MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

1. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. Crearea unei scurtaturi 1. Alegeti optiunea Cut. Executati clic pe declansatorul Yes. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad. 1. Afisati intr-o fereastra discul C. 2. 4. 4 .5. 5. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2. 2. Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. Apasati tasta Delete. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. 1. 6. 3.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. 3. 4. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. 3. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. Stergerea unui fisier 1. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste. fisier text) si apoi apasati Enter. iar numele ei va fi evidentiat.6. 2. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2.7. Eliberati butonul mouse-ului. Inchideti fereastra aplicatiei. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului. Langa pictograma s-a deschis meniul contextual. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. Executati dublu clic pe pictograma fisierului.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

bara de instrumente. redimensionarea şi închiderea ferestrei. maximizarea respectiv. pe următoarele. chiar şi cu cel mai puţin avizat. care include butoane de comandă. în care este afişat numele aplicaţiei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1. în stânga barei. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu. organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. cu un conţinut specific. eventual. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul. pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie. Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran. cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul. Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei.

Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text. orizontală şi verticală. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog. ataşat ferestrei de aplicatie. atunci când opţiunea respectivă este selectată. butoane.  barele de defilare. a marginilor sau a colţurilor ei. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. meniuri. Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. 7 . al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei. butonul de control al ferestrei. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. imagini. cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. pentru a aduce în prim plan o pagină. sunete. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. formată din zona rămasă liberă. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie. Ea poate include: ferestre de editare. acestea se acoperă una pe alta. când este selectat un buton. maximizare şi de închidere a ferestrei. în stânga. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton. se acţionează butonul de selectare a paginii. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. care include: numele documentului. cu ajutorul mouse-ului. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. etc. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window. Sunt folosite în grupuri. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). în interiorul ferestrei. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. pe care este afişat un text care identifică pagina. în mijlocul lui apare un punct. şi butoanele de minimizare. ca fişele într-o cartotecă. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. cu ajutorul ferestrelor document. În general. prin 'tragere'. în dreapta. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului). Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv.

va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. separatorul grupelor fiind o linie orizontală. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. la un moment dat. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. în general. prin selectarea ei. din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare. sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. fiecare opţiune poate fi selectată direct. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. dintr-o secvenţă. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. se mai numeşte şi spinner. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. adică un sistem de operare care 8 . există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. cu mouse-ul. Meniul vertical (sau meniu derulant. din care poate fi selectat unul singur. având ca efect executarea unei comenzi. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie. în legătură cu acel obiect. În cadrul meniului vertical. cele mai utilizate opţiuni. În general. care comută între ele. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat.

parcurgeţi paşii: 1. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. Executaţi dublu clic pe Control Panel. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. a mouse-ului. 3.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul. REZOLVARE1: 9 . care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. aflate permanent în execuţie. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. De exemplu. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului. pictogramele din Desktop. Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem.dip). Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute. b) Generaţi un program de protecţie a ecranului. prin acţionarea mouse-ului. Din Control Panel alegeţi Display. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. pe ecran.bat.  eventual. sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. Va apărea fereastra de dialog Display Properties.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *. ea indicând. caracteristic sistemului de operare MS-DOS. după care. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. la încheierea execuţiei unei aplicatii. 2. de obicei. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv. controlul este predat utilizatorului. 4. care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor. imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. II.

Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties. 1. 5. Din Control Panel alegeţi Display. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. REZOLVARE 1: 1. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat. 2. În rubrica de listare Scheme. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop. 3. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. 4. 2. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish. În meniul de context care apare. 4. Executaţi dublu clic pe Control Panel. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. pe rând. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. 3. 3. executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. 4. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4. În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii. 3. La eliberarea butonului mouse-ului. OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. REZOLVARE 3: 1. folderul ProgramFiles. Scurtătura astfel creată. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. alegeţi opţiunea Properties.exe şi activaţi butonul Open 5. 4. Redenumiţi scurtătura astfel creată. trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. 2. În aplicaţia Explorer sau My Computer. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. 2. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. 5. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. 3.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context. 2. 10 . Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context. c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. Selectaţi. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. selectaţi butonul OK. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. 2. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. Selectaţi dosarul ProgramFiles. pe întreg ecranul. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. REOLVARE 2: 1.

Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. aceleaşi cu cele prezentate mai sus. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. Tastaţi o literă. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. apoi selectaţi butonul Next 4. ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. Selectaţi Start→Settings→Taskbar. OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. 2. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. creată anterior. 4. 2. 3. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. 3. REZOLVARE: 1. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. dar dacă ştergeţi fişierul original. REZOLVARE: 1. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. în meniul Start. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură. iar dacă vă daţi seama prea târziu. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup. s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. În pagina Shortcut. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. apoi selectaţi butonul Finish. modalităţile de creare fiind. Redenumiţi scurtătura astfel creată. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. programul nu o mai poate folosit. Customize şi apoi butonul de comandă Add. în mare. pentru a căuta aplicaţia în disc. astfel încât. în meniul Send To. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4. apoi selectaţi butonul Next 5. Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs. Selectaţi eticheta Start Menu Programs. Încheiaţi cu butonul OK. 2.

12 . selectaţi Minimized. 4. 3. În secţiunea Run. Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei. REZOLVARE: 1. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. Selectaţi butonul OK.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. salvarea si inchiderea documentului curent. poate sa isi creeze sabloane proprii.) sau. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. sablonul poate fi deschis cu File . Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word. ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. sub forma de fisiere care au extensia . modalitatile de tiparire a acestuia. din care se poate selecta directorul dorit. punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. se va folosi optiunea New a meniului File.dot). Editarea acestuia se poate face in mod uzual. Letter Wizard. care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. De aici. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou. ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools . Daca sablonul este protejat. dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale. In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document. nu se vor putea face direct modificari in el. Reports etc. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale. Memos. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente. caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal. deschiderea unui document existent. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard.). iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard.Protect Document). precum si de vizualizare a formei tiparibile.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I. Fax Wizard etc. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes. vid. 14 .New.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente. Acestea se salveaza cu tipul template. in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish.

mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv. care afiseaza. se apasa butonul Open (echivalent. dar aceasta specificare se poate modifica). care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare). marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). fara informatii de formatare). Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent. • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now.doc (implicit). se afiseaza fisierele . • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). Dupa selectarea fisierului dorit. se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista). text . Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File.doc. buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites). in zona inferioara. extensia specifica Word-ului. Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. • bara de instrumente a ferestrei contine.dot.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit.txt (succesiune de caractere.format text imbogatit. 15 . Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window. pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare. dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). toate fisierele (All) etc. sablon (template) .rtf (Rich Text Format . . propriu pentru Microsoft. Advanced). lista de ferestre deschise. • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word . buton pentru acces la Web (Search the Web).

prin intermediul unei ferestre de dialog. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. lipsesc. in scopul utilizarii lui ulterioare. fiind separate cu caracterul virgula (. in mod evident. Last modified si butoanele de cautare. specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare). asocierea de parole etc. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. prin intermediul comenzii Print din meniul File. de salvare automata in fisiere temporare. 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. se va folosi comanda Save As care permite. listele ascunse Text or Property. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. alt tip sau in alt director pe disc. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente.). Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save.). utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 . dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta.

6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Exemple: 1. 6. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. 9. zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. 10. In plus. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . afisarea uneia sau mai multor pagini. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni. printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. 9-12 specifica paginile 1. micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. 6. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. a comenzii Close a meniului System. Daca se omite limita dreapta a intervalului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. In plus. 11 si 12. 3. 3. Inainte de a realiza tiparirea unui document. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. care deschide o fereastra de dialog complexa. tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. respectiv Odd Pages. acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). In fereastra Print Preview. tiparirea sau inchiderea ferestrei.

utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. In cazul in care exista fisiere nesalvate. cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). privite ca entitati de text separate de ENTER. Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). Stergeri. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). 18 . In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita. dupa care se activeaza butonul Assign. Exista doua astfel de moduri. prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. realizeaza introducerea unui spatiu. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. Daca un bloc de text este marcat. dupa inchiderea editorului Word. Apasarea tastei SPACE. introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. II. Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. inserare si suprascriere. Caractere speciale. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. In modul de lucru "Insert" (inserare). Taste speciale. Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf.

sectiune.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv. la nivelul liniei. cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata). IV. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul.prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului. unui caracter la dreapta. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina. Pot fi selectate: • un text oarecare . aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. la inceputul paragrafului curent. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. un cuvant la dreapta.printr-un clic in bara de selectie. • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. respectiv sfarsitul paragrafului curent. iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. respectiv inceputul documentului. sfarsitul paragrafului curent. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului. • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). respectiv inceputul liniei curente. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus. Pozitionarea cursorului de editare . 19 . • un cuvant . un caracter la dreapta. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. dupa care se va specifica operatia dorita. V. • o linie . sus. Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text.reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul. inceputul paragrafului curent. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga. respectiv un rand mai jos. respectiv cu un ecran mai jos. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. • tastele-sageti (stanga. dreapta. respectiv la inceputul paragrafului urmator. Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. respectiv inceputul liniei curente. un rand mai sus. unei linii mai sus. respectiv inceputul documentului. sfarsitul cuvantului curent.

se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf .prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie. si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale. Astfel. Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. Analog tuturor obiectelor Windows. prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard. grafice. De exemplu. Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. la nivelul paragrafului respectiv.imagini. Daca o zona de text este marcata (bloc de text). Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior.se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. • intregul document . alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit. Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice. intr-un text se va putea schima fontul. Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text . care permit executia rapida a unor operatii de editare.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). alegerea unei anumite actiuni din lista asociata. Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 . Copy si Paste disponibile din meniul Edit. tabele . accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. VI. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit). Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului.

Un obiect imagine poate fi sters.Edit. care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. • butonul More . De exemplu. Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului). Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What . • butonul Find Next . copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear. Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding).Options .specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document). • comutatorul Match Case . grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale. daca se activeaza comutatorul Automatic word selection. Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text. Copy. Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului). 21 . la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. VII.daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici. marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera. Optiuni de editare se pot specifica din Tools . care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. Cautari si inlocuiri automate de text. in cadrul documentului.cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link).extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search . Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta. de exemplu.permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special.

• comutatorul Use Wildcards . modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit). Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next. TAB etc. introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from). cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace.) sau a altor elemente (note de subsol.cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos). Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace.utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare.se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What. Pozitionari automate.se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea.). • comutatorul Sounds Like . Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name). • lista Special . de sfarsit etc.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only . grafic.permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului. Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace. prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find. deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. ecuatie sau alt obiect. se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark.se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. • butonul No Formatting . sectiune sau linie. Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark. Functia Replace se poate activa si independent. Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. Foloseste lexicul limbii engleze. Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. • lista Format . 22 . la un tabel. nota de antet sau subsol.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

la o anumita distanta fata de margini. Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul. mai spre interior. In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. fara a fi necesara selectarea lui. la cea din dreapta. Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center). Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. pana la schimbarea optiunii. Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris. folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). adica plasarea sa. eventual unul sau mai multe randuri. • cu ajutorul riglei. se poate copia formatul dorit selectand textul initial.). optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri). In general. a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. cu un clic pe zona sursa. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii. fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. X. sau pentru un text selectat. acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. in totalitate sau in parte. Ctrl-R (Right). Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Right. un fond care clipeste etc. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left).

De exemplu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. 4. Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. 2. pentru un font de 10 puncte.pagina Indents and Spacing. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga. din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga. • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph . Double (la doua randuri). 1. daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview.5 Lines (scriere la un rand si jumatate). 27 . 3. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor. Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv. At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At). Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph. fiindca exista riscul dezorganizarii documentului. se poate modifica spatiul dintre randuri. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta. Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text).

orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow".pentru numere zecimale.Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare.de exemplu. pentru numere intregi. aflate in ferastra de dialog Paragraph . Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear.Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position). Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text. Implicit. Exista patru tipuri de tabulatori. • optiunea Keep Lines Together. Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate). Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert .pagina Line and Page Breaks. dar aceste distante pot fi modificate. De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. XI. (Format . Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs. e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB.cu simbolul -. Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat.3 cm. Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii. Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu. care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate). aliniat la dreapta . • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual. de exemplu pentru titluri si zecimal . versiunea documentului. iar toti cu Clear All). d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese).cu simbolul + este tipul predefinit. 28 . numele autorului sau sigla firmei). in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert. dupa care se apasa butonul Set. centrat . care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului. data si ora crearii. vaduva). ei sunt asezati la fiecare 1. ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor. prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan". mai multe selectate) sa nu fie separate. zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale. se va selecta intai textul respectiv. cu simbolul +. numarul paginii.

se poate folosi optiunea Insert . acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. 5. pentru paginile in oglinda. inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara. Pentru numerotarea paginilor. la dreapta (Right). inserarea unui camp de data. De asemenea. dar unitatea de masura se poate 29 . Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. titlul poate inlocui informatiile de antet). 9. de vizualizare a documentului. spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul). Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). 8. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). XII.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. la stanga (Left).Page Numbers din meniul principal. 3. inserarea unui camp de ora. permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite). inserarea unui camp de numar de pagina. cu ajutorul campului Orientation. 2. pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . 6. Numerotarea paginilor. cu butoane pentru: 1. Implicit. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer. sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout. respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer.care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului. afisarea ferestrei de dialog Page Setup."facing pages" . Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. 4. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. Pagina Paper Size. comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. folosind optiunea File-PageSetup. 7. Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor. dimensiunile se masoara in inches. de exemplu. cu revenirea in document (Close). a ferestrei de dialog Page Setup. centrat (Center) sau.

Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare.Break. antete/subsoluri. prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). lista Measurement Units. Left. Ele se pot defini folosind comanda Insert . Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. XIII.Page Setup). Bottom. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. Un document poate avea mai multe sectiuni.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. Even Page Header. fiecare cu propriile margini. pagina General. stiluri de numerotare. 30 . pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions). Right) de pagina. utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei. doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). in pozitia curenta (Continuous). din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. care le evidentiaza continutul. contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document. Odata definita o sectiune. respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top). zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header. Daca aceste optiuni sunt activate. Pagina Margins. Odd Page Footer etc. pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare.

spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor. specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora. O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute. XIV. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice.inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. pastrandu-se caracteristicile celei de a doua.numarul de coloane. Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. 31 . XV. iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. Comanda Columns permite.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). • grupul Width and spacing . • lista Number of Columns . Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format.cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului. dupa cum urmeaza: • grupul Presets . sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni.specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width .coloanele vor avea latime egala. • comutatorul Line between .

ultima din coloana. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. Comanda Gridlines a meniului Table permite. stergere. coloane sau celule dintr-un tabel. precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). Fiecarui element selectat in tabel (celula. modificarea dimensiunilor. grup de celule. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare. prin intermediul campurilor sale. XVI. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel. a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). copieri sau mutari de zone din tabel. iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana).de exemplu. formatare. Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. prima din coloana. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite . 32 . In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel. PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie. Selectarea celulelor. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. va folosi comanda Insert Table a meniului Table. END. o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare. linie. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii. coloana) ii este asociat un meniu contextual care. inserare de celule/linii/coloane. ultima din linie.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format.

Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left . Pentru stergerea de celule. • Delete Entire Row . inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. care insereaza o coloana in stanga celei selectate. care apare pentru o zona de celule selectate. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column). Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate. Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X .se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate. • Delete Entire Column . atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns. linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells. Delete Columns ale meniului Table.se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate. Celulele selectate vor fi deplasate in jos. • Shift Cells Up . care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table. XVIII.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor. care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul.sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele. se selecteaza celula/celulele. Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent. pastrand caracteristicile acesteia.sterge intreaga coloana.se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate.sterge intreaga linie. • Shift Cells Down . Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. In cazul optiunii Insert Cells. 33 .specifica latimea coloanei nr. linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana. comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII. Delete Rows. • Insert Entire Row . X din tabel. Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate. Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor. se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . • Insert Entire Column . Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta.

.. • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare. Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border. din meniul contextual sau din meniul Table. 34 . • butonul AutoFit . Left Border. cu optiunile Distribute Rows Evenly. Inside Vertical Border.Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. • • XIX. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor.specifica spatierea intre coloane. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor. All Borders. butoanele Previous/Next Column . At.alinierea textului in interiorul celulei. Inside Horizontal Border.sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina. respectiv Distribute Columns Evenly. No Border. • Allow Row to Break Across Pages .ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. At Least . Exactly . Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime. Bottom Border. Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini..specifica indentul de tabel pentru liniile selectate. 2) grupul Row • Height Of Rows . Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie. cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns . • Indent from Left . • Alignment . in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table . At.dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare. Right Border. Inside Border.specifica inaltimea liniilor: Auto..

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table . 35 .Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual).

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

foaie2. In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati.prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru. Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 . Un registru. Acest registru este format din mai multe pagini. poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru. adica un document Excel. O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. care se numesc foi de calcul (foaie1. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita. asa cum vom vedea in continuare.000 de randuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1. in coloane. Excel .). randuri si celule separate de linii de grila. foaie3 etc.

ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia.deschide un document existent Save . De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office. Pentru a afisa meniul complet. bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu. o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office. insotite si de o scurta descriere.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu. atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit. dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu. New Blank Document . Pentru a accesa meniurile.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview .creaza un document nou Open .verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 . Daca documentul nu a fost salvat.afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar .salveaza documentul curent Print . putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde. Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard. Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara. trebuie sa dam un clic pe numele meniului.

ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy . la dreapta sau la stanga. Sunt doua bare de defilare: una orizontala. iar cealalta verticala. ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos. Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are.copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste . Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare. in mod implicit. iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru. situatã in partea de jos a ecranului. deasupra barei de stare.copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo . situata in partea dreapta a ecranului. 39 . alege submeniul Toolbars. Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare.anuleaza ultima comanda facuta Redo . putem schimba aspectul documentului activ.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . 18 bare de instrumente. Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View. sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare.

In cadrul unei foi de lucru. uitati-va in caseta de nume din stanga sus. Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand. asa cum am vazut. modificare sau stergerea datelor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere. Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. executand click in celula dorita. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 . De exemplu celula din stanga sus este A1. Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1). fie de la tastatura. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului. astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea.

• Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel. All Programs (pentru sistemul Windows XP). Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel. de asemenea. clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel. alegem optiunea New Office Document (in partea de sus). o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. asa cum ai vazut si in prima lectie. mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. * Pana când vom salva documentele create.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2. din meniul Start. ai la dispozitie mai multe posibilitati. 41 . in ordinea creării documentului. avem. Pentru a crea un nou document. In primul rand. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. O alta metoda de a crea un nou document Excel.. Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr. se creeaza automat un nou document. atunci cand deschizi programul. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel. Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General..

Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula. formule si text. după o anumita perioada. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule. inclusiv datele calendaristice. Efectueaza un click 42 . Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta. daca ai introdus Bucureşti la o persoana. Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. Pentru a introduce date intr-o celula. daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. te poti oricand intoarce pentru a modifica. de la tastatura. noile date pe care vrei sa le adaugi. scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. produs. Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. de exemplu: suma. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. apesi tasta Enter. daca nu. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala. După ce am introdus datele dorite in celula. Formulele sunt calcule. iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. Apoi începem introducerea datelor. Excel va completa automat cu fragmentul lipsa.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. medie etc. De exemplu.

. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei). iar daca acestea nu sunt apropiate. • Din bara de instrumente standard. Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. avem mai multe modalitati de a face acest lucru. La fel ca si la crearea noilor documente si aici. poti efectua un dublu click pe celula dorita.. Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule. cand trebuie sa le salvam. alege optiunea Save • Din meniul File. De asemenea. pentru a edita continutulul direct in celula. alege optiunea Save As. acum sa vedem cum le putem salva. apoi apasa tasta Delete. Va apare caseta Save As: 43 . tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite. clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos. 44 . se intrerupe calculatorul. de la rubrica Save in.Astfel. Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. in cazul in care. iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter. care se deschide. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. scrie numele documentului la rubrica File name. Din caseta Options. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder. daca nu este bifata. Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. Din lista autoderulanta care apare. optiunea Options. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel. Alege din meniul Tools. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. documentele Excel. din diverse motive.

In continuare vom proceda. In fereastra care apare. Worksheet (foaie de lucru).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel. • Din bara de instrumente standard. de la rubrica Look in. pentru a deschide documentul. cel mai adesea. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert. la fel. alege tipul foii de lucru. selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. click pe butonul Open . 45 . Din caseta de dialog care apare. dam un clic pe sageata orientata in jos. vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. Din lista autoderulanta care apare. alegem Open Office Document.

poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). Pentru a selecta mai multe foi de lucru. Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei. dar sa tii apasata tasta Ctrl. iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. De asemenea. tabul foii de lucru in noua locatie. va trebui sa tragi. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. 46 . Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. cu ajutorul mouse-ului. trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis.

Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru. Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 . va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului. fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie). Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. Pentru copiere. Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou. Dupa ce ai ales registrul de lucru. fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere).

in cadrul unui document Excel. De exemplu. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. pentru a insera trei coloane in fata coloanei C. va trebui sa selectezi coloanele C. Dupa ce ai facut selectia. Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana. va trebui sa selectezi coloana D. La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii. D si E. in loc sa mai utilizezi meniul Insert. De exemplu. iar apoi scrii noul nume al foii respective. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. 48 .

alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate. Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere). inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare. Modificarea latimii coloanelor 49 . Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi. fara a le elimina. apasa tasta Delete.

Prima si cea mai simpla. Dreapta. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 . Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. va trebui sa il formatezi. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. De asemenea. putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. Italic. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga. Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor. Tot doua metode avem si aici. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit. Centru. prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana. Asftel. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere.

51 . Apoi. oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. Astfel. efectuam un click dreapta pe celula respectiva. Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere). la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita. Tot din caseta Format Cells.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text). apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule).

Alege -90. vom apela tot la caseta Format Cells.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3.450 ca 3. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare.450. din nou.7 sau 25.7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7. Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare.25 ca 7. la caseta Format Cells. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative. De data aceasta alegem optiunea Number. si apoi caseta Alignment. separatorii si punctele zecimale: 25. alegem optiunea Format Cells.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela. in loc sa scriem pe orizontala.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar. 52 .7 ca 12. Aici putem seta locul zecimalelor.7 ca $25. apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number). dar fara simbolul monetar: 12450.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. categoria Date (Data). Tot din caseta Format Cells. mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv. sa se desfasoare pe mai multe randuri. Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu. apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. de exemplu. alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). De aici putem alege formatul de data dorit. O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam. efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 .

putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule. De aici. alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule. bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata. din caseta Alignment. Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. 54 . celule separate. Asemanator. Apoi alegem culoare dorita. De asemenea. Alegem apoi din lista care apare. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare. Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells.

Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond.). stabilirea imaginii de fundal etc. pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. Sheet2 etc. 55 . modificarea ordinii din caiet. alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond. Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1. De aici. se poate folosi si caseta Format Cells. eliminarea unei foi. incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi. În cazul existentei mai multor caiete deschise. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat.

Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate. Comanda Hide produce ascunderea foii active. O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi. Comanda inversã. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit. Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse. Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã. Pentru a modifica atributul de vizibilitate. se dã comanda Sheet din meniul Format. Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. Din tastaturã. unele foi de calcul pot fi ascunse. deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã. Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. 56 . Unhide….

sau nu. coloanele. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. 57 . se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. a prezentei/absentei grilei. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. Initial. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. fiecare arãtând prezenta. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. în timpul operatiunii de drag-and-drop. În afara acestor formatãri cu caracter global. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. sau nu. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. Este evident cã eliminarea. Cu rol evident în organizarea informatiilor. a unui element al ferestrei afisate. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul. Fundalul – comanda Background. caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. În dialogul complex care apare. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent. celulele dintr-o foaie se pot formata separat. a grilei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor. Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. acestea trebuie sã fie selectate. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure. grup arãtat în imaginea alãturatã. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. liniile. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã.

58 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. pas cu pas. I. există cel puţin două variante sau subtipuri. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor.Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole. altele tridimensionale (3D).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel. Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual. Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte. graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date. Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard. La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z. Unele din ele sunt bidimensionale (2D). Cu alte cuvinte. Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie .Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice.Doughnut • Radar . pe durata unei săptămâni. întrun mod care oferă un impact vizual imediat. pe care sunt reprezentate seriile de date.Pie • Inel . numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y.Line • Circulare . Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent. 60 . Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală .Bar • Coloană .axa X.Column • Linie .Area • Bară . datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane. În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . caiete şi pixuri. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit. Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni. joi şi vineri. marţi. miercuri.

Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite. Back – pentru a reveni la pasul anterior. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 . Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul. Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment. Din această fereastră se va selecta tipul graficului. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit. Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice.

dacă selectăm seria 63 . Pentru exemplul nostru. iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria. Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. Vom genera seriile pe linie. se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă). Dacă nu apare domeniul corect.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. Se selectează butonul Series. sau celula care conţine numele seriei. Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului. deci se selectează opţiunea Rows. Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei.

În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !). în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic. • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. Se apasă pe butonul Next. iar în caseta Values valorile care generează seria.Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria). Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 . în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic. Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add. în caseta Name se scrie numele seriei. În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor). În casetele Name.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei). Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului. În cazul în care graficul are două axe X sau Y. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 . În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x. în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic. • Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe.

Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 . graficul va avea ataşată o legendă. Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată.

Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels. Dacă este selectată opţiunea As object in . În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată.Chart Location. Pentru a dimensiona un grafic: 1. Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic. Se apasă pe butonul Finish. 2. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Butonul Data Table Când acest buton este apăsat. Se apasă pe butonul Next. Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată. barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete. acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul. sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul. fie categoria pe care o reprezintă. În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul. II. Dacă este selectată opţiunea As new sheet . 67 . numite puncte de selectare.

2. 3. 1. tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. Se selectează tipul de grafic dorit. Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul. 3. 2. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. După finalizarea graficului. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog. asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui. 2. Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Se selectează graficul. Se selectează graficul. Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. Se selectează butonul OK 68 . şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. III. În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

trigonometrice. logice. statistice.inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane.efectuarea de calcule matematice: scăderi. numere. referitoare la dată şi timp. . Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente. .construirea de formule pentru efectuarea de calcule.calcularea de totaluri pe linii şi coloane. Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice. informaţionale.mutarea şi copierea celulelor. matematice-inginereşti. . înmulţiri şi ridicări la putere. prelucrări de text sau căutări de informaţii. împărţiri. de căutare şi de referinţă.calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum.modificarea lăţimii coloanelor. efectuând următoarele operaţii: . . Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 . bara de formule. referitoare la text. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. formule sau funcţii predefinite. . . ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze. .copierea de formule cu AutoFile. financiare. Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor.

criteriu) DSTDEV (bază de date. criteriu) DMIN (bază de date. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. 6.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. criteriu) DGET (bază de date. câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. 10. câmp. care respectă criteriul dat. pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. 5. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. 9. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. câmp. Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . criteriu) SUBTOTAL (bază de date. câmp. câmp. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). 11. criteriu) DVAR (bază de date. Dacă argumentul câmp este omis. câmp. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date. Funcţia DAVERAGE (bază de date. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Calculează abaterea standard a unui eşalon de date. 8. Funcţia este similară cu SUM ( ). Funcţii sunt: Nr crt 1. 4. Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. criteriu) DSUM (bază de date. “Zile”. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. criteriu) DPRODUCT (bază de date. 7. trebuie pus între ghilimele. câmp. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) DSTDEVP (bază de date. Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534. pentru înregistrările care respectă un cirteriu. câmp. DCOUNT (bază de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. câmp. câmp. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. Calculează abaterea standard a întregului set de date. 2. criteriu) 3. criteriu) DVARP (bază de date. câmp. cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. 12. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. câmp. Calculează abaterea întregului set de date. Vânzări. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 13. criteriu) DCOUNT (bază de date. pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. Criteriu. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. nu adunate. câmp şi criteriu. criteriu) DMAX (bază de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. Vânzări).

Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. finanţare. 4. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. dată-sfârşit. minut. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. 3. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. rată- 2. 10. 12. tip) IPMT (dobândă. tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. 18. estimare) MIRR (valori. 13. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). vp. metodă) EDATE (dată-început. uper. luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. vv. Formatează conţinutul celulei ca număr. 11. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. Funcţia DATE (an. uper. Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. tip) IRR (valori. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. vp. 9. EOMONTH (dată-început. 3. per. 2. 16. dată-sfârşit. în intervalul 1 şi 31. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. 72 . Calculează profitul din plata unei rente. cu o anumită dobândă considerată. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. 6. dată-sfârşit. 8. poate fi investită la începutul operaţiei. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. bază) c) Nr crt 1. 7. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12). Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. lună. 17. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. 4. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. plată. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. 5. 14. 15. minute şi secunde indicate. vp. O sumă globală. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră.

. Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE. 7. 2. Transformă o valoare într-un număr. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. 7. Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE. uper. vp. ltip) PPMT (dobândă. referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR. valoare 1. 2. uper.) PMT (dobândă.. Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată. uper.TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6. 6. vv. 8. . returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info. 3. d) Nr crt 1. plată. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE.. vp.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1.. Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă. Determină tipul de conţinut al unei celule. logic 2. Funcţia AND (logic 1. tip) valori. vv. vv. 4. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false. Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare. valoare 2 etc. . vv.. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii. valoare 2. Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date. logic 2. fiind dat un rabat egal cu dobânda. 73 . termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). 5. 9. făcute timp de uper cu o dobândă constantă. Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. fiind date dobânda investiţiei.. vp. .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. per. tip) NPV (dobândă. 4. tip) PV (dobândă. Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. plată. rată-reinvestire) NPER (dobândă. 3..

funcţia inversă este LN ( ). 14. 9. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index. 10. 17. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. 5. Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ. 4. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente.) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. 4. Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu. 12. 3. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. divizor) POWER (număr. . Calculează exponenţiala numărului. criteriu. 5. putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index. 8. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. Produce combinarea elementelor. valoare 2. 15. Calculează determinantul unei matrice. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. 6. g) Funcţii matematice Nr crt 1. domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . 16. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice. 7. f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. 2. Efectuează înmulţirea a două matrice.. 11. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. fără a avea importanţă ordinea acestora. TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE. Calculează inversa unei matrice. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă.. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. care verifică un criteriu. 18. valoare 1. numărabs) CONTIF (domeniu. Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară. Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. Calculează factorialul unui număr. 2. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere. matrice 2) MOD (număr. semnificaţie) COMBIN (număr. 3. (număr. 13.

valoare 2. astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu. 3. 75 . 3. date-x. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani. noi-x. 4. ACOS (număr).. Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y.. text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2. TAN (număr) ASIN (număr)..MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. Transformă în majuscule toate caracterele din text.. . 4. j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1.. valoare 2. Calculează numărul de caractere din text..) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor. 2. . . const) VAR (număr 1. COS (număr). Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text. Calculează inversul funcţiei trigonometrice. Funcţia EXACT (text 1.. Funcţia SIN (număr).) COUNTA (valoare 1.) GROWTH (date-y. . număr 2. Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument. Funcţia AVERAGE (număr 1.) COUNT (valoare 1. 2. Efectuează o numărare a elementelor valoare. 2. Şterge toate blancurile din text. număr 2. 5.. i) Funcţii text Nr crt 1. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente.