MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

Langa pictograma s-a deschis meniul contextual. 1. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. 1. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. 4 . 5. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. Apasati tasta Delete. 4. 2. 4. 6. Crearea unei scurtaturi 1. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. Stergerea unui fisier 1. fisier text) si apoi apasati Enter. 2. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad.5.6. 2. Alegeti optiunea Cut.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului.7. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. Inchideti fereastra aplicatiei. 3. Afisati intr-o fereastra discul C. iar numele ei va fi evidentiat. 3. Executati clic pe declansatorul Yes. Eliberati butonul mouse-ului. 3. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. 1. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste. Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi. cu un conţinut specific. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. redimensionarea şi închiderea ferestrei. pe următoarele. folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei. în stânga barei. Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. bara de instrumente. eventual. pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . maximizarea respectiv. Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran. care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul. în care este afişat numele aplicaţiei. care include butoane de comandă. cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1. chiar şi cu cel mai puţin avizat.

care include: numele documentului. Ea poate include: ferestre de editare. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. etc. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. imagini. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului). în stânga. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). pe care este afişat un text care identifică pagina. Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. în interiorul ferestrei. prin 'tragere'. În general. Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului. ataşat ferestrei de aplicatie. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document. formată din zona rămasă liberă. ca fişele într-o cartotecă. 7 . cu ajutorul mouse-ului. pentru a aduce în prim plan o pagină. al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text. ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. butoane. acestea se acoperă una pe alta.  barele de defilare. a marginilor sau a colţurilor ei. în mijlocul lui apare un punct. Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv. cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. cu ajutorul ferestrelor document. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. se acţionează butonul de selectare a paginii. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. şi butoanele de minimizare. orizontală şi verticală. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. sunete. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window. Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. Sunt folosite în grupuri. atunci când opţiunea respectivă este selectată. butonul de control al ferestrei. când este selectat un buton. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. în dreapta. maximizare şi de închidere a ferestrei. meniuri. Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton.

la un moment dat. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. având ca efect executarea unei comenzi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. cele mai utilizate opţiuni. sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. prin selectarea ei. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând. în legătură cu acel obiect. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor. În cadrul meniului vertical. din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. cu mouse-ul. care comută între ele. Meniul vertical (sau meniu derulant. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. se mai numeşte şi spinner. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. fiecare opţiune poate fi selectată direct. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. separatorul grupelor fiind o linie orizontală. adică un sistem de operare care 8 . dintr-o secvenţă. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv. în general. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie. În general. din care poate fi selectat unul singur. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră.

II. care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul.dip). Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor. parcurgeţi paşii: 1. aflate permanent în execuţie.  eventual. 2. De exemplu. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties. la încheierea execuţiei unei aplicatii. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului. ea indicând. de obicei. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *. Din Control Panel alegeţi Display. după care.bat. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. pe ecran. 4. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows. caracteristic sistemului de operare MS-DOS. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. prin acţionarea mouse-ului. REZOLVARE1: 9 . b) Generaţi un program de protecţie a ecranului. pictogramele din Desktop. controlul este predat utilizatorului. Va apărea fereastra de dialog Display Properties. 3. Executaţi dublu clic pe Control Panel. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. a mouse-ului. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii.

Scurtătura astfel creată. REZOLVARE 3: 1. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. 2. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. Selectaţi dosarul ProgramFiles. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. 3. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat. c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. Redenumiţi scurtătura astfel creată. 4. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. REOLVARE 2: 1. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish. 5. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. 3. REZOLVARE 1: 1. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. 3. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. 2. 4. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. alegeţi opţiunea Properties. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului. folderul ProgramFiles. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste. pe întreg ecranul. Din Control Panel alegeţi Display. La eliberarea butonului mouse-ului. pe rând. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. 5. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii. Selectaţi. executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. selectaţi butonul OK. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4. Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context. 2. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. 2. În rubrica de listare Scheme. 1.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi. trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. În meniul de context care apare.exe şi activaţi butonul Open 5. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. 3. OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. Executaţi dublu clic pe Control Panel. 4. Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. 2. În aplicaţia Explorer sau My Computer. 4. 3. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. 10 .

aceleaşi cu cele prezentate mai sus. în meniul Send To. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. REZOLVARE: 1. Încheiaţi cu butonul OK. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. 3. 2. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. 3. ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. apoi selectaţi butonul Next 4. va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4. în meniul Start. astfel încât. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. 2. Selectaţi eticheta Start Menu Programs. programul nu o mai poate folosit. iar dacă vă daţi seama prea târziu. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. Customize şi apoi butonul de comandă Add. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. apoi selectaţi butonul Finish. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. în mare. s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 . Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. 4. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură. modalităţile de creare fiind. apoi selectaţi butonul Next 5. Redenumiţi scurtătura astfel creată. pentru a căuta aplicaţia în disc. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. În pagina Shortcut. Selectaţi Start→Settings→Taskbar. 2. creată anterior. dar dacă ştergeţi fişierul original. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. REZOLVARE: 1. Tastaţi o literă. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul. Selectaţi butonul OK. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei. În secţiunea Run. selectaţi Minimized. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. 3. REZOLVARE: 1. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut. 4. 12 . Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

sub forma de fisiere care au extensia . Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial.dot). vid. dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale. Reports etc. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou.). 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente. Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida.) sau. salvarea si inchiderea documentului curent. iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document. ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools . Acestea se salveaza cu tipul template. Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes. modalitatile de tiparire a acestuia. punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale. In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Daca sablonul este protejat. Fax Wizard etc. caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal. Letter Wizard. care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. 14 . Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente. Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word. Editarea acestuia se poate face in mod uzual. poate sa isi creeze sabloane proprii.New.Protect Document).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I. din care se poate selecta directorul dorit. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard. nu se vor putea face direct modificari in el. sablonul poate fi deschis cu File . se va folosi optiunea New a meniului File. deschiderea unui document existent. De aici. in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Memos. precum si de vizualizare a formei tiparibile. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard.

. buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare). Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent. in zona inferioara. sablon (template) . se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista).format text imbogatit. butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites).txt (succesiune de caractere. • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word . propriu pentru Microsoft. extensia specifica Word-ului. • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). toate fisierele (All) etc. se apasa butonul Open (echivalent. text . care afiseaza.doc. • bara de instrumente a ferestrei contine.dot. Advanced).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit. mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv. • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now.rtf (Rich Text Format . 15 . Dupa selectarea fisierului dorit. dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window. pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare. Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File. Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. lista de ferestre deschise. marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). buton pentru acces la Web (Search the Web).doc (implicit). se afiseaza fisierele . fara informatii de formatare). dar aceasta specificare se poate modifica).

5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite. alt tip sau in alt director pe disc. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente. utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 .). listele ascunse Text or Property. 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite. dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. se va folosi comanda Save As care permite. care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta. fiind separate cu caracterul virgula (. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. in mod evident. Last modified si butoanele de cautare. de salvare automata in fisiere temporare. Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare).). specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. lipsesc. asocierea de parole etc. in scopul utilizarii lui ulterioare. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document. prin intermediul comenzii Print din meniul File. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. prin intermediul unei ferestre de dialog.

printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. 9-12 specifica paginile 1. afisarea uneia sau mai multor pagini. 10. a comenzii Close a meniului System.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. 6. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni. In plus. tiparirea sau inchiderea ferestrei. Inainte de a realiza tiparirea unui document. 3. tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. respectiv Odd Pages. care deschide o fereastra de dialog complexa. zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. Daca se omite limita dreapta a intervalului. Exemple: 1. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. In fereastra Print Preview. acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). 6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. 9. atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. 3. 6. 11 si 12. In plus.

Stergeri. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. Apasarea tastei SPACE. dupa inchiderea editorului Word. utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. 18 . In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita. Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. In cazul in care exista fisiere nesalvate. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. Caractere speciale. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. Exista doua astfel de moduri. Daca un bloc de text este marcat. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. In modul de lucru "Insert" (inserare). dupa care se activeaza butonul Assign. II. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. realizeaza introducerea unui spatiu. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. Taste speciale. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. privite ca entitati de text separate de ENTER. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. inserare si suprascriere. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere). Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare.

O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text. 19 . respectiv un rand mai jos. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul. dreapta. respectiv inceputul liniei curente. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent. Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul. • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului. unui caracter la dreapta. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. Pozitionarea cursorului de editare . Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text. respectiv cu un ecran mai jos. sectiune. sfarsitul paragrafului curent. aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. dupa care se va specifica operatia dorita. respectiv inceputul documentului. V. respectiv sfarsitul paragrafului curent.prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului. un rand mai sus. inceputul paragrafului curent. iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. IV. sfarsitul cuvantului curent. la inceputul paragrafului curent. respectiv inceputul documentului. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului.reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. respectiv la inceputul paragrafului urmator. • un cuvant . • o linie . un cuvant la dreapta. respectiv inceputul liniei curente. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. la nivelul liniei. cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata). • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). sus. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina.printr-un clic in bara de selectie. un caracter la dreapta. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul. Pot fi selectate: • un text oarecare . • tastele-sageti (stanga. unei linii mai sus.

tabele . De exemplu. VI. la nivelul paragrafului respectiv.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf . Analog tuturor obiectelor Windows.imagini. un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. alegerea unei anumite actiuni din lista asociata. Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 . optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit). Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. Daca o zona de text este marcata (bloc de text).se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit.prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie. • intregul document . Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text . Astfel. Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. grafice. prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo. intr-un text se va putea schima fontul. Copy si Paste disponibile din meniul Edit. se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. care permit executia rapida a unor operatii de editare. prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard. Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior. si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale. accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului. alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A.

de exemplu. 21 . copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear. Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding). Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului). Cautari si inlocuiri automate de text. la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link).permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special. De exemplu. • comutatorul Match Case . Un obiect imagine poate fi sters.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile. Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului).Options . in cadrul documentului. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What .cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat. daca se activeaza comutatorul Automatic word selection. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv. Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta. Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale. • butonul Find Next .Edit.specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document). • butonul More . Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text.extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search . Copy. care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. VII. care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. Optiuni de editare se pot specifica din Tools .daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici. grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera.

In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului. • comutatorul Sounds Like .).cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only . Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All).permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf. TAB etc.se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor. ecuatie sau alt obiect. Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name). • comutatorul Use Wildcards . Foloseste lexicul limbii engleze. nota de antet sau subsol. modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit). Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. Functia Replace se poate activa si independent. Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. 22 . Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark.se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea. deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina. Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next. semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos).) sau a altor elemente (note de subsol. • butonul No Formatting . • lista Format . Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. la un tabel. Pozitionari automate. • lista Special .se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What.utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare. de sfarsit etc. prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find. cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace. sectiune sau linie. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from). grafic.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri). Ctrl-R (Right). folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). X. a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left). fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii. acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. mai spre interior. pana la schimbarea optiunii. Right.). activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul. Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center). sau pentru un text selectat. eventual unul sau mai multe randuri. la cea din dreapta. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. In general. la o anumita distanta fata de margini. Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris. In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste. se poate copia formatul dorit selectand textul initial. adica plasarea sa. cu un clic pe zona sursa. fara a fi necesara selectarea lui. optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia). in totalitate sau in parte. un fond care clipeste etc. • cu ajutorul riglei.

1. Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. 2. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor. At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At). din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. Double (la doua randuri). 27 . prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta. se poate modifica spatiul dintre randuri. De exemplu. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text). fiindca exista riscul dezorganizarii documentului. • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph . spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. pentru un font de 10 puncte.5 Lines (scriere la un rand si jumatate). Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga. 4. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv.pagina Indents and Spacing. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview. Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. 3. daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph.

Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. XI. numele autorului sau sigla firmei). de exemplu pentru titluri si zecimal . dar aceste distante pot fi modificate. prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan". Exista patru tipuri de tabulatori. Implicit.Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position). iar toti cu Clear All). care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear. e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB.pagina Line and Page Breaks. optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat. (Format . Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert. Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert . in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . pentru numere intregi. De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs. mai multe selectate) sa nu fie separate. care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate). numarul paginii. dupa care se apasa butonul Set. Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text. data si ora crearii. se va selecta intai textul respectiv.Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare.cu simbolul -. • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual. 28 .3 cm.cu simbolul + este tipul predefinit. vaduva). ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor. centrat .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate). ei sunt asezati la fiecare 1. d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese). zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale. versiunea documentului. Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu. aliniat la dreapta . • optiunea Keep Lines Together.pentru numere zecimale.de exemplu. orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow". Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii. aflate in ferastra de dialog Paragraph . cu simbolul +.

de vizualizare a documentului. la dreapta (Right). Implicit. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor. Numerotarea paginilor. pentru paginile in oglinda. inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara. pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . 8. Pentru numerotarea paginilor. ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul). 6. se poate folosi optiunea Insert . inserarea unui camp de ora. Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout."facing pages" . respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer. 7. de exemplu. acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. 4. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. cu butoane pentru: 1. cu revenirea in document (Close). comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. 9. Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. XII. inserarea unui camp de numar de pagina. dimensiunile se masoara in inches. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer.Page Numbers din meniul principal. cu ajutorul campului Orientation. dar unitatea de masura se poate 29 . afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului. centrat (Center) sau. Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. afisarea ferestrei de dialog Page Setup. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). De asemenea.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. folosind optiunea File-PageSetup. la stanga (Left). 3. permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite). comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. 5. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. inserarea unui camp de data. titlul poate inlocui informatiile de antet). utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). 2. Pagina Paper Size. Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor.care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. a ferestrei de dialog Page Setup.

contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. Even Page Header. Ele se pot defini folosind comanda Insert . Daca aceste optiuni sunt activate.Page Setup). Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document. Pagina Margins. Odata definita o sectiune. prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). Bottom. din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. in pozitia curenta (Continuous). antete/subsoluri. pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. Right) de pagina. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top). XIII. utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. lista Measurement Units. care le evidentiaza continutul. Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). fiecare cu propriile margini. respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. 30 . stiluri de numerotare. Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare. Odd Page Footer etc. Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare. zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header. Left.Break. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. pagina General. din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. Un document poate avea mai multe sectiuni. se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei.

iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute. XV. pastrandu-se caracteristicile celei de a doua. 31 . dupa cum urmeaza: • grupul Presets . specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora. spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor. Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format.coloanele vor avea latime egala. • lista Number of Columns .inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele.specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width . Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. XIV. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice. • comutatorul Line between .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni.cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului. sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. • grupul Width and spacing . prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. Comanda Columns permite.numarul de coloane.

Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana). coloane sau celule dintr-un tabel. in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare.de exemplu. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. linie. precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). END. grup de celule. o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). prin intermediul campurilor sale. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare. inserare de celule/linii/coloane. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. formatare. ultima din coloana. copieri sau mutari de zone din tabel. O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. va folosi comanda Insert Table a meniului Table. Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. ultima din linie. prima din coloana. modificarea dimensiunilor. 32 . coloana) ii este asociat un meniu contextual care. Fiecarui element selectat in tabel (celula. Comanda Gridlines a meniului Table permite. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite . Selectarea celulelor. coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). stergere. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format. In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii. XVI. PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie.

sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele. se selecteaza celula/celulele. linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells. Pentru stergerea de celule.se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate. Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent. • Insert Entire Row . atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X . Delete Columns ale meniului Table. Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. care insereaza o coloana in stanga celei selectate. In cazul optiunii Insert Cells. • Shift Cells Up . se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII. Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows. linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells. 33 . • Delete Entire Row . Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left . care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate. care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table. care apare pentru o zona de celule selectate. X din tabel. Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table.sterge intreaga coloana. pastrand caracteristicile acesteia. • Delete Entire Column .se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate. Delete Rows. Celulele selectate vor fi deplasate in jos. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana. • Shift Cells Down . Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor.specifica latimea coloanei nr.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor. • Insert Entire Column . inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel.sterge intreaga linie. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta. XVIII. Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate.

Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor. • Indent from Left . At.. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor. At Least .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns .alinierea textului in interiorul celulei.specifica inaltimea liniilor: Auto.specifica indentul de tabel pentru liniile selectate. cu optiunile Distribute Rows Evenly. • butonul AutoFit . • Allow Row to Break Across Pages . Left Border. din meniul contextual sau din meniul Table. Exactly . cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv). All Borders. Inside Horizontal Border. Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime. 2) grupul Row • Height Of Rows .dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare.ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border. Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini. butoanele Previous/Next Column . Inside Border.sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina. • • XIX. 34 . Right Border. Bottom Border. Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie. respectiv Distribute Columns Evenly. At. No Border. in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table . • Alignment ....specifica spatierea intre coloane. Inside Vertical Border. • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table .Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual). 35 .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru. foaie2. adica un document Excel. in coloane.000 de randuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita. Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 . care se numesc foi de calcul (foaie1. Excel . Acest registru este format din mai multe pagini. asa cum vom vedea in continuare. foaie3 etc. poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru. In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati. randuri si celule separate de linii de grila.). O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. Un registru.

trebuie sa dam un clic pe numele meniului.salveaza documentul curent Print . Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara. De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu. Pentru a accesa meniurile.creaza un document nou Open . New Blank Document . Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview . dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu.verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 . o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office. Daca documentul nu a fost salvat. Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ.deschide un document existent Save . ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit. Pentru a afisa meniul complet.afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar . insotite si de o scurta descriere. putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde. atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar.

la dreapta sau la stanga. iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru. alege submeniul Toolbars.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are. Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului. situatã in partea de jos a ecranului. ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos. Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare. situata in partea dreapta a ecranului. Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View.anuleaza ultima comanda facuta Redo . in mod implicit. 18 bare de instrumente. deasupra barei de stare. iar cealalta verticala.copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . 39 . Sunt doua bare de defilare: una orizontala.copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo . putem schimba aspectul documentului activ. sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare.ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy . Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document.

Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 . fie de la tastatura. In cadrul unei foi de lucru. Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului. modificare sau stergerea datelor. executand click in celula dorita. uitati-va in caseta de nume din stanga sus. De exemplu celula din stanga sus este A1. Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1). asa cum am vazut. astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea. avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2. din meniul Start. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel. clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel.. avem. O alta metoda de a crea un nou document Excel. mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. * Pana când vom salva documentele create. alegem optiunea New Office Document (in partea de sus). • Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel. In primul rand.. Pentru a crea un nou document. se creeaza automat un nou document. in ordinea creării documentului. atunci cand deschizi programul. o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. 41 . All Programs (pentru sistemul Windows XP). asa cum ai vazut si in prima lectie. de asemenea. Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General. Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr. ai la dispozitie mai multe posibilitati.

Formulele sunt calcule. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. medie etc. Apoi începem introducerea datelor. daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. după o anumita perioada. După ce am introdus datele dorite in celula. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala. Efectueaza un click 42 . De exemplu. inclusiv datele calendaristice. de la tastatura. Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula. Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat. iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. daca nu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. de exemplu: suma. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. apesi tasta Enter. te poti oricand intoarce pentru a modifica. Pentru a introduce date intr-o celula. daca ai introdus Bucureşti la o persoana. Excel va completa automat cu fragmentul lipsa. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule. Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. noile date pe care vrei sa le adaugi. activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. produs. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. formule si text.

De asemenea. acum sa vedem cum le putem salva.. pentru a edita continutulul direct in celula. • Din bara de instrumente standard. apoi apasa tasta Delete. Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule. avem mai multe modalitati de a face acest lucru. La fel ca si la crearea noilor documente si aici.. clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File. iar daca acestea nu sunt apropiate. poti efectua un dublu click pe celula dorita. Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi. cand trebuie sa le salvam. Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei). alege optiunea Save As. alege optiunea Save • Din meniul File.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. Va apare caseta Save As: 43 . tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite.

Astfel. Din caseta Options. documentele Excel. din diverse motive. atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. in cazul in care. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. Din lista autoderulanta care apare. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel. Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. scrie numele documentului la rubrica File name. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. daca nu este bifata. care se deschide. de la rubrica Save in. optiunea Options. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As. 44 . se intrerupe calculatorul. Alege din meniul Tools.

iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert. dam un clic pe sageata orientata in jos. selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. • Din bara de instrumente standard. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start. la fel. La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). alege tipul foii de lucru. In continuare vom proceda. click pe butonul Open . Din caseta de dialog care apare. alegem Open Office Document. In fereastra care apare. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. cel mai adesea.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel. pentru a deschide documentul.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. 45 . Din lista autoderulanta care apare. de la rubrica Look in. Worksheet (foaie de lucru).

trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis. va trebui sa tragi. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). 46 . Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. dar sa tii apasata tasta Ctrl. Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei. De asemenea. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. cu ajutorul mouse-ului. poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. tabul foii de lucru in noua locatie. Pentru a selecta mai multe foi de lucru.

fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere). va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului. fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie). Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 . trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi. Dupa ce ai ales registrul de lucru. Pentru copiere.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru. Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou.

Dupa ce ai facut selectia. D si E. De exemplu. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri). iar apoi scrii noul nume al foii respective. va trebui sa selectezi coloanele C. in loc sa mai utilizezi meniul Insert. Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. in cadrul unui document Excel. pentru a insera trei coloane in fata coloanei C. poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii. 48 . De exemplu. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. va trebui sa selectezi coloana D.

De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia. alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere). Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare. Modificarea latimii coloanelor 49 . apasa tasta Delete. fara a le elimina.

va trebui sa il formatezi. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit. Prima si cea mai simpla. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 . prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. Asftel. putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. Dreapta. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga. De asemenea. Centru. Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere. Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam. Italic. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. Tot doua metode avem si aici.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit.

oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule). Astfel. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text). efectuam un click dreapta pe celula respectiva. Tot din caseta Format Cells. Apoi. 51 . Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere). la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala.

Alege -90.7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative. 52 . si apoi caseta Alignment. dar fara simbolul monetar: 12450. vom apela tot la caseta Format Cells.7 ca 12. separatorii si punctele zecimale: 25.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala. la caseta Format Cells. Aici putem seta locul zecimalelor. in loc sa scriem pe orizontala.7 ca $25. din nou. De data aceasta alegem optiunea Number.7 sau 25. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar. apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number). Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare.450 ca 3.450.25 ca 7. alegem optiunea Format Cells. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului.

categoria Date (Data). Tot din caseta Format Cells. mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv. efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. De aici putem alege formatul de data dorit. alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu. sa se desfasoare pe mai multe randuri. de exemplu. O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam.

alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata. Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. 54 . Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. De asemenea.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells. Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule. Asemanator. bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). celule separate. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare. tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam. Alegem apoi din lista care apare. din caseta Alignment. Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule. De aici. Apoi alegem culoare dorita. putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule.

Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat. În cazul existentei mai multor caiete deschise.). pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. se poate folosi si caseta Format Cells. Sheet2 etc. eliminarea unei foi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond. stabilirea imaginii de fundal etc. alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond. 55 . modificarea ordinii din caiet. De aici. Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum. incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi.

Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. Comanda inversã. CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit. Comanda Hide produce ascunderea foii active. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi. Unhide…. Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã. Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate. deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã. Pentru a modifica atributul de vizibilitate. se dã comanda Sheet din meniul Format. 56 . Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse. unele foi de calcul pot fi ascunse. Din tastaturã.

coloanele. a grilei. sau nu. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent. Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. a unui element al ferestrei afisate. grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. liniile. În afara acestor formatãri cu caracter global. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã. Cu rol evident în organizarea informatiilor. Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. celulele dintr-o foaie se pot formata separat. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. fiecare arãtând prezenta. În dialogul complex care apare. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. acestea trebuie sã fie selectate. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul. Este evident cã eliminarea. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. Initial. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. sau nu. caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet. 57 . Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure. Fundalul – comanda Background. grup arãtat în imaginea alãturatã. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. a prezentei/absentei grilei. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. în timpul operatiunii de drag-and-drop.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare. 58 .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z.Bar • Coloană . Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată.Doughnut • Radar . pe durata unei săptămâni.axa X. Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard. În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor.Column • Linie .Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . altele tridimensionale (3D). Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală . Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte. întrun mod care oferă un impact vizual imediat. Unele din ele sunt bidimensionale (2D). I. Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie . pe care sunt reprezentate seriile de date. 60 .Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole. O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi. numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y.Line • Circulare . graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date.Area • Bară . Cu alte cuvinte. datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică. Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel. pas cu pas. există cel puţin două variante sau subtipuri.Pie • Inel .

În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . miercuri. 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni. marţi. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit. caiete şi pixuri. Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. joi şi vineri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane.

Din această fereastră se va selecta tipul graficului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul. În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 . Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4. În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit. Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). Back – pentru a reveni la pasul anterior. Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice. Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite.

Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei. Se selectează butonul Series. Dacă nu apare domeniul corect. sau celula care conţine numele seriei. dacă selectăm seria 63 . Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă). deci se selectează opţiunea Rows. Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. Pentru exemplul nostru. Vom genera seriile pe linie. iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. în caseta Name se scrie numele seriei. Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !). Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 . În casetele Name. Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 . În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic. Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. iar în caseta Values valorile care generează seria. în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei).Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor). Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria). • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add. O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove. Se apasă pe butonul Next.

• Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 . În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x. Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. În cazul în care graficul are două axe X sau Y. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea. Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului. în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic. În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines. Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 . Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată. graficul va avea ataşată o legendă.

pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată. numite puncte de selectare. 67 . Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels. Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri. Se apasă pe butonul Finish. Butonul Data Table Când acest buton este apăsat.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată. Se apasă pe butonul Next. Pentru a dimensiona un grafic: 1. Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. II. În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic. sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul. fie categoria pe care o reprezintă. Dacă este selectată opţiunea As object in .Chart Location. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul. În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Dacă este selectată opţiunea As new sheet . barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată.

tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1. 2. După finalizarea graficului. Se selectează tipul de grafic dorit. 3. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic. În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul. 3. Se selectează butonul OK 68 . 1. asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui. Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. Se selectează graficul. III. 2. Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. Se selectează graficul. 2.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze. .modificarea lăţimii coloanelor. .construirea de formule pentru efectuarea de calcule.calcularea de totaluri pe linii şi coloane. trigonometrice. .efectuarea de calcule matematice: scăderi.mutarea şi copierea celulelor. formule sau funcţii predefinite. cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice. efectuând următoarele operaţii: . împărţiri. financiare. . Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 . înmulţiri şi ridicări la putere. bara de formule. de căutare şi de referinţă. Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor. matematice-inginereşti. referitoare la text.copierea de formule cu AutoFile. . informaţionale. statistice. prelucrări de text sau căutări de informaţii. Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. numere. .calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum. logice. referitoare la dată şi timp. .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice.inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane.

câmp. Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date. 12. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. criteriu) DGET (bază de date. Calculează abaterea standard a întregului set de date. criteriu) DMAX (bază de date. nu adunate. 9. 10. criteriu) DSTDEV (bază de date. Vânzări. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 7. argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534. criteriu) SUBTOTAL (bază de date. Funcţia este similară cu SUM ( ). pentru înregistrările care respectă un cirteriu. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. 6. trebuie pus între ghilimele. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. câmp.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) DMIN (bază de date. DCOUNT (bază de date. câmp. Vânzări). Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. câmp. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. Criteriu. câmp. câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. câmp. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. criteriu) DVARP (bază de date. 5. câmp. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). criteriu) DVAR (bază de date. Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. criteriu) DCOUNT (bază de date. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. Funcţii sunt: Nr crt 1. cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. câmp. câmp. câmp. 13. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. câmp. Dacă argumentul câmp este omis. criteriu) 3. criteriu) DPRODUCT (bază de date. “Zile”. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. câmp şi criteriu. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. 4. criteriu) DSTDEVP (bază de date. 11. 2. care respectă criteriul dat. criteriu) DSUM (bază de date. Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. câmp. Funcţia DAVERAGE (bază de date. câmp. 8. Calculează abaterea întregului set de date. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. Calculează abaterea standard a unui eşalon de date.

O sumă globală. Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. 2. 9. 3. Funcţia DATE (an. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. 3. uper. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. 14. 12. 72 . estimare) MIRR (valori. tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. 11. finanţare. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. EOMONTH (dată-început. minut. dată-sfârşit. 7. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră. 16. rată- 2. metodă) EDATE (dată-început. bază) c) Nr crt 1. Formatează conţinutul celulei ca număr. per. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial. 10. 4. minute şi secunde indicate. 17. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. vp. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. în intervalul 1 şi 31. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial. vp. 4. 13. 18. 6. cu o anumită dobândă considerată. plată. dată-sfârşit. Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12). Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). tip) IRR (valori.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. vp. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. lună. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. 15. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. 8. tip) IPMT (dobândă. poate fi investită la începutul operaţiei. luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. uper. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. dată-sfârşit. 5. Calculează profitul din plata unei rente. vv.

logic 2. vp. 8. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1. Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE. 2. returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info. vp. Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare. Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată.. valoare 1.. valoare 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. tip) NPV (dobândă.) PMT (dobândă. vv. .TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6.. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. tip) PV (dobândă. rată-reinvestire) NPER (dobândă.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. 6. vp. 73 . Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE. făcute timp de uper cu o dobândă constantă. plată. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date. fiind date dobânda investiţiei. uper.. 9. uper. Funcţia AND (logic 1. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii. vv. 2. vv. tip) valori. fiind dat un rabat egal cu dobânda. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. 4. ltip) PPMT (dobândă. 4. 5.. plată. Determină tipul de conţinut al unei celule. logic 2. d) Nr crt 1. 3. valoare 2 etc. per. 7. Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia. Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă. uper.. 7. 3. termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). Transformă o valoare într-un număr. . Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. . Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1. referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR. vv. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale..

Calculează factorialul unui număr. 6. 12. Calculează exponenţiala numărului. 4. valoare 2. numărabs) CONTIF (domeniu. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. fără a avea importanţă ordinea acestora. 14. Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. . 2. Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1. 8. matrice 2) MOD (număr. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index. putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. criteriu. 11. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice. funcţia inversă este LN ( ). 5. 7.. 4. valoare 1. 3. criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. 9. 3. 17. 5. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente. semnificaţie) COMBIN (număr.. care verifică un criteriu. Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. (număr. f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. 13. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă. Calculează determinantul unei matrice. Calculează inversa unei matrice. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index. Efectuează înmulţirea a două matrice. Produce combinarea elementelor. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE. 2. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. 18. 10. g) Funcţii matematice Nr crt 1. divizor) POWER (număr. domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu.) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. 15. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. 16.

j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente. Şterge toate blancurile din text. . Calculează inversul funcţiei trigonometrice.. TAN (număr) ASIN (număr). 75 ...) COUNTA (valoare 1. . text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2.. Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y. . 3. 4. noi-x..) COUNT (valoare 1.) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor. const) VAR (număr 1. 2.) GROWTH (date-y. Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument. Funcţia EXACT (text 1. Calculează numărul de caractere din text. . Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. ACOS (număr). i) Funcţii text Nr crt 1. număr 2. Efectuează o numărare a elementelor valoare. 2. număr 2.. astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu.. 2. valoare 2. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani. Funcţia AVERAGE (număr 1. Funcţia SIN (număr). Transformă în majuscule toate caracterele din text. 4. valoare 2. 5. COS (număr). date-x.. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful