Sunteți pe pagina 1din 18

INVENTARUL VALORILOR PERSONALE (S.P.V.

A. Descriere
Individul poate fi descris în măsura în care reacţionează la anumite situaţii, adică
în funcţie de trăsăturile caracteristice ale comportamentului său. De asemenea, poate fi
descris în termeni de motivaţie cu referire, de exemplu la valorile de care este el ataşat.
Aceste două tipuri de măsuri sunt importante pentru evaluarea individului.
Sistemul de valori al unei persoane poate servi la a determina ceea ce acesta face,
sau la gradul de reuşită al acesteia. Deciziile sale imediate, la fel ca şi proiectele pe
termen lung, sun influenţate de propriul său sistem de valori. Satisfacţia sa personală
depinde, în mod general de posibilitatea, mai mare sau mai mică de a-şi exprima propriile
valori în cadrul vieţii cotidiene. Existenţa valorilor incompatibile, sau în conflict între
propriile sale valori faţă de ale altora stau deseori la originea problemelor personale şi
interpersonale.
Una din metodele de măsurare a valorilor individuale consistă în a determina
importanţa pe care persoana o ataşează acestora la diverse activităţi (1). Utilizând acesta
abordare, inventarul de valori personale S.P.V. are ca obiectiv măsurarea anumitor valori
cheie, graţie cărora este posibil de a determina în ce măsură individul face faţă
problemelor cotidiene (2).
Cele 6 valori măsurate de S.P.V. sunt următoarele:
- spiritul practic (P);
- autorealizarea (A);
- varietatea (V);
- spiritul decizional (D);
- spiritul organizaţional (O);
- orientarea către scop (G).
S.P.V. este un chestionar scurt care necesită doar 15 min. pentru a-l trece în
revistă, dar care, în acelaşi timp păstrează o bună fidelitate. Construcţia sa se bazează pe
un număr mare de eşantioane: elevi, studenţi, salariaţi din mediul industrial, dar şi alte
categorii de adulţi. Conţinutul de itemi este semnificativ relevant pentru fiecare din aceste
categorii de grupuri. Puterea de discriminare ale scalelor elaborate prin intermediul
analizei factoriale este aici foarte bine pusă în evidenţă.
S.P.V. se prezintă sub forma de chestionar cu întrebări închise conţinând 30 de
serii a câte 3 afirmaţii (triade). Pentru fiecare triadă, subiectul indică afirmaţia care
reprezintă ceea ce este cel mai important pentru el, respectiv ceea ce este mai puţin
important. În fiecare triadă, cele trei afirmaţii prezentate se orientează către valori diferite
şi au fost echilibrate în funcţie de indicele de preferinţă (Gordon, 1953 b), ţinând de
dezirabilitatea socială. În această manieră, probabilitatea pentru care un individ alege o
afirmaţie ce i se pare d.p.d.v social favorabilă este redusă. În condiţii de administrare
normale, metoda alegerii forţate este mai puţin supusă distorsiunii voluntare decât metoda
chestionarelor clasice (cu DA vs NU, sau Adevărat vs Fals).
Definiţia scalelor:
Scalele sunt interpretate în parte prin conţinutul de itemi (3) care le compun şi
reflectă (când subiectul obţine note ridicate) ceea ce are importanţă pentru el. Nu sunt
descrieri specifice corespunzătoare subiecţilor în care notele sunt joase; se consideră
aceşti subiecţi nu acordă valoare la ceea ce este definit de către itemii aparţinători scalei.
Conţinutul de itemi permite definirea scalelor astfel:
Spiritul practic (P): a avea întotdeauna bani, a avea grijă de ceea ce posedă
persoana, a face doar ceea ce este rentabil, a trage maximul de profit pentru interesul
propriu.
Notele ridicate indica indivizi materialişti care preferă acţiuni practice, cu
utilitate imediată şi / sau fiind avantajoase d.p.d.v. economic.
Autorealizarea (A): nevoia de a rezolva probleme stringente, giranţi a plasa
foarte sus propriile criterii de reuşită, a face tot ceea ce este posibil pentru îndeplinirea
lucrurilor semnificative, a reuşi remarcabil în fiecare sarcina ţintă.
Notele ridicate sunt obţinute de cei care consideră de importanţă mare reuşita şi
progresul. Aceşti indivizi preferă posturile care le permit autoprogresarea şi cei care fac
dovadă de iniţiativă şi unde eforturile personale sunt recompensate.
Varietatea (V): a face lucruri noi şi diferite, avea experienţe variate, a putea
călători des, a se pune în situaţii inedite şi neobişnuite, a-i plăcea riscul.
Subiecţii care au obţinut note ridicate preferă să nu se limiteze la câmpul lor de
activitate. Preferă confruntările cu situaţii noi şi diferite şi apreciază sarcinile care nu
rutinează.
Spiritul decizional (D): a avea convingeri ferme şi bine stabilite, a se decide
rapid, a ajunge drept la scopul final, a-şi exprima propriul punct de vedere în legătură cu
o anumită problemă, a merge până la final în deciziile luate.
Subiecţii care obţin note ridicate au tendinţa de a valoriza propriile opinii si
capacitatea de a reflecta pentru ei înşişi. Aceştia preferă posturile în care luarea deciziilor
face parte integrantă din sarcina lor.
Spiritul organizaţională (O): a fi bine organizat în munca sa, a menţine fiecare
lucru la locul său, a fi foarte ordonat, a urma o abordare sistematică pentru a reuşi, a face
fiecare lucru la timp.
Cei care obţin note ridicate au tendinţa de a fi bine organizaţi şi au un mod de
abordare sistematic în cadrul muncii lor, oricare ar fi natura sarcinii sau importanţa
acesteia. Subiecţii preferă activităţi planificate şi posibile rutinante.
Orientarea către un scop (G): a avea un scop către care să tindă, a nu abandona
până problema nu s-a rezolvat, a-şi concentra eforturile către obiective clare şi definite, a
şti precis direcţia ce trebuie luată.
Subiecţii care obţin note ridicate preferă posturile cu exigenţe şi obiective clar
definite şi specificate. Ei au tendinţa de a se concentra pe sarcină şi a limita câmpul
activităţii în funcţie de scopul ce trebuie atins.

B. Punerea în practică a testului


Valorile pot fi clasate în 3 categorii care se diferenţiază prin natura interacţiunii cu
ceilalţi necesare pentru satisfacţia lor. Prima categorie, interpersonală, cuprinde valorile
în care caracteristică este implicarea unei interacţiuni directe cu ceilalţi. Aceste valori
sunt măsurate de către inventarul de valori interpersonale (S.I.V.), (Gordon, 1960). Altă
categorie socială legată de prima reprezintă comportamentele pe care individul le
consideră ca importante faţă de ceilalţi şi starea lucrurilor personale care trebuie
menţinută graţie lor. Valorile sociale sunt în general măsurate prin întrebări care se
regăsesc în sondaje şi anchete publice.
A treia categorie, personală, cuprinde aşa cum este măsurată de S.P.V. valorile
care pentru satisfacerea lor nu implică în mod necesar interacţiuni directe cu ceilalţi sau
comportamentele celorlalţi. În acest caz, comportamentul individului poate fi suficient.

Construcţia S.P.V.
Se referă la măsurarea unei serii de caracteristici ale personalităţii, domeniu de
examinare este în primul rând definit, apoi categoriile de comportament sau de
caracteristici de luat în considerare sunt specificate. Aceste categorii de comportament
reprezintă ansamblul de variabile de care se ocupă cercetătorul. Caracteristicile
selecţionate pot să se ataşeze la comportamente obişnuite ale individului sau la
comportamente excepţionale (cum ar fi delicvenţa, creativitatea sau depresia nevrotică).
Domeniul studiat poate cuprind un număr de caracteristici foarte important faţă de
cel pe care cercetătorul a decis să se ataşeze. Caracteristicile alese vor fi cele estimate ca
fiind foarte marcante sau foarte semnificative în raport cu scopul studiat. Criteriul de
înregistrare sau de excludere va deveni, deci, parte integrantă din formularea teoretică a
cercetătorului. Anumite consideraţii care au servit la elaborarea S.P.V. sunt menţionate
mai jos:
- S.P.V. este destinat evaluării manierei în care indivizii fac faţă sarcinilor vieţii
cotidiene şi sarcinilor profesionale. S-a conchis pentru completarea
inventarului de valori interpersonale (S.I.V.) care măsoară valori care implică
relaţii interpersonale.
- A fost elaborat pentru indivizi consideraţi normali şi având comportamente
normale, excluzând astfel comportamentele cu manifestare deviantă
(patologice, ilegale, etc)
- Valorile măsurate sunt reprezentate pe o proporţie mare de indivizi aparţinând
unor grupuri diferite. Pentru acest lucru eşantioanele care reprezintă diferite
populaţii au fost selecţionate pentru construcţia S.P.V.
- Conceptele reţinute, subiecte de lucru pentru alţi cercetători, sunt cele care
par cel mai pertinente, indiferent de contextul dat.
- Dat fiind faptul că acest chestionar este destul de scurt, variabilele măsurate
trebuie să fie relativ independente. Pentru acest efect a fost efectuată o analiză
factorială după stabilirea unei serii de dimensiuni ortogonale şi indentificarea
itemilor puternic saturaţi din fiecare dimensiune. Astfel, fiind realizată revizia
necesară pentru punerea la punct a scălii, principalul criteriu de acceptabilitate
a itemilor a fost că fiecare item să fie puternic saturat pe o singură
dimensiune.
- Valorile personale fiind în ansamblu considerate favorabile şi acceptate
d.p.d.v. social, S.P.V. are ca obiectiv studiul importanţei relative cărora li se
acordă. Pentru acest fapt, metoda utilizată în chestionar este răspunsul prin
alegere forţată.
Având în vederea aceste principii, o analiză a studiului în domeniu a fost
întreprinsă pentru a defini o serie de concepte ipotetice, putând fi astfel incluse în cadrul
acestui instrument. Factorii evidenţiaţi în analiza lui Guilford, Christensen, Bond şi
Sutton (1954) şi Guilford, Christensen, Frick şi Merrifield (1957) la fel ca şi schema de
valori elaborată de White (1951) şi dimensiunile „muncă – valoare” de Mooney (1941) au
fost adaptate. În această analiză, 7 valori ipotetice au fost elaborate în vederea unei
eventuale integrări în cadrul S.P.V. două dintre ele sunt direct inspirate din cercetările
conduse de Guilford şi echipa sa (1957). Dimensiunea „orientare către scop” este o
adaptare a factorului de interes: „gândire convergentă” care corespunde unei preferinţe
pentru o abordare directă şi sistematică a obiectivelor bine determinate. „Spiritul de
decizie” se inspiră din „refuzul ambiguităţilor”. Pentru cele 7 dimensiuni ipotetice, 175
de itemi au fost revizuiţi pentru fiecare dimensiune cu o reprezentare aproape
echivalentă. O analiză factorială bazată pe răspunsuri furnizate de un eşantion de studenţi
a permis evidenţierea celor 7 dimensiuni, 6 dintre ele au fost reţinute pentru S.P.V. A 7-a
dimensiune numită „înţelegere” şi corespunzând valori ataşate cunoaşterii şi progresului
intelectual a fost reprezentată de prea puţini itemi pentru a putea fi inclusă.
Un indice al dizabilităţii sociale a fost obţinut pentru fiecare item inclus în
versiunea experimentală. Itemii au fost ansamblaţi în serii de câte 3 (triade) echilibrând
pe cât posibil efectele dezirabilităţii sociale. Fiecare triadă conţinea itemi reprezentând
factori diferiţi. Acest chestionar şi cele 5 versiuni revizuite care au urmat au fost
administrate la diferite eşantioane de liceeni, studenţi şi salariaţi din mediul industrial. La
fiecare revizuire, triadele au fost reorganizate pentru a echilibra pe cât posibil efectele
dezirabilităţii sociale. Nu au fost reţinute decât triadele ce prezentau o putere de
discriminare adecvată pentru toate grupele la care au fost administrate (toţi itemii triadei
contribuie la fidelitatea scalei respective) .
Această procedură de construcţie riguroasă a permis stabilirea uneui chestionar
având diferite aplicaţii care se adresează elevilor, studenţilor sau adulţilor din toate
categoriile profesionale. Pertinenţa sa transculturală a fost demonstrată prin adaptările
reuşite realizate în străinătate.

C. Administrare şi cotare

Administrarea S.P.V. este individuală sau colectivă. Toate consemnele de


parcurgere a sa au fost furnizate pe prima pagină a caietului de test. În completarea
colectivă a testului, li se cere subiecţilor să citească ei înşişi indicaţiile, în timp ce
examinatorul citeşte cu voce tare.
Examinatorul trebuie să obţină comentarea naturii valorilor măsurate de S.P.V.
înainte sau în timpul administrării. Chiar dacă explicaţiile sunt explicite, se poate ca un
subiect să bifeze toate cele trei variante ale triadei. Este de aceea indicat pentru
examinator să verifice discret dacă toţi subiecţii au notat în mod corect doar doua (2)
dintre afirmaţiile triadei (cea mai importantă şi cea mai puţin importantă). Condiţiile de
administrare trebuie să garanteze că răspunsurile sunt personalizate.
Nu este o limită de timp impusă; trebuie lăsată toată lumea să termine. Ca regulă
generală, 15 min sunt suficiente pentru parcurgerea chestionarului.
Pentru cotarea S.P.V. valoarea fiecărui item este calculată cu scala
corespunzătoare, astfel: itemii care au primit marcajul „plus” au o pondere de 2, iar cei
care au fost marcaţi cu „minus” au o pondera de 0. Grila de corecţie este concepută astfel
încât să permită o pondere automatică (4).
Cotarea se realizează suprapunând grila de corecţie pe foaia de răspuns; literele B
şi A care apar în capul foii de răspuns şi însemnele verificate de pe grilă servesc ca reper.
Pentru a nota scala „spirit practic (P)” se deplasează grila de corecţie până când
literele B şi A apar în cercuri de o parte şi de alta a literei P în capul grilei. Apoi trebuie să
coincidă liniile verticale de o parte şi de alta a literei A situată în josul grilei cu
însemnările rotunde pe foaia de răspuns. Se numără marcajele dinăuntrul cercurilor şi se
raportează în căsuţa situată sub litera A.
Se procedează în aceeaşi manieră pentru a nota cele 4 scale rămase. Cotaţia fiind
finalizată, se adiţionează cele 6 rezultate şi se raportează numărul obţinut în căsuţa situată
cel mai la dreapta: Σ.
Dacă răspunsurile au fost marcate şi corijate corect totalul va fi de 90 (este mai
eficace a se face verificarea în momentul în care toate caietele au fost notate). Caietele cu
erori sau omisiuni la 2 triade sau mai multe vor fi eliminate dacă scorul obţinut este între
85 – 95. În acest caz, scorurile reale sunt în general în limitele unei erori standard.

D. Etalonarea

Normele franceze au fost stabilite pe un eşantion de 450 de subiecţi (220 femei ,


230 bărbaţi) din diverse arii geografice şi cu o medie de vârstă de 25 de ani.
Mediile şi abaterile standard pentru fiecare scală sunt prezentate în tabloul de mai
jos:

Tabel I.
Medii şi abateri standard pe eşantioane masculine şi feminine (N = 450)

P A V D O G
N m σ m σ m σ m σ m σ m σ
Bărbaţi 230 10,77 3,72 18,21 4,14 14,77 6,15 15,81 4,39 11,59 5,14 18,66 4,59
Femei 220 9,85 3,29 16,87 3,69 15,69 5,93 15,98 3,79 12,31 5,29 19,01 4,42
Diferenţă de
0,92* 1,34** -0,92 -0,17 -0,72 -0,35
medie

*- semnificativ de ,01
**- semnificativ de ,001

Compararea mediilor la cele 6 scale ale S.P.V. între eşantionul masculin şi cel
feminin arată că:
1. nu există diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei pentru: varietate,
spirit decizional, spirit organizaţional, şi orientare către scop.;
2. dimpotrivă, bărbaţii au obţinut note semnificativ mai mari la „spiritul
practic” şi „realizarea de sine” decât femeile.
Notă: studiul de comparaţie a modulelor între bărbaţi şi femei pe eşantioane
profesionale va face obiectul unei publicaţii viitoare.
E. Interpretarea

Interpretarea notelor S.P.V. se face cu referire la normele stabilite pentru populaţia


de etalonaj. Pentru fiecare din cele 5 scale notele brute au fost transformate în note T
(medie = 50, abaterea standard =10)pentru femei şi pentru bărbaţi separat. Pentru a
determina scorul sau nota T la un subiect, prin raport cu scorul brut al unei scale date,
trebuie reperat scorul brut, în coloane situate în extremitatea dreaptă sau extrema stângă
al tabelului 33-34.
Apoi, este de ajuns de a ne deplasa orizontal până la coloana corespunzătoare
scalei apropiate şi de a citi valoarea T. Aceasta, nota T va furniza indicaţia poziţionării
relative a subiectului pentru o anumită valoare în comparaţie cu persoanele care compun
grupul de referinţă.
Astfel, un subiect care obţine o notă T de 50 va fi exact la media notelor
populaţiei de etalonaj. Pentru a facilita interpretarea, putem clasa notele T în 5 niveluri:

Note T Echivalentul în centile


Foarte mari : >65 94 – 99
Mari : de 56 la 65 70 – 93
Medii : de la 46 la 55 32 – 69
Slabe : de la 36 la 45 8 – 31
Foarte slabe : </ =35 1–7

Notele T 46 şi 55 pot fi considerate note limită ale zonei mediane (+ / - 1 abatere


standard).
Este adeseori bine venită compararea poziţionării unui subiect faţă de alţi indivizi
dintr-un grup de referinţă dat. Acest fapt este în mod particular valabil pentru studiile
efectuate în mediul industrial.
În aceste circumstanţe este necesar a se elabora etalonaje specifice mediului
studiat.

Posibilitatea de distorsionare:

Este în general admis faptul că motivaţia pe care o are individul pentru a face o
impresie bună variază în funcţie de condiţiile în care se realizează completarea
inventarului. Chiar dacă acesta este clinic sau experimental, indivizii au tendinţa de a
răspunde sincer; în alte circumstanţe este admis faptul că aceştia sunt înclinaţi a alege
afirmaţii care li se par favorabile. Chestionarele de tip „Da-Nu” sunt foarte sensibile la
acest tip de biais. Chestionarele de tip „alegere forţată” au fost concepute pentru a fi mai
puţin sensibile la această distorsionare în asociaţii cu afirmaţii dezirabile social (Gordon
1951, 1953a, 1956).
Două metode principale au fost aplicate pentru studiul distorsionării în relaţie cu
adaptarea alegerii forţate. În primul caz, subiecţii au fost supuşi de două ori la acelaşi test.
Prima dată li s-a cerut să răspundă ca şi cum ar fi într-o situaţie de consultare, a doua oară
li s-a cerut să răspundă ca şi cum ar fi fost intervievaţi pentru un post de muncăfoarte
important (a se vedea Braun şi Constantini 1968). Diferenţele de medii obţinute în cele
două situaţii de simulare sunt considerate reprezentative pentru realitate, această metodă
ilustrează inversarea efectului de experimentare foarte bine cunoscut în care subiecţii
răspund ceea ce experimentatorul doreşte să demonstreze.
Cea de a doua metodă evită această problemă, răspunsurile furnizate de subiecţii
care solicită în mod efectiv un loc de muncă, faţă de cele ale eşantionului de referinţă
prezentând aceleaşi caracteristici dar care nu au particularitatea căutării unui loc de
muncă. Un ansamblu de studii au arătat faptul că datorită tehnicii alegerii forţate,
numărul răspunsurilor modificate cu scopul de a face impresie bună este slab sau
neglijabil. (Gordon 1975, 1976, 1978; Gordon şi Stapleton 1956; Hedberg 1962;
Rusmore 1956; Schwab şi Packard 1973). De ceva vreme, specialiştii se interesează de
posibilităţile de distorsionare ale măsurării personalităţii. Un semn pozitiv devine
fondarea deciziilor în ceea ce priveşte utilizarea S.P.V. în cazul selecţiei sau altui scop
operţional sau în ce priveşte velidarea şi nu fragilitatea aparentă (sau rezistenţa) şi d.p.d.v
al distorsionării prin intermediul chestionarelor cu alegere forţată în condiţii
experimental, simulate sau altele.

F. Date statistice

1. Relaţia între scale


Cele 3 tabele de mai jos prezintă intercorelaţia scalei S.P.V.

Tabel 2
Intercorelaţia celor 6 scale (Bărbaţi şi femei – N = 450)

Scale P A V D O G
P 1,00
A -,22 1,00
V ,02 -,19 1,00
D -,39 ,17 ,02 1,00
O -,06 -,26 -,54 -,15 1,00
G -,19 -,28 -,57 -,19 ,30 1,00

Tabel 3
Intercorelaţia celor 6 scale (Femei – N = 220)

Scale P A V D O G
P 1,00
A -,20 1,00
V ,02 -,12 1,00
D -,40 ,13 ,03 1,00
O -,03 -,26 -,60 -,46 1,00
G -,22 -,28 -,55 -,16 ,23 1,00

Tabel 4
Intercorelaţia celor 6 scale (Bărbaţi – N = 230)

Scale P A V D O G
P 1,00
A -,26 1,00
V ,02 -,22 1,00
D -,38 ,21 ,01 1,00
O -,06 -,24 -,51 -,55 1,00
G -,14 -,31 -,59 -,23 ,37 1,00

Se observă din lectura acestor modele că varietatea (V) corelează negativ cu


spiritul organizaţional (O) şi orientarea către scop (G).
Pe ansamblu, corelaţiile sunt practic nule între varietate şi spirit practic, pe de o
parte; şi varietate şi spirit decizional, pe de altă parte.

2. Raport de configurare
2.a. Model american
Este interesant de remarcat că scalele S.P.V. se pretează la o reprezentare circulară
bazată pe gradul lor de relaţionare. Scalele adiacente tind să fie mai compact asociate
(sau legate 0 negativ). Cele care se opun sau sunt separate de distanţă prea mare au cele
mai multe corelaţii negative. Acest fapt a fost demonstrat de modelele circumplexe
(Guttman 1966, Leary 1957) la care se ataşează prezentul model, variabilele care au
relaţiile cele mai negative. Sunt studiate pe poli opuşi ale axelor ortogonale.
2.a.1. polii primei axe corespund:
- unul Orientării spre scop şi Spiritului organizaţional – este polul organizaţional;
- unul Varietăţii – este polul fluidităţii;
2.a.2. polii celei de a doua axe reprezintă:
- Spiritul decizional şi autorealizarea – este polul competiţiei;
- Spiritul practic – este polul securitaţii.
Schema de la figura 1 constituie un model de tipologie bazat pe structura factorială
care susţine intercorelaţia între scale (Burt 1946). Acest model poate fi util pentru
interpretarea rezultatelor. Poate fi utilizat pentru a şti că rezultatele, pentru o categorie
dată de studiu, au tendinţa de a fi asociată cu valori ce formează o axă dată.
Astfel, pentru posturile unde gradul de exigenţă este strict definit, valorile asociate
axei organizate – Fluiditate, tind să fie mai strâns legate de măsurătorile de eficacitate.
Pentru facilitare, polii axelor (fig.1) sunt reprezentaţi de iniţialele în limba engleză a
valorilor care le sunt asociate. Literele care nu sunt subliniate reprezintă o asociaţie
pozitivă, iar cele subliniate – o asociaţie negativă. Diferenţele între eşantioane sau
schimbările de valori în sensul unei mai mari fluidităţi sunt simbolizate prin vectorul
VOG reprezentând o creştere medie a varietăţii şi o scădere medie a spiritului
organizaţional şi a orientării spre scop. Modificarea în sensul creşterii competiţiei este
simbolizată de vectorul ADP şi se traduce printr-o medie mai ridicată pentru
autorealizare şi spirit decizional şi o medie mai joasă pentru spirit practic. Printr-o analiză
a corelaţiilor, vectorul VOG reprezintă asocierea pozitivă între variabilele considerate şi
fluiditate, ea reflectându-se în corelaţiile pozitive cu varietatea şi corelaţiile negative cu
spiritul organizaţional şi orientarea către scop.
Vectorul ADP reprezintă asociaţia pozitivă cu competiţia. În anumite cazuri se
manifestă diferenţe sau relaţiile la nivelul polului sunt semnificative astfel încât este
practică utilizarea de numirile „polare” cu calificative apropiate.
Modele tipologice, aşa cum sunt cele în discuţie , sunt construcţii care simplifică în
mod excesiv relaţiile existente între caracteristicile umane, fiind utilizate ca sistem de
referinţă permiţând facilitarea înţelegerii acestor trăsături particulare. Gradul de
conformare la modelele tipologice variază în funcţie de individ sau de grupe; această
informaţie fiind utilă pentru interpretarea unui profil (a se vedea Gordon 1975). Dacă
modelul poate include 2 scale pentru un pol dat, interpretările trebuie făcute pe baza unei
scale unice, ţinând cont de faptul că scorurile pentru cuplul de scale tind să varieze ăn
acelaşi sens.
Una din metodele de validare a acestui model verifica dacă individul se conformează
tipologiei respective sub aspectul anumitor caracteristici diferite, printr-o modalitate care
coroborează încercările teoretice. O altă abordare este aceea de a determina dacă grupele
care diferă prin caracteristici socialmente definibile, diferă în aceeaşi manieră coerentă cu
previziunile modelului tipologic.
Cele două abordări reprezintă extinderi ale procesului de validitate de construct ale
scalelor individuale.
În ceea ce priveşte modelul descris aici, datele pentru fiecare abordare sunt furnizate
în capitolul 7.

Figura 1
Clasificarea valorilor după un model configural
(OGV)
ORGANIZARE

G O

A
(ADP) (PAD)
COMPETIŢIE SECURITATE
P

V
(VOG)
FLUIDITATE

2.b. Modelul francez


O analiză factorială asupra componentelor principale cu rotaţie varimax a fost
efectuată pornind de la matricea intercorelaţiilor de la scala S.P.V.
Tabloul următor arată saturaţia scalelor pentru 2 factori după rotaţie. Structura
observată este aproape identică cu cea a modelului american.

Varianţa explicată:
Axa 1 = 33,92753%
Axa 2 = 27,8089%

Axa 1 Axa 2
P -0,264 -0,715
A -0,082 +0,610
V -0,851 -0,145
D -0,252 +0,781
O +0,739 -0,391
G +0,791 -0,031

Cele 2 dimensiuni intitulate: Organizare şi Competiţie de L.V.Gordon (VOG şi


PAD ) sunt nete. Structura obţinută pe datele franceze este identică cu cea obţinută pe
datele americane.

2.c. Fidelitatea
Seria de estimări care urmează reprezintă stabilitatea pe termen scurt a scalelor,
aşa cum a fost ea determinată de metoda test-retest.
S.P.V. a fost administrat de 2 ori cu un interval de 6 zile la un grup de 80 de
studenţi.

Tabel 5
Fidelitatea scalelor (N = 80)

Scala P A V D O G
Coeficient ,56 ,72 ,68 ,56 ,63 ,59
Pe ansamblu, coeficienţii de fidelitate sunt satisfăcători

2.d. Validitatea: relaţiile cu celelalte măsurători


O dată ce itemii scalelor au fost identificaţi prin analiza factorială şi reflectă o
anumită validitate de construct, acest tip de estimare este în mod necesar insuficient. În
cadrul evaluării personalităţii, itemii permit măsurarea dimensiunii conceptuale a
constructului, iar semnificaţia trebuie să fie căutată chiar din conţinutul itemului. În
această privinţă, relaţiile cu măsurile cognitive şi cu alte scale concepute pentru
măsurarea constructelor conceptual relaţionate sunt pertinente. Astfel de corelaţii permit
o mai bună înţelegere a ceea ca măsoară scalele date.
2.d.1. relaţiile cu variabilele cognitive:
Studiile de corelaţii cu aptitudinile cel mai des folosite în selecţia profesională din
S.U.A. au arătat că scalele S.P.V. nu erau corelate cu măsuri cognitive.
2.d.2. relaţiile cu măsurările de personalitate:
Studiile următoare prezintă corelaţii existente între scalele S.P.V. ţi un anumit
număr de măsuri din domeniul personalităţii.
• S.P.V. – S.I.V.
S.I.V. (Gordon 1960) este un complement al S.P.V. Acest test este conceput pentru
a măsura 6 valori ce implică relaţiile individului cu ceilalţi. Aceste valori sunt:
dependenţa (S), conformismul (C), consideraţii sociale (R), independenţa (I), bunăvoinţa
(B) şi comandamentul (L). Corelaţiile existente între scalele de la S.I.V şi cele de la
S.P.V. bazate pe un eşantion de 450 persoane, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 6
Corelaţiile dintre S.P.V. şi S.I.V. (N = 450)

Scala P A V D O G
Dependenţa ,06 -,19 ,19 -,01 -,03 -,09
Conformismul -,05 -,07 -,45** -,06 ,43** ,26**
Consideraţii
,13 ,02 ,07 -,06 -,08 -,08
sociale
Independenţa ,12 -,09 ,38** ,11 -,34** -,25**
Bunăvoinţa -,19 ,12 ,02 -,05 ,02 ,05
Comandamentul ,00 ,16 -,05 ,05 -,09 ,00

De remarcat conformismul corelează negativ cu varietatea şi pozitiv cu spiritul


organizaţional şi orientarea către scop.
Independenţa corelează pozitiv cu varietatea şi negativ cu spiritul educaţional şi
orientarea către scop. În rest, se observă o relativă independenţă între scalele celor două
instrumente (6 corelaţii semnificative la 0,01 – 36).

• S.P.V. – GPP-I
Corelaţiile cu trăsăturile de personalitate măsurate de inventarul de personalitate
GPP-I (L.V.Gordon) sunt bazate pe un eşantion de 450 de persoane.

Tabel 7
Corelaţii între S.P.V. şi GPP-I (N =450)

Scala P A V D O G
Ascendenţă -,05 ,10 ,08 ,10 -,18 -,03
Responsabilitate -,10 ,13 -,34** -,13 ,27** ,24
Stabilitate
-,03 ,01 -,12 -,05 ,12 ,08
emoţională
Sociabilitate -,03 -,02 ,11 ,00 -,08 -,05
Circumspecţie ,00 -,06 -,41** -,22 ,43** ,30**
Gândire
-,13 ,28** -,02 -,04 -,11 ,05
originală
Relaţii
-,10 ,04 -,14 -,07 ,18 ,07
interpersonale
Energie -,12 ,15 -,05 ,12 -,05 -,01
Stimă de sine -,09 ,11 -,10 -,03 ,04 ,04
** semnificaţia de ,01

Se remarcă faptul că responsabilitatea corelează negativ cu varietatea şi pozitiv cu


spiritul organizaţional. Circumspecţia corelează negativ cu varietatea şi pozitiv cu spiritul
organizaţional şi orientarea către scop. Gândirea originală corelează pozitiv cu realizarea
de sine.
Pe ansamblu, se remarcă o relativă independenţă între scalele instrumentelor (6
corelaţii semnificative la 0,01).

• S.P.V. – SV
Corelaţia între scalele Studiului Valorilor (SV) de Allport – Vernon – Lindzey şi
cele ale S.P.V. sunt prezentate mai jos:

Tabelul 8
Corelaţii între S-P.V. şi S.V. (date americane N = 58)

Scala P A V D O G
Teorie ,07 ,09 ,09 -,04 -,06 -,17
Economie ,41** -,33** -,40** -,26 ,37** ,25
Estetică -,15 ,13 ,44** ,10 -,26 -,37**
Social ,07 ,17 ,06 -,01 -,11 -,13
Politică -,05 -,06 -,09 -,18 ,19 ,14
Religie ,21 ,04 -,09 ,23 -,12 ,22
** semnificativ de 0,01

Se remarcă faptul că autorealizarea şi varietatea corelează negativ cu economicul,


în timp ce spiritul organizaţional şi spiritul practic corelează pozitiv cu economicul.
Varietatea corelează pozitiv cu esteticul şi orientarea către scop negativ.

• S.P.V. – GZ
Corelaţiile cu cele 10 trăsături de personalitate măsurate de către inventarul de
personalitate – Temperament – Guilford-Zimmerman (GZ) sunt reprezentate în tabloul de
mai jos:

Tabelul 9
Corelaţiile între S.P.V. şi GZ

Scala P A V D O G
Activitate -,10 ,27 -,08 ,09 -,06 -,09
generala
Constrângere ,04 ,14 -,38** -,21 ,44** ,10
Ascendenţă -,14 ,30 -,15 -,04 ,00 ,06
Sociabilitate ,00 ,00 ,06 -,10 -,06 ,03
Stabilitate ,09 -,14 -,21 -,16 ,24 ,20
emoţională
Obiectivitate -,11 ,04 -,17 -,04 ,17 ,12
Bunăvoinţă -,13 -,03 -,13 -,17 ,34 ,17
Meditaţie -,08 ,31 -,37** -,10 ,17 ,23
Relaţii
-,13 ,09 -,17 ,08 ,08 ,13
personale
Masculinitate -,18 ,26 -,01 ,13 -,19 ,01
** semnificativ de 0,01

Varietatea corelează negativ cu constângerea şi meditaţia. Spiritul de organizaţie


corelează pozitiv cu constrângerea.
Se observă o relativă independenţă între scalele celor 2 instrumente (3 corelaţii
sub 60 sunt semnificative la 0,01).

G. Modele tipologice

Autorul a construit un model tipologic pentru a rezuma raporturile între scalele de


la S.P.V şi:
- pe de o parte alte variabile examinate prin anumite inventare:
a. inventar de valori interpersonale (SIV) – L.V.Gordon;
b. inventar de personalitate (GPP-I) – L.V.Gordon;
c. prognoza muncii în mediu preferenţial – L.V.Gordon (WEPS);
d. inventarul de valori (SV) – Allport-Vernon-Lindzey;
e. 16PF Cattell.
- pe de altă parte, anumite variabile (expuse mai departe)măsurate de
inventarele de personalitate utilizate în SUA, cum ar fi:
a. dogmatismul – Rokeach;
b. autoritarismul – Adorno;
c. machiavelismul – Christie şi Geis;
d. conservatorismul – Couch;
e. anxietatea manifestă – Taylor;
f. anomia – Srole;
g. consimţământul – Couch şi Keniston.

Procedeul utilizat a fost de a pune mai întâi în corelaţie toate variabilele cu suma
obţinută la spiritul organizaţional şi orientarea către un scop pentru a reprezenta
organizaţia (OGV) şi cu suma de note obţinute la autorealizare şi spiritul decizional
pentru a reprezenta competiţia (ADP).
Apoi, dacă se iau în considerare cele două criterii următoare:
- corelaţia pozitivă superioară la 0,20
- corelaţia semnificativă la 0,01, toate variabilele corelate pozitiv care răspund
acestor criterii au fost regrupate (fig 2) cu clasa lor apropiată. Cele care
prezintă corelaţii negative răspunzând la 2 criterii au fost regrupate (fig3),
apoi toate variabilele care se supun criteriilor precedente pentru spirit practic
au fost înscrise sub securitate în figura apropiată. Cele corespunzând
criteriilor pentru varietate au fost înscrise sub fluiditate.
Examenul asociază cele două figuri şi furnizează o descriere logică a
caracteristicilor personalităţii asociate fiecărui pol al modelului tipologic.
După autor, această reprezentaţie poate ajuta la explicarea de ce, de pildă,
evaluarea eficacităţii la muncă are tendinţa de a fi asociată cu organizaţia mai mult decât
cu fluiditatea şi de ce modificările valorilor individuale în programe orientate către o
dezvoltare personală tind să evalueze în direcţia competiţiei mai mult decât a securităţii.

Fig.2
Caracteristicile pozitive ataşate polului apropiat

ORGANIZARE (OGU)
Conformism
Circumspecţie
Responsabilitate
Orientare birocratică
Autodisciplină
Autoconsimţământ
Non-afirmaţie
Orientare economică

COMPETIŢIE(ADP) SECURITATE (PAD)


Gândire originală Dependenţă
Energie Circumspecţie
Comandament Anxietate
Stabilitate Autoritarism
Siguranţă Dogmatism
Machiavelism
Obedienţă
Orientare economică

FLUIDITATE (VOG)
Independenţă
Oportunism
Indisciplină
Motivaţie internă
Estetică
Fig. 3
Caracteristicile negative asociate polului apropiat

ORGANIZARE (OGV)
(-) independenţă
(-) gândire originală
(-) ascendenţă
(-) estetica

ALEGERE (ADP) SECURITATE (PAD)


(-) dependenţă (-) gândire originală
(-) circumspecţie (-) comandament
(-) autoritarism (-) independenţă
(-) dogmatism
(-) orientare economica

FLUIDITATE (VOG)
(-) conformism
(-) circumspecţie
(-) responsabilitate
(-) orientare birocratică
(-) dogmatism
(-) autoritarism
(-) orientare economică

H. Aplicaţii
SPV şi SIV au acelaşi câmp de aplicaţii. Cele două chestionare trebuie să fie
administrate; este preferabil pentru a asigura uniformitatea, să se înceapă cu SIV.

 Selecţie:
Fiind rapid administrat, independent de funcţionarea cognitivă, bine acceptat de
către subiecţi şi coerent în raport cu valorile personale, SPV poate, cu titlu experimental,
sa fie inclus în bateria de teste necesare în recrutarea de personal. Înainte de a fi utilizat în
vederea unei selecţii este necesară recurgerea la teste de personalitate recunoscute.

 Evaluarea şi orientarea profesională:


Pentru o asemenea utilizare trebuie studiat profilul postului apoi verificată
pertinenţa valorilor măsurate. Rezultatele SPV trebuie să fie interpretate ţinând seama de
informaţiile obţinute, de biaisul altor teste.

 Concluzie
Rezultatele la SPV furnizează informaţii preţioase cu privire la personalitatea
clientului său. Trebuie să fie interpretate ţinând cont de informaţiile obţinute în alte părţi,
din contextul de studiu şi obiectivul vizat. SPV nu face să apară caracteristicile
marginale, aşa cum poate fi în cazul altor teste de personalitate; este posibil să se discute
rezultatele cu clienţii fără a le provoca nici anxietate, nici reacţii defensive. Din această
cauză, SPV poate fi considerat o bună intrare la subiect.

CONVERSIA NOTELOR BRUTE ÎN NOTE T


(bărbaţi – N = 230)

NOTE T

Note P A V D O G Note
brute brute
32 90 32
31 88 31
30 102 78 75 86 75 30
29 99 76 73 84 73 29
28 96 74 72 78 82 70 28
27 94 71 70 75 80 68 27
26 91 69 68 73 78 66 26
25 88 66 67 71 76 64 25
24 86 64 65 69 74 62 24
23 83 62 63 66 72 59 23
22 80 59 62 64 70 57 22
21 78 57 60 62 68 55 21
20 75 54 59 60 66 53 20
19 72 52 57 57 64 51 19
18 69 49 55 55 62 49 18
17 67 47 54 53 61 46 17
16 64 45 52 50 59 44 16
15 61 42 50 48 57 42 15
14 59 40 49 46 55 40 14
13 56 37 47 44 53 38 13
12 53 35 46 41 51 36 12
11 51 33 44 39 49 33 11
10 48 30 42 37 47 31 10
9 45 28 41 34 75 29 9
8 43 25 39 32 43 27 8
7 40 23 37 30 41 25 7
6 37 21 36 28 39 22 6
5 34 18 34 25 37 20 5
4 32 16 33 23 35 18 4
3 29 13 31 21 33 16 3
2 26 11 29 19 31 14 2
1 24 8 28 16 29 12 1
0 21 6 26 14 27 9 0

CONVERSIA NOTELOR BRUTE ÎN NOTE T


(femei – N = 220)

Note T

Note P A V D O G Note
brute brute
32 87 32
31 85 31
30 111 86 74 83 75 30
29 108 83 72 82 73 29
28 105 80 71 82 80 70 28
27 102 77 69 79 78 68 27
26 99 75 67 76 76 66 26
25 96 72 66 74 74 64 25
24 93 69 64 71 72 61 24
23 90 67 62 69 70 59 23
22 87 64 61 66 68 57 22
21 84 61 59 63 66 55 21
20 81 58 57 61 65 52 20
19 78 56 56 58 63 50 19
18 75 53 54 55 61 48 18
17 72 50 52 53 59 45 17
16 69 48 51 50 57 43 16
15 66 45 49 47 55 41 15
14 63 42 47 45 53 39 14
13 60 39 45 42 51 36 13
12 57 37 44 40 49 34 12
11 54 34 42 37 48 32 11
10 50 31 40 34 46 30 10
9 47 29 39 32 44 27 9
8 44 26 37 29 42 25 8
7 41 23 35 26 40 23 7
6 38 21 34 24 38 21 6
5 35 18 32 21 36 18 5
4 32 15 30 18 34 16 4
3 29 12 29 16 32 14 3
2 26 10 27 13 31 12 2
1 23 7 25 11 29 9 1
0 20 4 24 8 27 7 0

S-ar putea să vă placă și