Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO n engleza ?i OTAN n fra nceza) este o alian?

a politico-militara stabilita n 1949, prin Tratatul Atlanticu lui de Nord semnat n Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 29 state din Europa ?i America de Nord. Alian?a s-a format din state independente, interesate n mentinerea pacii si apara rea propriei independen?e prin solidaritate politica ?i printr-o for?a militara defensiva corespunzatoare, capabila sa descurajeze ?i, daca ar fi necesar, sa ra spunda tuturor formelor probabile de agresiune ndreptata mpotriva ei sau a statelo r membre. Ini?ial, aceste state au fost: Belgia, Canada, Danemarca, Fran?a, Isla nda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda si SUA. La 18 februarie 1952, au aderat la tratat Grecia si Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a devenit membra NATO. La constituirea ei, ideea de baza a alian?ei, men?inuta timp de peste 50 de ani, era aceea a realizarii unei aparari comune, credibile ?i eficiente. n acest sens , n articolul 5 al Tratatului se specifica: Partile convin ca un atac armat impotr iva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord va fi co nsiderat ca un atac impotriva tuturor si, in consecinta, daca se va produce un a semenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitand dreptul sau individual sau co lectiv la autoaparare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Natiunilor Unite, va da asistenta Partii sau Partilor atacate, prin luarea in consecinta, individual si concertat cu celelalte parti, a acelor masuri ce vor fi considerate necesare , inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restaura si a mentine securitatea z onei Nord-Atlantice. Aceasta fraza s-a referit la nceput la cazul n care URSS ar fi lansat un atac mpotr iva alia?iilor europeni ai Statelor Unite, n urma caruia SUA ar fi trebuit sa tra teze Uniunea Sovietica ca ?i cum ar fi fost atacata ea nsa?i. Totu?i temuta invaz ie sovietica din Europa nu a mai venit. n schimb, fraza a fost folosita pentru pr ima data n istoria tratatului la 12 septembrie 2001 drept raspuns la Atentatele d in 11 septembrie 2001.

Organiza?ia Na?iunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importanta organiza?ie interna?ionala din lume. Fondata n 1945 dupa Al Doilea Razboi Mondial, are astaz i 192 de state membre. ntemeierea ei a constat din semnarea, de catre membrii ei fondatori, a Cartei Organiza?iei Na?iunilor Unite. Potrivit acestui document, ON U are misiunea de a asigura pacea mondiala, respectarea drepturilor omului, coop erarea interna?ionala ?i respectarea dreptului interna?ional. Sediul central al organiza?iei este situat la New York. Drepturile omului au fost motivul principal pentru crearea Na?iunilor Unite. Atr ocita?ile celui de- al Doilea Razboi Mondial ?i genocidurile au determinat ca no ua organiza?ie sa previna tragedii similare in viitor. Un prim obiectiv a fost a cela de a crea un cadru legal pentru a lua in considerare si a lua hotarri asupra violarilor drepturilor omului. Organiza?ia Na?iunilor Unite obliga toate statele membre sa promoveze "respect u niversal pentru, si observarea drepturilor omului" ?i sa ia "masuri impreuna ?i separate" n aceasta privin?a. Declara?ia Universala a Drepturilor Omului, de?i nu legala, a fost adoptata de Adunarea Generala in 1948 ca un standard comun de re alizare pentru to?i. Adunarea de obicei are n vedere probleme legate de drepturil e omului. Organiza?ia Na?iunilor Unite ?i diferitele agen?ii ale sale joaca un rol importa nt n implementarea ?i respectarea principiilor din Declara?ia Universala a Dreptu rilor Omului. Un astfel de caz este sprijinul acordat de organiza?ie ?arilor ce se afla n tranzi?ie spre democra?ie. Asisten?a tehnica n realizarea alegerilor lib ere ?i corecte, mbunata?irea structurilor judiciare, revizuirea constitu?iilor, a ntrenarea oficialilor drepturilor omului ?i transformarea mi?carilor armate n par tide politice au contribuit mult la democratizare n lume...

Uniunea Europeana (UE, vezi ?i nume alternative) este o entitate politica, socia la ?i economica, dezvoltata n Europa, ce este compusa din 27 state. Este consider ata a fi o construc?ie sui generis, fiind o confedera?ie[necesita citare]. ncepnd cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeana are personalitate juridica interna?ionala . Uniunea Europeana nu are o alian?a militara puternica, deoarece NATO a fost n mar e masura vazuta ca adecvata ?i suficienta n scopuri de aparare [104] Douazeci ?i unu de membri ai UE sunt. membrii ai NATO [105] n timp ce restul de state membre urmeaza politicile neutralita?ii [106]. Cu toate acestea, compatibilitatea lor c u neutralitate aderarii la UE este pusa la ndoiala (inclusiv de catre Primul Mini stru al Finlandei) [107] ?i cu solidaritate reciproca n caz de dezastre, atacuri teroriste ?i agresiuni armate reglementate de TUE articolul 42 alineatul (7 ) ?i articolul 222 din TFUE tratatele UE; Uniunii Europei Occidentale, o alian?a mil itara cu o clauza de aparare reciproca, a fost desfiin?ata n 2010 ?i rolul sau a fost transferat la UE [108]. Conform Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), Regatul Unit a cheltuit mai mult de 48 miliarde de euro (US $ 69 miliarde) pentru aparare, n 20 09, plasndu-se al treilea n lume, dupa SUA ?i China, n timp ce Fran?a a cheltuit 47 miliarde euro (US 67.31 miliarde dolari), ocupnd a patra pozi?ie. Daca Uniunea este luata ca o entitate de sine statatoare, ea are cea mai mare ec onomie din lume cu un produs intern brut n 2004 de 12.332.296 milioane de dolari (PPC). Este preconizat ca economia UE sa creasca n urmatorul deceniu, prin aderar ea unor state noi - n special datorita faptului ca noile state sunt de obicei mai sarace ca media europeana, urmnd ca rapida cre?tere a PIB-ului n interiorul uniun ii sa contribuie la dinamica Europei unite. Totu?i, se estimeaza ca zona Euro va cre?te doar cu pu?in peste 1 la suta pe an 1, n timp ce alte state bine industri alizate, cum sunt Statele Unite, vor cre?te de trei ori pe att, cu o medie de 3.2 % pe an. 2. [modificare]Nivelul de trai Tabelul de mai jos prezinta PIB-ul nominal total, PIB-ul nominal per capita, PIB -ul per capita (PPP) n func?ie de cel mediu pe uniune pentru cele 25 de state mem bre, pentru ntreaga Uniune, pentru Romnia ?i Bulgaria, care au aderat la 1 ianuari e 2007, ?i pentru Republica Moldova (cu rol comparativ). Datele sunt estimari pe ntru 2005 ale Fondului Monetar Interna?ional.