MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

1. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste. 2. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. 6.6.7. iar numele ei va fi evidentiat. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2. fisier text) si apoi apasati Enter. 3. 3. Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. Crearea unei scurtaturi 1. Afisati intr-o fereastra discul C. 4 . 1. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Alegeti optiunea Cut. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. Eliberati butonul mouse-ului. 1. Inchideti fereastra aplicatiei. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Executati clic pe declansatorul Yes. 4. 5.5. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. 2. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. Stergerea unui fisier 1. 4. Langa pictograma s-a deschis meniul contextual.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. 2. Apasati tasta Delete. Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. 3.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul. organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi. maximizarea respectiv. Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie. eventual. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. în stânga barei. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. redimensionarea şi închiderea ferestrei. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog. pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu. bara de instrumente. cu un conţinut specific.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1. care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. în care este afişat numele aplicaţiei. pe următoarele. folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul. care include butoane de comandă.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. chiar şi cu cel mai puţin avizat.

ataşat ferestrei de aplicatie. imagini. sunete. Sunt folosite în grupuri. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text. Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie. meniuri. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. în dreapta. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. pe care este afişat un text care identifică pagina.  barele de defilare. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. maximizare şi de închidere a ferestrei. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. se acţionează butonul de selectare a paginii. prin 'tragere'. Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog. cu ajutorul ferestrelor document. în stânga. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei. acestea se acoperă una pe alta. Ea poate include: ferestre de editare. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. butoane. pentru a aduce în prim plan o pagină.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. formată din zona rămasă liberă. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. în mijlocul lui apare un punct. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. cu ajutorul mouse-ului. orizontală şi verticală. butonul de control al ferestrei. şi butoanele de minimizare. 7 . în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului). Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window. etc. care include: numele documentului. cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. în interiorul ferestrei. În general. când este selectat un buton. ca fişele într-o cartotecă. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. a marginilor sau a colţurilor ei. barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. atunci când opţiunea respectivă este selectată. Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului.

va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv. având ca efect executarea unei comenzi. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie. prin selectarea ei. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. în legătură cu acel obiect. separatorul grupelor fiind o linie orizontală. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. care comută între ele. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. fiecare opţiune poate fi selectată direct. În general. cele mai utilizate opţiuni. cu mouse-ul. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. în general. la un moment dat. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. din care poate fi selectat unul singur. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră. sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. adică un sistem de operare care 8 . dintr-o secvenţă. În cadrul meniului vertical. Meniul vertical (sau meniu derulant. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. se mai numeşte şi spinner. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare.

sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. de obicei. controlul este predat utilizatorului. 4. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. aflate permanent în execuţie. pe ecran. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *. Va apărea fereastra de dialog Display Properties.bat. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. parcurgeţi paşii: 1. la încheierea execuţiei unei aplicatii. De exemplu. Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. prin acţionarea mouse-ului. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. 3. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. REZOLVARE1: 9 . caracteristic sistemului de operare MS-DOS. pictogramele din Desktop. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului. după care. care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor.dip). alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. Executaţi dublu clic pe Control Panel. b) Generaţi un program de protecţie a ecranului. ea indicând. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows.  eventual. Din Control Panel alegeţi Display. care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. II. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. a mouse-ului.

REOLVARE 2: 1. 2. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. Executaţi dublu clic pe Control Panel. Redenumiţi scurtătura astfel creată. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1. 3. Scurtătura astfel creată. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste. OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. alegeţi opţiunea Properties. 1. În meniul de context care apare. pe întreg ecranul. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. 4. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. 3. trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. 5. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. În rubrica de listare Scheme. 10 . c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. 2. REZOLVARE 1: 1. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. Selectaţi. 3. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. La eliberarea butonului mouse-ului. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului. folderul ProgramFiles. executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. 3. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat. În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. Selectaţi dosarul ProgramFiles. Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context.exe şi activaţi butonul Open 5. 4.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context. În aplicaţia Explorer sau My Computer. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. REZOLVARE 3: 1. 4. 2. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. 2. 5. Din Control Panel alegeţi Display. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. selectaţi butonul OK. 4. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. 2. pe rând. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop. 3. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii.

Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. astfel încât. Încheiaţi cu butonul OK. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. programul nu o mai poate folosit. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. aceleaşi cu cele prezentate mai sus. va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. REZOLVARE: 1. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. Customize şi apoi butonul de comandă Add. în mare. În pagina Shortcut. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator. Redenumiţi scurtătura astfel creată. 4. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. Selectaţi eticheta Start Menu Programs. iar dacă vă daţi seama prea târziu. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 . Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. în meniul Start. 2. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. 3. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. apoi selectaţi butonul Next 4. Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. creată anterior. s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. 2. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. pentru a căuta aplicaţia în disc. apoi selectaţi butonul Finish. dar dacă ştergeţi fişierul original. Selectaţi Start→Settings→Taskbar. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. REZOLVARE: 1. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. Tastaţi o literă. modalităţile de creare fiind. în meniul Send To. 2. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. apoi selectaţi butonul Next 5. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. 3. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4.

12 . În secţiunea Run. 3.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. REZOLVARE: 1. Selectaţi butonul OK. selectaţi Minimized. Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties. 4. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word. 14 . ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools . se va folosi optiunea New a meniului File. Memos. In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document. In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. poate sa isi creeze sabloane proprii. in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou. Editarea acestuia se poate face in mod uzual. precum si de vizualizare a formei tiparibile.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente. Acestea se salveaza cu tipul template. Fax Wizard etc. ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla.). Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard. dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale. salvarea si inchiderea documentului curent. sub forma de fisiere care au extensia . Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes. modalitatile de tiparire a acestuia. deschiderea unui document existent.) sau.dot). 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard. pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. din care se poate selecta directorul dorit. De aici. Letter Wizard. nu se vor putea face direct modificari in el. Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish.New. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. sablonul poate fi deschis cu File . punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale. Daca sablonul este protejat. Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente.Protect Document). vid. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal. Reports etc.

se afiseaza fisierele .rtf (Rich Text Format . butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites). Dupa selectarea fisierului dorit. pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare. lista de ferestre deschise.doc.format text imbogatit. marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). se apasa butonul Open (echivalent. Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent. care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare). mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv. buton pentru acces la Web (Search the Web). buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). . toate fisierele (All) etc.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit. se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista).dot.txt (succesiune de caractere. care afiseaza. propriu pentru Microsoft. fara informatii de formatare). extensia specifica Word-ului. in zona inferioara. • bara de instrumente a ferestrei contine. text . Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File.doc (implicit). 15 . • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word . • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now. sablon (template) . Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window. • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). Advanced). dar aceasta specificare se poate modifica).

fiind separate cu caracterul virgula (.). dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. prin intermediul comenzii Print din meniul File. in mod evident. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close. Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 . Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. Last modified si butoanele de cautare. de salvare automata in fisiere temporare. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite.). prin intermediul unei ferestre de dialog. asocierea de parole etc. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare). 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. se va folosi comanda Save As care permite. care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. alt tip sau in alt director pe disc. Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. lipsesc. listele ascunse Text or Property. in scopul utilizarii lui ulterioare. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente.

zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. Inainte de a realiza tiparirea unui document. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. In plus. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . 9. micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). afisarea uneia sau mai multor pagini. 3. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. a comenzii Close a meniului System. Exemple: 1. tiparirea sau inchiderea ferestrei. respectiv Odd Pages. 6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. 3. 6. 10. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. 9-12 specifica paginile 1. 11 si 12. tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. care deschide o fereastra de dialog complexa. Daca se omite limita dreapta a intervalului. In plus. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. 6.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. In fereastra Print Preview. atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni.

realizeaza introducerea unui spatiu. in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. Caractere speciale. utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. In cazul in care exista fisiere nesalvate. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. Apasarea tastei SPACE. dupa inchiderea editorului Word. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator. Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. 18 . Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. Exista doua astfel de moduri. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). dupa care se activeaza butonul Assign. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere). Taste speciale. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. Daca un bloc de text este marcat. Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. In modul de lucru "Insert" (inserare). Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. II. prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. inserare si suprascriere. privite ca entitati de text separate de ENTER. introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. Stergeri. apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri.

Pot fi selectate: • un text oarecare .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. sectiune. sus. respectiv cu un ecran mai jos. sfarsitul paragrafului curent. dreapta. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul.reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie. respectiv inceputul liniei curente. inceputul paragrafului curent. dupa care se va specifica operatia dorita. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul. • un cuvant . un caracter la dreapta. 19 . Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent. respectiv inceputul documentului. IV. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text. respectiv un rand mai jos. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. respectiv sfarsitul paragrafului curent. • tastele-sageti (stanga. un cuvant la dreapta. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). unui caracter la dreapta. un rand mai sus. respectiv inceputul liniei curente. cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata). sfarsitul cuvantului curent. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul. la inceputul paragrafului curent. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga. unei linii mai sus. respectiv inceputul documentului.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv.printr-un clic in bara de selectie. • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. la nivelul liniei. Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text. respectiv la inceputul paragrafului urmator. Pozitionarea cursorului de editare . • o linie .prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. V.

Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. alegerea unei anumite actiuni din lista asociata. Astfel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf .imagini. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo. la nivelul paragrafului respectiv. si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. tabele . accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului. intr-un text se va putea schima fontul. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit. care permit executia rapida a unor operatii de editare. grafice. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 . prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard. prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Analog tuturor obiectelor Windows. Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior. se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. VI. se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. Copy si Paste disponibile din meniul Edit. • intregul document . Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice. Daca o zona de text este marcata (bloc de text). Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic.se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text . Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo. alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A. De exemplu. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo.prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit).

in cadrul documentului.Options . VII. Copy. daca se activeaza comutatorul Automatic word selection.cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat. de exemplu. care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. • comutatorul Match Case . • butonul Find Next . care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. • butonul More .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile. Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What . Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding). Un obiect imagine poate fi sters.extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search . Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului).permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv.daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici. De exemplu. copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear. Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului). grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). Optiuni de editare se pot specifica din Tools . 21 . Cautari si inlocuiri automate de text. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link). marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera.Edit. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale.specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document). Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta. Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text.

• lista Format . Functia Replace se poate activa si independent. iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from). grafic. Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace. • comutatorul Sounds Like .utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare. • butonul No Formatting . Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark.se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). ecuatie sau alt obiect. deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next. se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark.cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare. Pozitionari automate. TAB etc. prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find.se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What. sectiune sau linie.se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor. cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace. • lista Special . Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos). Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina. Foloseste lexicul limbii engleze. modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit). Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. la un tabel. 22 . nota de antet sau subsol. de sfarsit etc.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only .permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului.) sau a altor elemente (note de subsol. • comutatorul Use Wildcards . Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name).).

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left). SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri). In general. X. acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia). • cu ajutorul riglei. la cea din dreapta. precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste. Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. la o anumita distanta fata de margini. Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center).). un fond care clipeste etc. cu un clic pe zona sursa. fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. fara a fi necesara selectarea lui. Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul. pana la schimbarea optiunii. Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. Right. atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. mai spre interior. In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. Ctrl-R (Right). eventual unul sau mai multe randuri. in totalitate sau in parte. Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). sau pentru un text selectat. adica plasarea sa. se poate copia formatul dorit selectand textul initial. Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii. a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris.

De exemplu.pagina Indents and Spacing. Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At). Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview. fiindca exista riscul dezorganizarii documentului. 27 .5 Lines (scriere la un rand si jumatate). Double (la doua randuri). din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph . spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv. prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text). 3. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor. Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga. Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph. pentru un font de 10 puncte. se poate modifica spatiul dintre randuri. 4. 1. 2.

Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear. Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. Exista patru tipuri de tabulatori. e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB. data si ora crearii.pentru numere zecimale. dar aceste distante pot fi modificate. aliniat la dreapta . d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese).Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position). Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert. Implicit.cu simbolul + este tipul predefinit. iar toti cu Clear All). Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert . numele autorului sau sigla firmei). orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow". de exemplu pentru titluri si zecimal .Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare. Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale.3 cm. numarul paginii. centrat . • optiunea Keep Lines Together. ei sunt asezati la fiecare 1. versiunea documentului. De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. XI. (Format . dupa care se apasa butonul Set. pentru numere intregi. • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual. ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor. vaduva). Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii. cu simbolul +. aflate in ferastra de dialog Paragraph . in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . 28 . prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan". mai multe selectate) sa nu fie separate. se va selecta intai textul respectiv. care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate).cu simbolul -.pagina Line and Page Breaks. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs. Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text. Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate). optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat. zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale. care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului.de exemplu.

Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. la dreapta (Right). inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor. 9. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. titlul poate inlocui informatiile de antet). dar unitatea de masura se poate 29 . Pagina Paper Size. 6. folosind optiunea File-PageSetup. se poate folosi optiunea Insert . afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului. cu revenirea in document (Close). de exemplu. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer. cu butoane pentru: 1.care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout. 8. Numerotarea paginilor."facing pages" .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul). la stanga (Left). Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. afisarea ferestrei de dialog Page Setup. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite). cu ajutorul campului Orientation. Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. XII. Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor.Page Numbers din meniul principal. utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara. pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . 4. centrat (Center) sau. De asemenea. comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. a ferestrei de dialog Page Setup. 3. Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. Pentru numerotarea paginilor. respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer. pentru paginile in oglinda. inserarea unui camp de ora. 5. 2. de vizualizare a documentului. inserarea unui camp de data. Implicit. dimensiunile se masoara in inches. inserarea unui camp de numar de pagina. Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. 7.

Ele se pot defini folosind comanda Insert . pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top). Odata definita o sectiune. din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions). Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. Bottom.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. Un document poate avea mai multe sectiuni. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . Even Page Header. doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare. prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). Daca aceste optiuni sunt activate. 30 . Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document. Pagina Margins. Left. fiecare cu propriile margini.Break. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. XIII. contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare. pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header.Page Setup). se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei. Odd Page Footer etc. antete/subsoluri. utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. in pozitia curenta (Continuous). respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. stiluri de numerotare. lista Measurement Units. care le evidentiaza continutul. din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. Right) de pagina. pagina General.

XIV. Comanda Columns permite. dupa cum urmeaza: • grupul Presets .coloanele vor avea latime egala.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator.inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice. sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard.cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului. O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute.specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width . specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora. prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. • grupul Width and spacing . • lista Number of Columns . 31 .numarul de coloane. spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor. stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni. • comutatorul Line between . Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. XV. pastrandu-se caracteristicile celei de a doua.

o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel. Selectarea celulelor. Comanda Gridlines a meniului Table permite. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. stergere. PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie. Fiecarui element selectat in tabel (celula. ultima din coloana. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format. linie. in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare. In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel. Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. coloane sau celule dintr-un tabel. modificarea dimensiunilor. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. va folosi comanda Insert Table a meniului Table. prima din coloana. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). copieri sau mutari de zone din tabel. 32 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite . Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). inserare de celule/linii/coloane. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii.de exemplu. END. iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana). ultima din linie. XVI. coloana) ii este asociat un meniu contextual care. prin intermediul campurilor sale. precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). grup de celule. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare. formatare.

se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate.se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII. Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. care apare pentru o zona de celule selectate. Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column). care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate. pastrand caracteristicile acesteia. • Insert Entire Row . X din tabel. Delete Rows. care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . • Delete Entire Column . Pentru stergerea de celule. • Shift Cells Up .se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate. Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent.sterge intreaga coloana. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left . In cazul optiunii Insert Cells. Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta.sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana. Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows. Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate. • Insert Entire Column . • Delete Entire Row . Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. Delete Columns ale meniului Table. care insereaza o coloana in stanga celei selectate. Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table. linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells.sterge intreaga linie. atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns. inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. Celulele selectate vor fi deplasate in jos. linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells. XVIII.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor. comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate. 33 . Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X .specifica latimea coloanei nr. • Shift Cells Down . se selecteaza celula/celulele.

Exactly . in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table .. 2) grupul Row • Height Of Rows .alinierea textului in interiorul celulei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns .. 34 . respectiv Distribute Columns Evenly.specifica spatierea intre coloane. All Borders. • butonul AutoFit . cu optiunile Distribute Rows Evenly. Inside Vertical Border.. cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv). • • XIX. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor. • Allow Row to Break Across Pages . Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime.specifica indentul de tabel pentru liniile selectate.. Inside Horizontal Border.dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare. Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border. No Border. butoanele Previous/Next Column . Inside Border. Left Border. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor. din meniul contextual sau din meniul Table. At. Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie.sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina. At.Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. Right Border. • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare. At Least .specifica inaltimea liniilor: Auto.ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini. Bottom Border. • Indent from Left . • Alignment .

Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual). 35 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 . care se numesc foi de calcul (foaie1. Excel . randuri si celule separate de linii de grila. in coloane. foaie3 etc. O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. foaie2. asa cum vom vedea in continuare. adica un document Excel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1. poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru. In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati.000 de randuri. Un registru. Acest registru este format din mai multe pagini.).prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita.

creaza un document nou Open . Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara. putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu. De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office. bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu. Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. New Blank Document .salveaza documentul curent Print . insotite si de o scurta descriere.deschide un document existent Save . atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. Pentru a accesa meniurile.verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 . Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard. ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. Daca documentul nu a fost salvat. Pentru a afisa meniul complet.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview . Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit.afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar . trebuie sa dam un clic pe numele meniului. o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office. dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu.

alege submeniul Toolbars. Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . putem schimba aspectul documentului activ. 18 bare de instrumente.copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste . Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare. iar cealalta verticala. situata in partea dreapta a ecranului. ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos. situatã in partea de jos a ecranului. la dreapta sau la stanga.ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy .copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo . Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View. 39 .anuleaza ultima comanda facuta Redo . iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru. Sunt doua bare de defilare: una orizontala. Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare. deasupra barei de stare. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are. in mod implicit. sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare.

Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand. astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului. executand click in celula dorita. modificare sau stergerea datelor. avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere. fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1). fie de la tastatura. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. De exemplu celula din stanga sus este A1. In cadrul unei foi de lucru. asa cum am vazut. Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. uitati-va in caseta de nume din stanga sus.

o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. avem. asa cum ai vazut si in prima lectie. in ordinea creării documentului. Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel. de asemenea. din meniul Start. O alta metoda de a crea un nou document Excel. Pentru a crea un nou document. se creeaza automat un nou document. 41 . All Programs (pentru sistemul Windows XP).. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel. In primul rand. clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel. mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. • Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel. Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General. * Pana când vom salva documentele create.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2. Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr.. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. alegem optiunea New Office Document (in partea de sus). atunci cand deschizi programul. ai la dispozitie mai multe posibilitati.

scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). De exemplu. activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. noile date pe care vrei sa le adaugi. de exemplu: suma. daca ai introdus Bucureşti la o persoana. Efectueaza un click 42 . produs. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. apesi tasta Enter. Pentru a introduce date intr-o celula. Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. daca nu. medie etc. Formulele sunt calcule. iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. de la tastatura. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. formule si text. după o anumita perioada. te poti oricand intoarce pentru a modifica. inclusiv datele calendaristice. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule. Excel va completa automat cu fragmentul lipsa. Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. După ce am introdus datele dorite in celula. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. Apoi începem introducerea datelor. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala. Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula.

.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. • Din bara de instrumente standard. apoi apasa tasta Delete.. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei). poti efectua un dublu click pe celula dorita. cand trebuie sa le salvam. clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File. Va apare caseta Save As: 43 . De asemenea. Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule. alege optiunea Save As. Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. acum sa vedem cum le putem salva. Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi. alege optiunea Save • Din meniul File. tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite. iar daca acestea nu sunt apropiate. La fel ca si la crearea noilor documente si aici. avem mai multe modalitati de a face acest lucru. pentru a edita continutulul direct in celula.

iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter. scrie numele documentului la rubrica File name. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder.Astfel. care se deschide. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel. din diverse motive. se intrerupe calculatorul. Din caseta Options. in cazul in care. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. optiunea Options. de la rubrica Save in. daca nu este bifata. 44 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute. Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. documentele Excel. Din lista autoderulanta care apare. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. Alege din meniul Tools.

click pe butonul Open . Din caseta de dialog care apare. de la rubrica Look in. • Din bara de instrumente standard. cel mai adesea. alege tipul foii de lucru. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. In continuare vom proceda. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. alegem Open Office Document. In fereastra care apare.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. pentru a deschide documentul. dam un clic pe sageata orientata in jos.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel. Worksheet (foaie de lucru). vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start. 45 . La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). Din lista autoderulanta care apare. selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. la fel. iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert.

trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru. va trebui sa tragi. 46 . Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. dar sa tii apasata tasta Ctrl. cu ajutorul mouse-ului. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. tabul foii de lucru in noua locatie. Pentru a selecta mai multe foi de lucru. De asemenea. Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi. fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere). va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului. Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. Pentru copiere. Dupa ce ai ales registrul de lucru. fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie). Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou. Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 . Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru.

De exemplu. va trebui sa selectezi coloana D.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii. va trebui sa selectezi coloanele C. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. in cadrul unui document Excel. poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. Dupa ce ai facut selectia. iar apoi scrii noul nume al foii respective. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri). De exemplu. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri. pentru a insera trei coloane in fata coloanei C. in loc sa mai utilizezi meniul Insert. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. D si E. 48 . Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana.

Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere). fara a le elimina. Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi. alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi. Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. Modificarea latimii coloanelor 49 . apasa tasta Delete. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia. De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare.

Asftel. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. Dreapta. De asemenea. prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere. Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor. Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. Centru. Tot doua metode avem si aici.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit. Italic. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam. Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 . Prima si cea mai simpla. putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana. va trebui sa il formatezi.

efectuam un click dreapta pe celula respectiva. oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. 51 . Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere). Astfel. la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita. apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala. Apoi. Tot din caseta Format Cells. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text).

7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7. din nou.7 ca $25. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative. separatorii si punctele zecimale: 25.450. la caseta Format Cells.7 ca 12.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala. Alege -90. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului. si apoi caseta Alignment. 52 . Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare. De data aceasta alegem optiunea Number.7 sau 25. alegem optiunea Format Cells.450 ca 3. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala. Aici putem seta locul zecimalelor.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar.25 ca 7. dar fara simbolul monetar: 12450. Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare. apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number). in loc sa scriem pe orizontala. vom apela tot la caseta Format Cells.

alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). De aici putem alege formatul de data dorit. Tot din caseta Format Cells. Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu. efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv. O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam. de exemplu. apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. categoria Date (Data). sa se desfasoare pe mai multe randuri.

celule separate. sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata. din caseta Alignment. Asemanator. Apoi alegem culoare dorita. alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). De asemenea. bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule. tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells. Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule. De aici. Alegem apoi din lista care apare. Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. 54 . Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule.

stabilirea imaginii de fundal etc. Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat. În cazul existentei mai multor caiete deschise. incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi. eliminarea unei foi. pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1. se poate folosi si caseta Format Cells.). Sheet2 etc. alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond. modificarea ordinii din caiet.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond. De aici. 55 .

Din tastaturã. Pentru a modifica atributul de vizibilitate. se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã. Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã. se dã comanda Sheet din meniul Format. 56 . Unhide…. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit. Comanda inversã. Comanda Hide produce ascunderea foii active. Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. unele foi de calcul pot fi ascunse. Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse.

Initial. a grilei. Cu rol evident în organizarea informatiilor. sau nu. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului. a prezentei/absentei grilei. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor. Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. acestea trebuie sã fie selectate. în timpul operatiunii de drag-and-drop. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator. grup arãtat în imaginea alãturatã. Fundalul – comanda Background.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. 57 . celulele dintr-o foaie se pot formata separat. În dialogul complex care apare. a unui element al ferestrei afisate. În afara acestor formatãri cu caracter global. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. liniile. se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. coloanele. fiecare arãtând prezenta. Este evident cã eliminarea. sau nu. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent. Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare. 58 .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică. I. întrun mod care oferă un impact vizual imediat. Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor.Line • Circulare .Column • Linie . Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual. Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie . numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y. Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală .Bar • Coloană .Pie • Inel .Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi. există cel puţin două variante sau subtipuri.Area • Bară . Unele din ele sunt bidimensionale (2D). Cu alte cuvinte. pe care sunt reprezentate seriile de date. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard. altele tridimensionale (3D). graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date.axa X. Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole.Doughnut • Radar .Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice. pe durata unei săptămâni.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel. În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z. 60 . pas cu pas. Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte.

În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. joi şi vineri. marţi. miercuri. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit. caiete şi pixuri. 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane.

Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 . Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4. Din această fereastră se va selecta tipul graficului. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Back – pentru a reveni la pasul anterior. Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice. care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit. Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite. Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul.

sau celula care conţine numele seriei. Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. dacă selectăm seria 63 . se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă). Se selectează butonul Series. Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. Vom genera seriile pe linie.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului. Dacă nu apare domeniul corect. iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria. Pentru exemplul nostru. deci se selectează opţiunea Rows.

Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !).Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei). Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic. Se apasă pe butonul Next. În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove. Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 . iar în caseta Values valorile care generează seria. În casetele Name. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. în caseta Name se scrie numele seriei. în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic. • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add. Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 . În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor).

În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 . În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului. Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic. în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. În cazul în care graficul are două axe X sau Y. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea. • Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe. Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe.

Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 . Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată. graficul va avea ataşată o legendă. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines. Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement.

pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată. Dacă este selectată opţiunea As object in . Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Pentru a dimensiona un grafic: 1.Chart Location. sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul. 67 . Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată. acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul. fie categoria pe care o reprezintă. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic. În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul. barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată. II. Se apasă pe butonul Finish. numite puncte de selectare.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels. Dacă este selectată opţiunea As new sheet . Butonul Data Table Când acest buton este apăsat. Se apasă pe butonul Next. Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. 2. Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare.

Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1. tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. 2. După finalizarea graficului. 3. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. Se selectează graficul. Se selectează tipul de grafic dorit. şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. Se selectează butonul OK 68 . În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. 3. 1. Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. 2. 2. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. III. Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. Se selectează graficul. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice. efectuând următoarele operaţii: .efectuarea de calcule matematice: scăderi. prelucrări de text sau căutări de informaţii. . bara de formule. statistice. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. .calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum. Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. . .mutarea şi copierea celulelor. de căutare şi de referinţă. formule sau funcţii predefinite. Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente. numere.modificarea lăţimii coloanelor. referitoare la dată şi timp. informaţionale. . Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor.construirea de formule pentru efectuarea de calcule. ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze.copierea de formule cu AutoFile. matematice-inginereşti. . împărţiri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice. înmulţiri şi ridicări la putere.inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane. logice. financiare. referitoare la text. . trigonometrice.calcularea de totaluri pe linii şi coloane. Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 .

pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. 9. cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. criteriu) 3. Vânzări. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. câmp. câmp. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. criteriu) SUBTOTAL (bază de date. criteriu) DMIN (bază de date. 8. criteriu) DVARP (bază de date. câmp. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. care respectă criteriul dat. câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) DCOUNT (bază de date. criteriu) DSTDEV (bază de date. câmp. având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. 13. câmp şi criteriu. criteriu) DSTDEVP (bază de date. DCOUNT (bază de date. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. 12. Funcţii sunt: Nr crt 1. pentru înregistrările care respectă un criteriu. câmp. Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. “Zile”. câmp. Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . 2. 4. Calculează abaterea standard a întregului set de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Criteriu. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. câmp. câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. 10. trebuie pus între ghilimele. câmp. Vânzări). pentru înregistrările care respectă un criteriu. nu adunate. criteriu) DPRODUCT (bază de date. Calculează abaterea standard a unui eşalon de date. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. 5. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. Calculează abaterea întregului set de date. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534. criteriu) DSUM (bază de date. 11.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. câmp. câmp. criteriu) DGET (bază de date. Funcţia DAVERAGE (bază de date. 7. 6. Dacă argumentul câmp este omis. câmp. criteriu) DMAX (bază de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un cirteriu. Funcţia este similară cu SUM ( ). pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) DVAR (bază de date.

17. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. poate fi investită la începutul operaţiei. luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. 10. 7. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. 16. O sumă globală. Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. uper. estimare) MIRR (valori. 3. dată-sfârşit. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. Calculează profitul din plata unei rente. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. vv. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. plată. dată-sfârşit. per. 13. vp. finanţare. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. 72 . 12. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. Formatează conţinutul celulei ca număr. Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). dată-sfârşit. Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. vp.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. bază) c) Nr crt 1. 6. EOMONTH (dată-început. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. Funcţia DATE (an. cu o anumită dobândă considerată. tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. 4. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial. 8. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. tip) IPMT (dobândă. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. 4. 9. lună. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. vp. în intervalul 1 şi 31. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. 5. minut. minute şi secunde indicate. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră. rată- 2. metodă) EDATE (dată-început. 18. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. 14. 2. uper. 3. 15. tip) IRR (valori. Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. 11. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12).

. 9. Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE.. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii. vv. vv.. Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată. Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. 3.. . 3. Determină tipul de conţinut al unei celule. tip) PV (dobândă.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5.) PMT (dobândă. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1. vv. valoare 2. tip) valori. Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE. . Transformă o valoare într-un număr. 4. vp. plată. Funcţia AND (logic 1. Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia. 4. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă. 6.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. 2. . rată-reinvestire) NPER (dobândă. per. d) Nr crt 1. fiind date dobânda investiţiei. 7. fiind dat un rabat egal cu dobânda. vv. termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. logic 2. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false. ltip) PPMT (dobândă. logic 2. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE.. valoare 2 etc. uper. 2. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date. plată. 5. valoare 1. uper. 8.. Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare. referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR. tip) NPV (dobândă. 73 . vp. 7..TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6. făcute timp de uper cu o dobândă constantă. returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info. vp. uper.

f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. matrice 2) MOD (număr. Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. Calculează exponenţiala numărului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. 3. putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. . Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice. Calculează determinantul unei matrice. 16. 15. 8. valoare 1. 2. Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară. numărabs) CONTIF (domeniu. Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. 12. TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE. divizor) POWER (număr. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. (număr. semnificaţie) COMBIN (număr. criteriu. Calculează factorialul unui număr. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente. 17. valoare 2. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. 10. 3. 5. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat.. 11. 4. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere. 9. 18. 7. fără a avea importanţă ordinea acestora. criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. 13. 14. 5. Calculează inversa unei matrice.) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. care verifică un criteriu. 4.. Efectuează înmulţirea a două matrice. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1. 2. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index. 6. g) Funcţii matematice Nr crt 1. funcţia inversă este LN ( ). domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . Produce combinarea elementelor.

. noi-x. Transformă în majuscule toate caracterele din text. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani.. COS (număr). Calculează inversul funcţiei trigonometrice. Şterge toate blancurile din text. . Funcţia EXACT (text 1. 2. date-x. 75 . Funcţia AVERAGE (număr 1. valoare 2. 4. astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu. 2. Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y. 4. j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1... text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2. TAN (număr) ASIN (număr). număr 2. Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text.. valoare 2.) COUNT (valoare 1.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. 5.) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor. .. i) Funcţii text Nr crt 1..) COUNTA (valoare 1. 3.) GROWTH (date-y. Funcţia SIN (număr). Efectuează o numărare a elementelor valoare. const) VAR (număr 1. ACOS (număr). Calculează numărul de caractere din text. .. Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument.. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente. 2. 3. număr 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful