Nscut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deinnd funcii politice

importante la sfritul veacului al XVI-lea, n repetate rnduri purttor de solii la Poarta Otoman, mare vornic al rii de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movil. Cronicarul de mai trziu a nvat carte la Lemberg, la coala Friei Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina i greaca, retorica ipoetica. Rentors n ar, a participat la viaa politic mai nti ca logoft, apoi sptar. n vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiai ai acestuia, mare sptar, iar din anul 1642, urmnd calea printelui su, a ajuns mare vornic al aceleiai ri de Jos. A murit n anul 1647 n satul Goeti din inutul Crligturii i a fost nmormntat ntro cript de la mnstirea Bistria din Moldova. Letopiseul rii Moldovei de cnd s-au desclecat ara i de cursul anilor i de viaa domnilor care scrie de la Drago pn la Aron-vod a fost scris spre sfritul vieii, (se crede c ar fi muncit la el ntre anii 1642-1647). Baza informativ a cronicii au constituit-o manualele slavone de curte, cronica Poloniei a lui Joachim Bielski i o cosmografie latin. Valoarea ei const n integrarea faptelor istorice ntr-un sistem de gndire politic. Cronicarul motiveaz scrierea acestui letopise din simplul pretext ca s nu se nece ... anii cei trecui i s lase urmailor amnunte despre cele ce au fost s se petreac n anii de demult, dar i din grija ca acetia s nu rmn asemenea fiarelor i dobitoacelor celor mute i fr minte. E de accentuat importana pe care o acord cronicarul istoriei n trezirea i creterea contiinei naionale a poporului, Letopiseul rii Moldovei constituind nceputul istoriografiei n limba romn. Versiunea original a circulat ntr-un mediu foarte restrns i s-a pierdut foarte de timpuriu, la baza tuturor copiilor ulterioare din a doua jumtate a sec. al XVII-lea i pn astzi stnd versiunile interpolate ale lui Simion Dasclul. Ali copiti, ca Misail Clugrul i Axinte Uricariul au adugat la rndul lor unele pasaje. Majoritatea interpolrilor au fost identificate, unele chiar de Miron Costin. Astzi se pstreaz 22 de copii manuscrise, coninnd integral sau parial cronica lui Ureche. Prima publicare a textului s-a fcut n 1852, de ctre Mihail Koglniceanu.

Adversar al unei puteri domneti fr controlul boierimii, Ureche a scris cronica de pe poziia marii boierimi. A glorificat eroica lupt antiotoman a moldovenilor pentru neatrnarea rii i n special epoca lui tefan cel Mare. A ntmpinat greuti de exprimare pentru c nu a avut un model de cronic n limba romn, de aceea frazele sunt mai greoaie, amestecnd sintaxa slav cu cea oral romneasc. -Portretul lui tefan cel MareLui tefan i sunt dedicate cele mai multe pagini din letopise, ntr-un joc de lumini i umbre, cci cronicarul nu se sfiete s-l judece uneori (de exemplu l consider mai curnd un rzboinic de dragul rzboiului dect un patriot). Celebru este finalul portretului, n care moartea voievodului este prezentat secvenial: a) mprejurrile morii lui tefan (anul, luna, ziua); b) portretul fizic, realizat printr-un eufemism (om nu mare de stat) i cel moral, alctuit dintr-o enumerare de nsuiri: impulsiv (mnois i degrab a vrsa snge nevinovat), uneori nedrept cu boierii (deseori la ospee omoria fr giude), dar bun gospodar (i lucrul su l tia -l acoperi), nentrecut strateg (la lucruri de rzboaie meter), tiind s-i transforme chiar nfrngerea n victorie (c tiinduse czut gios se rdica deasupra nvingtorilor); c) sentimentele poporului la moartea lui tefan (jalea, intrarea n legend domnitorului); d) participarea naturii la durerea general; e) o scurt i precis informare istoriografic. Cronica lui Ureche este prima scriere din literatura romn care se deprteaz de stilul bisericesc. Arta scriitorului se valorific ndeosebi n capacitatea de a creiona portrete. Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan voda, urma lui luasa, de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase. Iara pre Stefan voda l-au ingropat tara cu multa jale si plangere in manastire la Putna, care era zidita de dansul. Atata jale era, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi ii zicu sveti Stefan voda, nu pentru sufletu, ce iaste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui cele vitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l-au agiunsu.

Fost-au mai nainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anu iarna grea si geroasa, catu n-au fostu asa nici odinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si povoaie de apa si multa inecare de apa s-au facut George Clinescu Despre Grigore Ureche Adevratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el creeaz, sintetizeaz, fiindc izvoadele nu-i ddeau nici un model. Omul este privit sub o nsuire capital sau un viiu sub care se aaz faptele lui memorabile, ntr-o caden tipic [...]. Ureche n-a avut rgaz dect s prefac izvoadele. Dac ar fi dus cronica pn n vremea lui Vasile Lupu, prin domniile Moghiletilor, a lui Graziani i a celorlali pe cari i va descrie Miron Costin, cu toat experiena vieii i cu acea vecinic scrutare moral, abia atunci cronica ar fi fost extraordinar. [...] n ultim analiz, toat mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvnt, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin fonitura i aroma graiului. [...] Vorbirea cronicarului e dulce i crunt, cuminte i plin de ascunziuri ironice...