P. 1
Raspunsuri La Vamal

Raspunsuri La Vamal

|Views: 200|Likes:
Published by Gaby Natalya

More info:

Published by: Gaby Natalya on Oct 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2015

pdf

text

original

1.

Notiunea, continutul si structura activitatii vamale

În timpul de față în majoritatea instituțiilor de învățămînt juridice se studiază dreptul vamal care este alcătuit din o totalitate de instituții de drept de diferită natură juridică care formează în ansamblu activitatea vamală. Activitatea vamală nu este altceva decît obiectul de reglementare a dreptului vamal. Conform CV activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontier vamală a RM perceperea dreptului de import și export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală și alte activități de promovare politicii vamale. Această definiție este laconic dar reflect structura activității vamale în general. Dacă am încerca să evidențiem trăsăturile specific ale activității vamale putem evidenția caracterul complex pe de o parte, iar pe de altă parte caracterul diferențiat al elementului activității vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima in varietatea functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala. Specificul acesora este condiționat de natura și scopul complex al activității vamale. Definiția expusă în CV nu cuprinde un șir de elemente de bază care fac parte din activitatea vamală la ele se atribuie: 1) statistica vamală 2) lupta cu contrabanda și alte infracțiuni din sfera activității vamale. 3) lupta cu încălcările regulilor vamale. Reeșind din cele spuse mai sus structura activității vamale este compusă din: 1) politica vamală 2) principiile trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontier vamală 3) reglementarea tarifară 4) regimurile vamale 5) plățile vamael 6) perfectarea vamală 7) controlul vamal 8) statistica vamală 9) contraband și alte infracțiuni vamale 10) încălcarea regulilor vamale și răspunderea în cazul săvîrșirii acestora 11) procedura în cazurile de încălcare a regulilor vamale 12) examinarea cazurilor de încălcare a regulilor vamale.

2. Caracteristica si specificul politicii vamale
Art.3 Cod Vamal stabileşte următoarele: Politica vamală este parte integrată a politicii interne şi externe a statului. Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie. Fără a avea pretenţia de a desprinde din aceste reglementări o definiţie a politicii vamale, vom scoate în evidenţă aspectul pe care-1 studiem: politica vamală are valoare din punct de vedere juridic doar în măsura în care este susţinută de prevederi legale ce au menirea a materializa voinţa politică. în acest context însă, politica vamală este confundată cu reglementările vamale. Din cele afirmate pînă acum, putem releva adevărata legătură între politica vamală şi activitatea vamală. Astfel, politica vamală se materializează în reglementările vamale, în timp ce activitatea vamală se configurează datorită normelor de drept vamal. Schematic această legătură poate fi prezentată astfel: Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi profesionalism. Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume: - vămuirea; - perfectarea declaraţiilor vamale; - controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport; - controlul corporal; - controlul evidenţei contabile; - perceperea drepturilor de import şi de export; - alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.

3. Caracteristica si specificul legislatiei vamale
Prin sintagma „legislaţie vamala" înţelegem totalitatea actelor normative ale căror conţinut interesează pe cei ce au intenţia de a trece mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală. Articolul 6 alin. 1 Cod Vamal stabileşte că legislaţia vamală este constituită din Codul Vamal, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal, la care Republica Moldova este parte. In temeiul acestor prevederi, sunt de făcut o serie de precizări: In primul rînd vom menţiona că legile şi celelalte acte normative adoptate şi în curs de adoptare sunt subordonate principiului supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova. In al doilea rînd, vom atrage atenţia asupra faptului că chiar dacă articolul 6 al Codului Vamal pune accentul pe prevederile conţinute în însăşi Codul Vamal şi Legea cu privire la tariful vamal, nu o face pentru că vrea să sublinieze valoarea juridică superioară a acestora în raport cu restul actelor normative ce reglementează raporturilede drept vamal, ci pentru că vrea să arate importanţa lor deosebită pentru acest domeniu. In al treilea rînd este de relevat că acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte au prioritate faţă de alte acte normative (art.7 Cod Vamal). In activitatea sa Serviciul Vamal se conduce în primul rînd de Constituţia Republicii Moldova; tratatele internaţionale multilaterale şi bilaterale, la care Republica Moldova este parte; Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană; recomandările Organizaţiei Mondiale a Vămilor, Uniunii Europene şi altor organizaţii internaţionale. Din anul 1994 Republica Moldova a devenit membra cu drepturi depline al Organizaţiei Mondiale a Vămilor, care în prezent întruneşte 168 state ale lumii. Participarea la această structură internaţională de profil facilitează contactele bilaterale cu administraţiile vamale ale diferitor state. La etapa actuală sunt încheiate tratate internaţionale multilaterale cu privire la cooperarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal în cadrul Uniunii Eutropene, OUAM, CSI, precum şi asemenea tratate la nivel bilateral cu România, Ukraina, Federaţia Rusă, Turcia, Polonia etc. urmînd ca acorduri similare să fie încheiate în perspectivă cu Franta, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Ţărilor de Jos; SUA, Confederaţia Elveţiană.

4. Istoria dreptului vamal si a legislatiei vamale in RM
Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. Prima etapa de dezvolatare a legislatei vamale poarta un caracter de tranzitie si este indreptat spre trecerea de laun system socialist la un system bazat pe principiile economiei de piata. In perioada anilor 1990-1996 sunt adoptate un sir de acte legislative ce a liberalizat si a simplificat exportul, importul si tranzitul de marfuri prin teritoriul RM. In perioada anilor 1990 incepe sa se formeze sistemul vamal al satului. Asa au fost create porturi vamale, posture fiscal. In aceasta perioada au fost create garda financiara. Garda financiara a R.M. avea ca scop efectuarea unui control privind introducerea, scoaterea din teritoriul statului a bunurilor material. Etapa a II-a este caracterizata prin perioada anilor 1996-2002. In aceasta perioada predomina liberalizarea importului, exportului, tranzitului. Specificul aceste perioade este caracterizat prin faptul ca producatorii interni, economia statului, bussinesul intern nu se protejeaza lanivelul corespunzator ceea ce duce la criza economica. Etapa a III-a este caracterizata prin perioada anilor 2000-2009. Aceasta perioada se caracterizeaza prin stabilirea unor monopoluri intre diferite domenii a economiei nationale. Sunt create bancile comerciale, se stabileste oligarhia financiara. Specificul acestei perioade se caracterizeaza prin faptul ca creste considerabil procesul de emigrare a populatiei R.M. Are loc divizarea societatii intre bogati si saraci. Etapa a IV-a incepe cu perioada anului 2009 pina in present. Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special. Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale.

insă există o legislație vamală. procedee de aplicare a normelor juridice a proceselor și fenomenelor juridice. teritoriul și frontiera vamală. politica vamală și scopurile ei. Cea mai întilnită este metoda imperativă. tariful vamal. Sistematizarea legislatiei.definiția și conținutul activității vamale. Pînă în present întrebarea despre locul și rolul dreptului vamal în sistemul dreptului este discutabilă. Unii autori consider că dreptul vamal nu exsistă. Dreptul vamal ca o ramura complexa in sistemul de drept Dupa cum cunoastem in sistemul de drept. Un subiect obligatoriu al relațiilor sociale îl constituie organelle vamale Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc. plățile vamale. disciplina dreptului vamal isi are o istorie a sa in dependenta de dezvoltarea legislatiei vamale. În dreptul vamal întîlnim atît metoda dispozitivă cît și dispozitivă. cit si internaional. Sistemul dreptului vamal este compus din: partea generală.Cercetarile stiintifice . Parte3a specială. Al 2-lea element de delimitare a unei ranuri de drept este metoda de reglementare .Publicatiile . în lit de specialitate nu există o părere unică despre faptul dacă dreptul vamal este sau nu o ramură de drept. Prin metodă de regelmentare înțelegem acele mijloace. in cazul ei pot fi intilnite cercetari atit din domeniul public. mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului. Reiesind din necesitatea dezvoltarii sale.include trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală.5. metoda de reglementare la fel este complex. Obiectul de reglementere a dreptului vamal este complex. Principalele obiective ale disciplinei de drept vamal o constituie: . perfectarea vamală. privat. Sistemul dreptului vamal include separarea normelor juridice în părți principale instituții și norme speciale. Metoda imperativă prescrie o anumită conduita și interzice subiecților de a avea un alt comportament. propunerea unor noi proiecte de legi constituie obiectul stiintei dreptului vamal. alții consider că dreptul vamal este o instituție a dreptului administrativ. Disciplina dreptului vamal este o ramura de drept noua care are perspective mari de dezvoltare in sistemul de drept. dreptul vamal se caracterizeaza ca o ramura complexa de drept care are strinse legaturi atit cu dreptul public cit si cu dreptul privat. .Monografiile . Metoda dispozitivă permite subiecților legile unui anumit comportament.Manualele in domeniul activitatii vamale Datorita faptului ca disciplina dreptului vamal este o ramura de drept complexa. se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor.

prefectarea documentaţiei vamale. dreptul vamal este ramura dreptului formată din norme ce reglementează relaţiile sociale apărute în procesul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. nu putem înţelege adevărata valoare a noţiunii lansate.6. Intr-o altă definiţie (5) dreptul vamal este definit ca o ramură complexă de drept ce conţine un ansamblu de norme juridice. . Unii jurişti vorbesc despre o legislasţie vamală. Noţiunea dreptului vamal. avînd apartenenţă ramurală diversă şi care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Pe lîngă faptul că această definiţie neagă existenţa unor norme distincte. etc. Precaritatea acestei noţiuni devine evidentă dacă avem în vedere caracterul vag al expresiilor relaţie vamală. perceperea plăţilor vamale. In opinia noastră. mai comite şi greşeala de enumărare a activităţilor ce se consideră că formează relaţiile sociale de drept vamal. Fără concretizarea înţelesului acestor termini. în lumea savanţilor opiniile despre locul dreptului vamal diferă. Una din noţiuni (4) defineşte dreptul vamal ca o ramură în formare ce conţine o totalitate de norme juridice. (3) iar ceilalţi plasează dreptul vamal alături de dreptul fiscal. care reglementează relaţiile vamale din societate şi care conţin prevederi referitoare la întreaga activitate vamală. (2) alţii despre dreptul vamal ca despre o subrâmură a dreptului administrativ. controlul vamal. Am afirmat anterior că recunoaşterea independenţei ramurii dreptului vamal este de dată relativ recentă. noi vom specifica că astăzi această problemă este deja depăşită şi în ştiinţă prevalează recunoaşterea suveranităţii dreptului vamal. activitate vamală. precum şi alte modalităţi de realizare a politicii economice interne şi externe a statului.

iniţiatori ai relaţiilor de drept vamal sunt. Greşeala comisă constă tocmai în aceea că sunt scoase prea mult în evidenţă asemănările. relaţiile de drept vamal au caracter subsidiar. nu va exista necesitatea de punere la dubiu veridicitatea noţiunilor respective. c) în al treilea rînd. Primele. voinţa celor ce trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală. Pentru că există unele tangenţe între metodele de reglementare a dreptului administrativ şi a drepmlui vamal. în consecinţă. trebuie să arătăm prin dovezi concludente că normele de drept vamal reglementează o categorie de relaţii sociale nereglementate de normele altor ramuri ale drepmlui şi că tot prin intermediul acestor norme statul influienţează în mod distinct aceste relaţii sociale. de regulă de drept privat. persoanele ce trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală.7. vor lua naştere doar dacă va fi manifestată. am sfîrşit analizarea unor probleme ce le ridică obiectul de reglementare a dreptului vamal. se va modifica şi conţinutul activităţilor ce formează obiectul de reglementare a dreptului vamal. Acestea fiind specificate. care consideră că obiectul de reglementare al dreptului vamal îl reprezintă relaţiile ce sunt cuprinse în noţiunea de activitate vamală. trebuie să dispună de un obiect şi de o metodă proprie de reglementare. ce se află în proces de trecere peste frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport. adică raporturile de drept vamal. Avem certitudinea că au dreptate acei autori ai studiilor despre dreptul vamal. în timp ce relaţiile de drept administrativ sunt pornite de organele statului. care sunt esenţiale: a) în primul rînd. de regulă. că obiectul de reglementare al dreptrului vamal îl formează relaţiile sociale apărate în procesul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. în acest sens. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal. Acestea sunt organele vamale şi persoanale fizice şi juridice. pe măsură ce conţinutul activităţii vamale se modifică. de regulă. . Raporturile de drept administrativ sunt însă. care au luat naştere înaintea apariţiei relaţiilor de drept vamal. fiind neglijate cu desăvîrşire deosebirile. Această distincţie este relevantă. în sens că cei care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală intră în raporturi juridice vamale. obligatorii. b) în al doilea rînd. Considerăm. pentru că sunt legaţi de alte raporturi. în continuare urmînd a supune analizei metoda de reglementare a acestei noi ramuri a dreptului. care se vrea a fi independentă. Prin metoda de reglementare înţelegem metoda prin intermediul căreia statul ştie să se implice într-un anumit domeniu de activitate. Altfel spus. unii savanţi sau grăbit a afirma că dreptul vamal nu poate exista decît ca parte componentă a drepmlui administrativ. după cum am menţionat mai sus. Astfel. pentru că oglindeşte caracterul volitiv mai pronunţat al relaţiilor de drept vamal în raport cu relaţiile de drept administrativ. adică ele vor trebui să apară indiferent de există sau nu o manifestare de voinţă la acest capitol al activităţii. Nu încape îndoială faptul că o ramură a dreptului. dreptul vamal are subiecţi distincţi de subiecţii dreptului administrativ.

răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor vamale dr vamal.prevede procedura examinarii cazurilor de contrabanda si eschivarea de la plata vamala.in acest mod formarea venitului national. reglementeaza cheltuelile bugetare.dr penal. Drept vamal cu drept fiscal. Corelatia dreptului vamal cu alte ramuri de drept Fiind o ramură de drept complex dreptul vamal are o legătură strînsă cu o mare parte din ramurile de drept: drept vamal cu dr constituțional.in primul rind amindoua ramuri fac parte din dreptulm public. Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar.stabilește principiile generale pentru dr vamal. Adm. Drept vamal cu procesual civil. criminalistica.angajarea colaboratorilor vamali. Dr. relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte persoane fizice si juridice. astfel icit aceasta ramura este in stricta concordanta cu dreptul vamal. Deasemenea dreptul vamal are legătură cu unele discipline științifice: criminologia. . Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul administrativ prin aceea ca Dr. dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinataprin prisma rapoartelor care privesc aplicarea legii siprestarea deservicii publice.prevede incheierea contractelor de amînare și eșalonare a drepturilor de import de înființare a depozitelor. Drept vamal. pe caile rutiere. Dreptul vamal are o strinsa legatura si cu Dreptu transporturilor.prevede procedura în cazul aparițiilor litigiilor dintre părți.Intrucit dreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteazabudgetului de stat sub forma taxelor vamale.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite budgetului public. statistica.el este strins legat de dreptul financiar. nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si impozite ci si la norme ce asigura sub orice forma resursele financiare. Drept vamal cu drept civil.stabilește organizarea activității vamale.dreptul muncii. Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri si calatatori supuse contractului de transport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea transportului de productie.navale sau aeriene.modul perceperii taxelor si impozitelor vamale..8. Dr vamal și dr administrativ.definește noțiunea de contraband și alte infracțiuni în domeniul vamal. protecția socială. In procesul de exekutare a aktului vamal sunt operate o serie de dispozitii interne sisi reglementaricare privesc transportul marfurilor pe calea ferata. Drept vamal cu drept procesual penal.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de stat.

1) raporturi juridice primare sunt relații legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport 2) raporturi juridice secundare care reese din cele primare. .apar între subiecții cu o poziție juridică diferită 3) după modul de reglementare. După caracterul juridic avem: 1) raporturi juridice vamale de coordonare sunt raporturile în care subiecții se află pe poziții de egalitate 2) raporturi de subordonare.9. Raportul juridic vamal au următoarea trăsătură: 1) subiecții 2)participanții la raporturile juridice vamale 3) obiectul 4) marfa sau bunul 5) care este motivul raportului 6) conținutul. Raporturile juridico-vamale Raportul juridic de drept vamal este relația social reglementată de o normă juridică vamală.permissive și imperative 4) după conținut –materiale care sunt reglementate de normele juridice material. Raportul juridic vamal este un raport complex și poate fi calificat în mai multe categorii. După momentul apariției.

pedeapsa p/u incalcarea normelor de drept vamal. ceea ce poarta un caracter complex. 2. Norme de drept vamal dispozitive Impertive De blanchet De trimitere . cantitatea ei. 4. denumirea activitatii vamale cu descrierea continutului intregii activitati vamale. 3. Sanctiunile vamaleraspunderea. export) Dispozitia lamureste esenta raporturilor vamale: ce marfa este exportata. Clasificarea normelor dreptului vamal este efectuata dupa: 1. Raspunderea este prevazuta in mai multe coduri. Normele juridice vamale Din teoria dreptului general cunoastem ca o norma de drept este compusa din 3 elemente: Ipoteza Dispozitia Sanctiunea In activitatea vamala este aceeasi structura ce se aplica la normele generale de drept. Ipoteza explica conditiile cind au loc raporturile vamale (import. tranzit.10.

Colaboratorii vamali . prin aplicarea. sănătăţii. d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală. În exercitarea atribuţiilor de serviciu. f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin intermediari. Subiectii dreptului vamal Subiecţi ai dreptului vamal sunt. În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide. asociaţii obşteşti. colaboratorul vamal trebuie să se conducă de legislaţie. Legislaţia garantează apărarea vieţii. . în condiţiile prezentului cod. inclusiv în emiterea de ordine şi decizii. Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale.Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani. e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu. instituţiile de învăţămînt din cadrul Serviciului Vamal. Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale. opunerea de rezistenţă sau aplicarea violenţei faţă de acesta. poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni. alte acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. demnităţii şi bunurilor membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu exercitarea atribuţiilor lui de serviciu. după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. Colaboratorii vamali nu au dreptul să se conducă în activitatea lor de hotărîrile partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti. Modelul uniformei este aprobat de Guvern. a forţei fizice. dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient. Prevederile evidentiate mai sus se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din laboratoarele vamale. sau atentarea la viaţa. onoarei. Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod. În activitatea sa. instituţiile de cercetări ştiinţifice. sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal. cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite. pe de o parte. cu excepţia sindicatelor. Colaboratorii vamali poartă uniformă. b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova. Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale. Colaboratorul vamal nu are dreptul: a) să desfăşoare activitate de întreprinzător. toate persoanele fizice sau juridice care în procesul activităţii sunt antrenate în trecerea proprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului si colaboratorii vamali pe de alta parte. de acordurile internaţionale la care aceasta este parte.11. împuterniciţi direct. b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală. fizice şi patrimoniale cauzate contravenientului. inclusiv prin intermediari. c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori. fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu. La angajarea iniţială în organul vamal. Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale. colaboratorii vamali: a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului. apţi după calităţile profesionale şi morale. atribuită gratuit. Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de muncă.Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal. a mijloacelor speciale şi a armei de foc. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal. inclusiv religioase.

de construcţii şi exploatare. Nici o autoritate publică. În sistemul Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea profesionalistă a efectivului vamal. la asigurarea securităţii economice a statului. cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului. apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale. ale instituţiilor de învăţămînt. întreprinderi de poligrafie. creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală si alte atributii prevazute in legislatia vamala. b) asigură respectarea legislaţiei vamale. i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor. e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale. g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri. a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale. . ale întreprinderilor subordonate Serviciului Vamal sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate. în limitele competenţei. birouri vamale şi posturi vamale. format din Serviciul Vamal. Serviciul Vamal are dreptul să administreze aceste bunuri. Bunurile organelor vamale. Laboratoarele vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în scopuri vamale a mărfurilor. armamentului. efectuează vămuirea.12. să le impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor. ale laboratoarelor vamale. obiectelor de valoare istorică şi arheologică. Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create. altor mărfuri. a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. f) încasează drepturile de import şi drepturile de export. precum şi a terorismului internaţional. curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice. reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal. obiectelor de artă.c) contribuie. h) luptă împotriva contrabandei. Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul. Principalele forme de activitate a organelor vamale Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale. speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie. j) exercită şi perfecţionează controlul vamal. să le modifice atribuţiile. Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic. obiectelor proprietate intelectuală. d) apără interesele economice ale statului.

In dependenta de viata social-economica s-au dezvoltat si au capatat o forma juridica mai multe forme de raspundere juridica. Astfel este aplicata o forma de raspundere mai blinda in cazul aplicarii unei raspunderi mai sever. situatii nu este corect aplicata raspunderea juridica. morala-rusinea si sovistea. Raspunderea juridica in domeniul activitatii vamale are specificul sau si este determinata de factorii privind importul. 10. Literatura de specialitate juridica caracterizeaza diferit notiune de raspundere juridica. Cit priveste aceasta raspundere. Societatea. In acest sens sunt diferite opinii contradictorii privind notiunea data. O mare problema constituie faptul de raspundere administrativa persoanele cu functii de raspundere. Persoanele cu functii de raspundere sunt trase la raspundere administrativa in activitatea vamal in cazurile prevazute de codul contraventional RM. poarta un fnomen social.raspunderea religioasa. In cazul dat nu se ia in consideratie faptul apartenentei cetateniei unui stat. ea capata o reglementare din partea statului. Conform codului conntraventional adoptat in 2008 si intrat in vigoare la 31. O forma noua a raspunderii juridice in RM este raspunderea financiara. De acest lucru se ocupa guvernul.1 Caracteristica generala a raspunderii juridice in sistemul de drept vamal In sistemul de drept sunt reglementate diferite forme a raspunderii juridice specifice unei sau altei activitati. Toate aceste forme de raspundere juridica se intersecteaza intre eșle si se aplica de la caz la caz in dependenta de componenta incalcarii legilatiei. este emisa in baza unui act juridic. virsta. cunoaste mai multe forme de raspundere: Nejuridice(raspunderea sociala. Specificul acestei raspunderi in activitatea vamala este urmatoarea: Este aplicata fata de persoanele fizice Este aplicata fata de persoane cu functii de raspundere Persoanele fizice sunt trase la raspundere administrativa in depehndenta de capacitatea de exercitiu. Juridica. raspunderea administrativa in domeniul activitatii vamale e aplicata dupa 6 luni. La aplicarea raspunderii administrative in domeniul activitatii vamale se iau in circumstantele agravante si atenuante. locului de trai si formei delictului comis. sint stabilite organele competente sa aplice aceasta forma a raspunderii.05. mijloace de transport. precum si traversarea frontierii de catre persoane fizice.raspunderea de partiddisciplina de partid.13. consideratie a atrage la in procesul nu are efect . Raspunderea juridica in domeniul activitatii vamale 10. raspunderea colectica).2009. Ele sunt atrase administrativ indirect si sanctionarea lor in conformitate cu codul contraventional. nu sunt bazate pe lege si nu sunt obligatorii.2 raspunderea administrativa in domeniul activitatii vamale Cea mai raspindita forma de raspundere juridica in activitatea vamala este raspunderea administrativa. tranzitul si exportul de marfuri. Dar notiunea de persoana cu functie de raspundere este stipulata in codul penal al RM. si gravitatea contraventiei comise. Raspunderea juridica la etapa actuala in RM si-a gasit reflectarea in codurile juridice. adica incepind cu 1 noiembrie 2009. pedeapsa e prevazuta de lege si raspunderea poarta un caracter obligatoriu. - Problematica raspunderii juridice consta in faptul ca in diferite cazuri. Acest punct este prevazut in legatura cu aducerea in concordanta a normelor codului contraventional cu legislatia in vigoare. Toate aceste forme a raspunderii sociale sint bazate pe traditii. lumea civilizata pe parcursul dezvoltarii sale istorice.

Raspunderea contractuala 2. ci intreprinderea o plateste. aspectul subiectiv(intentie. Procedura de realizare a marfurilor confiscate este efectuata de inspectoratul fiscal.4 Raspunderea civila in domeniul activitatii vamale In acticvitatea vamala. organeșle operative. imprudenta). decizii in baza PV In RM confiscarea marfurilor se efectuiaza de instanta de judecata. organele vamale sint in drept sa aresteze bunurile ce constituie obiectul contraventiei. Cunoastem 2 forme principale de raspundere civila: 1. legatura cauzala dintre actiunea lui si consecinte. In cazul cind nu se incheie obligatoriu acest contract. Confiscarea ca obiect a contraventiei este de regula. vamesul la angajarea in serviciu in afara de contractul de munca in baza unui raport intocmeste si un contract de raspundere materiala. etc. pe cind persoana cu functie de raspundere aceasta amenda nu o plateste personal. In cazul data este aplicata raspunderea materiala deplina. Oersoana cu functie de raspundere.) Raspunderea administrativa cu privire la confiscare. 10. OUP. Baza juridica a raspunderii materiale o constituie codul muncii a RM. Este raspundere materiala deplina si limitata.3 raspunderea materiala in domeniul activitatii vamale Raspunderea materiala ca o forma a raspunderii juridice este aplicata si in activitatea vamala. In urma pricinuirii unei daune de o persoana altei persoane ce tine si de activitatea vamala are loc raspunderea civila delictuala. 10. atunci raspunderea materiala se aplica in dependenta de vinovatia functionarului. marfa. Raspunderea delictuala Cea contractuala poate avea loc numai in urma incheierii unui contract. Organele de cercetare penala. 10.5 Raspunderea financiara . Specificul in activitatea vamala privind incheierea contractelor se manifesta in urmatoarele domenii: In urma incheierii contractului de transport De prestari de serviciu Privind efectuarea unui audit Privind pregatirea documentelor(declaratiei vamale privind trecerea frontierei ) Privind oferirea unor consultatii privind activitatea vamala Cea delictuala consta intr-o forma juridica de raspundere ce apare in urma incalcarii legii. raspunderea juridica este intilnita mai putin datorita faptului ca aceasta forma d raspundere juridica e bazata pe normele codului civil.juridic(de exemplu: daca o persoana fizica este amendata ea este obligata personal sa plateasca aceasta amenda. Raporturile juridice cu privire la raspunderea materiala sunt de regula raporturi de munca. bijuterii. automobilul. Procedura de confiscare este reglementata prin: Intocmirea procesului verbal de contraventie Examinarea PV Primirea uneii hotariri.

Specificul cercetarii penale in domeniul activitatii penale il alcatuiesc actiunile sau inactiunile legate de import. intoarcerea prejudiciului material sau moral). mijloacelor de transport) Subiect. organele operative colaboreaza cu alte organe de stat privind preintimpinarea infractiunilor vamale. 3. Serviciul de graniceri SIS Procuratura Organele MAI Inspectoratul fiscal de stat In urma cercetarii penale materialele sint indreptate in instanta de judecata. Organele vamale colaboreaza in special cu urmatoarele institutii de stat: 1. . 2. Datorita relatilor financiare dezvoltate. 5. Competenta instantei judecatoresti e determinata de normele CPP. luinduse in consideratie si teritoriul savirsirii infractiunii. materiale sau civile(amenda. Principalele aspecte ale raspunderii financiare in activitatea vamala sunt: Sanctiunile la neplata impozitelor si taxelor vamale Majorarile de intirziere la plata serviciilor vamale Majorarile de intirziere la plata TVA in cazurile cind sint inlesniri la achitarea ei 10.intentia. 4. datorita circulatiei monetare intense in economia de piata.persoana fizica (persoana cu functie de raspundere ce incalca regimul vamal) Latura obiectiva (aspectele interioare. imprudenta. pntru examinarea lor in fond. conditiile savirsirii infractiunii) Latura subiectiva (aspectele exterioare ale infractiunii.Raspunderea financiara de regula nu este recunoscuta in sistemul juridic a RM. export. inactiunea) Raspunderea penala in domeniul activitatii penale este constatata de organele sistemului vamal care activeaza in baza CPP. tranzit prin frontiera vamala. Organele vamale de cercetare penala. Prin raspundere financiara in rm se subintelege ca o forma a raspunderii administrative. Caracteristicile principale a componentei infractiunii sunt urmatoarele: Obiectul infractiunii(trecerea ilegala prin frontiera de stat a bunurilor. raspunderea financiara se stabileste la un nivel ca si celelate forme ale raspunderii juridice.6 Raspunderea penala In codul vamal e data notiunea de contrabanda aplicarea careia are loc in baza codului penal.

repararea ambalajului deteriorat. dezambalarea.Termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii contravenţiei. admiterea pornirii fără autorizaţia organului vamal a vehiculului) aflat sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.14. Persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sînt pasibile de răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova. (6) Încărcarea. se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. obiectele şi la alte valori aflate sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale. indiferent de prezentarea declaraţiei scrise. precum şi a actelor vamale şi altor acte asupra acestora. se poate aplica sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei. precum şi pornirea. Persoanele fizice sînt pasibile de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16 ani. termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. transportul.În cazul contravenţiei continue şi contravenţiei prelungite. ambalarea.Prescripţia răspunderii materiale Prescripţia înlătură răspunderea materială. iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sînt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile codului vamal. reambalarea mărfurilor. ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. descărcarea. transportate de la un organ vamal la altul. (3) Împiedicarea accesului persoanei cu funcţie de răspundere a organului vamal în exerciţiul funcţiunii la mărfurile. (4) Neprezentarea în termen către organul vamal a actelor necesare controlului vamal al mărfurilor. se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale. Contranventiile administrative in domeniul activitatii vamale Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul contravenţional si vamal al Republicii Moldova. (2) Acostarea la nava aflată sub control vamal a altor construcţii plutitoare fără autorizaţia organului vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. precum şi deteriorarea sau pierderea plumburilor. (7) Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor. obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal. schimbarea semnelor de identificare sau de marcare de pe acestea sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal.Termenul de prescripţie a răspunderii materiale este de 1an. În cazul comiterii unor contravenţii vamale. (5) Neprezentarea în termen organului vamal a mărfurilor.Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu prevederile Codului contravenţional si vamal al Republicii Moldova. 287 prevede : (1) Neoprirea vehiculului care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova în locul de aflare a organului vamal. Codul Contraventional in art. . obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal. obiectelor şi al altor valori aflate sub controlul vamal. obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal sau pierderea lor se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale etc.

Reclamantul este obligat să colaboreze cu organul vamal şi colaboratorul vamal cărora le-a adresat plîngerea. din motive întemeiate. Plîngerea trebuie să fie soluţionată în termen de o lună. acţiunilor sau inacţiunii Serviciului Vamal şi ale colaboratorilor lui pot fi adresate Procurorului General. acţiunile sau inacţiunea organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali sînt atacate iniţial în Serviciul Vamal. acţiuni sau a căror inacţiune sînt atacate. acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali adresate Judecătoriei Economice a Republicii Moldova sînt examinate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. acţiunile sau inacţiunea organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali dacă consideră că sînt lezate drepturile sau interesele sale legitime.Deciziile organului vamal sau ale colaboratorilor vamali referitoare la plîngeri trebuie să fie emise în scris şi comunicate reclamantului. în scopul elucidării circumstanţelor cazului. Reclamantul care a retras sau anulat plîngerea nu are dreptul să depună aceeaşi plîngere în acelaşi caz. acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali referitoare la efectuarea controlului vamal. Serviciul Vamal este în drept să prelungească acest termen cu maximum o lună. Plîngerea se depune în scris la organul vamal competent sau colaboratorului vamal competent. Reclamantul este în drept să retragă sau să anuleze plîngerea în orice moment pînă la emiterea deciziei pe marginea ei. Plîngerile împotriva deciziilor.Acţiunile sau inacţiunea factorilor de decizie ai Serviciului Vamal pot fi atacate în Serviciu.Dacă. ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei sau efectuării acţiunii. actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui (cu excepţia cazurilor de atac al deciziilor organelor vamale privind aplicarea simplificată de sancţiuni) şi în alte chestiuni care nu se referă la politica economică a Republicii Moldova pot fi depuse în instanţa de judecată în a cărei rază de activitate se află organul vamal sau locul de muncă al colaboratorului vamal ale căror decizii.Plîngerile împotriva deciziilor. Inacţiunea organului vamal sau a colaboratorului vamal poate fi atacată în termen de 3 luni de la data expirării termenului de soluţionare a plîngerii.în instanţă de judecată. plîngerea nu a fost depusă în termenul dat.Plîngerea se redepune în termenul prevăzut pentru depunerea plîngerilor. acţiunile şi inacţiunea organelor vamale. Depunerea plîngerii nu produce efecte asupra executării deciziei sau asupra acţiunii supuse atacului.Serviciul Vamal este în drept să anuleze sau să modifice decizia organului vamal inferior. vămuirii. acţiunile sau inacţiunea organelor vamale. Contestatiile privind activitatea si inactiunea persoanelor cu functii de raspundere din sistemul vamal Orice persoană are dreptul să atace deciziile (inclusiv actele normative). aceasta poate depune plîngere în termen de 6 luni de la data emiterii deciziei. Serviciul Vamal este în drept.Deciziile.15. Deciziile. la demersul reclamantului. aceştia sînt în drept să o suspende total sau parţial. Rezultatele examinării recursului sînt comunicate procurorului în scris. ale colaboratorilor vamali pot fi atacate succesiv pe două căi: administrativă şi judiciară.Dacă organul vamal sau colaboratorul vamal cărora le este adresată plîngerea consideră că decizia sau acţiunea atacată contravine legislaţiei. Retragerea sau anularea plîngerii se face prin cerere scrisă. Procedura exercitării căii judiciare de atac este reglementată de Codul de procedură civilă Recursul procurorului trebuie să fie examinat de organul vamal sau de colaboratorul vamal în decursul a 10 zile de la primirea lui. . doar dacă se vor constata circumstanţe noi.Alte plîngeri împotriva deciziilor. iar deciziile Serviciului Vamal . precum şi să acţioneze legal în cazul acţiunilor ilegale sau inacţiunii organului vamal inferior.Dacă decizia organului vamal sau a colaboratorului vamal nu a fost comunicată persoanei vizate. să o repună în termen.Deciziile organului vamal referitoare la plîngeri care prezintă interes general pot fi publicate. Deciziile.

11.tranzitul. Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni. Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. şi anume: a.5.nimicirea. Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.magazinul dutyfree . 9. De pregătire. Regimurile vamale În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale: 1.17. Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat. amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene. marcarea acestora). Reimportul este regimul vamal în care. spre vânzare şi transportare (ambalarea.importul 2.perfecţionarea activă.reimportul 3. mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: o Să fie anterior exportate o La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone o Să fie în starea în care au fost la momentul exportului. cu excepţia uzurilor normale şi a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. . Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal.transformarea sub supraveghere vamală. Mărfurile care prezintă pericol.6. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani. 4. Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere vamală fără perceperea taxelor de import sau export.perfecţionarea pasivă. de import şi dacă sunt vămuite. 10. De asigurare a integrităţii lor. 13. dar nu poate depăşi 72 ore din momentul trecerii frontierii vamale. Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate. 14.admitere temporară. mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul de reimport. 8. b. Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri.renunţarea în folosul statului Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. 7.reexportul.depozitul vamal. cu acordul organului vamal. 12. Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.zona liberă. cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate.exportul.

. cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni: Fabricarea mărfurilor. iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină. Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate. asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani. Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal. care permit sau facilitează obţinerea de produse. controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern. Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie. Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un teritoriu anumit fără plata taxelor de import. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Admiterea temporară este un regim vamal. de comerţ şi altor operaţiuni. Remontare în forma iniţială. inclusiv montajul. Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. Utilizarea unor mărfuri. Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă. 1) 2) 3) 4) Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială. în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim vamal. Prelucrarea şi transformarea mărfurilor. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare.În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export. chiar dacă aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare. dacă ele nu respectă legislaţia.

atunci se percep taxe de import. transformate.Persoanele. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din partea statului. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu. iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe de import. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import. . Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM. precum şi a mărfurilor confecţionate. În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import. Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în folosul statului. cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea de seamă referitor la ele. care intră. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic. prelucrate. Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau transformate în afara RM. se află sau ies din zona liberă. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. atunci nu se percep taxe de import şi export. fără perceperea taxelor de import sau export. Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal fără perceperea taxei de export. care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor. Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligarea returnării lor pe acest teritoriu.

organele vamale vor solicita constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În cadrul regimurilor specificate se definesc regimurile vamale cu impact economic:a) antrepozit vamal. Indiferent de cantitatea.transformare sub control vamal. ţigărilor din tutun (subpoziţia tarifară 2402 20). Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi transferate succesiv. tipul.17 . d) admitere temporară. Principalele acte normative care reglementează regimurile vamale sunt Codul Vamal şi Hotărârea Guvernului nr. încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat. benzinei. unor alte persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv. originea.. în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate.perfecţionare pasivă. trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în dependenţă de regimul vamal ales. b) în cazul cînd organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul. sînt operaţiuni cu titlu temporar.in care se indica condiţiile în care este utilizat regimul respectiv Fără a aduce atingere condiţiilor speciale suplimentare ce reglementează regimul respectiv.tranzit. Regimurile vamale: Regim vamal . ţigărilor de foi.. autorizaţia se acordă: a) persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor.antrepozit vamal. tîrguri şi la alte manifestări similare. în condiţiile şi cu autorizarea prealabilă a organului vamal.. Organul vamal dispune. Se interzice plasarea alcoolului etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207). modul de transportare şi destinaţia mărfurilor.admiterea temporară. . În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova. Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic este condiţionată de obţinerea a unei autorizaţii din partea organului vamal.perfecţionare activă.. orice regim vamal începe cu prezentarea către organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea liberului de vamă . Legislaţia Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi suspensive. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale. cu excepţia introducerii sau scoaterii acestora pentru prezentarea sau utilizarea lor la expoziţii. agenţii economici pot alege sau trece la orice regim vamal necesar.actul prin care organul vamal lasă la dispoziţia persoanei mărfurile sau mijloacele de transport vămuite. din oficiu.. Regimurile suspensive includ:. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export în cadrul tranzacţiilor de comerţ extern. Regimurile vamale definitive includ exportul şi importul. Regimurile vamale suspensive. trabucurilor (subpoziţia tarifară 2402 10).11. motorinei şi derivatelor lor (supuse accizelor) sub regimurile vamale antrepozit vamal. e) perfecţionare pasivă. b) perfecţionare activă c) transformare sub control vamal. Condiţiile şi procedura transferului succesiv al regimului vamal cu impact economic se stabilesc de către Serviciul Vamal.totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor.1140 din 02.2005 cu privire la regimurile şi destinaţiile vamale.În vederea acordării unui regim vamal suspensiv. perfecţionare activă şi admitere temporară.

potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Drept de import reprezinta taxa vamală. în scopul completării declaraţiei. în conformitate cu clasificarea lor tarifară.1. nu se eliberează. pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală.14. la data importului. Importul : Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică. ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot. De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de originea acestora. sînt reintroduse pe teritoriul vamal şi sînt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sînt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei interesate. pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Prin tratament tarifar preferenţial se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale. Certificatul de origine. b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară. Supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi. Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import. la cererea declarantului. după ce au fost exportate. acestea rămîn sub supraveghere vamală. în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Mărfurile autohtone care. . În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe motivul destinaţiei lor finale. În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri. încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. în acest caz. În cazul în care. accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri. taxa pe valoarea adăugată.Scutirea de drepturi de import nu se acordă în cazul introducerii pe teritoriul vamal a produselor compensatoare rezultate din plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. Utilizarea mărfurilor pe parcursul a cel puţin 3 ani în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import. nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial. Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii: a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară. organele vamale pot consimţi. taxa pentru procedurile vamale. ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep.

Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export. . Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare. în cazuri justificate. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară. Exportul: Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice. respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. la solicitarea titularului operaţiunii. dar să nu depăşească 3 ani.14. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării. încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia. Serviciul Vamal. poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor. cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export adica taxa pentru procedurile vamale. orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri.2. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior. Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală.

În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale. . la organul vamal de destinaţie în stare intactă.Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern. mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală. la cererea declarantului. dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. El este obligat să prezinte. titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import. mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit. efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. în funcţie de tipul mijlocului de transport. neutilizarea lor. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal. dacă legislaţia nu prevede altfel. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport. Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. Tranzitul : Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul.3.14. Regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator. organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte. despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport. b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare. b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore. în termenul stabilit. de distanţă. ele pot fi descărcate. Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate.Cheltuielile aferente sînt suportate de transportator. c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport. Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării mărfurilor. posesorul (transportatorul) fiind obligat: a) să asigure integritatea mărfurilor. aplicate de organul vamal de plecare. Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sînt organe vamale de frontieră. Formatul electronic al declaraţiilor de tranzit constă în schimbul de mesaje electronice între birourile vamale implicate în operaţiunea de tranzit (biroul de plecare şi cel de destinaţie). Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal. Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră.În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern. împreună cu documentele însoţitoare. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. de condiţiile atmosferice etc. dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri sau substituiri. La plasarea sub regimul vamal de tranzit. cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră. În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore.

).14. fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică. pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate de acesta. cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el însuşi antrepozitul vamal. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie în termenul stabilit.Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare. marcare. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova.Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor. o cerere.4. cu acordul organului vamal. Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri. din oficiu. solicitantul trebuie să depună. Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal: a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în autorizaţie. b) de pregătire. Antrepozitul vamal Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia. încărcare. în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal. Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar. Un antrepozit vamal poate fi public sau privat. Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în antrepozit. precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie. după care operaţiunea este scoasă din evidenţă. ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. în special să demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare. la încheierea operaţiunii şi încasează drepturile de import aferente. organul vamal procedează. spre vînzare şi transportare (ambalare. de calitate şi de cantitate. . c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate. b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal. Organul vamal solicită. unde pot fi depozitate mărfurile specificate mai jos:a) a mărfurilor străine. este persoana juridică care administrează şi gestionează antrepozitul vamal. În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare. în scris. care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei. b) a mărfurilor autohtone destinate exportului. Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni: a) de asigurare a integrităţii lor. descărcare etc. Deţinătorul de antrepozit vamal( antrepozitar). Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici. Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale. cu excepţia celor prohibite de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal. Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către Serviciul Vamal.

La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare. 2) sistem cu restituire . a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printre produsele compensatoare. b) transformarea mărfurilor. chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. În sensul regimului vamal de perfecţionare activă. inclusiv montarea.5. . regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului. Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. dacă legislaţia nu prevede altfel. în măsura în care dovedeşte că produsele compensatoare au fost exportate. în conformitate cu reglementările vamale.regimul vamal de perfecţionare activă aşa cum este prevăzut la lit. înlăturarea defectelor.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă. 3) operaţiuni de perfecţionare: a) prelucrarea mărfurilor. Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă poate cere restituirea drepturilor de import. În acest caz. organele vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Rata de randament a operaţiunii de perfecţionare activă se stabileşte de titularul operaţiunii pe baza documentelor corespunzătoare. dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse. Perfecţionarea activă Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare: a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare . numai persoanelor juridice din Republica Moldova.b). d) utilizarea. b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie .a).14. se folosesc următorii termeni: 1) sistem cu suspendare . Acest termen începe să curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din mărfurile echivalente corespunzătoare. în condiţiile legii.dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. reglarea.mai sus. În cazul regimului vamal de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente. Termenul menţionat la alin. Termenul în care poate fi solicitată restituirea se stabileşte în conformitate cu legislaţia.regimul vamal de perfecţionare activă aşa cum este prevăzut la lit. asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri. În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat.fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. inclusiv restaurarea acestora. c) repararea mărfurilor.

Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. În acest caz. la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal. . Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul de transformare sub control vamal. supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial să fie aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate. mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în liberă circulaţie. Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova în cazul cînd: a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate.(1) cu privire la produsele transformate este. fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. existente la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate. dar în limita unor contingente tarifare sau plafoane tarifare. b) mărfurile. Termenul începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de transformare sub control vamal. În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în autorizaţie. compararea se va face cu contingentele prevăzute pentru mărfurile de import. la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal.14. d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice). aplicarea taxei specificate la alin. după transformare. Dacă. În cazul cînd. mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial. drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza taxei aplicabile tratamentului respectiv. nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat pînă la plasarea lor sub regim vamal. şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri. şi nu cu contingentele stabilite pentru mărfuri identice cu cele transformate. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate. Transformarea sub control vamal Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea.6. c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei. în plus.

În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului ca urmare a realizării de către locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing. Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune. dar nu mai puţin de 50% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova. din valoarea taxei vamale care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la această dată. mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să rămînă în proprietatea persoanei străine. respectiv. şi. Ele nu pot fi vîndute. utilizarea s-a făcut de către ambii titulari. după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie. fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri. Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub regimul vamal de admitere temporară. pentru fiecare lună calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import. Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%. Cînd. cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. închiriate. cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing. gajate. date în comodat. drepturile de import se achită de către cedent. Serviciul Vamal. Încasarea taxei vamale stabilite se va face la încheierea regimului. a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare. la cererea argumentată a solicitantului. poate să prelungească termenul pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor şi mijloacelor de transport.14. dar nu va depăşi 7 ani.7. subînchiriate. În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul vamal. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară. cu excepţia uzurii lor normale. pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import. în cazul leasingului operaţional. Mărfurile şi mijloacele de transport aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai după achitarea drepturilor de import. convenite de părţi. baza de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală. . În împrejurări excepţionale. transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal. în cazul leasingului financiar. fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii şi a mijlocului de transport. Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară. valoarea de transfer a proprietăţii. în cadrul aceleiaşi luni. Admiterea temporară Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova.

exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse. transformare în afara teritoriului Republicii Moldova. au fost importate cu exonerarea totală de drepturile de import . Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu restituirea ulterioară a acestor drepturi. produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră. la cererea titularului autorizaţiei. valoarea în vamă considerîndu-se egală cu costurile de reparare. Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de organul vamal persoanelor juridice din Republica Moldova sub următoarele condiţii: a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile exportate pentru a fi prelucrate.14. Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie ori în supraveghere vamală în regim de perfecţionare activă sînt scoase pentru prelucrare. reintroducerea mărfurilor se face cu exonerare parţială de drepturile de import. fapt confirmat de organul de resort al ţării respective. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. În cazuri temeinic justificate. Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi tehnice ca şi produsul compensator. total sau parţial. b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale. organul vamal poate aproba prelungirea termenului. sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis. dacă produsele compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile codului vamal şi ale altor acte normative.8.pînă la expirarea termenelor de exonerare. Produsele compensatoare pot fi exonerate. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros. în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelaşi standard. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor importate anterior. în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui defect de fabricaţie. În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire. Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau nu a importat.c) alte mărfuri. acestea. de drepturile de import. înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal. în unele cazuri prevăzute de legislaţie. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale.Aceasta nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară. prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal. totală sau parţială. la încheierea operaţiunii. b) mărfurile care. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă: a) mărfurile care. Exonerarea se acordă prin determinarea valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective. în termenul stabilit. iar produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea. . creează temei pentru exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate. Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi aflate în liberă circulaţie. de drepturile de import. dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă.

nu se percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică. cu excepţia vînzării cu amănuntul. potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative.9.14. cumpărate sau vîndute. şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. organului vamal.Orice lucrare de construcţie în zona liberă se efectuează cu autorizaţia prealabilă a Serviciului Vamal.Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. se află sau se scot din zona liberă. Organul vamal controlează mărfurile care se introduc. iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export. Mărfurile se prezintă. în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie. de comerţ şi altor operaţiuni. Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova. . Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa mărfurilor care se introduc. la cerere. Zona liberă Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă. transformate. În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal. precum şi pe teritoriul altor zone libere. prelucrate. se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. se află sau se scot din zona liberă. precum şi a mărfurilor confecţionate. Persoana care a introdus/a scos mărfurile în/din zona liberă este responsabilă de plata drepturilor de import şi de export.

iar amenajarea exterioară a magazinului duty-free nu trebuie să permită: a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o destinaţie internaţională.Plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor de import. cu excepţia celor prohibite de a fi introduse şi scoase de pe teritoriul vamal. pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină liber convertibilă. precum şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie.U.14. cu acordul Băncii Naţionale a Moldovei. Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor de identitate CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. . Preţurile de vînzare ale mărfurilor vor fi exprimate în dolari S. poate fi înfiinţat. Mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi contra valută străină liber convertibilă (în numerar şi în cecuri de călătorie). Magazinul duty-free Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală. Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt plasate sub regimul vamal de export.Pentru mărfurile străine comercializate în magazinele duty-free. în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova. un magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic. Dacă necesităţile de funcţionare a magazinelor duty-free impun folosirea unor spaţii anexe. în locuri special amenajate. în municipiul Chişinău. cu respectarea legislaţiei. fără aplicarea măsurilor de politică economică. controlul actelor de identitate şi al biletelor de călătorie. care se află în aceeaşi zonă de supraveghere vamală. eliberată de Camera de Licenţiere. şi/sau în euro şi vor fi afişate la vedere. În scopul deservirii unor categorii de persoane străine. precum şi cu utilizarea cardurilor bancare. acestea trebuie amplasate în aceeaşi clădire sau în imediata ei apropiere. calea de comunicare dintre acestea considerîndu-se parte integrantă a perimetrului magazinelor. fără a fi utilizate în scopul vînzării.Magazinul duty-free trebuie să fie amplasat în spatele punctului de control al paşapoartelor. Orice modificări ulterioare ale preţurilor de vînzare vor fi evidenţiate în documentele prin care acestea au fost stabilite. în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu amănuntul.A. b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incintă prin alte locuri decît cele stabilite de organele vamale. cu precizarea datei la care s-au operat modificările. exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal. Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine licenţă. Mărfurile a căror comercializare în Republica Moldova este limitată pot fi vîndute în magazinul duty-free.VI din prezentul cod.10. În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri. la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat . amplasate în aeroporturile internaţionale. destinate uzului personal şi familial. se depune declaraţie vamală de reexport. Toate mărfurile vor fi comercializate în termenele de valabilitate prescrise de furnizor. specificate la cap. de a fi comercializate în Republica Moldova.

altor tipuri de control. Organul vamal stabileşte timpul şi locul în care mijlocul de transport trece frontiera vamală. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. Această procedură poate include exonerarea.15. Mărfurile care nu sînt destinate producţiei sau unor alte activităţi comerciale pot fi trecute peste frontiera vamală de către persoane fizice printr-o procedură simplificată.Abandon în favoarea statului Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Distrugerea mărfurilor se efectuează din contul persoanei interesate. Plecarea mijlocului de transport din locul staţionării este posibilă doar cu permisiunea organului vamal. stabilită de Serviciul Vamal. Dacă mijlocul de transport nu respectă această cerinţă. Deşeurilor rezultate din distrugerea mărfurilor li se atribuie destinaţia vamală aplicabilă mărfurilor străine aflate sub supraveghere vamală. precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.13. dacă nu există motive pentru a se considera că aceste mărfuri nu sînt destinate uzului personal sau al membrilor ei de familie. Destinaţia mărfurilor se stabileşte în funcţie de cantitatea şi valoarea lor.Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal. Reexportul Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport străine. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului. fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. efectuării controlului vamal. 14. conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Trecerea peste frontiera vamală a valutei şi a altor valori valutare se efectuează în conformitate cu legislaţia. de drepturile de import sau de export.14. Trecerea peste frontiera vamală a mijloacelor de transport şi a anumitelor categorii de mărfuri Trecerea mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în conformitate cu regimurile vamale aplicate mijloacelor de transport.11. plasate anterior într-un regim vamal suspensiv. în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. stabilirea unor tarife vamale unice şi neaplicarea măsurilor de politică economică în conformitate cu legislaţia. precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor. Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal. de temeiul în care persoana fizică trece aceste mărfuri peste frontiera vamală. Legislaţia naţională. Durata staţionării mijlocului de transport este stabilită de organul vamal în dependenţă de timpul necesar vămuirii. Distrugerea Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală.12. . 14. organul vamal este în drept să-l oprească forţat. Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana care abandonează mărfurile în favoarea statului. totală sau parţială. Mijloacele de transport care trec frontiera vamală trebuie să se oprească în locurile prevăzute de organul vamal. 14.

potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Mărfurile autohtone care. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală. pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Reforma juridica de import. Certificatul de origine. la cererea declarantului. Utilizarea mărfurilor pe parcursul a cel puţin 3 ani în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import. taxa pentru procedurile vamale. organele vamale pot consimţi. De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de originea acestora. În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri. în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. la data importului. b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară. sînt reintroduse pe teritoriul vamal şi sînt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sînt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei interesate. nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial. în acest caz. accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri. Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii: a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară. acestea rămîn sub supraveghere vamală. export. nu se eliberează. Prin tratament tarifar preferenţial se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale. transit a marfurilor si a mijloacelor de transport Importul : Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică. ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot. în conformitate cu clasificarea lor tarifară. ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep. încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. taxa pe valoarea adăugată. Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import. În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe motivul destinaţiei lor finale. titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi. Drept de import reprezinta taxa vamală.Scutirea de drepturi de import nu se acordă în cazul introducerii pe teritoriul vamal a produselor compensatoare rezultate din plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. Supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. după ce au fost exportate. pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală. În cazul în care. în scopul completării declaraţiei.18. .

încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia. Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export adica taxa pentru procedurile vamale. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice. precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior. cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export. orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri. dar să nu depăşească 3 ani. la solicitarea titularului operaţiunii. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară. respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare. . Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală. în cazuri justificate. poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării.Exportul: Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. Serviciul Vamal.

Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal. la cererea declarantului. b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare. de condiţiile atmosferice etc. organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport. Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal. dacă legislaţia nu prevede altfel. titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import. Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării mărfurilor.Tranzitul : Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul.Cheltuielile aferente sînt suportate de transportator. Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte. împreună cu documentele însoţitoare. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sînt organe vamale de frontieră. Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate. fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit. În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale. c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport. Regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional. aplicate de organul vamal de plecare. b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore. în termenul stabilit. neutilizarea lor. posesorul (transportatorul) fiind obligat: a) să asigure integritatea mărfurilor. ele pot fi descărcate. despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator. dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri sau substituiri. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. în funcţie de tipul mijlocului de transport. efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală.În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern. .Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. Formatul electronic al declaraţiilor de tranzit constă în schimbul de mesaje electronice între birourile vamale implicate în operaţiunea de tranzit (biroul de plecare şi cel de destinaţie). La plasarea sub regimul vamal de tranzit. Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră. la organul vamal de destinaţie în stare intactă. În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore. El este obligat să prezinte. cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal. de distanţă.

în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire. Nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova şi al membrilor lui de familie care îl însoţesc. animalelor şi plantelor şi care nu cauzează prejudicii mărfurilor şi mijloacelor de transport. La frontiera vamală. ca formă excepţională de control vamal. magazinelor duty-free. pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor. create pentru a asigura respectarea legislaţiei vamale. organul vamal foloseşte. altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale. sînt exonerate de control vamal şi documentele oficiale ale forţei militare şi ale formaţiunilor speciale antitero străine conţinute în plicuri sigilate. antrepozitelor vamale. . poate fi efectuat cu permisiunea şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri pentru a presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte. precum şi mijloacele de transport însoţite de ele. Pentru efectuarea controlului vamal. inclusiv militare. în locul amplasării organului vamal. organul vamal este în drept.19. alte mijloace de transport. inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale. forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. zonelor libere. de regulă. în timpul exercitării funcţiilor de serviciu. în conformitate cu legislaţia. din oficiu sau la solicitarea acestora. e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă. La efectuarea controlului vamal. d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere. f) controlul depozitelor provizorii. datele necesare efectuării controlului vamal. De asemenea. Sînt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene. precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal. controlul corporal ca o formă excepţională de control vamal). ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Controlul corporal. În timpul efectuării controlului vamal. tehnica militară şi armamentul forţei militare străine. ale brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală.g) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport. sînt create zone de control vamal. Controlul vamal Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în: a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale. Nici o autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze echipele mobile. Persoanele care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală sau care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală sînt obligate să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal. b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport. dacă persoanele care le transportă deţin un ordin individual de deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi faptul că acestea conţin numai documente oficiale. precum şi ale formaţiunilor speciale antitero străine. Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal. e1) controlul ulterior al declaraţiei vamale. Organele de drept şi de control. să primească de la bănci şi de la alte instituţii financiare informaţii şi certificate referitor la operaţiunile şi conturile persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală.

TVA. aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor.compensatorie. f) taxa pentru participare la licitaţie vamală.care trebuie să verse la autorităţile fiscale o sumă de bani corespunzătoare nivelului taxelor vamale. direct sau indirect au fost utilizate subvenţii. .sunt impozitele percepute de stat asupra mărfurilor străine la intrarea lor într-o anumită ţară. percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. d) taxa pentru proceduri vamale. taxa vamală reprezintă o plată obligatorie.valabile numai faţă de statul cu al cărui consimţământ au fost fixate.Din punctul de vedere al Legii cu privire la tariful vamal.ad valorem şispecifică.Reglemntare juridica a taxelor vamale.care acordă preferinţă comerţului cu anumite ţări sau cu anumite mărfuri.. sau. în funcţie de modul de stabilire: •taxe vamale autonome . Spre deosebire de taxa vamală.care au ca principal scop crearea unei bariere pentru mărfurile străine. După scopul lor. Legea „Cu privire la tariful vamal").In funcţie de obiectul impunerii:• taxe vamale de import . calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii. c) accizele. bariere prin intermediul cărora se urmăreşte eliminarea concurenţei străine pe piaţa ţării respective în înfăptuirea expansiunii pe pieţile externe. In una din opiniile exprimate în literatura de specialitate. la producerea sau la exportul cărora. e) taxa pentru eliberarea licenţei şi taxa pentru actualizarea.combinată (mixtă).Conform prevederilor art.• protecţioniste .• de retorsiune .care reprezintă răspunsul dat unui alt stat. aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine la introducerea pa teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni b). fixate prin hotărârea autonomă a statului respectiv. cel puţin reducerii. taxa vamală reprezintă un impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor în momentul trecerii graniţelor vamale ale ţării respective.20.se percep asupra mărfurilor străine care trec pe teritoriu] vamal al ţării respective.Astfel.specifică. accize Taxele vamale fac parte din cea mai răspândită şi cunoscută categorie de venituri bugetare.•taxe vamale de export .se percep asupra mărfurilor indigene la exportul lor în străinătate. platilor vamale. calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă. 4." iar pentru Republica Moldova ele s-au dovedit a fi chiar cea mai importantă sursă de venituri bugetare. cară poate fi:a) specială.opozabile în mod general faţă de orice alt stat străin.Taxa vamală constituie un instrument important al politicii vamale care acţionează asupra preţului mărfurilor importante în vederea reducerii importurilor şil eliminării.In Republica Moldova se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:ad valorem. evidenţiată în tariful vamal.•taxele vamale de tranzit . necesare trecerii mărfurilor peste frontiera vamală. b) taxa pe valoarea adăugată. taxa vamală afectează în primul rând pe importator .Codul Vamal foloseşte pe lângă noţiunea de taxă vamală şi pe cele de drept de import şi drept de export. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare. In scopul protejării peţii interne se poate aplica şi o taxă excepţională. (art. g) alte sume prevăzute de legislaţie. • taxe vamale convenţionale . percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. deficitului balanţei comerciale. c). drepturile de import şi respectiv de export sunt:a) taxa vamală. drepturile de impari şi export pot fi privite ca pe un ansamblu de plăţi obligatorii. care impune restricţiile la importul de mărfuri dintr-un alt stat.•preferenţiale .sunt taxele care se percep cu scopul de a aduce venituri statului. valabilităţii licenţei. taxele vamale sunt:• fiscale . percepute de organele abilitate.antidumping. 117 Cod Vamal. care îmbină tipurile de taxe vamale..

taxa antidumping. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. în funcţie de cotele taxelor vamale. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale. cu excepţia abandonului în favoarea statului. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate. dacă legislaţia nu prevede altfel. percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. . se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului. Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal. denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.21. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. • echilibrarea importului şi exportului de mărfuri. au fost utilizate subvenţii. Taxele vamale Taxă vamală este plata obligatorie. Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil. . În Republica Moldova.taxa compensatorie. Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor. • protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni. . Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile. exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul RM. Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale. În dependenţă de marfa la care se aplică. se aplică următoarele tipuri de taxe:    Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii. precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. păstrarea mărfurilor în depozitele vamale.taxa specială. etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. direct sau indirect. există taxe vamale excepţionale. Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă. cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale. la care Republica Moldova este parte. care se divizează în: . Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale. Teritoriul vamal este teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale. Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate. care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni. se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor. Scopul aplicării taxelor vamale este: • optimizarea structurii importului de mărfuri. la producerea sau la exportul cărora. • crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala. la care Republica Moldova este parte. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.

ansamblul reglementărilor şi al formalităţilor aferente la importuri sau exporturi. Unul din paşii importanţi în această direcţie a fost adoptarea Legii cu privire la tariful vamal. la acestea putînd fi atribuite şi majorarea veniturilor bugetare. care se aplică diferit faţă de ţara de unde provine marfa.2 al legii.se aplică ţărilor cărora nu li se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate. precum şi metodele de determinare a valorii în vamă şi a ţării de origine a mărfurilor.). nu diferă esenţial una de alta. efectuate cu prilejul plăţii importurilor sau exporturilor. Conform alin. . însă.se aplică produselor din ţările cărora ii se acordă cauza naţiunii celei mai favorizate. . Astfel.echilibrarea importului şi exportului de mărfuri.Tarif vamal cu mai multe coloane.Tarif vamal cu o coloană.crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei în economia mondială. Uneori în catalog sunt cuprinse în mod expres şi mărfurile scutite de impunere vamală la importul lor pe teritoriul vamal al ţării respective. . Tarifele vamale se pot clasifica (14) în: . clauza naţiunii celei mai favorizate se prezintă astfel: „Orice avantaje. . care prevede mai multe categorii de taxe. Tariful vamal Practica comerţului internaţional a consacrat tariful vamal ca principal instrument pentru reglementare a schimburilor comerciale externe. c) coloana taxelor preferenţiale . Bolivia. tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. vor fi extinse imediat şi necondiţionat asupra oricărui produs similar originar din/sau având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi contractante.l p. In forma sa devenită clasică. care cuprinde o singură listă de taxe vamale care se aplică importurilor provenind din toate ţările.22. precum şi crearea unei baze legale necesare integrării.l art. . regulile de supunere a acestora taxelor vamale. La instituirea acestor taxe preferenţiale s-a avut în vedere potenţialul economic mai scăzut al ţărilor în curs de dezvoltare şi gradul lor redus de competitivitate. într-una din definiţii tariful vamal este privit ca un ansamblu al taxelor de import şi export al fiecărui stat. într-o altă concepţie tariful vamal. Panama etc.optimizarea structurii importului de mărfuri. b) coloana taxelor convenţionale. Această lege stabileşte modul de formare şi de aplicare a tarifului vamal la mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova.2 art. Dezideratul Republicii Moldova de a-şi integra economia în economia mondială a impus adoptarea anumitor măsuri de ordin economic. sau cu ocazia importului sau exportului precum şi pe acelea care afectează transferurile internaţionale de fonduri. modul de percepere a acestor taxe şi impuneri. potrivit intereselor economice naţionale ale statelor. Acesta este foarte puţin răspândit (Mexic. Pe lângă varianta legală. Conform alin.se aplică ţărilor în curs de dezvoltare ce se bucură de un regim comercial mai favorabil decât cel aplicat ţărilor care beneficiază de clauza naţiunii calei mai favorizate. protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni. precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri. există numeroase definiţii doctrinare care. cu indicarea taxelor vamale pe produse. Republicii Moldova Evident. . îmbunătăţirea climatului concurenţial etc. al Legii cu privire la tariful vamal scopurile aplicării tarifului vamal sunt: . reprezintă o listă a produselor care fac obiectul importurilor. privilegii şi imunităţii acordate de către o parte contractantă pentru un produs original din Iară sau având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi contractante. Tipul de tarif compus (cu mai multe coloane) conţine mai multe coloane: a) coloana taxelor generale. " Această dispoziţie priveşte toate taxele vamale şi impunerile de orice natură percepute la import sau export. aceasta nu este o prezentare exhaustivă a „impactelor" tarifului vamal asupra economiei ţării.

Accizele sunt aplicate unui numar restrans de produse impozabile. Plata accizelor In baza legislatiei fiscale in domeniu. Pentru produsele petroliere baza de calcul o reprezinta cantitatea de carburanti exprimata in tone. in functie de tipul accizei care se aplica si in functie de produsul sau grupa de produse la care se aplica accizele. a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productie interna se efectueaza lunar. Accizele Alaturi de taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale. a cotelor de impozitare. comisionul vamal si alte taxe prevazute de lege. precum si de provenienta lor. prin ordin de plata sau in numerar in contul bugetului de stat deschis la trezoreriile teritoriale ale statului. alcoolul etilic rafinat. Accizele sunt taxe speciale de consumatie care fac parte din categoria impozitelor indirecte aplicate asupra unor marfuri si produse provenite. In functie de aceasta impartire a produselor care se supun impozitarii prin accize are loc stabilirea platitorilor. In cazul bunurilor provenite de la persoane fizice. acestea fiind nominalizate in legea care reglementeaza acest tip de impozit. Pentru produsele din import. pana data de 25 a lunii urmatoare. Baza de impozitare si calculul accizelor Baza de impozitare este diferita de felul produselor care se supun accizelor. urmareste. baza de impozitare este reprezentata de valoarea in vama la care se adauga taxa vamala. bauturi alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului. pe baza decontului de impunere. Plata accizelor. cat si din import. manipulare) + comisionul vamal + taxa vamala + alte taxe in vama. produsele care sunt supuse accizelor se impart in patru mari grupe: a Alcoolul brut. se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent EURO la cursul de schimb valutar comunicat de BNR in ultima zi a fiecarei luni. concomitent cu plata taxelor vamale. utilizat ca materie prima pentru obtinerea pe cal industriala a produselor din tutun. La determinarea accizelor pentru diferite categorii de bunuri se folosesc mai multe modalitati de calcul. Acest curs se utilizeaza pentru calculul accizelor si a altor impozite indirecte pe toata durata lunii imediat urmatoare. baza de calcul a accizelor o constituie pretul de achizitie. la care statul apeleaza pentru a-si procura resursele necesare acoperirii cheltuielilor. Pentru produsele din import. In baza legislatiei fiscale din Romania.23. cat si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. atat colectarea unor venituri cat mai mari. Pentru tutunul provenit din productie interna sau din import. plata accizelor se face la institutiile vamale. astfel: Baza de impozitare = valoarea in vama (pretul extern + cheltuieli conexe parcursului extern (transport. accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data. Statul. asigurare. a modului de calcul a accizelor. atat din productia interna. accizele reprezinta impozitele indirecte cele mai importante. diferentiata pe feluri de carburanti. prin intermediul accizelor. de pe piata interna sau externa. la livrarea produselor finite rezultate din prelucra . valoarea in lei a accizelor si impozitelor datorate bugetului de stat se stabileste in echivalent EURO pe unitatea de masura. neinregistrate ca agenti economici. dar comercializate prin agenti economici. a a a Produse din tutun Produse petroliere Alte produse si grupe de produse. care contin alcool etilic.

insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Astfel. Se observa usor ca agentul economic nu este afectat de TVA. TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi afecteaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate). TVA deductibila. Taxa pe valoarea adaugata (impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit) se calculeaza asupra cresterii de valoare. Platitori de TVA sunt toti agentii economici care vand produse. Mecanismul prin care se determina TVA datorata bugetului statului il prezentam in continuare succint. In activitatile de export datorita detaxarii marfurile acestea devin mai competitive prin pret. pentru ca daca nu ar exista TVA de import marfurile externe ar fi mai competitive prin pret decat cele nationale. respectiv TVA de plata vor fi mai mari. a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare. TVA de plata. Pentru exporturile facute statul restituie firmei TVA deductibila (platita in amonte).din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene. adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit.pentru cresterea resurselor statului. In tara noastra TVA a fost introdus in urma ca catava ani. din urmatoarele considerente: . prin acest TVA la importuri are loc si o egalizare a sanselor pentru firmele nationale in raport cu cele straine. Daca aceasta diferenta este negativa. adica TVA colectata este mai mica decat TVA deductibila. Astfel. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat. . TVA de recuperat. Daca marfurile s-ar livra la intern incasarile statului ar creste. daca afacerile se dezvolta si TVA colectata. . In ceea ce priveste comertul exterior. Aceasta TVA deductibila exprima un drept (o creanta) al platitorului fata de stat. In contul TVA deductibila se inregistreaza TVA platita la cumpararea de catre agentul economic a valorilor materiale. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. . executa lucrari sau presteaza servicii. atunci inseama ca agentul economic are de recuperat de la stat acesta suma. Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agent economic infiinteaza cel putin patru conturi: TVA colectata. acesta doar il plateste. Suportatorul este consumatorul final. De asemenea. In contul TVA colectata se inregistreaza TVA incasata la vanzarea produsului sau lucrarii. Daca vanzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic si in consecinta si incasarile statului. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor. TVA perceput la import are rolul de a compensa pierderile la export care apar datorita detaxarii. TVA are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca. Scazand din TVA colectata TVA deductibila rezulta ceea ce are de platit agentul economic statului (TVA de plata).necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor. nu se plateste TVA pentru exporturi. la receptionarea lucrarilor care i s-au facut sau la plata prestatiilor in favoarea sa. Materia impozabila este suma globala a vanzarii. Taxa pe valoare adaugata Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA). TVA ca de altfel toate impozitele indirecte "copiaza" mersul economiei. Cel care il suporta efectiv este consumatorul final. iar la importuri exista taxa de compensare.24.

membrilor delegaţiilor străine care participă în Republica Moldova la tratative interstatale. fiind exoneraţi de drepturile de import. Valiza diplomatică trebuie să conţină numai acte diplomatice. pe principiul mutualităţii. Valiza diplomatică şi valiza consulară care trec frontiera vamală nu pot fi reţinute. acte şi mărfuri destinate uzului oficial. precum şi membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova pot introduce în Republica Moldova mărfuri cu ocazia primei lor instalări. Personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice. funcţionarii consulari. precum şi mărfuri destinate instalării lor. . precum şi al membrilor lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova este exonerat de control vamal. reprezentanţelor statelor străine de pe lîngă ele. fiind exoneraţi de control vamal şi de drepturi de import şi de export. fiind exonerate de drepturile de import şi de export. Inlesnirile vamale Facilităţile vamale acordate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în Republica Moldova şi lucrătorilor acestora Misiunile diplomatice şi oficiile consulare în Republica Moldova pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei mărfuri destinate uzului lor oficial. fiind exoneraţi de drepturile de import şi de export. organul vamal este în drept să ceară reprezentanţilor autorizaţi ai statului respectiv să deschidă valiza diplomatică şi valiza consulară în prezenţa colaboratorului vamal. pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei mărfuri destinate uzului personal. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport. mărfuri destinate uzului oficial. funcţionarii consulari străini în Republica Moldova. de acordurile internaţionale la care aceasta este parte de a fi introduse ori scoase din Republica Moldova. Reprezentanţilor altor state. atunci se efectuează controlul vamal în prezenţa persoanelor indicate în prezentul articol sau a reprezentanţilor lor autorizaţi. Facilităţile vamale acordate organizaţiilor internaţionale interguvernamentale. altor cheltuieli aferente. precum şi personalului acestor organizaţii şi reprezentanţe. De aceleaşi facilităţi vamale beneficiază şi membrii lor de familie care îi însoţesc. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport.(3). valiza diplomatică şi valiza consulară vor fi returnate statului expeditor. curierii diplomatici şi consulari străini pot introduce şi scoate din Republica Moldova mărfuri de uz personal. sînt stabilite prin acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. funcţionarilor consulari străini în Republica Moldova. cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală. Dacă există motive serioase să se presupună că în bagajul lor există mărfuri nedestinate uzului personal sau prohibite de legislaţia Republicii Moldova. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport. la conferinţe sau adunări internaţionale. Dacă există motive serioase să se presupună că valiza diplomatică şi valiza consulară conţin mărfuri care nu sînt indicate la alin. altor cheltuieli aferente. li se acordă facilităţile vamale prevăzute de prezentul cod pentru personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice. precum şi membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. Bagajul personal al agenţilor diplomatici. angajaţii consulari ai oficiilor consulare în Republica Moldova. altor cheltuieli aferente. iar valiza consulară numai corespondenţă oficială. Toate încărcăturile care constituie valiză diplomatică şi valiză consulară trebuie să poarte menţiuni şi însemne vizibile privind caracterul lor. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport. la alte misiuni oficiale. În caz de refuz. membrii lor de familie.25. sau supuse carantinei. Agenţii diplomatici. Agenţii diplomatici.care tranzitează Republica Moldova în scop de serviciu beneficiază de facilităţile vamale prevăzute mai sus. Facilităţile vamale acordate altor persoane străine În temeiul principiului de mutualitate. altor cheltuieli aferente. nici supuse controlului vamal. cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală. respectînd regulile de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală. membrilor delegaţiilor parlamentare şi guvernamentale. precum şi.

de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciului Vamal. . Ofiţerii de urmărire penală din Serviciul Vamal sînt independenţi. de dispozitive de explodare. organele vamale ale Republicii Moldova folosesc. precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu Codul penal. de deşeuri nocive. Mijloacele băneşti confiscate de instanţele de judecată ale Republicii Moldova şi ale altor state în cadrul aplicării metodei livrării controlate. Decizia privind aplicarea metodei livrării controlate este emisă de Serviciul Vamal. psihotrope. scrise şi verbale. toxice. adică permit introducerea. pentru fiecare caz aparte. se supun indicaţiilor legale. Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale. identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire în conformitate cu legislaţia. cu participarea organelor vamale şi a altor organe competente din ţările respective. Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri. Obiectul urmăririi penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie colectarea de probe privind infracţiunea. prin Republica Moldova a substanţelor narcotice şi psihotrope incluse în trafic ilicit.26. ale conducerii organului de urmărire penală în domeniul vamal şi ale procurorului. scoaterea sau tranzitarea. Dacă ţara de destinaţie a substanţelor narcotice şi psihotrope este una străină. de arme de foc şi de muniţii. Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de urmărire penală din Serviciul Vamal şi de subdiviziunile lui teritoriale. În scopul combaterii traficului ilicit internaţional de substanţe narcotice şi psihotrope şi al depistării persoanelor implicate în astfel de operaţiuni. de valori culturale. de armament. fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă. metoda livrării controlate. în Republica Moldova nu se porneşte proces penal. în conformitate cu acordurile bilaterale. fapt despre care este informat imediat Procurorul General. fie în mod repetat. săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari. sub supravegherea lor.Organele vamale ca organe de cercetare prealabila Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în conformitate cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. Organele de urmărire penală în domeniul vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită de Codul de procedură penală competenţei organelor vamale. fie prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente. otrăvitoare. radioactive şi explozive. cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele. eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el. dar se emite o decizie privind aplicarea metodei livrării controlate. fie de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de situaţia de serviciu. cu efecte puternice. o astfel de trecere de substanţe narcotice. în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. precum şi mijloacele obţinute din comercializarea bunurilor confiscate prin această metodă se repartizează între statele participante la operaţiune. fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente. Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale se efectuează în modul prevăzut de legislaţie.

28. partea neacoperită din cheltuieli va fi suportată de declarant sau de persoana responsabilă de plata drepturilor de import sau de export. nu acoperă cheltuielile de comercializare a acestora efectuate de organul vamal. Evidenta si realizarea marfurilor mijloacelor de transport confiscate in vama Mărfurile şi mijloacele de transport confiscate conform prevederilor codului vamal. Cheltuielile de transport. Mărfurile şi mijloacele de transport necomercializabile trecute în proprietatea statului. Dacă mijloacele băneşti obţinute din comercializarea mărfurilor şi mijloacelor de transport trecute în proprietatea statului. precum şi procedura dispunerii de astfel de mărfuri şi mijloace de transport sînt stabilite de legislaţie. în conformitate cu legislaţia. inclusiv cele care constituie obiectul infracţiunii de contrabandă şi al altor infracţiuni vamale. depozitare şi comercializare a mărfurilor şi mijloacelor de transport trecute în proprietatea statului se restituie din mijloacele băneşti obţinute din comercializarea lor. precum şi mărfurile şi mijloacele de transport la care s-a renunţat în folosul statului trec în proprietatea acestuia. . Procedura de trecere a mărfurilor şi mijloacelor de transport în proprietatea statului este stabilită de legislaţie.

 facilitarea investigării acţiunilor ilicite din domeniul vamal. prin care se comit evaziuni fiscale considerabile şi se alimentează economia tenebră. în special. cu participarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de frontieră. Luînd în considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova şi României – integrarea în structurile Uniunii Europene – putem identifica alte direcţii de colaborare vamală.  posibilitatea de a adopta măsuri de simplificare a formalităţilor vamale la frontieră în scopul desfăşurării operative şi eficiente a acestora.b). Aceste prevederi stabilesc următoarele activităţi în sensul unei colaborări fructuoase.aspectul regional. scopurile principale ale căruia sunt reducerea timpului de perfectare a documentelor la frontieră şi a timpului de efectuare a plăţilor.Corelatia R.30. aplicarea în practică nu se efectuează la nivelul convenit. în conformitate cu standardele europene şi alte reglementări internaţionale.  posibilitatea organizării activităţii de efectuare a controlului în comun. eliminarea treptată a fenomenelor corupţioniste legate de comerţul şi transportul internaţional. reglementat prin Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere. inclusiv ai autorităţilor vamale în cadrul Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere din Bucureşti (Centrul SECI).  aproximarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi cele ale Uniunii Europene etc.aspectul bilateral. privind cooperarea în domeniul criminalităţii transfrontaliere. semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul SECI). În acest sens. pregătirea în comun a specialiştilor. care se referă la activitatea vamală. în special prin instituirea controlului comun. în conformitate cu cerinţele europene. reglementat prin Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea. sporirea eficacităţii controlului la frontieră şi intensificarea acţiunilor de combatere a încălcărilor legislaţiei vamale. În acest context. deşi cadrul juridic bilateral şi multilateral de cooperare vamală permite şi încurajează realizarea unei platforme comune de acţiune. iar deseori nu se efectuează de fel.-sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile cazuri a încălcărilor legislaţiei . Pe lângă problematica asistenţei reciproce. Acordul SECI are drept obiectiv întărirea capacităţii de acţiune împotriva infracţionalităţii transfrontaliere din Europa de Sud-Est. posibilităţi enorme oferă Programul investiţional regional „Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-Est” (TTFSE). Se urmăresc. Acordul bilateral oferă serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza următoarele activităţi de cooperare:-acordarea asistenţei administrative reciproce. următoarele scopuri:  eliminarea obstacolelor ce stau în faţa unei cooperări internaţionale eficiente. ţinând cont de regulile de confidenţialitate şi de protecţie a acestora.  compatibilizarea sistemelor informaţionale vamale utilizate de către ambele state şi organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior. compatibilitate organizaţională etc. schimb de experienţă. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România Cadrul legislativ existent are două dimensiuni:a). cu alte state privind armonizarea legislatiei vamale Promovarea unei politici de bună vecinătate este unul din principiile de bază al integrării în societatea europeană. Republica Moldova şi România au reprezentanţi.  intensificarea cooperării la nivel operaţional în domeniul vamal prin crearea unui cadru adecvat schimbului de date. precum şi accelerarea şi simplificarea trecerii frontierei. cum ar fi:  intensificarea controlului la frontiera de stat. Aceasta se motivează prin faptul că există impedimente ce ţin de diferenţe între cadrul legislativ din cele două state la nivel de competenţe.  asistenţa tehnică. inclusiv vamal. semnat la Bucureşti la 24 aprilie 2000. investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal. în special în probleme de frontieră:  obligaţia autorităţilor vamale de a se consulta în vederea simplificării controlului vamal al mărfurilor. Republica Moldova depune eforturi considerabile în vederea stabilirii unei cooperări strânse cu ţările vecine în diferite domenii. există prevederi care trasează un cadru juridic pentru o viitoare cooperare în cea ce priveşte simplificarea procedurilor vamale. călătorilor şi mijloacelor de transport. Este necesar de menţionat că. .M.

OSCE. în special prin înfiinţarea controlului comun a fost abordată în repetate rânduri. deoarece practic nu este reglementată problema securizării frontierei de stat pe segmentul transnistrean al acesteia. investigaţiei şi combaterii încălcărilor legislaţiei vamale. Baza juridică a cooperării vamale moldo-ucrainene nu este suficientă. Cooperarea vamală şi transfrontalieră este unul din domeniile în care o transformare efectivă este absolut necesară şi ar fi percepută şi susţinută de către Uniunea Europeană. statutul acestora. „Medvejia-Zelionaia”. Acordând o atenţie deosebită implementării în deplină măsură a Acordului privind organizarea controlului în comun din 1997.Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră. care specifică punctele de trecere la frontieră. precum sunt UE. în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Proiectele Protocoalelor pentru punctele de trecere „Kuciurgan-Pervomaisc” şi „Palanca-Maiaki-Udobnoe” încă urmează a fi negociate. 12 ianuarie 2004). Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de trecere rutiere „Criva-Mamalîga”.. . partea moldovenească a insistat în permanenţă asupra consolidării bazei juridice referitoare la instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene (din cele 7 puncte de trecere prevăzute pentru organizarea controlului în comun doar 1 este amplasat pe sectorul transnistrean al frontierei – „KuciurganPervomaisc”). este mai larg. Un pas concret. însă acest fapt nu face relaţiile moldo-ucrainene în domeniul vamal mai puţin problematice. care permite serviciilor vamale ale ţărilor vecine să acorde asistenţă reciprocă în vederea prevenirii.Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul vamal de la Kiev din 18 august 1999. autorităţilor ucrainene i-a fost propusă semnarea unui Protocol adiţional la Acordul din 1997 sau încheierea unui acord nou. cît şi în cadrul organismelor internaţionale. atât pe plan bilateral. „Larga-Kelmenţî”. Pe parcursul ultimilor ani problema securizării frontierei. „Briceni-Rossoşanî” şi „Giurgiuleşti-Reni” (Chişinău. Cadrul legislativ existent. însă insuficient. OMC. În acest scop. Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei. în cadrul dialogului politic moldo-ucrainean şi a mecanismelor de cooperare existente. trecerea simplificată a frontierei etc. semnat la Chişinău la 11 martie 1997. întru implementarea Acordului din 1997 a fost semnarea recentă a protocoalelor între Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova. semnate şi implementate. care este de o importanţă majoră pentru Republica Moldova.Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina Republica Moldova şi Ucraina au declarat că integrarea europeană este unul din scopurile lor strategice. în comparaţie cu cel privind cooperarea vamală moldoromână. Chestiunile vamale sunt reglementate prin următoarele tratate internaţionale:. în vederea asigurării funcţionării teritoriului vamal unic al statului nostru.

Taxele vamale 22. Regimurile vamale ( 2 parti) 18. Organele vamale ca organe de cercetare prealabila 27. Principalele forme de activitate a organelor vamale 13. Corelatia dreptului vamal cu alte ramuri de drept 9. Raspunderea juridica in domeniul activitatii vamale 14. Dreptul vamal ca o ramura complexa in sistemul de drept 6.1. Corelatia R. Evidenta si realizarea marfurilor mijloacelor de transport confiscate in vama 29. TVA.M. Istoria dreptului vamal si a legislatiei vamale in R. Taxa pe valoare adaugata 25. R. Noţiunea dreptului vamal. Reforma juridica de import. platilor vamale. Contraventiile administrative in domeniul activitatii vamale 15. Caracteristica si specificul politicii vamale 3. Procedura de solutionare a litigiilor vamale 17. cu alte state privind armonizarea legislatiei vamale . Procedura vamala privind constatarea normelor vamale 28. Reglemntare juridica a taxelor vamale. accize 21. Notiunea. Caracteristica si specificul legislatiei vamale 4.M. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal 8. Normele juridice vamale 11. in sistemul international privind activitatea vamala 30.M. Accizele 24. Subiectii dreptului vamal 12. Controlul vamal 20. Raporurile juridico-vamale 10. 5. continutul si structura activitatii vamale 2. 7. Inlesnirile vamale 26. Contestatiile privind activitatea si inactiunea persoanelor cu functii de raspundere din sistemul vamal 16. transit a marfurilor si a mijloaclor de transport 19. export. Tariful vamal 23.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->