ANATOMIA SI FIZILOGIA UMANA 1.

ALCATUIREA CORPULUI UMAN TOPOGRAFIA ORGANELOR SI A SISTEMELOR DE ORGANE Organele sunt alcatuiete din grupari de celule si tesuturi care s-au diferentiat in vederea indeplinirii anumitor functii de organism, Sistemele de organe sunt unitati morfologice care indeplinesc functiile organismului:de relatie,de nutritie si de reproducere. Corpul uman este un tot unitar din punct de vedere morfologic si functional,fiind alcatuit din:cap,gat,trunchi si membre. Capul este alcatuit din doua parti: - craniana,corespunzatoare neurocraniului(cutia craniana); - faciala,corespunzatoare viscerocraniului(oasele fetei). Gatul(regiunea crevicala),prezinta doua parti: - posterioara-nucala(ceafa); - anterioara-gatul propriu-zis. Trunchiul este format din:- torace cavitatea toracica; - abdomen cavitatea abdominala; - pelvis caviatatea pelviana. Muschiul diafragma separa caviatatea toracica de cavitate abdominala. Membrele sunt alcatuite din: -centuri; -portiuni libere. Membrele superiore sunt alcatuite din: -centura scapulara care leaga membrele superioare de trunchi; -portiunea libera are trei segmente:brat,antebrat si mana.

Membrele inferioare sunt alcatuite din: -centura pelviana care leaga membrele inferioare de trunchi; -portiune libera are trei segmente:coapsa,gamba si piciorul. PLANURI SI RAPORTURI ANATOMICE ALE CORPULUI UMAN Corpul uman este tridimensional,strabatut de trei axe si trei planuri. Axele corespund dimensiunilor spatiului si se intretaie in unghi drept. Axul longitudinal: -vertical la om (in lungimea corpului)are doi poli: - superior cranial; inferior -caudal.

Axul sagital anterior (al grosimii corpului) are doi poli: Anterior Posterior.

Axul transversal orizontal (al latimii corpului)are doi poli: Stang Drept.

Planurile corpului uman trec prin cate doua axe. Planul frontal,vertical: -

Este paralel cu fruntea Trece prin axul longitudinal si transversal; Imparte corpul in doua parti asimetrice: (anterioara ventrala) si (posterioaradorsala);

(exemplu:nasul este situat anterior,coloana vertebrala posterior). Planul sagital,vertical: Este perpendicular pe planul frontal;

Trece prin axul longitudinal si sagital; Este planul simetriei bilaterale; Imparte corpul in doua jumatati simetrice:dreapta si stanga;(ex:ochii sunt asezati lateral fata de nas is medial fata de urechi)

Planul transversal,orizontal: Este perpendicular pe planul frontal si sagital; Trece prin axul sagital si transversal; Imparte corpul in doua parti asimetrice:-superioara- craniala si inferioara-caudala

(exemplu:ochii sunt situati cranial fata de gura,caudal fata de nas.) 2. FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2.1 FUNCTIILE DE RELATIE SISTEMUL NERVOS Clasificarea sistemului nervos se face din punct de vedere topografic si functional. I . Din punct de vedere topografic,sistemul nervos se clasifica in: 1. SISTEMUL NERVOS CENTRALNEVRAX SAU AX CEREBROSPINAL ,este format din:encefal si maduva spinarii.
a) Encefalul (localizat in cutia craniara)este alcatuit din: -

Trunchi cerebral,format din: bulb rahidian ; puntea lui Varolio mezencefal

Diencefal format din: talamus; metatalamus;

epitalamus; hipotalamus;

Cerebel ; Emisfere cerebrale;

b) Maduva spinarii este localizat in canalul vertebral,se intinde de la vertebra

cervicala C1 la vertebra lombara L2 ,de unde se continua cu filum terminale pana la vertebra a 2 coccgiana.

1. SISTEM NERVOS PERIFERIC este format din nervi periferici si

ganglioni nervosi. Nervii periferici alcatuiti din prelungirile neuronale ,sunt reprezentati de:
-

Nervii cranieni,in numar de 12 perechi sunt senzitivi,motori si micsti Nervi spinali,in numar de 31 perechi,sunt micsti. Ganglioni nervosi formati din aglomerari de corpi neuronali,sunt reprezentati de:

ganglioni spinali ganglioni cranieni ganglioni vegetativi.

II. Din punct de vedere functional,sistemul nervos se clasifica in:

1. SISTEMUL NERVOS SOMATIC AL VIETII DE RELATIE care asigura

activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo senzoriala in functie de conditiile mediului inconjurator. Rol integrarea organismului in mediul sau de viata.
2. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV), coordoneaza activitatea

organelor interne (viscerelor) in conditii diferite de viata.

SNV are doua componente:

-

Parasimpaticul ,intervine in conditii obisnuite de viata; Simpaticul ,intervine in conditii neobisnuite ,periculoase.

SISTEMUL NERVOS SOMATIC FUNCTIA REFLEXA Functia reflexa se realizeaza in substanta cenusie a sistemului nervos, Distributia substantei cenusii in sitemul nervos central este urmatoarea:
-

La nivelul maduvei spinarii,substanta cenusie este dispusa la interior si prezinta prelungiri,numite coarne. Doua corne anterioare,ce contin neuroni somatomotori; Doua coarne posterioare,ce contin neuroni somatosenzitivi; Doua coarne laterale,ce contin neuroni vegetativi,visceromotori si viscerosenzitivi,

In trunchiul cerebral ,substanta cenusie este dispusa la interior,fragmemtata in nuclei:motori,senzitivi,vegetativi si proprii.

In cerebel,substanta cenusie formeaza:

la exterior- scoarta cerebeloasa

la interior: nuclei de substanta cenusie

-

In diencefal,sunt mase de substanta cenusie sub forma de nuclei in toate componentele sale:talamus,metatalamus,epitalamus si hipotalamus.

In emisferele cerebrale,substanta cenusie formeaza:

la exterior scoarta cerebrala(cortexul cerebral); la interior nucleii bazali(corpii striati).

Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.Baza atomica a acutului reflex este arcul reflex.

Componentele arcului reflex Receptor Centru Efector Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli ,prin variatii de potential gradate,proportional cu intensitatea stimului. Rolul receptorului este de a transforma energia stimului in influx nervos.

Clasificarea receptorilor: 1. Dupa localizare: exteroceptorii sunt situati spre periferia organsmului si primesc informatii din mediul extern; proprioceptorii sunt localizati in muschi,tendoane,articulatii,periost(membrana conjunctiva a oaselor),pericondru (invelis conjuctiv al cartilajelor); intercoceptorii (visceroceptorii) sunt situati in peretii organelor interne (viscerelor) si primesc informatii din interiorul organismului. 2. Dupa natura agentului excitant: mecanoreceptori(tactili,termici,durerosi,auditivi,vestibulari) baroreceptrori (pentru presiune) osmoreceptori (pentru presiune osmotica) chemoreceptori (olfactivi ,gustativi) termoreceptori (pentru diferente de temperatura); algoreceptori nociceptori (pentru durere); fotoreceptori 3. Dupa viteza de adaptate:

 fazici activitatea creste la aplicarea stimului si scade la mentinerea stimulului; tonici activitatea constanta pe durata aplicari stimului.

-Calea aferenta este senzitiva,face legatura dintre receptori si centrii nervosi. Este reprezentata de: dendritele si axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; dendritele si axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.

-Centrii nervosi reprezinta toate structurile sistemului nervos central care analizeaza si prelucreaza informatiile primite si genereaza impulsuri nervoase.Fiecare centru nervos are doua compartimente functionale: compartimentul senzitiv unde sosesc informatiile de la receptori; compartimentul motor care transmite comenziile catre efectori.

-Calea eferenta este motorie,face legatura dintre centrii nervosi si efectori,transmitand comenzile. Este reprezentata de: axonii neuronilor motori din maduva spinarii; fibrele motorii ale nervilor cranieni.

-Efectorii executa comanda primita de la centrii nervosi. Sunt reprezentati de: Muschii striati (efectori ai sistemului nervos somatic); Muschii netezi (efectori ai sistemului nervos vegetativ),care raspund prin contractie; Glande exocrine;

Glande endocrine,care raspund prin secretie.

FUNTIA DE CONDUCERE CLASIFICAREA CAILOR DE CONDUCERE FUNCTIA DE CONDUCERE se realizeaza prin substanta alba,formata din cai ascendente si descendente. CAILE ASCENDENTE ALE SENSIBILITATII: sunt senzitive; conduc excitatiile sub forma de influx nervos de la receptori(exeteroceptori,proprieceptori si intereceptori) la centrii nervosi si deservesc sensibilitatea corpului; Aceste cai sunt de de doua tipuri: specifice pentru fiecare tip de sensibilitate (extereoceptiva si proprioceptiva),conduc impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea stimurilor; nespecifice care conduc sensibilitatea interoceptiva (visceroceptiva),impreuna cu calea spinotalamica.

1. Caile sensibilitatii exteroceptive -

sunt cai specifice; conduc impulsuri de la exteroceptorii tactli,termici si durerosi in scoarta cerebrala,pentru formarea senzatiilor specifice; au pe parcurs trei neuroni; au proiectie corticala.

Sensibilitatea tactila fina,epicritica este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach.

Caile sensibilitatii tactile fine au pe parcurs trei neuroni: primul neuron (protoneuronul) in ganglionk spinal; al doilea neuron (deutoneuronul) in nucleii Goli si Burdach din bulb; al treilea neuron (tritoneuronul)- in talamus.

Proiectia corticala este neorcortexul receptor in zona somestezica I .se incruciseaza la nivelul bulbului radihian. Rol conduc informatii tactile fine si vibratiile. Sensibilitatea tactila grosiera,protopatica este condusa prin fasciculul spinotalamic anterior. Caile sensibilitatii tactile grosiere au pe parcurs trei neuroni: primul neuron (protoneuronul)- in ganglionul spinal ; al doilea neuron(deutoneuronul)-in contul posterior medular; al treilea neuron(trinoneuronul)-in talamus.

Proiectia corticala in neocortexul receptor-in zona somestezica II. se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii. Rol conduc informatii tactile grosiere si de presiune usorara. Sensibilitatea termica si dureroasa este condusa prin fasciculul spinotalamic lateral. Caile sensibilitatii termice si dureroase au pe parcurs trei neuroni:
-

primul neuron (protoneuronul) in ganglionul spinal; al doilea neuron (deutoneuronul) -in cornul posterior medular: al treilea neuron(tritoneuronul)-in talamus. Protectia corticala in neocortexul receptor-in zona somestezica I. Se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii. Rol conduc informatii termice si dureroase.

2.Caile sensibilitatii proprioceptive kinestezice:

- sunt cai specifice - conduc informatii de la proprioceptori; - au proiectie corticala sau subcorticala. Sensibiltatea proprioceptiva constienta este condusa prin fascicule spinobulbare Goll si Burdach. Caile sensibilitatii proproceptive constiente au pe parcurs trei neuroni: -

primul neuron (protoneuronul)- in ganglionul spinal ; al doilea neuron (deutoneuronul) in nucleii Goll si Burdach din bulb. al treilea neuron(tritoneuronul)-in talamus.

Proiectia corticala in neocortexul receptor in zona senzitivo-motorie. Se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian. Rol conduc informatiile de la proprioceptorii din regiunea gatului, trunchiului, membrelor, la scoarta cebrala. Sensibiltatea proprioceptiva incostienta este condusa prin: - fasciculul spinocerebelos direct Flechsing care preia informatiile din partea inferioara a corpului ; nu se incruciseaza. fascicul spinocerebelos incrucisata Gowers care preia informatiile din partea superioara a trunchiului si membrelor superioare,se incrucizeaza la nivelul maduvei spinarii. Caile sensibilitatii proprioceptive incostiente au pe parcurs doi neuroni:
-

primul neuron(protoneuronul)-in ganglionul spinal; al doilea neuron(deutoneuronul) in nucleii cornului posterior medular. Proiectia corticala in cerebel. Rol conduc informatii de la proprioceptorii din regiunea gatului,trunchiul si membrelor in cerebel.

3. Caile sensibilitatii interoceptiive(visceroceptive)sunt specifice si nespecifice: - caile specifice sunt conduse prin fasciculele spinotalamice. - caile nespecifice sunt reprezentate de substanta reticulata care se intind de la

maduva sacrata pana la talamus. Rol conduc informatii de la viscere. CAILE DESCENDENTE ALE MOTILITATII: sunt motorii ; deservesc motilitatea corpului; conduc impulsuri nervoase de la centri nervosi si ai encefalului spre maduva: sunt de doua tipuri:voluntare si involuntare.

1. Caile motilitatile voluntare piramidale Motilitatea voluntara este condusa pe caile piramidei corticospinale directe si incrucisare si corticobulbare. a) Caile piramidale corticospinale: - strabat descendent toate etajele trunchiului cerebral; - la nivelul bulbului comportamental este diferit: 75% din fibre se incrucieaza la nivelul bulbului ,formand fasciculul piramidal incrucisat; 25% din fibre nu se incruciseaza in bulb ci in maduva spinarii,formand fasciculul piramidal direct. - sunt formate din doi neuroni : primul neuron(protoneuronul)-in ariile neocortexului motor. al doilea neuron(deutoneuronul)-in cornul anterior al maduvei spinarii. Rol conduc comenzi pentru miscarile voluntare ,precise ,coordonate ale musculaturii somatice din regiunea trunchiului ,membrelor si o parte din regiunea gatului de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral.

b) Caile corticobulbare: - se opresc in bulb rahidian - se incruciseaza la nivele diferite ale trunchiului cerebral; - sunt formate din doi neuroni:

- primul neuron(protoneuronul)-in ariile neocortexului motor; - al doilea neuron(deutoneuronul) in nucleii motorii de origine a fibrelor motorii ale nervilor. Rol- conduc comenzi pentru miscarile voluntare,precise ,coordonate ale musculaturii somatice din regiunea capului si o parte din regiunea gatului.

2. Caile motilitatii involuntare extrapiramidale au origine corticala si subcorticala. a) Caile extrapiramidale care au origine corticala: - fac sinapsa in ganglionii bazali (corpii striati); - au pe traseu doi neuroni; - primul neuron (protoneuronul) in neocortexul motor. - al doilea neuron(deutoneuronul) in cornul anterior al maduvei spinarii . b) Caile extrapiramidale care pornesc din centrii subcorticali - au pe traseu doi neuroni: - primul neuron(protoneuronul) in centrii subcorticali ; - al doilea neuron (deutoneuronul) in cornul anterior al maduvei spinarii. sunt reprezentate de fascicule: -

Tectospinale cu origine in coliculii cvadrigemeni din mezencefal; ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii. Rubrospinale cu origine in nucleii rosii din pedunculii cerebrali din mezencefal ajung in cordoanele laterale ale maduvei spinarii Nigrospinale cu origine in substanta neagra din penduculi cerebrali din mezencefal ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii Vestibulospinale

cu origine in olivele bulbare din bulbul rahidian ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii Olivospinale cu origine olivele bulbare din bulbul rahidian ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii Reticulospinale cu origine in substanta reticulata a trunchiului cerebral ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii

Rol conduc comenzi catre muschii scheletici si determina contractii musculare automate -intervin in realizarea unor activitati umane complexe cum ar fi:mersul,scrisul,condusul masinii,inotul,cantatul la instrumente. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV) CLASIFICARE Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului nervos care coordoneaza activitatea viscerala (inconstienta). I. Din punct de vedere structural si functional SNV este format din doua parti:

sistemul nervos simpatic ,care actioneaza in situatii neobisnuite:frica,furie,spaima sistemul nervos parasimpatic (cranian si sacral),care actioneaza in situatii obisnuite de liniste si de relaxare a organismului.

II. Din punct de vedere sructural si topografic este asemanator cu sistemul nevos somatic,fiind alcatuit din:

sistemul nervos central ce cuprinde:

-centrii de comanda situati in maduva spianarii si trunchiu cerebral: - centrii de control si integrare vegetativa din hipotalamus,sistemul limbic,scoarta cerebrala.

sistemul nervos periferic alcatuit din ganglioni vegetativi si nervi.

Sistemul nervos simpatic

-

Centrii nervosi simpatici sunt situati in maduva spinarii,in coarnele laterale din regiunile :toracica (T1 T2 ) si lombara (L1-l2); Partea periferica este reprezentata din ganglioni vegetativi si fibre vegetative preganglionre si postganglionare.

Sistemul nervos parasimpatic Centrii nervosi simpatici sunt situati in trunchiul cerebral si in coarnele laterale ale maduvei spinarii din regiunea sacrata. Partea periferica este reprezentata de fibre nervoase de la nivelul trunchiului cerebral si al maduvei spinarii din regiunea sacrala si plexuri vegetative. EFECTE ALE STIMULARII SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC SI PARASIMPATIC

Nr. Organul inervat crt 1. Globul ocular -muschii radiari ai irisului (muschi dilator) -muschii circulari ai irisului(muschi conctrictor) -muschii radiari ai corpului ciliar -muschii circulari ai corpului ciliar

Efectele stimularii simparicului -pupilodilatatie(midriaza)

Efectele stimularii parasimpaticulu -nu are efect -pupiloconstictie(mioza)

-nu are efect

-aplatizarea cristalinului pentru vederea la distanta

-nu are efect

-nu are efect

-bombarea cristalinului pentru vederea de aproape

2.

Glanda lacrimanala

-vasoconstructie -diminuarea secretie -vasoconstrictie -scade secretia -secretie salivara vascoasa cu continut enzimatic bogat -stimuleaza secretia -scade secretia -cardioaccelerator -coronarodilator -bronhodilator -inhiba secretia -scade secretia -scad tonusul si motilitatea -constrictie -nu are efect -scad tonusl si motilitatea -constrictie -inhiba secretia exocrina -inhiba secretia -stimuleaza glicogenoliza -relaxeaza musculatura -contractia sfincterului Oddi -depozitarea bilei in perioadele interdigestive -stimuleaza secretia hormonala Stimuleaza contractia -vasoconstrictia capilarelor renale(glomerulare) -diminuarea diurezei -relaxarea muschilor vezicali -contractia sfincterului intern -acumularea urinei intre

-vasodilatatiee -stimuleaza secretie -vasodilatatie -creste secretie -secretie salivara apoasa cu continut enzimatic redus -stimuleaza secretia la nivel palmar -cardiomoderator -coronaroconstrictor -bronhoconstrictor -stimuleaza secretia -bronhoconstrictor -stimuleaza secretia -creste secretia -cresc tonusul -relaxare -stimuleaza secretia -cresc tonusul si motilitatea -relaxare -stimuleaza secretia exocrina si endocrina -stimuleaza secretia -nu are efect -contracta musculatura -relaxarea sfincterului Oddi -evacuarea bilei in duagen in perioade digestive -nu are efect -nu are efect -vasodiltatoa capiareor glomerulare -cresterea diurezei -contractia muschilor vezicali -relaxarea sfincterului intern

3.

Glandele salivare

4. 5. 6.

Glande sudoripare Glande gastrice

Inima Vasele coronariene 7. Plamani: -arborele bronsic -glandele mucoase 8. Stomac -glande gastrice -tonus si motilitate -sfinctere 9. Intestin -glande intestinale -tonus si motilitate -sfinctere 10. Pancreas 11. Ficatul Vezicula biliara (colecist)

12. Glanda suprarenala 13. Splina 14. Rinichi 15. Vezica urinara

mictiuni 16. Vase sanguine: -tegument -muschi -creier 17. Uterul 18 Tesutul eretil 19. Termoreglare -vasoconstrictie -vasodilatatie -vasoconstrictie usoara -contractie si relaxare -vasoconstrictie -termogeneza -nu are efect -vasodilatie -nu are efect -nu are efect -erectie -vasodilatatie -termoliza

NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

BOLI MENINGITA -inflamarea meningitelor cerebeloase (cele trei foite care protejeaza axul cerebro-spinal). COMA -stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare.

CAUZE -infectioase,toxice ,alergetice;

HEMORAGII CEREBRALE

-apare ca urmare a unei boli grave:meningita,encefalita hemoragii cerebrale,accidente traumatice,tumori ,intoxicatii medicamentoase -hipertensiunea ateriala; -afectiuni cardiace si

SIMPTOME -febra; -dureri de cap; -varsaturi; -fotofobie(frica de lumina); -contractia muschilor cefei; -modificari in lichidul cefalorahidian. -pierderea cunostiintei -pierderea sensibilitatii si motricitatii voluntare ,cu pastrarea functiilor respiratorii si circulatorii. -varsaturi -agitatie

PREVENIRE -evitarea frigului sau caldurii excesive; -adoptarea unui stil de viata sanatos.

-evitarea surmenajului ,a activitatii nervoase excesive; -adoptarea unui stil de viata sanatos. -evitarea consumului de tutun,alcool.cafea

-revarsarea vasculare sangelui din vasele -fumatul si consumul cerebrale in tesuturi excesiv de alcool so cavitati(ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL)

-lesinuri -coma

-adoptarea unui stil de viata sanatos.