emoţiilor apar cele mai multe stereotipuri de gen.
Totodată, cel mai studiate diferenţe de gen sunt cele referitoare la emoţionalitate. “Studii recente
sugerează că “emoţionalitatea crescută” a femeilor este o construcţie socială, bazată pe
diferenţele observate în exprimarea emoţională, diferenţe care sunt socializate însă de la o vârstă
foarte timpurie. Trebuie avut în vedere că atunci când vorbim de “emoţionalitate” ne referim la
două dimensiuni diferite ale acesteia, respectiv trăirea şi exprimarea emoţiilor.

La nivelul trăirii emoţiilor se pare că nu există diferenţe între sexe. Atunci când îşi
autoevaluează intensitatea şi frecvenţa unor emoţii după trăirea acestora nu există diferenţe
între bărbaţi şi femei (Barrett, Robin, Pietromonaco, & Eyssell, 1998). Ambele sexe cred că
bărbaţii şi femeile se diferenţiază mai mult în exprimarea emoţiilor decât în intensitatea sau
natura emoţiilor trăite (Johnson & Schulman, 1988, apud Hutson-Comeaux, 2002).” Diferenţe
de gen în creşterea şi educarea copiilor“. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003.”

Pornind de la afirmaţiile de mai sus, formatorii ne-au propus ca subiect de discuţie pe


forum cele mai frecvente stereotipuri de gen in trairea si exprimarea emotiilor. Bărbaţii

36
Fragment reprodus integral - Curs ISE, Unitatea de invatare 5.
83
şi femeile se diferenţiază în „exprimarea emoţiilor”. Ce înseamnă ca „Bărbaţii şi femeile/
fetele si baietii se diferenţiază în „exprimarea emoţiilor”? Ce implicaţii putem deduce pentru
activitatea educativă? Ce recomandări putem face cadrelor didactice? Ce recomandări putem
face părinţilor?
Trebuie să facem o scurtă distincţie între:

- recunoaşterea emoţiilor
- trăirea emoţiilor
- exprimarea emoţiilor
- (auto)controlul emoţiilor.

Recunoaşterea - copiii recunosc emoţiile în jurul vârstei de 3 ani;


emoţiilor - cel mai uşor de recunoscut sunt surpirza, tristeţea şi bucuria;
- cel mai greu de recunoscut este furia.

Prin socializare, fetele sunt educate să îşi exprime emoţiile, existând permisivitate mai mare în
Exprimarea emoţiilor
cazul lor pentru plâns, mângâiere, îmbrăţişare – ca modalităţi de exprimare a dragostei şi

sensibilităţii personale, spre exemplu. Pentru băieţi există în schimb „interdicţii” pentru

manifestările şi exprimarea emoţiilor: “tu eşti băiat, nu trebuie să plângi” etc. Expresivitatea

emoţională este apanajul comunicării nonverbale: un bun comunicator are o expresivitate

verbală şi emoţională mai ridicată, el reuşind să transmită auditoriului mult mai multe

informaţii prin: mimică (expresivitate facială), gestică (limbajul mâinilor), postură (atitudinea

corpului). Expresivitatea, ca şi recunoaşterea emoţiilor, este o capacitate care se poate educa. În

artă, expresivitatea emoţională este foarte mult solicitată, spre deosebire de alte domenii

(ştiinţele exacte, medicină, inginerie etc.) în care aceasta este foarte puţin solicitată.

Presupune exersarea şi educarea, prin tehnici specifice, a capacităţii de a “nu te lăsa pradă
Autocontrolul
emoţiilor“. Dacă prin educaţie şi socializare, fetele sunt încurajate să îţi dezvolte expresivitatea
emoţiilor
emoţională, băieţii sunt încurajaţi să se autocontroleze şi să-şi cenzureze manifestările

exterioare ale emoţiilor. De aceea putem spune că, deşi resimt poate la fel de puternic emoţiile,

băieţii şi fetele diferă în modul de exteriorizare a acestora.

Atunci când este vorba de o emoţionalitate excesivă, tehnicile de autocontrol sunt extrem de
84
necesare: stăpânirea emoţiilor înaintea examenelor, stăpânirea unor accese de nervozitate care

dăunează persoanei în cauză perturbând capacitatea acesteia de relaţionare armonioasă în

familie sau cu colegii de serviciu, stările de plâns care pun persoana în situaţii jenante în faţa

prietenilor sau superiorilor – sunt situaţii care necesită un efort de (auto)controlul.

85
Imaginile si comentariile sunt reproduse dupa INA CURIC, Pasi spre Tara Egalitãtii.1

- Ce te smiorcãi asa?
Bãrbatii nu plâng!

- Dar mã doare...

FAPT
Adaptarea la modelul de rol masculin dur, puternic în orice situatie, se face pentru multi
bãieti si bãrbati cu costuri emotionale mari, ei fiind nevoiti sã pozeze în ceva ce nu sunt si
sã-si mentinã permanent garda sus.

1
Publicatie realizatã în cadrul proiectului „Educatie pentru schimbare”, 2005, Editura EIKON, Cluj-
Napoca.
86
Activitate pe tema recunoaşterii şi exprimării emoţiilor, clasa a Va: Emoţiile mele.

Obiectiv 2.1: Să exerseze exprimarea adecvată a emoţiilor.

Am desfăşurat activitatea cu clasa a V-a B, la care predau limba franceză. Copiii au


recunoscut cu uşurinţa emoţiile după modul lor de manifestare. Urmând scenariul dat
de suportul de curs, activitatea a decurs armonios. Am identificat împreuna patru
caracteristici definitorii pentru emoţii:
- situaţia care a provoacă reacţia/emoţia;
- felul in care au simţit emoţia: pozitiv/ negativ;
- reacţiile noastre: mâinile, corpul nostru, glasul nostru. Le-am explicat elevilor ca
unele posibile reacţii ale organismului (ameţeala, tremur, paloare, palpitaţii)
sunt manifestări fiziologice produse in corpul nostru de sistemul nervos
vegetativ şi glandele endocrine.
- comportamentul care însoţeşte în general emoţiile.

Am concluzionat cu copiii:
- Emoţiile ne pot oferi informaţii foarte importante despre noi şi cei din jur, prin
modul de manifestare. Este bine să ne cunoaştem si sa ne analizăm emoţiile
pentru a înţelege de ce ne comportăm într-un anumit fel.
- Emoţiile sunt legate de anumite aspecte ale comportamentului. De exemplu,
furia poate determina un comportament agresiv.
- Emoţiile puternice sunt reţinute de memorie şi se manifestă diferit de la o
persoana la alta.
- Mimica, atitudinea, gestica, sunt tot atâtea moduri de a comunica cu cei din jur.
Oferim astfel informaţii celorlalţi despre ceea ce simţim. Felul în care ne
manifestăm emoţiile poate influenţa comportamentul celor din jur.

Pe lângă emoţiile care au făcut obiectul exerciţiului nostru, elevii au menţionat si altele
de ex. ura, ruşine, dispreţ. Plânsul a fost identificat ca manifestare în cazul emoţiilor
negative: furie dar şi pozitive - bucurie. Discuţiile de grup au scos la iveală stereotipuri
de gen: “băieţii nu au voie să plângă” şi diferenţe în manifestarea emoţiilor/plânsului
la fete - băieţi: „fetele plâng din orice, se emoţionează repede”.„Si băieţii sunt emotivi,
numai ca încearcă să-şi stăpânească emoţiile pentru a nu se face de râs - aşa au fost
învăţaţi acasă sau au auzit de la cei din jur”. Le-am explicat copiilor că nu există
diferenţe între fete şi băieţi la nivelul trăirii emoţiilor, ci în exprimarea lor. Este bine să
ne exprimăm emoţiile pentru că în felul acesta transmitem starea de bine sau de
disconfort: astfel, ceilalţi ne pot înţelege mai bine. Atunci când este vorba de o emoţii în
exces, este necesar să ne impunem autocontrolul, de ex. înaintea unui examen sau
reţinerea unor reacţii agresive care perturbă înţelegerea şi relaţionarea cu cei din jur.
Copiii au mărturisit că nu au mai desfăşurat acest tip de activitate. Activitatea a fost
atractivă şi relaxantă. Mi-am propus să o desfăşor când voi avea ore de consiliere.

87
Bariere de gen în optimizarea vietii emotionale a fetelor si bãietilor.
Recomandãri privind îndepãrtarea acestor bariere1

Bariere de gen din partea părinţilor în dezvoltarea emoţională a copiilor


Influenţa
genului în alegerea
Convingeri cu efecte negative Recomandări privind îndepărtarea acestor bariere
carierei
(prejudecăţi, stereotipuri) ale
părinţilor legate de aspecte ale
vieţii emoţionale ale copiilor
Pentru optimizarea dezvoltării unei vieţi emoţionale
“Băieţii nu trebuie să plângă.” echilibrate recomandăm părinţilor activităţi de tipul
“Doar fetiţele sunt slabe şi următor:
plâng.” → nu criticaţi sau pedepsiţi băiatul dacă plânge.
Emoţiile copilului nu trebuie invalidate. Explicaţi că
această reacţie este normală, oferindu-i copilului
suport în rezolvarea problemei.

Comportamente negative ale Recomandări privind îndepărtarea acestor


părinţilor care se constituie în bariere
bariere în dezvoltarea
emoţionalã a copiilor
Pentru optimizarea dezvoltării unei vieţi emoţionale
Unii părinţi dezaprobă echilibrate recomandăm părinţilor activităţi de tipul
anumite emoţii ale copiilor următor:
(de exemplu, dacă băiatul plânge, → încurajaţi şi învăţaţi copiii să-şi exprime emoţiile
dacă fetiţa exprimă într-un mod personal şi fără consecinţe negative
nonverbal emoţia negativă).” asupra celorlalţi întrucât fiecare copil are un mod
propriu de a-şi exprima
emoţiile.

Bariere de gen datorate dezvoltării diferenţiate a copiilor

Bariere de gen, datorate Recomandări privind


dezvoltării diferenţiate a copiilor, cu impact îndepărtarea acestor bariere
negativ asupra dezvoltării emoţionale a
acestora
Recomandăm părinţilor:
Unii părinţi întăresc (sau → prezentaţi explicit
recompensează) exprimarea emoţională tradiţional comportamentele negative
specifică unui gen sau altul (agresivitate, furie, plâns nejustifi
şi penalizează abaterea de la cat) şi specifi caţi că acestea
regulile exprimării acestora. sunt astfel indiferent de situaţie sau

1
Materialul a fost preluat integral dupa Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor.
Instrument pentru consilieri şcolari, psihologi şi asistenţi sociali în lucrul cu părinţii”, Centrul Parteneriat
pentru Egalitate (CPE).

88
Discutie pe forum:
1. Sunteţi de acord cu afirmaţia “Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe
parcursul întregii vieţi?” De când ar trebui să înceapă acest proces, în opinia
dumneavoastră?

2. Identificaţi şi aduceţi în discuţie câteva resurse educaţionale sau mass-media


(filme şi personaje, cărţi şi situaţii, piese muzicale şi versurile acestora) care
întăresc/infirmă stereotipurile de gen în alegerea carierei (ex: filmul prinţesa
Xena infirmă stereotipul de gen în alegerea carierei şi oferă copiilor un personaj
feminin într-un rol tradiţional masculin).

3. Este corect să vorbim despre egalitatea de şanse a fetelor şi băieţilor pe piaţa


muncii? Credeţi că acesta este un ideal sau în realitate fetele şi băieţii au şanse
egale pe piaţa muncii în ţara noastră? Cum credeţi că stau lucrurile în alte ţări?
(recitiţi glosarul de termeni pentru reactualizarea informaţiilor despre
conceptele de egalitate de şanse şi echitate de gen)

Interventie. Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe parcursul întregii vieţi şi


trebuie să înceapă de foarte timpuriu. Proces continuu, pentru că orice individ,
indiferent de gen, poate fi ajutat să-şi descopere potenţialul, să şi-l valorifice, să se
orienteze sau reorienteze în carieră. Rolul familiei şi al şcolii este foarte important, într-
o lume aflată în continuă schimbare.
Cultivarea unor atitudini şi abilitaţi de explorare şi planificare a carierei trebuie să
înceapă încă de la grădiniţă. In jocuri şi activităţi copiii descoperă meserii, hobbyuri, ce
este munca: situaţii de muncă, specificul unei meserii, colaborarea şi lucrul în echipă
etc. La clasele I-IV, vom urmări cultivarea unor valori şi atitudini fundamentale în
orientarea lor viitoare: motivaţie, interes, flexibilitate, responsabilitate în luarea de
decizii. La clasele V-VIII vom aprofunda aceste aspectele legate de ocupaţii, meserii,
cariera, criterii de alegere a unei meserii şi vom ajuta elevii să cunoască alternative
educaţionale, să-şi construiască un plan de carieră şi obiective de lungă durată.
Introducând elemente de marketing personal: portofoliul cuprinzând carte de vizita,
performante, CV-ul, îi ajutam să înţeleagă importanta procesului de orientare in
carieră. In clasele de liceu vom urmări tranziţia la piaţa muncii, cu opţiuni şi strategii
pentru construirea unui traseu de formare şi dezvoltare personală şi profesională.

Pe tot parcursul procesului de orientare în carieră, atât şcoala cât şi familia trebuie sa
ajute copiii, indiferent de gen, să depăşească diferenţelor de gen, să înlăture
stereotipurile de gen, pentru a asigura şanse reale şi echitate pe piaţa muncii tuturor.
Prescripţiile sociale de gen în orientarea pentru carieră au un impact puternic în
alegerea unei profesii, prin perpetuarea stereotipurilor”profesii masculine/profesii
feminine”. Ele pot genera discriminarea indivizilor care se pregătesc în domenii
considerate în mod tradiţional masculine sau feminine - ocupaţii non tradiţionale.
Studii37 au demonstrat ca: “În concordanţă cu dezvoltarea altor domenii ale rolului de gen

37
Huston, 1983; Ruble & Martin, 1998, apud. Levy, in suportul de curs ISE, Dimensiunea de gen in
educatie, Modul Consiliere si orientare.
89
(cunoştinţe relative la jucăriile de gen), preşcolarii şi şcolarii mici au demonstrat cunoştinţe
substanţiale despre ocupaţiile de gen mult, ei aleg ocupaţii specifice genului lor şi resping ideea
de a avea, când vor fi mari, ocupaţii specifice genului opus. Astfel, copiii demonstrează percepţii
puternic orientate pe gen relativ la ocupaţiile adulţilor şi folosesc aceste standarde pentru
viitoarele alegeri ocupaţionale”.

Prin tradiţie, se perpetuează ideea că viaţa privată este domeniul femeii, bărbatul
având un rol auxiliar pe care femeia, la rândul ei, îl deţine în viaţa publică, în locul
statutului partenerial pentru ambele sexe şi în ambele sfere. De la o generaţie la alta,
asistam la transmiterea conservatorismului de gen de către societate 38 si la perpetuarea
inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, atât în sfera viaţii private cât şi în cea publică.

Reproduc câteva fragmente care ilustrează influenţa stereotipurilor de gen în orientarea


in carieră. Spre exemplu, manualele şcolare din ciclul primar promovează femeile ca
învăţătoare, profesoare, vânzătoare de flori sau fructe sau casnice, în timp ce bărbaţii sunt
prezentaţi ca astronauţi, poliţişti, doctori, actori sau conducători. Femeile sunt prezentate şi ca
aparţinând în măsură mai mare vieţii private de familie, în timp ce bărbaţii sunt pregătiţi
pentru viaţa socială. Preocuparea pentru instruirea fetelor în direcţia libertăţii şi auto-afirmării
este nesemnificativă. Elevii nu sunt pregătiţi pentru viaţa privată, relaţiile parteneriale între
bărbaţi şi femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes în sistemul educativ. Modelele
feminine de succes lipsesc în general, imaginea femeilor ca profesioniste regăsindu-se mai puţin
printre personajele care domină spaţiul public. În acelaşi timp sunt promovate şi modele de
masculinitate cu efecte educaţionale negative. Bărbatul macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar
şi bărbatul obligat să aibă succes social, responsabil de întreţinerea familiei - dar dependent de
îngrijirea femeii şi incapabil să se descurce în condiţii de separare sau de creştere şi educare a
copiilor singur - sunt imagini care deformează percepţia tinerilor asupra rolurilor ce le revin în
societate şi în familie.39

In acest context, nu cred ca putem afirma că băieţii şi fetele au şanse egale pe piaţa
muncii. În România nu există o discriminare prin lege, explicită – egalitatea în drepturi
a tuturor cetăţenilor este statuată în Constituţie şi în Codul Muncii. Discriminarea este
totuşi reală şi se realizează prin omisiunile legii şi prin lipsa efectelor ei.
Consecinţe:
- Pentru aceeaşi muncă şi pregătire egală, femeile au remuneraţii mai mici.
- Poziţiile de conducere în societatea românească sunt ocupate preponderent de bărbaţi,
ei fiind încurajaţi de societate şi pregătiţi prin educaţia în familie şi şcoală pentru a-şi
asuma asemenea roluri.
- Existenta unor profesii mai prost plătite şi cu un prestigiu social mai scăzut, profesii
sau ocupaţii feminizate.
Cu toate ca în Uniunea Europeană există mai multe femei cu studii superioare decât
bărbaţi, salariile acestora sunt mai mici cu 15%. Prescripţiile de gen cu privire la
alegerea carierei afectează în special femeile, cărora li se limitează accesul pe piaţa

38
Educaţia care se realizează în şcoli încurajează conformismul în ceea ce le priveşte pe fete, iar prin
mesajele sale sexiste pregăteşte femeile pentru aspiraţii considerate mai puţin prestigioase şi axate pe
roluri tradiţionale: M. Miroiu, 1998.
39
Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei
împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005
90
muncii în profesii considerate masculine sau în poziţii de succes.

Femeile câştigă numai 85 % din salariile bărbaţilor. Ar trebui să le dăm mai mult de
lucru!40

Tema 241
Cum reuşesc în carieră? Meserii nontradiţionale
Curriculum de Consiliere şi orientare, Modulul Calitatea stilului de viaţă.

Obiectiv 5.1: „să evalueze impactul factorilor social, culturali, economici şi de mediu
asupra propriilor opţiuni profesionale şi alegeri în carieră”, clasa a VII-a.
Scop: Identificarea şi analiza rolurilor nontradiţionale pe care femeile şi bărbaţii le pot
îndeplini şi a consecinţelor pentru construirea unei cariere.

Desfăşurarea activităţii. Recomandări suport curs ISE.


Împărţiţi clasa în 3 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă de lucru: un personaj care
are/doreşte să aibă o meserie nontradiţională întâmpină probleme, iar grupul trebuie
să rezolve situaţia. Membrii grupului vor discuta cazul şi vor găsi împreună o variantă
de soluţionare a impasului în care se află protagonistul.
40
Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei
împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005
41
Activitate desfasurata la clasa a XII-a P2.
91
Materiale necesare: fişa de lucru, pixuri.

Timp de desfăşurare: activitate în grupuri mici - 20 minute, analiza şi discuţii - 30


minute.

Recomandări pentru consilier. După ce activitatea în grupuri mici s-a încheiat, solicitaţi
unui reprezentant din fiecare grup să prezinte varianta de soluţionare, argumentele
care o fac plauzibilă, să explice cum au decurs discuţiile, dacă au existat puncte de
divergenţă, cum s-a ajuns la soluţia finală şi care au fost emoţiile experimentate în
cursul rezolvării cazului. Provocaţi celelalte grupuri la discuţie după ce fiecare grup şi-
a expus varianta de rezolvare. Impuneţi reguli pentru ca discuţia să nu degenereze în
conflict (5 minute pentru fiecare soluţie).

Puncte de discuţie pentru întreg exerciţiul


- Este simplu sau dificil să vă gândiţi la un bărbat / o femeie în roluri noi,
netradiţionale într-o meserie?
- Cum privesc şi acceptă femeile şi bărbaţii implicarea în meserii netradiţionale? De ce?
- Care a fost cel mai dificil caz, în opinia voastră?
- Dacă aţi putea să faceţi o singură modificare în ceea ce priveşte profesia femeilor /
bărbaţilor, care ar fi aceasta şi de ce?

Activitatea de consiliere Cum reuşesc în carieră? Meserii nontradiţionale

Studiu de caz
1. Cazul Marius.
Marius este un elev eminent. Are note foarte bune la şcoală, iar mama are despre el numai vorbe
de laudă: este foarte săritor şi o ajută la curăţenie, îşi aranjează singur hainele în dulap, îi place
92
să fie mereu curat şi îngrijit. În timpul liber se joacă împreună cu vecinele lui mai mici, iar
visul său este să devină învăţător. Tatăl lui Marius lucrează în cadrul armatei şi este
nemulţumit de faptul că băiatului nu-i place fotbalul şi plânge prea uşor. De curând l-a anunţat
pe Marius că l-a înscris la un liceu militar pentru a-l ajuta să devină un bărbat adevărat.

Grupul 1. Părinţii lui Marius doresc să schimbe personalitatea băiatului, obligându-l să


urmeze liceul militar. Fiind o fire sensibila, nu i se potriveşte regimul dur. Noi credem
că Marius are o vârsta prea mică pentru a-si decide viitorul, aşa ca soluţia ideala ar fi ca
Marius sa încerce sa–i convingă pe părinţi să urmeze un liceu de cultura generală.
Atunci când se va maturiza isi va schimba mentalitatea si va urma Academia militara
daca va considera că e potrivita pentru el.
Argumente: Ne-am pus in locul lui Marius si ne-am dat seama că aceasta ar fi soluţia
potrivita.
Negociere: Fiecare si-a impus punctul de vedere si majoritatea a decis.
Puncte de divergenta: Unii au vrut ca Marius sa urmeze liceul militar si apoi isi va da
seama daca a fost potrivit sau nu, dar atunci ar fi prea târziu, aşa ca majoritatea a decis
ca mai intai sa urmeze un liceu de cultura generala, eventual profil vocaţional:
educator, animator etc.
Cum s-a ajuns la soluţie? S-a ajuns la aceasta soluţie prin negociere. Argumentele
majorităţii au fost convingătoare.
Ce emoţii aţi avut? Ne-am pus in locul lui si am avut sentimente de frustrare.

Răspunsul la întrebări:
1. E simplu sa ne gândim la un bărbat/femeie in roluri noi, nontradiţionale intr-o
meserie, pentru ca apar meserii noi care-ti oferă posibilităţi mai mari de câştig.
2. Femeile si bărbaţii privesc implicarea in meseriile nontradiţionale ca nişte meserii de
viitor care aduc mari beneficii.
3. Cazul cel mai dificil a fost cazul al III-lea pentru ca daca iubeşti o persoana faci tot
posibilul sa-i fie bine, si nu ţii seama de părerile celor din jur sau de tachinările
colegilor.
4. Femeile ar trebui privite la fel ca bărbaţii: sa aibă aceleaşi posibilităţi si sa poată
practica aceleaşi meserii.

2. Cazul Ioana.
Ioana este profesoară. Ea are 2 copii (2 şi 4 ani) şi a obţinut o bursă pentru 2 luni la o facultate
din Londra. Soţul ei este inginer constructor şi munceşte din greu, ajungând uneori acasă după
ora 20,00. Ioana ar dori să beneficieze de bursă pentru că reprezintă o etapă importantă în
carieră, ea dorind să urmeze, la întoarcerea în ţară, doctoratul. Soţul şi familia acestuia nu sunt
însă de acord cu plecarea Ioanei în străinătate, motivând că rolul unei mame este să-şi educe
copiii.

Grupul 2. Atât cariera cât si familia sunt pe primul plan in viata Ioanei. Sunt doua
priorităţi pe care ea ar vrea sa le realizeze. Ţinând cont de faptul ca este vorba de o
perioada scurta de timp, doua luni, ca situaţia financiara nu este chiar atât de buna,
Ioana trebuie sa găsească o soluţie eficienta. Noi propunem ca Ioana sa discute cu
93
părinţii ei pentru a găsi susţinere, având grija de cei mici cat timp ea va fi plecata la
studii. Soţul Ioanei ar fi putut face fata situaţiei daca meseria i-ar fi lăsat mai mult timp
liber. Deşi soţul si familia lui nu sunt de acord cu plecarea ei in străinătate, realizarea in
plan financiar reprezintă un argument pentru viitorul copiilor. Ioana ar fi trebuit sa se
realizeze pe plan profesional înainte de a-si întemeia o familie si de apariţia copiilor.
Daca soţul ii spune ca nu este de acord, Ioana ar trebui sa tina cont de părerea lui, sa nu
plece in străinătate si sa rămână sa-si îngrijească copiii.
Cum privesc si accepta femeile si bărbaţii implicarea in meserii non tradiţionale si de
ce? La noi in tara exista o mentalitate învechita in ceea ce priveşte poziţia femeii in
cadrul familiei si in societate. Bărbaţii nu acceptă ca femeile sa le fie superioare.
Care a fost cel mai dificil caz in opinia voastră?
In opinia noastră cel mai dificil caz a fost cel al lui Marius, deoarece tatăl său doreşte
să-l înscrie la Liceul Militar cu gândul că va deveni un bărbat adevărat, fără să se
gândească si la dorinţele lui Marius. Din aceasta cauza, băiatul va avea tulburări de
comportament sau chiar va claca.
Daca aţi putea sa faceţi o singura modificare in ceea ce priveşte profesia femeilor /
bărbaţilor, care ar fi aceasta si de ce?
Schimbarea pe care am face-o ar fi programul de lucru mai scurt pentru a putea acorda
mai mult timp familiei si chiar propriei persoane.
Cum aţi realizat cooperarea in grup ?
- fiecare s-a implicat şi şi-a spus părerea;
- după multe discuţii am reuşit să ajungem la aceste concluzii;
- ne-am contrazis in unele puncte de vedere privind plecarea Ioanei;
- varianta de soluţionare ar fi lăsarea copiilor in grija părinţilor Ioanei.

Cazul Cosmin si Alina


Cosmin si Alina sunt doi tineri ambiţioşi si inteligenţi. S-au cunoscut la serviciu, atunci când
Alina a ocupat, în urma unui concurs, un post la compania la care lucra Cosmin. Lucrurile au
mers bine în relaţia celor doi, însă acum Cosmin se gândeşte să se despartă de prietena lui
pentru că a aflat că aceasta urma să fie promovată in funcţia de manager. Cosmin nu s-a putut
împăca la gândul că Alina va câştiga mai mulţi bani decât el, mai ales că în cercul lui de băieţi
deja se făceau glume pe seama faptului că va intra “sub papucul” Alinei în curând.

Grupul 3. Am avut două variante. 1: Cei doi ar trebui să se despartă, iar Alina să–si
accepte noua poziţie. 2. Prin comunicare să se ajute unul pe celălalt, iar Cosmin să le
explice prietenilor situaţia; eventual, Cosmin să-şi schimbe serviciul.
Argumente: Pentru că au o relaţie solidă nu ar trebui să se despartă, ci să încerce să se
sustină reciproc. Alina ii poate explica lui Cosmin că avansarea nu va schimba
atitudinea ei faţă de el. Alina şi Cosmin nu trebuie să amestece viaţa profesională cu
viaţa personală. Cosmin nu trebuie să acorde mai multă importanţă prietenilor decât
relaţiei sale cu Alina; dacă aceştia ar fi prieteni adevăraţi, nu ar face asemenea glume.
Puncte de divergenţă :
Iniţial am vrut ca Alina să-şi urmeze cariera indiferent de consecinţe. Dat fiind relaţia
solidă pe care o avea cu Cosmin, ne-am gândit ca este păcat sa renunţe la relaţia lor. Ar
trebui prin comunicare să găsească cheia rezolvării contradicţiilor.
Cum s-a ajuns la soluţia finală
Au fost ascultate opiniile fiecărui membru al grupului. Am negociat şi am ales cea mai
94
bună opţiune: ca cei doi să rămână împreună.
Ce ati simtit?
Am fost contrariaţi şi indignaţi de decizia iniţială a lui Cosmin, de faptul că a lăsat
opiniile negative ale prietenilor să-i influenţeze relaţia cu Alina.

Răspunsurile la întrebări:
Este greu să vezi o familie/bărbat în roluri non-tradiţionale deoarece datorita unor
concepţii învechite din societatea noastră nu-ţi poţi imagina o femeie lucrând în locul
unui bărbat şi invers. Dacă societatea nu este deschisă către nou, dezvoltarea şi oamenii
vor rămâne refractari la schimbare.
În societatea românească actuală, atât bărbaţii cât şi femeile privesc cu scepticism
implicarea în meserii non-tradiţionale.
Cel mai dificil caz a fost cazul al II-lea. Odată ce Ioana ar pleca în Anglia, familia sa s-ar
destrăma. Copiii ar fi privaţi de educaţia mamei, tatăl nefiind în măsura de a îndeplini
şi sarcinile mamei.
Nu am face nici o modificare, deoarece prin lege femeia şi bărbatul au drepturi egale.

Concluzii
Activitatea a prilejuit un schimb viu de idei şi dezbateri cu privire la: orientare şi
planificare in carieră, roluri şi ocupaţii nontradiţionale, dezvoltare personală,
planificare maritală. Iniţial au fost dezvoltare multe păreri şi contradicţii, dar prin
negociere, elevii au ajuns la următoarele concluziile de mai jos.

Am adaugat comentariile Adinei, pentru pertinenta observatiilor si strategia propusa:


1. Demers analitic, identificarea steotipurilor;
2. Interventia.

Cazul Marius.
1. Comentarii clasa. Trebuie permis fiecărui individ să-şi aleagă o cale potrivită
potenţialului său şi aspiraţiilor. Profesorul consilier trebuie să fie mai aproape
de problemele copiilor, să recurgă şi la ajutorul consilierului psiholog. Soluţia
este ca prin discuţii cu familia să-l ajute pe Marius să-şi urmeze vocaţia.
Eventual, Marius poate să facă apel şi alte persoane din familie: mătuşi, unchi,
bunici, pentru a-l convinge pe tata că decizia de a-l înscrie la Liceul Militar este
greşită.
2. Comentarii Adina: Stereotipuri evidenţiate: viaţa emoţională a băieţilor,
preocupări şi interese diferite de cele „cultural acceptate”pentru băieţi. Intervenţie:
educaţia părinţilor – sensibilizarea tatălui cu privire la nevoile emoţionale ale fiului, la
libertatea de alegre a profesiunii pentru valorificarea competenţelor personale şi
integrarea profesională ulterioară.

Cazul Ioana.
1. Comentarii clasa. Este foarte important ca fiecare să-şi realizeze visul. Familia
trebuie să o ajute pe Ioana să-şi continue studiile. Realizarea in plan profesional
ii va da Ioanei mai multă încredere in ea, siguranţă, o va împlini şi acest lucru se

95
va răsfrânge pozitiv asupra familiei sale. Având in vedere toate problemele
generate de suprapunerea familie - carieră, este bine ca fiecare individ să-şi
alcătuiască un proiect personal in care să gândească toate etapele: căsătorie,
apariţia copiilor, priorităţi. Prin deschidere si comunicare, orice familie trebuie
să-şi acorde susţinere, să dea fiecăruia spaţiu de afirmare individuală şi
dezvoltare personală.
2. Comentarii Adina.
Stereotipuri: femeile trebuie sa aleagă între carieră şi familie, sarcinile casnice, ca şi
cresterea copiilor revin în exclusivitate femeilor. Intervenţie:împărţirea sarcinilor în
familie, angajamentul în susţinerea reciprocă a partenerilor în dezvoltarea carierelor lor.

Cazul Cosmin si Alina.


2. Comentarii clasa. Dacă, din cauza prietenilor, Cosmin se desparte de Alina,
înseamnă că sentimentele lui nu au fost destul de puternice şi relaţia lor nu a
fost suficient de solidă. Ar trebui să-şi înfrângă orgoliul şi să accepte ca Alina să
ocupe postul pe care îl merită. La fel ca in celelalte doua cazuri, o persoană nu
poate fi pe deplin împlinită dacă in plan profesional este frustrată sau
împiedicată să-şi urmeze aspiraţiile si să-şi dezvolte posibilităţile.

3. Comentarii Adina:
Stereotipuri: femeile nu ar trebui să ocupe funcţii de conducere, o femeie în funcţie de
conducere este o ameninţare pentru partenerul său, bărbaţii sunt cei care „aduc banii în casă”
Intervenţie: dezvoltare personală pentru Cosmin, dobândire de autonomie personală, încredere
în forţele proprii, maturotate emoţională.

Fetele trebuie să aibă Extras din “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor“. Centrul Parteneriat pentru
o expresivitate Egalitate, 2003
emoţională mai mare Studiile recente în această problematică menţionează că principala cauză a diferenţelor
decât a băieţilor? la nivel emoţional apare în procesul de socializare al fetelor şi băieţilor. Acest lucru este
important deoarece în aceste condiţii este posibil să educăm anumite tendinţe ale
fetelor şi băieţilor astfel încât aceştia să-şi poată utiliza cu succes întreg potenţialul.
Cele mai frecvente convingeri sociale se referă la emoţionalitatea mai mare a femeilor,
mai ales în exprimarea emoţiilor, faptul că femeile trebuie să fi e mai responsabile, mai
atente la nevoile celorlalţi, mai loiale, mai protective, mai grijulii etc., în timp ce bărbaţii
trebuie să fi e competitivi, dominanţi, să deţină controlul, agresivi chiar, bărbaţii sunt
îndreptăţiţi să apeleze la furie, în timp ce femeile nu (şi sunt chiar penalizate social
când o fac) etc. (vezi pentru detalii şi Barrett et al., 1998; Ferguson, 2000; Hutson-Comeaux,
2002 pentru detalii). Regulile sociale ghidează exprimarea emoţiilor şi normează
momentul şi modul în care anumite emoţii trebuie sau nu exprimate (Averill, 1982;
Brady & Hall, 2000, apud Hutson-Comeaux, S. L., 2002). Încălcarea regulilor este
96
penalizată sau sancţionată social de grupul de apartenenţă.
Socializarea diferită a celor două genuri se produce şi prin media, în special pentru
programele şi materialele dedicate copiilor. Băieţii preferă mai mult decât fetele
programele şi cărţile cu conţinut violent, încă de la 3-5 ani, în timp ce fetele preferă
materialele cu teme romantice (e.g. Cantor & Nathanson, 1997, apud Oliver & Green,
2001).

O cauză foarte importantă a diferenţelor emoţionale de gen este şi educaţia oferită de


părinţi şi interacţiunile diferite cu cele două sexe. De exemplu, părinţii vorbesc mai
mult despre emoţii cu fetele lor de vârstă preşcolară (Adams, Kuebly, Boyle & Fivush,
1995; Dunn et al., 1987; Kuebli et al., 1995, apud Peterson, 2001). În plus, discută mai
elaborat şi mai frecvent despre tristeţe cu fetele şi despre furie cu băieţii (nu există
diferenţe în discuţiile despre bucurie). Acest lucru corespunde cu credinţele generale
(stereotipurile) conform cărora emoţii individuale (supărare, frică etc.) sunt gen-specifi
ce: bucuria, tristeţea şi frica sunt văzute ca fi ind caracteristice femeilor, iar furia ca fi
ind caracteristică bărbaţilor (e.g. Kelly & Hutson-Comeaux, 1999, apud Hutson-Comeaux,
2002). Mamele băieţilor acceptă mai uşor comentarii despre furie şi răzbunare de la
copiii lor decât mamele cu fiice (vezi credinţa „ aşa sunt băieţii, mai bătăuşi”); fetele în
schimb sunt încurajate să se concentreze mai mult pe moduri de reparare a relaţiilor
(vezi credinţa „fetele trebuie să se poarte frumos, nu să se bată sau să se certe”).
De ce este importantă compensarea diferenţelor de gen la nivel emoţional şi în
exprimarea emoţională?

Diferenţele emoţionale prezentate implică avantaje şi dezavantaje diferite pentru fete şi


pentru băieţi, pentru propria lor stare interioară şi pentru calitatea interacţiunilor cu cei
din jur. Cercetările evidenţiază că expresivitatea emoţională este legată în mod direct
de predispoziţia la diferite boli. Astfel, bărbaţii sunt mai dispuşi să dezvolte boli
cardiovasculare şi să facă abuz de substanţe (alcool, tutun, ca mecanisme de a face faţă
unor perioade critice de stres). Femeile sunt mai dispuse să dezvolte boli de
natură oncologică. Totodată, prescripţiile sociale de gen, care permit o expresivitate
emoţională maximă la femei, se asociază cu o frecvenţă crescută a tulburărilor afective,

97
depresive, anxiogene şi de natură psihiatrică la femei (Watkins & Whalez, 2000, apud
Lorber, 1997).

Comportament pasiv-asertiv-agresiv
Extras din Suportul de curs “Cursuri practice de consiliere şi orientare” Centrul Educaţia
2000+ Bucureşti 2007

Comportamentul Comportamentul Comportamentul


pasiv asertiv agresiv
Caracteristi Nu îţi exprimi emoţiile, Îţi exprimi emoţiile, nevoile, Îţi exprimi emoţiile,
ci nevoile, drepturile şi opiniile. drepturile şi opiniile păstrând nevoile, drepturile şi
În schimb exagerezi respect pentru ale celorlalţi. opiniile fără respect pentru
importanţa emoţiilor, nevoilor, ale celorlalţi.
drepturilor şi opiniilor
celorlalţi.
Emoţii Îţi reţii propriile emoţii sau le Eşti capabil să-ţi exprimi Îţi exprimi emoţiile într-o
exprimi într-o manieră emoţiile într-o manieră directă, manieră inadecvată (cu
indirectă sau inutilă. onestă şi adecvată. furie şi ameninţări)
Nevoi Acorzi tot timpul atenţie Atunci când nevoile tale nu Nevoile tale sunt mai
nevoilor celorlalţi, pe care le sunt satisfăcute, te vei simţi importante decât ale
consideri mai importante. neapreciat, respins sau trist. altcuiva. Nevoile celorlalţi
sunt ignorate.
Drepturi Altcineva are drepturi, iar tu Îţi cunoşti drepturile esenţiale Îţi susţii drepturile tale, dar
nu îţi recunoşti aceleaşi şi eşti capabil să le susţii. În le încalci pe ale celorlalţi.
privilegii. egală măsură respecţi
drepturile celorlalţi şi nu le
încalci.
Opinii Consideri că nu ai nimic Îţi exprimi părerile şi consideri Ideile tale contează cel mai
important de spus, iar ceilalţi că poţi contribui alături de mult, iar ale celorlalţi nu
au întotdeauna dreptate. Te punctele de vedere ale altor înseamnă decât foarte
temi să spui ceea ce gândeşti persoane. puţin sau chiar nimic.
pentru că poţi fi luat în râs.
Scop Scopul comportamentului Scopul comportamentului Scopul comportamentului
pasiv este să evite întotdeauna asertiv nu este câştigul, ci să fii agresiv este să câştige,
conflictele şi să le facă capabil să simţi că ai spus ceea dacă este nevoie, în
celorlalţi pe plac. ce doreai să spui. detrimentul celorlalţi.
Efecte Pe termen scurt Asertivitatea este o atitudine Pe termen scurt
 scade anxietatea faţă de tine şi ceilalţi onestă şi  eliberarea tensiunii
 evită sentimentul de utilă.  sentimentul de putere
vinovăţie O persoană asertivă cere ceva Pe termen lung
 suferinţă ce doreşte:  sentimentul de
 sacrificiu  direct şi deschis vinovăţie şi ruşine
Pe termen lung  adecvat, respectând  ceilalţi sunt
 stimă de sine scăzută propriile opinii şi drepturi responsabili pentru
 tensiuni interioare care duc şi aşteptând ca şi ceilalţi să propriul comportament
facă acelaşi lucru.
98
la stres, furie, depresie  cu încredere, fără anxietate  scade stima de sine
 afectarea stării de sănătate O persoană asertivă:  resentimente în jurul
 iritarea celorlalţi  nu încalcă drepturile persoanei agresive.
 lipsa de respect din partea celorlalţi
celorlalţi  nu va aştepta ca ceilalţi să
ghicească ceea ce doreşte
 nu va fi anxioasă şi nu va
evita situaţiile dificile
Beneficiul major este creşterea
încrederii în sine şi respectul
faţă de ceilalţi.

INSTRUMENTE DE LUCRU
Chestionar / după Alina Pamfil Modulul Dimensiunea de gen
in Limba si Comunicare
1. Bifează răspunsul ales pentru fiecare dintre punctele a, b şi
c:

Fetele şi băieţii de vârsta în mică măsură în mare măsură


noastră
a) au emoţii diferite.
b) îşi manifestă diferit emoţiile.
c) ezită să-si manifeste emoţiile în public.

2. Bifează răspunsul corect şi completează-l cu exemple:


În personalitatea mea există
a) exclusiv trăsături masculine.
exemple:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) exclusiv trăsături feminine.
exemple:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c) atât trăsături feminine, cât şi trăsături feminine.
exemple:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Completează enunţul:
Mi-aş fi dorit / nu mi-aş fi dorit să am sexul opus, pentru că
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Completează enunţurile, în funcţie de genul tău:

În societatea actuală,

99
a) Pentru că sunt fată/ băiat, trebuie să
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) Dacă aş fi băiat/ fată, aş putea să
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
5. Stereotipurile* de gen sunt create şi promovate în familie şi în societate. Notează, de la
1 la 10, în funcţie de importanţa pe care le-o acorzi, agenţii purtători de stereotipuri:

a) familia
b) media
c) religia
d) sistemul educativ
e) legislaţia
f) societatea
g) publicitatea
h) mediul economic
i) mediul cultural
j) tradiţia populară (a fiecărui popor)

6. Identifică un mit, un proverb, o maximă, o istorioară care atribuie anumite


caracteristici şi roluri femeilor sau bărbaţilor.
Ce stereotipuri perpetuează forma de exprimare culturală identificată ?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____
7. Care sunt, în funcţie de genul tău, ipotezele şi valorile de care eşti mândru/ă şi care-ţi
dau impresia că eşti apreciat/ă ? De ce ?
Ipoteze şi valori Motivare

8. Care sunt ipotezele şi valorile promovate de societate pe care le deteşti şi care te


determină să te simţi subestimat/ă ? De ce ?
Ipoteze şi valori Motivare

9. Care sunt stereotipurile manifeste în şcoală, împotriva cărora ai putea întreprinde


ceva şi cum crezi că le-ai putea schimba ?
stereotipuri Intervenţii pentru a le de-construi

*NOTA: Iată cum arată stereotipurile de gen, adică opinii şi credinţe tradiţionale, în
legătură cu caracteristicile masculine şi feminine, cu larg nivel de acceptabilitate, după
Men and Women: Partner at Work, (1990), Crisp Publications, Inc.

Femeile sunt Bărbaţii sunt Femeile sunt Bărbaţii sunt


100
supuse independenţi prietenoase autonomi
slabe puternici subordonate conducători
incompetente competenţi spectatoare actori
emotive logici modeste ambiţioşi
executante decidenţi pasive Activi
gospodine salariaţi subiective obiectivi
discipoli animatori discrete asertivi
fragile protectori „secretare” „patroni”
ilogice sistematici materne egocentrici
temătoare Viteji nervoase stoici
pacifiste agresivi răbdătoare repeziţi
prudente aventurieri cooperante competitivi
maleabile focalizaţi vesele crispaţi

REPERE METODOLOGICE

O strategie de lucru în clasă este tranziţia de la lucrul individual (câteva minute


necesare autoexplorării), lucrul în diadă (cu colegul de bancă, sau cu un alt copil pe care
îl alege), lucrul în grupe mici (5-8 copii aleşi pe diferite criterii) şi finalizând de fiecare
dată cu discuţii în grupul mare al clasei.
Atunci când este aleasă o metodă sau o tehnică de lucru se ţine cont şi de etapa în care
suntem pe parcursul unui semestru:
1) exerciţii de autocunoaştere şi intercunoaştere,
2) de creare a unui mediu securizant, de încredere (în care copilul să se simtă acceptat,
valorizat şi nu judecat),
3) de oferire de suport din partea grupului,
4) de creştere a coeziunii clasei,
5) de comunicare nonverbală / verbală, apoi
6) de rezolvare a conflictelor etc.
Pe parcursul unei ore va exista o ordine a exerciţiilor propuse:
1. de "încălzire",
2. de autodezvăluire
3. ora se încheie întotdeauna prin concluzii (despre tema activităţii, despre tipurile de
exerciţii, ce a învăţat fiecare etc.).
Puteţi folosi instrumente de evaluare a orei de consiliere: la începutul orei – evaluare
iniţială şi la sfârşitul orei - evaluare finală. Se aplică chestionare simple, cu maxim 7-10
întrebări sau exerciţii care să le ofere elevilor posibilitatea de a-şi exprima părerea despre
oră, despre cum s-au simţit, despre nevoile lor, despre aşteptările şi dorinţele lor
În cadrul orei de consiliere şi orientare, pot fi folosite următoarele metode, tehnici şi
instrumente:
• studiul de caz (sesizarea sau descoperirea cazului, identificarea cauzelor care au
determinat declanşarea situaţiei, stabilire de concluzii generale plecând de la
premise particulare);

101
• problematizarea sau predarea prin rezolvarea de probleme (crearea situaţiilor
problematice şi incitarea la intuirea de noi soluţii);
• brainstorming (metoda de stimulare a creativităţii care urmăreşte formarea unor
calităţi imaginative, a spontaneităţii, a toleranţei; deblochează creativitatea prin
amânarea examinării obiective a ideilor emise);
• jocul de rol (constă în provocarea de discuţii având ca subiect jocul dramatic despre o
problemă actuală);
• exerciţiul (presupune efectuarea unor operaţii şi acţiuni cu scopul însuşirii şi
consolidării de cunoştinţe şi abilităţi);
• observaţia (are drept scop evidenţierea unui număr de fenomene, comportamente pe
baza cărora se emit ipoteze);
• convorbirea (conversaţie logică pentru studierea personalităţii facilitează sinteza
diferitelor rezultate obţinute şi se desfăşoară întotdeauna într-un climat de acceptare
în care elevul se poate exprima liber);
• ancheta pe baza de chestionar / interviu (presupune recoltarea sistematică de informaţii
despre un elev sau un grup de elevi şi interpretarea acestora cu scopul obţinerii unor
concluzii practice);
• metoda analizei produselor activităţii (furnizează date despre însuşirile psihice ale unui
copil din rezultate de tipul: compuneri, desene, construcţii ş.a.) .
• scenariul metaforic (presupune utilizarea metaforei intr-un grup de elevi în scopul
deblocării, activării, "diluării rezistenţelor", provocării subtile şi de protejare a
copilului; exemplu: gradina zoologică, peisajul, carnavalul)
• un instrument foarte util este analiza SWOT (Strengths –Puncte tari, Weaknesses –
Puncte slabe, Opportunities – Oportunităţi, Threats –Pericole). Poate fi folosit atât
pentru analiza personală, pentru evaluarea unei a unei situaţii, a clasei de elevi şi
chiar a întregii organizaţii şcolare.
De asemenea, în timpul orei de consiliere pot fi utilizate nenumărate variante ale fiecărei
metode enumerate mai sus.

Modalităţi de a stimula implicarea în activităţi a elevilor (fete şi băieţi)42


• Întrebări adresate întregii clase. Adresaţi o întrebare întregii clase, fără a face
nominalizări. Utilizaţi acest procedeu atunci când ştiţi că mai mulţi elevi ar dori să
răspundă. Dacă vă temeţi că discuţia va deveni prea lungă, specificaţi: „aş dori 4-5
răspunsuri”.
• Turul galeriei. Formaţi mici grupuri şi poziţionaţi-le în 5-6 locaţii în spaţiul clasei
(neconvenţional). Fiecare locaţie va avea o foaie de flipchart, markers şi o întrebare la
care va trebui să găsească un răspuns (întrebarea va fi scrisă pe foaia de flipchart).
Grupul are un timp dat pentru a răspunde întrebării din prima locaţie. La semnalul
consilierului, grupurile îşi schimbă locaţia (în sensul acelor de ceasornic). Fiecare
grup va adăuga pe foaia de flipchart propriul răspuns, sub cel oferit de grupul
anterior. Sunt permise şi răspunsuri care sunt diferite sau în opoziţie cu ceea ce a

42
Adaptare după “Training of Facilitators Manual” publicat de CIDA-funded Canada- Nepal
Gender in Organizations Project - 2003.

102
notat alt grup. Nu este permisă adăugarea unui „X” lângă răspunsul altui grup.
Aceasta este o metodă de brainstorming şi toate opiniile sunt binevenite. După ce
toate grupurile şi-au adăugat răspunsurile în fiecare locaţie, consilierul împreună cu
participanţii fac un tur al „galeriei” şi discută fiecare variantă de răspuns.
• Cardurile anonime. Fiecare elev va nota pe o foaie de hârtie o întrebare (legată de
activitatea desfăşurată / tema pusă în discuţie). Foile vor circula între elevi, iar
răspunsurile vor fi anonime. Utilizaţi acest procedeu atunci când consideraţi că
expunerea părerilor personale în plen poate fi resimţită ca ameninţătoare pentru
elevi. Concizia răspunsurilor este un alt avantaj al acest procedeu.
• Chestionarul. Elaboraţi scurte chestionare care să fie completate de elevi în clasă.
Utilizaţi chestionarele atunci când doriţi să obţineţi date rapid şi într-o formă
cuantificabilă. Rezultatele pot fi împărtăşite apoi elevilor.
• Discuţii în grupuri mici. Împărţiţi clasa în subgrupuri pentru a discuta o problemă, a
împărtăşi informaţii şi a rezolva o sarcină (uneori se solicită un singur răspuns al
grupului, astfel încât membrii trebuie să negocieze şi să ajungă la un numitor
comun). Utilizaţi acest procedeu atunci când aveţi suficient timp pentru discuţii şi
procesarea informaţiilor. Aceasta este cea mai bună modalitate de a obţine
implicarea tuturor.
• Munca în diade. Solicitaţi elevilor să formeze o diadă împreună cu cel mai apropiat
coleg pentru a discuta o problemă sau a rezolva o sarcină. Utilizaţi acest procedeu
atunci când doriţi implicarea tuturor elevilor, dar nu aveţi suficient timp pentru
discuţii de grup. Munca în diade (perechi) oferă o bună oportunitate pentru
dezvoltarea unei relaţii suportive sau rezolvarea unei probleme complexe.
• Răspunsuri focalizate. Obţineţi de la elevi răspunsuri la întrebări cu început dat (de
exemplu: „unul din obstacolele pe care fetele le întâlnesc în alegerea carierei este…”).
Toţi participanţii vor răspunde, în lanţ, la aceeaşi întrebare, solicitându-se noi
contribuţii faţă de răspunsul colegului. Elevii au, de asemenea, dreptul de a nu
răspunde.
• Discuţii panel. Formaţi un grup „de experţi” care va dezbate o problemă în faţa
colegilor. Utilizaţi procedeul (atunci când aveţi suficient timp) pentru a obţine
rezolvări plauzibile şi serioase pentru o problemă. Schimbaţi componenţa panelului
pentru a creşte participarea.
• Acvariul. Formaţi un grup de discuţii, iar elevii rămaşi formează în jurul primului
grup un cerc al „ascultătorilor”. Introduceţi noi elevi în grupul activ pentru a
continua discuţia (elevul înlocuit va trece în cercul exterior). Utilizaţi procedeul
pentru a facilita discuţiile în grupuri mari. Ca variantă, elevii pot rămâne aşezaţi la
locurile lor, sunt nominalizaţi doar cei care vor purta discuţia (grupul activ), ceilalţi
intrând în rolul de ascultători.
• Jocurile. Utilizaţi jocurile pentru a stimula creativitatea, ideile şi cunoştinţele elevilor,
pentru a creşte nivelul de energie şi de implicare în grup. Temele implicate în jocuri
sunt rareori uitate de elevi.
• Răspunsuri în lanţ. Solicitaţi elevilor să ridice mâna dacă doresc să-şi împărtăşească
opiniile în legătură cu tema pusă în discuţie. Se precizează că acela care oferă un
răspuns va nominaliza următorul elev care va vorbi. Utilizaţi acest procedeu atunci
când sunteţi convinşi / convinse că există interes pentru tema dezbătută şi când

103
doriţi să creşteţi implicarea participanţilor. Când decideţi, anunţaţi elevii că reveniţi
în rolul de moderator al discuţiilor.

PARTEA III-A: COLECTIE DE SUFLET


Feedback uri de la colegi, facilitatori si vizitatori.
28 octombrie2007
Eugen: Ma bucur ca suntem din acelasi judet, de fapt va cunosc din vremea cand erati inspector
la ISJ Olt, va cunosc implicarea si abnegatia de care dati dovada. Sper intr-o buna colaborare in
cadrul proiectului si va urez succes in tot ce faceti!

29 octombrie 2007

Ciprian: Desi colegii mi-au luat-o inainte, va urez si eu bine ati venit si va multumesc pentru
prezentarea si deschiderea fata de aceasta initiativa. Observ ca v-ati acomodat foarte usor cu
structura platformei si cu cerintele cursului si ma bucur sa vad ca aveti aceleasi asteptari
fundamentale de la curs ca si noi: sa conturam o comunitate de invatare! Sunt convins ca veti fi
un actor important in acest proces.

31 octombrie 2007
Eugen: Interesant materialul postat de dv.
4 noiembrie 2007
Anca: Bună, Minodora! Cred că experienţa ta vastă va fi pentru mine un real suport în
abordarea acestui curs. Eşti optimistă, dezinvoltă, receptivă şi deschisă spre alţii! Bravo! Anca
Analiza filmului este super tare...O capacitate de sinteză "specific masculină" (glumeam...)
Minodora, eşti omniprezentă pe platformă...Ţine-o tot aşa!
Anca, Bacău

8 noiembrie 2007

Georgeta M.: Draga Minodora, scrisoarea ta catre Ana m-a "uns" la suflet. Sunt de aceeasi
parere cu tine, chiar daca eu nu m-am exprimat cu atatea cuvinte...in documentul atasat
portofoliului meu. Felicitari!

Geta G., cursant Modul Invatamant primar:

Stimata doamna Minodora Dinu,


Sunt Geta Grigore, m-ati cunoscut pe cand coordonam proiectul Comenius la Scoala "Gheorghe
Magheru" si ne-ati fost indrumator. V-am regasit datorita sotului meu pe acest forum. Ma bucur
mult, sunteti la fel de neobosita, de creativa, de "saritoare" la nevoile tuturor, cum va stiam. Imi
plac in mod deosebit interventiile dumneavoastra, totul este realizat in mod deosebit, aveti idei
inteligente, o experienta demna de luat ca exemplu, totul imbinat in mod sensibil incat iese arta.
Mi-am permis sa comentez pentru ca am o rugaminte. Eu particip la curs, la modulul
Invatamant primar si v-as ruga sa-mi permiteti sa salvez si acolo, in portofoliul meu, scrisoarea

104
catre Ana si unele linkuri utile pe care ni le recomandati, bineinteles, scriind numele
dumneavoastra ca autor.
Oricum eu le-am salvat in calculator pentru sufletul meu, dar as dori sa le citeasca si altii.
Va multumesc si va asigur de toata consideratia mea!

Lucica: Dragă Minodora, citind scrisoarea ta simt nevoia sa-ţi scriu.Cred că eşti o persoană
specială , care joaca un rol important la acest curs; ai lipsit cîteva zile din cauza calculatorului şi
ţi-am simţit lipsa. Împărtăşesc cu tine ideea de a crea cât mai multe situaţii de comunicarea intre
fete şi băieţi tocmai prin organizarea activităţilor împreună , cu sarcini responsabilităţi , scopuri
şi obiective comune. În acest fel se dezvoltă coeziunea de grup şi competenţele de comunicare. Am
citit materiale postate astăzi de tine sunt foarte bune, nu pot decăt să-ţi mulţumesc.
Succes
Lucica

9 noiembrie 2007

Ciprian: Bravo Minodora, te rog impartaseste aceasta resursa si cu ceilalti colegi!

Geta G: Ma onoreaza si ma bucura observatiile si aprecierile celor pe care si eu ii apreciez.


Va doresc succes! Mai tinem legatura!
Geta Grigore

10 noiembrie 2007.

Maria J (Mia): Buna ziua doamna Minodora Dinu, imi pare bine ca ati fost si educatoare, deci
cunoasteti munca noastra cu cei mai mici. Apreciez activitatea d-voastra, am salvat in portofoliul
meu poezia, am vizionat filmul propus care mi-a placut, imi cer scuze ca intr-o replica m-am
adesat doamnei Geta, dar impulsul a fost pe prea rapid, (am intalnit-o pe didactic).Daca aveti
cateva noi jocuri pentru copiii hiperactivi- (am doi in grupa-un baiat si o fetita) va rog sa mi le
recomandati sau sa-mi dati cateva sfaturi utile legat de acest subiect. Am ce invata de la d-
voastra! O duminica placuta ! Multumesc!

13 noiembrie 2007

Anca: Minodora, eşti deja pentru mine modelul de elev din clasa noastră on-line!
Să ştii că am salvat o mulţime de materiale de la tine în calculatorul meu, cred că nu te superi..

14 noiembrie 2007

Adina: Mi-a placut cum ai integrat planurile in scrisoarea ta catre Ana. Cred, intr-adevar ca ar
avea nevoie de mai multa reflectie pe tema rolurilor de gen in educatie, si, poate ca, e deja printre
noi la curs!

15 noiembrie 2007

Speranta: Felicitari pentru promptitudinea si prezenta activa pe platforma.

105
16 noiembrie 2007
Iuliana: (vizitator)

Draga Minodora,

Te felicit pentru materiale!

Le apreciez doar cu formatia mea de dascal si cu simtul meu inclinat spre a-i intelege pe cei din
jur.

Cred ca si cunoscatorii au aceeasi parere.

Eugen: O harta foarte interesanta.

Carmina: Interesante articolele.

Geta S: Va consider "lideri" ai cursului de până acum, pe tine şi Eugen Grigore.

17 noiembrie 2007

Maria P: Sinteza saptamanii este grozava. Te admir pentru faptul ca reusesti sa studiezi atat de
mult. Poate imi spui si mie secretul....

18 noiembrie 2007
Eugen: Foarte interesant jurnalul tau! Sunt tot mai uimit de modul cum iti folosesti timpul,
cum reusesti sa faci atatea lucruri si toate de foarte buna calitate. In acelasi timp ai si foarte
multa intelegere pentru noi, ceilalti, descoperi la fiecare ceea ce are bun. Cred ca organizarea este
totul. Ai o minte organizata, care te face sa ai o viziune de ansamblu, sa organizezi totul foarte
strict.
Esti un consilier super eficient, un cadru didactic de exceptie, un parinte interesat, un OM !
Ma bucur ca am avut ocazia sa te cunoastem astfel, in alta ocazie poate ca nu am fi putut folosi
atat din experienta ta!
Cu multa stima,
Eugen

19 noiembrie 2007
Geta S: Foarte bun materialul. Pot sa mi-l adaug si eu in portofoliu sa nu-l pierd?
Abia astept sa-l prezint si colegilor mei.

17 ianuarie 2008 – accesati link-ul:

http://www.esnips.com/doc/4d34300a-7869-4bd2-bda3-d01532b49844/O-zi-speciala

27 ianuarie 2008 Carmina. Felicitări pentru titlul ales şi pentru conţinutul proiectului.

106
24 ianuarie Lacrimioara. (Parererea unei colege pe care o admir mult si conteza pentru mine)
Multumesc mult. Am ramas profund emotionata. Succes in tot ceea ce faci. Sper sa ne mai
auzim si dupa finalitatea acestiu curs. Cu drag, Lacrimioara

Cuvant de incheiere

In loc de incheiere, mesajul meu catre Lacrimioara T.

Il dedic, generic, tuturor celor care m-au ajutat sa in calatoria de invatare, m-au motivat,
m-au sustinut si m-au ajutat. Aventura cunoasterii nu a fost lipsita de peripetii, probe,
incercari de tot felul, dar impreuna le-am trecut. Va multumesc.

Draga Lacrimioara,

Lucrul cel mai frumos care mi s-a intamplat in ultimul timp este acest curs. Am intalnit
oameni entuziasti, sensibili, profesionisti, visatori...Esti unul dintre ei. Faptul ca pui in
portofoliu cele cateva randuri de la mine ma impresioneaza. Ma simt onorata si iti
multumesc. Acest curs este, dincolo de insemnatatea lui profesionala, o lectie despre
cum ne apropiem de cei din jur. Cu sufletul. Chiar la distanta.

Multumesc, Lacrimioara. Pot sa spun acelasi lucru, cu toata sinceritatea: si eu te admir,


iar parerea ta despre mine, ca si a tuturor colegilor, ma face sa ma simt mai buna, mai
bogata, mai implinita.

Mult suces in tot ce intreprinzi!

Cu drag,

Minodora

107