ARTA MEDIEVALA ROMANEASCA

SEC. XIV- XV
SECOLUL XIV

Pentru tarile romane, secolul al XIV-lea a marcat un moment de rascruce in dezvoltarea lor economica, social-politica si culturala. Tarile romanesti au cunoscut o mai mare libertate in aceasta perioada, insa tendintele autonomiste au fost combatute de regii din dinastia agevina( de Anjou), in special de Carol Robert, care va incerca sa sprijine dezvoltarea oraselor, acordandu-le privilegii si primind in schimb ajutorul acestora. In aceste conditii , dezvoltarea artelor (conditionata de prospetimea economica, de dezvoltarea mestesugurilor ) a devenit posibila atat in mediul rural , cat si in orasele vechi sau noi create. Incepand cu secolul XIV multi conducatori politici au inceput sa-si dea seama ca apararea tarilor romanesti se putea face doar prin aliante solide. Contextul istoric a favorizat o evolutie fireasca , o maturizare a structurilor anterior create. Cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic si cum administratia nou creata avea nevoie de sprijinul bisericii ,intemeierea noilor state a fost urmata de intemeierea unor mitropolii-aflate ,bineinteles, sub tutela patriarhiei de la Constantinopol fapt ce a dus la integrarea culturii si artei romanesti in sfera celei bizantine, dar care a permis totodata si patrunderea influentelor occidentale.
ARHITECTURA

Castelele si catedralele care formeaza o imagine tipica, chiar daca simplificata, a Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a corespondent, in lumea romaneasca, mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele curentelor vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de romani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia unde incepand cu secolul 14 arhitectura s-a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin. Bisericile de stil bizantin se caracterizeaz prin: planul cruciform care reiese din apariia absidelor n pereii laterali, mprirea n trei ncperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua desprire ntre ele prin catapeteasm, acoperiul n form de bolta arcuit, prezena unei cupole centrale ridicat deasupra naosului n care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul

evident dintre aspectul exterior simplu i sobru i interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte srac, prezent numai la ornamentarea ferestrelor,uilor i coloanelor. In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul plan treflat, in varianta triconcului, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana
si Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de

seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.

Manastirea Vodi a Manastirea Tismana Manastirea Cozia

Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges de la mijlocul secolului XIV este conceputa dupa planul in cruce greaca inscrisa, creatie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic.

Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges)

In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla, are calote semisferice, ancadramentele usii si geamului gotice si acoperisul romanic cu contraforti gotici. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce in Moldova planul triconc, este ultima dintre realizarile cu influenta bizantina are plan longitudinal cu exedre

laterale, lobat prezinta elemente decorative din traditia populara cu discuri ceramice

facute dupa modelul tesaturilor.

Biserica Sf. Nicolae(radauti) Biserica Sf. Treima din Siret .Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele pastrate pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov (secolul 14) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost si extinderile si

fortificatiile oraselor, cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati (o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele Sighisoara, Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente. Biserica Neagra(Brasov) Castelul Bran Goticul, ajuns la deplina maturitate in sec XIV( si fiind considerat stilul secolului) isi pune amprenta si asupra micilor biserici ortodoxe. Este mentionata ca adoptand solutii constructive si decorative gotice- biserica Sf Nicolae din Ra nov

,edificiu cu o singura nava boltita pe ogive si prezentand contraforti si ancadramente gotice la ferestre si la portal. Arhitectura gotica din Transilvania era racordata in sec XIV la miscarea internationala a stilului , arhitectii aducand modificari in stil gotic si unor vechi edificii romanice.De exemplu, biserica parohiala din Alba Iulia, a fost transformata din stilui romanic in stil gotic, noua cladire fiind prevazuta cu ferestre largi terminate in arc frant iar la interior cu elemente decorative specifice. Una din realizarile de varf ale goticului matur european o reprezinta catedrala evanghelica din Sebe .

Biserica Sf. Nicolae din Ra nov

Divizarea artelor plastice in tarile romanesto era chiar mai stricta in arta decat in arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente, a fost cauzata de rigorile programelor inconografice impuse de religie, desi, in unele biserici ortodoxe din Transilvania, se pot observa clar lucrari influentate de curentele occidentale (picturile in stil gotic din biserica satului Strei, in prezent in judetul Hunedoara, datand din secolul 14). Biserica din Strei