Masca sociala a personalitatii Mastile : o forma de adaptabilitate sociala.

Ceban Eugeniu Gr 2 anul II

Masti. Am zimbit cind, vorbind aseara cu un prieten psiholog, a adus in discutie tema mastilor. Era vorba despre ironie si aroganta defecte sau masti pentru timiditate ? Si ce daca purtam masti diferite, in situatii diferite? Sunt sau pot deveni ele ceva nociv? Sa definim ce e o masca : este o proiectie a personalitatii unui om, trecuta prin filtru rational, cu un scop oarecare. Exemple de masti : cand vindem o idee sau un produs, cand suntem la un interviu (ne vindem pe noi), cand interactionam prima oara cu o persoana sau un grup de persoane purtam masca a ceea ce vrem sa aratam despre noi, cand suntem la serviciu purtam o masca profesionala, etc Depinde de om, de cat de groasa e masca, de cat de mult incearca el sa ajusteze rational din personalitatea sa. Atat timp cat nu sunt exagerate, mastile sunt perfect normale si benefice. Daca sunt ceva mai groase, pot ascunde complexe sau probleme de comportament. Pot genera impresii gresite sau chiar ruinarea unor posibile relatii sociale, bazate pe o proiectie inconsistenta cu realitatea. In momentul in care incep sa puna stapanire pe o persoana, probabil ca e nevoie de sfatul unui specialist. Cum vad eu: a) Mastile : liant social ; elimina asperitatile de personalitate. b) Mastile : ok cat timp sunt ceva sincer, natural, si aliniat cu temperamentul si felul de a gandi a unei persoane. c) Mastile : efect de lentila; focalizeaza atentia asupra unui aspect pe care vrei sa-l reliefezi ; pot genera un plus de incredere in sine, datorita sentimentului de control asupra propriei proiectii. d) Mastile : fatete ale personalitatii unui om, in raport cu alti oameni sau cu o situatie data. e) Mastile : ok cat timp nu sunt foarte groase sau nu ascund o minciuna (oricum iese la iveala). f) Mastile : zidul individual de protectie ; mai gros la primele intalniri, din ce in ce mai palid pe masura ce ne cunoastem mai bine. Neavind inca suficiente informatii despre persoana din fata ta, este normal ca proiectia sa fie controlata nu de alta, dar altfel pot aparea probleme de comunicare si intelegere. Initial interactionam prudent, conform cu normele grupului si societatii (sau asa cum le percepem noi) si, pe masura ce trece timpul, incepem sa ne diferentiem, sa ne exprimam personalitatea. Pentru unii aceasta perioada de adaptabilitate e mai scurta , pentru altii mai lunga. E ok, cat timp ne simtim confortabil cu ea. g) Mastile : o forma de adaptabilitate sociala. Oamenii autentici(sinceri,oroginali) sunt acei oameni care poarta masti foarte usoare, aliniate cu ei insisi. Concluzia ? Mastile sunt naturale si, cat ne simtim confortabil cu ele, sunt un aspect firesc al vietii sociale. Cu cat ne simtim mai confortabili cu noi insine, cu atat suntem mai originali. E bine sa fim sinceri pentru ca atunci suntem perceputi asa cum suntem in realitate nu de alta, dar se triaza mai repede afinitatile personale iar relatiile sunt mai robuste. Termenul personalitate,derivate de la persoana,isi are originea in limba latina clasica,unde cuvantul - persoana desemna initial masca folosita de actori in tetrul antic,mai tarziu ,acest cuvant a dobandit intelesuri multiple,functionand in mai toate limbile moderne cu inteles polisemantic,aspect exterior al omului,amintind de intelesul original (masca)

,rolul jucat de un actor,functia sociala indeplinita de un om ,actorul insusi care joaca un rol ca si omul care indeplineste o functie sociala,ceea ce confera valoarea omului,calitatile lui.

Ca atare persona designeaza masca publica, fata pe care noi o etalam celorlalti. In virtutea aceste derivari etimologice am putea lesne conchide ca personalitatea se refera doar la caracteristicile externe, vizibile, la acele aspecte pe care si ceilalti le pot vedea. Astfel, personalitatea unui individ poate fi definita in termeni de impresie pe care persoana o face asupra altora, ceea ce persoana pare sa fie. Se rezuma oare personalitatea doar la fatada, la masca sau rolul pe care il jucam pentru ceilalti ? Pentru cei mai multi dintre noi, termenul semnifica mult mai mult. In mod obisnuit ne referim la mai multe atribute ale unui individ, la o suma sau o colectie de caracteristici care sunt mult mai profunde decat aparentele fizice superficiale. Ne referim la o suma de dimensiuni care nu pot fi observate direct, la acelea pe care o persoana incearca sa le ascunda de noi sau pe care noi incercam sa le ascundem vederii altora.

Masca social la angajare Se mplinete deja un an de discuii aprinse despre disponibilizri, omaj, restructurri. Am gsit totui argumentele necesare s scriu despre angajri, nc din numrul anterior al revistei. Am punctat acolo faptul c sunt posturi disponibile i se fac angajri n Bihor, chiar n acest context economic. Dac ne raportm la celelalte judee, avem una din cele mai mici rate ale omajului din ar. Ca i candidat, dac nu ai gsit nc jobul, sau ca i angajator, dac eti nemulumit de angajai rmne ntrebarea deja menionat: tiu(e), pot(ate) i vreau(vrea) acest post? Subiectul a avut ecouri i am primit replica imediat. Candidaii au rspuns fr ezitare eu am calificarea, experiena i mi doresc, dar nu primesc un rspuns pozitiv dup interviu. Angajatorii, au rspuns la fel de repede Oamenii nu vor s lucreze! Nu gsesc candidai specializai n domeniul meu, cu experien!. Ca i mediator ntre cele dou pri, angajat n cadrul unei firme, dar n acelai timp recrutor, am realizat c rspunsul se ascunde n spatele unei mti sociale. ntre ceea ce suntem i ceea ce vrem s prem c suntem. n discuie sunt cei doi juctori principali: candidatul i angajatorul. Candidatul. Acesta caut mereu s conving de potrivirea lui cu postul. Comportamentul, discursul, mimica, gestica sunt foarte controlate, adesea afind o persoan diferit de cea din realitate. Exist o serie de articole care i spun cum s te miti, cum s vorbeti, ce s vorbeti. Toate aceste informaii nu fac dect s pun o masc social, lucru care influeneaz n mod negativ candidatul. Un recrutor bun, sau o gril de interviu bine structurat, poate detecta gradul de sinceritate a candidatului. n final, fie este catalogat drept nesincer la interviu, fie este descoperit n momentul n care primete jobul respectiv. Interviul este doar o etap mic, n care recrutorul ncearc s cunoasc mai bine candidatul, lmurind aspecte privitoare la experiena anterioar i investignd anumite competene. Aceasta are ca scop identificarea omului potrivit la locul potrivit. nsuirea unei mti sociale poate determina plasarea unui candidat pe un post necorespunztor, ceea ce nu ar fi dect o pierdere de resurse n ambele pri. Din postura candidatului, probabil nu va livra rezultatele ateptate, ceea ce va duce la ncheierea colaborrii.

De aceea este important ca acesta s cunoasc bine responsabilitile postului i mediul de munc nainte de a susine a potrivirea lui pentru post. Angajatorul. Acesta caut mereu candidatul dup chipul i asemnarea celorlali angajai. Chiar dac are n fa un candidat mai competent dect acetia, candidatura va fi neglijat. Este important momentul n care directorul prezint firma, angajaii i cultura organizaional. Este oportunitatea candidatului de a-i forma o idee despre modul n care s-ar potrivi n acest cadru. Firete, nu exist director care s prezinte firma ntr-o lumin nefavorabil. n perioada de prob se ntmpl ns, ca experiena promis i experiena real s nu se suprapun. Atunci vorbim despre masca social a angajatorului. Ca rezultat pentru acesta, se concretizeaz n calitate sczut a oamenilor angajai, fluctuaie de personal, performan sczut n munc, aplicani puini pentru poziiile libere sau timp ndelungat pentru a acoperirea poziiilor deschise. Pentru candidat, expectanele nu vor fi mplinite i va renuna la post rapid. Pentru angajator, cred c am explicat deja de ce este important ca brandul de angajator s nu fie o simpl o expunere a valorilor companiei, ci s reflecte experiena care o poi ntlni n compania respectiv. Rspunsul sincer fa de ntrebarea de mai sus, sau atitudinea onest i realist n raport cu noi nine este singurul impediment n obinerea postului dorit sau candidatului potrivit. Pentru un candidat, aceasta reprezint autenticitatea, adic naturaleea, identitatea, personalitatea, deschiderea, sau modul cum te simi confortabil cu tine. Pentru angajator, aceasta este cartea de vizit, renumele i avantajul competitiv n contextul economic actual. Din orice parte priveti, interviul de angajare rmne fr ndoial, unul din jocurile la care trebuie s fii fairplay pentru a ctiga.

O nou zi, o noua masc- psihologia minciunii ca liant social Vi s-a intamplat vreodata sa va intrebati cine suntem cu adevarat? Cat anume din persoana pe care o vad cei din jur corespunde unei realitati interioare si cat este doar o fatada, o masca pe care anumite imprejurari ne determina sa o activam in mod automat? Este oare adevarat ca actiunile noastre sunt conditionate in mare parte de asteptarile si reactiile celorlalti si ca imaginea pe care o proiectam in ochii lor este de cele mai multe ori una cu totul diferita de cea care ni se dezvaluie in momentul renuntarii la hainele conventiilor sociale pe care suntem obligati sa le purtam? Este un fapt bine stiut si general acceptat ca in prezenta celorlalti ne comportam intr-un anume fel, actionam dupa tipare dinainte stabilite, lasand sa se intrevada numai franturi din ceea ce suntem cu adevarat. Indiferent cine suntem si in ce moment al vietii ne aflam, purtam cu totii masti, pe care ne straduim atat de mult sa le facem sa para cat mai veritale, incat ajung sa devina parte integranta din persoana si viata noastra. O noua zi, o noua masca- psihologia minciunii ca liant social Stim cu totii ca masca reprezinta un obiect ce acopera, partial sau in totalitate, fata unei persoane, cu scopul de a-i ascunde identitatea. Prezenta in viata oamenilor inca din cele mai vechi timpuri, aceasta a cunoscut numeroase variatii atat in ceea ce priveste aparenta, cat si in ceea ce priveste simbolismul. n unele cazuri, masca imita, reda niste trasaturi naturale sau urmareste indeaproape contururile realitatii, iar in alte cazuri este o abstractizare. Fiinta dotata cu capacitati intelectuale superioare, omul nu a trebuit decat sa adapteze simbolistica mastii la nevoile sale,

transformand-o intr-un paravan menit sa nu permita privirilor indiscrete sa patrunda in lumea sa interioara. Dar de unde provine necesitatea oarecum intrinseca a omului de a tainui anumite franturi ale identitatii sale? De unde teama de a-i fi citite gandurile si de a-i fi dezvaluite unele sentimente sau intentii? Psihologii sunt de parere ca explicatia se gaseste in dorinta si necesitatea acestuia de a fi acceptat de ceilalti. Mai mult, psihologul american Abraham Maslow era de parere ca fiecare individ actioneaza sub influenta unei piramide generale a nevoilor. Conform acestei teorii, dupa satisfacerea nevoilor fiziologice, aflata la baza piramidei si considerate indispensabile pentru a supravietui, individul se poate concentra asupra nevoilor de siguranta, care ii asigura stabilitatea si consistenta intr-o lume relativ haotica. Odata satisfacute si acestea, nevoia de dragoste si apartenenta devine in mod automat prioritara. Prin urmare, nimeni nu se poate realiza ca persoana fara un sentiment de acceptare si de apartenenta la grup, care ii confera siguranta si incredere in sine. Acestea fiind spuse, mastile devin in mod evident un mecanism de aparare pe care il activam ori de cate ori consideram ca este necesar sa ascundem acele defecte, cusururi sau imperfectiuni de ordin moral, comportamental care ar aduce cu sine dezaprobarea semenilor. Numai atunci cand suntem singuri, si poate nici macar atunci, avem curajul sa ne scoatem mastile si sa ramanem fata in fata cu noi insine, si numai atunci cuvintele nespuse, gandurile si sentimentele ascunse, indesate cu grija, chiar teama, prin ungherele sufletului nostru, dau navala, revendicandu-si cu insistenta dreptul la o existenta pana atunci negata.O noua zi, o noua mascapsihologia minciunii ca liant social Stiu deja ce veti spune: daca admitem faptul ca fiecare dintre noi poarta o masca menita sa-i tainuiasca adevarata identitate, suntem nevoiti sa admitem si ca relatiile interumane sunt aproape in totalitate bazate pe minciuna si disimulare, ceea ce nu este un lucru tocmai demn si onorabil. Cum ne putem asigura respectul si aprobarea celorlalti in aceste conditii? Cercetarile si studiile in ceea ce priveste psihologia minciunii au scos la iveala faptul ca acesta este un fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de complex, care face parte din viata de zi cu zi. Cu toate ca minciuna dauneaza relatiilor si distruge increderea oamenilor in semenii lor, exista si situatii in care indeplineste importante functii sociale si interpersonale. Leonard Saxe, profesor de psihologie la Universitatea Brandeis, subliniaza faptul ca majoritatea oamenilor primesc mesaje contradictorii in ceea ce priveste minciuna. Cu toate ca suntem educati de mici sa credem ca este necesar si laudabil sa spunem intotdeauna adevarul, in realitate societatea incurajeaza de cele mai multe ori minciuna si chiar recompenseaza inselaciunea. Realitatea cotidiana ne ofera cu siguranta numeroase exemple concludente in acest sens: daca intarziati dimineata la o sedinta, probabil nu este cea mai buna idee sa fiti sinceri si sa marturisiti ca nu ati auzit desteptatorul. Veti fi pedepsiti mult mai aspru decat daca ati minti spunand ca ati ramas prinsi in trafic noteaza Saxe. Ironic este faptul ca suntem cu totii constienti ca exista in viata anumite momente si imprejurari in care suntem nevoiti sa mintim, dar acceptam bucurosi aceasta realitate, atata vreme cat ne ajuta sa cream si sa consolidam un liant intre noi si cei din jur. Asemeni unor actori surprinsi intr-un schimb de replici dinainte invatate si repetate, care-si interpreteaza cu maiestrie rolul pentru a obtine la final aprecierea si aplauzele publicului, si noi ne jucam rolul pe scena vietii, asteptand aceeasi apreciere din partea semenilor nostri.