SISTEMUL ENDOCRIN

Glandele endocrine sunt formate din epitelii secretorii, ale caror celule produc substante active hormoni, pe care ii elibereaza direct in sange, de unde sunt transportati catre toate celulele corpului. Hormonii sunt substante chimice specifice, care actioneaza la distanta de locul sintezei si produc efecte caracteristice. Glande endocrine = hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, testiculul, ovarul, pancreasul insular, timusul, epifiza, placenta (temporar). Exista organe care au si celule cu rol endocrin: Antrul piloric gastrina. Duodenul 6-8 hormoni cu rol in reglarea activiatii secretorii si motorii a aparatului digestiv. Rinichiul renina (enzima), eritropoietina (hormon). Unii neuroni hipotalamici si ai altor organe nervoase au si activitate secretorie (proces numit neurosecretie), care reprezinta tot o functie endocrina. SE sistem anatomo-functional complex, controlat de SN, cu rolul de a regla si coordona pe cale umorala activitatea diferitelor organe pe care le integreaza in ansamblul functiilor organismului. Principalul rol al glandelor endocrine : reglarea metabolismului celular.

HIPOFIZA
Localizare : baza encefalului, in spatele chiasmei optice, pe saua turceasca a osului sfenoid. Forma : rotunjita, diametru de 1,3 cm, 500 mg. Alcatuita din 3 lobi : anterior, mijlociu (intermediar), posterior. Lobul anterior + intermediar = adenohipofiza. Lobul posterior = neurohipofiza. Lobul anterior cea mai dezvoltata parte a glandei 75% din masa sa. Lobul intermediar doar 2% din masa hipofizei; redus la o lama epiteliala, aderenta de lobul posterior. Intre hipofiza si hipotalamus sunt relatii anatomice si functionale. Anatomic, hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara. Intre regiunea mediana a hipotalamusului si adenohipofiza exista o legatura vasculara, reprezentata de sistemul port-hipotalamo-hipofizar. Intre hipotalamusul anterior si neurohipofiza exista tractul nervos hipotalamo-hipofizar. Prin aceste legaturi vasculare si nervoase, hipotalamusul controleaza si regleaza secretia hipofizei, iar prin intermediul acesteia, activitatea intregului SE. ADENOHIPOFIZA Situata in partea anterioara, dar se extinde si posterior, inconjurand complet neurohipofiza. Hormoni: Glandulotropi : avand ca organe-tinta alte glande endocrine ACTH, TSH, FSH, LH. Non-glandulotropi : STH, prolactina.

Hormonul somatotrop (STH) Hormon de crestere. Stimuleaza, impreuna cu insulina, hormonii tiroidieni si gonadici, cresterea organismului. Mai stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare (diafizoepifizare), determinand cresterea in lungime a oaselor. Majoritatea efectelor sale se exercita indirect, prin actiunea unui sistem de factori de crestere (somatomedine). Dupa pubertate, produce ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea celor late. Stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor (cu exceptia creierului). Determina o retentie de compusi ai Ca, Na, K, P si N. Hipersecretia consecinte, in functie de varsta, asupra dezvoltarii somatice si a metabolismului: Inainte de pubertate : gigantism talie de peste 2 m, prin cresterea exagerata in lungime a extremitatilor. Intelectul nu e afectat. Dupa pubertate : acromegalie crestere exagerata a oaselor fetei, a mandibulei, a oaselor late, dar si ingrosarea buzelor, crestrea viscerelor (inima, ficat, rinichi, limba), alungirea mainilor si picioarelor. Hiposecretia la copil, oprirea cresterii somatice, dar nu si neuropsihice : nanism/piticism hipofizar talie mica (1,20 1,30 m), proportionat dezvoltat si cu intelect normal. Prolactina (LTH hormon luteotrop/mamotrop) Stimuleaza, la femei, secretia lactata a glandei mamare, sensibilizata de estrogeni si progesteron. Inhibitor al activitatii gonadotrope, capabila sa previna ovulatia. In afara sarcinii, stimulata de efort fizic, stres psihic si chirurgical, hipoglicemie, somn. In timpul sarcinii, secretia sa creste gradat, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa 8 zile. Suptul determina cresterea temporara a secretiei. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH corticotropina) Stimuleaza activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale, crescand concentratia sangvina a glucocorticoizilor si hormonilor sexosteroizi. Efecte mai reduse asupra secretiei de mineralocorticoizi. Stimuleaza direct melanogeneza in melanocite, producand inchiderea culorii pielii. Hipersecretia produce: Efectele excesului de glucocorticoizi. Efecte melanocito-stimulatoare (la nivelul tegumentului) => diabet bronzat. Hiposecretia efectele deficitului de glucocorticoizi. Hormonul tireotrop (TSH tireostimulina) Stimuleaza sinteza si secretia de hormoni tiroidieni. Hipersecretia poate duce la hipertiroidism (ex.: boala Basedow). Hiposecretia insuficienta tiroidiana. Hormonii gonadotropi (FSH, LH gonadostimulinele) Controleaza functiile gonadelor. H. foliculostimulant (FSH) La barbat : stimuleza dezvoltarea tubilor seminiferi si spermatogeneza. La femeie : determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni. H. luteinizant (LH) La barbat : stimularea secretiei de androgeni de catre celulele interstitiale testiculare Leydig.
2

 La femeie : determina ovulatia si aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron si estrogeni o stimuleaza.

LOBUL INTERMEDIAR (MIJLOCIU) Reprezinta 2% din masa hipofizei, anatomic face parte din adenohipofiza. Secreta un hormon de stimulare a pigmentogenezei hormonul melanocitostimulant (MSH), care are acelasi precursor ca si ACTH. Hipotalamusul secreta un hormon de inhibare a secretiei MSH.

NEUROHIPOFIZA (LOBUL POSTERIOR) Hormonii sai (vasopreina, oxitocina) sunt secretati in hipotalamusul anterior si pusi in circulatie sub influenta hipotalamusului prin tija pituitara. Vasopresina (ADH hormonul antidiuretic) Actiune principala : cresterea absorbtiei facutative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului. Efecte : reducerea volumului si concentrarii urinei, a secretiilor tuturor glandelor exocrine (si, prin aceasta, contribuie la mentinerea volumului lichidelor organismului). In doze mari, produce vasoconstrictie. Hiposecretia pierderi mari de apa (in special prin urina, a carei cantitate poate ajunge pana la 20 L in 24 ore). Boala (diabet zaharat) survine in leziuni ale hipotalamusului sau ale adenohipofizei. Oxitocina (ocitocina) Stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravid, mai ales in preajma travaliului. Determina expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor mioepiteliale care inconjoara alveolele.

GLANDELE SUPRARENALE
Glande pereche, situate la polul superior al rinichiului. Formate dintr-o portiune corticala (periferica) si una medulara, diferite dpdv embriologic, anatomic si functional. CORTICOSUPRARENALA (CSR) Secreta hormoni cu rol vital, de natura lipidica, care se sintetizeaza din colesterol. In functie de actiunea principala exercitata, sunt impartiti in 3 grupe : mineralocorticoizi, glucocorticoizi, sexosteroizi. 1. Mineralocorticoizii Reprezentant : aldosteron. Rol : metabolismul sarurilor minerale, determinand reabsorbtia Na+ in schimbul K+/H+, pe care ii secreta la nivelul tubilor uriniferi contorti distali si colectori. Se produc kaliurie si acidurie. Reabsorbtia Na este insotita de reabsorbtia Cl. Reabsorbtia H2O este consecinta gradientului osmotic creat de transportul NaCl. Prin retinerea Na+ in organism, are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului intern al organismului si a volumului sangvin, precum si in echilibrul acido-bazic. Celule-tinta asemanatoare se afla si in glandele sudoripare, salivare si colice. Hipersecretia in boala Crohn retentie masiva de apa si sare; determina edeme si hipertensiune. Hiposecretia in insuficienta globala a CSR (boala Addison) pierdere de sare si apa, hipotensiune si adinamie.

2. Glococorticoizii Reprezentanti : cortizon, hidrocortizon (cortizol). Circula in sange legati de proteinele plasmatice. O mica fractiune libera a cortizolului exercita efecte metabolice specifice: Asupra unor organe si tesuturi: Sistem osos: Catabolism : sinteza matricei organice si absorbtia intestinala a Ca. Organe hematopoietice si sistem imunitar: Scade nr. de eozinofile si bazofile circulante. Creste nr. de neutrofile, plachete, hematii. Creste stabilitatea membranelor lizozomale. Scade nr. de limfocite circulante (limfopenie). Functiile superioare ale SNC: Necesita prezenta acestor hormoni pt. integritatea lor. Scaderea cantitatii lor determina modificari EEG, alterarea personalitatii, modificari senzoriale. Roluri fiziologice in metabolismul intermediar: Metabolismul protidic: Creste catabolismul in muschii scheletici. Creste anabolismul in ficat. Metabolismul glucidic: Hiperglicemie. Metabolismul lipidic: Creste lipoliza.
4

 Creste concentratia acizilor grasi liberi plasmatici. Hipersecretia sindrom Cushing predomina semnele dereglarilor metabolismului intermediar : obezitate, diabet, hipertensiune. Hiposecretia boala Addison. 3. Hormonii sexosteroizi Reprezentati de 2 grupe : androgeni (asemanatori celor secretati de testicul), estrogeni (asemanatori celor secretati de ovare). Actiunea lor o completeaza pe cea a hormonilor sexuali. Rol : aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare.

MEDULOSUPRARENALA (MSR) Reprezinta portiunea medulara a glandelor suprarenale. Anatomic si functional, este un ganglion simpatic, ai caror neuroni nu au prelungiri. Hormonii secretati catecolamine : adrenalina (epinefrina), 80%; noradrenalina (norepinefrina), 20%. Actiunea hormonilor este identica cu stimularea SN simpatic. Principale efecte:

LOCUL DE ACTIUNE AMBELE Aparatul cardiovascular Tahicardie Vasoconstrictie Hipertensiune Creste excitabilitatea inimii Relaxarea musculaturii netede Dilatarea bronhiilor

EFECTE ADRENALINA Vasoconstrictie pe vasele din piele, mucoase si viscere. Vasodilatatie pe vasele musculare. NORADRENALINA Predominant vasoconstrictie pe toate teritoriile vasculare.

Aparatul respirator

Tubul digestiv

Relaxarea musculaturii netede a peretilor Contractia sfincterelor Contracta splina si ficatul Inhiba majoritatea secretiilor
5

Metabolismul glucidic si lipidic

Glicogenoliza Hiperglicemie Mobilizarea grasimilor din rezerve Catabolismul acizilor grasi Dilata pupila (midriaza) Contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de par Produc alerta corticala, anxietate, frica Stimuleaza sistemul reticulat activator ascendent

Efecte predominant metabolice si energetice

Alte actiuni

Atat secretiile corticalei, cat si a medularei suprarenale sunt stimulate in conditii de stres (incordare neuropsihica, emotii, traumatisme, frig sau caldura excesive). Acesti hormoni au rol important in reactia de adaptare a organismului la diferite agresiuni.

X_X STRUCTURA GLANDEI SUPRARENALE 1. Corticala prezinta 3 zone (de la suprafata spre profunzime): Glomerulara Fasciculata Reticulata 2. Medulara

TIROIDA
Localizata in zona anterioara a gatului, intr-o capsula fibroasa (loja tiroidei). Are 2 lobi laterali, uniti prin istmul tiroidian. Tesutul secretor (parenchimul glandular) este format din celule epiteliale organizate in foliculi. In interiorul lor se afla un material vascos, omogen-coloidal. Coloidul contine tireoglobulina, forma de depozit a hormonilor tiroidieni. Este o proteina sintetizata de celulele foliculare. Prin iodarea moleculelor de tirozina din structura sa rezulta hormonii tiroidieni : tiroxina si triiodotironina. Sinteza hormonilor si eliberarea lor din coloid in sange se afla sub actiunea TSH hipofizar. Intre foliculii tiroidieni se gasesc celulele parafoliculare (celulele C), care secreta calcitonina. Hormonii tiroidieni Cresc metabolismul bazal si consumul de energie. Rol : in procesele morfogenetice, de crestere si diferentiere celulara si tisulara (in special la nivelul SN). Efecte asupra MI : glucidic (hiperglicemie), lipidic (efect hipocolesterolemiant), proteic (catabolism). Hiperfunctia: o Cresterea MB cu +100%. o Tulburari functionale prin accentuarea efectelor fiziologice ale hormonilor. o In unele cazuri, exoftalmie. Hipofunctia: o Consecinte in functie de varsta: La copilul mic : incetinire a dezvoltarii somatice si psihice, pana la cretinism. La adult : diminuarea atentiei, memoriei si a capacitatii de invatare. o Consecinte indiferent de varsta: Procese energetice reduse. MB scazut. Tesuturile sunt imbibate cu un edem mucos (mixedem). Piele uscata si ingrosata. Caderea parului. Senzatie de frig. Gusa endemica : cresterea anatomica a glandei, insotita de hipofunctie. Cauza : prezenta in alimente + apa a unor substante chimice oxidante (gusogene), care produc hipertrofia glandei in regiunile sarace in iod. Reglarea secretiei tiroidei se face printr-un mecanism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian. Calcitonina La nivelul tiroidei si paratiroidelor, exista celule diferite de restul epiteliului glandular celulele C. Acestea secreta un hormon hipocalcemiant (ajuta la fixarea Ca2+ in oase) calcitonina.

PARATIROIDELE
Sunt 4 glande mici, situate 2 cate 2 pe fata posterioara a lobilor tiroidieni. Contin: Celulele principale - secreta parathormonul; Celulele parafoliculare identice cu celulele C ale tiroidei, secreta calcitonina. Parathormonul (PTH) Este activ asupra osului, rinichiului, tractului digestiv. Isi exercita efectele direct sau prin efectele vitaminei D, a carei secretie o controleaza. Rezultatul efectelor conjugate ale PTH sunt hipercalcemia si hiperfosfatemia, prin: Activarea osteoclastelor. Cresterea absorbtiei intestinale a Ca. Stimularea reabsorbtiei tubulare a Ca in nefronul distal. Inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor anorganici. Hipercalcemia inhiba efectele PTH si invers. In hiposecretie : are loc rarefierea oaselor, care pot prezenta fracturi spontane. Calciul aflat in exces in sange se depune in tesuturi sau formeaza calculi urinari.

Calcitonina (CT) Stimulul declansator al secretiei sale este hipercalcemia. Rezultatul global al efectelor sale este hipocalcemia.

PANCREASUL ENDOCRIN
Este implicat in controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor. Consta din insule de celule endocrine insule Langerhans. Acestea contin mai multe tipuri de celule secretorii: o 20% : secreta glucagon. o 60-70% : secreta insulina. Insulina Singurul hormon cu efect anabolizant pt. toate metabolismele intermediare. Singurul hormon hipoglicemiant. Deficitul (diabet zaharat) prezenta valorilor crescute ale glicemiei la determinari repetate. o Caracteristici : hiperglicemie, glicozurie, poliurie, polidipsie, polifagie, dezechilibre acido-bazice si electrolitice. o Complicatii : compromiterea functionala a unor organe si tesuturi vitale (SN, cardiovascular, excretor). Excesul (hipoglicemie severa) poate compromite functia SN. Efecte metabolice: METABOLISM Glucidic FICAT Creste glicogenogeneza Scade gluconeogeneza TESUT ADIPOS Creste transportul de glucoza Creste sinteza de glicerol MUSCHI Creste transportul de glucoza Creste glicoliza Creste sinteza de glicogen

Lipidic

Creste lipogeneza

Creste sinteza de trigliceride si acizi grasi Creste sinteza enzimelor lipogenetice Scade lipoliza

Proteic

Scade proteoliza

Creste captarea aminoacizilor Creste sinteza proteica

Glucagonul Efecte: M.GLUCIDIC Stimuleaza glicogenoliza Stimuleaza gluconeogeneza M.LIPIDIC Stimuleaza lipoliza M.PROTEIC Stimuleaza proteoliza ALTE EFECTE Creste forta de contractie miocardica Stimuleaza secretia biliara Inhiba secretia gastrica

10

EPIFIZA (GLANDA PINEALA)

Siutata intre tuberculii cvadrigemeni superiori, intra in componenta epitalamusului, cu care are (anatomic si functional) conexiuni si cu care formeaza un sistem secretor epitalamo-epifizar. Secreta : melatonina, vasotocina. Melatonina Actiune frenatoare asupra functiei gonadelor. Vasotocina Puternica actiune antigonadotropa, in special anti-LH. Extractele de epifiza au si efecte metabolice (lipidic, glucidic, proteic, mineral). Epifiza are stranse legaturi cu retina. Prin intermediul nervilor simpatici, stimulii luminosi produc o reducere a secretiei de melatonina. La intuneric, secretia de melatonina creste, franand functia gonadelor.

TIMUSUL
Are rol de glanda endocrina pana la pubertate, cand involueaza, fara sa dispara complet. Structura mixta epiteliu secretor si organ limfatic. Localizare retrosternala. Nu au fost individualizati hormoni, dar exista efecte ale extracterlor de timus: o Franare a dezvoltarii gonadelor. o Stimulare a mineralizarii osoase. o Oprire a mitozelor. Functiile sale sunt puternic blocate de hormonii steroizi, care ii determina involutia. Unitatea histologica : lobulul timic. o Format dintr-o retea de celule reticulare, intre care se afla timocite (celule hematoformatoare primordiale stem, migrate din maduva hematogena si transformate sub influenta factorilor locali in celule limfoformatoare de tip I). o Timocitele insamanteaza organe limfoide periferice (ganglionii limfatici, splina, amigdalele etc).

11

DISFUNCTII ENDOCRINE
1. Nanismul hipofizar Cauzat de secretia inadecvata a hormonului de crestere in copilarie. 2. Casexia hipofizara (boala Simmonds) Afectiune rara. Determinata de hiposecretia hormonului de crestere la adult. Imbatranire prematura prin atrofie tisulara. 3. Gigantismul Cresterea in exces a intregului corp/a anumitor segmente. Datorat secretiei excesive a hormonului de crestere la copil. 4. Acromegalia Cresterea in grosime a oaselor lungi si a tesuturilor moi (maini, picioare, fata). Cauzata de hipersecretia hormonului de crestere la adult. 5. Diabetul insipid Provocat de deficitul secretor al ADH. Poliurie, polidipsie, dezechilibre ionice. Tratament : aport extern de ADH. 6. Boala Basedow-Graves (gusa toxica) Marirea in volum a tiroidei + hipersecretia de tiroxina. Caracteristici: Cresc metabolismul bazal si frecventa cardiaca. Scadere in greutate. Hipersudoratie. Exoftalmie in din cazuri : consecinta edemului retroorbitar si a tumefactiei muschilor extrinseci ai globilor oculari. 7. Mixedemul Rezultatul hipotiroidismului la adult. Afecteaza echilibrul hidroelectrolitic, provocand edem si cresterea volumului sangvin (si cresterea presiunii sangvine). Simptome: Scaderea metabolismului bazal. Letargie. Crestere in greutate. Tratament : hormoni de substitutie. 8. Nanismul tiroidian (cretinism) Forma infantila a hipotiroidismului. Simptome: Crestere intarziata. Trasaturi faciale specifice.
12

Dezvoltare osoasa anormala. Retard psihic. Temperatura scazuta. Letargie. Tratat cu tiroxina (diagnosticat precoce).

9. Gusa endemica Cresterea in volum a glandei tiroide, provocata de aportul insuficient de iod. Dezvoltarea anormala a glandei este provocata de excesul de TSH (stimulat de nivele plasmatice mici de tiroxina). 10. Tetania Datorata hiposecretiei de hormon paratiroidian (in principal, din cauza extirparii accidentale a paratiroidelor). Consecinta : scaderea marcata a Ca la nivel plasmatic => afectarea musculaturii. 11. Boala Recklinghausen Cauzata de disfunctia glandelor paratiroide. Produce tulburari ale metabolismului Ca si P => demineralizari osoase, hipercalcemie, hipercalciurie. Manifestari: Dureri osoase. Fracturi patologice. Cifo-scolioza. Calcificari renale, ale arterelor si tesutului periarticular. Osteoporoza. 12. Sindromul Cushing Hipersecretie de corticosteroizi. De regula, provocat de tumori ale cortexului adrenal/de hipersecretie de ACTH. Afectarea metabolismului lipidic, glucidic, proteic. Manifestari: Hipertensiune. Hiperglicemie. Astenie musculara. Fata in luna plina, ceafa de bizon + aspect impastat : provocate de modificarile metabolice. Modificarile pot fi induse si iatrogen prin tratament indelungat cu corticosteroizi pt. afectiuni inflamatorii cronice (acestia au proprietati antiinflamatorii si de scadere a raspunsului imun). 13. Sindromul androgenital De regula asociat sindromului Cushing. Datorat hipersecretiei de hormoni androgeni. Manifestari: La copii pubertate precoce, hipertrofierea organelor genitale externe, ingrosarea vocii, pilozitate excesiva. La femeia adulta pilozitate faciala.

13

14. Boala Addison Datorata secretiei inadecvate a mineralcorticoizilor si a glucocorticoizilor. Manifestari: Hipoglicemie. Dezechilibru al balantelor Na-K. Deshidratare. Hipotensiune. Scadere rapida in greutate. Astenie marcata. Hiperpigmentare cutanata cauzata de hipersecretia ACTH si posibil MSH (provin din aceeasi molecula, prin clivaj enzimatic) : rezultat al absentei feedback-ului negativ realizat de corticosteroizi asupra adenohipofizei. In lipsa tratamentului cu corticosteroizi, pacientul poate muri in cateva zile prin deshidratare si dezechilibre electrolitice severe. 15. Boala Conn Tulburari ale metabolismului electrolitic, prin hipersecretie de aldosteron. 16. Diabetul zaharat Disfunctie a pancreasului endocrin, cu incapacitatea organismului de a oxida glucidele.

14