MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

7. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. Executati clic pe declansatorul Yes. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad. fisier text) si apoi apasati Enter. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. 1. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. 2.5. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului. Apasati tasta Delete. 2. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. Langa pictograma s-a deschis meniul contextual.6. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Inchideti fereastra aplicatiei. Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2. iar numele ei va fi evidentiat. Alegeti optiunea Cut. 1. Crearea unei scurtaturi 1. Eliberati butonul mouse-ului. 3. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. 2. 4. 6. Stergerea unui fisier 1. Afisati intr-o fereastra discul C. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. 3. 4. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. 4 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. 3. 5. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. 1. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran. în care este afişat numele aplicaţiei. în stânga barei. cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul. maximizarea respectiv. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul. bara de instrumente. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. eventual. cu un conţinut specific. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu. chiar şi cu cel mai puţin avizat. care include butoane de comandă. pe următoarele. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog. Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie. redimensionarea şi închiderea ferestrei.

Sunt folosite în grupuri. în mijlocul lui apare un punct.  barele de defilare. Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. prin 'tragere'. Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv. cu ajutorul ferestrelor document. ca fişele într-o cartotecă. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. 7 . şi butoanele de minimizare. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie. a marginilor sau a colţurilor ei. ataşat ferestrei de aplicatie. în stânga. se acţionează butonul de selectare a paginii. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. În general. barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. acestea se acoperă una pe alta. Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului. sunete. orizontală şi verticală. pe care este afişat un text care identifică pagina. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. cu ajutorul mouse-ului. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. când este selectat un buton. în dreapta. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. formată din zona rămasă liberă. maximizare şi de închidere a ferestrei. Ea poate include: ferestre de editare. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text. care include: numele documentului. în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului). butonul de control al ferestrei. pentru a aduce în prim plan o pagină. meniuri. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. butoane. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. etc. atunci când opţiunea respectivă este selectată. în interiorul ferestrei. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog. Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton. ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. imagini. al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei.

adică un sistem de operare care 8 . în general. se mai numeşte şi spinner. există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. având ca efect executarea unei comenzi. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. în legătură cu acel obiect. fiecare opţiune poate fi selectată direct. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. separatorul grupelor fiind o linie orizontală. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. cu mouse-ul. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. prin selectarea ei. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie. În cadrul meniului vertical. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. cele mai utilizate opţiuni. În general. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv. care comută între ele. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare. Meniul vertical (sau meniu derulant. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. dintr-o secvenţă. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. la un moment dat. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. din care poate fi selectat unul singur.

imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *. II. care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor. sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. parcurgeţi paşii: 1. a mouse-ului. alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual. care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. Va apărea fereastra de dialog Display Properties.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. Executaţi dublu clic pe Control Panel. după care. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute. b) Generaţi un program de protecţie a ecranului. la încheierea execuţiei unei aplicatii. pe ecran. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows.bat. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties. REZOLVARE1: 9 . Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul. Din Control Panel alegeţi Display.  eventual. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. pictogramele din Desktop. Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. caracteristic sistemului de operare MS-DOS. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. 2. controlul este predat utilizatorului. de obicei. aflate permanent în execuţie. ea indicând. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. 4. De exemplu. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv.dip). 3. prin acţionarea mouse-ului. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului.

REZOLVARE 1: 1. La eliberarea butonului mouse-ului. pe rând. 2. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. 4. Redenumiţi scurtătura astfel creată. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat. REOLVARE 2: 1. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. selectaţi butonul OK. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste. 2. În aplicaţia Explorer sau My Computer. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. 3. 2. REZOLVARE 3: 1. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. 3. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. 2.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context. Scurtătura astfel creată. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1. c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. 5. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. folderul ProgramFiles. 5. alegeţi opţiunea Properties. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish. 3. Selectaţi dosarul ProgramFiles. 4. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. Executaţi dublu clic pe Control Panel. Din Control Panel alegeţi Display. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. 4. 3. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. 2. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties.exe şi activaţi butonul Open 5. pe întreg ecranul. 10 . executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. 4. În rubrica de listare Scheme. În meniul de context care apare. OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. 2. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. Selectaţi. 1. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. 3. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop.

OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. Încheiaţi cu butonul OK. Selectaţi Start→Settings→Taskbar. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. apoi selectaţi butonul Next 4. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. 2. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. în meniul Start. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. astfel încât. în meniul Send To. modalităţile de creare fiind. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4. Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. apoi selectaţi butonul Finish. REZOLVARE: 1. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. REZOLVARE: 1. s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. iar dacă vă daţi seama prea târziu. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. programul nu o mai poate folosit. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 . Redenumiţi scurtătura astfel creată. 3. 2. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator. 4. Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs. aceleaşi cu cele prezentate mai sus. Tastaţi o literă. pentru a căuta aplicaţia în disc. ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. 3. Selectaţi eticheta Start Menu Programs. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. dar dacă ştergeţi fişierul original. Customize şi apoi butonul de comandă Add. va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. în mare. 2. În pagina Shortcut. apoi selectaţi butonul Next 5. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. creată anterior.

4. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei. În secţiunea Run. Selectaţi butonul OK.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul. 12 . Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties. REZOLVARE: 1. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. 3. selectaţi Minimized.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

Protect Document). precum si de vizualizare a formei tiparibile. Letter Wizard. sablonul poate fi deschis cu File . vid.). Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish. Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. Editarea acestuia se poate face in mod uzual. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente. deschiderea unui document existent. Reports etc. caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal. in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. se va folosi optiunea New a meniului File. In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document. Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes.) sau. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente.dot). care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. poate sa isi creeze sabloane proprii. salvarea si inchiderea documentului curent. punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial.New. Fax Wizard etc. ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools . Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard. modalitatile de tiparire a acestuia. sub forma de fisiere care au extensia . 14 . nu se vor putea face direct modificari in el. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I. Memos. De aici. Acestea se salveaza cu tipul template. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. din care se poate selecta directorul dorit. iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. Daca sablonul este protejat. ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla.

marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File.txt (succesiune de caractere.format text imbogatit. butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites). care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare). mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv. Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. lista de ferestre deschise. in zona inferioara. • bara de instrumente a ferestrei contine.rtf (Rich Text Format .doc (implicit). . buton pentru acces la Web (Search the Web). dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista).dot. se apasa butonul Open (echivalent. • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word . 15 . se afiseaza fisierele . Dupa selectarea fisierului dorit. text .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit. toate fisierele (All) etc. care afiseaza. dar aceasta specificare se poate modifica).doc. Advanced). Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent. • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now. pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare. extensia specifica Word-ului. fara informatii de formatare). sablon (template) . • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). propriu pentru Microsoft. Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window.

Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document. listele ascunse Text or Property. asocierea de parole etc. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close. lipsesc. Last modified si butoanele de cautare. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente. in scopul utilizarii lui ulterioare. Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. prin intermediul unei ferestre de dialog. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. fiind separate cu caracterul virgula (. utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie.). Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta.). dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version. prin intermediul comenzii Print din meniul File. in mod evident. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare). In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel. de salvare automata in fisiere temporare. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. alt tip sau in alt director pe disc. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite. se va folosi comanda Save As care permite. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File.

tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. 11 si 12. 6. 6. a comenzii Close a meniului System. In plus. 9-12 specifica paginile 1. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. 3. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. 6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. respectiv Odd Pages. Daca se omite limita dreapta a intervalului. care deschide o fereastra de dialog complexa. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. tiparirea sau inchiderea ferestrei. 10. Exemple: 1. Inainte de a realiza tiparirea unui document. afisarea uneia sau mai multor pagini. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni. 3.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. 9. acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). In plus. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. In fereastra Print Preview.

introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. realizeaza introducerea unui spatiu. Apasarea tastei SPACE. inserare si suprascriere. Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita. 18 . Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator. Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. In modul de lucru "Insert" (inserare). dupa inchiderea editorului Word. Stergeri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere). Daca un bloc de text este marcat. Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. In cazul in care exista fisiere nesalvate. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. Caractere speciale. apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. II. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. Taste speciale. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. dupa care se activeaza butonul Assign. Exista doua astfel de moduri. eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. privite ca entitati de text separate de ENTER. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale.

Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus. unui caracter la dreapta.printr-un clic in bara de selectie. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. • o linie . respectiv la inceputul paragrafului urmator. un caracter la dreapta. cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text.reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie. la inceputul paragrafului curent. dreapta. respectiv inceputul documentului. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul. • un cuvant .prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. la nivelul liniei. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent. sus. iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. Pozitionarea cursorului de editare . sfarsitul cuvantului curent. • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. inceputul paragrafului curent. Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. unei linii mai sus. respectiv inceputul liniei curente. un cuvant la dreapta. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. • tastele-sageti (stanga.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv. respectiv inceputul liniei curente. 19 . respectiv sfarsitul paragrafului curent. Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului. un rand mai sus. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). V. Pot fi selectate: • un text oarecare . sectiune. aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. respectiv un rand mai jos. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul. respectiv inceputul documentului. respectiv cu un ecran mai jos. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina. sfarsitul paragrafului curent. IV. dupa care se va specifica operatia dorita.

Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. la nivelul paragrafului respectiv.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf . Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document. grafice. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior.se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. Astfel. Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo. care permit executia rapida a unor operatii de editare. un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. • intregul document . Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo. alegerea unei anumite actiuni din lista asociata. accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). Copy si Paste disponibile din meniul Edit. Analog tuturor obiectelor Windows. Daca o zona de text este marcata (bloc de text). prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. VI. alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A. se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. intr-un text se va putea schima fontul. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit.imagini. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit). Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice.prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie. Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text . tabele . De exemplu. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo. Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 .

daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici. in cadrul documentului. • butonul More . Copy. daca se activeaza comutatorul Automatic word selection. VII. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv. Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului). Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta.specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document). copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear. de exemplu. grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). Optiuni de editare se pot specifica din Tools . Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding).Edit. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What . marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera. la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale. De exemplu. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link). care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat.cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile. Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului). Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text. 21 . • comutatorul Match Case . • butonul Find Next . Cautari si inlocuiri automate de text. Un obiect imagine poate fi sters.extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search .Options . Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special.permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari.

utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare. • comutatorul Use Wildcards . Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace. Foloseste lexicul limbii engleze. Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark. grafic. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului. TAB etc. Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. 22 . deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find.cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina. de sfarsit etc.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only . Pozitionari automate. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name).) sau a altor elemente (note de subsol. se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace.se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What. • butonul No Formatting . • comutatorul Sounds Like . sectiune sau linie. nota de antet sau subsol. Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. • lista Format .se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor. • lista Special . Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat.permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf. la un tabel. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert.se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea. ecuatie sau alt obiect.). semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos). modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit). introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from). Functia Replace se poate activa si independent.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). la o anumita distanta fata de margini. la cea din dreapta. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left). Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris. precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide. Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii.). Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center). Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). sau pentru un text selectat. optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia). folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. cu un clic pe zona sursa. Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. un fond care clipeste etc. • cu ajutorul riglei. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri). Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. In general. se poate copia formatul dorit selectand textul initial. Right. Ctrl-R (Right). adica plasarea sa. fara a fi necesara selectarea lui. Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul. a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. X.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste. pana la schimbarea optiunii. mai spre interior. in totalitate sau in parte. In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. eventual unul sau mai multe randuri.

prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv.pagina Indents and Spacing. prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga. Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph . Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph. Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). Double (la doua randuri). At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At). spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text). 3. 2. pentru un font de 10 puncte. De exemplu. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor. 1. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta. 4. din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). se poate modifica spatiul dintre randuri. Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview. fiindca exista riscul dezorganizarii documentului.5 Lines (scriere la un rand si jumatate). 27 .

data si ora crearii. in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . numele autorului sau sigla firmei). versiunea documentului. e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB. Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert . mai multe selectate) sa nu fie separate. prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan". De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat. Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu. aliniat la dreapta . iar toti cu Clear All). de exemplu pentru titluri si zecimal . ei sunt asezati la fiecare 1. dar aceste distante pot fi modificate. Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs. Exista patru tipuri de tabulatori. care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului. dupa care se apasa butonul Set. cu simbolul +. • optiunea Keep Lines Together. care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate). Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert. • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual. ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor. 28 . (Format .Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare. Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. aflate in ferastra de dialog Paragraph .pentru numere zecimale. numarul paginii.cu simbolul + este tipul predefinit. pentru numere intregi.3 cm. vaduva).cu simbolul -. d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese). Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii.Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position).pagina Line and Page Breaks. zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate). XI. se va selecta intai textul respectiv. orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow". Implicit.de exemplu. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear. Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text. centrat .

8. 2. ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul).care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. dar unitatea de masura se poate 29 . 5. respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer. Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout. pentru paginile in oglinda. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). inserarea unui camp de data. cu revenirea in document (Close). comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). 7. Pagina Paper Size. inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara. inserarea unui camp de ora. de vizualizare a documentului. inserarea unui camp de numar de pagina. dimensiunile se masoara in inches. De asemenea. permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. 4. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. titlul poate inlocui informatiile de antet). 3. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului. Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. 9. Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. XII. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer. cu ajutorul campului Orientation.Page Numbers din meniul principal. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor. afisarea ferestrei de dialog Page Setup. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. centrat (Center) sau. 6. pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . la dreapta (Right). se poate folosi optiunea Insert . de exemplu. Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor. la stanga (Left)."facing pages" . Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. Implicit. Numerotarea paginilor. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). folosind optiunea File-PageSetup. Pentru numerotarea paginilor. Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). cu butoane pentru: 1. a ferestrei de dialog Page Setup.

Right) de pagina.Page Setup). lista Measurement Units. zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header. Odata definita o sectiune.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei. in pozitia curenta (Continuous). pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). Un document poate avea mai multe sectiuni. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . Left. Odd Page Footer etc. Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare. antete/subsoluri. Bottom. contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. Ele se pot defini folosind comanda Insert . doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare. care le evidentiaza continutul.Break. din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions). din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. fiecare cu propriile margini. respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document. Even Page Header. XIII. Daca aceste optiuni sunt activate. prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). Pagina Margins. pagina General. 30 . Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. stiluri de numerotare. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top).

XV.numarul de coloane. specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora. Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane.specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width . iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator.inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. 31 . • lista Number of Columns . Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format. dupa cum urmeaza: • grupul Presets . O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice. pastrandu-se caracteristicile celei de a doua. Comanda Columns permite.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). • grupul Width and spacing . prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni.coloanele vor avea latime egala. XIV. spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor. • comutatorul Line between .cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului. sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute.

a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare. precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). 32 . Selectarea celulelor. prima din coloana. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare. stergere. O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. XVI. coloana) ii este asociat un meniu contextual care. linie.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. grup de celule. va folosi comanda Insert Table a meniului Table. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana). formatare. modificarea dimensiunilor. ultima din coloana. coloane sau celule dintr-un tabel. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii. prin intermediul campurilor sale. Fiecarui element selectat in tabel (celula. END. copieri sau mutari de zone din tabel. Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. ultima din linie. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel. Comanda Gridlines a meniului Table permite. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format. inserare de celule/linii/coloane. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite . In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel.de exemplu. PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie. coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table).

• Delete Entire Column . Delete Columns ale meniului Table.se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows. X din tabel.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta. pastrand caracteristicile acesteia. Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor. inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. se selecteaza celula/celulele. Delete Rows. care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor. atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns. Pentru stergerea de celule. XVIII.se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate. Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column). • Insert Entire Row . comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate. Celulele selectate vor fi deplasate in jos. In cazul optiunii Insert Cells. • Delete Entire Row . • Shift Cells Down . Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table. care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table. Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate. • Insert Entire Column . care apare pentru o zona de celule selectate. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left . linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII.sterge intreaga coloana.specifica latimea coloanei nr. • Shift Cells Up . 33 .sterge intreaga linie. Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate.sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele. linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X . Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent. se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . care insereaza o coloana in stanga celei selectate. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana.

Inside Horizontal Border.Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. 34 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns .. At. At Least .dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare. Bottom Border. All Borders. Inside Border. Right Border. • butonul AutoFit . Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border. At..specifica spatierea intre coloane. Exactly . No Border. • Allow Row to Break Across Pages . cu optiunile Distribute Rows Evenly. • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor. cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv). in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table . Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime.sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina. butoanele Previous/Next Column . Left Border. Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie. din meniul contextual sau din meniul Table.specifica inaltimea liniilor: Auto. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor. • Alignment .specifica indentul de tabel pentru liniile selectate. • Indent from Left . Inside Vertical Border.ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. 2) grupul Row • Height Of Rows . Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini. respectiv Distribute Columns Evenly. • • XIX...alinierea textului in interiorul celulei.

35 .Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

Acest registru este format din mai multe pagini. foaie3 etc. Un registru. poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru. adica un document Excel.prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru.).000 de randuri. Excel .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1. Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 . O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. foaie2. care se numesc foi de calcul (foaie1. randuri si celule separate de linii de grila. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita. asa cum vom vedea in continuare. In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati. in coloane.

atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde. trebuie sa dam un clic pe numele meniului.afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar . Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard.verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 . insotite si de o scurta descriere. Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara. Daca documentul nu a fost salvat.creaza un document nou Open . Excel-ul nu afiseaza intregul meniu. De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview .salveaza documentul curent Print .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu.deschide un document existent Save . New Blank Document . bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ. o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office. Pentru a accesa meniurile. Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu. Pentru a afisa meniul complet.

Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos. 39 . Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare. Sunt doua bare de defilare: una orizontala.copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste . Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare. situata in partea dreapta a ecranului. 18 bare de instrumente. la dreapta sau la stanga. Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document.anuleaza ultima comanda facuta Redo . deasupra barei de stare. iar cealalta verticala. situatã in partea de jos a ecranului. in mod implicit. iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru.copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo .ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy . sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare. alege submeniul Toolbars. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului. putem schimba aspectul documentului activ.

Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand. In cadrul unei foi de lucru. asa cum am vazut. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului. astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere. uitati-va in caseta de nume din stanga sus. Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 . fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1). fie de la tastatura. modificare sau stergerea datelor. Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. De exemplu celula din stanga sus este A1. executand click in celula dorita.

alegem optiunea New Office Document (in partea de sus). • Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel. O alta metoda de a crea un nou document Excel. din meniul Start. All Programs (pentru sistemul Windows XP). Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr. Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel.. In primul rand. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. ai la dispozitie mai multe posibilitati. 41 . in ordinea creării documentului.. atunci cand deschizi programul. clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel. * Pana când vom salva documentele create. o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel. asa cum ai vazut si in prima lectie. avem. Pentru a crea un nou document.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2. Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General. mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. se creeaza automat un nou document. de asemenea.

medie etc.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. după o anumita perioada. Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). Formulele sunt calcule. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. De exemplu. iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. noile date pe care vrei sa le adaugi. te poti oricand intoarce pentru a modifica. activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. de exemplu: suma. Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula. daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta. inclusiv datele calendaristice. După ce am introdus datele dorite in celula. formule si text. Efectueaza un click 42 . Apoi începem introducerea datelor. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala. de la tastatura. Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. produs. Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule. Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. Pentru a introduce date intr-o celula. apesi tasta Enter. scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). daca nu. Excel va completa automat cu fragmentul lipsa. daca ai introdus Bucureşti la o persoana.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. • Din bara de instrumente standard. Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. pentru a edita continutulul direct in celula. avem mai multe modalitati de a face acest lucru. apoi apasa tasta Delete. Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei). poti efectua un dublu click pe celula dorita. tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite. iar daca acestea nu sunt apropiate. Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi. cand trebuie sa le salvam.. acum sa vedem cum le putem salva. alege optiunea Save As. La fel ca si la crearea noilor documente si aici. De asemenea.. Va apare caseta Save As: 43 . alege optiunea Save • Din meniul File. clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File.

Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. de la rubrica Save in. in cazul in care. optiunea Options. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel.Astfel. care se deschide. Din lista autoderulanta care apare. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute. Din caseta Options. Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder. documentele Excel. din diverse motive. scrie numele documentului la rubrica File name. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos. iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. 44 . se intrerupe calculatorul. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. Alege din meniul Tools. daca nu este bifata.

de la rubrica Look in.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel. click pe butonul Open . cel mai adesea. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. In continuare vom proceda. La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). alegem Open Office Document. In fereastra care apare. pentru a deschide documentul. Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. Worksheet (foaie de lucru). dam un clic pe sageata orientata in jos. 45 . vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start. • Din bara de instrumente standard.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. Din lista autoderulanta care apare. Din caseta de dialog care apare. alege tipul foii de lucru. selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. la fel. iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert.

cu ajutorul mouse-ului. poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru. Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. va trebui sa tragi. iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). De asemenea. tabul foii de lucru in noua locatie. 46 . dar sa tii apasata tasta Ctrl. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. Pentru a selecta mai multe foi de lucru. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis. Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei.

Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. Pentru copiere. fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie). Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru. Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi. Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou. trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 . fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere). va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. Dupa ce ai ales registrul de lucru.

pentru a insera trei coloane in fata coloanei C.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii. va trebui sa selectezi coloanele C. va trebui sa selectezi coloana D. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. 48 . in loc sa mai utilizezi meniul Insert. in cadrul unui document Excel. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana. Dupa ce ai facut selectia. La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri. poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. De exemplu. D si E. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri). De exemplu. iar apoi scrii noul nume al foii respective.

alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. fara a le elimina. Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. Modificarea latimii coloanelor 49 . Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi. De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate. inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia. apasa tasta Delete. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare.

Dreapta. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere. Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana. Prima si cea mai simpla. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. Italic. Centru. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. Asftel. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam. Tot doua metode avem si aici. putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. va trebui sa il formatezi. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit. De asemenea. Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 .

oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. 51 . Tot din caseta Format Cells. la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita. Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere). Astfel. Apoi. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text). apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala. efectuam un click dreapta pe celula respectiva.

apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number).25 ca 7.7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7. 52 . si apoi caseta Alignment. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi. Alege -90.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela. din nou. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative. vom apela tot la caseta Format Cells.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3. Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare. la caseta Format Cells.7 ca $25.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala.450.450 ca 3. in loc sa scriem pe orizontala.7 ca 12. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala.7 sau 25. Aici putem seta locul zecimalelor. dar fara simbolul monetar: 12450. alegem optiunea Format Cells. separatorii si punctele zecimale: 25. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului. De data aceasta alegem optiunea Number.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar.

Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu. efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 . mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. Tot din caseta Format Cells. apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. De aici putem alege formatul de data dorit. de exemplu. categoria Date (Data). alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam. sa se desfasoare pe mai multe randuri.

celule separate. sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata. bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. De aici. putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule. De asemenea. Asemanator. alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). 54 . din caseta Alignment. Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule. Alegem apoi din lista care apare. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare. Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells. Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam. Apoi alegem culoare dorita.

De aici. Sheet2 etc.). Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1. se poate folosi si caseta Format Cells. În cazul existentei mai multor caiete deschise. incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi. stabilirea imaginii de fundal etc.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond. pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat. Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum. 55 . eliminarea unei foi. alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond. modificarea ordinii din caiet.

Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate. Comanda Hide produce ascunderea foii active. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit. O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). 56 . Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã. Unhide…. unele foi de calcul pot fi ascunse. deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi. Comanda inversã. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse. se dã comanda Sheet din meniul Format. Din tastaturã. CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. Pentru a modifica atributul de vizibilitate.

sau nu. Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. 57 . sau nu. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. Fundalul – comanda Background. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. a prezentei/absentei grilei. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. acestea trebuie sã fie selectate. a unui element al ferestrei afisate. fiecare arãtând prezenta. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. coloanele. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. În afara acestor formatãri cu caracter global. Cu rol evident în organizarea informatiilor. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure. celulele dintr-o foaie se pot formata separat. grup arãtat în imaginea alãturatã. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator. Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. În dialogul complex care apare. se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. liniile. în timpul operatiunii de drag-and-drop. Initial. a grilei. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor. Este evident cã eliminarea. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent.

58 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor. I.Area • Bară . pas cu pas.Line • Circulare . 60 . altele tridimensionale (3D).Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date. datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică. pe care sunt reprezentate seriile de date. Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard. numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y.Bar • Coloană .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel. există cel puţin două variante sau subtipuri.Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice. Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală . La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z. O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi.Doughnut • Radar . întrun mod care oferă un impact vizual imediat. Unele din ele sunt bidimensionale (2D).Pie • Inel . În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. pe durata unei săptămâni. Cu alte cuvinte. Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole.axa X. Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent. Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual.Column • Linie . Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie .

caiete şi pixuri. marţi. Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. joi şi vineri. miercuri. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane. În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni.

Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice. Back – pentru a reveni la pasul anterior. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 . care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite. În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. Din această fereastră se va selecta tipul graficului. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul.

Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. deci se selectează opţiunea Rows. dacă selectăm seria 63 . Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei. Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. Vom genera seriile pe linie. se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă). iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului. Pentru exemplul nostru. Dacă nu apare domeniul corect. Se selectează butonul Series.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. sau celula care conţine numele seriei.

iar în caseta Values valorile care generează seria. • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Se apasă pe butonul Next. în caseta Name se scrie numele seriei. În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor). Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 . În casetele Name. O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove. în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic.Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria). Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 . Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic. în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei). Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !).

în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului. • Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe. Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. În cazul în care graficul are două axe X sau Y. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului. În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y. În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 .

Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. graficul va avea ataşată o legendă. Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 . Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement.

Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . Se apasă pe butonul Finish. numite puncte de selectare.Chart Location. II. Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri. Butonul Data Table Când acest buton este apăsat.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată. Se apasă pe butonul Next. Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul. fie categoria pe care o reprezintă. 67 . barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels. În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul. Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată. 2. Pentru a dimensiona un grafic: 1. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. Dacă este selectată opţiunea As object in . Dacă este selectată opţiunea As new sheet . sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul.

Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. 2. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. 2. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic. III. 3. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1. Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui. Se selectează graficul. şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. 1. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. După finalizarea graficului. Se selectează graficul.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog. Se selectează tipul de grafic dorit. Se selectează butonul OK 68 . tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. 3. În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. 2. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

înmulţiri şi ridicări la putere. Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor.copierea de formule cu AutoFile.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice. . logice.mutarea şi copierea celulelor. Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 .calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum. numere. cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice. statistice. . prelucrări de text sau căutări de informaţii. trigonometrice. . . referitoare la text. referitoare la dată şi timp.calcularea de totaluri pe linii şi coloane.efectuarea de calcule matematice: scăderi. . Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. . bara de formule. financiare.construirea de formule pentru efectuarea de calcule. informaţionale. ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze. formule sau funcţii predefinite. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. .inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane. de căutare şi de referinţă. efectuând următoarele operaţii: . Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente.modificarea lăţimii coloanelor. împărţiri. matematice-inginereşti.

5. Funcţia DAVERAGE (bază de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . “Zile”. 7. Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. criteriu) SUBTOTAL (bază de date. Vânzări. criteriu) DMAX (bază de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Calculează abaterea întregului set de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. Funcţia este similară cu SUM ( ). pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. 8. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. câmp. Vânzări). care respectă criteriul dat. pentru înregistrările care respectă un cirteriu. Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date. Funcţii sunt: Nr crt 1.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. câmp. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). trebuie pus între ghilimele. câmp. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. câmp. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. 13. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. Dacă argumentul câmp este omis. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. câmp. câmp. criteriu) DSUM (bază de date. 2. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. criteriu) DVAR (bază de date. 9. câmp. criteriu) DMIN (bază de date. criteriu) DSTDEVP (bază de date. câmp. câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. câmp şi criteriu. Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. criteriu) DVARP (bază de date. Calculează abaterea standard a întregului set de date. câmp. Calculează abaterea standard a unui eşalon de date. Criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. criteriu) DGET (bază de date. având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. 11. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. criteriu) 3. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 4. criteriu) DSTDEV (bază de date. criteriu) DCOUNT (bază de date. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. 6. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 10. câmp. 12. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. câmp. Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. DCOUNT (bază de date. criteriu) DPRODUCT (bază de date. nu adunate. argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534.

luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial. 6. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. tip) IRR (valori. per. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. plată. Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. minut. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. 4. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. vp. metodă) EDATE (dată-început. 17. dată-sfârşit.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. 16. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. vp. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. 10. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial. Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. 11. 3. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. 9. 4. 72 . Calculează profitul din plata unei rente. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. 3. lună. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. poate fi investită la începutul operaţiei. 18. dată-sfârşit. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. 13. vp. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră. tip) IPMT (dobândă. minute şi secunde indicate. uper. Funcţia DATE (an. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. dată-sfârşit. EOMONTH (dată-început. în intervalul 1 şi 31. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. O sumă globală. 14. uper. rată- 2. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. vv. estimare) MIRR (valori. finanţare. 15. 12. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. 7. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. cu o anumită dobândă considerată. 5. Formatează conţinutul celulei ca număr. 2. bază) c) Nr crt 1. 8. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12).

rată-reinvestire) NPER (dobândă. Determină tipul de conţinut al unei celule. fiind dat un rabat egal cu dobânda. 7. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date.. Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE.. 7. 9. 8. tip) valori. tip) NPV (dobândă. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false. per. uper.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. 5.. Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1.TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6. Funcţia AND (logic 1. valoare 1. tip) PV (dobândă. plată. Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia. 2. ltip) PPMT (dobândă. uper. vp.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1. vp. 4. Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. 6. . logic 2. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale. fiind date dobânda investiţiei.) PMT (dobândă..MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. valoare 2 etc. Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă. 4. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii. logic 2.. Transformă o valoare într-un număr.. vv. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR. . Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare.. returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info. vp. vv. vv. 3. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE. d) Nr crt 1. făcute timp de uper cu o dobândă constantă. 73 . Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată. vv. uper. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. plată. valoare 2. 2. 3. . Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE.

17. 9. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. 6. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente. 13. 10. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. 4. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere. valoare 1. funcţia inversă este LN ( ). 5. g) Funcţii matematice Nr crt 1. 12..) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară. criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. matrice 2) MOD (număr. fără a avea importanţă ordinea acestora. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. Efectuează înmulţirea a două matrice. Calculează inversa unei matrice. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat. semnificaţie) COMBIN (număr. 15. 3. criteriu. numărabs) CONTIF (domeniu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. 2. Calculează exponenţiala numărului. 8. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. 3. Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1. TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE. 4. 16. 11.. Produce combinarea elementelor. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index. 2. valoare 2. care verifică un criteriu. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. Calculează factorialul unui număr. Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. divizor) POWER (număr. Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ. domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . . putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. Calculează determinantul unei matrice. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. 5. (număr. Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu. 18. 7. 14. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index.

2. . . const) VAR (număr 1... Transformă în majuscule toate caracterele din text. Funcţia EXACT (text 1. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani.. 3.) COUNT (valoare 1. astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu. Efectuează o numărare a elementelor valoare. Funcţia AVERAGE (număr 1. valoare 2.) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor. Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument. Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text. Calculează inversul funcţiei trigonometrice. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente. 75 . COS (număr). 5. i) Funcţii text Nr crt 1. 4. Funcţia SIN (număr). TAN (număr) ASIN (număr). text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2. ACOS (număr). . 2. j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1. număr 2.) COUNTA (valoare 1. Calculează numărul de caractere din text. noi-x. date-x.. Şterge toate blancurile din text. număr 2.. valoare 2. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1... Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y. . 3..) GROWTH (date-y. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful