CONACUL BELLU CONACUL BELLU

URLATI URLATI- -jud. PRAHOVA jud. PRAHOVA

EEste considerat ceI mai frumos conac de secoI XIX din |ara Romneasc.
MuzeuI este amenajat in ,casa mic" (asa era denumit CASA DE OASPETI).
Aceasta cIadire a fcut parte dintr-un compIex de cIdiri, un compIex arhitectonic ce a
nfruntat ceIe dou rzboaie mondiaIe i mai muIte cutremure.
"ConacuI BeIIu ", ampIasat in partea de nord-est a orasuIui UrIati, este un monument
reprezentativ pentru arhitectura veche romaneasca; a facut parte dintr-un compIex
arhitectonic ce dateaza de Ia jumatatea secoIuIui aI XIX-Iea si a apartinut famiIiei BeIIu,
aI carui nume astazi se Ieaga aproape invariabiI numai de cimitiruI bucurestean.
nrudit cu mari domnitori (de la
Ghica la Cantacuzino), innobilat cu
titlul de baron la Viena si avand
proprietati in toata Europa,
AIexandru BeIIu s-a retras cu cei
7 copii ai sai in conacul de la Urlati,
unde si-a cheltuit uriasa sa avere,
colectionand tablouri si mobilier de
mare pret, timbre si monede rare,
obiecte bisericesti si costume
populare, pe care le va dona in anul
mortii, in 1921, Academiei Romane.
Ultimul descendent, George Bellu,
va oferi conacul si intinsele mosii
statului comunist, in schimbul
privilegiului de a locui in camaruta
servitorilor, pana in 1972, cand se
va stinge din viata, iar sotia sa
Odette (o frantuzoaica frumoasa,
care abia vorbea cateva cuvinte
romanesti) se va sinucide, in
saracie si disperare, la varsta de 90
de ani!
Intrarea pe domeniuI
BeIIu de Ia UrIati
Cuhnia, bucataria casei,
seamana cu paracIisuI
brancovenesc de Ia
Mogosoaia, avand turIa si
cruce mare pe acoperis.
Jur-imprejuruI conacuIui,
dosite sau puse Ia vedere,
se mai pastreaza si astazi
coIoane si capiteIuri, pisanii
si strane, descoperite si
saIvate de Ia pieire de catre
baron.
DrumuI
spre
cIadirea
conacuIui,
prin parcuI
de pe
domeniu
La un moment dat, intr-un Iuminis, isi face
aparitia cIadirea aIba a conacuIui
Iata cIadirea muzeuIui actuaI-
cu cerdac preIung si beci
gospodaresc Ia temeIie, cu
staIpi de Iemn si o superba
pardoseaIa cu un mozaic din
pietre de rau coIorate,
imaginand desene fIoraIe,
simpIe si rafinate in egaIa
masura.
Niciunde nu ai sa vezi o
casa romaneasca mai
frumoasa si mai bine
pastrata ca cea de Ia UrIati.
O bijuterie!
CIadirea pastrata pana astazi este compusa
din mai muIte incaperi, mobiIate cu diverse
piese vechi, reunind epoci, stiIuri si origini
de tot feIuI: itaIiana, fIorentina, boIogneza,
franceza, austriaca, araba, dar si
romaneasca, cu precadere brancoveneasca.
DeIimitarea unor camere s-a reaIizat prin
tehnica arcadeIor; in camere, pIafoaneIe au
fost reaIizate cu grinzi de Iemn.
De pe peretii hoIuIui si ai saIii de primire ne
"privesc" portreteIe DomnitoruIui Barbu
Dimitrie Stirbei, cu doamna sa- EIisabeta,
portretuI sotiei DomnitoruIui Gh. Bibescu, in
costum nationaI, Iitografii pe hartie semnate
CaroI Popp de Szathmary, Paris, 1851. O
bibIioteca in stit Biedermaier adaposteste o
coIectie de carte rara, reputatuIui bibIiofiI
AIexandru BeIIu revenindu-i merituI de a fi
achizitionat Iucrari aIe scriitoriIor antici greci
si Iatini si opere din secoIeIe aI XVI-Iea si aI
XVII-Iea.
ConacuI se compIeteaz cu o imensa cram
boiereasc, cu butoaie uriase si utiIaje i
vase pentru producerea vinuIui, din ceIe mai
vechi timpuri i pn azi.
Vis-a-vis de cIadirea muzeuIui se pot vedea fundatiiIe fostei case boieresti
BogatiiIe sunt dincoIo de usi, in
camereIe joase si numeroase, ce
se succed din una in aIta, ca intr-
un Iabirint. La feI si obiecteIe:
sofaIe si birouri masive cu intarsii,
tabIouri vechi, infatisand "trecute
doamne si domnite", sigiIii si carti
rare, covoare de coIectie si un
tabernacoI din secoIuI aI Xv-Iea,
jiIturi si fotoIii din pieIe de
Cordoba, ceasuri mestesugite in
argint masiv, cu termometru si
caIimari de cristaI, Iampi oIandeze,
stampe japoneze si pudriere
cIoazonate, arme si fIinte cu
maneruI Iucrat in fiIdes si sidef,
papuci de odaIisca, migaIiti in fir
de aur si argint, cu o puzderie de
cIopotei, cristaIuri armate in
osatura aurita , dormitor cu
baIdachin si doua incaperi nu
tocmai obisnuite: camera
ardeIeneasca (pIina de obiecte
popuIare transiIvane) si un mic
paracIis, cu icoane vechi si jiIt
pentru rugaciune.
DormitoruI impresioneaza
prin fast si soIemnitate:
un pat cu baIdachin, in stiI
Ludovic aI XVI-Iea . Picturi
apartinand unor nume
ceIebre: Stefan Luchian,
Stefan Popescu, Sever
Burada si Theodor
Aman... Stampe
japoneze...
(Mentiune: in interior este interzis
fotografiatul; pozele alaturate
sunt descarcate de pe internet)
De Ia bun
inceput,
baronuI BeIIu
si-a gandit
conacuI ca pe
un muzeu si,
deIoc
intampIator,
ceIe patru Iaturi
aIe casei au
patru fatade
diferite, patru
stiIuri
arhitectonice
romanesti
diferite si
unitare
deopotriva.
CRAMA CONACULUI
ButoiuI din fundaI are
capacitatea de 10.000 I )
TAVANUL CRAMEI-boIta din caramizi, fara punct de sprijin centraI
PIimbare pe
domeniuI
BeIIu
AIexandru BeIIu s-a
gandit sa ofere
IocuIui un nou stiI de
viata, atent Ia natura
si Ia frumos,
gradinarind un imens
parc dendroIogic, cu
un munte in
miniatura si o
pestera, cu aIei de
margaritar si podete
de piatra, cu
magnoIii si IiIiac
japonez, cu Iivada de
ciresi si nesfarsite
randuri de bujori sau
trandafiri. Un rai.
PESTERILE PENTRU VIZITATORII DOMENIULUI, CONSTRUITE
DIN INITIATIVA LUI ALEXANDRU BELLU
PRISPA
CastanuI
din fata
conacuIui
a infIorit
pentru a
doua oara
in acest an
Prezentare realizata de
Doina Gheorghe
(foto: Costin si Doina Gheorghe)