Sunteți pe pagina 1din 28

EFICIENTA

CURS 1

EFICIENTA EC A INVESTUTIILOR SI EVALUAREA EC A INTREPRINDERIITEMATICA- EFICIENTA EC A INVESTUTIILOR ANALIZA EFICIENTEI EC A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP a)- Sistemul de indicatori ai eficientei economice a investitiilor Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg in cea mai mare parte catre, folosirea mai multor indicatiori in vederea caracterizarii riguroase a efcicientei economice a diferitelor variante de investitii Acesti indicatorialcatuiesc un sisitem in care intra atit indicatori valorici (volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a investitiilor), cit si indicatori naturali (capacitatea de productie, in expresie fizica, consumurile specifice de materiale, durata de exutie a investitiilor, etc) In practica se intilnesc o serie de clasificari a indicatorilor de eficienta a invetitiilor grupati dupa anumite criterii cum ar fi : -in functie de importanta indicatorilor, in adoptarea deciziilor de investitii, gruparecare, cuprinde indicatori cum ar fi : -indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale asupra eficientei activitatii viitoare a obiectivului economic. Acesti indicatori caracterizeaza de fapt performanta economica a productiei viitoare (capacitatea de productie, costul productiei, nr personalului, productivitatea muncii) -indicatori de baza- care exprima approape exclusiv eficienta propriuzisa a investitiilor (volumul de investitii, durata de executie a investitiilor, durata de functionare, investitia specifica, randamentul economic al investitiilor, etc) -indicatori specifici- care sint specific diferitelor ramuri de activitate, caracterizind anumite aspecte particulare ale eficientei investitiilor in unele sectoare economice -indicatori supimentari- cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de mecanizare, consumurile specifice de utilitati, etc In timp ce in general, categoria indicatorilor cu caracter general este mai cunoscuta, categoria celorlalti indicatori sint mai putin cunoscuti, indicatori care vor fi prezentati in conutinuare . 1.-In categoria- indicatorilor de baza-intra cei mai importanti indicatori de apreciere a eficientei investitiilor - In alta ordine de idei, unii din acesti indicatori, exprima direct sau nemijlocit, elemntele raportului de eficienta economica -(efectul sau efortul investitional), fiind considerati :indicatori de calcul iar altii coreleaxa intr-o forma sau alta elementele respective, fiind indicatori propriu-zisi de eficienta a investitiilor. - Ca o ultima precizare , trebuie sa cunoastem ca acesti indicatori, pot imbraca diferite forme ca: forma statica de prezentare-care tine de abordarea traditionala, fiind de esenta contabila iar, forma dinamica de prezentare-tine de analiza pe fluxuri, fiind de esenta financiara Principalii indicatori de baza se concretizeaza in calcularea urmatorilor indicatori : b)-Volumul (valoarea) investiei-reprezinta principalul indicator care caracterizeaza marimea efortului investitional . El exprima valoric totalitatea resurselor care se vor comsuma ptr realizarea obiectivului de investitii, pina la punerea in functiune. Practic este vorba despre-cheltuielile de investitii, stabilite pe baza de deviz, insa prin extensie Indicatorul, cuprinde si stocul de active circulante, necesar ptr primul ciclu de functionare, precum si de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sint1

EFICIENTA

CURS 1

cheltuielile ptr pregatirea fortei de munca si cheltuielile ptr supravegherea lucrarilor de investitii). Formula de calcul este : It = I + Mo + Cs, -unde : I-reprezinta-cheltuiala totala de investi tii, calculata cf devizului general Mo-necesarul de active circulante ptr inceperea functionarii obiectivului Cs-alte cheltuieli (pregatirea personalului, supravegherea lucrarilor, etc) Acest indicator, numit si suma capitalului investit reprezinta soldul fluxurilor monetare legate de punerea in functiune a activelor integrate in proiectul de investitii. Soldul respectiv, se determina prin compararea platilor (iesirilor de trezorerie) cu incasarile (intrarile de trezorerie) Principalele elemente de plati sint :-platile ptr achizitionarea echipamentelor sau realizarea constructiilor, evaluate fara TVA, daca aceasta este deductibila, plus costurile de oportunitate corespunzatoare activelor proprii folosite; cheltuielile auxiliare, legate de punerea in functiunea obiectivului (studii prealabile, cheltuieli de transport, cheltuielile de instalare, formare personal) -necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de cresterea cifrei de afaceri, pe care o va genera noul obiectiv (ptr stocuri minime de materiale si produse si ptr acordarea de termene minime de plata a clientilor) Incasarile cele mai importante, provin din : - vinzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea in functiune a obiectivului ; - veniturile auxiliare de natura fiscala sau economica, provenind din administrare ; Pe baza celor prezentate, evaluarea financiara a capitalului, investit, se poate face prin relatia C = I + FlIM + FLFR VE - FLF unde : C -capitalul investit ; I-imobilizari fixe ; FlIM -fluxuri de lichiditati relative la investi tiile materiale ; FLFR -fluxuri de lichiditati legate de necesarul suplimentar de fond de rulment ; VE -valoarea neta a echipamentelor disponibilizate si vindute pe piata de ocazie ; FLF -fluxuri de lichiditati legate de mediul fiscal ; Aceasta evaluare a indicatorului este mai dificila, dar este mai riguroasa, deoarece include totae cheltuielile necesare pina la punerea in functiune a obiectivului de investitii. c.-Durata de executie a investitiei-care sintetizeaza, perioada de timp, in care are loc materializarea cheltuielilor de investitii in capitalul fix. De regula, aceasta perioada, care se intinde pina in momentul punerii in functiune a obiectivului, ocazioneaza doar consumuri de resurse, fara a se obtine vreun rezultat util de aceea, ptr a reduce volumul imobilizarilor de fonduri, este necesara scurtarea, pe cit posibil, a duratei de executie, fara a dauna, asupra calitatii lucrarilor de investitii. Totodata cautarea de solutii, ptr punerea partiala in functiune a capacitatilor de productie poate contribui la diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fonduri lor de investitii. d.-Durata de viata a investitiei-reprezinta, perioada de timp in care obiectivul dupa ce a fost executat, receptionat si pus in functiune, este utilizat conform destinatiei sale asigurindu-se recuperarea capitalului investiti si obtinerea unui surplus (profit).
2

EFICIENTA

CURS 1

Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la scoaterea din uz, datorita uzurii fizice si morale a capitalului fix.In cadrulsau, capitalul fix, realizat este de regula supus amortizarii, prin utilizarea diferitelor metode sau tehinici de amortizare(liniara, progresiva, regresiva). Estimarea duratei de viata a investitiei, pare la prima vedere o problema relativ simpla, deoarece in economia centralizata, ea se reducea la preluarea duratelor normale de functionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege.In realitate insa problema nu este deloc simpla, deoarece, se pot utiliza, mai multe criterii ptr stabilirea duratei de viata a unei investitii. In esenta este vorba de o o alegere intre criteriile de ordin tehnic si cele de ordin economic Criteriile tehnice ne indeamna sa identificam durata de viata a unei investitii cu durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului La rindul sau durata fizica este definita de conditiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii), dar si anumite conditii juridice (de pilda-constructia unui imobil pe un teren obtinut prin concesiune pe o durata limitata) Criteriile de ordin economic-implica asimilarea cu durata de utilizare economica a obiectivului respectiv, cu intervalul de rimp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din veniturile obtinute prin exploatarea productiva a investitiei . Practic determinarea duratei economice este destul de relativa, deoarece rentabilitatea investitiei se afla sub incidenta mai multor factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schinba, costurile la fel) Relativitatea detreminarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul previziunii este mai indepartat. De aceea ptr proiectele de investitii cu durata mare de exploatare , intre 30-50 ani Se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati, sa se faca pe o perioada mai scurta (10-20 ani) numita si orizont economic al firmei , urmind ca veniturile ulterioare acestei perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei Referitor la fixarea duratei de viata a investitiei, exista si alte conceptii. De pilda, considerarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade : -durata de viata fizic normala a investitiei -durata de viata tehnologica ; -durata de viata a produsului pe piata ; O alta opinie prevede fixarea duratei de viata , prin fixarea unei durate intermediare Intre durata fizica a echipamentului si durata de viata a produsului, etc. -Investitia specifica-care asigura comparabilitatea intre-efortul financiar-facut ptr realizarea unui obiectiv economic, si capacitatea de productie a obiectivului respectiv Relatiile de calcul, folosite, difera dupa cum investitia vizeaza realizarea de obiective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente . Pentru obiectivele noi relatia de calcul a investitiei specifice, (i) este : i= I / Q , in care : I-reprezinta investitia totala Q-capacitatea de productie Pentru investitiile in modernizari, dezvoltari sau retehnologizari ale obiectivelor existente, indicatorul se calculeaza astfel : I = I / Q1 Qo unde : Q1-este capacitatea de productie dupa modernizare Qo-capacitatea de productie inainte de modernizare
3

EFICIENTA

CURS 1

Capacitatea de productie a unui obiectiv economic, poate fi exprimata in mod diferit in functie de specificul activitatii, cu exprimare frecventa, in unitati naturale (kg, tone, litri) dar la o productie eterogena se poate folosi si exprimarea natural-conventionala (tractoare conventionale, hectare aratura normala, strunfuri conventionale, unitati nutritive), sau chiar exprimarea valorica . Ca o concluzie capacitatea de productie exprima productia maxima ce poate fi obtinuta, la obiectivul respectiv, intr-o anumita perioda de timp, de obicei un (1) an, indicatorul investitiei specifice terbuind sa tina seama si de numarul anilor de functionare, dupa urmatoarea formula : I = I / (Q x df) Exemplu : - valoarea investitie (mil ron) 120..cazul A si100 cazul B - capacitatea de productie( tone)1000 A si. 1000 B - durata de functionare (ani).. 10 A si. 8 B Daca folosim relatia de calcul, valoarea investitiei specifice, va fi : Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizareaca varianta mai optima este in cazul B. Daca se utilizeaza a doua relatie de calcul, care tine seama de durata de functionare, valoarea investitiei specifice va fi : Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasa fiind A -Durata de recuperare a investitiei- numit si termen de recuperare , exprima numarul de ani necesar, ptr recuperarea capitaluilui investit initaial , sau altfel spus o investitie va fi cu atit mai atractiva optr un investitor, cu cit veniturile care se vor obtine vor permite recuperarea rapida a capitalului investit Pe baza calcularii acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investitii, decit daca durata lor de recuperare este mai mica decit un standard prestabilit (durata normativa de recuperare), care la ridul sau, este mai mic decit durata de viata a investitiei, fiind ales proiectul de investitii a carei durata de recuperare este mai scurta. In principiu, durata de recuperare se calculeaza prin, raportarea investitiei totale (I) la avantajul (efectul- economic mediu annual), din care se reconstituie capitalul investit (E) dupa formula : T = I / E In cea ce priveste valoarea capitalului investit de la numitorul relatiei, inainte de 1989, era sinonim cu marimea anuala a beneficiului ; venitul net sau acumularile banesti Actualmente, numitorul relatiei de calcul, paote fi reprezentat de profitul brut ; profitul net ramas dupa impozitare ; cash-flow -ul brut sau net ; Pentru nivelul microeconomic este oportuna utilizarea fluxului net de trezorerie rezultat din exploatare, a investitiei (flux de lichiditati nete) numit si cash-flow (CF)-net Acesta poate fi asimilat, cu suma profitului net, dupa impozitare si amortismentelor perioadei, conform formulei : CF = CA EF = CA-[CE + i(CA CE A)] = (1-i)(CA - CE A) + A unde : CA =reprezinta incasarile anuale(veniturile)
4

EFICIENTA

CURS 1

EF =reprezinta platile anuale CE =cheltuielile anuale de productie(exploatare) A =amortizarea anuala activelor fixe incluse in proiect i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta su formula (1-i)(CA CE A) = profitul net, dupa impozitarea In cazul proiectelor de investitii de rationalizare , sau de productivitate obiectivul nu este cresterea volumului vinzarilor -a cifrei de afaceri, ci reducerea costurilor deexploatare calculul fluxului de lichiditati nete se poate face dupa modelul prezentat mai jos :

Proiecte de inovare sau de expansiune 1.-Cifra de afaceri 2.-Cheltuieli variabile 3.-Cheltuieli fixe(altele decit-amortiz, ch.fin) 4.-Excedent brut de exploatare (rd.1-(2+3)

Proiecte de rationalizare sau de productivitate 1.-Economia de cheltuieli variabile 2.-Economia de cheltuieli fixe 3.-Excedent brut de exploatare (rd.2-1) 4.-Excedent net de exploatare (rd.3x(1-rat impoz) 5.-Excedent net de exploatare(rd.4x(1-rata imp) 5.-Economii fiscale datorate amortizarii 6.-Economii fiscale datorate amortizarii 6.-Cash flow(rd.4 x 5) (amortiz anuala x rata imp) 7.-Cash flow(rd.5 + 6) Daca fluxurile financiare pozitive generate de exploatarea obictivului de investitii au aceeasi valoare in fiecare an, atunci durata de recuperare s-ar calcula astfel : Durata de recuperare = Valoarea proiectului / Fluxul annual Daca insa fluxurile sint inegale, atunci este necesar sa se determine, fluxurile cumulate la finele fiecarui an, pina se atinge valoarea investitiei initiale , ca in exemplu alaturat : Indicatori Determinarea fluxului de numerar net(mii-ron) Anii Anii Anii de Functio Anii De Functio TOTAL de de nare nare executi executi e e 1 2 1 2 3 4 5 B de 500 500 1000

A 1.-Cheltuieli investitii
5

EFICIENTA

CURS 1

2.-Cifra de afaceri 3.-Cheltuieli de exploatare 4.-Amortizare 5.-Profit impozabil 6.-Impozit pe profit 7.- Profit net 8.-Cash flow annual din exploatare (rd.7+4) 9.-Cash flow din exploatare cumulat 10.-Cash flow cumulat -TOTAL-

-500

-1000

800 500 200 100 16 84 284 284 -716

800 500 200 100 16 84 284 568 -432

800 500 200 100 16 84 284 852 -148

800 500 200 100 16 84 284 1136 +136

800 500 200 100 16 84 284 1420 +420

4000 2500 1000 500 80 420 1420 1420 +420

De fapt, calculul obisnuit al fluxurilor fimnanciare, tine seama si de cheltuielile de investitii care se constituie ca fluxuri negative (iesiri sau plati). Deci durata de recuperare poate fi reperata in functie de momentul in care fluxurile anuale dupa ce inregistreaza valori negative, devin egale cu zero Exemplu : a) Un proiect de investitii ptr realizarea unui mobiectiv in valoare de 1.000 mii ron. b) Durata de executie a obiectivului este de 2 ani c) Cheltuiala de investitii se repartizeaza in mod egal pe fiecare an (1.000 : 2 = 500) d) Durata de functionare este de 5 ani e) Se aplica metoda liniara de amortizare (cheltuieli cu amortizare-200 mii ron) f) Impozitul pe profit este de 16% g) Cifra de afaceri anuala este de 800 mii ron h) Cheltuielile de exploatare anuale sint de 500 mii ron i) Fluxul de numerar este cel din tabelul de mai sus. Din datele prezentate rezulta ca investitia se recupereaza in cel de al 4-lea an, de functionare a obiectivului ptr ca la sfirsitul acestui an, fluxul de numerar din exploatatie cumulat depaseste suma investita, iar fluxul cumulat total (exploatatie + investitii) devine pozitiv. Durata de recuperare = Valoarea proiectului(1.000 mii ron) = 3, 63 ani Fluxul annual( 275 mii ron) Pentru compararea variantelor de investitii, prin prisma duratei de recuperare, exista doua posibilitati si anume: a) se calculeaza acest indicator ptr fiecare varianta, optindu-se ptr varianta ce durata de recuperare cea mai redusa ; b) se calculeaza durata de recuperare a investitiei suplimentare a diferitelor variante comparativ cu o varianta de baza sau de referinta.

EFICIENTA

CURS 1

dupa formula : Ts = Ii Io / Ei-Eo unde : i = varianta curenta ; o = varianta de referinta Durata de recuperare ne ofera o anumita apreciere asupra riscului caracteristic unui proiect de investitii, in masura in care fluxurile de lichiditati se pot estima destul de precis. Durata de recuperare a investitiilor caracterizeaza insa si viteza de recuperare a capitalului investit care se calculeaza cf formulei ca un raport dintre: fluxul de lichiditati mediu annual si investitia specifica.Acest raport este de fapt inversul duratei de recuperare ii este cunoscut sub denumirea de coeficient de eficienta sau de randament anual al investitiei (return on investement-ROI), si se calculeaza dupa formula : Viteza de recuperare = Durata normala de functionare Durata de recuperare g. Cheltuielile echivalente sau recalculate-arata de cite ori, se poate recupera capitalul investit , in cadrul duratei normale de functionare a obiectivului realizat. Indicatorii prezentati anterior, luau in calcul numai marimea efortului investitional fara sa tina cont de nivelul cheltuielilor de productie sau de exploatare . Se intimpla insa ca un efort investitional importantsa fie avantajos ptr obtinerea de economii importante, la cheltuielile anuale de productie. De aceea este necesara, reunirea -cheltuielilor de investitii, cu cheltuielile de productie, Aceasta reunire are loc prin calcularea indicatorului cheltuieli echivalente (recalculate), cf formulei : K = I + C x D in care : K =cheltuielile recalculate I =valoarea investitiei C =cheltuielile anuale de productie D =durata de functionare normata Indicatorul astfel calculat, exprima efortul total (investitii plus cheltuieli de exploatare in perioada din vederea realizarii productiei). In aceasta varianta el se foloseste ptr compararea diferitelor variante de proiecte de investitii cu aceeasi marime a capacitatilor de productie. In cazul in care capacitatea de productie difera de la o varianta la alta de investitii, se calculeaza un alt indicator al cheltuielilor echivalente dupa formula : K = I + C x D unde Q-reprezinta capacitatea de productie QxD Indicatorul exprimind sub aceasta formula mai bine, efortul financiar total (investitii + cheltuieli de productie) necesar ptr obtinerea unei unitati de capacitate h.-Randamentul economic al investitiei-are un grad mai mare de cuprindere decit ceilalti indicatori prezentati, deoarce priveste procesul investitional in intregul lui, incepind de la efectuarea primelor cheltuieli de investitii (cheltuieli de proiectare)si pina la scoaterea din functiune a obiectivului economci ca urmare a uzurii sale fizice si morale. El asigura comparabilitatea intre profitul net total obtinut in urma realizarii obiectivului si efortul investitional total. Formula de calcul este : R = Bt / It unde : R =reprezinta randamentul economic al investitiei Bt =profitul net total
7

EFICIENTA

CURS 1

It =investitia totala Profitul net care se foloseste in calculul acestui indicator, nu trebuie confundat cu profitul net anual (rezultatul net, care se foloseste in activitatea curente a intreprinderilor si care se determina ca diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit . Este vorba aici despre profitul net obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului, dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual calculindu-se dupa formula : Bt = B x D It unde : D =durata de functionare a obiectivului, sau cu alte cuvinte : R = Bt / It = B x D It = B x D - 1 It It Particularitatile acestui indicator constau in : - in varianta teoretica, el ia in calcul parte din veniturile unei investitii, din care se asigura reconstiuirea fondurilor avansate, deci tine cont de profit. -in economia de piata, fondurile constituite prin amortizarea capitalului fix, ramin la dispozitia agentilor economic si concura efectiv la recuperarea capitalului investit.ceea ce atrage dupa sine, includerea amortizarii in baza de calcul a duratei de recuperare alatrui de profitul net -avind in vedere ca toti indicatorii de eficienta a investitiilor (durata de recuperare, randamentul economic) trebuie sa foloseasca o baza comuna de date, propunem ca randamentul economic sa fie calculat in functie de fluxul net de trezorerie (profitul net plus amortizare) si numai in functie de profitul net Drept urmare, formula de calcul mai poate prezenta si o alta forma care sa unifice baza de date ptr randamentul economic si ptr durata de recuperare prin care randamentul anual sa exprime rentabilitatea investitiei : R = E x D It = E x D 1 = D - 1 It It T unde : E = fluxul annual de trezorerie ; T = durata de recuperare ; Exemplu : Folosind, datele din tabelul prezentat anterior, calculul indicatorului prezinta urmatoarele valori : R = 284 mii ron x 5 ani -1 = 1375 mii ron = 1, 375 1 = 0, 375 1000 mii ron 1000 mii ron Acelasi rezultat se obtine daca determinam randamentul economic in functie de durata de recuperare , astfel : R = 5 ani -1 = 0, 375 3, 63 ani De precizat ca in situatia unui flux annual de trezorerie variabil ptr determinarea randamentului economic (ca si a duratei de recuperare) este necesara cumularea fuxurilor anuale de numerar pe intreaga durata de functionare a investitiei. In acest caz randamentul economic se calculeaza astfel : R = Flux annual cumulat - 1 Investitia totala Luind in calcul datele prezentate in tabelul de mai jos, indicatorul prezinta urmatoarele valori : --mii ron--

EFICIENTA

CURS 1

Indicatori

A 1. Flux annual pozitiv din exploatatie 2. Flux annual din 200 exploatatie cumulat 3. Fluxul anual Total- -800 cumulat (investitii + exploatatie)

Anii de functionar e 1 200

Anii de functionar e 2 250 450 -550

Anii de functionar e 3 300 750 -250

Anii de functionar e 4 300 1050 +50

Anii de Functiona re 5 250 1300 +300

Randamentul economic al investitiei este de : R = 1300 mii ron -1 = 1, 30 1000 mii ron sau sub forma : R = Fluxul total cumulat = 300 mii ron__ Investitia totala 1000 mii ron = 0, 30

i)- Particularitati ale metodologiei de evaluare a eficientei investitiilor in agricultura si industria alimentara Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii, care influenteaza asupra modului de apreciere a eficientei investitiilor, sint urmatoarele : 1.-investitiile in hidroamelioratii, au influenta directa asupra productiei agricole.In cazul acestor genuri de lucrari, lucrarile de desecare si indiguire nece sita investitii, care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol, a unor noi terenuri, iar in cazul lucrarilor de irigatii, fectul imediat al linvestitiilor, este concretizat in cresterea potentialului productiv al terenurilor deja puse in cultura. 2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii, o parte din teren, este scoasa din folosinta agricola fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de d desecare, este necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste pierderi de teren. 3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube, provocate de calamitatile naturale(seceta, inundatii) 4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o perioada lunga de folosinta fapt care determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus, la realizarea acestor lucrari se folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat integral in valoarea nou creata, prin investitii. 5.-De cele mai multe ori, hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare, ptr a se inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele indiguite, desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste

EFICIENTA

CURS 1

conditii, este dificil de separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroame lioratii, asupra productiei, fiind totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de influenta celorlalti factori productivi(ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare) 6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o repprofilare a unitatilor agricole.De pilda, indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnicoeconomice a productiei de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii de porumb, lucerna, etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii solurilor, a culturilor, in sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa de irigatii, in strinsa legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate. -- 12 -7.-Uneori, lucarile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii conexe (bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora este multipla(evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura)astfel incit este greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe. Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici manageriale adecvate ptr asigurarea s sigurantei alimentare nationale a populatiei Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza : Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare ha- -Tabel nr 3.1 Nr Anul Indiguiri Irigatii Desecari Combaterea crt solului 1. 1944 622, 0 18, 0 358, 0 2. 1950 642, 0 42, 5 368, 1 2, 0 3. 1960 827, 1 199, 6 505, 7 100, 0 4. 1970 1.331, 9 731, 3 1.111, 4 435, 3 5. 1980 1.545, 0 2.301, 0 2.462, 5 1.609, 7 6. 1990 1.545, 0 3.168.7 3.100, 7 2.222, 3 7. 2000 1.545, 0 3.081, 7 2.952, 2 2.133, 0 8. 2004 1.545, 0 3.077, 1 2.950, 5 2.135, 9 8.-Structurarea investitiilor in irigatii, in agricultura romaneasca 8.1-Volumul investitiilor in irigatii Evaluarea volumului investitiilor in irigatii , se dovedeste a fi un demers dificil incepind chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de -mii eroziunii

10

EFICIENTA

CURS 1

aface cu situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari, precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter agropedoameliorativ.etc.La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp, izolarea cotei irigatiilor din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare, implica de asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa cuu indicatorii fizici (suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in expresie valorica.Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si un studiu efectuat de catre Institutul de Economie Agrara acoperind perioada 1961-1985, studiu preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea investitiilor in diferite sectoare din totalul la nivel de ramura , asa cum rezulta din tabelul alaturat : -- 13 -Investitiile in agricultura si principalele activitati in per.1961-1990 -Tabel nr 8.1 Specificatie U/M 19611965 37, 5 55, 4 17, 0 20, 1 7, 5 2, 8 19661970 51, 5 35, 7 20, 0 22, 9 21, 4 11, 8 19711975 77, 0 18, 2 19, 0 26, 6 36, 2 27, 9 19761980 124, 9 29, 3 22, 2 18, 5 30, 0 37, 5 19811985 185, 2 18, 1 19, 9 28, 0 34, 0 63, 0 19861990 189, 0 35, 0 66, 2

Investitii in Milrd agricult. lei din % care :mecanizare -prod.vegetala, % alte -prod.animala % -hidroamelioratii % Milrd lei

Investitiile in lucrari de imbunatatiri funciare, incep sa detina o pondere mai inse mnata in structura pe ramura incepind cu cincinalul 1966-1970, cind mai mult de 1/5 din acestea au fost destinate amenajarilor ameliorative.Cea mai mare pondere s-a inregistrat in urmatoarea perioada-1971-1975, cind peste 36% din investitiile de care a beneficiat agricultura au fost destinate lucrarilor de imbunatatiri funciare, acestea continuind sa detina principala pozitie in structura investitiilor pe ramura, cu ponderi cuprinse intre 30%-in perioada(1976-1980) si 35%, in perioada(1986-1989). Aceata masiva concentrare de fonduri investitionale era considerata necesara Intrucit potrivit ultimului program ptr lucrari de imbunatatiri funciare investitionale lansat in 1983, urmau sa mai fie amenajate nu mai putin de 9, 6 mil ha(3, 1 mil ha-irigatii ;2, 9 mil ha-desecari si 3, 6 mil lei ha-amenajari antierozionale)cu cca 3 mil ha mai mult decit intreaga suprafata amenajata la acea data. In ceea ce priveste irigatiile acestea au beneficiat, dupa cum era de asteptat

11

EFICIENTA

CURS 1

de volumul cel mai mare de resurse financiare, atit datorita importantei economice deosebite acordate acestui gen de lucrari, cit si investitiei specifice sensibil mai ridicate.Atfel, dintr-un volum de investitii de 3, 3 miliarde lei, alocat lucrarilor de imbunatatiri funciare , pina in 1982 inclusiv, reveneau, potrivit datelor mentionate in acelasi program national elaborat in anul 1983, irigatiilor le revenea-27 miliarde lei, (58%), in timp ce ptr lucrarile de desecari-drenaj, au fost alocate-9 miliarde lei(25%) iar ptr lucrari antierozionale-7 miliarde lei(17%). Detasarea neta a efortului investitional in amenajari hidroameliorative, comparativ, cu celelalte doua principale categorii de lucrari, rezulta si din structura fondurilor fixe reprezentind imbunatatiri funciare.Astfel, potrivit datelor fostului departament al imbunatatirilor funciare-actuala regie a imbunatatirilor funciare(RAIF)din fondurile fixe puse in functiune pina la sfirsitul anului 1990, evaluate la peste 134, 1 miliarde lei, 59, 4%-reveneau irigatiilor ;23, 7%-lucrarilor de imbunatatiri funciare de desecaredrenaj ;iar-16, 9%-amenajarilor antierozionale.De fapt aceasta detasare a irigatiilor in ceea ce priveste volumul investitiilor , si respectiv a fondurilor fixe, nu se datoreaza atit suprafetelor amenajate(cca-3, 1 mil ha-in acazul irigatiilor si desecariulor, si 2, 2 mil ha-in cazul amenajarilor antierozionale)cit investitiilor specifice , care este net superioara in cazul amenajarilor ptr irigatii.Astfel, in timp ce ptr proiecte intocmite -- 14 -inainte de 1980, investitia specifica varia intre 8.000-10.000 lei/ha, la desecari, si 4.000-7.000 lei/ha, la amenajari antierozionale, 1(un)hectar amenajat ptr irigatii costind intre 15.000-20.000 lei/ha, chiar la inceputul anilor 1970. Diferentele se explica, prin structura investitiei in care nu predomina excavatiile si terasamentele, ci materialele si echipamentele de provenienta industriala din care, unele au o mare complexitate si un grad avansat de prelucrare.Astfel, primcipa lele dimensiuni ale componentelor amenajarilor ptr irigatii, din Romania, se prezentau dupa cum urmeaza : Dimensiunea componentelor amenajarilor ptr irigatii -Tabel nr 8.2 Nr Specificatie U/ Dimensiuni crt M 1. Canale de irigatii-din care : Km 19.600 a. canale magistrale si distributie -7.000 2. Retele de conducte subterane sub Km 60.000 presiune 3. Statii de pompare-din care : Buc 25.000 b. agregate electrice de pompare -- 21.000 4. Hidranti Buc 600.000 5. Diferite constructii hidrotehnice Buc 13.000 6. Instalatii de protectia retea Buc 53.000 7. TOTAL-km de canale si retele Km 79.600 8. TOTAL-buc-statii, etc Buc 691.000

12

EFICIENTA

CURS 1

8.2-Structura investitiilor in irigatii in judetul Constanta In judetul Constanta, cu cea mai mare suprafata amenajata ptr irigatii investitia specifica , a fost cuprinsa intre-15.400 lei/ha-in Complexul Carasu, dat in folosinta in anii 1972-1973, si 23.000 lei/ha ptr sistemul Rasova Vederosa, construit 10 ani mai tirziu.Cam in aceeasi perioada indicatorii tehnico-economici proiectati prevedeau investitii asemanatoare si ptr alte sisiteme hidrotehnice, cum ar fi : -Sadova-Corabia(Dolj)-20.846 lei/ha ;-Giurgiu-Razmiresti-15.596 lei/ha ;-Sinoe(C-ta) -15.685 lei/ha ;-Olt-Calmatui-20.480 lei/ha.In cadrul aceluiasi perimetru amenajat, functie de zona si de tipul de amenajare, investitia specifica putea varia in limite destul de largi.In cazul complexului Carasu, fata de o investitie specifica medie de 15.786 lei/ha-aceasta a variat, in functie de tipuil de amenajare si metoda de udare intre :20.978 lei/ha la irigarea prin aspersiune cu conducte ingropate si statii de punere sub presiune si 16.138 lei/ha, la irigarea pe brazde cu seturi de cauciuc butyl ca in tabelul urmator :

-- 15 -Investitia specifica in Complex Carasu-jud.C-ta, functie de tipul de amenajare si metoda de udare -lei/ha -Tabel nr 8.3 Specificatie Irigare prin aspersiune- Irigare prin aspersiunePrin cu Cu agregate termice de scurgere Statii de punere sub pompare la suprafata presiune Statii de pompare de baza Si retea magistrala de 7.928 7.928 7.928 distributie(partea comuna) Investitie proprie tipului 12.150 9.127 7.308 de amenajare TOTAL-investitie 20.078 17.055 15.236 specifica Investitii specifice cum sint cele mentionate mai sus, au fost posibile in acea vreme si datorita renuntarii, chiar de la inceput sau pe parcurs, la o serie de componente

13

EFICIENTA

CURS 1

ale retelelor de aductiune apei cum ar fi :-impermeabilizari de canale ;echipamente de automatizare si apometrie ;dispecerizare ;nivelari ;si altele.Pe de alta parte, viteza de lucru, amterialele si echipamentele a caror calitate a fost in continua scadere au impus interventii repetate si comletari de lucrari chiar din faza de receptionare a obiectivelor de investitii.Proiecte de amenajari hidrotehnice, cu investitii specifice cuprinse intre 23.000-25.000 lei/ha, au fost executate pina la cea dea doua jumatate a anului 1970, dieferentele zonale nefiind considerate semnificative.Mai degraba, tipul constructiv precum si optiunea [tr o metoda sau alta de udare, au influentat in aceasta perioada investitia specifica.Complexul Carasu din judetul Constanta, ofera un astfel de exemplu, prezentat in tabelul nr 4.3.Cel mai costisitor tip de amenajarea, in ceea ce priveste investitia specifica a fost cel cu retea de statii de punere sub presiune si irigare prin aspersiune .Pentru inceput cu acest gen de amenajare, au fost echipate cu prioritate terenuri apartinind intreprinderilor agricole de stat. Irigarea prin scurgere la suprafata reclamind cel mai mic efort investitional, conceputa initial ptr cca-1/3, di suprafafta, s-a realizat doar partial, tinind cont de faptul ca nivelarea terenului a fost una din problemele ramase nerezolvate.Solutia cu utilizarea agregatelor termice mobile, si semimobile, larg raspindita la inceputul anilor 1970, considerata convenabila, si din p.v al investitiei, s-a dovedit greoaaie in exploatare, mai ales dupa declansarea crizei petrolului si a dificultatilor legate de asigurarea pieselor de schimb si subansam blelor si a motopompistilor. Acest tip de amenajare, mai avea dezavantajul, ca in structura investitiei, cota apartinind unitatilor agricole, era considerabil mai mare, datorita costului agregatelor termice de pompare suportate de beneficiar, care inlocu iau statiile de punere sub presiune, construite din fondurile centralizate ale statului. De altfel, suprafetele echipate cu acest tip de amenajare, au fost primele supuse unor lucrari de modernizare prn inlocuirea agregatelor termice cu statii de punere sub -- 16 -presiune si retea de conducte ingropate sub presiune. In cea de a doua etepa-marcata de inceputul anilor deceniului opt , si in continuare, investitiile la initatea de suprafata s-au dublat, numeroase proiecte depasind 45.000-50.000 lei/ha.Aceasta crestere, a efortului investitional in amenajari ptr irigatii, isi are explicatia, atiti in evolutia preturilor la materiale, materii prime, a tarifelor si salariilor , cit si in complexitatea sporita a lucrarilor .Inh anul 1980, suprafata amenajata depasea 2, 3 mil ha, fiind amenajate in ordine :-terenuri cu dificultati din ce in ce mai mari din p.v constructiv.A fost deci necesar sa fie atacate zone mai putin pretabile la amenajari datorita reliefului, distantei fata de sursa de apa, sau inaltimii de pomapare.Noile proeicte hidroameliorativee, vizauatit perimentre noi sit si extinderea celor existente, dar cu costuri mult mia mari.Situatia , din acest p.v in judetul C-ta, este ilustrata in exemplul care urmeaza : Investitia specifica in 3 sisteme hidroameliorative din jud.C-ta, functie de perioada de proiectare -Tabel nr 8.4
14

EFICIENTA

CURS 1

ProiectProiect-1973 ProiectProiect1973 Val.investiti- 1984 1984 Suprafata- lei/ha Suprafata- Val. Investitiehahalei/ha SINOE 57.152 15.687 4.880 53.950 TOPALU 12.200 16.942 4.352 50.180 HIRSOVA 33.400 20.773 4.100 54.786 In acelasi mod, caracteristicile naturale ale zonei.si-au pus si ele amprenta asupra nivelului investitiei ptr proiectele executate in perioade apropiate de timp. De exemplu, sistemul hidrotehnic-Gradiste-Faurei(Braila)a fost proiectat cu o Investitie soecifica de cca-23.000 lei/ha ;in timp ce perimentrul Ipotesti-I(Olt) cu peste 32.000 lei/ha, ambeele proiecte fiind executate in perioada 1985-1988. Cota cu care statul participa la astfel de investitii, este si ea diferita de la o tara la Alta.Astfel in tari din fosta URSS, in tari cu economie planificata di estul Europei, in Africa de Sud, Sudan, Tanzania, Vietnam.Indonezia, Arabia Saudita, etc, investitiile In proiecte de irigatii, au fost sau sint sustinute de stat 100%.In alte cazuri, estul sustine doar partial, astfel de investitii, ca de exemplu :Canada-50% ;Japonia-4080%Coreea de Sud-70% ;India-80% ;Spania-50%Tunisia-30-60%. 8.3-Structura investitiilor in hidroamelioratii Ca o trasatura distincta a procesului de analiza a investitiilor in hidroamelioratii dificultatile constructive sporite si cresterea costurilor au contribuit la marirea efortului investitional.Intre timp vechile amenajari, fie ca aveau trestante in ceea ce priveste executia unor elemente constructive, fie ca afisau deja un anumit stadiu de degradare care recalmau investitii noi.Acest fenomen, curind generalizat(de fapt -- 17 -potrivit indicatorilor economici proiectati aceste sisteme ar fi trebuitt sa fie amorrtizate in 10-12 ani)a impus ptr majoritatea proiectelor includerea unor cote de investitii ptr asa zisele modernizari irigatii , care in unele cazuri puteau echivala cu valoarea investitei specifice initiale.In acelasi timp, complexitatea noilor proiecte a rescut impunind pe linga amenajarea propiruzisa ptr irigatii, o serie de alte lucrari hidroameliorative, unele din ele ca lucrari noi, altele ca lucrari de modernizare.Lista componentelor de investitie, a noilor proiecte contine in mod curent, pe linga amenajarea hidrotehnica, lucrari de desecare-drenaj ;combaterea eroziunii solului ;regularizari de vai si versanti ;lucrari speciale de priza si aductiune a apei ;nivelari de baza ; tratamente pedoameliorative(corectia pH-ului solului)in premiera sau reluare. Astfel, investitia specifica nu mai reprezinta doar irigatiile ci un intreg complex de lucrari agropedoameliorative menite sa puna in valoare, resursa funciara de pe un anumit perimetru amenajat.Mai mult decit atit, unele din aceste componente vizeaza obiective de protectia mediului, amenajarea teritoriului, cu functii socio-econo mice si edilitare, apararea contra inundatiilor, alimentari cu apa. Structura investitiei specifice in noile proiecte reflecta aceasta complexitate

Sistemul hidroameliorativ

15

EFICIENTA

CURS 1

crescinda a lucrarilor, asa cum rezulta spre exemplu din datele prezentate mai jos : Structura investitiei specifice in proiecte hidroameliorative din sudul tarii -Tabel nr 8.5 Specificatie U/M Borcea de Frunzaru Valori medii din diferite Sus zone Suprafata neta amenajata Ha 22.820 44.459 220.000 Investitia specifica-din care : Lei/h 49.786 48.864 47.000 a -irigatii noi % 54, 6 75, 3 71, 3 -modernizari irigatii % 8, 7 0, 9 6, 3 -amenajari orezarii % 15, 1 2, 8 4, 2 -desecari-drenaje % 21, 6 15, 4 15, 7 -ameliorari sararturi % 1, 4 0, 3 -combaterea eroziunii solului % 2, 6 1, 1 -regularizari vai, versanti % 1, 6 0, 9 De la un caz la altul, ponderea amenajarilor hidrotehnice propriu zise, variaza in limitele relativ largi, nu numai de caracteristicile zonei, dar si dupa cum investitia este noua, in extindere sau are o anumita vechime.Tinind seama de evolutia preturilor la o diferenta de 10-12 ani, investitia specifica necesara ptr modernizari a ajuns in multe cazuri sa o egaleze pe cea initiala.Acest fenomen, a fost desogur favorizat si de cazuri le din ce in ce mai frecvente cind insasi investitia initiala se completa partial prin alocari ulterioare destinate modernizarii sau finalizarii proiectului initial.Un aspect deloc neglijabil in structura investitiei, il constituie ponderea diferitelor segmente ale sistemelor hidrotehnice , unele din ele depinzind mai mult de amplasarea in teritoriu (priza de apa, reteaua de transport)dar si de metoda si tipul echipamentului de udare. -- 18 -Ponderea aductiunii si a echipamentului de udare in investitia totala -Tabel nr 8.6 Sistemul hidrotehnic %-in valoarea investitiei %-in valoarea investitiei Aductiune Echipamentul de udare Borcea de Sus(jud.Calarasi) 4, 9 Borcea de Jos(jud.Ialomita) 13, 5 10, 9 Carasu(jud.Constanta) 29, 3 15, 3 Ipotesti(jud.Olt) 47, 7 9, 0 Gradistea-Faurei(jud.Braila) 54, 1 9, 7 In cazul aductiunii(priza de apasi reteaua magistrala de transport)ponderea investitei variaza intre limite foarte largi-de la cca 5%, la mai mult de 50%, ea fiind determinata de o serie de factori impusi, cum ar fi-distante de transport, inaltimi de pompare, sau ca rezultat al unor solutii constructive adoptate, tipul retelei de transport.In schimb,
16

EFICIENTA

CURS 1

ponderea investitiei incorporata in echipamentul de udare este mai degraba o consecinta a conceptiei care a stat la baza proiectarii privind metoda de udare si caracteristicile echipamentului de adminsitrare a apei. 8.4-Ponderea irigatiilor in structura fondurilor fixe si contributia acestora la echiparea energetica a agriculturii Investirea masiva in lucrari hidroameliorative de-a lungul unei perioade ce depaseste trei decenii, a avut drept consecinta cresterea semnificativa a capitalizarii sectorului vegetal, cu deosebire in zonele de concentrare maxima a amenajarilor. Cazul judetului Constanta, cu o pondere a terenului amenajat ptr irigatii, de peste 80% din arabil, este tipic din acest p.v, asa cum este prezentat in tabelul urmator : Evolutia ponderii irigatiilor in structura fondurilor fixe-jud.C-ta-perioada 1970-1985 -Tabel nr 8.7 Nr Specificatie U/M 1970 1980 1985 crt 1. Fonduri fixe ale IAS+CAP+SMA, exclusiv Mii 3.556 6.879 11.805 amenajari in irigatii lei 2. Fonduri fixe in amenajari ptr Mii 1.529 5.505 7.480 irigatii(IAS+CAP+IEELIF) lei 3. TOTAL-IAS+CAP+SMA+IEELIF Mii 5.085 12.384 19.285 lei 4. Ponderea fondurilor fixe in irigatii % 30, 0 44, 5 38, 8 5. Echiparea energetica asectorului vegetal in cimp- Mii 490, 1 1.513, 2.095, din care : CP 3 6 a. Tractoare -356, 6 537, 2 751, 1 b. Masini autopropulsate -27, 2 392, 7 637, 2 c. Pompe si electropompe ptr irigatii -106, 3 583, 4 707, 3 6. Ponderea irigatiilor in ecgiparea energetica a % 21, 7 38, 6 33, 8 sectorului vegetal Daca inainte de 1970, ponderea amenajarilor ptr irigatii in echiparea tehnica si energetica a agriculturii judetului era nesemnificativa, odata cu punereaa in opera a marilor sisteme hidrotehnice situatia se schimba radical.Astfel, in perioada 1970 -1985, fondurile fixe ale principalelor categorii de munitati agricole, au crescut de la 3.556 mil lei, la 11.805 mil lei(de 3, 3 ori).In aceeasi perioada valoarea fondurilor fixe implicate in maenajari ptr irigatii a ajuns de la 1.529 mil lei, la 7.480 mil lei, cresterea -- 19 -fiind de aproape 5 ori, astfel ca ponderea acestora din urma, a crescut pe ansamblu de la 30, 0%, in 1970, la 44, 5%, in 1980, si reducindu-se apoi la 38, 8%, datorita incetinirii ritmu lui amenajarilor. Indiferent de sursele de finantare statul a fost principalul investitor in lucrarile

17

EFICIENTA

CURS 1

de imbunartatiri funciare, si in consecinta si proprietarul mijloacelor fixe respective. Intr-o amenajare ptr irigatii, structura prorpietatii, de stat si privata, deriva din modul de organmizare si exploatare a investitiilor respective.Astfel punctele de priza a apeoi, statiile de pompare si repompare, aductiunea si cea mai mare parte a retelei de transport si distributie, inclusiv statiile de punere sub presiune, sint proprietate de stat, exploatate de catre acesta prin unitaaatile sale specializate existente in fiecare judet. O parte mai putin importanta din investitie, reprezentata prin ultimele ramificatii ale retelei de distributie, precum si echipamentul mobil de udare, a fost sustinuta investi tional, de catre unitatile agricole de stat sau cooperatist, fiind cuprinsa intre30-40% din investitia specifica., in functie de tipul de amenajare si metoda si structura echipamentu lui de udare.La inceput amenajarea masiva ptr irigarea prin aspersiune, cu ajutorul agregatelor termice de pompare crestea simtitor partea de investitie ce revenea unitatilor agricole.Introducerea unor echipamente de udare cu un grad mai avansat de mecanizare sau automatizare, avea de asemenea darul sa creasca partea produca torilor agricoli in structura investitie si in consecinta a proprietatii.Mentionez totodata ca legat de cota statului ca proprietar al fondurilor fixe reprezintind imbunatatirile funciare, aceasta cota, depinde si de structura de proprietate a terenurilor pe care sint amplasate, lucrari de imbunatatiri funciare, respectiv irigatii.astfelcca 1/3, din amenajari cuprind terenuri proprietate de stat, unde intreaga investitie si respectiv dreptul de proprietate revin statului.Dupa unele calcule, aproximativ 75-80% din valoarea de inventar a amenajarilor ptr irigatii, reprezinta proprietate de stat si numai 20-25% sint proprietate privata.Tinind cint si de gradul de distrugere, degradare si in general de perisabilitatea mult mai accentuata a echipamentului de udare si ca aceste fenomene s-au manifestat intr-o masura mai mare in sectorul provat al agriculturii, se poate afirma ca ponderea acestiu sector in structura actuala a fondurilor fixe a amenajarilor ptr irigatii este de 10-200% dar nu mai mult.din total.evenimentele din 1989, au surprins sectorul de imbunatatiri funciare in plina desfasurare, santierele in lucru cuprinzind sute de mii de hectarecca 4 milioane ha)amenajate ptr irigatii. Acum dupa citiva ani, chiar daca o parte din componentele acestei avutiti s-au degradat Ori s-au risipit, ea ramine o importanta capacitate de productie a carei punere in valoare Prin retehnologizare si modernizare, se justifica din p.v economic. Amenajarile de imbunatatiri funciare, asa cum sint definite in Legea nr 138/2004, aflate in administrarea Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare SA, se compun din :a)-lucrari din amenajarile de irigatii-formate din prize de apa, statii de pompare -- 20 -de baza, inclusiv cele reversibile, statii de repompare, canale si conducte de aductiune si distributie, a apei de irigatii, pina la statiile de pompare de pinere sub presiune ; b)-lucrarile din amenajarile de irigatii si din orezearii-formate din statii de pompare de punere sub presiune, retele interioare de irigatii formate din conducte si canale, echipamentul mobil de udare ; c)-lucrarile din amenajarile de desecare cu pompare si gravitationale, formate din canale colectoare principale cu statiile de pompare aferente, canale de desecare de ordin inferior, drenuri si colectoare de drenaj ; d)-Lucrarile din amenajarile ptr combaterea eroziunii solului
18

EFICIENTA

CURS 1

e)-baraje si diguri de aparare impotriva inundatiilor de la Dunare si pe riurile interioare f)-cladiri de productie si administrative Principalele lucrari de constructii din amenajarile de imbunatatiri funciare, ptr Irigatii, proprietatea si din administrarea SNIF SA, se prezinta la data de 04.06.2004 dupa cum urmeaza : @-irigatii :-canale de irigatii-11.135 km ;-conducte ingropate-39.738 km ;-statii de pompare-3.835 buc ;-constructii de exploatare-1.256 buc ; @-desecari :-canale de desecare-56.788 km ;-poduri si podete-33.378 ; -statii de pompare-733 buc ;-constructii de exploatare-547 buc @-Drenaje :-drenuri colectoare si absorbante-39.411 km @-Combaterea eroziunii solului :-canale-57.529 km;-caderi, vaduri pereate, baraje praguri-42.703 buc ;-podete-29.283 buc ;-amenajari ravene-6.385 km ;-drumuri de exploatare-27.435 km ;-constructii de exploatare-130 buc ; @-constructii cu rol de aparare impotriva inundatiilor :-diguri la Dunare-1.135 km ;-diguri la rirurile interioare-1.155 km ;-baraje de atenuare a viiturilor-103 buc ; Amenajarile ptr irigatii in Romania, prezentau urmatoarele niveluri la data de 03.03.2005 :-suprafata amenajtat total-3.077.069 ha, din care : -prin aspersinue -2.761.803 ha ; -prin brazde - 263.026 ha -prin inundare - 52.240 ha 8.7-Structura suprafetelor agricole, care necesita investitii in perioadele urmatoare, ale mileniului trei, se prezinta dupa cum urmeaza : @-Suprafete agricole care necesita lucrari de ameliorare, petru : a)-corectarea regimului hidraulic-Total..15.000 mii ha din care :-irigatii. 7.500 mii ha -desecari-drenaje. 6.700 mii ha -- 21 --aparare inundatii 2.100 mii ha b)-Prevenirea si combaterea eroziunii solului prin lucrari de coretarea insusirilor solului 6.400 mii ha din care :-reducerea aciditatii . 2.200 mii ha -afinare.. 3.200 mii ha -cresterea continutului in humus.. 10.000 mii ha -spalarea sarurilor. 500 mii ha Ca o evolutie viitoare a investitiilor prin prisma politicii de investitii si in interdependenta cu politica agricola din perspectiva aderarii Rominiei la U.Europeana se preconizaeaza ca evolutia suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare sa fie in perspectiva 2011-2025, urmatoare : Evolutia supraf.amenajate cu lucr.de imb.func.si perspectiva 2011-2025 -mii haTabel nr 8.8
19

EFICIENTA

CURS 1

Nr crt 1. 2. 3. 4.

Specificatie Irigatii

2004 3.077, 1

2007 3.200, 0 3.250, 0 2.300, 0 1.545, 0

2011 3.498, () 3.250, 0 2.500, 0 1.600, 0

2025 0 4.004, () 3.500, 0 2.800, 0 1.650, 0 8

Desecare-Drenaj 2.950, 1 Combaterea eroziunii 2.135, 9 soluluui Apararea impotriva 1.545, 0 inundatiilor

Suprafetele irigate vor creste pina in anul 2005, prin realizarea lucrarilor hidro tehnice in spatiul Siret-Baragan, si prin finalizarea lucrarilor incepute in perioada anilor 1980, in judetele Olt si Teleorman. Amenajarile de irigatii pregatite sa functioneze prin efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii, in anul 2004, prezentau urmatoarea structura si evolutie : -ha-Tabel nr 8.10 Nr Specificatie crt 1. Amenajari de irigatii-Total-din care : 2. Program de punere in functiune 3. Suprafata pregatita ptr irigatii 4. Suprafata pe care s-au aplicat udari 2004 3.081.665 500.000 900.678 497.638 2007 3.081.360 1.000.000 1.072.078 754.498 200820112011 2025 3.077.100 3.077.069 1.300.000 1.500.908 1.303.210 1.400.000 1.000.000 1.400.000

In ceea ce priveste, structura acestui gen de lucrari in Judetul Constanta, aceasta se prezenta sub urmatoarea forma : @-amenajari de irigatii 422.591 ha, din care : -cu udare prin aspersiune. 313.843 ha -cu udare prin brazde 105.794 ha -cu udare prin inundare(orezarii). 2.954 ha @-amenajari de desecare 15.130 ha.din care : -cu pompare. 15.130 ha -gravitationale. @-Drenaje. 605 ha -- 22 -@-Amenajari ptr combaterea eroziunii solului..34.739 ha @-Lucrari de aparare impotriva inundatiilor.56.506 ha, din care : -diguiri la Dunare si riuri interioare 10.556 ha -baraje de atenuare a viiturilor 45.950 ha In ceea ce priveste structura culturilor irigate pe suprafetele proprietatea SNIF, aceasta se prezenta la data de 29.06.2004, cu un Total de 132.539 ha, astfel :
20

EFICIENTA

CURS 1

@-griu..65.632 ha @-orz 8.862 ha @-porumb boabe. 7.596 ha @-floarea soarelui 3.525 ha @-soia.. 7.752 ha @-sfecla de zahar. 409 ha @-orez.. 1.055 ha @-legume-cartofi17.363 ha @-culturi furajere.. 5.425 ha @-vii si livezi 2.328 ha @-alte culturi 12.592 ha 8.8.-Prezentarea metodelor si tehnicilor de analiza a investitiilor in iriga tii, comparativ cu metodele si tehnicile din celelalte sectoare ale economiei nationale Proiectele de amenajari hidroameliorative, executate in Romania, fac parte din categoria acelor investitii, a caroro eficienta se evalueaza in primul rind pe criterii economice.Apa de irigat, este un important factor de productie, dar costisitor in acelasi timp, iar pe de alta parte folosirea nerationala a acesteia poate conduce la aparitia unor grave feneomene de degradare a solului.Chiar daca insuficienta precipitatiilor si sece tele frecvente din unele zone cu cele mai fertile soluri impun irigarea ca mijloc de sporire a recoltelor si a stabilitatii acestora in timp, decizia de investire in amenajari hidrotehnice, a fost fundamentata intotdeauna pe criterii strict economice la nivel de proiect.Aceasta desi aspectele sociale si de impact favorabil asupra economi ei altor ramuri ecocnomice din amonte si aval de agricultura, nu pot fi neglijate. Metodologic, in termeni de specialitate, eficienta economica este o categorie complexa, care exprima in mod sintetic rezulrtatele obtinute in activitatea economica si sociala, intelegind prin aceasta raportul intre efect si efort , prezenta sub formula __________ Eec = V / C unde, V=volumul anual al productiei obtinute ; -- 23 -iar-C=volumul anual al cheltuielilor efectuate In ceea ce priveste eficienta economica a investitiilor aceasta exprima raportul intre rezultatele materiale valorice, obtinute si eforturile depuse ptr realizarea obiecti velor respective.Determinarea acestui raport se face prin stabilirea rezultatelor ce se obtin pe o unitate de investitie, cu luarea in considerare a factorului timp si a oportunitatii investitiei.In agricultura, conceptul de eficienta economica a investitiilor are un inteles mai larg, cuprinzind gradul de satisfacere a cerintelor de produse, intr-un anumit sortiment impus de nevoile populatiei si economiei, sporirea productivitatii muncii sociale, a profitului net, atit pe unitatea de suprafata, cit si pe unitatea de cheltuieli. De asemenea eficienta economica a investitiilor nu poate fi exprimata numai
21

EFICIENTA

CURS 1

ca un simplu raport intre efectele obtinute intr-o perioada data si eforturile valorice, aceasta datorita faptului ca unele efecte economice si sociale, se produc ulterior, sint greu de comensurat economic sau chiar nu exista inca un sistem adecvat de evaluare. In cazul lucrarilor de imbunatatiri funciare, insa porblema este si mai complexa, din mai multe p.v determinate de caracteristici specifice acestui gen de activitate, cum ar fi :-caracterul social si politic al investitiilor-tinind seama de contributia acestora la securitatea alimentara a populatiei, ca si la mentinerea independentei econo mice in acest domeniu, elemente greu cuantificabile valoric ; -impactul asupra eficientei economice a altor activitati economice din amonte si aval sau colaterale agriculturii ; -aspecte privind consrvarea si mentinerea echilibrului ecologic, amenajarea bazinelor hidrografice, combaterea eroziunii solului.etc ; in ceea ce priveste influenta investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare asupra eficientei economice a altor sectoare de activitate, poate fi facuta mentiunea ca orice influenta a lucrarilor de imbunatatiri funciare asupra volumului activitatii altor ramuri ale economiei, precum crearea de noi activitati care la rindul lor produc un efect economic pozitiv, pot fi considerate ca o contributie a investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare, la eficiebta econimica a acestor ramuri, in primul rind, prin efectul de masa al beneficiului realizat.Astfel desfasurarea lucrarilor de imbunatatiri funciare pe suprafete de 7-8 mil ha, a necesitat o dezvoltare puternica a industriei materialelor de constructii, de utilaje terasiere de pompe, de elemnte de automatizare Dezvoltarea productiei agricole, in perimetrele amenajate a necesitat investitii Conexe si colaterale in industria de tractoare si masini agricole, ingrasaminte chimce Si alte diverse imputuri specifice, tehnologiilor agricole.Productia agricola si vegetala suplimentara obtinuta pe terenurile amenajate, la rindul ei, contribuie la largirea productiei animaliere.In sfirsit toate activitatile enumerate mai sus, inclusiv cele desfasurate ptr punerea in opera a investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare -- 25 -si in exploatarea acestora, precum activitatea de proiectare si inginerie tehnologica, sint creatoare de locuri de munca, element a carui pondere in evaluarea eficientei sociale a investitiilor in amenajari hidroameliorative nu este deloc neglijabila. Metodologia de evaluare a eficientei economice a irigatiilor consta in a an aliza eficienta investitiilor si eficienta productiei agricole in regim irigat Cele doua crtierii nu pot fi separate insa, intr-ucit eficienta economica a investitiilor este data tocmai de eficienta productiei agricole obtinute in perimetrele amenajate ptr irigat.De fapt indicatorii de fundamentare economica a proiectelor de investitii in irigatii, sint concludenti din acest p.v. De asemenea cele doua faze, de proiect si de exploatare, a investitiei, nu sint metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca analiza eficientei productiei agricole, in perimetrele date in folosinta verifica, dupa aceeasi metoda, indicatorii tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza, avind ca scop evaluarea eficientei economice la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea fundamentarii indicatorilor economici, cit mai laes ptr compararea diferitelor variante de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor
22

EFICIENTA

CURS 1

hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de fiecare data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai, irigatiile au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele investitii de prestigiu intilnite si alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa demonstre ze, in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de resurrse, in realizarea unui obiectiv, considerat strategic, lasind pe plan secundar preocuparea ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati. Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a agriculturii in asa-zis regim irigat pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in care in nici un an, in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor. Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg, in cea mai mare parte, catre folosirea mai multor indicatori in vederea caracterizarii riguroase a eficien tei economice a investitiilor.Acesti indicatori, alcatuiesc un sistem de indicatori valorici (volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a inves titiilor, etc), cit si un sistem de indicatori naturali (capacitatea de productie in expresie fizica, consumurile spsecifice de materii si materiale, durata de executie a investitiilor, etc).In ultimul timp se constata ca tot mai multi autori, restring acest sistem de indicatori la indicatori ce caracterizeaza doar rentabilitatea proiectelor de investitii . -- 26 -Pornind de la particularitaile prezentate mai sus, eficienta lucrarilor de hidroamelioratii, se stabileste in doua(2) faze esentiale, su anume : a)-faza de proiectare, cind se urmareste determinarea oportunitatii economice a realizarii iunvestitiilor si aleggerea variantei optime de investitii, b)-faza de exploatare, cind obiectivul principal, este stabilirea eficientei utilizarii capitalului fix, realizat prin investitii.In ultima instanta acest obiectiv, se rduce la determinarea eficientei economice a productiei obtinute prin exploatarea capitalului fix realizat.Indicatorii utilizati, ptr analiza eficientei economice a investitiilor, se pot grupa, in a)- indicatori de eficienta a productiei si b)- indicatori de eficienta a cheltuielilor de investitii Astfel, in cadrul indicatorilor din grupa (a), de eficienta a productiei, regasim : @-Productia medie la hectar.Deoarece de lucrarile de hidroamelioratii, bene ficiaza, in mod obisnuit, mai multe culturi, este necesar ca nivelul productiei medii, sa se exprime valoric.Indicatorul trebuie determinat atit ptr situatia anterioara, cit si ptr situatia de dupa efectuarea lucrarilor de hidroamelioratii, astfel incit sa existe posibi litatea comparatiei. @-Sporul productiei la hectar-exprima cresterea productiei realizata de pe urma investitiei, in raport cu productia obtinuta inainte de efectuarea lucrarilor.Datorita faptului ca suprafata efectiv cultivata in conditii de irigare sau alte lucrari de acest gen, este mai mica decit suprafata cultivata inainte de amenajarea sistemului, ca urmare a constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, instalatiilor, etc, ptr a se determina sporul
23

EFICIENTA

CURS 1

__________________ efectiv de productie la hectar, se utilizeaza formula : Aq = Q1 / S1 Qo / So, unde Aq-reprezinta sporul de productiei medii la hectar ;Qo si Q1-productia totala, exprimata fizic sau valoric, obtinuta de pe intreaga suprafata inainte si respectiv, dupa amenajare ;So si S1-suprafata cultivata inainte si dupa amenajare.In acest context, productia obtinuta, inainte de amenajarea lucrarilor de hidroamelioratii(Q0) reprezinta media pe mai multi ani a productiei realizate, iar productia de dupa amenajare(Q1)este estimata prin calcule previzionale. -Costul pe unitatea de produs-este un indicator care se calculeaza pe unitatea fizica de produs principal.Daca lucrarile de hidroamelioratii, deservesc teritorii mari, cu o diversitate de culturi, costul se calculeaza la 1 leu/valoare a productiei, incluzind astfel toate culturile din sistemul hidroameliorativ dat.Pornind de la acest indicator, se pot calcula alti 2 indicatori colaterali, si anume : -economia de cheltuieli la 1 leu productie(Ec), cu formula- Ec = Cho/Qo Ch1/Q1 -sporul de productie la 1 leu cheltuieli(Aq), -- 27 -cu formula-Aq = Q1/Ch1 Qo/Cho In toate aceste formule.Cho si Ch1-reprezinta cheltuielile de productie totale, inainte si dupa amenajare. -Sporul de profit pe unitatea de suprafata(Ap), ________________ cu formula-Ap = B1/S1 Bo/So-unde, Bo si B1-reprezinta profitul total(excedentul brut de exploatatie), inainte si dupa amenajare, cu precizarea ca daca inainte de executarea lucrarilor respective se inre gistreaza pierderi, datoorita calamitatilor naturale, acestea se vor adauga la sporul de profit pe unitatea de suprafata ptr a exprima mai bine efectul lucrarilor hidroameliorative. De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai calculeaza si anumiti indicatori suplimentari , ce intervin on caracterizarea eficientei investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de lucrari.De exemplu, la amenajarile ptr irigatii , se folosesc, indicatori ca : -randamentul sistemului de irigatii; -eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ; -gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ; -consumul de materii specifice, etc Analiza indicatorilor eficientei investitiilor in irigatii, trebuie facuta avind in vedere interdependenta investitiilor, cu factorul timp.In scopul unei corecte analize a eficientei economice a investitiilor, apare necesara luarea in considerare a duratelor de timp in care se efectueaza sau functioneaza investitiile .Daca acest factor nu ar avea importanta, ptr evitarea complicatiilor, s-ar face abstractie de el.Dar ca si in cadrul celorlalte domenii economice, un alegerea corecta a functionarii proceselor economice
24

EFICIENTA

CURS 1

in alegerea corecta a functionarii proceselor economice generate de efectuarea investitiilor, precum si determinarea modalitatilor in care acestea pot fi mai eficiente, timpul este un criteriu esential.Treceerea fondurilor din forma bani in forma capitalurilor si apoi iar in forma bani , este rezultatul unui proces complex, care se desfasoara pe durate de timp ce trebuie luate in consideratie.Intr-o prima etapa, sursa investitiilor o reprezinta veniturile.Fie ca acestea sint publice sau private, fie ca sint ale persoanelor fizice sau juridice, in majoritatea cazurilor, este nevoie de o perioada mai lunga sau mai scurta de timp ptr formarea unor resurse ce vor putea fi utilizate ptr finantarea investitiilor.Acest proces poarta denumirea de ecnomisire si prin natura sa are o desfasurare in timp.Apoi utilizarea acestor economii , ptr a fi concretizate in investitii, nu se poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara esalonat, dupa grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii. -- 28 -8.9-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect In domeniul irigatiilor, doua imperative de factura strict politica, au impus proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico economici de exploatare deosebit de optimisti si anume- amenajarea unor suprafete cit mai mari, intr-un timp cit mai scurt si mentinerea investitiei specifice la un nivel cit mai scazut Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute In limita unor normative de o extrema zgircenie -asigurau pragul de eficienta Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce mentinerea nivelului de rentabilitate necesar promovarii proiectelor s-a facut in special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de exploatare a sistemelor hidrotehnice.Legat de acest aspect, evolutia indicatorilor de eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative, in periodad de dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii, au evoluat, dupa cum urmeaza : Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de irigatii -Tabel nr 8.9 Nr Specificatie U/M Perioada de Perioada de 1981Cr proiectare proiectare 1989 t -inainte de 1981- -dupa 1981(1981- -<19811989) %1. Valoarea prod.inainte de Lei/h 3.714 7.605 204, 7 amenaj a 2. Val prod, dupa amenajare Lei/h 9.077 17.724 193, 1 a 3. Spor de productie valoric Lei/h 5.465 10.119 185, 2 a 4. Cheltuieli inainte de Lei/h 2.344 5.643 240, 7 amenajare a 5. Cheltuieli dupa amenajare Lei/h 5.600 11.527 209, 6

25

EFICIENTA

CURS 1

6. Cheltuieli suplimentare 7. 8. 9. 10. 11.

a Lei/h a Venit net inainte de Lei/h amenajare a Venit net dupa amenajare Lei/h a Venit net suplimentar Lei/h a Investitia specifica Lei/h a Durata de recuperare Ani

3.256 1.370 3.477 2.107 17.330 8, 2

5.884 1.962 6.197 4.255 45.800 10, 8

186, 4 143, 2 168, 5 183, 6 264, 3 131, 7

Separarea, celor doua perioada, a fost necesara datorita sistemului de preturi majorat la produse agricole, inainte de 1981.Aceasta majorare a preturilor de contracta re, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica proiectata, rata de rentabilitate scazind la 53, 8%, in cea de a doua perioada fata de 62, 1%, in perioada anterioara anului 1981.Explicatia consta intr-o crestere , mai mare a cheltuielilor, ca si investitia specifica, comparativ cu aceea a productiei valorice. 8.10-Eficienta economica a investitiilor in irigatii, in faza de exploatare Metodologic, deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori in faza de exploatare , a investitiei, -- 29 -nu exista diferente de principiu.Situatia se complica, insa deoarece investitia este protejata intre doi agenti economici, pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa completeze cel putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti producatorul agricol.Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in sistemul de aductiune si diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ;canale ;magistrale ; retele de conducte ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete.Toate sint gestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale RAIF. Aici, in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare parte-si cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce inseamna ca o analiza cauzala efect-efort , nu se poate face la acest nivel.Totusi, considerind intreprinderile de imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari servicii, cu gestiune proprie, se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3 apa) in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita pina acum, atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca intreprinderile respective, furnizaoare de apa , sint subventionate de stat ptr 65-75% din volumul cheltuielilor acestora.

26

EFICIENTA

CURS 1

O alta parte a investitiei, (mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de distri butie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde se obtine de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula efcienta investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit aici se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare. Ca o concluzie, in faza de proiectare, s in primul rind, in amenajari ptr irigatii apar rentabile.In faza de ecploatare insa, cel purin la nivel de sistem hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica, proiectati nu s-au reprodus. Un exemplu, de analiza a parametrilor de eficienta econiomica a investitiilor in irigatii in Complexul Carasu(jud.Constanta) comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 8.11 Nr Specificatie Eficienta de ansamblu a Efic de Efic de crt irigatiilor ans.irigatii ans.irigatii (sisteme+unit.agric)-Chelt.de -Venit netProd.Valorica productieA. Proiectari in per.19701972 1. Peri.de baza 4.690 3.043 1.647 neirigat-67-70 2. Proiectari in complex 9.063 5.585 3.478 Carasu 3. Media-85-87-realizari 8.155 10.958 -2.803 4. Realiz.comp.cu per.de 173, 8 360, 1 baza% 5. Realiz.comp.cu proiect 90, 0 196, 2 % B. Proiectari in per.19831985 6. Peri.de baza 4.190 3.178 1.012 neirigat-67-70 7. Proiec.sist-Hirsova, 13.279 9.146 3.133 Sinoe, Top 8. Media-85-87-realizari 4.456 8.320 -3.864 9. Realiz.comp.cu per.de 106, 3 261, 8 baza% 10 Realiz.comp.cu proiect 33, 6 91, 0 % Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare, investitiile in Irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la produ catorul agricol .In aceeasi perioada, au fost executate la solicitarea forurilor de decizie de la cel mai inalt nivel, lucrari mult mai costisitoare, ca de exemplu asa-zisul poligon
27

EFICIENTA

CURS 1

experimental Abrud, judetul Constanta.Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha, din care a rezultat o supra fata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva, la acea vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei, revenind 335, 4 mii lei/ha suprafata bruta sau 754, 6 mii lei/ha supprafata neta(cultivata), adica cca de 24 ori mai mare decit amenaja rea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana, ptr irigarea prin inundare din treapta in treapta, ca si secutia necorespunzatoare(latimi variabile ale teraselor, pante longitudinale spre mijloc, decopertari neuniforme)au facut ca intreaga lucrare sa fie un rebut in materie deosebit de costisitor.

28