Tema 2 Harta Politica a Lumii

HARTA POLITICĂ A LUMII 1. 2. 3. 4. Noţiune de hartă politică. Principalele etape de formare a hărţii politice a lumii.

Particularităţile hărţii politice a lumii în antichitate. Particularităţile hărţii politice şi economiei statelor lumii în evul mediu Schimbările hărţii politice şi particularităţile dezvoltării economice a statelor lumii după marile descoperiri geografice şi până la începutul secolului 20. 5. Modificările hărţii politice în secolul 20 sub influenţa celor două războaie mondiale. 6. Harta politică contemporană. Clasificarea statelor lumii după diferite criterii. Bibliografie S. Ciubară. Geografia umană şi economică a lumii. Chişinău, 1997, 2000. C. Matei şi a. Geografia economică şi socială mondială. - Chişinău, 1999. H. Matei, S. Neguţ şi a. Statele lumii. Mică enciclopedie. - Bucureşti, 1994,1995. Витвер Н. Историко-географическое введение в экономическую географию зарубежного мира. Москва, 1963. Страны и народы. Земля и человечество. Общий обзор. Москва, 1978 I Una din ramurile geografiei economice este geografia politică, care studiază din punct de vedere politic atât lumea întreagă, cât şi regiuni şi ţări aparte. În câmpul ei de studiu întră cercetarea repartizării forţelor politice şi economice, relaţiile internaţionale, formarea şi evoluţia hărţii politice, orânduirea de stat şi cea socială, politica internă şi externă, aşezarea geografică, formarea frontierelor, partidele politice ce activează în cadrul ţărilor, organizarea politicoadministrativă etc. Din cele enumerate mai sus, unul din obiectele de studii a geografiei politice este harta politică. Însuşi noţiunea de hartă politică în această ramură a ştiinţei are două înţălesuri – un înţăles în sens îngust şi altul în sens larg. În sens îngust harta politică a lumii reprezintă o hartă geografică tematică pe care grafic, prin culori sînt toate statele şi teritoriile dependente ale lumii, cu indicarea capitalelor, principalelor căi de comunicaţie, gradului de suveranitate, şi, uneori, a împărţirii teritorialadministrative. În sens larg prin hartă politică se înţălege o ramură a geografiei politice care studiază repartizarea pe suprafaţa Pământului a statelor contemporane şi istoria formării acestei ,repartizări. Harta politică a lumii se schimbă odată cu evoluţia civilizaţiei. Unele state apar, se dezvoltă, prosperă şi în cele din urmă dispar, se distramă. Pe locul lor se formează state noi şi a. m.d. Acest proces de modificare a hărţii politice este determinat de schimbarea raportului de forţe dintre statele lumii, care la rândul său este o consecinţă a organizării dezvoltării umane, economice şi politico-militare a societăţii omeneşti. Fiind o oglindă a stării lumii în o anumită perioadă de timp, harta politică este o categorie istorică. De aceia, când vorbim de harta politică noi concretizăm şi timpul pe care această hartă îl prezintă, harta anului 1914 deosebindu-se de cea a lui 1932, iar ultima - de cea a anului 1950 etc. În formarea hărţii politice se deosebesc câteva etape principale, care în principiu corespund cu principalele perioade de dezvoltare a societăţii umane. Aceste perioade sânt: 1. Antică - începe la sfârşitul mileniului IV p.e.n, odată cu formarea primelor state şi durează până la sfârşitul secolului V al erei noastre, când cade Imperiul Roman de Vest 2. Medievală – durează din secolul V până la sfârşitul secolului XV, adică până la începutul marilor descoperiri geografice.

e. Gange. acolo unde acum se află Israelul şi Libanul. Aceasta a stimulat apariţia spre sfârşitul neolitului a sclavagismului. statele Şumer şi Akkad din valea râurilor Tigru şi Eufrat. Pentru a creşte recolte mai mari trebuiau braţe de muncă. Pe parcursul acestui timp omenirea a trecut prin câteva epoci de cultură materială. 3. Orânduirea sclavagistă pătrunde în Asia Mică. La sfârşitul epocii apar primele state greceşti pe peninsula Pelopones. se formează statul Finician.n. În neolit obiectele din piatră se şlefuiesc.en. La începutul mileniului II p. La această etapă apare arcul cu săgeţi . Iran. sericicultura şi schimbul de mărfuri din cadrul tribului şi dintre triburi.prezenţa teritoriilor libere şi necunoscute unde societatea încă nu ajunsese la nivelul de dezvoltare ca să formeze state. Pe parcursul acestei epoci omenirea a parcurs calea de la turma primitivă până la orânduirea comunei primitive. Împărăţia Perşilor(a stăpânit toată Asia Mică şi Africa de Nord).n.n. 2 . iar în 476 Imperiul Roman de Apus dispare.postbelică. Mai târziu . Spre sfârşit apare agricultura şi se trece la patriarhat. Apariţia uneltelor de fier a produs o revoluţie în tehnologia primitivă.n. Folosirea plugului primitiv a adus la creşterea recoltei.e. care începe la sfârşitul anilor 80 şi durează până în prezent. dintre cele două războaie mondiale.actuală. în Orientul apropiat au succedat aşa state cum ar fi Assiria (cucerise toată Asia interioară şi Egiptul). Apare ceramica. În această epocă apare agricultura irigată. Imperiul lui Alexandru Macedoneanu etc. care pe parcursul secolului II p. apar civilizaţiile maritime. Au început să se dezvolte rapid şi popoarele ce nu trăiau în văile râurilor sau în apropierea nărilor. Epoca de piatră a fost înlocuită la sfârşitul mileniului IV p. Contemporană – care durează de la sfârşitul primului război mondial şi până în prezent. aşa zisele state fluviale. se transformă în unul din cele mai mari şi puternice imperii ale antichităţii . începe epoca fierului. La aceste state aparţin Egiptul antic.e. Generalizând cele enumerate mai sus se poate spune că această perioadă de dezvoltare a hărţii politice a lumii se caracterizează prin: . Huanghe.schimbarea rapidă a numărului de state şi a hotarelor lor. În secolul III p. când izbucneşte primul război mondial 4. Această perioadă se împarte în trei etape şi anume: . În mileniul I p. ce a durat de la sfârşitul celui de al doilea război mondial şi până la sfârşitul anilor 80: .n creşte rapid puterea Romei. meşteşugăritul. Se împarte epoca dată în 3 etape: paleolit. .interbelică.e. Prima epocă a fost epoca pietrei care a durat până la sfârşitul mileniului IV până la era noastră. cu epoca bronzului care a durat până la începutul mileniului I p. În aceste locuri. De aceia hotarele statelor cum şi statele însuşi se schimbau foarte des. Se trece la creşterea animalelor domestice. În paleolit omul producea unelte primitive din piatră şi se ocupa cu vânatul.Nouă – începe la sfârşitul secolului XV şi se termină la începutul secolului XX.e. Ţările existente înn acele timpuri permanent duceau între ele războaie în scopul de a dobândi robi şi alte bogăţii. A crescut foarte mul productivitatea muncii. În mezolit măiestria de producere a uneltelor este mult mai înaltă.e.tot în Mesopotamia apare statul Babilonean. Atena şi Sparta pe peninsula Balcanică. În epoca de bronz apar primele state. Omenirea trece la matriarhat. statele din văile râurilor Indus. după inundaţii pământul se prelucra uşor şi cu acele instrumente primitive de care dispunea omul şi care erau făcute din piatră. Asia Mijlocie. Pe litoralul Mării Mediteranene. lemn iar mai târziu şi din aramă. Imperiul Roman se divizează în 2 părţi în anul 395 al erei noaste. . mezolit şi neolit. În decursul mileniului I p. Dezvoltarea agriculturii avea loc mai repede în văile râurilor ce se revărsau şi aveau o climă blândă. Transcaucazia. II Perioada antică de dezvoltare a omenirii începe odată cu apariţia omului şi durează până în secolul V al erei noastre. culesul şi pescuitul.n. Cu dispari-ia lui finalizează perioada a doua de dezvoltare a hărţii politice. Obiectele din silex au configuraţii geometrice.

Oceania) era practic necunoscută pentru civilizaţia europeană. Des aveau loc cazuri de foamete. mai ales a celor din lână. Flandria . . oraşe libere . deoarece cartoful.apariţia primelor semne de concentrare şi specializare a producţiei (Florenţa . b. mai ales la greci şi finicieni. apoi la oraş el devine mai specializat. . datorită cărora devine cunoscut pentru europeni practic toată suprafaţa Pământului.o parte însemnată a Pământului (America. IV Perioada nouă de dezvoltare a hărţii politice începe la sfîrşitul secolului XV. dezvoltarea transportului marin. d. Chiar de şi existau state mari. puterea centrală era foarte slabă.dezvoltare însemnată a fabricării ţesăturilor. dar care au existat nu prea mul timp (Imperiul Roman al Naţiunii Germane ce cuprindea o mulţime de regate.dezvoltarea tehnicii industriale. Larg sînt folosite în diferite ramuri motoarele de apă şi de vînt. . Australia. care la început avea caracter rural. Dacă meşteşugăritul la sat avea un caracter natural. Apare şi se dezvoltă sistemul colonial. c. Este descoperit procesul domen ce se baza pe folosirea cărbunelui de lemn (mangalului). Rusia Kievană. 3 . Nurenbergul . mai răspândite fiind războaiele cu ţelul de a jefui. mai ales a fierului. 2. iar în altele – se simţea un surplus de produse alimentare. aducă era dezvoltat la sate. a.intensificarea schimbului de mărfuri dintre diferite ţări şi regiuni. Imperiul Mongolilor. Începutul formării statelor centralizate mari cu o putere centrală bine exprimată cum ar fi Franţa (secolele XII-XV). floarea soarelui nu era încă cunoscute. episcopate. Anglia (după ocuparea ei de normani în 1066). . fapt ce a adus la ridicarea productivităţii muncii. principate. Apar corabii destul de mari – caravelele. . Spania (în rezultatul unirii Castiliei şi Aragonulu în 1479). Din punct de vedere a hărţii politice această perioadă se caracterizează prin: Existenţa unui număr mare de state mici şi fărâmiţate.dezvoltarea intensă a transportului maritim. Rusia (datorită unirii cnezatelor ruseşti începută de Ioan al III) etc. Din cauza legăturilor economice destul de restrânse se întâmpla că în unele state era foame. începutul secolului XVI şi se caracterizează prin următoarele trăsături: 1. ducate.- - dezvoltarea economică era neânsemnată şi majoritatea statelor duceau un mod de viaţă izolat. sfecla de zahăr. ele însă rămânând destul de restrânse. dar care nai târziu se concentrează în oraşe. Începutul marilor descoperiri geografice şi valorificarea teritoriilor descoperite.dezvoltarea tehnicii de topire a metalelor. .o agricultură destul de înapoiată cu o tehnică foarte primitivă şi cu o varietate foarte redusă de plante cultivate. Au loc marile descoperiri geografice. . III Din punct de vedere economic perioada medievală se caracterizează prin: .postavuri. începutul formării Imperiului Otoman).. porumbul. relaţiile dintre ele fiind foarte restrânse.apariţia manufacturii spre sfîrşitul etapei. Imperiul Bizantin care a existat pînă în 1453. . fiecare mare feudal făcând ceia ce socotea el de cuviinţă. Apariţia unor imperii care supuneau statele mici. Se pune baza apariţiei industriei textile. ţesături din lână şi mătase.obiecte din metal ). Califatul Arab.dezvoltarea intensă a meşteşugăritului. care este un semn al primelor relaţii capitaliste. plusul etapei date este apariţia metalurgiei şi a oraşelor. . care puteau pluti în largul oceanului şi care aveau pânzele aranjate astfel încât deplasarea lor nu depindea de direcţia vântului.

ajung în China şi nimeresc pe litoralul Americii de Sud (Brazilia). . constituirea căruia a decurs în cîteva etape. În 1497 Vasco de Gama ajunge în India. care aveau o şcoală de navigaţie maritimă foarte înaintată. Paralel cu portughezii încep călătoriile in Oceanul Atlantic şi spaniolii. În secolul XVI ei descoperă arhipelagul Malaiez.comerţ care se efectua prin intermediul arabilor. . Mai târziu încep călătoriile englezii. tehnicii şi artei militare. Premisele acestor descoperiri sînt următoarele: . Bagdad.imposibilitatea de a face legătură cu aceste ţări pe uscat din cauza lărgirii la început a Califatului Arab. Ne v-om opri pe scurt la unele din evenimentele caracteristice acestei perioade de dezvoltare a hărţii politice.cu ajutorul papei. Constantinopol.interesul ţărilor europene faţă de India şi alte state ale orientului. 5. Englezii caută ieşire spre India în direcţia de Nord-Vest şi Nord-Est. 2. Au pus începutul Marilor descoperiri geografice Portugalia şi Spania. Ei au cercetat litoralul de vest al Africii. celalalt hotar de delimitare fiind dus aproximativ dea lungul meridianului de 134˚ longitudine estică.necesitatea de a căpăta acces spre India şi alte ţări orientale pe căi maritime. Tasmania. dorinţa lor de a face comerţ în direct cu această ţară şi ţările învecinate ei . evenimente enumerate mai sus. Datorită acestei divizări. prin istmul de Panama. Formarea sistemului colonial În rezultatul marilor descoperiri geografice a început să se formeze sistemul colonial. ei ies la litoralul Pacificului. 4. iar în 1519-1522 Magelan efectuează prima călătorie în jurul lumii. francezii şi olandezii. iar apoi a Imperiului Otoman. spaniolii au făcut majoritatea descoperirilor lor geografice în emisfera vestică. . Spre a evita starea de conflict ce putea apărea . descoperă apoi Australia. La sfîrşitul perioadei începe lupta între marile puteri pentru reîmpărţirea lumii. . ei in 1494 au convenit că spaniolii călătoresc şi declară proprii toate pământurile situate mai la apus de meridianul 46˚ longitudine vestică. . ei punând stăpânire pe principalele centre comerciale şi porturi mediteraneene ( Damasc. ajungând la început pînă la Capul Verde iar mai tîrziu (1487. 1596). Noua Zeelandă. Beirut.creşterea forţelor de producţie în Europa şi dezvoltarea rapidă a economiei ce cer noi pieţe de desfacere şi lărgirea sferei de legături comerciale interstatale. Primii care au început să pătrundă departe în largul Oceanului Atlantic au fost portughezii . Are loc revoluţia industrială. astronomiei şi matematicii (începe epoca renaşterii).3. 4 . Are loc formarea celor mai principale state ale lumii contemporane. iar portughezii – mai la est de acest meridian. Această împărţire a fost prima împărţire a lumii. iar mai apoi insulele din Oceania . Societatea omenească trece de la orânduirea feudală la cea capitalistă. Restul expediţiilor organizate mai târziu aveau scopul de a concretiza şi preciza unele descoperiri anterioare sau erau efectuate în scopuri de cucerire a coloniilor. 1 .pînă la Capul Bunei Speranţe. Alexandria). Olandezii pornesc spre India în direcţia de Nord-Est(Barents. in 1513. şi în primul rând a geografiei.realizările însemnate în domeniul navigaţiei. Francezii caută drumul spre India în direcţia de Nord-Vest ţi cercetează America de Nord. fondată de Genrih Navigatorul.Marile descoperiri geografice Marile descoperiri geografice încep în a doua jumătate a secolului XV. iar mai apoi – pe peninsula Malaca (1511). Bartolomeo Dias) .dezvoltarea rapidă a ştiinţelor. În 1492 Columb descoperă America. efectuând descoperiri însemnate în America de Nord şi în emisfera sudică. Între ei începe o concurenţă destul de serioasă. Toate căile de târguială au fost practic blocate de turci.

arhipelagul Malayez. Ea se caracterizează prin următoarele trăsături: . Se caracterizează prin începutul formării imperiilor coloniale Francez şi Englez. Italia. Spania supune insulele arhipelagului Antilele Mari. .Prima etapă a constituirii lui a fost formarea imperiilor coloniale ale Portugaliei şi Spaniei. Mai târziu ocupă Irlanda. insulele şi întăriturile Malta. Mozambic). Interesele coloniale ale Angliei şi Franţei constau în vinderea mărfurilor produse în ţară şi controlul asupra comerţului efectuat de alte ţări. Canada. În Oceanul Pacific ocupă insulele Filipine şi Mariane. pe un timp scurt şi Brazilia). . În acest sens a fost vestit Frensis Drake . insulele Maluku. .lărgirea teritorială a SUA pe contul teritoriilor vestice şi a Mexicului. Etapa a patra durează din anii 80 ai secolului XVIII şi pînă în anii 70 ai secolului XIX. Jamaica. teritoriile unde acum se află oraşul New York – colonia Noul Amsterdam . Din colonii portughezii aduceau mirodenii şi robi. Singapore. Ocupă teritorii şi în America(Surinam . Treptat ea ocupă rolul Portugaliei în Oceanul Indian. Australia. Coloniile erau folosite pentru a aduce din ele bogăţii şi nu ca surse de materii prime sau pieţe de desfacere a mărfurilor produse în ţară. Japonia. Britanie şi Franţa. Noua Zeelandă. Africa de Sud. Afară de Olanda aici se mai referă M. Germania.prelungesc să-şi lărgească posesiunile coloniale Anglia şi Franţa. în Şri Lanka. Etapa a doua de formare a sistemului colonial coincide cu secolul XVII. 5 . pe litoralul Chinez (Makao). America Centrală mai la sud de Rio Grande. Primele colonii engleze au apărut în America de Nord. Ca şi în cazul Spaniei şi Portugaliei coloniile au adus la stagnarea în Olanda a industriei. .5 mil km2.ieşirea pe arena mondială a Japoniei. Ea capătă independenţă faţă de Spania şi începe a se dezvolta foarte rapid.în lupta pentru colonii se includ noi state. Etapa a treia începe la sfîrşitul secolului 17 şi durează pînă în anii 80 ai secolului 18.. America de Sud (teritoriile ocupate de munţii Anzi şi cîmpia La Plata. Acelaşi lucru se întâmplă şi în India. Portugalia se stabileşte în Oceanul Indian şi estul Asiei. Se stabilesc portughezii pe litoralul de vest al Africii( insulele Capului Verde. Aden. insula Java. Ţările date aveau nevoie de colonii nu pentru a aduce bogăţii ci pentru a extinde în ele târguiala care era foarte convenabilă.expansia colonială a Marii Britanii şi formarea Imperiului Colonial Britanic (ocupă în întregime India. Ambele state. iar spaniolii – aur şi argint. În America de sud ocupă Brazilia.care gonind în scopuri de jaf după nave portugheze şi spaniole. a efectuat a doua călătorie în jurul lumii. Ca şi la portughezi.are loc trecerea de la capitalismul liberei concurenţe la imperialism. pătrund în America de Nord şi Centrală. Drept că ea nu ocupă teritorii întinse ci numai puncte de pază care aveau importanţă strategică din punct de vedere militar şi comercial. mai mari reuşite având însă englezii. Seangan. În secolul 17 Olanda treptat ocupă coloniile Portugaliei din Oceanul Indian(Ceilon. Etapa a cincia cuprinde perioada de timp dintre anii 70 a i secolului XIX şi începutul primului război mondial. olandezii nu ocupau teritorii întinse. cînd pe arena mondială ca mare putere maritimă apare Olanda. care au început să se dezvolte foarte rapid pe parcursul secolului 19. când ea din un stat izolat devine un stat deschis şi încep să se dezvolte relaţiile de producţie capitaliste. litoralul Indiei. Faţă de teritoriul iniţial ea s-a mărit de 10 ori. Către 1876 suprafaţa coloniilor era de 22. golful Guineei. În secolul XVII în genere în Europa încep să se ridice destul de repede ţările cu o industrie bine dezvoltată ţn care se stabiliseră relaţiile de producţie capitaliste. luptând şi concurând între ele. A început dominarea Angliei în mări cu organizarea neoficială a echipelor de piraţi. Specific pentru ea sînt următoarele evenimente: . Franţa pierde coloniile sale din Canada. şi anume: SUA. Mărfurile produse în aceste ţări pătrund şi în coloniile portugheze şi spaniole. Gibraltar etc. unele teritorii pe litoralul Africii şi Indiei. Luptând cu Olanda acaparează unele colonii în Asia.

mai ales pe contul Africii şi Asiei.s-a schimbat coraportul dintre populaţia angajată în industrie şi în agricultură.3 mln km2 Coloniile erau de mai multe tipuri: .capătă independenţă către 1825 majoritatea ţărilor Americii Latine – foste colonii ale Spaniei (cu excepţia Cubei şi Puerto-Rico).5 mln km2 2. Brazilia(1822). Abisinia. a navelor cu motoare cu abur etc. Australia.a crescut productivitatea muncii. .are loc creşterea colosală a expansiunii coloniale.2 şi în raport cu suprafaţa principalelor metropole arăta în felul următor: Metropola Suprafaţa metropolei Suprafaţa coloniilor Anglia 0.se dezvoltă şi creşte Imperiul Otoman.3 mln km2 33.colonii formate din migranţi (Canada. se termină împărţirea Pământului între marile metropole şi formarea sistemului colonial . N.au crescut legăturile economice între regiuni şi ţări. .dispare Sfântul Imperiu Roman al Naţiunii Germane. 6 .4 mln km2 17. . . . .6 mln km2 Germania 0. Formarea principalelor state ale lumii contemporane Pe parcursul perioadei a treia de formare a hărţii politice contemporane. Afganistan. Uniunea SudAfricană). Apoi apare motorul cu aburi.către 1871 se formează Imperiul German (al doilea reih).scurt timp a existat Imperiul lui Napoleon.s-au format (în 1776) şi au crescut teritorial şi economic SUA. . . Începe revoluţia industrială în industria textilă cu introducerea maşinii de ţesut. sau protectorate) . . Trecerea de la feudalism la capitalism Această trecere este însoţită de revoluţia industrială care începe în a doua jumătate a secolului XVII în Anglia şi apoi trece în alte ţări ale Europei.4 mln km2 0. 3.colonii propriu zise(conduse direct.semicolonii(China. Germania şi Austro-Ungaria. .a avut loc reorganizarea industriei. .4 mln km2 Franţa 0.a avut loc concentrarea producţiei. . fără luptă de eliberare naţională. Zeelandă. În rezultatul revoluţiei industriale : . care atinge apogeul dezvoltării sale în secolul XVI. a căilor ferate.3 mln km2 Japonia 0. Către anul 1914 suprafaţa totală a coloniilor era de peste 90 mln km. Libia). ultima reducându-se simţitor 4. . iar în industria metalurgică mangalul este înlocuit prin cox.au început să crească foarte rapid oraşele. .5 mln km2 10.în secolele 17-18 a existat ca stat independent Reci Pospolita în componenţă căreia întra Polonia şi Lituania şi care la sfârşitul secolului 18 a fost împărţită între Rusia. în ordine cronologică au avut loc următoarele schimbări: .a crescut rolul industriei faţă d agricultură.s-a statornicit Imperiul Austro-Ungar.4 mln km2 0. Persia. În transport revoluţia industrială s-a manifestat prin apariţia locomotivei.este declarată independentă.5 mln km2(70% din îoate coloniile lumii) Rusia 5.0 mln km2 SUA 9. .

Bosnia. Germaniei. Cehoslovacia. Serbia . Bulgaria. După terminarea războiului pe harta lumii au loc următoarele modificări: a. România. e. Bulgaria.se destramă fosta Republică Federativă Iugoslavia pe locul ei formându-se 5 state noi: Slovenia. Cehoslovaciei. Dispar de pe harta politică: Imperiul German. Austria. 7 . India. Pe parcursul ei au căpătat independenţă 33 state africane. Către începutul anilor 90 decolonizarea practic se terminase. d. În această perioadă nu prea mare de timp au avut loc următoarele evenimente: . VI Harta politică contemporană s-a modificat la sfîrşitul anilor 80. Laos şi Cuba. După terminarea celui de al doilea război în lume sau produs următoarele evenimente legate de harta politică: • Se formează lagărul socialist în componenţa căruia întrau: URSS. Imperiul Austro-Ungar. Ungaria. 3 în Asia. Se formează aşa state ca: Polonia. 2 în Africa. c. Mongolia. Acest an a întrat în istorie ca Anul Africii. V În ajunul primului război mondial pe harta politică a lumii existau 55 state suverane. Iugoslavia etc. Laos. . Bulgaria. Însuşi procesul de decolonizare a decurs în 3 etape. Imperiul Otoman. Rusia. Ungaria. Vietnam.Herţegovina. La ţările care posedă colonii aparţin Anglia(10).Grecia etc. URSS. Grecia.se destramă şi practic dispare lagărul socialist. . Restul teritoriilor dependente se află sub tutela altor state.Cehoslovacia se divide în Cehia şi Slovacia. . Restul era colonii şi teritorii dependente. 14 în America de Nord şi 11 în Australia şi Oceania. Letonia.Capătă independenţă unele ţări coloniale (Namibia . oameni. Filipine.1990. Danemarca(2). când au căpătat independenţă 17 state. . Portugalia(1). • Se schimbă hotarele Poloniei.Etapa a doua a avut loc în anii 1956-1966 si poate fi numită etapă de decolonizare a Africii. Îşi schimbă hotarele: Germania. Indonezia. Capătă suveranitate: Finlanda. Vietnam. 9 – în America şi 8 – în Oceania). Toate aceste teritorii ocupă o suprafaţă de aproape 137 mii km²(fără Groenlanda) şi au o populaţie de 3 mil. .în decembrie 1991 se destramă fosta Uniune Sovietică pe locul ei apar 15 noi state suverane.la 2 octombrie 1990 are loc unificarea celor două Germanii. Irakul. Franţa(8). România. Lituania. Croaţia. China. .- către 1870 se formează statul centralizat Italian. Siria. Mongolia. Macedonia şi Iugoslavia (Muntenegru + Serbia). b. Israel.1993). României. Estonia. 12 – în Africa. Kambodgia). Liban. RDG. capătă independenţă România.Prima etapă a avut loc în anii 1945-1955 şi în rezultatul ei au căpătat independenţă 14 state asiatice (Coreea. Schimbările ce au avut loc după primul război mondial a adus la aceia că în ajunul celui de al doilea război pe harta politică a lumii existau 71 state suverane. Noua Zeelandă(1).Etapa a treia s-a desfăşurat în anii 1967-1987. Arabia Saudită. .începutul anilor 90. Australia(2). Birmania. Şri Lanka. Pakistan. . Olanda(1). Egiptul. Albania. SUA(6). RFSI. După numărul de ţări ce au căpătat suveranitate se evidenţiază anul 1960. Eritreia . Polonia. Italia. În prezent pe Pământ oficial mai există 35 de stăpâniri (colonii) din care 3 în Europa. Are loc împărţirea coloniilor Germane între ţările biruitoare. RPDC. În această perioadă au căpătat independenţă ca regulă ţări nu prea mari din toate părţile lumii (6 – în Asia. • Are loc descompunerea sistemului colonial şi formarea pe locul fostelor colonii a statelor suverane. Yemenul.

După împărţirea teritorial administrativă ţările pot fi unitare(Franţa. Emiratele Arabe Unite. PNB/locuitor e mai mare 20 mii dolari americani. Pakistan. Se caracterizează prin un nivel înalt de dezvoltare economică. b. Brazilia. Argentina. PNB/locuitor – sub 3000 dolari americani. c. regate şi împărăţii. Ciad. Ţări înalt dezvoltate care au PNB la un locuitor mai mare de 15 000 dolari americani. Malaysia. Olanda. PNB/locuitor – 1000 –3000 dolari americani – Mexic. III. ţări cu populaţie mijlocie(1 000 000 – 50 000 000 locuitori). Venezuela. structura populaţiei. Ţări cu nivelul economic satisfăcător . sau grupul celor 7. Aici aparţin Elveţia. împărţirea teritorial-administrativă. Marea Britanie. Singapore. Somali. Lor le revin rolul principal în economia mondială. Etiopia. Spania) sau federative (SUA. Thailanda. Vietnam. ţări cu populaţie mică(100 000 – 1000 000 locuitori). Canada. Acestor ţări le revin 2/3 din volumul PNB mondial şi în ele locuiesc 1/5 din populaţia Pământului. După suprafaţă ţările pot fi mari dacă au cîteva milioane kilometri pătraţi. 54 în Africa. principate. Japonia. Ele se grupează în două grupe şi anume: a. Din ele membre ale ONU sînt 190. suprafaţă. Cele federative se împart în formaţiuni statale cu o anumită autonomie. ele fiind bogate în resurse energetice(petrol) sau resurse minerale metalifere. După numărul populaţiei ţările se împart în ţări cu populaţie redusă(1000-100 000 locuitori). Republica Africa de Sud. Ţările mici înalt industrializate din Europa. Salvador. Ţări cu nivel economic foarte scăzut. Ca regulă nu sînt membre ţările mici. Aceste formaţiuni au la baza formării lor fie că principiul naţional(Elveţia. În aceste state o importanţă mare are industria alimentară. Israel. Aici aparţin Coreea de Sud. Italia. Cote d”Ivoire. Rusia)(circa 20 state). Turcia. Grecia. Ţări cu nivel economic avansat. O parte din aceste state sînt industrial agrare. mijlocii. Germania. Franţa. Rusia. Filipinele şi Indonezia.â etc. Egipt. La rândul lor ele se grupează în: a. După aşezarea geografică ţările se împart în ţări maritime. Aici aparţin SUA. Germania. intracontinentale şi insulare. emirate. Afganistan. Ţări în curs de dezvoltare. II. cu populaţie 8 . b. Suedia. Chile. Irak. Tanzania. Statele lumii se clasifică după diferite criterii cum ar fi: nivelul de dezvoltare economică. După nivelul de dezvoltare economică statele se grupează în: I. Noua Zeelandă. Ca pildă pot servi Spania. iar în dependenţă de titlul monarhului ele pot fi ducate. Thailanda. numărul de populaţie etc. Cuba. Kambodgia. Iran. 47 în Asia . PNB/locuitor – sub 500 dolari SUA. Aici aparţin fostele ţări ale lagărului socialist şi fostele republici sovietice. dar sânt mici şi nu au pondere mare în economia mondială. Algeria. Italia. Arabia Saudită. Brazilia). aşezarea geografică. Portugalia. Austria. Madagascar. În cadrul acestor ţări deosebim 3 grupe de state şi anume: a. După forma de guvernământ statele se împart în republici. Tunisia. Principalele ţâri înalt dezvoltate ale lumii. Kuweit. Ţările în tranziţie la economia de piaţă. Myanmar. dacă au câteva cute de mii de kilometri pătraţi şi mici . Ţările economiei de piaţă. Ţări cu nivelul mediu de dezvoltare. Maroc. Nepal. 35 în America şi 17 în Australia şi Oceania. Niger. În alte state din această grupă o importanţă mare are industria extractivă. Danemarca şi Luxemburg. b. Zair. Honduras.În prezent pe harta lumii sînt 196 state suverane din care 43 în Europa. forma de guvernământ. Taiwanul. monarhii care pot fi absolute sau constituţionale în dependenţă de puterea pe care o are monarhul.dacă au mii şi zeci d mii de km2. care pot fi prezidenţiale sau parlamentare. c. Aici aparţin Australia. Belgia. PNB/locuitor – 3000 –10000 dolari americani. PNB/locuitor – 500 – 1000 dolari SUA. Ţările recent industrializate din Asia. care a intrat în această organizaţie numai în anul 2002. Norvegia. PNB/locuitor oscilează de la 20880 până la 36230 dolari americani. agricultura având o pondere destul de mare. Din ţările mai mari mult timp n-a fost membră a ONU Elveţia. Bangladesh. Qatar. SUA. India) fie că istoric (RFG.

– 300 mil. locuitori) şi ţări cu populaţie gigantă (peste 300 mil. locuitori). 9 . locuitori). ţări cu populaţie f.mare (50 mil. – 100 mil. mare (100 mil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful