1

Ansamblul industrial "Moara lui Assan, Bucuresti (Romania)

A/B - Adresa site-ului /Contact: Ansamblul este impartit in doua: Fabrica de morarit si panificatie "Graul", str. Irimicului nr. 24, sect. 2 ( S.C. Griul S.A.) - Fabrica de ulei S.C. Solaris S.A., str. Halmeu nr. 25, sector 2 (in conservare astazi) Delimitarea actuala a sitului: la Nord - str. Reinvierii (parcela intr. Granitul si cimitirul Reinvierea), la Est - str. Masina de Piine (intr. Irimicului si intr. Banitei), la Sud - str. Vaporul lui Assan iar la Vest - str. Lizeanu (str. Silozului si str. Halmeu). C Scurta descriere (de la inceputuri pana in prezent): Fabricile Assan se dezvolta intre anii 1853 si 1948, pornind de la o mica instalatie de prese pentru ulei, miscate cu forta oamenilor si citeva pietre de macinat grane, miscate cu cai. In locul acestora, pe care le demoleaza, incepe in 1853 constructia morii actionate cu motor termic. In 1894 a fost infiintata o noua sectie de lacuri si culori iar in anul 1903, cand a fost sarbatorita o jumatate de secol de la infiintare, s-au mai adaugat citeva constructii. In 1903 se construieste un nou siloz de grine, care e la acea data cea mai inalta cladire din Bucuresti - 41 m inaltime. Dupa 1903, moara Assan a fost dotata cu energie electrica, avind uzina proprie iar in luna iunie 1930 a fost transformata in Societate Anonima pe actiuni sub denumirea "Fabricele Assan", care cuprindeau patru industrii diferite: macinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri si culori, sapunuri si chit. In august 1943 s-au introdus gazele naturale. In prezent site-ul este divizat, o parte fiind in conservare iar cealalta functionand normal (fabrica de morarit si panificatie "Graul"). D - Localizare: Ansamblul situat pe un traseu cu puternic caracter industrial si comercial, Piata Victoriei - Obor (incepind cu jumatatea secolului al XIX-lea) de-a lungul caruia existau potrivit ghidului Calauza Capitalei si Expozitia din 1906 urmatoarele situri industriale: moara Stancovici, fabrica de fringhii Draghiceanu, fabrica de caramida Tonolla, moara Olmazu, Societatea de tramvay, fabricele Assan, moara Popovici, fabrica de sapun Stela. In prezent site-ul se gaseste intr-o zona conflictuala, situatie datorata dezvoltarii urbane in secolul al XXlea. E/F Datari si arhitecti / Tipologia site-ului: 1853 incepe constructia morii cu motor termic 1903 adaugate alte corpuri si silozul principal-la acea data cea mai inalta cladire din Bucuresti - 41 m inaltime Nu se cunosc arhitectii. G Etendue du site

Complexul s-a dezvoltat in timp pe un teren cu suprafata de ~40.000 mp(?), pe Soseaua Stefan cel Mare nr. 103 (mai tirziu 131; 139).

2
H Composition actuelle du site:

Prin nationalizarea intreprinderilor particulare din 1948 Fabricile Assan sunt impartite in doua. In prezent acestea sunt fabrica de morarit si panificatie S.C. Griul S.A. si fabrica de ulei S.C. Solaris S.A. (in conservare).
I Promoteurs et motivation: Nu exista inca. J Statusul reconversiei: Studiu K Memoire du monde du travail: In afara cladirilor principale ar fi posibil de realizat un punct de interes - un muzeu al moraritului, propus de studiu in cladirea in care a functionat prima moara (moara A), un muzeu interactiv care sa puna in valoare bijuteriile tehnice (mori, separatoare, site) fabricate in Germania, la Braunschweig (AMME, GIESECKE & KONEGEN) la 1900 si care in acest moment inca functioneaza (sunt in exploatare) datorita celor care le folosesc si le ingrijesc. L Reusite si/sau esecuri: Nu sunt evaluate M Costuri si investitii: Nu sunt evaluate N Bibliografie selectiva: * Assan, B.G.- Industria morariei in Romania, Bucuresti, 1896, Institutul de Arte, Grafice Carol Gobl * Assan, B.G.- O jumatate de secol de la introducerea masinei cu aburi in industria romana, Bucuresti, 1904, Tipografia Minerva * Bene, Ana- Aspecte ale dezvoltarii industriei bucurestene intre cele doua razboaie mondiale in Materiale de istorie si muzeografie, V, 1967 * Diaconovich, Corneliu- Enciclopedia Romana; "Orasul Bucuresci" si "moara", Sibiu, W. Krafft, 1898 * Furnica, Dumitru Z. - Industria si dezvoltarea ei in Tarile Romanesti. Lucrare facuta pe baza documentelor. Cu o scrisoare de introducere de Prof. Nicolae Iorga, Bucuresti, Inst. de Arte Grafice "Tiparul Romanesc", 1926 * Giurescu, C. Constantin - Istoria Bucurestilor, Bucuresti, 1979, Editura Sport-Turism * Stan, Maria - Morile cu cai din Bucuresti in secolul al XIX-lea in Materiale de istorie si muzeografie Bucuresti, Muzeul de istorie al municipiului Bucuresti, 1971 O Autorul si data elaborarii fisei: Catalin Stefan Zafiu, ianuarie 2005

Fig.1 Plan de situaie

Fig.2 Vedere exterioar

Fig.3 Vedere interioar

Fig.4 Perspectiv

Fig.5 Proiect

Fig.6 Faada est cu propunerea de ascensor

Fig.7 Triunghiul de supravieuire