MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

MODULUL 3 GESTIONAREA INFORMATIILOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Dr.ing. Vili DRAGOMIR

1

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

CAPITOLUL I

OPERAŢII ŞI FIŞIERE ŞI DIRECTOARE

2

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

I. Utilizarea calculatorului
• Operaţii cu fişiere şi directoare

1.1. Vizualizarea conţinutului unui director si a unui fişier: 1. Executaţi dublu clic pe pictograma My Computer. Se deschide fereastra My Computer. 2. Executaţi dublu clic pe pictograma discului C (hard discul). Se va afisa continutul directorului radacina al discului C. 3. Pentru a aranja dosarele in ordine alfabetica deschideţi meniul de comenzi rapide (indicati un punct liber pe suprafata de lucru a ferestrei si executati clic cu butonul din partea dreapta). Din meniu alegeti optiunea Arrange Icons ® by Name. 4. Deschideti directorul Windows (executand dublu clic pe director). 5. Cautati in dosar fisierul Calc. Pentru operatia de cautare veti folosi barele de derulare. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Inchideti fereastra aplicatiei. 1.2. Cautarea unui fisier pe disc 1. Executati clic pe butonul Start. Indicati in meniu Search optiunea Find Files or Folder …. Se deschide fereastra aplicatiei Find (cauta). 2. In zona de editare Named scrieti numele fisierului pe care il cautati (ex. alfa.txt). Alegeti din lista ascunsa Look in hard discul. In acest mod fisierul va fi cautat pe tot discul. Actionati declansatorul Find Now. 3. Sistemul incepe cautarea si afiseaza intr-o lista in fereastra toate fisierele cu numele alfa.txt. Pentru a verifica daca acela este fisierul cautat, puteti sa-i vedeti continutul. 4. Inchideti fereastra Find. 1.3. Crearea directoarelor 1. Mergeti in fereastra care afiseaza continutul hard discului. 2. Deschideti meniul de comenzi rapide (meniul contextual) si indicati in meniu optiunea New Folder. 3. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de dosar cu numele New Folder, iar numele ei va fi evidentiat. Scrieti in aceasta zona numele dosarului (ex. Dosar 1) si apoi apasati tasta Enter. 4. Reluati operatiile 2 si 3. In zona numelui pictogramei veti scrie alt nume (ex. Dosar 2). 5. Rearanjati pictogramele in ordine cronologica (din meniul contextual alegeti Arrange Icons ® by Date). 1.4. Crearea unui fisier 1. Deschideti directorul Dosar 1. El nu contine nimic. 2. Deschideti meniul contextual si indicati optiunea New ® Text Document.

3

Alegeti optiunea Create Shortcut(s) Here. semnificand ca fisierul a fost decupat din dosar. 3. 6. Observati continutul directoarelor Dosar 1 si Dosar 2.7. Selectati pictograma fisierului din dosarul Dosar 2. Redenumiti scurtatura alegand din meniul de comenzi rapide optiunea Rename. Eliberati butonul mouse-ului. Indicati pictograma Dosar 2 si executati clic dreapta. Se deschide o fereastra de dialog in care sunteti intrebat daca vreti sa stergeti fisierul. 5. Crearea unei scurtaturi 1. Scrieti in spatiul util al acestei ferestre un text. 4. In zona de lucru a ferestrei va aparea o pictograma de fisier cu numele New Text Document. Scrieti in aceasta zona numele fisierului text (ex. Glisati pictograma pe ecranul calculatorului cu butonul din dreapta apasat. 3. 1. 4 . Inchideti fereastra aplicatiei. 3. Langa pictograma s-a deschis meniul contextual. Din meniul de comenzi rapide alegeti optiunea Paste.5. iar numele ei va fi evidentiat. 2. Executati clic pe declansatorul Yes. Apasati tasta Delete.6. Alegeti optiunea Cut. 2. Executati clic dreapta pe pictograma fisierului. 4.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. Salvati fisierul pe disc alegand File ® Save. Afisati intr-o fereastra discul C. 2. Pictograma fisierului va deveni semitransparenta. Fisierul a disparut din dosarul Dosar 2. 1. fisier text) si apoi apasati Enter. Se va deschide fereastra aplicatiei Notepad. Executati dublu clic pe pictograma fisierului. Mutarea unui fisier dintr-un dosar in altul 1. Stergerea unui fisier 1. 1.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL II LUCRUL CU DESKTOP-UL 5 .

care include butoane de comandă. Interfaţa grafică cu utilizatorul foloseşte un set unitar de instrumente de dialog. chiar şi cu cel mai puţin avizat. cu un conţinut specific. cuprinzând toate comenzile şi opţiunile pe care le oferă aplicaţia utilizatorului. eventual. redimensionarea şi închiderea ferestrei. pe următoarele. Fereastra reprezintă o zonă dreptunghiulară de pe ecran.  butoanele de comandă: pentru minimizarea. Principalele instrumente de dialog cu utilizatorul folosite de interfaţa grafică Windows sunt: • Ferestrele:  de aplicaţie  document  de grup  de dialog  de editare • butoanele:  butoane de comandă  butoane de selecţie  casete de selecţie  butoane de selectare a paginii • meniurile:  orizontale  verticale de context  liste de selecţie  rubrici de selecţie • desktop-ul • pictogramele • acceleratorii • cursorul şi prompterul.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Lucrul cu Desktop-ul 1. maximizarea respectiv. Este un sistem de operare dotat cu o interfaţă grafică utilizator (GUI) care oferă o modalitate accesibilă şi plăcută de dialog cu utilizatorul. folosită pentru a permite dialogul cu utilizatorul. bara de instrumente. această abordarea unitară uşurează mult procesul de învăţare a modalităţii de comunicare cu sistemul de operare. O fereastră de aplicaţie cuprinde:  pe primul rând: bara de titlu. pentru a oferi o cale rapidă de activare a unora dintre comenzile aplicaţiei 6 . care permite modificarea dimensiunilor ferestrei şi închiderea ferestrei. Consideraţii teoretice Sistemul de operare Windows este produs de firma Microsoft. în dreapta barei  pe al doilea rând: bara cu meniul aplicaţiei. în stânga barei. în bara de titlu sunt poziţionate:  butonul de control al ferestrei. în care este afişat numele aplicaţiei. Fereastra de aplicaţie se asociază unei aplicaţii în momentul lansării în execuţie a acesteia şi gestionează comunicarea între utilizator şi aplicaţie. organizate sub forma unui meniu orizontal  pe al treilea rând şi.

acestea se acoperă una pe alta. Se acţionează prin poziţionarea cursorului pe buton şi click în stânga mouse-ului. Casetele de selecţie permit alegerea simultană a mai multor opţiuni dintr-un set. care apar atunci când dimensiunea documentului depăşeşte spaţiul de afişare de care dispune fereastra document. etc. Fereastra de editare se foloseşte în cadrul unei ferestre de dialog. atunci când opţiunea respectivă este selectată. cu ajutorul mouse-ului. O fereastră document cuprinde:  bara de titlu. utilizatorul poate genera şi modifica documente care pot conţine: text. Fereastra de grup are aspectul unei ferestre de aplicaţie şi conţine în suprafaţa de lucru pictograme asociate unor aplicaţii. orizontală şi verticală. altele decât informaţiile prefigurate prin sistemul de meniuri şi butoane. În general. Atunci când o aplicaţie poate gestiona simultan mai multe ferestre document. 7 . butoane. în care sunt afişate informaţii privind contextul de execuţie al aplicaţiei  suprafaţa de lucru (suprafaţa utilizatorului).  barele de defilare. fiecare pictogramă permite lansarea în execuţie a unei aplicaţii. Fereastra document este deschisă în interiorul unei ferestre de aplicaţie. în stânga. ca fişele într-o cartotecă. când este selectat un buton. o fereastră de dialog este activată de o aplicaţie. barele de defilare permit parcurgerea pe verticală sau pe orizontală a documentului. cu ajutorul ferestrelor document. pentru a aduce în prim plan o pagină. în dreapta. care include: numele documentului. când fereastra de editare se reduce la un singur rând ea se numeşte rubrică de editare. în scopul de a prelua de la utilizator un anumit text. ataşat ferestrei de aplicatie. Butoanele de comandă sunt pictograme cu aspectul unui buton pe care este afişată o imagine sau un text sugestiv. prin 'tragere'. Fereastra de dialog este destinată exclusiv preluării de comenzi şi de opţiuni de la utilizator. pentru a permite selectarea unei singure opţiuni. formată din zona rămasă liberă. butonul de control al ferestrei. meniuri. Acţionarea unui buton de comandă are ca efect executarea imediată a comenzii gestionate de buton. ea permite schimbul de informaţii cu utilizatorul. a marginilor sau a colţurilor ei. Sunt folosite în grupuri. pe care este afişat un text care identifică pagina. dintre mai multe opţiuni care se exclud reciproc. Explicaţia privind opţiunile la care se referă este afişată lângă fiecare buton. O fereastră de dialog poate include mai multe pagini. au aspectul unor pătrate în care se afişează o bifă. al cărei conţinut este specific fiecărei aplicaţii  chenarul ferestrei poate fi folosit pentru redimensionarea ferestrei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului  pe ultimul rând: bara de stare. în interiorul ferestrei. în meniul orizontal al aplicaţiei este inclusă opţiunea Window. în mijlocul lui apare un punct. cu ajutorul butoanelor de comandă cu săgeţi. Ea poate include: ferestre de editare. şi butoanele de minimizare. se acţionează butonul de selectare a paginii. sunete. imagini. Butoanele de selecţie au aspectul unor butoane radio (rotunde). maximizare şi de închidere a ferestrei.

din fereastra de aplicaţie  trei puncte după numele opţiunii arată că la activarea opţiunii va fi deschisă automat o fereastră de dialog cu utilizatorul  o bifă în stânga opţiunii arată că acea opţiune are două variante: selectată sau neselectată. se mai numeşte şi spinner. în legătură cu acel obiect. având ca efect executarea unei comenzi. cele mai utilizate opţiuni. la activarea opţiunii  un triunghi sau o săgeată în dreapta opţiunii arată că. Opţiunile incluse într-un meniu de context sunt specifice obiectului Windows la care este ataşat meniul şi sunt. sau pop-up) include un set de opţiuni dintre care poate fi selectată una. sau cu combinaţia de taste Alt şi litera subliniată din numele opţiunii. fereastra în care este afişată o rubrică de selecţie are lateral dreapta un buton de comandă care permite expandarea rubricii la o fereastră de selecţie.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Meniul orizontal include opţiunile principale oferite utilizatorului de o aplicaţie. prin selectarea ei. care comută între ele. Meniul vertical (sau meniu derulant. Rubricile de selecţie sunt liste de selecţie afişate pe un singur rând. Desktop-ul sau suprafaţa de lucru. În cadrul meniului vertical. care este afişat pe ecran la încărcarea sistemului de operare. Un tip aparte de rubrică de selecţie este cea care permite selectarea unui număr. opţiunile pot fi grupate după funcţia lor. Meniul de context este un meniu vertical care se poate ataşa la fiecare 'obiect' Windows. din care poate fi selectat unul singur. În general. incluzând cele mai importante comenzi ale sistemului de operare  butoanele de comandă ale aplicaţiilor în execuţie: sistemul de operare Windows este un sistem multitasking. dintr-o secvenţă. el poate fi activat prin poziţionare cu mouse-ul pe obiectul respectiv şi prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. separatorul grupelor fiind o linie orizontală. sau ecranul utilizator este fundalul de bază. la un moment dat. sub forma unei coloane de enunţuri de acelaşi tip. va fi activat un nou meniu vertical  o pictogramă în stânga opţiunii arată imaginea de pe butonul de comandă care îndeplineşte aceeaşi funcţie  opţiunile afişate mai estompat nu pot fi selectate în momentul respectiv. Listele de selecţie sunt afişate într-o fereastră. fiecare opţiune poate fi selectată direct. o opţiune a unui meniu orizontal activează un meniu vertical care îi este subordonat. în general. adică un sistem de operare care 8 . există un set de convenţii cu privire la modul de utilizare a opţiunilor unui meniu vertical:  combinaţia de taste din dreapta unei opţiuni poate fi folosită pentru activarea directă a opţiunii. El include:  pictogramele aplicaţiilor care pot fi lansate imediat. prin selectarea cu dublu click a pictogramei  bara de taskuri care conţine:  butonul de start care este un buton de comandă cu un meniu vertical subordonat. cu mouse-ul.

a mouse-ului. În pagina Background alegeţi tapetul şi modelul fundalului. care permit lansarea în execuţie a aplicaţiilor. prin acţionarea mouse-ului. ea indicând. Dosarul Startup include o listă de aplicaţii care sunt executate automat la pornirea sistemului. imaginea ataşată prompterului diferă în funcţie de poziţia cursorului. REZOLVARE1: 9 . pictogramele din Desktop. Acceleratorii sunt combinaţii de taste care permit lansarea imediată în execuţie a unor comenzi sau a unor aplicaţii. REZOLVARE: Pentru a genera un fundal. aflate permanent în execuţie. Scurtăturile (shortcut-uri) sunt fişiere în care se memorează locaţia în sistem a unui obiect Windows. în scopul utilizării obiectului respectiv din contextul în care este memorat shortcut-ul. Probleme a) Generaţi un nou fundal pentru Desktop. 2. butonul de comandă ataşat ei dispare de pe bara de taskuri  zona sistem care include pictograme ale unor aplicaţii de sistem. De exemplu.bmp sau bitmap independent de dispozitiv *. controlul este predat utilizatorului. Va apărea fereastra de dialog Display Properties. Din Control Panel alegeţi Display. alte seturi de butoane de comandă pentru lansarea rapidă a unor aplicaţii  eventual. la lansarea în execuţie a unei aplicaţii este generat în bara de taskuri un buton de comandă ataşat aplicaţiei. pe ecran. Executaţi dublu clic pe pictograma MyComputer. la încheierea execuţiei unei aplicatii. II. caracteristic sistemului de operare MS-DOS.dip). Prompterul sau cursorul de mouse indică poziţia curentă. parcurgeţi paşii: 1. 3.bat. Folosiţi butonul Browse pentru a găsi fişierele ce pot fi folosite ca fundal (orice fişier bitmap *.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului permite execuţia concomitentă a mai multor aplicaţii. după care. Dosarul Startup este similar fişierului de comenzi Autoexec. Executaţi dublu clic pe Control Panel.  eventual. 4. care oferă o altă modalitate de lansare rapidă în execuţie a celor mai utilizate aplicaţii. sunt ataşate fiecare la câte un shortcut către fişierul executabil al aplicaţiei respective. Screen Saver care să se lanseze după 2 minute. aceste butoane de comandă pot fi folosite pentru comutarea de la o aplicaţie la alta. OBSERVAŢIE: Butonul Apply vă permite să vedeţi rezultatele setărilor făcute fără să fiţi nevoiţi să închideţi fereastra de proprietăţi Display Properties. şi acţiunile care pot fi realizate în momentul respectiv. de obicei. bara cu butoanele de comandă ale aplicaţiilor instalate în sistem. Cursorul apare în timpul editării unui document şi marchează poziţia curentă în interiorul documentului. b) Generaţi un program de protecţie a ecranului.

trageţi pictograma pe suprafaţa de lucru. 3. introduceţi numele dorit în rubrica de editare apoi activaţi butonul Finish. 2.exe şi alegeţi Create Shortcut din meniul de context.exe şi activaţi butonul Open 5. 2. 3. alegeţi opţiunea Properties. Ţinând butonul drept al mouse-ului apăsat.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Executaţi dublu clic pe MyComputer. Reveniţi în fereastra de dialog apăsând orice tastă sau deplasând cursorul mouse-ului. Alegeţi de aici un program de protecţie a ecranului. Executaţi clic dreapta pe suprafaţa Desktop şi alegeţi Paste. 4. 1. Când v-aţi hotărât asupra unei scheme. ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului. Localizaţi programul executabil cu ajutorul aplicaţiei Explorer sau My Computer şi executaţi clic dreapta pe programul executabil. 2. executaţi clic dreapta pe fişierul cu programul executabil Wordpad. Executaţi clic dreapta pe ea şi alegeţi Cut din meniul de context. 4. apoi dosarul Accessories şi conţinutul acestuia va fi afişat în cadranul II al ferestrei. 4. selectaţi butonul OK. În fereastra de dialog Display Properties mergeţi în pagina Appearance. În rubrica de listare Scheme. 5. REOLVARE 2: 1. Selectaţi. d) Să se genereze o pictogramă în desktop către aplicaţia Wordpad. 2. Daţi numele Wordpad scurtăturii astfel create. apăsaţi pe butonul Preview obţinând astfel imaginea programului selectat. 2. În aplicaţia Explorer sau My Computer. Din Control Panel alegeţi Display. REZOLVARE 3: 1. Butonul Next deschide fereastra de dialog pentru definirea numelui scurtăturii. REZOLVARE 1: 1. În fereastra de dialog Disply Properties alegeţi pagina Screen Saver. Executaţi clic dreapta pe Desktop şi alegeţi Properties din meniul de context care apare. iar în rubrica Wait fixaţi timpul de lansare a programului la 2 minute. REZOLVARE: Pentru aceasta urmaţi paşii: 1. folderul ProgramFiles. alegeţi schema dorită de culori şi fonturi. Executaţi clic drept pe suprafaţa desktop-ului. O altă modalitate de a crea această scurtătură este următoarea: 1. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Explore din meniul de context. trăgeţi-l pe suprafaţa Desktop. Pentru a identifica locaţia la care se găseşte programul executabil al aplicaţiei acţionaţi butonul Browse 4. 5. apoi Accessories din care selectaţi fişierul executabil Wordpad. 2. 10 . OBSERVAŢIE: Pentru a vedea efectul setărilor făcute. Scurtătura astfel creată. Alegeţi Create Shortcut(s) Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. pe întreg ecranul. La eliberarea butonului mouse-ului. 3. va apărea un meniu din care alegeţi comanda Create Shortcut(s) Here. 3. Executaţi dublu clic pe Control Panel. Selectaţi dosarul ProgramFiles. Pe ecran va apărea fereastra de dialog Display Properties. 4. pe rând. Activaţi meniul de context pentru Desktop 2. Alegeţi secvenţa de opţiuni: New→Shortcut care activează generatorul de scurtături 3. REZOLVARE2: O altă modalitate mai simplă de a ajunge în fereastra de dialog Display Properties ar fi: 1. va fi plasată în acelaşi dosar cu programul. 3. c) Modificaţi schema de culori şi fonturi folosită în afişarea ferestrelor. În acest cadran executaţi clic dreapta pe pictograma programului Wordpad şi. În meniul de context care apare. Redenumiţi scurtătura astfel creată.

2. nu trebuie decât să executaţi clic dreapta pe pictogramă şi să alegeţi Delete din meniul de context. Selectaţi Start→Settings→Taskbar. h) Lansaţi odată cu sistemul de operare şi programul Microsoft Word. modalităţile de creare fiind. Executaţi clic dreapta pe butonul Start şi alegeţi Open sau Explore din meniul de context. dar dacă ştergeţi fişierul original. în meniul Start. Tastaţi o literă. apoi selectaţi butonul Finish. s-ar putea să nu-l mai găsiţi nici aici şi atunci fişierul este pierdut. Redenumiţi scurtătura astfel creată. 3. ATENŢIE: Aceşti acceleratori sunt interpretaţi cu prioritate de sistemul de operare. apoi selectaţi butonul Next 5. dacă stabiliţi o combinaţie de taste care este utilizată şi într-un program. deoarece dacă ştergeţi o scurtătură aceasta poate fi foarte uşor refăcută. ea va fi afişată precedată de Ctrl+Alt. REZOLVARE: 1. Introduceţi numele sub care va apărea în meniu aplicaţia. OBSERVAŢIE: Dacă lucraţi mai mult timp cu un singur program. Deplasaţi pictograma programului Word de pe Desktop în Startup. ATENŢIE: Este foarte important să recunoaşteţi o scurtătură. Dacă doriţi ca scurtătura să rămână şi în poziţia sa originală. iar dacă vă daţi seama prea târziu. Introduceţi calea şi numele aplicaţiei sau folosiţi butonul Browse. apoi selectaţi butonul Next 4. Încheiaţi cu butonul OK. Customize şi apoi butonul de comandă Add. Executaţi dublu clic pe Programs şi apoi pe Startup. în meniul Send To. programul nu o mai poate folosit.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 4. acceleratorul definit va fi format din combinaţia 4. Închideţi fereastra şi restartaţi Windows-ul pentru a vedea efectul. g) Adăugaţi o aplicaţie la meniul sistem: Start→Programs. în mare. Alegeţi folderul în care va apărea aplicaţia în meniul sistem sau creaţi un nou folder prin selectarea butonului New Folder. OBSERVAŢIE: Puteţi recunoaşte o scurtătură după săgeata din colţul din stânga jos al pictogramei. 3. efectuaţi deplasarea cu butonul drept al mouseului apăsat şi alegeţi Copy Here din meniul care apare când eliberaţi butonul mouse-ului. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi Properties. OBSERVAŢIE: Puteţi plasa o scurtătură pe suprafaţa de lucru. Selectaţi eticheta Start Menu Programs. REZOLVARE: Puteţi face acest lucru prin introducerea scurtăturii programului Microsoft Word în dosarul Startup urmând succesiunea de paşi: 1. În pagina Shortcut. REZOLVARE: Ştergerea unei scurtături este o operaţie extrem de simplă. puteţi plasa scurtătura acestuia în meniul 11 . va trebui săl recuperaţi din Recycle Bin. REZOLVARE: 1. 4. aceleaşi cu cele prezentate mai sus. e) Ştergeţi de pe suprafaţa de lucru scurtătura aplicaţiei Wordpad. pentru a căuta aplicaţia în disc. astfel încât. 2. f) Creaţi un accelerator pentru aplicaţia Microsoft Word şi lansaţi în execuţie aplicaţia folosind acest accelerator. 2. selectaţi rubrica Shortcut key (scurtătura 3. creată anterior.

Selectaţi pagina Shortcut a ferestrei Properties. Executaţi clic dreapta pe pictogramă şi alegeţi 2. 3.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Startup pentru a vă scuti de a deschide singuri programul de fiecare dată când porniţi sistemul. Selectaţi butonul OK. În secţiunea Run. selectaţi Minimized. i) Definiţi aspectul ferestrei de aplicaţie ataşate programului referit printr-un shortcut. 4. Normal sau Maximized în funcţie de modul cum vreţi să fie deschisă fereastra aplicaţiei. 12 . REZOLVARE: 1.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL III EDITORUL DE TEXTE WORD 13 .

dot). pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor. Daca sablonul este protejat. In cele ce urmează vom prezenta pe scurt operaţiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word: crearea unui nou document.Protect Document). caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal. a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial.New.dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente. alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EDITORUL DE TEXTE WORD I. pe ecran apare o fereastra cu un document nou. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale. precum si de vizualizare a formei tiparibile. iar in document va apărea tot ceea ce se scrie. Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes. punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. Letter Wizard. la un nivel mai avansat de utilizare a editorului. sablonul poate fi deschis cu File . De aici. Reports etc. Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent. 14 . poate sa isi creeze sabloane proprii. sub forma de fisiere care au extensia . ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. se va folosi optiunea New a meniului File. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard.). in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Memos. Acestea se salveaza cu tipul template. Editarea acestuia se poate face in mod uzual. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard. nu se vor putea face direct modificari in el. Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou. modalitatile de tiparire a acestuia. vid. care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document. Fax Wizard etc. Operaţii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word.) sau. din care se poate selecta directorul dorit. ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools . dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale. Acestia asista utilizatorul in crearea documentului. salvarea si inchiderea documentului curent. In fereastra vor fi afisate: • lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare. Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish. deschiderea unui document existent.

• bara de instrumente a ferestrei contine. toate fisierele (All) etc.doc. dar aceasta specificare se poate modifica). mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv. se apasa butonul Open (echivalent. pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare.doc (implicit). Dupa selectarea fisierului dorit. marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File. care afiseaza. Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. lista de ferestre deschise. in zona inferioara. se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • continutul directorului curent (implicit. buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). 15 . . extensia specifica Word-ului. sablon (template) . se afiseaza fisierele .rtf (Rich Text Format . fara informatii de formatare). buton pentru acces la Web (Search the Web).format text imbogatit. Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent. • butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now.dot. Advanced). butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites). care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare). Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window.txt (succesiune de caractere. • liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name). dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). • lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word . propriu pentru Microsoft. text .

care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta. fiind separate cu caracterul virgula (. Fereastra de dialog corespunzatoare permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. in mod evident. utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite. de salvare automata in fisiere temporare. folosind butonul Print sau cu specificarile dorite. prin intermediul unei ferestre de dialog.). in scopul utilizarii lui ulterioare. prin intermediul comenzii Print din meniul File. se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente. alt tip sau in alt director pe disc. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close. lipsesc.). Daca respectivele pagini sunt consecutive si 16 . In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel. documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare). specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume. listele ascunse Text or Property. Last modified si butoanele de cautare. dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic. asocierea de parole etc. Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document. se va folosi comanda Save As care permite. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages. 4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File.

zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. care deschide o fereastra de dialog complexa. 10. acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. 3. 9. micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda 17 . 6. se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. 9-12 specifica paginile 1. Inainte de a realiza tiparirea unui document. In fereastra Print Preview. se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties. In plus. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari. tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages. In plus. respectiv Odd Pages. Exemple: 1. printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. Daca se omite limita dreapta a intervalului. 11 si 12. 6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File. 6. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar. a comenzii Close a meniului System.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului deci formeaza un interval. tiparirea sau inchiderea ferestrei. 3. afisarea uneia sau mai multor pagini.

Apasarea unei taste-cifra determina inserarea acelei cifre. in timp ce apasarea tastei DELETE conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. apasarea combinatiei SHIFT+2 va introduce caracterul @). 18 . Tastarea lui ENTER produce un marcaj de sfarsit de paragraf (care poate fi vizualizat cu butonul Show/Hide). dupa inchiderea editorului Word. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie. Daca un bloc de text este marcat. realizeaza introducerea unui spatiu. dupa care se activeaza butonul Assign. Cand textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator. II. iar tasta INSERT functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. eventualele caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta. Apasarea tastei BACKSPACE (deasupra tastei ENTER) conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului. Caractere speciale. Spatiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu ajutorul butonului Show/Hide (apar ca · ). Utilizarea combinatiei cu tasta SHIFT va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei (ex. Stergeri. pe cand in modul "Overwrite" (suprascriere). In cazul in care exista fisiere nesalvate. introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator. Apasarea tastei SPACE. el va fi sters prin actionarea tastei BACKSPACE si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. Apasarea tastei CAPS LOCK va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului (american). utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. Reguli elementare pentru introducerea textului Introducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului (care are in general forma de bara verticala). Taste speciale. Unele caractere speciale nu apar pe tastatura. cu rol special in formatare: exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii Symbol a meniului Insert. Caracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste. La aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Insert. Apasarea tastei TAB conduce la introducerea unui caracter echivalent cu mai multe spatii consecutive. Combinatia SHIFT+ENTER conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Insert Symbol: se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul Shortcut Key. Apasarea tastei INSERT determina modificarea modului de introducere a textului. privite ca entitati de text separate de ENTER. Exista doua astfel de moduri. In campul Press New Shortcut Key al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita. In mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. Pentru introducerea literei mari se va tine apasata tasta SHIFT. In modul de lucru "Insert" (inserare). caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. Apasarea unei taste-litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. inserare si suprascriere.

respectiv inceputul liniei curente. • combinatia SHIFT+F5 conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari (Go Back). unui caracter la dreapta. respectiv mai jos fata de pozitia cursorului.printr-un clic in bara de selectie. Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la inceputul.reguli de baza Pozitionarea intr-un document a cursorului mouse-ului (cursorul de editare) respecta urmatoarele reguli: • executarea unui clic cu mouse-ul intr-o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie. Reguli de baza pentru selectarea textului Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici. • comanda Go To a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr-o anumita locatie din text (pagina. jos) au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga. sus. Combinarea lor cu tasta CTRL va muta cursorul la sfarsitul. V.prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului. dupa care se va specifica operatia dorita. 19 . sectiune. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text. IV. sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. • tastele PAGE UP si PAGE DOWN conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus. respectiv inceputul documentului. • o linie . Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul. respectiv sfarsitul paragrafului curent. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent.printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv. la inceputul paragrafului curent.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului III. sfarsitul paragrafului curent. respectiv la inceputul paragrafului urmator. unei linii mai sus. un caracter la dreapta. • tastele END si HOME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul. respectiv un rand mai jos. respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. un cuvant la dreapta. respectiv inceputul liniei curente. Pozitionarea cursorului de editare . Pot fi selectate: • un text oarecare . sfarsitul cuvantului curent. aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura. • tastele-sageti combinate cu tasta CTRL au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga. dreapta. linie etc) care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog. • tastele-sageti (stanga. la nivelul liniei. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus. iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul. inceputul paragrafului curent. un rand mai sus. respectiv inceputul documentului. • un cuvant . cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata). respectiv cu un ecran mai jos. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga.

Copierea si mutarea blocurilor de text In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document. alegerea unei anumite actiuni din lista asociata. Astfel. optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo. tabele . si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • un paragraf . Analog tuturor obiectelor Windows. la nivelul paragrafului respectiv. intr-un text se va putea schima fontul. Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior. Copy si Paste disponibile din meniul Edit. un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. De exemplu. alegand optiunea Edit Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A. Daca o zona de text este marcata (bloc de text). • intregul document . Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text .prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie. care permit executia rapida a unor operatii de editare.imagini. Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice. VI.printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie. Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo. sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit).se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. grafice. accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului. sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit 20 . se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator. cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit. prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo. se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut. prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard.

Copy. grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). Optiuni de editare se pot specifica din Tools . Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia/muta.Edit.cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat. marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace: Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace: • campul Find What . de exemplu.extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: • Search . copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear. Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special.daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici. care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link). Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text. Cautari si inlocuiri automate de text.permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv. Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului). Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului). la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text. Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding). De exemplu. in cadrul documentului. VII. Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale. • comutatorul Match Case . Un obiect imagine poate fi sters. • butonul More .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Object (i se pot modifica caracteristicile.Options . 21 . daca se activeaza comutatorul Automatic word selection. care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. • butonul Find Next .specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document).

grafic.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • comutatorul Find Whole Words Only . prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find.se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What.). sectiune sau linie. • lista Format . ecuatie sau alt obiect.permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf.se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor. Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace.utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare. Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. de sfarsit etc. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark. modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit).) sau a altor elemente (note de subsol. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului. introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from).cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. • butonul No Formatting . se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. 22 . Foloseste lexicul limbii engleze. Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name). • comutatorul Sounds Like . deci nu se recomanda pentru textele in limba romana. nota de antet sau subsol. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina. • lista Special . Pozitionari automate. Functia Replace se poate activa si independent. • comutatorul Use Wildcards . TAB etc. semn de carte sau comentariu (vezi descrierea de mai jos). iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace.se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea. Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. la un tabel.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului VIII. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie: • lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; • lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; • butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; • butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

• butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; • butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; • butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; • butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica. Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale.

23

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. IX. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation.

24

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea: • lista Font: selectarea fontului dorit; • lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; • lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; • lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; • lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); • comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; • campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; • butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot. Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp 25

In Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe. atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. Justify si Center de pe bara de instrumente Formatting. fara a fi necesara selectarea lui. sau pentru un text selectat. Butoanele de aliniere sunt echivalente cu optiunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Paragraph (pagina Indents and Spacing) sau cu combinatiile de taste Ctrl-L (Left). in totalitate sau in parte. adica plasarea sa. Acestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris. precum si alte marcaje cu rol de formatare pot fi vizualizate/ascunse folosind butonul Show/Hide. SPACE (spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri). fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ENTER. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul Format Painter ( a se vedea paragraful anterior). In general. Ctrl-J (Justify) si Ctrl-E (Center). Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor selectate se poate realiza: • cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii. acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana. Formatarea rândurilor si paragrafelor Modul de aranjare a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). Right. • cu ajutorul riglei. folosind mouse-ul si marcajele de indentare (in forma de triunghiuri sau dreptunghi) din stanga si dreapta riglei: 26 . X. un fond care clipeste etc. optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent (oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia). eventual unul sau mai multe randuri. Reamintim faptul ca simbolurile tastelor ENTER. cu un clic pe zona sursa.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste.). intre marginile stanga-dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele Left. a) Alinierea Un text poate fi aliniat la marginea din stanga. la cea din dreapta. se poate copia formatul dorit selectand textul initial. la o anumita distanta fata de margini. b) Indentarea Una din modalitatile de evidentiere a unui text/paragraf este indentarea. activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie (eventual selectand mai multe paragrafe destinatie). pana la schimbarea optiunii. mai spre interior. Ctrl-R (Right). activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. Daca insa sunt selectate mai multe paragrafe. Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul.

4. • optiunile Indentation din ferestra de dialog Paragraph . Caseta At poate fi completata folosind butoanele de incrementare/decrementare ale acesteia. daca sunt mai multe selectate) fata de marginea din stanga. Spatiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta Preview. 2. spatiul dintre doua randuri este de aproximativ 10 puncte pentru scrierea la un rand si de 20 de puncte pentru scrierea la doua randuri. c) Spatierea randurilor Pentru a face mai lizibil un paragraf (text).pagina Indents and Spacing.5 Lines (scriere la un rand si jumatate). Nu se vor folosi Tab-uri sau spatii pentru indentare. De exemplu. 1. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului (cu exceptia primului rand) fata de marginea din stanga.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 1. 3. 27 . Exactly (exact valoarea introdusa in caseta At) sau Multiple (multiplu de valoarea introdusa in caseta At). din care se pot alege optiunile: Single (scriere la un rand). Double (la doua randuri). Dimensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. se poate modifica spatiul dintre randuri. pentru un font de 10 puncte. prin deplasarea cu mouse-ul a "triunghiului" superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului (sau paragrafelor. At Least (cel putin valoarea introdusa in caseta At). fiindca exista riscul dezorganizarii documentului. Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent (implicit) sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei Line Spacing din fereastra de dialog Paragraph. prin deplasarea cu mouse-ul a "dreptunghiului" din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga.

ultimul rand dintr-un paragraf) se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor.Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare.cu simbolul -. iar toti cu Clear All). aliniat la dreapta . orfan) nu va fi despartita de restul paragrafului ("widow".Tabs) unde se specifica pozitia tabulatorului (in cadrul campului Tab Stop Position). (Format .cu simbolul + este tipul predefinit. dupa care se apasa butonul Set. cu simbolul +. Pentru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua (de exemplu. aflate in ferastra de dialog Paragraph . e) Tabulatori Un tabulator este un marcaj pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui TAB. versiunea documentului. pentru numere intregi. de exemplu pentru titluri si zecimal . Implicit. data si ora crearii. in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei TAB fata de pozitia tabulatorului: aliniat la stanga . Daca se doreste definirea unui tabulator (unor tabulatori) doar pentru o sectiune de text.pagina Line and Page Breaks. Stergerea unui tabulator se face deplasandu-l cu mouse-ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog Tabs (un tabulator se elimina cu Clear. care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului. mai multe selectate) sa nu fie separate. • optiunea Keep Lines Together. XI. Definirea unui tabulator cu ajutorul mouse-ului se face printr-un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog Tabs. • optiunea Keep With Next pentru ca doua paragrafe consecutive (eventual. d) Delimitatori Editorul Word desparte automat textul in pagini (in functie de dimensiunile paginii si marginile alese). Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii. ei sunt asezati la fiecare 1. Caseta Pagination din aceasta fereastra contine: • optiunea Widow/Orphan Control. optiunea Break sau cu combinatia de taste CTRL+ENTER si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat. prin activarea careia o ultima linie dintr-un paragraf ("orphan".pentru numere zecimale. centrat . care nu permite separarea liniilor dintr-un paragraf (se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate). zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale.3 cm. Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert . numarul paginii. vaduva). Un delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua si se poate insera prin intermediul comenzii Page Break din meniul Insert.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Prin intermediul casetelor Before si After se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent (sau celor selectate) si de dupa paragraful curent (sau cele selectate).de exemplu. Exista patru tipuri de tabulatori. dar aceste distante pot fi modificate. 28 . numele autorului sau sigla firmei). Tipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. se va selecta intai textul respectiv. De la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla.

de exemplu. Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine. a ferestrei de dialog Page Setup. dar unitatea de masura se poate 29 . Numerotarea paginilor. inserarea unui camp de numar de pagina. folosind optiunea File-PageSetup.Page Numbers din meniul principal. 2.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor. 5. inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara. spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. inserarea unui camp de ora. pentru paginile in oglinda. in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer. se poate folosi optiunea Insert . dimensiunile se masoara in inches. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor. utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape (asezare orizontala). acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer. Pagina Paper Size. centrat (Center) sau. 8. 3. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului. de vizualizare a documentului. 9.care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care. cu ajutorul campului Orientation."facing pages" . cu revenirea in document (Close). Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. 6. XII. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune. inserarea unui camp de data. sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout. cu butoane pentru: 1. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page). 4. permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite). Pentru numerotarea paginilor. afisarea ferestrei de dialog Page Setup. la dreapta (Right). ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul). De asemenea. pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate . comanda care va fi prezentata in paragraful urmator. la stanga (Left). comutarea intre zona antetului si cea a subsolului. Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii). Se vor afisa zonele rezervate pentru antet. Implicit. Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File. 7. titlul poate inlocui informatiile de antet).

stiluri de numerotare. Odata definita o sectiune. Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File . Even Page Header. Bottom. 30 . Odd Page Footer etc.Break. Ele se pot defini folosind comanda Insert . antete/subsoluri.Page Setup). Right) de pagina. zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header. adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare. se poate modifica aranjarea in pagina doar in cadrul ei. care le evidentiaza continutul. Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii. Left. lista Measurement Units. pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top. utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. pagina General. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top). doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions). Daca aceste optiuni sunt activate. prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page). din aceeasi ferestra de dialog Page Setup. pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document. in pozitia curenta (Continuous). Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare. fiecare cu propriile margini. Pagina Margins. XIII. Un document poate avea mai multe sectiuni.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului schimba in centimetri. respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page.

iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni. spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor.cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului. pastrandu-se caracteristicile celei de a doua. • grupul Width and spacing .specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) • comutatorul Equal column width . XIV. Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format. • comutatorul Line between .inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice. Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume. Comanda Columns permite.coloanele vor avea latime egala. dupa cum urmeaza: • grupul Presets . O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute. • lista Number of Columns .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal). XV. 31 . specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora.numarul de coloane.

XVI.de exemplu. afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. coloane sau celule dintr-un tabel. inserare de celule/linii/coloane. ultima din linie. ultima din coloana. coloana) ii este asociat un meniu contextual care. prima din coloana. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite. a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME. Meniul Table ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta (Select Row). in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare. O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei SHIFT in combinatie cu tastele de deplasare. stergere. in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel. modificarea dimensiunilor. Selectarea celulelor. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. coloana curenta (Select Column) si intregul tabel (Select Table). precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). formatare. END. Comanda Gridlines a meniului Table permite. iar coloanele printr-un click deasupra coloanei (cursorul mouse-ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana). o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse-ului cu butonul stang apasat. copieri sau mutari de zone din tabel. PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie. In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare. liniilor sau coloanelor dintr-un tabel Daca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii. va folosi comanda Insert Table a meniului Table. prin intermediul campurilor sale. linie. Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Exemplu de tabel: Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9 Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Tables and borders. sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel. In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format. Liniile unui tabel se pot selecta printr-un clic cu mouse-ul in stanga liniei. Fiecarui element selectat in tabel (celula. acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite . 32 . grup de celule.

Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column • Width of Column X . X din tabel. care apare pentru o zona de celule selectate. • Delete Entire Column . Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor. se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni: • Shift Cells Right . inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. Daca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Insert Cells apare optiunii Insert Rows. care insereaza o coloana in stanga celei selectate. Celulele selectate vor fi deplasate spre dreapta. Diverse tipuri de modificari ale unui tabel sau chiar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara Draw Table.specifica latimea coloanei nr. • Insert Entire Row . In cazul optiunii Insert Cells. Celulele selectate vor fi deplasate in jos.sterge intreaga linie. linii sau coloane se folosesc comenzile Delete Cells. care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul Table. Comenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate. Insert Row sau Insert Columns din meniului Table sau din meniul contextual al zonei selectate. se selecteaza celula/celulele. pastrand caracteristicile acesteia. • Shift Cells Up .se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate. Delete Columns ale meniului Table. • Delete Entire Row . • Shift Cells Down . care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. Delete Rows. comanda Delete Cells se transforma in Delete Columns si permite stergerea coloanei(lor) selectate. Daca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana. Pentru stergerea de celule.sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor. XVIII.sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele. Lansarea in executie a comenzii Delete Cells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni: • Shift Cells Left .sterge intreaga coloana. Introducerea si stergerea celulelor din tabel Pentru introducerea unor celule intr-un tabel existent. atunci comanda Insert Cells se transforma in Insert Columns. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. 33 .se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate. linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Insert Cells.se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului XVII. • Insert Entire Column .se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate. Daca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana (Select Column).

alinierea textului in interiorul celulei. cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv). Exactly . Daca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini. At. Left Border. 2) grupul Row • Height Of Rows .ajustare automata a dimensiunilor coloanelor. Inside Vertical Border.sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina. • Allow Row to Break Across Pages .Merge Cells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. Bottom Border. Stilul liniilor se poate schimba din caseta liniilor. • butonul AutoFit . butoanele Previous/Next Column . 34 .. Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime. At.. din meniul contextual sau din meniul Table. in care delimitarile dintre celule s-au sters cu Table .specifica indentul de tabel pentru liniile selectate.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Space Between Columns .. At Least . • Alignment . All Borders. Chenare si titluri Pentru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei Borders: Outside Border Top Border. • Indent from Left . Inside Horizontal Border. Right Border.dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare. • butoanele Previous/Next Row caracteristicile liniei anterioare/urmatoare. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor.specifica inaltimea liniilor: Auto.. Inside Border.specifica spatierea intre coloane. Un titlu de tabel se introduce uzual in prima linie. • • XIX. cu optiunile Distribute Rows Evenly. respectiv Distribute Columns Evenly. No Border.

Headings (remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea Table . 35 .

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL IV EXCEL 36 .

poate avea maxim 256 de foi de calcul sau foi de lucru.000 de randuri. in coloane. adica un document Excel. foaie2.prezentarea interfeţei Atunci când lansam programul Microsoft Excel se deschide o fereastra de aplicaţii numita registru de lucru. Un registru. asa cum vom vedea in continuare. Acest registru este format din mai multe pagini. In cadrul unei foi de lucru puteti introduce datele si va puteti organiza informatiile in functie de necesitati. Prezentarea aplicatiei Microsoft Excel 37 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului EXCEL 1. foaie3 etc.). randuri si celule separate de linii de grila. Fiecare foaie de calcul reprezintă deci o pagina dintr-un document si este impartita. care se numesc foi de calcul (foaie1. O foaie de calcul poate avea maxim 256 de coloane si aproximativ 65. Excel .

Daca documentul nu a fost salvat. Cu ajutorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Bara de titlu Bara de titlu.deschide un document existent Save . Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este salvat si redenumit. Sa vedem care sunt principalele comenzi din bara de instrumente standard. Pentru a accesa meniurile. trebuie sa dam un clic pe numele meniului. putem alege una din variantele: • efectuam un dublu clic pe numele meniului • asteptam cateva secunde.verifica erorile de ortografie si gramatica din documentul activ 38 .afiseaza documentul activ asa cum va fi printat Spelling and Grammar . dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului • efectuam un clic pe sagetile din partea de jos a meniului Bara de instrumente Unele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard. atunci programul atribuie automat numele Book (Registru) urmat de un numar. bara de titlu din Microsoft Excel afiseazã numele programului urmat de numele documentului activ. Bara de meniuri Bara de meniuri se afla sub bara de titlu.salveaza documentul curent Print . ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. Pentru a afisa meniul complet.printeaza documentul activ sau selectia facuta Print Preview . De altfel aceste comenzi le regasim si in celelalte aplicatii Office. Asa cum se poate vedea si din imaginea din pagina anterioara. insotite si de o scurta descriere. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu.creaza un document nou Open . o vom regasi in toate aplicatiile din pachetul Office. New Blank Document .

situata in partea dreapta a ecranului. iar apoi bifeaza bara de instrumente care vrei sa apara in suprafata de lucru. 39 .anuleaza ultima comanda facuta Redo . alege submeniul Toolbars. la dreapta sau la stanga. situatã in partea de jos a ecranului. deasupra barei de stare. Daca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare.ia selectia facuta in cadrul documentului activ si o duce in Clipboard Copy . Sunt doua bare de defilare: una orizontala. Bara de formatare Cu ajutorul barei de formatare.copiaza selectia din documentul activ in Clipboard Paste . putem schimba aspectul documentului activ. sau chiar si pe zona gri din jurul barelor de defilare. ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in jos. Fiecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul View. 18 bare de instrumente.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Cut . iar cealalta verticala. Mai multe detalii vom invata in lectia despre formatarea unui document. Barele de defilare Barele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului.reface ultima comanda anulata cu Undo Programul Microsoft Excel are. in mod implicit.copiaza continutul Clipboard-ului in cadrul documentului activ Undo .

avem coloane etichetate cu literele din alfabet si linii etichetate cu numere. uitati-va in caseta de nume din stanga sus. astfel fiecare celula va avea un nume si va putea fi identificata usor pentru adaugarea. fie de la tastatura. Fiecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand. Deplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul. Daca nu mai stiti in ce celula sunteti. De exemplu celula din stanga sus este A1. executand click in celula dorita. Pentru deplasarea cu ajutorul tastaturii avem comenzile de mai jos: Apasati: la stanga cu o celula la dreapta cu o celula in sus cu o celula in jos cu o celula in sus cu un ecran in jos cu un ecran + + in foaia urmatoare in foaia anterioara la inceputul liniei curente + + + + + + la stanga in ultima celula ce contine date la dreapta in ultima celula ce contine date in sus in ultima celula ce contine date in jos in ultima celula ce contine date in prima celula din foaia de lucru care contine date in ultima celula din foaia de lucru care contine date Deplasare: 40 . asa cum am vazut. modificare sau stergerea datelor. In cadrul unei foi de lucru. fiind situata la intersectia primei coloane (A) cu primul rand (1).MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deplasarea in cadrul documentului Pentru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta. folosim butoanele de navigare din partea stanga jos a documentului.

Va apare urmatoarea fereastra: Din pagina General. de asemenea. Pentru a crea un nou document. clic pe Blank Workbook pentru a deschide un nou document Excel.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 2. All Programs (pentru sistemul Windows XP). * Pana când vom salva documentele create. atunci cand deschizi programul. din meniul Start. se creeaza automat un nou document. In primul rand.. o constituie si combinatia de taste CTRL+N • Din meniul File alege optiunea New. Este de ajuns sa dai o singura data clic pe acest buton si se va crea un nou document Excel. Excel atribuie fiecăruia numele Book (Registru) urmat de un număr.. folosind comenzile din cadrul programului Microsoft Excel. in ordinea creării documentului. asa cum ai vazut si in prima lectie. O alta metoda de a crea un nou document Excel. 41 . Crearea primului document Excel Pentru a crea un nou document Excel. mai multe posibilitati: • Cea mai simpla metoda de a crea nou document o reprezinta butonul New Workbook din bara de instrumente standard. ai la dispozitie mai multe posibilitati. avem. alegem optiunea New Office Document (in partea de sus). • Tot o metoda simpla de creare a unui nou document Excel.

Excel va completa automat cu fragmentul lipsa.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Introducerea datelor Intr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere. apăsam tasta Enter pentru a finaliza si a merge la următoarea celula pe verticala sau tasta Tab pentru a merge la următoarea celula pe orizontala. Daca Bucuresti este inregistrarea corecta. Atunci cand vrei sa efectuezi modificari minore la o inregistrare mai lunga este mai bine sa editezi continutul celulei respective. daca ai introdus Bucureşti la o persoana. inclusiv datele calendaristice. Inregistrarea initiala va fi inlocuita automat. automat la următoarea persoana la care vei începe cu litere B. Modificarea sau stergerea unei inregistrari Daca ai gresit ceva. Acestea se folosesc pentru in calcule pentru a determina nivelul dobânzii pentru un credit. Numerele reprezintă valori pe care le folosim la diverse calcule. formule si text. Formulele sunt calcule. produs. medie etc. noile date pe care vrei sa le adaugi. Apoi începem introducerea datelor. După ce am introdus datele dorite in celula. Efectueaza un click 42 . te poti oricand intoarce pentru a modifica. scrii in continuare de la tastatura inregistrarea dorita (ex: Bacau). iar una dintre coloane este oraşul de provenienţa. de la tastatura. Daca vrei sa modifici datele dintr-o celula. după o anumita perioada. In Excel exista comanda AutoComplete (Completare Automata) care urmareste procesul de introducere a textului intr-o coloana si poate completa alte inregistrari in aceeasi coloana. daca nu. Textul este o înregistrare care nu este număr sau formula. daca ai de facut un tabel cu toate persoanele care lucreaza intr-o anumita firma. mai întâi activam celula respectiva (efectuam un click in interiorul celulei). apesi tasta Enter. activeaza celula respectiva printr-un simplu click si apasa tasta Delete sau scrie direct. de exemplu: suma. De exemplu. Pentru a introduce date intr-o celula.

Salvarea unui document Dupa ce am invatat cum sa cream documente noi.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului pe celula respectiva si in bara de formule modifica inregistrarea din celula. pentru a edita continutulul direct in celula.. acum sa vedem cum le putem salva. • Din bara de instrumente standard. Va apare caseta Save As: 43 . clic pe butonul Save Folsind combinatia de taste CTRL+S • Din meniul File. cand trebuie sa le salvam. alege optiunea Save • Din meniul File. alege optiunea Save As. tine apasata tasta Ctrl si selecteaza celulele sau zonele dorite. iar daca acestea nu sunt apropiate. De asemenea. Pentru a sterge toate inregistrarile dintr-un rand sau dintr-o coloana va trebui sa selectezi randul sau coloana respectiva (efectueaza un click in caseta cu titlul randului sau al coloanei). Daca vrei sa stergi continutul unei celule este de ajuns sa o selectezi si apoi sa apesi tasta Delete. poti efectua un dublu click pe celula dorita. Foloseste mouse-ul pentru a selecta mai multe celule.. La fel ca si la crearea noilor documente si aici. avem mai multe modalitati de a face acest lucru. apoi apasa tasta Delete.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Clic pe sageata orientata in jos. care se deschide. Daca vrei sa salvezi documentul intr-un director nou. tot ce ai de facut este sa stabilesti din cate in cate minute sa fie salvate automat. Alege din meniul Tools. din diverse motive.Astfel. de la rubrica Save in. Dupa ce te-ai hotarat in ce director vrei sa salvezi documentul Excel. Atunci cand salvam pentru prima data un document Excel. Din lista autoderulanta care apare. Salvarea automata Pentru a preveni pierderea informatiilor din cadrul documentelor nesalvate. iar apoi clic pe butonul Save sau apasa tasta Enter. Prin dublu-click deschizi orice director pentru a putea vedea fisierele continute. daca nu este bifata. 44 . scrie numele documentului la rubrica File name. documentele Excel. Excel iti ofera o functie de salvare automata a documentelor la o anumita perioada de timp. se intrerupe calculatorul. optiunea Options. rubrica Save AutoRecover info every si alege numarul de minute dupa care vrei sa se faca salvarea automata. indiferent de metoda folosita va apare fereastra Save As. atunci poti crea un nou director folosind butonul Create New Folder. poti alege directorul unde vrei sa salvezi documentul. in cazul in care. selecteaza pagina Save apoi bifeaza. Din caseta Options.

cel mai adesea. vom utiliza una dintre urmatoarele variante: • Din meniul Start. La acelasi rezultat ajungem si utilizand combinatia de taste: CTRL+O Formatarea unui document Excel Inserarea foilor de lucru Cel mai rapid mod de a insera o foaie de lucru intr-un fisier Excel este alegerea din meniul Insert (Inserare) a optiunii Worksheet (foaie de lucru). click pe butonul Open . la fel. Worksheet (foaie de lucru). In fereastra care apare. • Din bara de instrumente standard. alege tipul foii de lucru. iar apoi dam un dublu clic pe acesta sau un singur clic si apoi dam un clic pe butonul Open. Din lista autoderulanta care apare. Tot pentru a afisa caseta Open putem folosi optiunea Open din meniul File. pentru a deschide documentul. Din caseta de dialog care apare. dam un clic pe sageata orientata in jos. 45 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Deschiderea documentelor Pentru a deschide un registru Excel. selectam directorul unde este salvat documentul care ne intereseaza. Tot pentru a insera o noua foaie de lucru poti efectua un click dreapta pe una dintre foile existente in cadrul documentului. alegem Open Office Document. In continuare vom proceda.Va apare caseta Open care este acceasi cu caseta Open Office Document. de la rubrica Look in. iar apoi din meniul de comenzi rapide alegi Insert.

iar apoi sa alegi optiunea Move or Copy (mutare sau copiere) din meniul de comenzi rapide. tabul foii de lucru in noua locatie. cu ajutorul mouse-ului. Pentru a copia o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru. Apoi selectezi foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o muti / copiezi si alegi din meniul Edit optiunea Move or Copy Sheet (mutare sau copiere foaie). Copia va avea numele foii de lucru originale urmate de numarul copiei. va trebui sa tragi. dar sa tii apasata tasta Ctrl. trebuie sa tii apasata tasta Ctrl si apoi sa selectezi foile dorite. Daca vrei sa muti sau sa copiezi o foaie de lucru in alt registru de lucru. De asemenea. va trebui sa procedezi la fel ca si la mutare. 46 . trebuie mai intai ca acel registru sa fie deschis. Pentru a selecta mai multe foi de lucru. poti efectua un click dreapta pe tabul foii respective sau sa selectezi mai multe foi de lucru.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Mutarea / Copierea foilor de lucru Pentru a muta o foaie de lucru in cadrul aceluiasi registru de lucru.

Pentru copiere. fie efectuezi un click dreapta pe foaia selectata si alegi din meniul de comenzi rapide optiunea Delete (stergere). Poti alege dintre registrele deschise sau un registru nou. fie alegi din meniul Edit optiunea Delete Sheet (stergere foaie). Alege mai intai registrul in care vrei sa muti/copiezi foaia de lucru. Denumirea / Redenumirea foilor de lucru Pentru a organiza mai bine informatiile in Excel este nevoie sa denumim fiecare foaie din registrul de lucru. Dupa ce ai ales registrul de lucru. Stergerea foilor de lucru Dupa ce ai selectat foaia (foile) de lucru pe care vrei sa o stergi. trebuie activata optiunea Create a copy (Crearea unei copii) din partea de jos a casetei de dialog. Poti denumi o foaie de lucru prin doua 47 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In ambele cazuri se va deschide caseta de dialog Move or Copy (mutare sau copiere) din care poti alege locul unde vrei sa se faca mutarea sau copierea foii respective. va trebui sa alegi si locul foii de lucru in cadrul registrului.

48 . poti efectua un click dreapta pe unul dintre randurile sau una dintre coloanele selectate si din meniul de comenzi rapide alegi optiunea Insert. D si E. Daca vrei sa inserezi mai multe coloane vei proceda la fel doar ca va trebui sa selectezi un numar echivalent de coloane. De exemplu. daca vrei sa inserezi o coloana intre coloana C si coloana D. va trebui sa selectezi coloanele C. pentru a insera trei coloane in fata coloanei C. in cadrul unui document Excel. iar apoi scrii noul nume al foii respective. Dupa ce ai facut selectia. Apoi alege din meniul Insert (inserare) optiunea Columns (coloane) sau Rows (randuri). La fel vei proceda si atunci cand vrei sa inserezi unul sau mai multe randuri. trebuie sa selectam mai intai coloana inaintea careia vrem sa inseram o noua coloana. De exemplu. va trebui sa selectezi coloana D. in loc sa mai utilizezi meniul Insert. Inserarea coloanelor sau a randurilor Pentru a insera o coloana.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului metode: efectuezi un dublu click pe tabul foii si scrii noul nume sau efectuezi un click dreapta pe tabul foii.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Stergerea coloanelor sau a randurilor La fel ca la inserare. Dupa ce ai selectat coloanele sau randurile pe care vrei sa le stergi. De asemenea poti efectua un click dreapta pe una dintre coloanele selectate sau pe unul dintre randurile selectate. apasa tasta Delete. iar din meniul de comenzi rapide alege optiunea Delete (stergere). Pentru a selecta mai multe coloane sau randuri. alege din meniul Edit optiunea Delete (stergere). Pentru a sterge decat continutul coloanelor sau randurilor selectate. inainte de a sterge o coloana sau un rand trebuie mai intai sa le selectezi. fara a le elimina. Modificarea latimii coloanelor 49 . trebuie sa tii apasata tasta Ctrl in timp ce faci selectia.

Excelul aliniaza textul in mod implicit la stanga • Alege culoarea textului 50 . Pentru asta vom apela la bara de instrumente de formatare. prin pozitionarea pointerului in partea de jos a chenarului casetei de titlu a randului. Excelul va modifica latimea coloanei astfel incat sa fie putin mai mare decat cea mai extinsa inregistrare din coloana. Asftel. va trebui sa il formatezi. Prima si cea mai simpla. Modificarea latimii randurilor Asemanator cu modificarea latimii coloanelor. • Alege fontul si marimea dorita • Alege unul dintre atributele: Bold. Italic. dupa care modificam inaltimea randului respectiv. coloanele din Excel sunt un pic mai late de 8 caractere. Subliniere • Stabileste alinierea textului: Stanga.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului In mod implicit. Dreapta. Pentru a redimensiona latimea coloanelor avem la dispozitie 2 metode. Formatarea textului Dupa ce ai ales celula in care vrei sa apara textul si ai scris textul dorit. putem redimensiona inaltimea randurilor printr-un dublu click in partea de jos a chenarului casetei de titlu. De asemenea. Centru. este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a casetei de titlu a coloanei pe care vrem sa o modificam. se poate redimensiona si inaltimea randurilor. Tot doua metode avem si aici. acesta va lua forma unei sageti bidirectionale.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului • Daca vrem sa aliniem textul si pe verticala. Tot din caseta Format Cells. putem bifa optiunea Wrap Text (Incadrare text). 51 . efectuam un click dreapta pe celula respectiva. Apoi. oricat de lung ar fi textul introdus intr-o celula acesta se va incadra pe mai multe randuri in celula respectiva. Din caseta care apare alege optiunea Alignment (Aliniere). la sectiunea Text alignment (alinierea textului) alege la alinierea verticala optiunea dorita. apoi alegem din meniul care apare optiunea Format Cells (Formatare Celule). Astfel.

7 ca 12.250 Micsorare zecimala (Decrease Decimal) Afiseaza cu o cifra mai putin dupa zecimala: 3.45 Tot pentru formatarea numerelor putem apela. De data aceasta alegem optiunea Number. vom alege din partea dreapta unghiul de inclinare a textului. din nou.25 ca 7. si apoi caseta Alignment. vom apela tot la caseta Format Cells. separatorii si punctele zecimale: 25.7 LEI Stil procent (Percent Style) Afiseaza numerele ca procentaj: 25 ca 25% • Separator mii (Comma Style) La fel ca stilul monetar. Aici putem seta locul zecimalelor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru a scrie pe verticala. alegem optiunea Format Cells.7 Marire zecimala (Increase Decimal) Afiseaza inca o cifra dupa zecimala: 7. la caseta Format Cells.450 ca 3. Dupa ce efectuam click dreapta pe celula unde vrem sa apara textul scris pe verticala. Vom apela din nou la bara cu instrumente de formatare. dar fara simbolul monetar: 12450. daca se foloseste sau nu separatorul de mii si daca vom include si numerele negative. in loc sa scriem pe orizontala. Alege -90.7 sau 25. apoi din meniul din partea stanga alegem a doua optiune (Number).450. 52 . Unde vom gasi urmatoarele butoane: Simbol monetar (Currency Style) Afiseaza si aliniaza simbolurile monetare.7 ca $25. Formatarea numerelor In Excel putem scrie numerele sub diverse formaturi.

De aici putem alege formatul de data dorit. apoi din bara cu instrumente de formatare efectuam un click pe butonul Imbinare si centrare. de exemplu. alegem din meniul din partea stanga (de la optiunea Number). Tot din caseta Format Cells.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Formatarea datelor Formaturile de tip Data (Date) sunt utilizate pentru data si ora. O alta metoda de imbinare este ca dupa ce am selectat celule care trebuie sa le imbinam. sa se desfasoare pe mai multe randuri. Imbinarea celulelor Daca vrei ca un titlu. categoria Date (Data). efectuam un click dreapta si din meniul care apare 53 . mai multe celule de langa celula cu titlul respectiv.

celule separate. Dupa ce am selectat celula sau grupul de celule. Borduri si culori Cu ajutorul bordurilor si culorilor putem reliefa informatiile importante din cadrul documnetului Excel. Apoi alegem culoare dorita. Alegem apoi din lista care apare. bifam optiunea Merge cells (Imbinare celule). tipul de bordura pe care care vrem sa il aplicam. putem stabili si culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule. dupa ce am selectat celula sau grupul de celule care ne intereseaza. sau putem sublinia cu linie simpla sau dubla zona de date selectata.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului alegem optiunea Format Cells. De aici. din caseta Alignment. Bordura este o linie trasata in jurul unei celule sau al unui grup de celule. pentru a aplica o culoare de fond alegem butonul Fill Color (Culoare de umplere) din bara cu instrumente de formatare. 54 . alegem din bara cu instrumente de formatare butonul Borders (Borduri). De asemenea. Asemanator. Cu ajutorul bordurilor putem incadra in totalitate un grup de celule.

). 55 . În cazul existentei mai multor caiete deschise. pentru a activa o anumitã foaie se va activa mai întâi caietul care o contine. Aplicatie practica Folosind notiunile invatate pana acum. alegem optiunea Borders pentru borduri sau Patterns pentru culoarea de fond. De aici.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pentru aplicarea bordurilor sau pentru stabilirea culorii de fond. Este important de retinut cã fiecare foaie a unui caiet poate avea un nume distinctiv (implicit se acordã denumirile Sheet1. se poate folosi si caseta Format Cells. stabilirea imaginii de fundal etc. Sheet2 etc. incearca sa faci un document Excel asemanator cu acesta: Foi de calcul (worksheets) Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi. eliminarea unei foi. poate fi vizibilã sau ascunsã si cã doar o foaie este activã la un moment dat. modificarea ordinii din caiet.

Se afiseazã submeniul din imaginea alãturatã. Operatiunea se va efectua cu atentie (existã de altfel si un mesaj de confirmare) deoarece o foaie eliminatã nu mai poate fi refãcutã automat (nu existã Undo pentru aceastã operatiune). Inserarea unei foi de calcul O foaie de calcul nouã se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. unele foi de calcul pot fi ascunse. Comanda Hide produce ascunderea foii active. O alta metoda de inserare este urmatoarea: se face click dreapta pe numele unei foi de calcul. Click pe un cotor realizeazã activarea foii selectate. se allege optiunea insert si apoi worksheet Eliminarea unei foi de calcul Pentru eliminarea unei foi. Butoanele de navigare situate în stânga permit defilarea listei cotoarelor în locul rezervat. Din tastaturã. Comanda este activã doar dacã existã foi ascunse. Foaia activã este prezentatã în listã cu o culoare deschisã (în imagine este foaia cu numele Sheet1). Comanda inversã. Pentru a modifica atributul de vizibilitate. combinatia CTRL+PgDn activeazã foaia urmãtoare din listã. Operatiunea poate fi utilizatã si atunci când datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesarã modificarea lor frecventã.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Activarea unei foi Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) însiruite în partea stângã a barei de defilare orizontalã. Vizibilitatea unei foi de calcul Pentru simplificarea mediului de lucru. Unhide…. CTRL+PgUp activeazã foaia precedentã. se dã comanda Sheet din meniul Format. deschide un dialog de unde se selecteazã foaia ascunsã care devine vizibilã. Noua foaie este inseratã înaintea foii active în momentul comenzii si devine foaia activã. 56 . aceasta trebuie sã fie foaia activã si se dã comanda Delete Sheet din meniul Edit.

Comanda afiseazã dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea. CTRL si click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteazã. – selectarea pe sãrite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteazã. permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilitã de utilizator. Fundalul – comanda Background. sau nu. Grila – celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o grilã coloratã. fiecare arãtând prezenta. din submeniul afisat la Sheet din meniul Format. mutarea si formatarea are loc pe toate foile selectate. Formatarea unei foi Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii. Caseta de control Gridlines indicã afisarea. a prezentei/absentei grilei. În lista derulantã Colors se poate stabili culoarea liniaturii. grila poate deranja în prezentarea finalã a rezultatelor.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Numele unei foi de calcul O organizare corectã a caietului presupune denumirea sugestivã a foilor. Atributele grilei sunt comandate prin Options din meniul Tools. o linie verticalã aratã locul unde se aseazã foaia dacã se elibereazã butonul mouseului. mai ales dacã existã o imagine sugestivã pe fundalul foii de calcul. – în noua fereastrã se activeazã foaia doritã. Cu rol evident în organizarea informatiilor. liniile. caz în care numele afisat devine editabil si se poate trece o nouã denumire. sau nu. Alte operatii asupra foilor de calcul Selectarea – atunci când una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie aplicatã la mai multe foi. coloanele. grup arãtat în imaginea alãturatã. Dacã dupã o selectie multiplã de foi se realizeazã o inserare de foaie. 57 . acestea trebuie sã fie selectate. Ordinea foilor în caiet Dacã se doreste modificarea ordinii în care sunt aranjate foile unui caiet. a unui element al ferestrei afisate. a grilei. fisa View contine un grup de optiuni ale ferestrei afisate. Afisarea simultanã a mai multor foi – desi nu este o operatiune specificã pentru foi se realizeazã prin – comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nouã fereastrã pentru caietul curent. În afara acestor formatãri cu caracter global. Initial. Acest nume poate fi schimbat prin – comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format sau prin – dublu click pe cotorul foii. Selectarea se efectueazã pe lista de cotoare ale foilor: – selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se selecteazã. – comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseazã un dialog care permite mutarea/copierea foii active în caietul activ sau în alt caiet. În dialogul complex care apare. celulele dintr-o foaie se pot formata separat. SHIFT si click pe cotorul ultimei foi. se vor insera atâtea foi câte sunt selectate. în timpul operatiunii de drag-and-drop. fiecare foaie are un nume acordat în mod automat. Este evident cã eliminarea. se poate proceda prin – agãtarea cotorului foii care se mutã si tragerea în lista foilor pânã la locul dorit. Celelalte optiuni prezente în acest grup se explicã singure.

58 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului – comanda Arrange din meniul Window urmatã de alegerea optiunii dorite de vizualizare.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL V GRAFICE 59 .

Unele din ele sunt bidimensionale (2D).Area • Bară . graficele sunt mai uşor de înţeles “dintr-o privire” decât liniile şi coloanele de date.Doughnut • Radar . Crearea unui grafic O metodă pentru realizarea automată. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor. Foaia de calcul următoare conţine vânzările dintr-o librărie pentru câteva articole. întrun mod care oferă un impact vizual imediat. pe care sunt reprezentate seriile de date. Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual. 60 . La graficele 3D Axa Y este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z. altele tridimensionale (3D). pas cu pas. Cu alte cuvinte. numită şi axa categoriilor • axa valorilor – axa Y. Figura următoare prezintă unele din aceste obiecte.Pie • Inel .Bar • Coloană . Un grafic bidimensional este desfăşurat pe două axe: • axa orizontală . Principalele tipuri de grafice sunt: • Arie . datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului GRAFICE Utilizând Excel.Surface • Cilindru – Cylinder • Cone – Con • Piramid – Piramidă Tipuri de grafice tridimensionale: • Zonă • Bară • Coloană • Linie • Plăcintă • Suprafaţă Pentru majoritatea tipurilor de grafice. O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi.Line • Circulare . există cel puţin două variante sau subtipuri.Radar • XY (Dispersate) – Scatter • Suprafaţă . pe durata unei săptămâni. a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard. I. În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Graficele se pot crea în foaia de calcul curentă sau se pot plasa într-o nouă foaie de calcul din registrul curent.Column • Linie .axa X.

Barele de aceeaşi culoare fac parte din aceeaşi serie. miercuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Pe baza acestui tabel se pot construi două grafice Primul grafic conţine trei serii de date: vânzările pentru creioane. 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ia nu ar ie ar ie Iu ni e ar t ie pr ilie Iu lie ai Fe br u Au gu s M A M t Ileana Carina Alina Al doilea grafic conţine cinci serii de date: vânzările efectuate luni. Pentru fiecare zi valorile fiecărei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit. joi şi vineri. În grafic sunt reprezentate vânzările efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Ileana Carina Alina Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de 61 . caiete şi pixuri. marţi.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului calcul. Se selectează butonul Next pentru a trece la următoarea fereastră din ChartWizard – Step 2 of 4 62 . care nu trebuie nepărat să fie adiacente celulele nediacente se selectează ţinând apăsată tasta CTRL • Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii şi primele coloane ale tabelului. Din una din cele două liste se selectează tipul de grafic dorit. În fereastră există două butoane: Standard Types şi Custom Types. După selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pe ecran va apare prima fereastră din Chart Wizard – Step 1 of 4. Cancel – se renunţă la crearea graficului. Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4. Back – pentru a reveni la pasul anterior. Pentru fiecare tip de grafic există mai multe subtipuri. Pentru selectarea datelor se vor respecta următoarele reguli: • Datele pentru grafic trebuie să fie introduse în linii şi coloane. Din această fereastră se va selecta tipul graficului. Dacă este selectat butonul Custom Types apare o listă de grafice predefinite. În partea de jos a ferestrei apar trei butoane: Next – pentru a trece la pasul următor. Când este selectat butonul Standard Types apare o listă cu toate tipurile standard de grafice. Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloană (Column). Finish – se crează graficul folosind opţiunile selectate până la acel moment.

sau celula care conţine numele seriei. Dacă se selectează o serie în caseta text Name apare sau numele seriei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Data range este afişat domeniul de celule din care se va genera graficul. Din lista de opţiuni Series in se selectează Rows dacă seriile de date se vor genera pe linii şi Columns dacă seriile de date se vor genera pe coloane. deci se selectează opţiunea Rows. Pentru exemplul nostru în Data range trebuie să avem domeniul ş A1:F4. Vom genera seriile pe linie. Pentru exemplul nostru. iar în caseta Values este afişat domeniul de valori din care se generează seria. Se selectează butonul Series. se poate introduce alt domeniu (cu ˆ în faţă). Pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În lista Series sunt afişate seriile de date ale graficului. Dacă nu apare domeniul corect. dacă selectăm seria 63 .

Aceste celule conţin zilele săptămânii ce vor fi afişate pe axa x. • Dacă este selectată opţiunea Value(y) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa Y. Butonul Axes Când este apăsat acest buton apare următoarea casetă de dialog: • Dacă este selectată opţiunea Category(x) axis în grafic vor fi afişate informaţiile de pe axa X. iar în caseta Values va apare =Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se generează seria). În cazul nostru în această casetă apare =Sheet1!$B$1:$F$1. Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 . Se apasă pe butonul Next. iar în caseta Values valorile care generează seria.Chart Options Această casetă de dialog are în partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului. O serie poate fi ştearsă dacă atunci când este selectată se apasă pe butonul Remove. în caz contrar pe axa Y nu se va afişa nimic. Values şi Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie să aibă specificate în faţă şi numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referinţele celulelor prin !). În casetele Name. Pentru a adăuga o serie nouă se apasă pe butonul Add. Butonul Titles Când este apăsat acest buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 64 . în caseta Name se scrie numele seriei.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului caiete. În caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care conţine informaţiile ce vor fi afişate pe axa x (a categoriilor). în caseta Name va apare =Sheet1!$A$3 (A3 este celula care conţine numele seriei). în caz contrar pe axa X nu se va afişa nimic.

În cazul în care graficul are două axe X sau Y. În caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y. în următoarele două casete text se introduc titlurile asociate acestora. Există două tipuri de linii de reţea: • Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe. Butonul Gridlines Cand acest buton este apăsat. • Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de reţea între intervalele principale de pe axe.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului În caseta Chart title se introduce titlul graficului. Dacă trebuie afişate liniile de reţea principale se vor marca casetele 65 . pe ecran apare următoarea casetă de dialog: În această casetă se specifică dacă sunt afişate sau nu liniile de reţea. Ele sunt folosite pentru a citi mai uşor valorile de pe grafic. În caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x. Liniile de reţea sunt linii orizontale şi verticale dispuse pe întreaga suprafaţă a graficului.

Poziţia în grafic a legendei se stabileşte cu una din opţiunile din domeniul Placement. graficul va avea ataşată o legendă. dacă trebuie afişate liniile de reţea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines. Opţiune Locul de plasare a legendei Bottom Corner Top Right Left In In In In In partea de jos a graficului coltul din dreapta-sus al graficului partea de sus a graficului partea dreapta a graficului partea stanga a graficului Butonul Data labels La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: 66 . Butonul Legend La apăsarea acestui buton pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Legend este setată.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Major Gridlines.

Butonul Data Table Când acest buton este apăsat. Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 . În jurul graficului vor apare mici pătrate negre. Cursorul îşi va modifica forma – va căpăta forma unei săgeţi cu două vârfuri.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Folosind una din opţiunile din domeniul Data labels.se va crea în foaia de calcul specificată în caseta text alăturată. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. 67 . acesta poate fi mărit sau micşorat sau poate fi mutat în altă poziţie în foaia de calcul.Chart Location.graficul se va crea într-o nouă foaie de calcul al cărei nume este specificat în caseta text alăturată. 2. Pentru a dimensiona un grafic: 1. barelor din grafic li se pot asocia nişte etichete. Se apasă pe butonul Next. II. numite puncte de selectare. sub grafic va fi afişat tabelul pe baza căruia este construit graficul. Dacă este selectată opţiunea As new sheet . pe ecran apare următoarea casetă de dialog: Dacă opţiunea Show Data Table este setată. fie categoria pe care o reprezintă. Aceste etichete pot conţine fie valorile punctelor de date din grafic. Se apasă pe butonul Finish. Mutarea şi dimensionarea unui grafic După crearea unui grafic. Se plasează cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Dacă este selectată opţiunea As object in . În această casetă de dialog se specifică unde va fi plasat graficul.

1. Din lista care apare se selectează tipul de grafic dorit. Tipul de grafic se poate modifica şi cu ajutorul opţiunilor din meniu. tipul acestuia poate fi modificat în modul următor: 1. 3. 3. În timpul acestei operaţii cursorul ia forma unei cruci cu săgeţi. 2. Se selectează graficul.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 3. 2. Se selectează graficul. Se selectează tipul de grafic dorit. Se aplică un clic şi se trage de acest cursor pentru a mări sau micşora graficul. În jurul graficului trebuie să apară punctele de selectare. Modificarea tipului de graphic La crearea unui grafic se selectează un anumit tip de grafic. asemănătoare cu caseta de dialog din care se stabileşte tipul graficului la crearea lui. Pentru a modifica dimensiunile graficului în mod proporţional se va ţine apăsată tasta SHIFT în timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colţuri. III. Se selectează butonul OK 68 . Pentru a muta un grafic în altă poziţie a foii de calcul: 1. Se aplică un clic în interiorul graficului şi se trage graficul în noua poziţie. 2. Se aplică un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului. După finalizarea graficului. Se selectează graficul aplicând un clic deasupra lui. Din bara de instrumente Chart se selectează butonul Chart Type. şi din meniul care apare se selectează opţiunea Chart Type. Pe ecran apare următoarea casetă de dialog.

MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului CAPITOLUL VI FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL 69 .

.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului FORMULE SI FUNCTII IN EXCEL Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice.modificarea lăţimii coloanelor.copierea de formule cu AutoFile. Funcţii referitoare la baze de date şi administrarea listelor 70 . informaţionale. matematice-inginereşti. Argumentele pot fi opţionale sau obligatorii şi sunt de următoarele tipuri: Tipul argumen tului text valoare numeric referinţă de celulă Argument text value num reference Argument serial – number logical orray Tipul argumentului număr logic matrice Există două zone de ecran de unde se pot genera funcţii: bara de instrumente STANDARD. efectuând următoarele operaţii: . numere.mutarea şi copierea celulelor. Tipurile a) Funcţii b) Funcţii c) Funcţii d) Funcţii e) Funcţii f) Funcţii g) Funcţii h) Funcţii i) Funcţii j) Funcţii a) de funcţii conţinute de EXCEL sunt: referitoare la baze de date şi administrarea listelor. bara de formule. . ce sunt separate prin virgulă şi mărginite de paranteze. . . trigonometrice. .inserarea şi ştergerea de rânduri şi coloane. împărţiri.efectuarea de calcule matematice: scăderi. cu ajutorul cărora se efectuează calcule matematice şi logice. prelucrări de text sau căutări de informaţii. . logice.calcularea de sume pe linii şi coloane cu instrumentul AutoSum. Funcţiile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente. Utilizarea funcţiilor în EXCEL O celulă poate conţine text. referitoare la text. referitoare la dată şi timp. . statistice. formule sau funcţii predefinite. înmulţiri şi ridicări la putere.construirea de formule pentru efectuarea de calcule. de căutare şi de referinţă.calcularea de totaluri pe linii şi coloane. financiare.

argumentul bază de date se află în domeniul B12:H534. cu diferenţa că valorile sunt înmulţite. criteriu) DVARP (bază de date. Numără înregistrările numerice din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu. Funcţiile uzuale pentru dată şi timp sunt: 71 . criteriu) DSUM (bază de date. Calculează abaterea estimată (sau se abate un eşantion de la medie) a unui eşantion de date. criteriu) Efectul funcţiei Calculează media numerelor din câmpul indicat al bazei de date. 11. Criteriu. criteriu) DVAR (bază de date. 9. criteriu) DPRODUCT (bază de date. câmp şi criteriu. Argumentele de tip dată şi oră se pot introduce utilizând formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). Numără celulele care au conţinut unul din câmpul bazei de date.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Argumentele acestor funcţii sunt: bază de date. Calculează abaterea standard a unui eşalon de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. Este găsit numărul maxim din câmpul bazei de date. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. câmp. Este găsit numărul minim din câmpul bazei de date. Atunci când se utilizează un titlu de coloană pentru argumentul câmp. pentru înregistrările care respectă un criteriu. care respectă criteriul dat. Calculează abaterea standard a întregului set de date. Calculează abaterea întregului set de date. Extrage din baza de date o singură înregistrare care respectă un criteriu. câmp. pentru înregistrările care respectă un anumit criteriu. 8. pentru înregistrările care respectă un cirteriu. câmp. criteriu) DMAX (bază de date. Vânzări). 7. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. Funcţia este similară cu SUM ( ). pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. câmp. criteriu) DCOUNT (bază de date. pentru înregistrările care respectă un criteriu. 2. nu adunate. Dacă argumentul câmp este omis. pe baza numerelor dintr-un câmp al bazei de date. câmpul căruia i se calculează media are titlul Zile. criteriu) 3. 12. DCOUNT (bază de date. având posibilitatea să numere zilele care au trecut de la începutul anului 1900. 10. criteriu) DGET (bază de date. Însumează toate numerele dintr-un câmp al bazei de date. 4. câmp. câmp. câmp. criteriu) DMIN (bază de date. câmp. Funcţii sunt: Nr crt 1. iar criteriul se găseşte într-un domeniu cu numele Criteriu. 6. criteriu) DSTDEV (bază de date. criteriu) SUBTOTAL (bază de date. câmp. “Zile”. câmp. Funcţia DAVERAGE (bază de date. pentru acele înregistrări care satisfac un criteriu. câmp. Exemplu: DAVERAGE (B12:H534). criteriu) DSTDEVP (bază de date. trebuie pus între ghilimele. sunt numărate toate înregistrările din baza de date care satisfac criteriul. 5. pentru înregistrările care respectă un criteriu. câmp. b) Funcţii pentru dată şi timp Programul Excel înregistrează valorile de tip dată şi oră ca numere seriale. câmp. Vânzări. Calculează o sumă parţială pentru o listă sau pentru o bază de date. Înmulţeşte toate valorile din câmpul bazei de date pentru înregistrările care respectă un criteriu. 13. pentru înregistrările care respectă un criteriu.

18. 72 . plată. uper.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. Calculează numărul serial al datei şi orei date de ceasul intern al calculatorului. 12. 16. vacanţă) NOW ( ) SECOND (număr-serial) TIME (oră. finanţare. poate fi investită la începutul operaţiei. rată- 2. 4. Se poate utiliza pentru a determina dobânda la o ipotecă într-o perioadă per din intervalul uper. Furnizează numărul de zile lucrătoare dintre dată-început şi dată-sfârşit. Rezultatul este un număr între 1 (duminică) şi 7 (sâmbătă). vv. vp. 3. Funcţia DATE (an. tip) IPMT (dobândă. Este o funcţie utilă pentru calcule de împrumuturi. Furnizează rata internă a randamentului pentru seria de beneficii nete plus amortizări din estimare. 6. Converteşte valoarea număr-serial în numărul unui an. Converteşte o valoare de tip oră în număr serial. dată-sfârşit. Calculează profitul din plata unei rente. luni) HOUR (număr-serial) MINUTE (număr-serial) MONTH (număr-serial) NETWORKDAYS (datăînceput. tip) IRR (valori. 15. Returnează numărul de secunde (între 0 şi 59) din partea fracţionară a unui număr-serial. Afişează numărul de zile scurs între dată-început şi datăsfârşit. estimare) MIRR (valori. 9. Formatează conţinutul celulei ca număr. zi) DATEVALUE (dată-text) DAY (număr-serial) DAYS360 (dată-început. 5. 4. metodă) EDATE (dată-început. tip-returnat) YEAR (număr-serial) YEARFRAC (dată-început. minut. 13. bază) c) Nr crt 1. Furnizează fracţia anului dintre dată-început şi datăsfârşit. Calculează numărul serial corespunzător datei din sistem. luni) Efectul funcţiei Returnează numărul serial pentru data specificată. per. 10. 11. EOMONTH (dată-început. uper. 3. Orele sunt părţi fracţionare ale unei zile exprimate ca număr serial. secundă) TIMEVALUE (timp-text) TODAY ( ) WEEKDAY (număr-serial. Calculează numărul serial corespunzător numărului de ore. în intervalul 1 şi 31. Funcţii financiare Funcţia Efectul funcţiei Calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări provenite din plăţi egale făcute într-un număr de perioade uper. Afişează numărul serial al datei situate la un număr de luni faţă de dată-început. Converteşte valoarea număr-serial într-un număr de luni (între 1 şi 12). Furnizează numărul serial al ultimei zile a lunii din data situată la luni faţă de dată-început. 14. dată-sfârşit. Execută corecţia datei introduse ca text în număr serial. lună. minute şi secunde indicate. Exemplu: DATEVALUE ("24-Dec-96") returnează 35423. O sumă globală. Calculează rata interă modificată a randamentului din seria de beneficii nete pozitive sau negative din şirul de FV (dobândă. Returnează numărul de minute dintr-un număr-serial. vp. 7. cu o anumită dobândă considerată. Valoarea număr-serial este convertită într-o zi a săptămânii. 8. vp. 2. 17. Converteşte un număr-serial într-un număr de zile ale lunii. dată-sfârşit.

referinţă) COUNTBLANK (domeniu) ERROR. valoare 2 etc. Determină tipul de conţinut al unei celule.. Reuneşte condiţiile de testare: returnează TRUE dacă cel puţin unul din argumentele logice este TRUE şi FALSE atunci când toate sunt false.. uper.. vp. Furnizează informaţii despre sistemul de operare şi variabilele de mediu corespunzătoare acestuia. tip) PV (dobândă. 73 . tip) NPV (dobândă. Funcţia AND (logic 1. 7. vp. Calculează valoarea curentă a unei serii de beneficii nete plus amortizări în valori plată egale. 8. . 3. vv. Funcţii informaţionale Funcţia Efectul funcţiei Sunt returnate informaţii despre conţinutul celulei active sau despre celula indicată prin referinţă. 6.) Efectul funcţiei Reuneşte condiţii. 9.. fiind dat un rabat egal cu dobânda. Se execută numărarea celulelor goale dintr-un domeniu. per. Calculează principala porţiune a unei plăţi făcută pentru o investiţie amortizată. d) Nr crt 1. N (valoare) TYPE (valoare) e) Funcţii logice Nr crt 1. vp. valoare 2. tip) valori. Calculează valoarea netă prezentă din seria de beneficii aflate în şirul sau matricea valoare 1. 2. termenul (uper) şi valoarea prezentă (vp). valoare 1.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. plată.) FALSE ( ) NOT (logic) OR (logic 1.TYPE (val-eroare) INFO (tip-text) ISfunction (valoare) 6. vv.. uper. uper. plată. vv. logic 2.. . . rată-reinvestire) NPER (dobândă. făcute timp de uper cu o dobândă constantă. returnând un cod corespunzător: Valoare Rezultat Număr 1 Text 2 Valoare logică 4 Formula 8 Valoare de tip eroare 16 Matrice 64 CELL (tip-info. logic 2. 4.. Calculează plăţile periodice pentru diferite tipuri şi viitoare valori ale investţiei. ltip) PPMT (dobândă. 4. Rezultatul returnat este o valoare logică de tip TRUE sau FALSE. Inversează valoarea de adevăr a argumentului logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE la TRUE. vv. 2. fiind date dobânda investiţiei. 5. Returnează întotdeauna valoarea logică FALSE. 7. Transformă o valoare într-un număr. Mediul EXCEL are 11 funcţii prin intermediul cărora se poate determina dacă o celulă verifică unele condiţii.) PMT (dobândă. Furnizează un număr depinzând de tipul de eroare din celula referită de val-eroare. Calculează numărul de perioade necesare pentru a crea unitatea specifică prin argumentele date. 3.

Calculează factorialul unui număr. Efectuează înmulţirea a două matrice. Setează dintr-o listă o valoare care corespunde unui num-index.) COLUMN (referinţă) COLUMNS (matrice) TRANSPOSE (matrice) Efectul funcţiei Furnizează numărul de zone de referinţă. Calculează inversa unei matrice. domeniu-sumă) h) Funcţii statistice 74 . numărabs) CONTIF (domeniu. Funcţia ABS (număr) CEILING (număr. care verifică un criteriu. fără a avea importanţă ordinea acestora. 18. 4. Extrage rădăcina pătrată dintr-un număr. divizor) POWER (număr. Calculează determinantul unei matrice. 2. 8. Va furniza 1 dacă numărul este pozitiv şi –1 dacă este negativ. Calculează exponenţiala numărului. valoare 2. criteriu) EVEN (număr) EXP (număr) FACT (număr) FLOOR semnificaţie) INT (număr) Efectul funcţiei Furnizează valoarea absolută a unui număr. 16. TRUE ( ) Furnizează întotdeauna valoarea logică TRUE. 4. matrice 2) MOD (număr. Produce combinarea elementelor. Calculează restul (modulul) unui număr împărţit la divizor. Efectuează operaţia de transpunere a matricei curente. Furnizează numărul de coloană a celulei cu o anumită referinţă. 3. 2. semnificaţie) COMBIN (număr. 12. g) Funcţii matematice Nr crt 1. Efectuează ridicarrea unui număr la o putere. valoare 1. 13. 5. Furnizează un număr zecimal aleator între 0 şi 1. 14.. Rotunjeşte în jos un număr până la nivelul de semnificaţie indicat. 10. f) Funcţii de căutare şi referinţă Nr crt 1. . Rotunjeşte un număr până la o valoare pară superioară. Produce rotunjirea unui număr până la nivelul de semnificaţie indicat. Numără celulele dintr-un domeniu al căror conţinut satisface un criteriu. putere) RAND ( ) SIGN (număr) SQRT (număr) SUMIF (domeniu. funcţia inversă este LN ( ). 6. Rotunjeşte un număr până la cea mai apropiată valoare întreagă. 15. 11. Calculează suma conţinutului tuturor celulelor dintr-un domeniu. 5. criteriu.MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului 5. 3. Returnează numărul de coloane dintr-o matrice.. MDETERM (matrice) MINVERSE (matrice) MMULT (matrice 1. (număr. 17. 7. Funcţia AREAS (referinţă) CHOOSE (num-index. 9.

5. Transformă în majuscule toate caracterele din text. TAN (număr) ASIN (număr). 2. Calculează numărul de caractere din text. . Calculează curba de creştere exponenţială care se potriveşte cel mai bine datelor conţinute în domeniul date-x şi date-y. Funcţia COUNTA ( ) numără şi valori de tip text.. Funcţia EXACT (text 1.. valoare 2. 2. 2.. COS (număr). 75 .MODULUL 3: Gestionarea informatiilor cu ajutorul calculatorului Nr crt 1. număr 2. 3. Efectuează numărarea elementelor numere din argumente. 4.. ACOS (număr). Funcţia SIN (număr)..) GROWTH (date-y. Efectuează o numărare a elementelor valoare. . Calculează o estimare a variaţiei unei populaţii de la un eşantion dat ca argument.) COUNTA (valoare 1. j) Funcţii trigonometrice Nr crt 1. noi-x. i) Funcţii text Nr crt 1. date-x.) COUNT (valoare 1. .. text 2) LEN (text) TRIM (text) UPPER (text) Efectul funcţiei Se compară valorile text 1 şi text 2. ATAN (număr) Efectul funcţiei Calcuelază funcţia trigonometrică a unui număr de radiani. valoare 2. const) VAR (număr 1. Funcţia AVERAGE (număr 1. Şterge toate blancurile din text. astfel încât între cuvinte să rămână câte un singur spaţiu. număr 2.. 3. Calculează inversul funcţiei trigonometrice.. 4. .) Efectul funcţiei Calculează media argumentelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful