Anexa la ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3727/ 30.04.

2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASELE a V-a -a VIII-a

EDUCA ŢIE TEHNOLOGIC Ă Aprobat prin ordin al ministrului Nr 3727 / 30.04.2004

Bucureşti, 2004 NOTĂ DE PREZENTARE În viziunea Curriculum-ului Naţional pentru învăţământului obligatoriu, Educaţia tehnologică este o disciplină de trunchi comun, componentă a ariei curriculare Tehnologii. Din perspectiva abordării disciplinei de către profesor, aspectul teoretic şi practic al acesteia nu implică stabilirea unei proporţii precise între cele douădimensiuni. Raportul echilibrat teorie - practicăelimină riscul unei teoretizări excesive sau / şi al

unei profesionalizări timpurii. Educaţia tehnologică întregeşte cultura generală a elevului, având un profund caracter interdisciplinar şi practic-aplicativ. Obiectivele cadru din Programa şcolarăa disciplinei Educaţie tehnologică concordă cu exigenţele specificate în diverse documente referitoare la competenţele de bază într-o economie bazată pe cunoaştere. Prin studiul disciplinei Educaţie tehnologică se realizează corelarea cu exigenţele formulate în documentele de politică educaţională din România şi din Comunitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viaţăşi învăţare continuă precum şi opţiunea pentru cariera profesională. De asemenea, la realizarea curriculumului pentru Educaţie tehnologică s-au luat în considerare: oexperienţa pozitivă acumulată în învăţământul românesc de la introducerea disciplinei Educaţie tehnologică în gimnaziu şi până în prezent (1992 – 2003); ocompatibilizarea cu programele disciplinei în învăţământul secundar din ţările Uniunii Europene şi din alte ţări cu sisteme avansate de învăţământ; oasigurarea coerenţei pe verticalăşi pe orizontală a procesului de iniţiere tehnologicăşi de dezvoltare a abilităţilor practice prin corelarea cu finalităţile disciplinei „Abilităţi practice” din învăţământul primar şi cu finalităţile celorlalte obiecte de studiu din învăţământul obligatoriu. Programa actuală pune un accent deosebit pe educaţia pentru calitate. Studiul calităţii produselor şi a serviciilor, precum şi educaţia consumatorului şi a producătorului, permit dezvoltarea unor atitudini prin asumarea de valori care vizează calitatea. Programa de Educaţie tehnologică pune accent pe dezvoltarea la elevi a competenţelor antreprenoriale, a spiritului de iniţiativă. Prin construcţie şi eşalonare pe clase, actuala programă propune un sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre ele articulându-se flexibil cu celelalte prin obiective, activităţi de învăţare, conţinuturi, finalităţi prezentate într-o manierăsintetic-integratoare. În fiecare an de studiu din ciclul gimnazial se studiază câte două module. Ca noutate, în structura noului curriculum pentru Educaţie tehnologică se remarcă modulul "Economia familiei" care are rolul de a familiariza elevii cu terminologia economică utilizată în activităţile curente ale familiei şi ale vieţii cotidiene şi de a-i face să înţeleagă motivaţia care se află la baza unui anumit comportament de consum. Tot ca o noutate, modulul "Tehnologii de comunicaţii şi transport" prezintă complementaritatea celor două domenii şi faptul că ele pot fi privite ca un tot unitar. "Tehnologiile de comunicaţii şi transport" şi "Produse alimentare de origine vegetalăşi animală" sunt module de curriculum integrat. "Materiale şi tehnologii" este un modul de bază, care se regăseşte implicit şi în toate celelalte module. Se pune accentul pe studierea proprietăţilor diverselor tipuri de materiale precum şi pe executarea diferitelor operaţii tehnologice specifice obţinerii unui produs util. Modulul "Domenii profesionale", studiat la finalul clasei a VIII-a, se axează pe principalele tipuri de activităţi economice cu exemple de profesii din diverse domenii, condiţii de ocupare a locurilor de muncăşi tipuri de competenţe necesare încadrării pe piaţa muncii sau continuării studiilor. În construirea şi aplicarea strategiilor de instruire – învăţare - evaluare se recomandă: ocrearea unui context ambiental plăcut şi adecvat activităţii exploratorii a elevului; ofamiliarizarea elevilor cu modalităţi şi procedee de utilizare a diferitelor surse de informare precum şi crearea unor oportunităţi de învăţare care să favorizeze cunoaşterea prin experienţăproprie; ostimularea elevilor în observarea şi investigarea mediului înconjurător, în punerea de întrebări referitoare la funcţiile, alcătuirea şi modul de obţinere a diferitelor obiecte create de om, în căutarea soluţiilor de remediere a unor defecţiuni, în aplicarea unor

Abilităţi de evaluare şi gândire critică: aprecierea calităţii produselor înainte de cumpărarea lor. atitudini etc. deprinderi practice şi intelectuale. a instrucţiunilor. opunerea în faţa elevilor a unor sarcini de învăţare autentice. respectarea normelor de protecţia muncii şi pază contra incendiilor. în ordinea indicată în programă. Definitoriu pentru Educaţia tehnologică în gimnaziu se considerăa fi faptul că învăţarea vizează prioritar formarea de abilităţi de gândire criticăşi de abilităţi practice.) ce se urmăresc a se dezvolta la elevi cât şi în raport de nivelul de complexitate al achiziţiilor de învăţare prevăzute de programă. necesare dezvoltării acestora. celelalte tipuri de abilităţi constituind achiziţii prealabile. colecţii etc. protecţia consumatorului. Abilităţi de explicare şi interpretare: citirea şi interpretarea corectă a schemelor constructive şi funcţionale.tehnici de rezolvare a disfuncţionalităţilor sesizate în mediul apropiat... examinarea implicaţiilor utilizării aditivilor în obţinerea produselor alimentare sau a celor petroliere. a unei fişe tehnologice. Important este ca să fie atinse toate obiectivele vizate de programă. În acest sens. luarea deciziei profesionale luând în considerare specificul domeniului dar şi abilităţile şi interesele proprii etc. utilizarea unor instrumente. în condiţii de cooperare. timpul acordat fiecăruia depinde de profesorul clasei. strategii de operare în plan mintal şi practic. etichetelor şi altor materiale de promovare a produselor. Selectarea şi diferenţierea procedeelor didactice este de preferat a se face atât în raport cu tipurile de competenţe (cunoştinţe. outilizarea de scheme structurale. pentru fiecare modul s-au avut în vedere următoarele niveluri de complexitate ale achiziţiilor de învăţare ale elevului: Abilităţi de cunoaştere şi înţelegere: utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajului grafic specific diferitelor tehnologii în comunicare. -Pentru activităţile practice este necesară organizarea locului de muncă. alte reprezentări grafice care organizeazăcunoştinţele elevilor şi îi ghidează în experienţele de învăţare ulterioare. corelarea evoluţiilor din domeniul tehnologiei cu dinamica pieţei muncii etc. de a stabili succesiunea conţinuturilor precum şi de a dezvolta acele teme care . clasă. Abilităţi aplicative: proiectarea şi realizarea unor produse simple prin valorificarea resurselor materiale din mediul apropiat şi cu respectarea NTSM şi PSI. scule sau a unor ustensile.. şcoală. în definirea obiectivelor de referinţă. schiţe. colaje. mediului şi societăţii. realizarea de schiţe. În aplicarea programei vor fi avute în vedere următoarele aspecte: -În fiecare an şcolar se studiază douămodule. referate. cunoaşterea reglementărilor referitoare la calitatea mediului. fotografii. întocmirea unui buget personal de venituri şi cheltuieli sau de utilizare a timpului. încurajându-se astfel iniţiativa şi creativitatea. prospectelor. utilizarea calculatorului şi a altor mijloace moderne de comunicare efectuarea unor operaţii tehnologice simple. -Activitatea didactică este orientată spre activităţi în echipă. -În scopul atingerii obiectivelor de referinţă. observarea sistematicăşi descrierea modului de execuţie a anumitor operaţii. profesorul are libertatea de a îmbogăţii registrul activităţilor de învăţare. în contexte semnificative. prin care elevii învaţă săcoopereze şi să-şi asume responsabilităţi. oîncurajarea reflecţiei personale privind impactul tehnologiei asupra individului. precizăm că. identificarea de soluţii originale pentru valorificarea optimă a spaţiului din locuinţă. stabilirea de corelaţii între proprietăţile materialelor şi operaţiile tehnologice. efectuarea unor mici reparaţii.

Rodica Constantin Expert. Bucureşti prof. Zoica Vlăduţ dr.Gabriela Chirea Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare ing. Natalia Lazăr Şcoala nr. Şc. Călinescu Bucureşti ing. Viorica Stoicescu Şcoala nr. Silviu Cristian Mirescu prof. dr. Lucian Ciolan prof. univ. univ. Rodica Constantin Ministerul Educaţiei Cercetării Ministerul Educaţiei şi Cercetării Expert. Gabriela Lichiardopol Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ing. ing. Consiliul Naţional pentru Curriculum / Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Universitatea Politehnică Bucureşti Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei / Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare prof. Veronica . Valentina CapotăInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ing. Programa de Educaţie Tehnologică pentru clasele a V-a. Călinescu Bucureşti Expert. dr. Bucureşti ing. 39. ing. Stela Olteanu Liceul Teoretic “Marin Preda”. 143. Steliana Toma prof. Mogoşoaia. Consiliul Naţional pentru Curriculum / Gr. Gabriela Scarlat Ministerul Educaţiei şi Cercetării ing. Ind. Consiliul . univ. a VI-a. jud. Veronica . Bucureşti dr. ing. 98. G. Petra CiutăŞcoala nr. Valeriu V. dr. Catinca Scrioşteanu Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic dr. Steliana Toma Expert. a VII-a şi a VIII-a. a fost realizată de: COORDONATORI: prof. Camelia Ciobanu Şcoala nr. Gabriela Scarlat prof. Lucian Ciolan Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei / Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic ing.se pot integra contextului socio-economic local. Ind. Consiliul Naţional pentru Curriculum / Gr.Gabriela Chirea GRUPUL DE LUCRU: ec. Jinescu ec. ing. Bucureşti ing. univ. Ilfov ing. ing. dr. 1. ing. G. Delia Sergentu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Teleorman ing. Catinca Scrioşteanu asist. ing. Şc.

Zoica VlăduţCentrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic AU COLABORAT: prof. ing. Mihaela Popa Universitatea Politehnică Bucureşti prof. ing. ing. Iaşi REPARTIZAREA MODULELOR PE CLASE CLASA V DENUMIREA MODULELOR ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUIT PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂŞI ANIMALĂ . Mariana Iatagan Şcoala Superioară ComercialăNicolae Kretzulescu. dr.Naţional pentru Curriculum / Universitatea Tehnicăde Construcţii Bucureşti ec. Nicolae Cepoiu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şef lucr. dr. Bucureşti ing. univ. univ. Lenuţa Mihăescu Şcoala Titu Maiorescu. ing. Eugen Roşca Universitatea Politehnică Bucureşti ec. dr. dr. dr. Gelu Ionescu Universitatea Politehnică Bucureşti şef lucr. dr. Bucureşti ec. ing. Şerban Raicu Universitatea Politehnică Bucureşti şef lucr. Vasile Dragu Universitatea Politehnică Bucureşti conf. Mirela Nicoleta Dinescu Şcoala Superioară ComercialăNicolae Kretzulescu.

economice. mediului şi societăţii 2Dezvoltarea capacităţii de proiectare. documentaţie. monografii.1. spaţiilor publice. mediului şi societăţii 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. etc. utilizare şi valorificare a produselor 3Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor 4Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională CLASA a V-aModulul: ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUITOBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. . de sănătate. utilizare şi valorificare a produselor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil să descrie elementele mediului construit şi funcţionalitatea acestora Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -discuţii pe marginea unor hărţi. târguri tradiţionale.). -vizitarea localităţii cu identificarea destinaţiei clădirilor (clădiri administrative. imagini. şcoalăşi din alte clădiri ce 1. filme. lut – ceramică) VII MATERIALE ŞI TEHNOLOGII (materiale metalice. culturale. -exerciţii de orientare pe teren utilizând hărţi. sticlă) ENERGIE TEHNOLOGII DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT DOMENII PROFESIONALE VIII OBIECTIVE CADRU 1ホnţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. evaluare. cauciuc. piele. planuri. site-uri privind amplasarea geografică a localităţii şi evoluţia în timp a sistemelor de organizare teritorială. execuţie. execuţie. traseelor parcurse frecvent de elevi şi de părinţii acestora. expoziţii.VI ECONOMIA FAMILIEI MATERIALE ŞI TEHNOLOGII (lemn. de învăţământ. industriale. planuri. documente. reţelelor de utilităţi. instrumente de orientare. comerciale. materiale plastice. -vizitarea unor agenţi economici din localitate. textile. -investigarea directă a spaţiilor interioare din locuinţă. muzee etnografice. evaluare.

tradiţionale şi moderne de amenajare a mediului rural şi urban -identificarea surselor de poluare din locuinţa personală.adăpostesc instituţii publice. decoraţiuni interioare.3. -studii de caz referitore la păstrarea şi conservarea mediului natural. -studiu de caz “Sursele de apă de băut” eventual. -întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii locale: primărie. localitate . pieţe agroalimentare. -exerciţii de aplicare a unor prevederi legale privind normele de circulaţie. 2. ONG-uri. -studii de caz referitoare la păstrarea şi conservarea mediului natural.4 să compare modalităţi . şcoală. zone industriale). şcolii. sol). vizitarea staţiei de tratare / epurare a apei din localitate (zonă). agenţi economici. şcoală. fotografii. Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil săidentifice materialele necesare pentru execuţia unei clădiri şi a obiectelor din locuinţă. -culegere de informaţii din albume.1. *1. eventual imagini de pe Internet în vederea sesizării diferenţelor dintre sistemele de amenajare teritorială specifice localităţilor urbane şi rurale -consultarea diferitelor materiale documentare (reviste de arhitectură.2. amplasarea clădirilor. CD. 1. Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de comparare a diferitelor tipuri de materiale utilizate în construirea şi dotarea locuinţei. să identifice surse de poluare şi săse implice în prevenirea şi combaterea acestora să respecte prevederi ale legislaţiei referitoare la normele de circulaţie şi la calitatea mediului 1. prezentări de produse de mobilier. casei şi a localităţii. poliţie. păduri. aer. protecţia mediului (apă. -colecţionarea unor obiecte din mediul natural în vederea utilizării lor în decorarea clasei. bunuri de folosinţăîndelungată). localitate (parcuri. -analiza unor produse din gospodărie. reviste. -vizionarea de filme referitoare la protecţia mediului.

proiecte. -exerciţii de verificare a sistemului de închidere a uşilor şi ferestrelor din locuinţăşi şcoală. trasare. camere. -evaluarea şi valorificarea produselor obţinute -organizarea de concursuri tematice /expoziţii în clasă / şcoală /localitate /zonă. Casa viitorului). participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora.) pentru obţinerea diferitelor produse simple. să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup *2. gaze. locuinţei. -implicarea directă în viaţa comunităţii prin amenajarea unor spaţii verzi. planuri.). lipire. Amenajarea unei localităţi. -realizarea de aranjamente florale. construcţia unei case. camerei. – utilizând planul localităţii.2. cu remedierea unor defecte. spaţii de joacă etc. apă. decorarea unei case.4 . -identificarea / marcarea de trasee. legare etc. să aplice soluţii pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor din mediul apropiat -exerciţii de planificare a activităţii cu sugerarea succesiunii operaţiilor şi a posibilelor alternative de lucru. -organizarea locului de muncă în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple -asumarea responsabilităţilor individuale în elaborarea unor materiale (schiţe. locuinţe. -studii de caz – privind disfuncţionalităţi constatate în utilizarea reţelelor de transporturi. înnodare. spaţii publice. colaje. -efectuarea de măsurători şi întocmirea planului clasei. şcolii. energie. clădiri. -exerciţii de desenare. -simulări pe calculator utilizând softuri educaţionale specifice (ex. spaţii verzi. comunicaţii din localitate. Camera mea. 3. să realizeze produse simple cu respectarea normelor de calitate. portofolii) realizate în cadrul echipei. tăiere.3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: . îmbinare (prin coasere. realizarea de planuri de locuinţe. şcoală etc. protecţie a muncii şi a mediului 2. efectuarea unor mici reparaţii (exemplu: repararea cuierele din clasă). -întocmirea unor miniproiecte de reamenajări interioare în funcţie de destinaţii şi /sau ocazii speciale (ex.2. măsurare. colecţii. canalizare. semnalarea unor surse de poluare. obiecte decorative cu grad redus de complexitate.

-utilizarea termenilor de specialitate. tabele. -implicarea în viaţa comunităţii (localităţii – îngrijirea spaţiilor verzi. Reguli de urbanism: amplasarea clădirilor. colaje.3. -Organizarea localităţii.2. -Activităţi specifice localităţii de referinţă. asigurarea curăţeniei. *elemente arhitecturale. prospecte. funcţii. -discuţii privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locală. acoperiş. -exerciţii de îmbunătăţire a produselor realizate (aspect. -discuţii în care să fie utilizaţi termeni specifici oricărei construcţii (fundaţie.a VIII-a . tipurile de activităţi şi meseriile (profesiile) specifice acestora CONŢINUTURI ▪ Localitatea -*Evoluţia în timp a sistemelor de amenajare teritorială. alte clădiri în funcţie de utilitatea acestora. conservarea mediului. mod de utilizare etc. amenajare spaţii (parcuri de agrement şi industriale. Şcoala: amplasare.1. Educaţie tehnologică. combaterea poluării. Dezvoltarea mediului construit. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil să propună noi posibilităţi de amenajare a mediului şi de creştere a calităţii serviciilor din localitate Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -elaborarea mai multor variante de amenajare a spaţiilor interioare şi /sau a spaţiilor cu alegerea variantei optime. funcţionalitate etc. clasei. -selectarea şi organizarea informaţiei în vederea realizării de proiecte. scheme funcţionale. elemente componente. să utilizeze informaţii culese din surse diferite -exerciţii de identificare. participarea la viaţa socialăşi culturală. a limbajului grafic. pieţe etc. a simbolurilor şi a culorilor în vederea realizării de planuri. funcţii. elevaţie. semnalarea unor factori poluanţi. 4. de depozitare etc. plan. posibilităţile de transport şi de dezvoltare şi modernizare a localităţii. portofolii. -citire hărţi / planuri / documentaţie inclusiv site-uri de prezentare a unor agenţi economici. camere cu diferite destinaţii. selectare. documente. planuri. *Aplicaţii (soft-uri educaţionale). -utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare. Locuinţa: tipuri. scheme funcţionale.) -activitate practică de întreţinere şi înfrumuseţare a locuinţei. pentru a analiza şi descrie produse din mediul apropiat: denumire. din diferite texte. elemente de limbaj grafic specific. confort ambiental (spaţial. plan şcoală / clasă / laborator. clasele a V-a . -descrierea spaţiilor şi utilităţilor din locuinţă. să stabilească legături între elementele mediului construit. anexe gospodăreşti. alcătuire constructivă. şcoală. reţele de utilităţi. alcătuire constructivă. 4. grădinii şcolii etc.1.). colaje. spaţii de circulaţie. citire şi interpretare a simbolurilor şi termenilor specifici domeniului. imagini. Clădiri: destinaţie. fiziologic şi psihologic). desene.). 4. colectarea materialelor refolosibile etc.) -culegerea de informaţii referitoare la resursele naturale şi ocupaţiile specifice zonei utilizând diferite surse.

-discuţii dirijate privind speciile de plante şi de animale din zona geografică respectivă. -discuţii pe tema structurii unui meniu. -activităţi de selectare de produse pentru principalele mese ale unei zile.2 să descrie principalele moduri de utilizare a produselor alimentare de origine minerală. Paşte. utilizarea tehnologiilor ecologice.CLASA a V-aModulul: PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETAL ĂŞI ANIMAL ĂOBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. -descrieri de produse realizate cu ocazia unor sărbători. Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -analiza unor produse utilizate în gospodărie. -exerciţii de identificare a vaselor.4 2. crescătorii de animale. -expoziţii /colecţii cu produse realizate conform tradiţiilor locale. -vizite la sere.1 1.1. agenţi economici din localitate. materialele şi principalele unelte. instrumente şi echipamente specifice utilizate în obţinerea produselor . -exerciţii de asociere a factorilor de mediu cu plantele şi animalele specifice anumitor zone agricole. -vizite la unităţi de alimentaţie publică /întreprinderi de prelucrare a produselor de origine vegetalăşi animalăexistente în localitate. târguri. -dezbateri pe tema valorificării reziduurilor din agricultură. -exerciţii de identificare a maşinilor şi utilajelor specifice tehnologiilor agricole. ustensilelor. -exerciţii de evaluare cantitativăşi calitativă a consumului zilnic de alimente. în creşterea animalelor şi a plantelor. Crăciun. vegetalăşi animalăîn alimentaţia omului să analizeze influenţa factorilor de mediu asupra cultivării plantelor şi creşterii animalelor să descrie tradiţiile locale referitoare la obţinerea produselor alimentare 1. mediului şi societăţii 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. -consultarea unor materiale documentare. execuţie. tradiţionale. Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: să identifice materiile prime. cu specific naţional /local (ex. utilizare şi valorificare a produselor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: să selecteze produsele alimentare în funcţie de valoarea nutritivăşi energeticăşi de influenţa asupra sănătăţii omului Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de diferenţiere a originii produselor alimentare şi de analiză de produs. 1. magazine. aparatelor utilizate în prepararea alimentelor. pieţe. aniversări). evaluare. expoziţii.3 *1.

). portofolii. aparatelor utilizate în prepararea alimentelor. -studii de caz referitoare la creşterea şi îngrijirea animalelor domestice. să identifice principalele produse alimentare pe baza unui meniu recomandat /întocmit în prealabil de către elev 2. valoarea nutritivăşi energetică. reclame. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare . -exerciţii de diferenţiere a diferitelor posibilităţi de ambalare a produselor alimentare. -exerciţii de utilizare a echipamentelor de protecţie a muncii şi a celor de pază contra incendiilor. -exerciţii de selectare şi mânuire corectă a vaselor. -realizarea de ambalaje.2. de diferite materii prime sau materiale respectând datele din fişa tehnologică primităşi /sau reţetele din cărţi de bucate /reviste de specialitate. -asumarea responsabilităţilor individuale în cultura plantelor şi /sau a creşterii animalelor. ustensilelor. colecţii. să execute lucrări de cultivare a plantelor /creştere a animalelor domestice respectând normele ecologice şi de protecţie a muncii 2. 3. etichete. -realizarea de aranjamente florale.5.3. să analizeze calitatea produselor alimentare în funcţie de: nevoile pe care le satisfac. -studii de caz privind determinarea caracteristicilor organoleptice ale unor produse alimentare. -evaluarea calităţii produselor realizate. -studii de caz cu privire la respectarea normelor de protecţia muncii în desfăşurarea diferitelor lucrări agricole. -organizarea de concursuri tematice /expoziţii (clasă/şcoală /localitate /zonă). -exerciţii de determinare a influenţei factorilor de mediu asupra dezvoltării plantelor şi animalelor în laborator şi lotul şcolii. -organizarea locului de muncă. proprietăţile organoleptice. de adăposturi pentru diferite specii de animale. -exerciţii de calculare a valorii energetice şi nutritive a alimentelor (pe bazăde tabele. -exerciţii de determinare a calităţii produselor pe baza proprietăţilor organoleptice. -studii de caz referitoare la influenţa mediului (temperatură.2. -respectarea regulilor de comportament la masă. -aranjarea mesei pentru diverse ocazii. -studii de caz privind riscurile pentru sănătate în cazul consumării unor produse alimentare expirate. informaţii de pe ambalaje etc. umiditate) asupra produselor. -exerciţii de cântărire. -exerciţii de selectare şi mânuire corectă a uneltelor utilizate în cadrul operaţiilor de cultivare a plantelor de grădină /apartament. -întocmire de meniuri pentru diferite perioade ale zilei /ale anului /evenimente festive. amestecare /combinare. să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup -exerciţii de ordonare logică a etapelor unui proces tehnologic şi de selectare a tehnologiilor adecvate pentru diferite grupe de plante şi /sau animale. estetică 2. în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple. proiecte. colaje.4.

documentaţie. ospătar etc. lucrări de îngrijire. CONŢINUTURI ▪ Originea alimentelor: -Alimente de origine minerală: apă. -citire de prospecte. de teme: Tradiţiile locale. Internet etc. depozitare. -realizarea de colecţii /portofolii individuale /de grup. Calendarul activităţilor. etichete etc. -Alimente de origine animală: carne. ambalaje.1 La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: să valorifice informaţiile culese din surse diferite utilizând terminologia şi simbolurile specifice domeniului 3. 4. scheme de funcţionare a unor aparate. -organizarea de expoziţii şi concursuri tematice. -studii de caz (ex. recoltare şi valorificare). Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: să identifice posibilităţi diverse de valorificare a produselor alimentare de origine vegetalăşi animală să stabilească legături între activităţi /profesii şi produsele alimentare obţinute Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -prezentarea şi valorificarea produsului realizat. Obiceiurile folclorice din zonă. Meşteşuguri locale). plantat. -întocmirea unor eseuri. legume) şi prelucrate (zahăr. -descrierea activităţilor desfăşurate de bucătar.3.2. crescător de animale. ouă. referate. orez). 4. -redactarea unei scrisori adresate Oficiului de Protecţie a Consumatorilor referitoare la semnalarea unor nereguli referitoare la calitatea produselor cumpărate (proprietăţi organoleptice. ambalaje. pliante. Cultivarea plantelor de câmp / grădină (semănat. Criterii de selecţie a produselor alimentare: caracteristici organoleptice.2 să explice termeni şi simboluri privind calitatea. valoare nutritivăşi . la depozitarea şi la conservarea produselor.. ulei. comercializare etc. valorificarea produselor). -exerciţii de citire şi interpretare a informaţiilor de pe prospecte. cereale. sare. -exerciţii de corelare a activităţilor de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor domestice din zonăcu factori de mediu şi ocupaţiile locuitorilor. manuale. igiena locului de muncă). informaţii de pe etichete.). -Alimente de origine vegetală: în stare proaspătă (fructe. lapte.. -studii de caz referitoare la igiena producerii alimentelor (ex. -identificarea drepturilor avute în calitate de consumator.). norme de tehnica securităţii muncii. -realizarea de fotografii şi vizionarea de filme didactice / documentare. igiena produselor alimentare şi protecţia consumatorilor Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi: -culegerea de informaţii din diferite surse (reviste. norme de tehnica securităţii muncii. igiena echipamentului. agricultor. Creşterea animalelor domestice (hrănire şi îngrijire. prospecte etc. posibilităţi de valorificare. factori de mediu. factori de mediu. de teme: igiena personală.. ambalaje.1 4. colaje privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locală. transport.

schimb. vârstă. factori de confort.3 1. protecţia consumatorului şi măsuri preconizate. -*Tehnologii tradiţionale şi moderne de preparare a alimentelor. -identificarea instituţiilor care asigură protecţia consumatorului în localitatea respectivă. Bucătăria românească. -Respectarea normelor de igienă în prepararea hranei. Conservarea alimentelor. Relaţia dintre alimentaţia corectăşi condiţiile geografice.energetică. Relaţia: om – produse alimentare – mediu. Evaluarea calităţii. mediului şi societăţii 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. Aranjarea mesei. Prepararea la cald.2 1. ustensile. starea de sănătate. -Prepararea la rece. anotimp. săptămânal. aparate. utilizare şi valorificare a produselor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să identifice activităţi economice din viaţa familiei să descrie principalele resurse necesare desfăşurării unor activităţi familiale de producţie şi consum să recunoască factori economici şi sociali din mediul înconjurător care influenţează viaţa familiei să enunţe unele drepturi şi obligaţii ale consumatorilor Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -prezentarea unor exemple de activităţi de: producţie. climaterice. Protecţia consumatorului. lunar) şi modalităţi de economisire . profesii etc.-Meniuri pentru diferite ocazii /anotimpuri /situaţii deosebite. -exerciţii de ierarhizare a nevoilor de consum ale familiei şi ale fiecărui membru. dispozitive. CLASA a VI-aModulul: ECONOMIA FAMILIEIOBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. -discuţii referitoare la resurse materiale şi umane. Depozitarea şi valorificarea produselor alimentare.4 2.1 1. evaluare. Tehnologii de preparare a hranei: -Bucătăria: vase. 1.1 Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să-şi stabilească bugetul (zilnic. -joc de rol pentru identificarea diferenţei dintre nevoi şi dorinţe. ▪ Alcătuirea meniurilor: -Criterii de întocmire. -exerciţii de selectare a informaţiilor privind drepturile consumatorului şi protecţia acestuia. execuţie. -comentarea unor articole din presă privind probleme de sănătate a familiei. consum. Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -activităţi de elaborare a unui buget simplu al clasei şi al familiei. activităţi desfăşurate.

muncă. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să elaboreze proiecte pentru realizarea unui produs util cu precizarea bugetului necesar să identifice abilităţi şi interese personale care îl pot orienta în carieră Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de corelare a priorităţilor de realizare a produsului proiectat cu resursele băneşti. schimb. cheltuieli. 2. bancnote. -discuţii relevante cu privire la legătura dintre educaţie. -exerciţii de redactare a unor sesizări către organizaţiile sau instituţiile de protecţie a consumatorului. distracţie şi alte activităţi zilnice. -discuţii în grup privind importanţa repartizării judiciose a timpului între muncă. -comentarea în grup a posibilităţilor de utilizare eficientă a timpului. satisfacţie profesională. umane. producţie. carduri.2 CONŢINUTURI Rolul familiei în consumul şi producţia de bunuri şi servicii. carduri. scheme. -simularea unor tranzacţii simple.2 să stabilească priorităţi în consum şi cheltuieli în funcţie de nevoile proprii şi ale familiei -discuţie cu privire la nevoi şi modul lor de acoperire -exerciţii de repartizare a veniturilor pentru satisfacerea diferitelor nevoi şi justificarea economiilor efectuate. Nevoi şi dorinţe – identificarea nevoilor individuale ale familiei şi ale clasei /şcolii.1 4. -vizitarea unor locuri de muncă – eventual ale părinţilor – şi consemnarea unor observaţii. 4. cec. etichete. -stabilirea avantajelor şi dezavantajelor efectuării plăţilor prin: numerar. consum.3 să analizeze un produs realizat în funcţie de calitate. resurse. cheltuieli şi posibilitatea obţinerii unui câştig 2. . 3. preţ. -exerciţii de citire a unor grafice.2. -realizarea unor colecţii de monede. o revistă a clasei).1 3. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să utilizeze concepte economice în comunicare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de utilizare a termenilor economici: nevoi. -activităţi practice de realizare a unei reclame pentru promovarea produsului obţinut. materiale şi de timp.2 să observe şi să compare diferite modalităţi de plată 4. calcularea cheltuielilor şi a veniturilor posibil de obţinut din vânzarea acestuia. -descrierea modului de utilizare a timpului într-o zi / săptămână. -exerciţii referitoare la decizia privind cumpărarea unor produse -utilizarea de soft educaţional -realizarea unui produs (un semn de carte. eventual prin comerţelectronic. venituri.4 să întocmească planuri de activităţi în funcţie de timpul disponibil 3. buget referitor la viaţa familiei şi a clasei.

-analiza unor obiecte confecţionate din lemn. Internet. alcătuire. -utilizarea softului educaţional -colecţii /expoziţii cu produse realizate prin tehnologii tradiţionale /locale şi /sau moderne. -culegere de informaţii din albume.3.Resursele familiei – relaţia: venituri. existente în mediul apropiat elevului. utilizare şi valorificare a produselor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să identifice materii prime şi materiale lemnoase. lut – ceramică în funcţie de provenienţăşi proprietăţi să sesizeze efectele tehnologiilor de obţinere a materiilor prime. textile. textile. lut – ceramică) OBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. Bugetul elevului. atelier de pielărie. schemă funcţională. preţul. textile. piele. atelier de olărit. mediului şi societăţii 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. decizia privind cumpărarea unor produse. din piele. prezentare.2.4 Obiective de referinţă . piele. formă. Protecţia consumatorului. mostre. consum. Calitatea produselor. reviste. -exerciţii de identificare şi de comparare a diferitelor tipuri de materiale din mediul apropiat. Exemple de activităţi de învăţare *1. Disciplina bugetului personal. a semifabricatelor şi a produselor finite asupra mediului şi societăţii să analizeze un produs ţinând cont de utilizare. Organizarea timpului familiei. piele. -studiu de caz. textile. economii. -exerciţii de observare şi de comparare a unor produse în funcţie de materialele utilizate. lucrări de specialitate. Gestionarea bugetului individual de timp. Profesii ale membrilor familiei. preţ să identifice elementele de progres în evoluţia diferitelor tehnologii de prelucrare a materialelor din lemn. lut-ceramică Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -observaţii şi discuţii pe baza unor enciclopedii. 1. evaluare. cu specific naţional /regional -implicare directă în viaţa comunităţii prin participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora (hârtie. Proiectarea bugetului. 1. lut-ceramică. -vizite la croitorie. -descrieri de produse realizate cu ocazia unor sărbători tradiţionale. Bugetul familiei –suportul comportamentului de consum. cizmărie 1. Activitatea de producţie şi relaţiile dintre membrii familiei /clasei. fotografii. carton).1. CLASA a VI-a Modulul: MATERIALE ŞI TEHNOLOGII (lemn. atelier de tâmplărie. materiale. -exerciţii de întocmire a unor fişe de analiză de produs. CD. Comportamentul de consum. executare.

-utilizarea termenilor de specialitate şi a limbajului grafic în realizarea (individual sau în grup) de schiţe. La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să selecteze materiale şi tehnologii adecvate pentru realizarea unui produs util 2. proiecte. -exerciţii de sesizare a defectelor şi remedierea lor prin efectuarea unor mici reparaţii. 3. -exerciţii de utilizare a echipamentelor de protecţie a muncii şi de pază contra incendiilor. planuri. mesaje cu elevi din alte localităţi din ţarăşi din străinătate. de prelucrare şi finisare specifice obţinerii unui produs din mediul apropiat elevului pe baza unei fişe tehnologice primite. desene. piele. -exerciţii de realizare a diferitelor elemente decorative din material lemnos. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să valorifice informaţiile culese din surse diferite utilizând terminologia şi simbolurile specifice domeniului Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de identificare şi de selectare a simbolurilor şi termenilor specifici domeniului din diferite texte. -execuţie practică a unor produse conform fişei tehnologice. documente. colecţii. -schimb de opinii. idei. -evaluarea şi valorificarea produselor obţinute prin organizarea de expoziţii /concursuri între grupe. aparate simple necesare executării unui produs. tabele. să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup 2. portofolii) individual /împreunăcu alţi colegi.1.1. materiale textile.3. şcoli.2 să execute operaţiile de pregătire. -vizionarea de filme didactice /documentare şi realizarea de fotografii. -exerciţii de selectare a materialelor şi a instrumentelor de măsură. colaje. scule. textil.2. imagini. referate. -exerciţii de demontare – montare /asamblare a unor produse simple. colaje sau materiale publicitare. să identifice disfuncţionalităţi ale produselor analizate 3. -discuţii cu privire la calitatea produselor. de pielărie etc. clase. -jocuri didactice. planuri. 2.. miniproiecte. PSI şi protecţia mediului Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de comparare a diferitelor tipuri de materiale utilizate în realizarea de produse. -organizarea locului de muncă în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple. unelte. -elaborarea unor materiale (schiţe. -exerciţii de citire şi utilizare a unei fişe tehnologice pentru produse din lemn. NTSM. respectând normele de calitate.4. .

lut-ceramică. Soft educaţional. textile.3. Noi posibilităţi de utilizare şi decorare a produselor. textile. Operaţii de finisare. materiale plastice. să descrie un produs utilizând limbajul specific -exerciţii de comunicare . -prezentarea şi valorificarea produselor realizate prin organizarea unor expoziţii.. Evaluarea şi valorificarea produselor (calitate. -evaluarea calităţii produselor realizate. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil să propună noi posibilităţi de utilizare şi decorare a obiectelor din lemn. Analiza de produs (gamă de produse): utilizare.2. -identificarea a noi posibilităţi de utilizare şi decorare a anumitor produse. lutceramică. -utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare pentru a descrie produse: denumire. formă. 4. 4. sticlă) OBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE . disfuncţionalităţi posibile. cauciuc. schiţă constructivă. Tehnologii artizanale. preţ. preţ). CLASA a VII-a Modulul: MATERIALE ŞI TEHNOLOGII (materiale metalice. prezentare. documentaţie specifică) cu ajutorul imaginilor şi a simbolurilor.2. textil. -Studierea "Fişei tehnologice". mod de utilizare etc. -exerciţii de aprofundare a textului (de pe ambalaje. să sesizeze relaţia dintre tipuri de activităţi şi meserii (profesii) specifice acestora CONŢINUTURI Materii prime şi materiale: lemn. -recunoaşterea meseriei în funcţie de tipul de material şi de tehnologiile de prelucrare a acestuia. Clasificare. Provenienţă. piele lut-ceramică Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii practice de înfrumuseţare a unor obiecte. Proprietăţi. Activităţi şi meserii specifice realizării produselor din lemn. prezentare. -culegerea de informaţii referitoare la ocupaţiile specifice zonei utilizând diferite surse (inclusiv Internetul). Elemente de limbaj grafic specific. piele. Realizarea unui produs din material lemnos. Operaţii de prelucrare. alcătuire. -întocmirea unor minieseuri /fişe privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea local. 4. -* Tradiţii locale. piele. utilizare.descriere a unui produs folosind corect terminologia. materiale folosite. textile. prospecte. de pielărie. -Operaţii de pregătire. lut-ceramică. elemente componente.1. -implicarea în viaţa comunităţii prin activităţi ce vizeazăatitudinea privind utilizarea de materiale reciclabile.

cauciuc. clase. -exerciţii de întocmire a unor fişe de analiză de produs. măsoară.2. cauciuc. executare. plastic. aerului. -colecţii / expoziţii cu produse realizate prin tehnologii tradiţionale /locale şi /sau moderne. alcătuire.1. sticlă Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil să întocmească fişa tehnologicăpentru realizarea unui produs util Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de identificare şi de comparare a diferitelor tipuri de materiale din mediul apropiat. -exerciţii de întocmire de fişe tehnologice pentru realizarea unui produs. -vizitarea unor ateliere de prelucrări. sticlă. fotografii. să execute operaţii de pregătire. a semifabricatelor şi a produselor finite asupra mediului şi societăţii să analizeze un produs ţinând cont de utilizare. materiale. cauciuc în funcţie de provenienţă. -analiza unor obiecte confecţionate din metal. în funcţie de diferite criterii. utilizare şi valorificare a produselor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil să descrie materii prime şi materiale din metal.2. prezentare. -exerciţii de apreciere a calităţii unor produse. -exerciţii de ordonare logică a etapelor unui proces tehnologic. formă. protecţia muncii şi a mediului Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a vii-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de citire şi utilizare a unei fişe tehnologice realizată în prealabil de către profesor. schemă funcţională. cauciuc. existente în mediul apropiat elevului. caracteristici şi proprietăţi să identifice efectele tehnologiilor de obţinere a materiilor prime. reviste. -execuţia practică a unor produse conform fişei tehnologice (desenează. sticlă.3 *1. -evaluarea şi valorificarea produselor prin expoziţii /concursuri între grupe. solului din diferite zone industriale. finisare specifice obţinerii unui produs din mediul apropiat elevului. 1. plastic. .1. taie. respectând normele de calitate. 1. 1.. şcoli. evaluare. -exerciţii de selectare şi mânuire corectă a instrumentelor de măsură a sculelor. plastic. CD. plastice. -exerciţii de utilizare a echipamentelor de protecţie a muncii şi de paza contra incendiilor. 2. Internet. a uneltelor a aparatelor simple etc. -demonstraţii privind proprietăţile materialelor studiate. -culegere de informaţii din albume. asamblează diferite componente şi materiale). societăţii şi mediului 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. prelucrare.4 2. sticlă. preţ să evidenţieze evoluţia diferitelor tehnologii de prelucrare a materialelor metalice.1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. -studiu de caz privind utilizările materialelor de tip: metal. -comentarea buletinelor de analiză a compoziţiei apei. -exerciţii de demontare – montare /asamblare a unor obiecte /modele. trasează.

-vizitarea unor agenţi economici din localitate.1. -implicare directă în viaţa comunităţii prin participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora (metal. sticlă. -formularea de idei referitoare la creşterea funcţionalităţii produselor realizate împreună cu colegii sau individual. 3. sticlă). -implicarea în viaţa comunităţii prin activităţi ce vizeazăutilizarea materialelor reciclabile. semifabricatelor. -evaluarea calităţii produselor realizate. produselor finite şi meseriile /profesiile specifice acestora CONŢINUTURI . 4. colecţii. să stabilească relaţii între tehnologiile de obţinere a materiilor prime. să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup -organizarea locului de muncă în funcţie de rolul asumat în executarea unor produse simple. *2. mod de utilizare.3.1. plastic. -utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare. -întocmirea de colecţii /portofolii individuale sau în grup. documente. portofolii) individual /împreunăcu alţi colegi. expoziţii. cauciuc. pentru a analiza şi descrie produse: denumire.2. efectuarea unor mici reparaţii. târguri tradiţionale. muzee etnografice.4 . -exerciţii de utilizare a unor obiecte în situaţii noi. desene. -culegerea de informaţii referitoare la ocupaţiile specifice zonei utilizând diferite surse (inclusiv. 3. -prezentarea şi valorificarea produselor realizate prin organizarea unor expoziţii. dicţionare şi enciclopedii tehnice. 4. Internetul). colaje. cauciuc Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de stimulare a creativităţii privind noi posibilităţi de utilizare şi de decorare a anumitor produse. -întocmirea unor fişe privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea locală. proiecte. -elaborarea unor materiale (schiţe. să propună soluţii privind defectele şi disfuncţionalităţile constatate la produsele analizate -remedierea unor defecte. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil să utilizeze termeni de specialitate şi limbajul grafic pentru realizarea de schiţe.2. 4. planuri. componente. -jocuri didactice. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil să propună noi posibilităţi de utilizare şi decorare a obiectelor din metal. scheme de funcţionare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a vii-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de identificare şi de selectare a simbolurilor şi termenilor specifici domeniului din diferite texte. imagini. mod de funcţionare etc.

. CLASA a VII-aModulul: TEHNOLOGII DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORTOBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1.2 să identifice momente importante în evoluţia tehnologiilor de comunicaţii şi transport să explice complementaritatea dintre reţeaua de comunicaţii şi cea de transport 1. -identificarea relaţiei dintre reţelele de comunicaţii şi cele de transport utilizând fotografii. reviste de specialitate etc. sticlă): provenienţă. cauciuc. clasele a V-a . 1. cauciuc. Operaţii de prelucrare. -studiu de caz privind influenţa mijloacelor moderne de comunicaţii şi transport asupra calităţii vieţii. sticlă. -studiu de caz privind utilizarea comunicării în nodurile reţelelor de comunicaţii. preţ. de informaţii). mediului şi societăţii Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: să identifice tipuri de reţele de comunicaţii şi transport şi efectele lor asupra omului şi a mediului Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -studiu de caz pentru identificarea tipurilor de reţele de comunicaţii şi transport. -identificarea diferitelor etape ale dezvoltării comunicaţiilor (prin limbaj grafic.) şi transporturi (de persoane. materiale folosite. -vizite în nodurile şi căile reţelelor de transport. -identificarea avantajelor oferite de tehnologiile neconvenţionale. cauciuc.a VIII-a ▪ Realizarea unui produs din materiale metalice. materiale plastice. utilizare. sticlă: -Întocmirea "Fişei tehnologice". Educaţie tehnologică. -Operaţii de pregătire. Evaluarea şi valorificarea produselor (calitate.4 să descrie mijloacele şi căile de comunicaţii şi transport din localitate . proprietăţi. Noi posibilităţi de utilizare şi decorare a produselor. vizual etc.3 *1. schiţă constructivă. Activităţi şi meserii specifice realizării produselor din materiale metalice. Soft educaţional. alcătuire. . -studiu de caz privind mijloacele de transport şi căile de comunicaţii din localitate. albume. materiale plastice. preţ). de mărfuri.1 * 1. -exerciţii de identificare a oportunităţii utilizării reţelelor de comunicaţii şi transport în activităţile socio-umane. -discuţii în grup privind avantajele şi dezavantajele utilizării diferitelor tehnologii de comunicare. clasificare.Materii prime şi materiale (materiale metalice. de energie. prezentare. formă. Operaţii de finisare. prezentare. Analiza de produs (gamă de produse): utilizare. Elemente de limbaj grafic specific. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. materiale plastice.* Tradiţii locale. Tehnologii artizanale.

2 să utilizeze tehnologii moderne de comunicaţii pentru realizarea unor aplicaţii Obiective de referinţăExemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele capabil: activităţi: 3. -utilizarea cartelelor magnetice. design. -prospectarea pieţei. -elaborarea unor proiecte privind soluţii de reducere a efectelor poluante produse de mijloacele de transport. -exerciţii de interpretare a simbolurilor şi semnelor grafice specifice comunicaţiilor şi transporturilor. securitate.1 să utilizeze simboluri şi terminologia -exerciţii de selectare a termenilor si a simbolurilor specifică comunicaţiilor şi transporturilor specifice comunicaţiilor şi transporturilor. utilizare şi valorificare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de elaborare de schiţe. din diferite enunţuri şi imagini prezentate. -activităţi practice de utilizare a unor softuri. tabele specifice sistemelor de comunicaţii şi transport. -utilizarea telefoniei fixe şi mobile. execuţie.1. 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. scheme.2 să selecteze pentru uzul personal -identificarea avantajelor şi dezavantajelor oferite de informaţii din diverse surse referitoare la sursele de informare din sistemele de comunicaţii şi comunicaţii şi transporturi .. 3. preţ. telefon. -transmiterea unui fax. a produselor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: 2.5 să propună soluţii de protejare a mediului în condiţiile transportului actual -studii de caz. a interfonului etc.1 să realizeze produse grafice specifice comunicaţiilor şi transporturilor 2. comoditate. metrou etc. -redactarea şi expedierea unui mesaj prin poştă. -exerciţii de alegere a unui produs sau a unui serviciu în funcţie de diferite criterii: calitate. efecte poluante. e-mail. confort. evaluare.

publicitate.dezvoltarea carierei (oferte de locuri de . transmiterea unui CV. Reţele de transport (căi.. pe apă (naval şi fluvial). terminale): terestru (feroviar.muncă. Mijloace şi tehnologii de realizare a transportului de persoane. exerciţii de identificare a meseriilor şi profesiilor din domeniul comunicaţiilor şi transporturilor. teletext etc.studiul unor materiale din media pentru . Calitatea serviciilor de comunicaţii şi transport. de mulţumire etc. execuţie. terminale): -de telecomunicaţii (reţele informatice. noduri. Reţele de comunicaţii (căi. scrisori de intenţie. *Soft educaţional. teste on-line). noduri. Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: 4. *Transporturi prin conducte şi pe cablu. de mărfuri. suspensii magnetice).). evaluare. reţele de televiziune şi radio etc. -operare cu diverse surse de informare (carte de telefon. aerian. CONŢINUTURI Sisteme de comunicaţii şi transporturi: noţiuni generale. -sistemul poştal. să descrie oportunităţi 1 profesionale legate de serviciile de comunicaţii şi transport existente şi de perspectivă Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: . utilizare şi valorificare a produselor 3Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandăurmătoarele activităţi: . Soluţii de protejare a mediului. mediului şi societăţii 2Dezvoltarea capacităţii de proiectare. Impactul dezvoltării comunicaţiilor şi transporturilor asupra individului. rutier). *Tehnologii neconvenţionale (pe pernăde aer. mersul trenurilor.). de energie şi de informaţii. CLASA a VIII-a Modulul: ENERGIE OBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. .simulări de interviuri. mediului şi societăţii. structură. Comunicaţii şi limbaj grafic în transporturi. telefonia mobilăşi fixă.transport.

lampă de control) -dezbateri pe teme de protecţia muncii -exerciţii de citire a schemelor de circuite energetice dintr-o locuinţă. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să compare avantajele şi dezavantajele unor locuri de muncă din domeniul energetic în scopul orientării profesionale Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi: -discuţii cu specialişti care lucrează în domeniu.3 3. -studiu de caz pentru identificarea posibilităţilor de economisire a energiei de diferite tipuri.3 să identifice surse şi tehnologii de obţinere a energiei să analizeze efectele tehnologiilor de producere a energiei şi utilizarea ei asupra mediului Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să execute produse simple din domeniul energetic respectând normele tehnice şi de securitate a muncii să interpreteze schiţe ale unor circuite energetice să remedieze defecţiuni simple din domeniu -exerciţii de comparare a diferitelor forme de energie: mecanică. -activităţi de utilizare de softuri -exerciţii de depistare şi remediere a defectelor unor elemente de circuit care nu se află sub tensiune (priză.2 1.2 * 2. chimică.1 2. termenii şi simbolurile specifice 4. textelor de specialitate. Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi: -aplicaţii practice de realizare a unor produse (ex. termică. 4.1. luminoasă.1 ..2 Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să utilizeze termeni tehnici şi simboluri specifice domeniului energetic să valorifice într-un mesaj propriu. surse şi principalele tehnologii de obţinere a acesteia *1. -documentare din materiale de specialitate. -identificarea tehnologiilor de obţinere şi utilizare a diferitelor forme de energie şi efectelor sociale. -dezbatere privind importanţa surselor neconvenţionale de producere a energiei. veioză. 2. -dezbateri privind modalităţile de protejare a mediului.1 3. întrerupător. Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii de selectare a termenilor şi simbolurilor specifice domeniului energetic din diferite enunţuri şi imagini prezentate. -identificarea surselor de energie -identificarea etapelor dezvoltării tehnologiilor de obţinere a energiei cu ajutorul ilustraţiilor. -culegerea de informaţii referitoare la sursele energetice naturale specifice zonei.. ceas electronic) cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii. diapozitivelor. electrică etc.1 să recunoască forme ale energiei. albumelor etc. fişă. -vizite la agenţi economici de profil. -exerciţii de redactare a unor mesaje (în cuvinte sau limbaj grafic) pe baza unui suport vizual. lanternă.

-observarea evoluţiei unor domenii profesionale noi (informatică. -culegere de informaţii referitoare la modalităţi de utilizare şi economisire a energiei.. electrică etc. creion de tensiune etc. -dezbateri privind implicaţiile unor ocupaţii asupra mediului înconjurător şi asupra relaţiilor de muncă.3 . CONŢINUTURI Forme de energie: mecanică. Exemple de activităţi de învăţare 1. chimică. ciocane /pistol de lipit. -circuite energetice dintr-o locuinţă (electrice. operator. Surse de energie.4. Transport şi distribuţie prin sistemul energetic naţional.1 1. scule utilizate (şurubelniţe. -consumatori electro-casnici. *Surse energetice specifice zonei. termică. telecomunicaţii etc. posibilele profesii din domeniul energetic să identifice alternative şi oportunităţi în utilizarea şi economisirea energiei 4.2 să identifice pe plan local. -studiu de caz privind profesiile oamenilor implicaţi în producerea şi distribuirea energiei la nivel local.3 -vizite la agenţi economici de profil. termice. *Tehnologii specifice zonei geografice. norme de tehnica şi securitatea muncii. proiectant. -metode de economisire a energiei. -discuţii privind tendinţele în evoluţia pieţei muncii. execuţie. gaze). utilizare şi valorificare a unor produse 3 Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să enumere principalele domenii profesionale săidentifice impactul tehnologiei asupra evoluţiei profesiilor. *Soft educaţional. tehnician. mediului şi societăţii 2 Dezvoltarea capacităţii de proiectare. cleşti. Domenii de utilizare.2 1. maistru. -enumerarea principalelor responsabilităţi ale unui muncitor. -analizarea unor fişe ale posturilor. Elemente de limbaj grafic specific. CLASA A VIII-AModulul: DOMENII PROFESIONALEOBIECTIVE DE REFERINŢĂŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1 Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. Energia în gospodărie: -forme de energie şi utilizarea lor. luminoasă. -*Remedierea defectelor simple a elementelor de circuit şi a aparatelor electro-casnice.). asupra relaţiilor de muncăşi asupra mediului săidentifice principalele competenţe ale personalului angajat în diverse domenii de activitate Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandăurmătoarele activităţi: -investigarea unor domenii de activitate în funcţie de profesiile şi meseriile lor. Consumatori de energie. prevenirea şi stingerea incendiilor. Tehnologii de obţinere a energiei.). -evidenţa consumurilor şi a costurilor de energie. programator etc. evaluare. ▪ Impactul tehnologiilor de producere şi utilizare a energiei asupra omului şi a mediului.

-elaborarea unui plan simplu de afaceri Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandăurmătoarele activităţi: -simulări de interviuri. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să organizeze informaţii relevante pentru obţinerea / practicarea diferitelor calificări profesionale Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandăurmătoarele activităţi: -elaborarea in grup a unor "fişe ale postului" pe baza consultării documentelor si vizitelor efectuate la agenţi economici din domeniul serviciilor. panouri de avertizare.2. -vizionarea unor materiale înregistrate în întreprinderi mici şi mijlocii.4 3. -exerciţii de "traducere" a semnelor şi simbolurilor în cuvinte şi invers. -completarea de chestionare /fişe de autoevaluare. -exerciţii de interpretare a unor semne şi simboluri de pe produse.3 săelaboreze un plan propriu de dezvoltare profesională în funcţie de competenţele personale şi de caracteristicile pieţei muncii să utilizeze diferite tehnici de prezentare pentru ocuparea unui loc de muncă să elaboreze. un plan simplu de afaceri pentru obţinerea unui produs sau a unui serviciu Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să utilizeze termeni specifici diferitelor domenii profesionale la testările pentru obţinerea unui loc de muncă să valorifice într-un mesaj propriu termenii şi simbolurile învăţate săcoreleze simbolurile cu semnificaţia lor şi cu domeniul profesional în care sunt utilizate Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandăurmătoarele activităţi: -studierea ofertelor educaţionale în diverse contexte: documente oficiale. -elaborare de CV-uri. după model. vizite la grupurile şcolare etc.1 La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: să identifice diferitele rute de formare profesională oferite de învăţământul românesc 2. -realizare de cărţi de vizită. -exerciţii de comparare a diverselor oportunităţi profesionale în raport cu nevoile şi interesele proprii. indicatoare etc. transmitere a unor mesaje (în cuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual. -scrierea unei scrisori de intenţie.2 *2.3 -exerciţii de redactare. 2.1 3.1 . -realizarea de simulări privind utilizarea şi respectarea unor norme de protecţia muncii. etichete. " Ziua porţilor deschise". -exersarea tehnicilor de prezentare la interviu.2 *3. -utilizarea soft-ului educaţional -analiza etapelor de elaborare a unui plan de afaceri -analiza unor modele concrete de planuri de afaceri. -discuţii cu agenţi economici. -elaborarea unor CV-uri. târguri de oferte educaţionale. -stabilirea elementelor de bază ale portofoliului profesional individual. -jocuri de rol: ofertant – beneficiar. 4.. *4.

băneşti. aptitudini şi cu caracteristicile pieţei muncii 2.6 Utilizarea adecvată a limbajului grafic specific diverselor domenii de activitate în contexte variate de comunicare S. conform fişei tehnologice. umane) şi tehnologii necesare pentru obţinerea unui produs S. mediului şi societăţii STANDARDE S. comercializare etc. Dezvoltarea spiritului de iniţiativăşi a capacităţii de orientare profesională .3 Analizarea elementelor de progres a diferitelor tehnologii precum şi a meseriilor /profesiilor specifice acestora S. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ OBIECTIVE CADRU 1. -organizarea unor competiţii pe componente ale planului de afaceri: promovare. CONŢINUTURI Domenii profesionale Specificul profesional al diferitelor zone geografice. Rute de formare profesională.1 Identificarea unor surse de poluare care afecteazăcalitatea vieţii S.3 4. Mobilitate ocupaţională.4. Domenii profesionale noi. cu respectarea normelor de protecţie a muncii şi a mediului S. Comportamentul în afaceri. -analiza structurii de ocupare a forţei de muncă în zonă /regiune. Calitatea muncii şi relaţiile de muncă. Competenţe profesionale: descriere şi modalităţi de evaluare. dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii etc. principalele etape de realizare. modele ale unor planuri de afaceri.2 4.2 Descrierea principalelor resurse (materiale. Tendinţe în evoluţia pieţei muncii: *Dezvoltarea domeniului serviciilor. Planul de afaceri: condiţii de elaborare.4 Execuţia de produse simple. utilizare şi valorificare a produselor 3. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului. -discuţii cu reprezentanţi ai agenţilor economici din zonă. evaluare. execuţie. Dezvoltarea capacităţii de proiectare. Protecţia mediului în contextul diverselor domenii profesionale. Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor 4.7 Evaluarea de opţiuni privind viitoarea meserie în concordanţă cu propriile interese.4 să formuleze o opţiune pentru viitoarea meserie în concordanţă cu propriile interese şi aptitudini să coreleze opţiunile profesionale cu nevoile şi resursele zonei geografice şi cu tendinţele majore de evoluţie a pieţei muncii să aplice etape ale planului de afaceri pentru obţinerea unui produs sau a unui serviciu -realizarea unei liste cu locuri de muncă posibile pe baza studierii ofertelor din mass-media. -simularea unor activităţi propuse în planul de afaceri. -simularea paşilor necesari pentru obţinerea unui loc de muncă. Cerere şi ofertă pe piaţa muncii.5 Evaluarea produselor /serviciilor în funcţie de caracteristicile de calitate şi de posibilităţile de valorificare S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful