MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. 2. 1. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. 3. Apasati tasta Delete. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2. 1. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Executati clic pe declansatorul Yes.7. 2. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2.6. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. fisier text) si apoi apasati Enter.5. 4. Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. 5. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. 6. 3. Afisati intr-o fereastra discul C. Alegeti optiunea Cut. Crearea unei scurtaturi 1. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. 3. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. Stergerea unui fisier 1. 4 . 2. iar numele ei va fi evidentiat. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului. Langa pictograma s-a deschis meniul contextual. 1. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. 4. Inchideti fereastra aplicatiei. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. Eliberati butonul mouse-ului.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie. maximizarea respectiv. cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi. redimensionarea şi închiderea ferestrei. pe următoarele. eventual. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. care include butoane de comandă. cu un conţinut specific. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei. pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. în care este afişat numele aplicaţiei. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog. Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran. bara de instrumente. chiar şi cu cel mai puţin avizat. în stânga barei.

Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton. pe care este afişat un text care identifică pagina. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. şi butoanele de minimizare. când este selectat un buton. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. maximizare şi de închidere a ferestrei. acestea se acoperă una pe alta.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. 7 . pentru a aduce în prim plan o pagină. în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului). barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. imagini. prin 'tragere'. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. cu ajutorul mouse-ului. ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). în dreapta. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog. în stânga. în mijlocul lui apare un punct. ataşat ferestrei de aplicatie. în interiorul ferestrei. butonul de control al ferestrei. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text.  barele de defilare. cu ajutorul ferestrelor document. ca fişele într-o cartotecă. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei. butoane. a marginilor sau a colţurilor ei. meniuri. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. se acţionează butonul de selectare a paginii. Ea poate include: ferestre de editare. formată din zona rămasă liberă. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. care include: numele documentului. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document. etc. orizontală şi verticală. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window. În general. sunete. atunci când opţiunea respectivă este selectată. Sunt folosite în grupuri.

sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. cu mouse-ul. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare. cele mai utilizate opţiuni. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. în legătură cu acel obiect. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv. se mai numeşte şi spinner. din care poate fi selectat unul singur. În general. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând. care comută între ele. În cadrul meniului vertical. în general. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. dintr-o secvenţă. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor. din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. la un moment dat. Meniul vertical (sau meniu derulant. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. prin selectarea ei. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. fiecare opţiune poate fi selectată direct. având ca efect executarea unei comenzi. adică un sistem de operare care 8 . separatorul grupelor fiind o linie orizontală.

Va apărea fereastra de dialog Display Properties. după care. Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul. parcurgeţi paşii: 1. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. ea indicând. 3. Din Control Panel alegeţi Display.bat. prin acţionarea mouse-ului. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem. b) Generaţi un program de protecţie a ecranului. caracteristic sistemului de operare MS-DOS. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului. controlul este predat utilizatorului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. pictogramele din Desktop.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *. a mouse-ului. REZOLVARE1: 9 . De exemplu. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului.dip). la încheierea execuţiei unei aplicatii. care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. II. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties. 2.  eventual. de obicei. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. pe ecran. Executaţi dublu clic pe Control Panel. alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual. sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. 4. aflate permanent în execuţie.

În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. Din Control Panel alegeţi Display. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. 4. 10 . Selectaţi. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop. REOLVARE 2: 1. Selectaţi dosarul ProgramFiles. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4. pe întreg ecranul. executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului.exe şi activaţi butonul Open 5. REZOLVARE 1: 1. alegeţi opţiunea Properties. În aplicaţia Explorer sau My Computer. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. 3. REZOLVARE 3: 1. 2. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. 3. 3. OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. 3. Executaţi dublu clic pe Control Panel. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. Scurtătura astfel creată. 5. 4. 4. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. La eliberarea butonului mouse-ului. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. 3. 2. selectaţi butonul OK. 2. Redenumiţi scurtătura astfel creată. Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii. 2. În rubrica de listare Scheme. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. pe rând. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. 1. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. folderul ProgramFiles. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. 4. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. 5. În meniul de context care apare. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. 2. trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context. 2.

aceleaşi cu cele prezentate mai sus. va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. în mare. Redenumiţi scurtătura astfel creată. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. modalităţile de creare fiind. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. Tastaţi o literă. programul nu o mai poate folosit. Încheiaţi cu butonul OK. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 . 3. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. iar dacă vă daţi seama prea târziu. în meniul Send To. OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. apoi selectaţi butonul Next 5. 4. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. REZOLVARE: 1. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. 2. Customize şi apoi butonul de comandă Add.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4. astfel încât. pentru a căuta aplicaţia în disc. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. în meniul Start. apoi selectaţi butonul Next 4. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator. Selectaţi Start→Settings→Taskbar. 3. creată anterior. 2. dar dacă ştergeţi fişierul original. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. 2. În pagina Shortcut. REZOLVARE: 1. apoi selectaţi butonul Finish. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs. ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. Selectaţi eticheta Start Menu Programs.

Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut. 3. 4. REZOLVARE: 1. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei. 12 . selectaţi Minimized. În secţiunea Run. Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties. Selectaţi butonul OK.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document.New. poate sa isi creeze sabloane proprii. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale. Daca sablonul este protejat. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial. Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes. Letter Wizard. In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document.Protect Document). Acestea se salveaza cu tipul template. salvarea si inchiderea documentului curent. vid. pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. sub forma de fisiere care au extensia . Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard. se va folosi optiunea New a meniului File. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente. 14 . Editarea acestuia se poate face in mod uzual. Fax Wizard etc. ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools .) sau. dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale. ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente.dot). din care se poate selecta directorul dorit.). caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal. care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word. De aici. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard. precum si de vizualizare a formei tiparibile. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. deschiderea unui document existent.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I. sablonul poate fi deschis cu File . Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. nu se vor putea face direct modificari in el. modalitatile de tiparire a acestuia. Memos. Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish. Reports etc. iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template.

toate fisierele (All) etc.format text imbogatit. text . Dupa selectarea fisierului dorit. 15 . • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). buton pentru acces la Web (Search the Web). propriu pentru Microsoft. extensia specifica Word-ului.rtf (Rich Text Format .doc (implicit). marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window. pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare. mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv.txt (succesiune de caractere. • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word . sablon (template) . Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. in zona inferioara. butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites). Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File. . care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit. lista de ferestre deschise.doc. se afiseaza fisierele . fara informatii de formatare). • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now. dar aceasta specificare se poate modifica). Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent. • bara de instrumente a ferestrei contine. Advanced). buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings).dot. care afiseaza. se apasa butonul Open (echivalent. dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista).

utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite. asocierea de parole etc. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare).). listele ascunse Text or Property. se va folosi comanda Save As care permite. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente. prin intermediul unei ferestre de dialog. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. in scopul utilizarii lui ulterioare.). dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version. de salvare automata in fisiere temporare. in mod evident. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close. Last modified si butoanele de cautare. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. fiind separate cu caracterul virgula (. prin intermediul comenzii Print din meniul File. alt tip sau in alt director pe disc. lipsesc. In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel.

a comenzii Close a meniului System. 9. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni. micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. Daca se omite limita dreapta a intervalului. zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. Exemple: 1. 3. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. In plus. 10. Inainte de a realiza tiparirea unui document. care deschide o fereastra de dialog complexa.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. 6. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. afisarea uneia sau mai multor pagini. respectiv Odd Pages. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. 6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. In plus. 3. tiparirea sau inchiderea ferestrei. tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. 6. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). 11 si 12. 9-12 specifica paginile 1. atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. In fereastra Print Preview.

dupa care se activeaza butonul Assign. In cazul in care exista fisiere nesalvate. 18 . Taste speciale. utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator. Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. inserare si suprascriere. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. Daca un bloc de text este marcat. realizeaza introducerea unui spatiu. II. Stergeri. In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. Exista doua astfel de moduri. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. In modul de lucru "Insert" (inserare). Apasarea tastei SPACE. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. privite ca entitati de text separate de ENTER. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. Caractere speciale. caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere). Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). dupa inchiderea editorului Word.

respectiv cu un ecran mai jos. • o linie . respectiv un rand mai jos. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. IV. Pot fi selectate: • un text oarecare .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. respectiv inceputul liniei curente.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. V. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. inceputul paragrafului curent. dreapta. aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata).reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. 19 . Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text. Pozitionarea cursorului de editare . • tastele-sageti (stanga. dupa care se va specifica operatia dorita. • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul. un cuvant la dreapta. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina. unui caracter la dreapta. un rand mai sus. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga. • un cuvant . iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. un caracter la dreapta. respectiv sfarsitul paragrafului curent. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului. respectiv inceputul documentului. unei linii mai sus. la nivelul liniei. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. la inceputul paragrafului curent. sus. sfarsitul paragrafului curent. Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. respectiv inceputul liniei curente.printr-un clic in bara de selectie.prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului. respectiv la inceputul paragrafului urmator. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent. sectiune. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul. • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. respectiv inceputul documentului. sfarsitul cuvantului curent. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text.

accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului. De exemplu. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior. • intregul document . prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 . tabele . intr-un text se va putea schima fontul. Astfel. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. Copy si Paste disponibile din meniul Edit. grafice. alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit. se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo.imagini.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. Analog tuturor obiectelor Windows. Daca o zona de text este marcata (bloc de text).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf . Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. la nivelul paragrafului respectiv.se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo. Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo. Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text . si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale. optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic.prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit). Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice. prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. VI. care permit executia rapida a unor operatii de editare. Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). alegerea unei anumite actiuni din lista asociata.

Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text. Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului). in cadrul documentului.Edit. Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link). la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. Optiuni de editare se pot specifica din Tools . marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera. Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding). De exemplu.extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv.permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. VII. de exemplu. Cautari si inlocuiri automate de text. • butonul Find Next . Un obiect imagine poate fi sters. copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear.specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document). Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului). Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special.cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat. Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta.Options . In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What . Copy. • butonul More . grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. • comutatorul Match Case . care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. daca se activeaza comutatorul Automatic word selection. 21 .daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici. care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari.

modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit). Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find. Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name). ecuatie sau alt obiect.). 22 . Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next.se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What.se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor.utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina. • butonul No Formatting .permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf. Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace. • comutatorul Sounds Like . TAB etc. introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from). sectiune sau linie. Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark.) sau a altor elemente (note de subsol. de sfarsit etc. la un tabel.cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace. nota de antet sau subsol. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. Functia Replace se poate activa si independent. semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos). • comutatorul Use Wildcards . Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only .se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea. Foloseste lexicul limbii engleze. • lista Special . Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. Pozitionari automate. grafic. • lista Format .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting.). • cu ajutorul riglei. Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center). mai spre interior. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left). eventual unul sau mai multe randuri. Right. Ctrl-R (Right). In general. atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste. In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. un fond care clipeste etc. la cea din dreapta. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris. se poate copia formatul dorit selectand textul initial. Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul. sau pentru un text selectat. fara a fi necesara selectarea lui. precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). in totalitate sau in parte. X. pana la schimbarea optiunii. acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii. optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia). Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. cu un clic pe zona sursa. a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. la o anumita distanta fata de margini. intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. adica plasarea sa. SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri).

se poate modifica spatiul dintre randuri. Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). 3. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview. At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At).5 Lines (scriere la un rand si jumatate). prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text). • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. 2. Double (la doua randuri). pentru un font de 10 puncte. Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph. fiindca exista riscul dezorganizarii documentului. 1.pagina Indents and Spacing. Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga. 4. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta. spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. 27 . daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. De exemplu. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv.

aflate in ferastra de dialog Paragraph . care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului.Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare. Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii. data si ora crearii. (Format . optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat. dar aceste distante pot fi modificate. centrat . e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB. 28 .cu simbolul + este tipul predefinit. numarul paginii. Implicit. iar toti cu Clear All). pentru numere intregi. • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate). cu simbolul +. in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale.pagina Line and Page Breaks.3 cm. se va selecta intai textul respectiv. Exista patru tipuri de tabulatori. care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate). De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert. Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu. Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text. ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor. orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow".Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position). Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert . ei sunt asezati la fiecare 1. d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese). Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs.pentru numere zecimale. Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. XI. mai multe selectate) sa nu fie separate. prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan". aliniat la dreapta . vaduva). versiunea documentului. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear. • optiunea Keep Lines Together. de exemplu pentru titluri si zecimal . dupa care se apasa butonul Set.de exemplu. numele autorului sau sigla firmei).cu simbolul -.

Page Numbers din meniul principal. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. inserarea unui camp de ora. Pentru numerotarea paginilor. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. 4. XII. pentru paginile in oglinda. dar unitatea de masura se poate 29 . permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite). Pagina Paper Size. la dreapta (Right). inserarea unui camp de data. cu butoane pentru: 1. comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. 2. dimensiunile se masoara in inches. 6. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara."facing pages" . la stanga (Left). Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). 7. Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. afisarea ferestrei de dialog Page Setup. titlul poate inlocui informatiile de antet). a ferestrei de dialog Page Setup. 9. cu ajutorul campului Orientation. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer.care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. folosind optiunea File-PageSetup. sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului. Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor. spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. Implicit. respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer. 8. ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul). Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. 5. De asemenea. Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. se poate folosi optiunea Insert . de vizualizare a documentului. inserarea unui camp de numar de pagina. centrat (Center) sau. 3. cu revenirea in document (Close). de exemplu. utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. Numerotarea paginilor.

30 . XIII.Page Setup). pagina General. Bottom. contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. lista Measurement Units. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . Right) de pagina.Break. pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). Odata definita o sectiune. Even Page Header. se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei. fiecare cu propriile margini. Un document poate avea mai multe sectiuni. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top). Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare. Daca aceste optiuni sunt activate. utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. care le evidentiaza continutul. in pozitia curenta (Continuous). prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. Ele se pot defini folosind comanda Insert . Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. stiluri de numerotare. respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare. antete/subsoluri. Pagina Margins. Odd Page Footer etc. Left. zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header. din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions). pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To).

numarul de coloane. iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). XV.inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. pastrandu-se caracteristicile celei de a doua. dupa cum urmeaza: • grupul Presets . sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. • lista Number of Columns . spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor.specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width . O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute. prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. 31 . Comanda Columns permite. XIV. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice. Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora.cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului. stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni.coloanele vor avea latime egala. • comutatorul Line between . • grupul Width and spacing . Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format.

linie. Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. stergere. Fiecarui element selectat in tabel (celula.de exemplu. 32 . in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. prin intermediul campurilor sale. coloane sau celule dintr-un tabel. In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel. ultima din coloana. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii. prima din coloana. formatare. coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). XVI. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format. Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. grup de celule. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. modificarea dimensiunilor. iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana). PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie. ultima din linie. precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). va folosi comanda Insert Table a meniului Table. Selectarea celulelor. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite . O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. copieri sau mutari de zone din tabel. coloana) ii este asociat un meniu contextual care. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). END. o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. Comanda Gridlines a meniului Table permite. inserare de celule/linii/coloane. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare.

Celulele selectate vor fi deplasate in jos.se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana. se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . • Delete Entire Row . Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X . • Shift Cells Down . Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor. Pentru stergerea de celule. Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table. pastrand caracteristicile acesteia. atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor. linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells. 33 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII. • Insert Entire Row . X din tabel. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left . Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column). • Shift Cells Up . In cazul optiunii Insert Cells.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate.specifica latimea coloanei nr. care insereaza o coloana in stanga celei selectate. linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate.se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate. Delete Columns ale meniului Table. se selecteaza celula/celulele. care apare pentru o zona de celule selectate. XVIII. Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent. Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate.sterge intreaga linie.sterge intreaga coloana. inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta. • Delete Entire Column . • Insert Entire Column . Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows. comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate. care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul.sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele. Delete Rows.

• Allow Row to Break Across Pages . • Alignment . Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie.Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual.. At Least . Exactly . Right Border. 2) grupul Row • Height Of Rows . At. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor. cu optiunile Distribute Rows Evenly. Inside Border.specifica spatierea intre coloane. Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini.sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina.specifica indentul de tabel pentru liniile selectate. At. 34 . cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv). All Borders.. Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime.. No Border.dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare.. butoanele Previous/Next Column . Left Border. respectiv Distribute Columns Evenly.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns . • • XIX.alinierea textului in interiorul celulei. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor. • Indent from Left . din meniul contextual sau din meniul Table.ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border.specifica inaltimea liniilor: Auto. Inside Horizontal Border. Inside Vertical Border. in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table . • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare. Bottom Border. • butonul AutoFit .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table . 35 .Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual).

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati. Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1. asa cum vom vedea in continuare. foaie2. in coloane. care se numesc foi de calcul (foaie1. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita. foaie3 etc. Acest registru este format din mai multe pagini. randuri si celule separate de linii de grila.prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru. adica un document Excel.000 de randuri.). Excel . poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru. O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. Un registru.

insotite si de o scurta descriere. Daca documentul nu a fost salvat. ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit. atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara.deschide un document existent Save .salveaza documentul curent Print . putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde. bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ.verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 . Pentru a accesa meniurile. New Blank Document . Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu.afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar . o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office. Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard. De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office. Pentru a afisa meniul complet. dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard. trebuie sa dam un clic pe numele meniului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview .creaza un document nou Open .

deasupra barei de stare. Sunt doua bare de defilare: una orizontala.copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo .copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste . alege submeniul Toolbars. sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare. situatã in partea de jos a ecranului. 18 bare de instrumente. ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului. Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document. Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View. Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are. Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare.anuleaza ultima comanda facuta Redo . situata in partea dreapta a ecranului. putem schimba aspectul documentului activ. la dreapta sau la stanga.ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy . iar cealalta verticala.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . 39 . iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru. in mod implicit.

uitati-va in caseta de nume din stanga sus.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere. Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand. asa cum am vazut. executand click in celula dorita. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 . Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. In cadrul unei foi de lucru. fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1). astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului. fie de la tastatura. De exemplu celula din stanga sus este A1. modificare sau stergerea datelor.

All Programs (pentru sistemul Windows XP). clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel. atunci cand deschizi programul. asa cum ai vazut si in prima lectie. de asemenea. avem. in ordinea creării documentului.. Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General. se creeaza automat un nou document. Pentru a crea un nou document. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. In primul rand. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel. Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr. 41 . mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. O alta metoda de a crea un nou document Excel. ai la dispozitie mai multe posibilitati. din meniul Start. * Pana când vom salva documentele create.. • Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel. Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2. o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. alegem optiunea New Office Document (in partea de sus).

inclusiv datele calendaristice. Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. de exemplu: suma. daca ai introdus Bucureşti la o persoana. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala. medie etc. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat. Excel va completa automat cu fragmentul lipsa. activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. produs. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. apesi tasta Enter. Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). Apoi începem introducerea datelor. noile date pe care vrei sa le adaugi. Efectueaza un click 42 . te poti oricand intoarce pentru a modifica. formule si text. daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. Pentru a introduce date intr-o celula. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta. De exemplu. Formulele sunt calcule. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. După ce am introdus datele dorite in celula. daca nu. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. de la tastatura. Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula. după o anumita perioada.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. alege optiunea Save • Din meniul File. avem mai multe modalitati de a face acest lucru.. apoi apasa tasta Delete. • Din bara de instrumente standard. tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite. alege optiunea Save As. iar daca acestea nu sunt apropiate. Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi. acum sa vedem cum le putem salva. clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File. Va apare caseta Save As: 43 . poti efectua un dublu click pe celula dorita.. cand trebuie sa le salvam. La fel ca si la crearea noilor documente si aici. Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule. De asemenea. pentru a edita continutulul direct in celula. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei).

Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. daca nu este bifata. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos. documentele Excel. in cazul in care. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. scrie numele documentului la rubrica File name. Alege din meniul Tools. care se deschide. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel. Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. de la rubrica Save in. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. din diverse motive. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. se intrerupe calculatorul. Din lista autoderulanta care apare. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As. 44 . atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder.Astfel. optiunea Options. Din caseta Options. iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter.

pentru a deschide documentul. selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. In fereastra care apare. alege tipul foii de lucru.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert. La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. Din lista autoderulanta care apare. click pe butonul Open . 45 . vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start. alegem Open Office Document. Din caseta de dialog care apare. de la rubrica Look in. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. dam un clic pe sageata orientata in jos.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel. In continuare vom proceda. la fel. • Din bara de instrumente standard. cel mai adesea. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. Worksheet (foaie de lucru).

trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru. trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis. Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. Pentru a selecta mai multe foi de lucru. De asemenea. Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. 46 . tabul foii de lucru in noua locatie. va trebui sa tragi. cu ajutorul mouse-ului. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei. dar sa tii apasata tasta Ctrl.

Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi. Dupa ce ai ales registrul de lucru. trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului. Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 . Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru. Pentru copiere. fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere). fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie).

D si E. va trebui sa selectezi coloana D. va trebui sa selectezi coloanele C. De exemplu. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri). De exemplu. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. 48 . pentru a insera trei coloane in fata coloanei C. in loc sa mai utilizezi meniul Insert. in cadrul unui document Excel. poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri. Dupa ce ai facut selectia. iar apoi scrii noul nume al foii respective. Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii.

Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). fara a le elimina. inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere). Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi. De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate. Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. apasa tasta Delete.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare. Modificarea latimii coloanelor 49 . trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia.

Tot doua metode avem si aici. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. Prima si cea mai simpla. Centru. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. va trebui sa il formatezi. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. Italic. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam. Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana. De asemenea. putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. Asftel. Dreapta. prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale. Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 . Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere.

Tot din caseta Format Cells. Astfel. efectuam un click dreapta pe celula respectiva. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text). 51 . la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita. oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule). Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala. Apoi.

la caseta Format Cells. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala. vom apela tot la caseta Format Cells.450. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi. separatorii si punctele zecimale: 25. Aici putem seta locul zecimalelor. Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare.7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7.25 ca 7. dar fara simbolul monetar: 12450. apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala. De data aceasta alegem optiunea Number.450 ca 3.7 ca $25.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3. Alege -90. in loc sa scriem pe orizontala. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare. din nou. si apoi caseta Alignment.7 sau 25. alegem optiunea Format Cells. 52 .7 ca 12. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului.

efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 . Tot din caseta Format Cells. mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv. apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). sa se desfasoare pe mai multe randuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam. De aici putem alege formatul de data dorit. categoria Date (Data). Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu. de exemplu.

bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). din caseta Alignment. De aici. Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule. 54 . tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam. Asemanator. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). De asemenea. Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule. Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells. Apoi alegem culoare dorita. Alegem apoi din lista care apare. sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare. celule separate.

modificarea ordinii din caiet. stabilirea imaginii de fundal etc. eliminarea unei foi. alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond.). Sheet2 etc. În cazul existentei mai multor caiete deschise. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat. 55 . incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi. Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1. De aici. pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum. se poate folosi si caseta Format Cells.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond.

Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã. unele foi de calcul pot fi ascunse. Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã. 56 . Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate. deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã. Comanda inversã. Pentru a modifica atributul de vizibilitate. se dã comanda Sheet din meniul Format. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi. Comanda Hide produce ascunderea foii active. Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Din tastaturã. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. Unhide…. O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit.

caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire. 57 . Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. fiecare arãtând prezenta. Initial. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul. grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor. sau nu. liniile. se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. a unui element al ferestrei afisate. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. În dialogul complex care apare. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure. în timpul operatiunii de drag-and-drop. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. Fundalul – comanda Background. acestea trebuie sã fie selectate. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. sau nu. Este evident cã eliminarea. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. celulele dintr-o foaie se pot formata separat. coloanele. a grilei. Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã. În afara acestor formatãri cu caracter global. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent. a prezentei/absentei grilei. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. grup arãtat în imaginea alãturatã. Cu rol evident în organizarea informatiilor.

58 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

întrun mod care oferă un impact vizual imediat. Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent.axa X. Unele din ele sunt bidimensionale (2D).Column • Linie . Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie .Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole. La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z. I.Bar • Coloană . există cel puţin două variante sau subtipuri. Cu alte cuvinte. În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel.Pie • Inel . datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică. altele tridimensionale (3D). numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y. pe care sunt reprezentate seriile de date. Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte. pas cu pas.Doughnut • Radar . pe durata unei săptămâni. Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală .Line • Circulare . Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual. graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date.Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată.Area • Bară . 60 . O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane. caiete şi pixuri. marţi. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit. Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni. În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . miercuri. joi şi vineri.

În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit. Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment. Din această fereastră se va selecta tipul graficului. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Back – pentru a reveni la pasul anterior. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4. Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 . care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice.

Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei. sau celula care conţine numele seriei. dacă selectăm seria 63 . deci se selectează opţiunea Rows. Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului. Se selectează butonul Series. Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. Pentru exemplul nostru. Vom genera seriile pe linie. se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. Dacă nu apare domeniul corect. iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria.

Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. Se apasă pe butonul Next. În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor). Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !).Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add. • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 . în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic. Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. iar în caseta Values valorile care generează seria. Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 . în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei). în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic. În casetele Name.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria). În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. în caseta Name se scrie numele seriei. O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove.

Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. • Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului. pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 . Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului. În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y. în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. În cazul în care graficul are două axe X sau Y. În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x.

Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement. Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 . graficul va avea ataşată o legendă.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines.

2.Chart Location. II.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată. Dacă este selectată opţiunea As new sheet . Se apasă pe butonul Finish. Butonul Data Table Când acest buton este apăsat. În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. Se apasă pe butonul Next. sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată. fie categoria pe care o reprezintă. Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic. În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul. barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete. Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic. acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul. 67 . Dacă este selectată opţiunea As object in .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels. numite puncte de selectare. Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Pentru a dimensiona un grafic: 1. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată.

Se selectează graficul. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul. Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. Se selectează graficul. Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. Se selectează tipul de grafic dorit. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. Se selectează butonul OK 68 . Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic. 3. asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui. 1. După finalizarea graficului. 2. 3. III. 2. Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

modificarea lăţimii coloanelor. prelucrări de text sau căutări de informaţii. referitoare la text. împărţiri. . cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice. . . statistice. formule sau funcţii predefinite.construirea de formule pentru efectuarea de calcule. Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. . logice. înmulţiri şi ridicări la putere. numere. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. de căutare şi de referinţă. referitoare la dată şi timp. .inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane. Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente.copierea de formule cu AutoFile.efectuarea de calcule matematice: scăderi. . efectuând următoarele operaţii: . bara de formule. trigonometrice. financiare.calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum.mutarea şi copierea celulelor. Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor. Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice.calcularea de totaluri pe linii şi coloane. informaţionale. matematice-inginereşti. . ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze.

câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. Funcţia este similară cu SUM ( ). pentru înregistrările care respectă un criteriu. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date. nu adunate. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. câmp. DCOUNT (bază de date. “Zile”. câmp. care respectă criteriul dat. criteriu) DPRODUCT (bază de date. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. câmp. câmp. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) DCOUNT (bază de date. având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. Calculează abaterea întregului set de date. câmp. 8. Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. 7. Criteriu. pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. criteriu) SUBTOTAL (bază de date. câmp. câmp. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). Vânzări). câmp şi criteriu. Calculează abaterea standard a întregului set de date. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. 11. câmp. criteriu) DMAX (bază de date. cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. criteriu) DVAR (bază de date. câmp. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. 13. Calculează abaterea standard a unui eşalon de date. criteriu) DGET (bază de date. Vânzări. criteriu) DSTDEVP (bază de date. criteriu) DVARP (bază de date. criteriu) DSUM (bază de date. pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. 5. trebuie pus între ghilimele. 12. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. criteriu) 3. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Funcţii sunt: Nr crt 1. câmp. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. 4. Funcţia DAVERAGE (bază de date. 6. 9. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. câmp. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. câmp. pentru înregistrările care respectă un cirteriu. Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 10. Dacă argumentul câmp este omis. argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. criteriu) DSTDEV (bază de date. criteriu) DMIN (bază de date.

Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. minut. dată-sfârşit. luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. Formatează conţinutul celulei ca număr. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. 72 . 8. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. dată-sfârşit. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. EOMONTH (dată-început. 17. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. 13. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. finanţare. tip) IPMT (dobândă. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12). tip) IRR (valori. Calculează profitul din plata unei rente. 6. vp. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. 5. per. 7. 4.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. 3. Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. metodă) EDATE (dată-început. poate fi investită la începutul operaţiei. 12. 3. 11. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. 9. estimare) MIRR (valori. vp. în intervalul 1 şi 31. Funcţia DATE (an. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. O sumă globală. 18. 15. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. vv. cu o anumită dobândă considerată. 16. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. 14. 4. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. rată- 2. Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). minute şi secunde indicate. plată. 10. uper. vp. 2. dată-sfârşit. uper. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. bază) c) Nr crt 1. lună. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial.

Funcţia AND (logic 1. 4. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date. valoare 2 etc. . . Determină tipul de conţinut al unei celule. plată. valoare 2. făcute timp de uper cu o dobândă constantă. 2. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. per. 7. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale. ltip) PPMT (dobândă. 73 . Transformă o valoare într-un număr. uper. vv.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. vv. tip) valori. 5. vp. Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE.. tip) NPV (dobândă. d) Nr crt 1.. Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare... Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă.TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6.) PMT (dobândă. Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. plată. uper. vv. termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia. logic 2. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii. referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. vv. 3. valoare 1. Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată. 9. 2. fiind dat un rabat egal cu dobânda. Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE. 6. 4. vp. 3. fiind date dobânda investiţiei. Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE. . tip) PV (dobândă. uper. logic 2.. returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info. rată-reinvestire) NPER (dobândă.. vp. 7. 8..

f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. 2. 13.) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. 15. Calculează factorialul unui număr. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE.. semnificaţie) COMBIN (număr. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. 3. 3. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index. (număr. 16. 14. valoare 2. 11. funcţia inversă este LN ( ). Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ. criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. 9. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice. Efectuează înmulţirea a două matrice. Calculează exponenţiala numărului. Calculează inversa unei matrice. fără a avea importanţă ordinea acestora. valoare 1. putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. 8. Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. 4. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. 5. 12. 6. matrice 2) MOD (număr. 10. . Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1. 4. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index. criteriu. Produce combinarea elementelor. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. g) Funcţii matematice Nr crt 1. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă. care verifică un criteriu. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente. 7. 17. 2. numărabs) CONTIF (domeniu.. Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu. 5. divizor) POWER (număr. 18. Calculează determinantul unei matrice. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat. Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară.

) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor. COS (număr). Calculează numărul de caractere din text. . Funcţia SIN (număr). . date-x. 3. TAN (număr) ASIN (număr).. Funcţia AVERAGE (număr 1.. noi-x.. . Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y. 2. 2.. j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1. valoare 2. 2. 5. text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente. Şterge toate blancurile din text.) GROWTH (date-y. i) Funcţii text Nr crt 1. 3. Efectuează o numărare a elementelor valoare. valoare 2. Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text. 4. Funcţia EXACT (text 1.. const) VAR (număr 1. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani.. Transformă în majuscule toate caracterele din text. 75 . ACOS (număr). număr 2.) COUNTA (valoare 1... .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu.) COUNT (valoare 1. Calculează inversul funcţiei trigonometrice. Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument. număr 2. 4.