UNIVERSITATEA DIN ORADEA

SCOALA DOCTORAL

TEZ DE DOCTORAT
Studiul managementului
hemoragiilor digestive superioare
n terapia intensiv
Conductor stiinific:
Prof. univ. Dr. Ladislau Szegedi
Doctorand:
Tudorel Florian Sabu

- 2008
2

CUPRINS
CUPRINS ..............................................................................................................................................2
ABREVIERI....................................................... EROARE! MARCAJ N DOCUMENT NEDEFINIT.
INTRODUCERE ..................................................................................................................................3
PARTEA GENERAL. STADIUL CUNOASTERII.........................................................................3
CAPITOLUL I. HEMORAGIA DIGESTIV SUPERIOAR. DATE GENERALE .............................................3
1.1. Definiie ....................................................................................................................3
1.2. Aspecte clinice ..........................................................................................................3
1.3. Diagnostic.................................................................................................................4
CAPITOLUL II. PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT N HEMORAGIA DIGESTIV SUPERIOAR
NON-VARICEAL ........................................................................................................................7
2.1. Tratamentul iniial.................................................................................................7
2.2. Hemostaza .............................................................................................................8
2.2.1. Terapia endoscopic.....................................................................................................8
2.2.2. Tratamentul chirurgical ................................................................................................8

2.3. Terapia adjuvant (medicamentoas) ...................................................................8

2.4. Rolul inhibitorilor pompei protonice n tratamentul hemoragiei digestive
superioare nonvariceale ......................Eroare! Marcaj n document nedefinit.
2.4.1. Farmacologia inhibitorilor pompei protoniceEroare! Marcaj n document nedefinit.
2.4.2. Teoria raional pentru scderea secreiei acide n ulcerul peptic sngerndEroare! Marcaj n document
nedefinit.

PARTEA SPECIAL. CONTRIBUII PERSONALE..................................................................9

CAPITOLUL III. SCOPUL LUCRRII .................................................................................................9
CAPITOLUL IV. STUDIUL NR. 1: MOMENTUL OPTIM DE INIIERE A TRATAMENTULUI CU
INHIBITORI AI POMPEI PROTONICE ............................................................................................10
4.1. Scopul studiului ...................................................................................................10
4.3. Material si metod...............................................................................................10
4.3.3. Analiza statistic a rezultatelor ..................................................................................11

4.4. Rezultate si discuii..............................................................................................12

4.5. Concluzii..............................................................................................................15
CAPITOLUL V. STUDIUL NR. 2: STUDIU COMPARATIV PRIVIND EFICIENA OMEPRAZOLULUI
VERSUS PANTOPRAZOL.............................................................................................................15
5.1. Scopul studiului ...................................................................................................15

5.2. Material si metod...............................................................................................16

5.3. Rezultate si discuii..............................................................................................16
5.4. Concluzii..............................................................................................................20
CAPITOLUL VI. STUDIUL NR. 3: INFECIA CU HELICOBACTER PYLORI CA SI FACTOR DE RISC N
DEZVOLTAREA HDS PRIN ULCER DE STRES ..............................................................................20
6.1. Ulcerul de stres si infecia cu Helicobacter pylori ..............................................20
6.1.1. Importana HDS prin ulcer de stres ............................................................................20
6.1.2. Rolul infeciei cu Hp ..................................................................................................21

6.2. Scopul studiului ...................................................................................................21

6.3. Material si metod...............................................................................................22
6.3.1. Analiza statistic a rezultatelor ....................Eroare! Marcaj n document nedefinit.

6.4. Rezultate si discuii..............................................................................................23

6.5. Concluziile studiului............................................................................................26
CAPITOLUL VII. CONCLUZII FINALE............................................................................................27
CAPITOLUL VIII. IMPORTANA PRACTIC A TEZEI DE DOCTORAT...............................................27
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................28

INTRODUCERE
Considerat iniial ca o boal de sine-stttoare, hemoragia digestiv
superioar (HDS) s-a conturat ulterior ca o manifestare dramatic a unui numr
impresionant de suferine, care se pot complica n acest mod.
Hemoragia digestiv superioar (HDS) era si rmne responsabil de o
mortalitate si o morbiditate important, cu toate progresele nregistrate n
diagnosticul si tratamentul endoscopic si medicamentos, fiind una dintre marile
urgene digestive.
Mortalitatea general pentru hemoragiile digestive este ntre 5-12% (2-6%
n centrele specializate). n ara noastr doar cteva centre sunt capabile s aplice
corect si complet mijloacele moderne de diagnostic si tratament specifice unui
astfel de episod de HDS, ceea ce explic nivelul crescut al mortalitii la pacienii
cu o astfel de suferin. La 80% din pacieni hemoragia se autolimiteaz, la ceilali
20% sngerarea este continu sau pacientul resngereaz la acestia mortalitatea
este de 30-40%.

PARTEA GENERAL.
STADIUL CUNOASTERII
Capitolul I. Hemoragia digestiv superioar. Date generale
1.1. Definiie
Hemoragia digestiv superioar (HDS) reprezint pierderea de snge cu
localizare n orice segment al tubului digestiv cuprins ntre esofagul superior si
ligamentul lui Treitz.
Hematemeza este eliminarea prin vrstur de snge rosu sau digerat,
prin aciunea clorhidropeptic a acidului gastric care i d aspectul de za de
cafea (culoarea se datoreaz hematinei produs prin digestia n stomac a
hemoglobinei).
Melena reprezint exteriorizarea prin scaun a sngelui sub form de
scaun negru ca pcura, moale, lucios si foarte urt mirositor, ca urmare a
transformrii hemoglobinei n hematin.
Hematochezia este pierderea de snge proaspt prin scaun, care poate
aparine oricrui sediu digestiv.

1.2. Aspecte clinice

Simptomatologia clinic n HDS este determinat de anemia acut care se
instaleaz si de tulburrile hemodinamice care se produc ca urmare a pierderii de
snge. Bolile asociate realizeaz de asemenea, o serie de simptome si pot influena
evoluia ulterioar a pacientului.
4
n hemoragiile usoare, pacienii acuz ameeli, astenie, usoar anxietate, se
poate constata accelerarea pulsului, iar valorile tensionale sunt normale.
n formele medii, alura ventricular este n jur de 100 de bti pe minut, iar
valorile tensiunii arteriale sistolice scad n jurul valorii de 100 mmHg. Apare
agitaia, transpiraiile reci, greurile, setea, ameelile, paloarea extrem si chiar
lipotimii la emisia de scaun sau odat cu apariia hematemezei.
n hemoragiile grave, se pierde peste 40% din volumul sanguin (pierderea
de snge fiind de peste 1 litru/zi), semnele clinice sunt foarte pronunate, la cele
anterioare adugndu-se pierderea de constien si starea de soc.
1.3. Diagnostic
Diagnosticul HDS parcurge cteva etape:
1. Stabilirea realitii hemoragiei digestive superioare.
2. Localizarea sediului hemoragiei este un moment important al
diagnosticului si nseamn afirmarea hemoragiei digestive superioare, dac sediul
este deasupra ligamentului lui Treitz, sau inferioare, dac este sub acesta.
3. Stabilirea gravitii hemoragiei se face prin evaluarea semnelor
hemodinamice enunate, stabilitatea sau instabilitatea lor, cantitatea de snge
pierdut prin hematemez sau melen, cantitatea de snge necesar pentru redresare
hemodinamic, cantitatea de snge evideniat la examenul endoscopic n stomacul
pacientului sau cantitatea de snge extras prin sonda de aspiraie nazo-gastric.
Gravitatea hemoragiei se evideniaz nti clinic si apoi paraclinic.
4. Etapa de diagnostic. La ora actual endoscopia pune cu certitudine
diagnosticul de hemoragie, apreciaz sediul, gravitatea, situaia ei dac este oprit
sau activ si n multe situaii d indicaii prognostice asupra riscului de
resngerare.
Endoscopia imediat este necesar numai n puine cazuri, si anume cnd
exist riscul exsanguinrii. Este dificil de executat cnd pacienii sunt instabili
hemodinamic, pentru c exist pericolul aspiraiei, iar cantitatea mare de snge din
stomac face examinarea dificil, cu procent ridicat de cazuri fr diagnostic.
La examenul endoscopic se pot prezenta urmtoarele tipuri de leziuni:
sngernde, cu stigmate de sngerare recent, nesngernde.
Clasificarea FORREST a HDS la examenul endoscopic:
FI. Leziune prezent cu hemoragie activ
FI.A sngerare n jet, arterial
Hemoragie arterial n jet