P. 1
SUPORT informatica

SUPORT informatica

|Views: 177|Likes:
Published by Cristina Elena

More info:

Published by: Cristina Elena on Oct 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2015

pdf

text

original

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

2. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. 4 . Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. Langa pictograma s-a deschis meniul contextual. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2. 6.5. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste. 3. Apasati tasta Delete. Stergerea unui fisier 1. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. 1. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Alegeti optiunea Cut. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. 1. Crearea unei scurtaturi 1. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. fisier text) si apoi apasati Enter. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2.7. 5. 3. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Afisati intr-o fereastra discul C. iar numele ei va fi evidentiat. Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. Eliberati butonul mouse-ului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. 4. 2.6. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. 1. 2. 4. Executati clic pe declansatorul Yes. 3.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie. bara de instrumente. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. în care este afişat numele aplicaţiei. organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi. redimensionarea şi închiderea ferestrei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. în stânga barei. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul. chiar şi cu cel mai puţin avizat. folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul. pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . pe următoarele. Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran. maximizarea respectiv. eventual. cu un conţinut specific. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu. care include butoane de comandă.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog.

ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. orizontală şi verticală. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului). imagini. formată din zona rămasă liberă. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. când este selectat un buton. şi butoanele de minimizare. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. cu ajutorul ferestrelor document. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. În general. ca fişele într-o cartotecă. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. se acţionează butonul de selectare a paginii. Ea poate include: ferestre de editare. sunete. butoane. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. meniuri.  barele de defilare. Sunt folosite în grupuri. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. pentru a aduce în prim plan o pagină. Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. ataşat ferestrei de aplicatie. în mijlocul lui apare un punct. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog. în stânga. care include: numele documentului. 7 . în interiorul ferestrei. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. cu ajutorul mouse-ului. butonul de control al ferestrei. Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton. pe care este afişat un text care identifică pagina. maximizare şi de închidere a ferestrei. Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document. Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv. atunci când opţiunea respectivă este selectată. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. în dreapta. a marginilor sau a colţurilor ei. etc. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text. prin 'tragere'. barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. acestea se acoperă una pe alta.

fiecare opţiune poate fi selectată direct. cele mai utilizate opţiuni. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. În cadrul meniului vertical.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv. sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. separatorul grupelor fiind o linie orizontală. în general. În general. se mai numeşte şi spinner. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. prin selectarea ei. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat. la un moment dat. din care poate fi selectat unul singur. cu mouse-ul. adică un sistem de operare care 8 . dintr-o secvenţă. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând. Meniul vertical (sau meniu derulant. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. care comută între ele. având ca efect executarea unei comenzi. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. în legătură cu acel obiect. există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului.

imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul. Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv. de obicei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. după care. Executaţi dublu clic pe Control Panel. II. prin acţionarea mouse-ului. care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. 4. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. controlul este predat utilizatorului.bat. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. ea indicând.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *.  eventual. 3. parcurgeţi paşii: 1. Va apărea fereastra de dialog Display Properties. pictogramele din Desktop.dip). care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties. aflate permanent în execuţie. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. REZOLVARE1: 9 . 2. alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual. Din Control Panel alegeţi Display. pe ecran. De exemplu. la încheierea execuţiei unei aplicatii. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului. a mouse-ului. caracteristic sistemului de operare MS-DOS. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows. sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem. b) Generaţi un program de protecţie a ecranului. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute.

5. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. Selectaţi. 2. În rubrica de listare Scheme.exe şi activaţi butonul Open 5. selectaţi butonul OK. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. 2. 3. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1. În aplicaţia Explorer sau My Computer. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. REZOLVARE 1: 1. 4. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat. pe întreg ecranul. 1. 4. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. alegeţi opţiunea Properties. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. 3. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop. 2. Redenumiţi scurtătura astfel creată. REOLVARE 2: 1. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. Executaţi dublu clic pe Control Panel. 2. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. 5. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste. Scurtătura astfel creată. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. 3. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. folderul ProgramFiles. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. Din Control Panel alegeţi Display. pe rând. 3. 10 . 2. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. La eliberarea butonului mouse-ului. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. REZOLVARE 3: 1. Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties. 3. În meniul de context care apare. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii. Selectaţi dosarul ProgramFiles. În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. 2. executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. 4. 4. OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4.

ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. apoi selectaţi butonul Finish. 2. OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. În pagina Shortcut. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. aceleaşi cu cele prezentate mai sus. apoi selectaţi butonul Next 4. Tastaţi o literă. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. REZOLVARE: 1. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. 4. în meniul Send To. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. modalităţile de creare fiind. în meniul Start. Selectaţi Start→Settings→Taskbar.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4. Încheiaţi cu butonul OK. Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup. apoi selectaţi butonul Next 5. 3. Redenumiţi scurtătura astfel creată. iar dacă vă daţi seama prea târziu. în mare. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 . s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs. Customize şi apoi butonul de comandă Add. REZOLVARE: 1. creată anterior. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. 2. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. 3. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. 2. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. Selectaţi eticheta Start Menu Programs. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator. pentru a căuta aplicaţia în disc. dar dacă ştergeţi fişierul original. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. programul nu o mai poate folosit. Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. astfel încât.

REZOLVARE: 1. selectaţi Minimized. 12 . 3. În secţiunea Run. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul. Selectaţi butonul OK. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties. 4. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

14 . Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente.) sau. Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word. Letter Wizard. poate sa isi creeze sabloane proprii. Daca sablonul este protejat. De aici. caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente.). Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale. deschiderea unui document existent. care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard.New. modalitatile de tiparire a acestuia. in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. Editarea acestuia se poate face in mod uzual.Protect Document). din care se poate selecta directorul dorit. se va folosi optiunea New a meniului File. Fax Wizard etc. ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools . In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. precum si de vizualizare a formei tiparibile. ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. nu se vor putea face direct modificari in el. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Acestea se salveaza cu tipul template. punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou. iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. Memos. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard. sub forma de fisiere care au extensia . In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document.dot). Reports etc. dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale. sablonul poate fi deschis cu File . Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. vid. salvarea si inchiderea documentului curent.

sablon (template) .rtf (Rich Text Format .doc. butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites). • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window. se afiseaza fisierele . • bara de instrumente a ferestrei contine.txt (succesiune de caractere. lista de ferestre deschise. mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv.dot. se apasa butonul Open (echivalent. Advanced). Dupa selectarea fisierului dorit. toate fisierele (All) etc. Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File. dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now. extensia specifica Word-ului. • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word .doc (implicit). Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. fara informatii de formatare). propriu pentru Microsoft.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit. buton pentru acces la Web (Search the Web). buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). dar aceasta specificare se poate modifica). .format text imbogatit. in zona inferioara. se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista). care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare). pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare. text . 15 . care afiseaza. marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent.

utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite. care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta. prin intermediul unei ferestre de dialog. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. asocierea de parole etc. in scopul utilizarii lui ulterioare. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close. in mod evident. Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. lipsesc. de salvare automata in fisiere temporare. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare). listele ascunse Text or Property. se va folosi comanda Save As care permite. 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. fiind separate cu caracterul virgula (. prin intermediul comenzii Print din meniul File. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel.). specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. alt tip sau in alt director pe disc.). dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version. Last modified si butoanele de cautare. Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 . Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite.

Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). 10. afisarea uneia sau mai multor pagini. atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. 9. tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. tiparirea sau inchiderea ferestrei. micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. In plus. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni. respectiv Odd Pages. 11 si 12. Exemple: 1. In fereastra Print Preview. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . 6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. Daca se omite limita dreapta a intervalului. a comenzii Close a meniului System. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. 6. 3.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. 6. In plus. Inainte de a realiza tiparirea unui document. 3. 9-12 specifica paginile 1. care deschide o fereastra de dialog complexa.

dupa care se activeaza butonul Assign. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). inserare si suprascriere. Stergeri. Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. In cazul in care exista fisiere nesalvate. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. Exista doua astfel de moduri. Apasarea tastei SPACE. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita. Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). 18 . utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. Caractere speciale. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. II. Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). dupa inchiderea editorului Word. pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere). introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. Taste speciale. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. realizeaza introducerea unui spatiu. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. In modul de lucru "Insert" (inserare). Daca un bloc de text este marcat. In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. privite ca entitati de text separate de ENTER. caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator.

respectiv cu un ecran mai jos. Pot fi selectate: • un text oarecare . respectiv la inceputul paragrafului urmator. la inceputul paragrafului curent. sfarsitul paragrafului curent.reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent. aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. un caracter la dreapta. V. respectiv sfarsitul paragrafului curent. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina. inceputul paragrafului curent. • o linie . Pozitionarea cursorului de editare . respectiv inceputul documentului. • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). un cuvant la dreapta. • un cuvant . • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului. sus. sectiune. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul.printr-un clic in bara de selectie. Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text. iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. dreapta. respectiv inceputul liniei curente. cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata). Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. sfarsitul cuvantului curent. respectiv un rand mai jos. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus. dupa care se va specifica operatia dorita. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul.prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv. la nivelul liniei. unei linii mai sus. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. unui caracter la dreapta. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. un rand mai sus. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. IV. 19 . • tastele-sageti (stanga. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text. respectiv inceputul documentului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. respectiv inceputul liniei curente.

Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. tabele . Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf . Copy si Paste disponibile din meniul Edit. alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A. optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. grafice. si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale. care permit executia rapida a unor operatii de editare. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie.imagini. Daca o zona de text este marcata (bloc de text). la nivelul paragrafului respectiv. Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo. intr-un text se va putea schima fontul. se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului.prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 . • intregul document . Analog tuturor obiectelor Windows. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard. De exemplu. Astfel. Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text . se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. alegerea unei anumite actiuni din lista asociata. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit. VI.se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit). Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior. Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document.

Un obiect imagine poate fi sters. Optiuni de editare se pot specifica din Tools .cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. 21 .Edit. care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text. la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta. Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale. Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special. de exemplu. De exemplu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile.specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document). • comutatorul Match Case . marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera. • butonul More . daca se activeaza comutatorul Automatic word selection.Options . Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding).daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici.permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. VII. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv. Cautari si inlocuiri automate de text. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What . grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic).extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search . copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear. care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. Copy. Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului). in cadrul documentului. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link). Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului). • butonul Find Next .

se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find. cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace. Foloseste lexicul limbii engleze. Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace. Functia Replace se poate activa si independent. • butonul No Formatting . • lista Format .utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare. Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. grafic. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului.permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf. • comutatorul Use Wildcards . Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. sectiune sau linie.cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare. Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next. ecuatie sau alt obiect. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). de sfarsit etc. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only .). TAB etc. Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name). Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark. modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit). introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from).se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea. 22 . Pozitionari automate. • comutatorul Sounds Like . iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos).se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What. • lista Special .se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. la un tabel.) sau a altor elemente (note de subsol. nota de antet sau subsol.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

adica plasarea sa. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). la o anumita distanta fata de margini.). activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. Ctrl-R (Right). Right. mai spre interior. activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left). la cea din dreapta. fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste. in totalitate sau in parte. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia). Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul. Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. X. folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . se poate copia formatul dorit selectand textul initial. Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris. sau pentru un text selectat. eventual unul sau mai multe randuri. Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. fara a fi necesara selectarea lui. precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide. un fond care clipeste etc. cu un clic pe zona sursa. SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri). a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. pana la schimbarea optiunii. • cu ajutorul riglei. In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii. In general. Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center).

2. 3. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. fiindca exista riscul dezorganizarii documentului. Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph. At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At).5 Lines (scriere la un rand si jumatate). Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. De exemplu. din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph .pagina Indents and Spacing. prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga. Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. pentru un font de 10 puncte. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga. 1. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text). 27 . Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview. se poate modifica spatiul dintre randuri. daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. 4. Double (la doua randuri). prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor.

Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position). Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii. orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow". dupa care se apasa butonul Set. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs. vaduva). Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert . 28 .de exemplu. ei sunt asezati la fiecare 1.3 cm.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate). versiunea documentului. aflate in ferastra de dialog Paragraph . iar toti cu Clear All). e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB. mai multe selectate) sa nu fie separate.pagina Line and Page Breaks. Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. de exemplu pentru titluri si zecimal . ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor. pentru numere intregi.Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare. care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului.pentru numere zecimale. zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale. cu simbolul +. data si ora crearii. Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert. Implicit. centrat . se va selecta intai textul respectiv. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear. aliniat la dreapta . (Format . optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat. dar aceste distante pot fi modificate. numarul paginii.cu simbolul -. numele autorului sau sigla firmei). De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. XI. Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text. d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese). • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual. in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu. care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate). Exista patru tipuri de tabulatori. • optiunea Keep Lines Together. prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan".cu simbolul + este tipul predefinit.

cu revenirea in document (Close). folosind optiunea File-PageSetup. inserarea unui camp de ora. titlul poate inlocui informatiile de antet). inserarea unui camp de numar de pagina. dar unitatea de masura se poate 29 . inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. de vizualizare a documentului. XII. Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite).care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer. Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. a ferestrei de dialog Page Setup. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). se poate folosi optiunea Insert . Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. afisarea ferestrei de dialog Page Setup.Page Numbers din meniul principal. de exemplu. pentru paginile in oglinda. ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. centrat (Center) sau. Pagina Paper Size. De asemenea. 7. 6. dimensiunile se masoara in inches. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor. 9. 5. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. cu butoane pentru: 1. pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. la stanga (Left). la dreapta (Right). inserarea unui camp de data. Pentru numerotarea paginilor. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor. sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout. utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. Numerotarea paginilor. 8. Implicit. 3. Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului."facing pages" . 2. cu ajutorul campului Orientation. respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer. 4. spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside).

30 . Daca aceste optiuni sunt activate. pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). Un document poate avea mai multe sectiuni. Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). in pozitia curenta (Continuous). din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. Odd Page Footer etc. Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified).Page Setup). Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare. doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). lista Measurement Units. antete/subsoluri. Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document. pagina General. respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. Left. zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header. din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions). utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top). se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei. stiluri de numerotare. care le evidentiaza continutul.Break. Odata definita o sectiune. Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare. Right) de pagina. Even Page Header. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. fiecare cu propriile margini. Bottom. XIII. Pagina Margins. Ele se pot defini folosind comanda Insert .

XIV. dupa cum urmeaza: • grupul Presets . • lista Number of Columns .coloanele vor avea latime egala.cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului.numarul de coloane. Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format. prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor.inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. Comanda Columns permite.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute. iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice. specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora. XV. stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni. sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. • comutatorul Line between . 31 . pastrandu-se caracteristicile celei de a doua.specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width . Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. • grupul Width and spacing .

XVI. ultima din linie. coloane sau celule dintr-un tabel. O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. stergere. In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. ultima din coloana. prima din coloana. iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana). linie. precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). modificarea dimensiunilor. prin intermediul campurilor sale. formatare. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). Selectarea celulelor. copieri sau mutari de zone din tabel.de exemplu. END. coloana) ii este asociat un meniu contextual care. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format. PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie. va folosi comanda Insert Table a meniului Table. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel. Comanda Gridlines a meniului Table permite. inserare de celule/linii/coloane. Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. Fiecarui element selectat in tabel (celula. o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. grup de celule. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. 32 . Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare.

Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor. care apare pentru o zona de celule selectate. • Delete Entire Column . Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left . pastrand caracteristicile acesteia. atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns. Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column).specifica latimea coloanei nr.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate. se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . • Insert Entire Row . care insereaza o coloana in stanga celei selectate. • Shift Cells Down . XVIII.sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele.sterge intreaga coloana.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII. Delete Rows. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X . linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells.se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate. Delete Columns ale meniului Table. In cazul optiunii Insert Cells. • Insert Entire Column .se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate. Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana. Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows. care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. • Delete Entire Row . Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta. linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor.sterge intreaga linie. 33 .se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate. • Shift Cells Up . inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate. Pentru stergerea de celule. care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table. Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate. Celulele selectate vor fi deplasate in jos. X din tabel. se selecteaza celula/celulele. Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table.

Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie. cu optiunile Distribute Rows Evenly. No Border. • Allow Row to Break Across Pages . butoanele Previous/Next Column . 34 .specifica indentul de tabel pentru liniile selectate.alinierea textului in interiorul celulei.specifica spatierea intre coloane. Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border.. Exactly . Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor. • butonul AutoFit . Inside Vertical Border. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor. Inside Horizontal Border. Right Border. • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare. • Alignment . in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table . • • XIX. Bottom Border. 2) grupul Row • Height Of Rows . At. At..sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina. Inside Border.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns . din meniul contextual sau din meniul Table. respectiv Distribute Columns Evenly.. • Indent from Left ..dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare.ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. All Borders. Left Border. Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini. Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime.specifica inaltimea liniilor: Auto.Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv). At Least .

Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual). 35 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

Acest registru este format din mai multe pagini. asa cum vom vedea in continuare. adica un document Excel. Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 . O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. foaie3 etc. Excel . care se numesc foi de calcul (foaie1. Un registru.).prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru. in coloane.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1.000 de randuri. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita. foaie2. poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru. In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati. randuri si celule separate de linii de grila.

Pentru a accesa meniurile. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu.deschide un document existent Save . atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit. Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu. Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara. De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office. ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. Pentru a afisa meniul complet. Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard.salveaza documentul curent Print . insotite si de o scurta descriere.afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar . New Blank Document . trebuie sa dam un clic pe numele meniului. dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard.verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 . Daca documentul nu a fost salvat. bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu.creaza un document nou Open . o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview .

deasupra barei de stare. la dreapta sau la stanga. 39 . 18 bare de instrumente. Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare. Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View. putem schimba aspectul documentului activ. sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are.copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo . situata in partea dreapta a ecranului. Sunt doua bare de defilare: una orizontala.ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului. Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document. Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare. situatã in partea de jos a ecranului. alege submeniul Toolbars. ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos.copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste . in mod implicit.anuleaza ultima comanda facuta Redo . iar cealalta verticala.

Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 . asa cum am vazut.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. uitati-va in caseta de nume din stanga sus. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului. fie de la tastatura. astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea. executand click in celula dorita. avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere. modificare sau stergerea datelor. fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1). Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand. In cadrul unei foi de lucru. De exemplu celula din stanga sus este A1.

asa cum ai vazut si in prima lectie. din meniul Start. o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. de asemenea. 41 . All Programs (pentru sistemul Windows XP). Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel. Pentru a crea un nou document. in ordinea creării documentului. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2.. clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel. ai la dispozitie mai multe posibilitati. se creeaza automat un nou document. Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr.. mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. alegem optiunea New Office Document (in partea de sus). * Pana când vom salva documentele create. • Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel. O alta metoda de a crea un nou document Excel. In primul rand. Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General. atunci cand deschizi programul. avem.

produs. apesi tasta Enter. Pentru a introduce date intr-o celula. Formulele sunt calcule. Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula. Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. Efectueaza un click 42 . medie etc. daca ai introdus Bucureşti la o persoana. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta. inclusiv datele calendaristice. Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. De exemplu. de la tastatura. Excel va completa automat cu fragmentul lipsa. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. noile date pe care vrei sa le adaugi. Apoi începem introducerea datelor. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. de exemplu: suma. daca nu. formule si text. După ce am introdus datele dorite in celula. după o anumita perioada. te poti oricand intoarce pentru a modifica. Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. pentru a edita continutulul direct in celula. clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File. cand trebuie sa le salvam. apoi apasa tasta Delete. Va apare caseta Save As: 43 . iar daca acestea nu sunt apropiate. poti efectua un dublu click pe celula dorita.. alege optiunea Save As. De asemenea. avem mai multe modalitati de a face acest lucru. acum sa vedem cum le putem salva. Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi. La fel ca si la crearea noilor documente si aici. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei). Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule. alege optiunea Save • Din meniul File.. Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite. • Din bara de instrumente standard.

documentele Excel. Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder. Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. Alege din meniul Tools. 44 . in cazul in care. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. care se deschide. Din caseta Options. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute. iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. Din lista autoderulanta care apare. daca nu este bifata. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. se intrerupe calculatorul.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos.Astfel. scrie numele documentului la rubrica File name. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. de la rubrica Save in. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As. din diverse motive. optiunea Options.

La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). alegem Open Office Document. dam un clic pe sageata orientata in jos. Din caseta de dialog care apare.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. de la rubrica Look in. pentru a deschide documentul. Worksheet (foaie de lucru). selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. • Din bara de instrumente standard. cel mai adesea. alege tipul foii de lucru. click pe butonul Open . In continuare vom proceda. la fel. Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. In fereastra care apare. Din lista autoderulanta care apare. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start. 45 .

Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide. Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis. tabul foii de lucru in noua locatie. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. Pentru a selecta mai multe foi de lucru. 46 . Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei. De asemenea. va trebui sa tragi. Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. dar sa tii apasata tasta Ctrl. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru. cu ajutorul mouse-ului.

Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru. fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie). va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului. Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi. Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. Dupa ce ai ales registrul de lucru. Pentru copiere. fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere). Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 .

in cadrul unui document Excel. Dupa ce ai facut selectia. pentru a insera trei coloane in fata coloanei C. De exemplu. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. iar apoi scrii noul nume al foii respective. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri. D si E. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri). De exemplu. 48 . poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. va trebui sa selectezi coloana D. Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana. va trebui sa selectezi coloanele C. in loc sa mai utilizezi meniul Insert.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii.

fara a le elimina. apasa tasta Delete. alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate. Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia. Modificarea latimii coloanelor 49 . Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere). Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi. inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare.

Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. Asftel. Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 . putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. Centru. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. Italic. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga. Dreapta. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit. prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale. De asemenea. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere. va trebui sa il formatezi. Prima si cea mai simpla. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam. Tot doua metode avem si aici. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana.

Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere). Apoi. Astfel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala. Tot din caseta Format Cells. efectuam un click dreapta pe celula respectiva. oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text). apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule). la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita. 51 .

Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3. dar fara simbolul monetar: 12450.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar. Alege -90. si apoi caseta Alignment.7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala. alegem optiunea Format Cells. Aici putem seta locul zecimalelor.7 ca $25. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi. 52 .450 ca 3. din nou.25 ca 7. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative. la caseta Format Cells. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului.7 sau 25. in loc sa scriem pe orizontala.450. vom apela tot la caseta Format Cells. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare. apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number). De data aceasta alegem optiunea Number.7 ca 12.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala. separatorii si punctele zecimale: 25.

efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 . apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). categoria Date (Data). O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam. sa se desfasoare pe mai multe randuri. de exemplu. mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv. De aici putem alege formatul de data dorit. Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. Tot din caseta Format Cells.

Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare. sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata. De aici. alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule. De asemenea. Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. Alegem apoi din lista care apare. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. Asemanator.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells. Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule. bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). din caseta Alignment. celule separate. 54 . tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam. Apoi alegem culoare dorita.

pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. 55 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond. De aici. incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi. stabilirea imaginii de fundal etc. Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum. Sheet2 etc. eliminarea unei foi. În cazul existentei mai multor caiete deschise. modificarea ordinii din caiet. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat.). alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond. se poate folosi si caseta Format Cells. Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1.

aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit. Comanda Hide produce ascunderea foii active. deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. Comanda inversã. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã. Unhide…. Pentru a modifica atributul de vizibilitate. Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse. CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. 56 . unele foi de calcul pot fi ascunse. O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã. se dã comanda Sheet din meniul Format. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. Din tastaturã. se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi.

grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. a grilei. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. acestea trebuie sã fie selectate. Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. a prezentei/absentei grilei. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. celulele dintr-o foaie se pot formata separat. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure. grup arãtat în imaginea alãturatã. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent. În afara acestor formatãri cu caracter global. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet. Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. Cu rol evident în organizarea informatiilor. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. în timpul operatiunii de drag-and-drop. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. Initial. Este evident cã eliminarea. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. Fundalul – comanda Background. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului. sau nu. a unui element al ferestrei afisate. În dialogul complex care apare. liniile. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã. 57 . fiecare arãtând prezenta. sau nu. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. coloanele. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul.

58 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

Column • Linie . numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor. Unele din ele sunt bidimensionale (2D). Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie .axa X. Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală .Area • Bară .Bar • Coloană . graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date. 60 . La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel. În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice.Pie • Inel .Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . există cel puţin două variante sau subtipuri. Cu alte cuvinte. altele tridimensionale (3D). I. Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual. pe care sunt reprezentate seriile de date. Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată. datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică. pe durata unei săptămâni. Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent. Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole.Line • Circulare . O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi. întrun mod care oferă un impact vizual imediat.Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice.Doughnut • Radar . pas cu pas.

miercuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane. caiete şi pixuri. În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . marţi. 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni. Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit. joi şi vineri.

Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit. Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment. În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Din această fereastră se va selecta tipul graficului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul. care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. Back – pentru a reveni la pasul anterior. Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite. Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 .

Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. Vom genera seriile pe linie. deci se selectează opţiunea Rows. dacă selectăm seria 63 . Dacă nu apare domeniul corect. sau celula care conţine numele seriei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria. se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă). Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului. Se selectează butonul Series. Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei. Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. Pentru exemplul nostru.

Se apasă pe butonul Next. Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add. în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic.Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. iar în caseta Values valorile care generează seria. • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 . În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor). O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria). În casetele Name. În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !). în caseta Name se scrie numele seriei. în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic. Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 .

în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 . În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea. În cazul în care graficul are două axe X sau Y. Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului. • Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x.

Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată. Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines. graficul va avea ataşată o legendă.

barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete. numite puncte de selectare. În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul. În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic. Se apasă pe butonul Next. Dacă este selectată opţiunea As new sheet . Dacă este selectată opţiunea As object in .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels. Se apasă pe butonul Finish. 2. Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri. acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul. II.Chart Location. Pentru a dimensiona un grafic: 1. sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată. 67 . Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată. fie categoria pe care o reprezintă. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . Butonul Data Table Când acest buton este apăsat. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic.

asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui. Se selectează tipul de grafic dorit.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. Se selectează butonul OK 68 . Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. După finalizarea graficului. 2. III. şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. 2. 3. tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. 3. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. 2. 1. Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. Se selectează graficul. Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic. În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. Se selectează graficul.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. efectuând următoarele operaţii: . Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 . referitoare la dată şi timp. împărţiri.calcularea de totaluri pe linii şi coloane. Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente. logice.efectuarea de calcule matematice: scăderi. de căutare şi de referinţă. informaţionale. înmulţiri şi ridicări la putere. Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor. referitoare la text. financiare. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. statistice. bara de formule. trigonometrice. .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice. . matematice-inginereşti. . . .modificarea lăţimii coloanelor. . prelucrări de text sau căutări de informaţii. numere. .construirea de formule pentru efectuarea de calcule.inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane.mutarea şi copierea celulelor.copierea de formule cu AutoFile. ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze. cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice.calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum. formule sau funcţii predefinite.

13. criteriu) 3. criteriu) DPRODUCT (bază de date. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un cirteriu. câmp. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. câmp. câmp şi criteriu. criteriu) DMAX (bază de date. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). criteriu) DVARP (bază de date. criteriu) DVAR (bază de date. Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. Vânzări). 12. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. Criteriu. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. criteriu) DSTDEVP (bază de date. Vânzări. criteriu) DMIN (bază de date. Calculează abaterea întregului set de date. 2. câmp. Funcţia este similară cu SUM ( ). pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. criteriu) DSUM (bază de date. nu adunate. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 5. Funcţia DAVERAGE (bază de date. 4. 7. 6. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. “Zile”. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. câmp. 10. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. câmp. câmp. care respectă criteriul dat. 8. Dacă argumentul câmp este omis. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). trebuie pus între ghilimele. Calculează abaterea standard a întregului set de date. criteriu) DGET (bază de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) SUBTOTAL (bază de date. câmp. Funcţii sunt: Nr crt 1. criteriu) DSTDEV (bază de date. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. DCOUNT (bază de date. câmp. 11. criteriu) DCOUNT (bază de date. Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. câmp. Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date. 9. Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . Calculează abaterea standard a unui eşalon de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534. câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. câmp. câmp.

per. Funcţia DATE (an. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. vv. 6. EOMONTH (dată-început. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial. Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. 10. 4. dată-sfârşit. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. O sumă globală. 15. Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. 72 . Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. 12. plată. 13. 16. tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. bază) c) Nr crt 1. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. 3. vp. uper. tip) IRR (valori. finanţare. 4. dată-sfârşit. luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. 2. 18. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. 7. cu o anumită dobândă considerată. 3. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. 8. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. uper. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. 5. Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). lună.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. 11. 14. minute şi secunde indicate. rată- 2. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. Formatează conţinutul celulei ca număr. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. 9. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. vp. 17. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. în intervalul 1 şi 31. Calculează profitul din plata unei rente. vp. poate fi investită la începutul operaţiei. metodă) EDATE (dată-început. estimare) MIRR (valori. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12). minut. tip) IPMT (dobândă. dată-sfârşit.

d) Nr crt 1.) PMT (dobândă.. 8. Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă. returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info.TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6. vp. termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată. 7. fiind date dobânda investiţiei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. valoare 1. tip) PV (dobândă. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. 4. vv. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii. Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare. referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR. vv. vv. logic 2. Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE. valoare 2 etc. Determină tipul de conţinut al unei celule. fiind dat un rabat egal cu dobânda. tip) valori. . făcute timp de uper cu o dobândă constantă. 7. Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE. plată. Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia. vp.. 4. ltip) PPMT (dobândă. valoare 2. 5. . per.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. logic 2. 2. uper. plată.. Transformă o valoare într-un număr. uper. Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1. 3.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1. 2. rată-reinvestire) NPER (dobândă. 6. 3. 9. . vp. Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. uper.. 73 .. Funcţia AND (logic 1.. tip) NPV (dobândă. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale.. vv.

criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. Produce combinarea elementelor. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. 14. . Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1.) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. matrice 2) MOD (număr. fără a avea importanţă ordinea acestora. Calculează inversa unei matrice. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index. g) Funcţii matematice Nr crt 1.. Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu. Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice. Calculează exponenţiala numărului. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. 17. 4. (număr. Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. 11. 6. Efectuează înmulţirea a două matrice. 16. semnificaţie) COMBIN (număr. 18. 9. putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. care verifică un criteriu. divizor) POWER (număr. valoare 2. 5. 7. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. valoare 1. 4. 12.. 10. Calculează factorialul unui număr. funcţia inversă este LN ( ). numărabs) CONTIF (domeniu. 13. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă. f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. 3. 8. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente. 3. domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . Calculează determinantul unei matrice. 2. 15. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. 2. TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE. 5. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. criteriu.

j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1. Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument. .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. 2.. valoare 2. valoare 2.) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor. . 4. Calculează numărul de caractere din text. 5.. Funcţia SIN (număr). astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu. COS (număr).. TAN (număr) ASIN (număr).. Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y. date-x. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente. 2. text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2. i) Funcţii text Nr crt 1.) GROWTH (date-y.. 3.) COUNT (valoare 1. 75 . Transformă în majuscule toate caracterele din text. 3.. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani.) COUNTA (valoare 1. număr 2. Calculează inversul funcţiei trigonometrice. număr 2. noi-x. const) VAR (număr 1. .. ACOS (număr). Funcţia AVERAGE (număr 1. Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text. 4. Efectuează o numărare a elementelor valoare.. Funcţia EXACT (text 1. Şterge toate blancurile din text. . 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->