Sunteți pe pagina 1din 5

Oricate motive ne-ar da sa vorbim de nefixarea formulei (ca tori poe!ii de tranzi!

ie), Vasile Carlova arata posteritarii 0 fizionomie romantica. Este deosebirea principal a de structural-c1asicul Asachi. Contemporanii in~i~iau intuit in el pe incepatorul unui drum ~ii-au regretat dispari!ia timpurie, care totu~i a jucat un rol esenrial in mitizarea personalitarii poetului, a~a cum se va intampla peste 130 de ani cu N. Labi~, dovada ca mecanismele receptarii nu se schimba radical de la un veac la altul. Ynsimpatia spontana de care nefericitul poet s-a bucurat se amesteca unele note romantice lermontoviene, de~i ar trebui poate observat ca ele constituie un fel de al doilea strat, al memoriali~tilor de dupa mijlocul secolului, care aveau deja in fa!a ochilor, cand se refereau la Carlova, efigia romanticului. Martorii debutului fulminant al poetului ~i ai morrii lui nea~teptate nu sunt contaminari inca de acest mod de a vedea lucrurile. Iancu Vacarescu, mi~cat de talentul tanarului confrate, indeamna pe Eliade, care-l publicase, sa-i cultive interesul pentru poezie ca prima manifestare a duhului unui neam: "Fa-l deslu~ire vie/ Cum orice neam incepej Yntaiu,prin poezie/ Fiin!a a-~i pricepe". Herderismul acestei idei putand parea izbitor, nu avem inca decat tot vechea incredinrare din Testamentul lui Ienachira a legaturii dintre literatura ~ipatrie. Eliade insu~i, deplangand patetic pe junele rapit de moarte ca pe 0 "pasare trecatoare" sau "stea care rasare chiar intr-al sau apus", scrie in "Curierul romanesc" cateva randuri foarte precise despre el, care au stat la baza tuturor informariilor biografice ~i bibliografice de mai tarziu.

I ('I','ilda I1Ue deci constituita inca, Abia Odobescu, reluand in 1861 dateIe 1IIIIJi:l,~IIt: Eliade adaugand sugestia ca moartea poetului s-a petrecut la de il'l (':1a 'cea a fecioarei din versurile lui Hugo ("morte, au sortir d'un bal"), I~ II" I ialra de temelie a biografiei lui romanrate: "A~a muri Carlova, 0 IIi '('I" de 0 ora trecatoare, zadarnidi, stinse intr-acel june de douazeci ~i IH'I d 'ani loate razeIe geniului, toate fagactuinrele viitorului". N, Tincu va tI 'l,voll;1 versiunea, afirmand ca poetul a fost la nunta iubitei, fugind din I' IIIJi'!,oanJ ~i, pe drumul de intoarcere, a racit gray, ~i mai abracadabranta ( IIIIV ','1 '~I(dar aceasta nu se pretinde, cel purin, istorie literara, ramanand 11I'lillll\' Dublicata de Pantazi Ghica in 1858 sub titlul 0 lacrinul a poetului "/1111'0, Tn nuveHi, poetul bea vin din harca iubitei lui, 0 calugarira de la 1101' 'ar s-ar fi sinucis dupa ce a padituit, ~i relateaza cu acest prilej Ita I dOl i I iuhirii lui. De unde provine versiunea aceasta romantica a moqii nu ,11111, II'. 'UI11 vedem, ea circula intens la cateva decenii de la consumarea II \ 111111 -lor, infiltrandu-se insidios apoi ill portretul poetului, care i se va 'Ill It I ( II /IIi lor 'a In 1907 un "frumu~el tanar cu fara rotunda, delicata, cu ochii 111111, 11i~li, '(.I Ie simrirea morrii apropiate", adica romantic maladiv ~i pH ilt I ill II, ~i prilejuind lui Cioculescu 0 replica sarcastica, In focul 1'01, 1111 'ii, 'io'Lil scu nedreptare~te insa gray pe inainta~uI sau, care, tllIlIlllIl tI(, 'OilS Tvarea imaginii cu pricina, este totu~i primul comentator IV III dill) ':I,iilor. I u~ine Iucruri s-au adaugat apoi spuselor lui Iorga, Din 11111101, In ':Ilil1 SCU ~i chiarpanaazi,majoritateaistoricilorrepeta,cu p' 11, 1I11 11(', "SpIIS'S' acesta, "Cel dintai dintre poerii unei generarii noua" e 1 tI till 1111\11 lill 'Ii~ I lemeinic insu~ite de comentatori. Iorga observa influ'II i IIIi Voll1 'Y III Ruinurile Targovi.$'tei, faptul ca Pastorul fntristat vine dill II IIi I Illi IJ(/,\'Ior Fic/o, :Imaurirea hotaratoare a Iui Lamartine:In illserare ,d /'11,1: '/";1111(' ( ';1 ~i imitarea 'i'llaceasta din urma a "versului lui Lamartine", 1111 1:11'x:1I1drinului),:In smr~il, "sim~ul perfect al ritmului", CiLeva dinlre I \',',1(' III '1'I1riI '-ilU ohs'rval CiJl11 lol alunci Bo'dan Duici:i, Ibri:iileanu ~i I h II '11,'i:lI\l1 'lil'suri lUliv Tsilar ,), Iar I xlul '~Irea 'ir 'ubl ~i Ie-a impus (III I III, I dilli IO"l'il, -io 'III 'I' 'lIl11S11~i' va r'/,lIl11~I. 'ol1sid 'rand D' I '[Ir1ova '/I III II II 111\'1','('(' I "dOll, t'\lr '1111',.pm'!,i" IlislOl'lIl. ~i I () '/,in I'Ililll.:lor i till I .( oltll :VIII II 111'('1',,:11111 1 i dl' \111lid lid'ii 1IIIllllilli IH ) jllll!, 1111 . Ii Ii I II1I tI( Ii III V II II \ rvl..; 'Iilil 'I, ' lid dt, Pi\' (' ItllIV I ' "v II 1111/"11'1,

motivele pastora1ei ~i pe cele ale elegiei romantice, ducand la crearea unuj model intern", Oricat ar fi de indatorat pastoralei vechi ~i lui Florian indeosebi (car are ~i el un "monologue lyrique" pe tema Ero ~i Leandru, posibil ~tiut lui Carlova cand I-a tradus pe allui Musaios), e de accentuat ideea ca poe7.ia lui Carlova are 0 limpiditate muzicala de negasit 1a nici un poet roman d pana atunci, G, Calinescu a remarcat ca Florian (el insu~i "arcadic tar Iiv ~i romantic prematur") a fost rau tradus in secolul XIX la noi, unde, "din cauza chirilicei ~i a stilului de psaltichie, sensibilul Florian, literat de beLj 1', canta in limb a romana pe nas, ca Anton Pann" , Inainte de Bolintincanll, Carlova e singurul in stare a reda fluiditatea versu1ui pastoral - In i'lml/i de 9-10 silabe, cu cezura regulata dupa a cincea, inspirata de decasilablil neogrec. Scriind intai grece~te (poezii1e acestea s-au pierdut, ea ~i tracluc ril ' din Musaios ~i Voltaire), Carlova ~tia bine literatura respectiva ~i, iall1, 'I penduleaza din capul locului intre modelul grecesc ~i cel francc/., unul oferind deja spre 1830 stilul eomun, jos, al poeziei, iar celalalt, stilulll1all. Int1uenra alexandrinului francez ~i a lamartinismului va cre~te il1 inlensililll' Ia el, Deocamdata, in aceasta prima poezie (compusa pe la 18 ani) s v' Iv bine frecventarea liricii grece~ti ~i neogrece~ti, Intre cei vechi, Bion (ulllIl dintre inventatorii bucolici) are 0 pastoral a in care un pastor e rugal <.I ~L'illl ' Cypris (alt nume al Afroditei) sa-l invere pe micurul Eros cantecel ' I Ii 'i'n care l~i dau intalnire flautul oblic allui Pan, cel drept al Aten i, lira lid Hermes ~i lauta melodioasa a lui Apolo - dar nu izbute~te decal 511 I IIiV'1(' el pe cele de iubire ale zeului Amor. Pastorullui Car10va Ie ~tie ~i I p' I()II ' ~i, candle canta, natura toata tace incremenita, cu excep~ia cain lui ~i 11111 Eho, care dau replica. Acest tablou de natura nu e lipsil <.I vnl() Ill' poelica. N-avem multe 'i'nainte, dccat poate la Iancu ~i Aaron: n pilstor tflnar, l'rlll110S ril~il 1;1 I lin d' rnflhnirc ell 'l:is dllios. 'flnl;1 dill I'Il1iI' jos. P' v 'rd ';1\. , ' Sill I lllllllr, (i'iI.', d' pOln Slldos, I ( nlllll' t 11111111' 10
V

'11'1111 (' ('II ,pll


II
I

I lit

II'

'1111"

1111,

Raul oprise apa din cale, Vantul tacuse din lin murmur. Cat colo turme de oi frumoase Se raspandise pe livejui ~i ascultandu-l, iarba uitase, Patrunse toate de mila lui. '1'1('11111id ea Jncepe sa linpunga cu sche1etul ei pielea imaginilor ~i plH /1 I (' II\(' III alegorismul tipic. Raspunsul pastorului la Intrebarea pusa de po 1( II' '1'(<1; l'ousseau-ist ca viata In natura "necazuri n-are") este al unui II" I II I I i jOllillisl ("Frate, se poate vr-un muritorl Oricat sa n-aiba dureri 1111 ")"' Ill" glos a/,a filosofic pe tema iubirii. Insa pIansullui nu mai II I III II 111111 II '1Inparta~ite ii ori chinuitoare de la trubaduri ca Alecu V I I 'II, ("'111 'IIi, ci acela lamartinian, din L'Isolement, al iubitei ill Ill" '1111 1111 l'1 11111" peisajul sa-~i piarda farmecul ("un seul etre y I r Villi 11111111111111111 d/'r> uplc"): "De langa mine ea cand lipse~tej Natura 'I '.'1 /I II II Ill! 111111111 ,/,'ldlellilwl'enusemillme~tejOriceprivireedeprisos.l1 II Iii II I'll II 11111'111'('1 Iia' sa rasune fluierulj Lasand ~i turma In II I II I I I I II I 11'1 jll!i din ochi mereu!" I 1111 III I 11111111 IllId III 1/I,\'(,l'Ore, unde avem deja ceea ce VI. Streinu IlllIllI II. 111111 IllilllIlI II ',I"lv rsde13-14silabeatiitdeconvenabil IJlIIIIIII IllIdl 111111 III 11'1' IIII'~ 'u influenta exercitata de poetul franIII I II I11I II. Iill I 1111 , I I I I'm,I () adevarata magie, crdind pana ~i un I' 11.1 1111, II I, II "ii, II I tli VIII1111'(,11111bligatorii, dupa modelul poetului ' o iI( II ~l II ." \ 1I ifill II III lllll't' 111 lIiilia (Asachi, Alecsandri) sau moartea 1 IllP1111 "11111/1 I (11111III It' lilli, '[lriov'l). Gloria lui Lamartine s-a stins III lid III It III tit, pIIlIll'llil I jillt! IIlai Itlrziu doar de istoricii literari ~i rareori VII II ill IHH II 11I,,'I~i l'1l d' 'x 'mplu de Ion Pillat In Ad sosi pe vremuri), II II pI IIIit'll' /\/1' li/(I(ii, II' 'I 'a lin 1820, au trezit In poetii no~tri un interes , 1 I' 1111'!1 'III '/' 'I' '1\ din 1820 cste In fond foarte eterogena (ca acelea pe \ III I II' II :11': Iuil lalleu Vacarcscu la noi), conti nand ode, naratiuni In I I IIII ( 'I lItTl':1 ':11'<'; ' 'Iat.eaza I descoperirea de catre ni~te marinari a 1'111IVlltilIl UII ~j lill 'I" I"l ), egloge, imilalii de psalmi, ocnion:II', 11111'11 IVI/'Iij d\' I il L p' l) 1'Ill: J' Tasso), dis 'ursuri In 11l<lni1'5101 . d 'sprc 1111111111'/1'11, it, ,;i nllt'k, illllHlri 'II 1I1l' Illi VOIiIl " rug, 'iUlli, vl'nwri r10l

1',

saphice ~.a,m.d. In hibridul buchet lamartinian se afla ~i cateva flori (nu mull mai multe la numar decat toate poeziile - cinci - scrise de Carlova), care nu s-au ofilit, conservand ceva din parfumul de odinioara: L'Isolement, Le Son, Le Val/on, Le Lac de B., Le golfe de Baya ~i L'Automne. Acestea sunl meditatiile ~i e1egiile proprii vorbirii noi, romantice, ale lui Lamartine, care au devenit modelul predilect alliricilor no~tri. Nu e greu de observat ca toata complexa problema a romanticului care refuza mitologicalele In favoarea inspiratiei personale se reduce In definitiv la doua elemente extrem de simple, pereeptibile stilistie ~i care pot fi formulate a~a: indicarea locului (~i orei) de unde poetul contempla peisajul ~i dedararea starii suflete~ti sub regimul careia se efectueaza contemplatia. Eficacitatea aces tor procedee In modificarea discursului dasic a fost remarcabila. Este la mijloc inversarea unei paradigme. Lucrul a fost examinat de Jauss In Schitii pentru 0 teorie ~i 0 istorie a experientei estetice. Aisthesisul medieval fusese dominat de o a~a-zisa paradigma a invizibilului, dezinteresata de lumea sensibila $i alegorizanta. De la Petrarca la Rousseau se Intaptuie~te 0 treptata eliberare a perceptiei omului de acest canon ascetic augustinian: omul nu mai Intoarce spatele peisajului, nu se mai refugiaza In sine (ca Petrarca atunci dl.ncl, escaladand Mont Ventoux, nu e decat In mica masura sensibilIa sublimul naturii alpine, preferand a desehide Confessiones ale Sfantului Augustin aduse cu sine ~i a se cufunda In lectura lor. "Oamenii - scria Sfanlul avertizand contra pericolului de a-~i atinti ochii In afara - se duc ~i pr.ives ' cu uimire Inaltimile muntilor, valurile marii tara de sfar~it, fluviile ee vill de departe, tarmul Oceanului ~i traieetoriile stelare, iar la ei Insi~i /l.U iOtl seamii"). Claude Lorrain, Poussin, Constable, David Caspar Friedrich, Inll\' pictori, au introdus privirea peisajului, ca Rousseau, In literatura, s-ar /,i 'I' primul care a stat pe 0 stanca ~i, uitandu-se la frumosul din jur, a fOSllntr-lIlfll de impresionat Jncat n-a mai deschis nici 0 carte, urmat de Wordsworlll III \lersurile de LaTintem Abbey, el sla sub s.icomor~.i eontempla liv /.il SCilullii din ViII ), hell y (In valea de la Chamonix) sau chiar d' unii po !i 1'1':111 \'/,i ai S' 'olului XVIII (I lill, La Ilarpe), sp 'illliza!i In lablouri d' IllS 'l'Ilr'l', 'II Laillarlill' I)lod:l plilllix rii III lIalLlr: SllU:1 as' 'llSiullii, I:i ';Ir; lull', fl'i I po 'I,ll S' :I~:I/,: ~i prlv ~~l', d 'Viii' d '[llilll'lll'll 'I 'I'islj' p 'nil'll 11111111 (' pll''/, IOIIl:llIli " , NIlI ii dc 11/),'11':1 '\i1111i.~j 1l1\'!\OIji Ill' li'v tll' ,'I' tI III III I 1111 :,' 1>II111illlili llllllill'll' I .'\111() ,lti, ",'1111 1'111,UI II IIII 1111)'111 I I'olltlll' till 1 ,

VI\'IIX 'hene! Au coucher du soleil, tristement je m'assieds": aICI sunt 1I)I'o:lPC toate topos-urile noii atitudini. Romanticul, In fond, nu iube~te sa 11111111 sa stea. El nu scrie 0 lirica ambulatorie (cum ne-ar lasa sa credem " ci Il\oliv'l plimbarii, ale ascensiunii etc.), ci una sta!ionara. Adopta a~a-zicand il posllIri1. Poza romanticului e fixa ~i presupune 0 alegere atenta a locului ,i :i or i ~cderii. Lamartine sta pe 0 piatra, pe 0 stanea ori pe un munte; Wi vql . deci de sus In jos, In planuri mari, peste care I~i rote~te ochii; este pl'l'() '1111<.11, visator. Intalnirea unei subiectivita!i explicite (tristement) trist, 'II 1111 'isaj vil/.ut, contemplat de sus ~i la 0 ora la care umbrele nop!ii prind 1 . 1,,'ll"lIrn.I estc Illme, formeaza esen!a medita!iei lirice lamartiniene ~i I 11111111 'Ill "ar lInui simpluje (eu) gramatical (de tipul clasic: "Je te salue, 'l', 1111 III" I 'll'"'d un moi real, biografic, situat chiar In mijlocul naturii, I 111111 1111111 Ii IIl1iv rs personal ~i personalizat. Inserarea lui Carlova II II II ill II pi illl 'I versuri paradigma lamartiniana ~i romantica:
11111111' III

In acest peisaj, se aude deodata fluierul pastorului lui Gessner sau Flori'II1 ~i, acompaniindu-l, filomela primilor no~tri poe!i. ~i (fiindca forma poezi i nu este decat con!inutul ei devenit vizibil), 0 data cu reintoarcerea motivelor clasice, se Intoarce ~i procedeul naiv al antropomorfizarii (Eho, zefirul, pas area au comportari omene~ti). Altemarea de alegorie antropomorfic~ ~i de contempla!ie lirica (adica de clasicism ~i de romantism) ne da strllctUJ"II dubla a acestei poezii (~i a rntregii opere a lui Carlova). lata din nou liriSl11ul romantic, urcand In cele din urma spre viziunea selenara eminescian~:
P-acea singuditate, ce ochiul sus prive~te, Cand razile de soare natura stapanesc, Indata ce ~i umbra de noapte se ive~te 9ramezile de stele lncep de stralucesc Incet, lncet ~i luna vremelniea stapana Se urea pe orizont, ciimpiile albind ...

/I III ':1 v tlere In urma, lnainte, pi iviri Inulle a desfata fierbinte ,Iii 1'\ ,;ls'sc mai cu prisos, Si plina de placere c-o frunte mai blajina Isi cauta de cale adesea multamind. , .

lI,il11lln ,'/Ill in slanga cand sus, ciind iara~i jos,


Itllll ,

:,' III IIIld' ':

I)'

1)11.'lId:

'ollilll' 'II 'ollin en vain pourtant ma vue, 1':Jquilon, de J'aurore au couchant, .J ' pilI' 'ours lous 1cs points de l'immense etendue.

Dar astui suflet jalnic, lipsit de mangaiere, Odihna, mul~amire nu-i pot gasi deloc.

'111111 ,in", inl'lgini c1asiciste ("noaptea pe caru-i naintand"), claJ care 'I II llill 'loll . Lal11artinc ("Ie char de I'aurore" din L'lsolement), pastelul se 111\'11' Ig, ~i 111IIillsil d oar care pI' gllan~a;) cletaliului observaillemiji ' cit:

ue I lour du oleil on commence au s'ach ve, 'un () 'i1 indifTcrcnlje Ie suis dans son ours.

I~sl ' 1111ll' 'sliv 'Ol1lr,lsl il11r' '~<J I' 'a II' 'pl:llu a n:llurij 'In SOIIIII, S 111,'olllllia 10 '1IIIId Illlrisl:11 d' IIhs 'nl" illhilj (I 'Ilia p '11'111' 'I II II 'Id ',",1'1111'11/1'/11 ",j IIlOliv n" 'IIn'II1 II 'f1r1ovlI'illsll~i :
't'lllll\ '" 111/ ( ill 11\1

"I

',II

\I
1

11111'
III!

(,

t1"II'1

Celelalte trei poezii ale lui Carlova apartin inspiratiei nationale ~i militante. Cea mai celebra este Ruinuri/e Targovi~tei, care a determinat pe VI. Streinu sa considere pe Carlova unul din poetii monodi~ti, ca autor adica al unei singure poezii retinute de memoria cititorilor (ca Arvers pentru sonetullui, CA. Rosetti pentru A cui e vina? ori Deparateanu pentru Viata la tara). Ideea poeziei este ca tiranii se Inspaimanta la vederea ruinelor, expresie a slavei stramo~e~ti, deci, a~a cum au aratat Calinescu, M. Anghelescu ~i a1tii, Carlova adapteaza la necesitati locale raspanditul motiv preromantic fiind copiat apoi de Hrisoverghi, Cuciuran ~i a1tipoeti marunti. Cele mai bune versuri sunt acelea de pastel nocturn, cum vor fi atatea, de la Eliade ~i Alexandrescu la Co~buc ~i la samanatori~ti:
Cand noaptea atmosfera intunedi de tot, Cand omul de necazuri, de trude ostenit, In lini~tirea noNii se afla adormit, Eu nici atunci de ganduri odihna neavand La voi, fara sfiala, vin singur lacramand.

Discursul abstract care e Inca familiar romanticului ("Qui, j'espere, Seigneur, en ta magnificence ...") caracterizeaza prea lunga Rugaciune. $i daca saltaretul decasilab iambic ne duce Intai cu gandul la Dosoftei ("Nu se cuvine a se rapune/ In vant ca fumul 0 rugaciune ..."), implorarea lui Dumnezeu de a se Intoarce cu fata spre suferintele patriei asuprite ~iIn care strigatul Insu~i al asupritului constituie 0 vina grea ia aceea~i forma energic-patetica pe care 0 yom re1ntaInila Alexandrescu, Goga ~i alti poeti ai ocaziilor de acest fel, ceea ce confirma In Carlova un creator de specii literare, ca ~iIn Mar$ul romani/or (considerat cam generos de D. Popovici Marseilleza noastra) irnitat spornic apoi de Mure~anu, Alecsandri, Asachi ~ialp autori de astfel de compozitii ocazionale. Sintetizand toate influentele ~i anticipand toate speciile liricii romantice, Carlova I~iare locul meritat In poezia noastra de Inceput. Un poet de azi, Marin Sorescu, 11evoca ingenios (dovada ca pana ~i acest obicei de a-I canta In versuri s-a pastrat): "Poczia concentrata a lui Carlova e ca 0 palma. Strangandu-se, devine pumn. A balul cu ella poarta de bronz a literelor romane ... Mana j'nlinsa Ii arala liniil norocului, pulverizate pc loale celc cinci de el. inci po ",ii, 'in'j d . '(;('.
All, I () '",ill ii v n
';1 ';1 0 I11nllll~,",