Sunteți pe pagina 1din 118

HISTOI,o(;IF.

- I,UCRARI PRACTICO

VOL.I

TESUTUI{I

LUCRARE PRACTICA NR. I TEHNICA DE OBT'INERE A PREPARAT'ULUI HISTOLOGIC

I. I'TAPELE OBTINERII PREPARATULUI HISTOLOGIC PERMANENT

Nr. criteriu

Etape Recoltare

Loc-Material
Biopsie-necropsie, act

Rezultate Eqantion de fesut cu grosimea de lcm Conservarea structurilor

2
3

Fixare

chirursical Fixatori simpli, amestecuri


fixatoare

4
5

Spilare f)eshidratare Clarificare


Includere
Secfionare

ApI distilati
Alcool, 70, 80, 90 Xilen sau alfi solvenli ai parafinei Xilen, parafini topiti

lndeplrtarea fi xatorului
Pregitirea tesuturilor pentru includere
in vederea obfineri unui bloc de parafini, in vederea
Se face

6
7

Microtom Xilen
Alcool 100,90,80, 70 Coloranfi in solu(ie apoasi sau alcool Alcool 70, 80, 90 Xilen
Balsam de Canada, lameli

secfionirii structurii cu
grosime de 4-5 microni

o
10

Dizolvarea parafinei Hidratare Colorare Deshidratare

Operafiuni ficute in vederea


owonnfirii nnlnrnrii in cnlrrfii

apoase de colorant, parafina nefiind miscibili cu apa

ll
1.2

Clarificare Montare

l3

Operafiuni ficute in vederea montirii secfiunilor colorate, montare ce se face in riqini nemiscibile cu apa din solufia
de colorant

2. REZULTATELE COLORARII, EXAMINAREA LA


PREPARATELOR REALIZATE iN COLORATII DIFERITE

MICROSCOP A

IIISl'OI-OC ... t.l.r( r{ARl PltACTl(:E

\,OL.

TESIJI'UIU

TtrFTNICA EI.'ECT'

I..J

RI

I PREPARA]'E T,()R

Exarrirrarea morfo-funclonal5 a celulelot sc face pe preparate microsctrpit c. [Jn preltarat rnicroscopic este reprezentat dc prol)a de studiat, agezati pe o lal]rii rlt'sticlir',si acopcritd cu o laureld: -lanra. se nrai nunteste ;i < lami port-ot icct > cu laturi paralele qi dinrensiuni de 76126 Innr gi I .5-2 mnr grosinre; - larncla cste din sticla . are forrd pih'ati sau rlrcptunghiulari, cu dirtrensiuni variabile de l8/18, 22122 sau 22132 rnm qi o grosirne de 0,16-0,1 8 mnt. -proba de studiat estc rcprezelitate dc un fragnrent dc tcsut sau o cantitatc nrici tlintr-un lichrd cotpora[, aduse prin secIiouare, respectiv etalare la o grosinre de ciliva rnicroni; la aceasta gl'osiure, luntina strdbate proba-(transilurninare)-pennilind studierea celulelor la rnicloscopul optic. in funclie de starea celulelor de studiat, preparatcle microscopice se clasificd in :

Preparate proaspete, temporarc sau cxtcntporanee 2. Preparate pcrmancntc sau durabilc, care permit un studiu aminunlit al celulelor pe picse fixate gi cololate; ele lezisti in timp gi se pot realiza prin:
a) -mctoda

l.

efectuirii sccfiunilor fine b) -mehda etallrii matcrialului biologic in rnonostrat (frotiu, amprente dc organ)

l. Preparatele

proaspete, temporarc sau cxtemporatr,

le

realizirn atunci cdnd vrem

si studiem structura ur.lui lesut sau organ in stare vie.


in acest scop se recolteazd din organismul aninral, in lirrpul vieJii (biopsie), un fragnrent foarte sublire de organ sau lesut pe cale-l disociern pe lamd intr-un liclrid natural sau artificia[, favorabil menlinerii vielii celulelor ir.r tirnpul examinirii (plasmd, linifl, lichicl amniotic, ser fiziologic). Acopcrim apoi preparatul cu o lameli ale cirei margir.ri le lipirn cu parafini topitd, pcntru a evita uscarea Jesutului. Acest tip de preparat se mai foloseqtc qi in stuclir"rl cultr.rrilor de lesuturi. Pc astfel de prcparate proaspcte extemporanee, puteln examina celulele sau elenrentele tesutului respectiv necolorate sau colorate printr-o nretodi nunriti coloralie vitali. in metoda coloraliei vitale se intrebuinleazi <lit'critc substanle colorante putin toxice, care nu altereazd viala celulelor.

vitali se irnpart in - Coloranf ii vitali bazici - Coloranlii vitali acizi


Coloranf ii

TIISTOLOGIE _ LUCITARI PRACTICE

VoL.

TESUTURI

Exarnenul in stare vie sau proaspati are nrarele avantaj de a pemite studiul celulelor in viati, de a unndri diferite aspecte fuuclionale ale acestora in desfagurarea lor, de a studia unele aspecte ale dinamicii celulare. Putem observa : -migcarea cililor, miqcarea ameboidd -contractilitatea, fagocitoza, l'ecundalia, segmentarea ovulului.

Tipuri de
Exemple
se

celule,
Mod de utilizare

organite pecare ace$tia

fireazi

selectiY

Albastml de metilen

neurofibrile

Accsti coloranii ii utilizim in solulii


apoasc foarte diluate.

Coloranfii Yit{li
bazici
Verdele JanDs

Acestc solutii diluate sunt condriom

-inj ectate animalului inaintc de


sacrifi care = colorafie intravitali -sunt pusc direct in contact cu celule $i lesuturi scoase din organism inca vii =

Ro$u neutru

vacuom

coloratii postvitale

Tipuri de
Exemple

celule,

orgalrite pe care ace$tia


se fixeazi selectiv

Mod de utilizrre

Compamtiv cu cei Albastrul de tripan

Coloranfii vitali acizi

acizi nu

coloreazi
Cu ei nu putem obline decat colorafii o nclle celularA. nu o structurd.

specific organite, ei fiind relinuli doar in anumite

celule , histiocite, unde Albastrul de pirol

intravltale, el punand rn evrclenla

sunt acumulati

in

citoplasma sub forme de graiule de colorant Carminul litinat

Cu toatd simplitatea gi avantajul pe care-l oferi acest procedeu, examenul in stare proaspatl are aplicativitate lestrdnsi. Marele dezavantaj al acestei metode este alterarea jesutului de examinat. De aceea s-a ajuns la necesitatea de a avea preparate microscopice durabile, permanente, care se permitd un studiu aminunlit gi de tungd duratd pe piese conservate $i colorate.

lrrs r()r.ocIE

1-UCI{Al{l PIlAc',l I(lt;

\,0I,.

'I'ESUTURI

2. Preparate permanentc sau durabile

efectuirii sccfiunilor fine Sccfiunca esle un prcparat permanent in care se rtt'uriregte mettfinerea tesuturilor cat nai ascminitoare cu aspecutul Ior din timpul vielii 9i dulabilitatea in timp.
a) -metoda

Oblinerea secliunilor necesiti efectuarea unor tirnpi operatori succesivi, fiecare dintre ei avind o inflr-rentd hotirtdoare asupra reufitei finale. in ordir.rca exccutilrii lor aceStia sunt:

)-rccoltarea )-fixarea >-spilarea


,,-dccalcifierca (in cazul fcsuturilor dure)

)-includerea )-secfionarea F-aplicarca secfiunilor )-colorarea )-montarea l-etichetarea

pe

port-obiect

Recoltarea $i orientarca pieselor Fragmentele de organe sau tesuturi trebuiesc recoltate

in timpul vielii,

(printr-o intervenlie chirurgicalii, cAnd se obfine o piesd operatorie, fie printr-un act opemtor mai redus, biopsie, cdnd se obline un mic fragnrent de 1esut, Iiagrnetrt bioptic), sau imediai dupd moartea animalului, pentru a evita modificirile cadaverice. Apoi, {hri a le deforma sau strivi, sunt tdiate la o grosime de 2-3 mm $i orientate astfel incdt si permiti un studitt cAt mai complet. (exemplu, secliune prin colon, nu votlt face secliunile lorrgitudinal' sd prindern doar epiteliul de acoperire, ci transversal sd prindem toate straturile). Piesa de niaterial bioptic trebuie sd aibi feJe plane 9i paralele, sd rru aibi grosime mai mare de l-4 mm, pentru a facilita pitrunderea rapidi a fixatorului $i a evita aparilia alterdrilor posr n]oftem.

Recoltarea se face : -pe o placd de plutd sau PVC -cu pense fine pentru a nu strivi preparatul -fasonarea piesei se face cu lame asculite degresate ( dace lesutul recoltat este moale, de exemplu SNC, iar fasonarea poate produce strivirea pieselor, se vor fixa fragmente mai mari de tesut, apoi se fasoneazd),

HrsToloclE - LUCIIAI{I PR.\( l tCE

vol.

'lt]suTul

Fixarea
Reprezinti un tinrp obligatoriu in realizarea prcparatelor pennanente. Are ca scop conservarea cotrstituienlilor celulari intr-o stare cAt mai aproprat.l dc cca din timpul vielii, consewind fbrrna, structura gi compozilia chirnici, precum gi raporturile rcciproce existente in state vie $i pregetirea lor iu vederea nranevrelor ulterioare (includere, colorare). Fixarea omoari gi imobilizeazd celulele intr-un anume rnomeut
al

activitilii lor.

Aceasta depinde, in primul, rind de proteine, principalii constituienli ai materiei vii; ceea ce inseamnd un bun fixator histologrc tlcbuie sI fie in prirnul rdn<l un bun fixator al proteinelor. Mecanismul fixirii protcinclor nu estc pelfect cuucscut. Sc cunoa$te faptul ci fixatorii histologici detemrini, o coagulare sau o insolubilizale a proteinelor gi in majoritatea cazurilor un anumit grad de polirnerizare a structurilor organice. O consecinlh inrponanti a acestei coagul6ri a proteinelor este cA se realizeazd blocaiul reacliilor enzimatice, impie dicind :-istfcl digestia autoliticd a lesuturilor.

ci

si-l oblinern : fixarea se realizeazd in mod diferit peutru microscopia electronicd fafi de cea fotonicd; in primul caz trebuiesc pistrate relaJiile intre constituientii celulei la scari moleculari; -de natura constituientilor chimici ce trebuie consenali : anulnite structuri macromoleculare sunt mai ugor de conservat (de exemplu, proteinele), in timp ce allii sunt foarte labili 9i dificil de fixat, (oligozaharidele); -de volumul fragrnentelor tisulare ce trebuiesc conservate : fixarea unui frotiu celular este diferiti de cea a unui organ (de exemplu, encefalul) unde pdtrunderea fixatorului devine elementul esenlial al fix5rii; -de tipul reactiilor histochinrice sau de culoarea pe care dorim si le efectulm : fixarea este diferiti cdnd folosim o coloralie simpld, topograficd sau cdnd incercim decelarea lipidelor sau enzimelor.
Un bun fixator trebuie si indeplineasci urmltoarele condilii : - si aibd putere mare de pitrundere - si producd o cdt mai mici retraclie a pieselor, evitdnd modificarea taliei, formei, raporturilor dintre celule - sd nu determine aparilia de artefacte, adici modihciri ale piesei care nu corespund realit[1ii (retractari, umfl Iri, vacuolizdri) - sd confere o anumiti consistenld piesei - si permiti colorarea pe care dorim si o efectudm - sd nu fie toxic pentru cel care il manevreaze - sd dep5geascd piesa ca volum de 30-40 de ori.
Fixarea se face cu agenli fizici sau chimici : Agen{ii fizici utilizaJi : cildura, desicarea sau congelarea Agenlii chimici sunt cel mai frecvent utiliza{i, fie ca fixatori simpli, fie sub formi de amestecuri fixatoare.

Fixarea trcbuie privitd diferit, in funcJic de : -gradul conserudrii morfologice pe care dorim

IISTOI,OGIE

I,TJCRAIII PRACI'ICD

\/OI,,

'JESUT'U RI

alegerea corecta a fixatorului in raport cu ceea ce trebuie studiat. Un fixator simplu este greu sI indeplineasce toate calitdlile necesare unei bune fixdri, motiv pentru care se recurge la amestecuri fixatoare in care diverqi compugi igi
cornp leteazi rcciproc acliunea.

Nici un fixator citologic nu estc univcrsal gi cle aceea arta fixirii consti in

Tipuri de fixatori

Exemple

Mod de acfiunc

Avanlajc

Dezavantaje

'l'esutLrrile sunt Are putere de peneFormaldehidr prin polirne- trare bund. Nu rnodificd (solulie standard de fixate s tru ctura proteinclor, I OrA folrnaldehidir rizarea proteinelor.
tarnponatd, tamponarea previne acidilatea ce favorizeazA autoliza)
acestea

Acfiune lenta

plstrdndu-gi antige-

nitatea, nretoda are aplicabilitate in tehnici


imunologice.

Aldehidele

Glutaraldehida

Acfiune rapidd.

Di

Penetrare slabd

cele mai bune detalii


citoplasmatice globale 5i
microscopia electronici.

nucleare. Folositi in

Clonrra de rner-

necunoscttt

Fixatori mercuriali

cur intra in alcetuirea

Detalii nucleare Penetrare slabA, excelente, aclioneazl rapid produce rigiditate Acjiune

amestecului fixator
Zenker Metanol, Etanol,
Denaturare proteine

rapidd,
bune.

Rigiditate, Fragilitate

Alcoolii

folosili in arrlestecuri,
aIcooI-formoI arnestecul Camoy
.

detalii nucleare

Folosili in special la frotiuri

Agenfii oxidanfi Picratii

l'ernranqanalr,
Dicromali, Tetraoxid de

Polimerizare proteine
Necunoscut

Aplicatii specializate,
folosesc rar

se

Denaturare severi

Acid picric- sol Buion

Deta
marcate

lii

nucleare

bune, nu dau rigiditate

Reguli generale ale fixiru : -Evitarea alter[rilor autolitice- fixarea trebuie {Ecutd cAt mai repede posibil dupd recoltarea materialului biologic. -Spdlarea fragmentelor intr-o solulie fiziologici. Nu se folosegte apa, deoarece produce umflarea
!esuturilor. -Evitarea uscdrii {esuturilor, manevrele se fac in rnediu umed.

l0

HISTOLOGIE _ LUCR,-i.RI PRACTICE

vol.

Tr:suTURt

-Facilitarea la maxim a penetrdrii fixatonrlur in organe gi lesuturi. Se vor utiliza vase rnari, cu fundul plat 9i dop rodat, nu se va lisa siinge sau r)luous la suprafala piesei, se agitd din timp in timp si nu se lipeascd de perelii flaconulur. -Piesele se irrtroduc in amestecul fixator, aulbalate in tifon gi purlAnd numdr de identificare. -Durata fixirii, variazi in funclie de compcrzi1ia agentului fixator, structurA, dirnensiunea pieselor. -Un fixator odatd folosit nu sc va folosi la fixarea altei piese.

Tratamentul piesclor imediat dupa fixarc Cdnd se alege utt fixator, sc arc in vedere structura ce va fi studiate, gtiind cd anumite lesuturi componente celularc implici folosirea anumitor fixatori sau contraindic[ folosirea altora. Pcr.rtm glicogen nu se lblosesc lixatori apo;ii. Pentru fixarea grisimilor nu se folosesc solvenli ai acestora.

$i

Spilarea
Este operatiunea in care se opregte fixarea gi se indepdrteazd excesul de fixator $i a unor eventuale structuri false, ce pot apare in preparat datoritA unor defecte de fixare. Se poate face cu diferite substanle in funcfie de fixatorul folosit : -apa curgitoare pentru fomraldel.ridi -alcool pentru fixatori cu dicromat de potasiu -alcool absolut pentru fixatorii pe bazl de alcool, amestecul Carnoy La alcoolul in care spdlirm piesa se adaugd in n.rod obligatoriu gi solu!ie icd iodurati sau tincturd de iod pentru a se elimina precipitatele pe care le formeazi sublimatul in lesuturi in timpul fixirii.

Includerea
Este etapa in care piesa, odati fixati, este procesati intr-o foml care sI permiti efectuarea de secJiuni subliri. Aceasta se realizeazdpnninglobarea gi impregnarea pisei cu o substantl solidificabild, rezultdnd un bloc cu consistenld solid[, omogend. Cel mai fiecvent este utilizata parafina, cu o densitate asemenltoare lesuturiloq ce permite oblinerea de secliuni cu grosimi de 3- l 0 microni. Alte substanle folosite : celoidina, gelatina, iar pentru microscopia electronici r[ginile sintetice.

Includerea la parafina, presupune urmitoarele etape

-deshidratarea -clarificarea -impregnarea cu parafini -includerea propriu zisi

ll

IISI (}I-O(;I

F:

_ I,LICRARI PRAC-I'ICE

\ (}I

-I

ESt t

RI

Deshidratarea este operaiiunea in care se indepaneaza apa din piesa. Acest pas este ncccsar deooarece parafina nu este solubili in api. De obicei se face cu alcool in bir de concentralii succesiv crescute (70%,95%Si 100%). in acest fel, alcoolul inlocuie$te treptat apa din !esuturi. Volumul alcoolului din baia de deshidratare trebuie si fie de aproximativ l0 ori rnai mare decdt
volr.rmul piesei. Durata depinde de mirinrea fragmentelor', in rredie de 2-3 ore pentru fiecare baie de alcool. Ultima baie trebuie sd se face intotdeauna in alcool absolut nou.

Clarificarea, este operaliunea in care alcoolul din presi estc inlocuit cu o substanf[, care are propdetatea cle a fi miscibili, atat cu aicoolul cit gt cu palafina. Dintre aceste substante mellfiollArn xilenul, benzer.rul, toluenul, clorofomrul. Cel rnai folosit este xilenul. Clarificarea conste , de asemenea, in bii succesive de aceeaqi substanJl , de obicei 3 bni de xilen cu duratd de 3-6, ore in funciie de mirimea fragmentului. La sfArgitul operaJiunii de carificare, piesa devine translucidd.

este

Impregnarea la parafini-utilizeaz,tr parafina cu punct de topire 56'C, care menfinuti Ia aceaste temperaturA printr-un termostat. Se trec piesele prin cel puJin 3 b5i de parafini pentru a se indeparta orice urmd

dc solvent drn piese.

Includerea propriu -zisi, sau tumarea blocului, consti in inglobarea pieselor ir.r parafinl noui, neutilizati, tumatd intr-o fomtd ; frccvent se folosesc barele paralele Leuckhardt. Piesa se introduce in parafini topitd cu fala care va fi seclionati spre fundul formei. Prin ricire la temperatura camerei blocul se solidificd gi va putea fi
seclionat.

Existi inconveniente pentru preparatele ce contin mult lesut conjuntiv, Recomandat este a se folosi incluziune in celoidini.
Secfionarea

care se sectioneaze greu.

fi sectionate : a) -imediat dupi fixare, fhrd a fi ir.rcluse b) -imediat dupi ce au fost incluse.
Piesele histologice pot

a)Seclionarea piesei neincluse se face in mod curent, in urma intdririi ei, prin congelare sub acliunea vaporilor de bioxid de carbon, provenili dintr-o bombd mecanici, pusd in legaturi printr-un ventil cu un microtom special pentru acest scop, nut.nit microtom pentru secjiuni de gheald. Seclionarea la gheald este foarte expeditivi gi este folositd in histologie, in histochimie, histoenzimologie. Cu ajutorul ei se ugureazi punerea in evidenld a unor componen{i celulari : grisimi, enzime, care dispar prin metodele de incluziune. Secliunrle sunt in general groase, mai mari de 10 microni.

t2

HISTOLOGIE _ LUCRi.RT PRAC ICE

vot,.

TEsrrTURr

b)Seclionarea pieselor incluse la parafini se realizeazd cu ajutorul unui alt tip de microtom. Acesta are la bazd un cutrit foarte asculit previzut cu un inecanism care se deplaseazd de-a lungul blocului inclus in parafind, avansAnd cu o distanli star.rdard. Prin migcarea repetati a blocului in lungul culitului se oblin secliuni seriate, de cdliva microni (obi$nuit 4-6), care aderi una de alta, fomrdnd o panglici.

Etalarea
Este o operaliune prin care secJiunile se aplicd pe larna portobiect bine degresatd. Pe lama de sticl6 se aplica o picature de albumind Mayer sau solulie apoasi de gelatinl gi se intinde bine de-a lungul lamei.

Din panglica de secJruni se taie fragmente de 3-4 secJiuni care se aplicd cu fala lucioasd pe suprat'afa unsi cu albumini Mayer a lamei. Se picurd apd ; distilatd la una din extremitilile panglicii astlel incit secfiunile sd pluteasc[, apoi se ageazd pe o platind incdlzitoare, unde, in cAteva secunde, secliunile se descreJesc qi se intind complet. Lamele se lin apoi, 24 de ore la termostat 37oC, pntru ca sectriunile sd se
usuce qi sd se lipeascd.

Astfel procesate, preparatele permanente pot fi pestrate necolorate, ferite de praf gi lumind timp
indelungat.

Amestecuri fixatoare frecvent folosite


Durata fixdrii 24hcAteva ztle

Alcool-formol

Alcool 96, 90 cc
Formol comercial , l0 cc

Acid picric, 75 cc
t-ichid Bouin Formol, 20 cc Acid acetic glacial, 5 cc

Potdvit pentru toate lucrerile Durata optimA, cateva zile curente, dar grdsimile, lipidele, aparatul reticular nu sunl conservate

Lichid Zenker

Bicromat de K, 2,5 g Sulfat de Na, lg Sublimat coroziv, 5 g Api distilati, 95 cc Acid acetic glacial, 5 cc

Durata fixdrii, 8-24 h

Fixator general

Alcool absolut, 60 g Lichid Camoy


Cloroform, 30 g Acid acetic, l0 g
Durata

fixirii, l-3 h

Dupe acest fixator se poate folosi orice coloralie. Fixeazd bine nucleul gi menline glicogenul in
citoplasmi.

13

HISTOI,OGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTUR]

Agenfii Fixatori
Fixeazd bine grdsimea, mielina, diferite granule, profermentul din celulele glandulare se coloreazd Pitrundere scizutd-piesele trebuie sa fie sub;iri. in negru, ele devenind insolubile in dizolvanlii lritant pentru conjunctive, bronhii, trebuie manipulat cu precautie. obiqnuili. Fixeazd foarte bine protozoare, globule sanguine.

Acid osmic

Alcool etilic

Conservd corpii Nissl din celula nervoasd, fibre Pdtrunde greu, produce contraclia lesuturilor, conjunctive din vase 5i glande. impiedici colorarea Conservi lipidele DeterioreazA citoplasma Se opune impregnbrii argentice Pentru a evita se adaugA creta

Formolul

Permite orice colorare Perfect pentm tdierc la microtomul prin congelare

(frotiu) fixator rapid Alcool metilic pur Penku elementele sg


3-5 min

Dccalcifierea
Pentru a efectua preparate din piese ce contin in ele fonnatriuni impregnate cu s[ruri de calciu, cum sunt oasele sau dinlii este necesar dup[ fixare sd proceddm la decalcifierea acestora. Dupd fixare, spdlAm bine piesa in ap[ curgdtoare, respectiv cu alcool, apoi o trecem printr-o serie de alcooluri cu concentralii crescande pdnd la 96 , apoi din nou in ap[. Apoi se trece la decalcifiere. Piesele sunt trecute prin cateva bdi de solutrie decalcifiantd pdnd se demineralizea26. Dupd decalcifiere, piesele sunt trecute, pentru neutralizare, printr-o solulie de sulfat de Na 5% timp de 24 h, apoi bine spdlate in apX curgitoare, 48 h. Unii fixatori, Bouin, Zenker, aclioneaz[ qi ca solulii decalcificatoare dar, doar la piese foarte mici. Considerim incheiatd decalcificarea cand piesele sunt moi Si se pot teia u$or. Dupi decalcificare, piesa este supusd tehnicii de impregnare ca orice alt lesut necalcificat.

Colorarea secfiunilor Sectiunile piselor incluse in parafind 9i lipite pe lamd, nu pot fi colorate in aceastd stare, deoarece soluliiie colorante nu le pot pitrunde, din cauza parafinei cu care a fost impregnatd piesa in timpul incluziei. De aceea, aceste secliuni trebuiesc, in prealabil, deparafinate gi apoi hidratate pentru a le face apte de a fr colorate cu diferite substanle colorante, care sunt folosite in majoritatea lor, in solulii apoase. Deparafinarea se face prin trecerea lamelor pe care sunt lipite sectiunile prin 3 bdi succesive, care conlin unul din solvenlii parafinei amintiti la incluzie, xilen, benzene, toluen, pentru a elimina parafina. in fiecare vas cu xilen se va line lama aproximativ I -3 minute. Apoi, lamele sunt trecute mai departe prin 3 bni de alcool de 96o cu scopul de a elimina solventul parafinei. in fiecare baie de alcool lama va fi
ldsatd 1-2 minute.

t4

rslolo(;lE - t.uctLA.I PllA(i]

tcE

\ oL.

'l'Esu'r'uRr

ln sfirgit, lanrele sunt cufundate int[-un vas cu api pentru a fi rehidl atate secliunile. Colorarea propriu-zisi ocupiun loc inlpo!'ilnt in tehnica histologicd. in stare vie, constituientii tisulari, au indici de refiaclie practic asclndndtori, din carc'cauza la exanrenul cu microscopui obiSnuit apar omogeni. La fcl rdmin lesuturile gi dLrpd fixare. Principiul c,oloraliei histologice este de a folosi substanle colorante care se combinf, in mod sclectiv nnrnai cu una sau o parte din strl.rcturile unui 1esut, pe care in acest fel le pune in evidenfi. Folosirea a doi sau rlai n.rnlli coloranli intr-o metodi va da o imagine de ansamblu diferenJiati a difedlilor componen(i tisulari. Clasificarca coloranfilor :

l. Coloranfii folosi(i in histologie sunt


-naturali (heuratoxilina-colorarrt -artificiali
2.

de

doui feluri, dupi modul de obfinere

de origiue vegctali-canninul, colorant de origine

anirnali)

Dupi capacitatea de acfiune a grupirilor confinute se clasifici in : -coloranfi acizi , cars coloreazi stnrcturile celulare cu reaclie alcalinA, cum sunt citoplasrnele. Exemple: eozina, fuxina acid5, orange G, albastnrl de anilind, verdele de lumini; - coloranfi bazici, cc coloreazi structurile nucleare. Exemple: albastrul de metil, fuxina bazici, hcnralaur ul, albastrul de toluidina; - coloranfi neutri, ce rezulti dintr-un amestec in anumite proporJii dintr'-un colorant acid cu unul bazic Ai coloreazi diferite incluziuni citoplasmatice cu reac!ie ncutr Exemple: eozinatul de albastru de
metilen;

- coloranfi indiferenfi, nici acizi,nici bazici, nici rreutri, ei aciiondnd printr-un fenomen fizic de absorblie pe un substrat tisular. Exernple: Sr,rdan III, ce coloreaz[ grisimile in roqu-portocaliu.
3.

Dupi modul in care

se

realizeazi, colorafia

se

clasifici in

-colorafii progresive, in care colorafia se face progresiv, umrdrind rezultatul; -colorafii regresive, in care se realizeazd suplacolorarea, apoi se scoate excesul de colorant cu ajutorul unor substanle d ile rcnl iatoa re.
4.

Dupi numirul coloranfilor folosifi,

se

clasifici in

-colorafii simple : presupun folosirea unui singur colorant. Exemple : albastrul de metilen -colorafii combinate : presupurl folosirea a 2-3 coloranli, atdt nucleari cdt gi citoplasmatici.
5. Dupi modul in care colorantul acfioneazl asupra fesuturilor, -coloranfi direcfi -coloranfi indirecfi sau prin mordansare
se

clasifici in:

colorantului pentru anumite structuri tisulare, -ortocromatici, coloreazi structurile in aceeaqi culoare cu a lui, -metacromatici, coloreazd structurile in altd culoare
6.

Dupi afinitatea electivi

se

clasifici in:

Din multiplele metode $i procedee de colorare in histologie vom indica aici una din cele mai rispAndite nretode in practica curenti, colorafia henratoxilin- eozini.

l5

HISTOLOGTT] _ I,TJCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Soluliile care contin acegti coloranli febuie preparate anterior. Formula cea mai intrebuinfati de preparare
este:

-hematoxilind, 1g -iodat de potasiu, 0.2 g -alaun de potasiu, 50 g


-apa

distilati,

1000 cc

intdi alaunul de potasiu in apd, apoi se adaug[ hematoxilina gi la urmd se pune iodatul de potasiu pentru a grdbi oxidarea hematoxilinei. Eozina se folosegte in solulie apoasi de 17o.
Se dizolvd

Timpii colorafiei

Secliunile deparafinate 9i hidratate sunt introduse succesiv in : 1. solulie de hemalaun, 5-10 min. 2. spdlare in apd curgdtoare, 5- 10 min. 3. solulie de eozin6, l-2 min. 4. spilare in api distilatA, citeva secunde 5. deshidratare in alcool de 96o gi alcool absolute 6. xilen fenicat, pentru clarificare,5-10 min. 7. clarificare in xilen pur, cateva minute. 8. montare, se pune pe secfiunea coloratd gi clarificati o picaturd de balsam de Canada gi se acoperi cu o lameld de mlrime potriviti.

Rezultate : l. nuclee, albastru-violet 2. nucleoli, rogu 3. citoplasmd, roz 4. granulatiile bazofile, albdstriu-violet 5. granulalii acidofile, rogu cdrdmiziu 6. matricea cartilaginoas[ gi osoasi, roz intens

Colorafiile tricromice, rezultate Tip colorafie

Rezultate Nuclei-negru Citoplasma - rogu-violet Colagen-albastru

Tricromic Masson

Nucleinegru
Tricromic Goldner-Szeckelly
Citoplasma - rogu - violet Colagen-verde Nuclei-negru Citoplasma - galben Colagen-rogu

Tricromic van Gieson

t6

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL,

TESUTURI

Colorafii speciale
Unele tehnici se folosesc pentru evidentierea anumitor structuri
:

-evidenlierea grdsimilor : Sudan III, se coloreazd ?n rogu -portocaliu; Sudan [V, se coloreazd in negru. -evidenlierea glicogenului -impregnare argentici, pentru sistemul nervos qi fibrele de reticulind -orceind, pentru fibrele de elastind -mucicarmin qi albastru alcian pentru mucus -verde de metil pironini pentru plasmocite -violet de Cresyl pentm coryii Nissl din neuron -PAS, pentru evidentierea fibrelor de reticulinE, epitelii glandulare -May Grunwald-Giemsa, pentru granulocitele sanguine -coloraliile tricromice pentru fibrele de colagen.

l7

IIISI'OLOGIE _ I,U(]RARI PIIACTI(]E

VOL,

TESUI'URI

LUCRARE PRACTICA NR.2 MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI


1. PARTILE COMPONENTE ALE MICROSCOPIJLUI 2. TETINTCA DE LUCRU- OBTINERXA IMAGINIT

,- Trarisformatolul se conccteaz.i la reJeaua <le 220Y $i apoi se stabile$tc lcgatura intre sui'sa de luniinl (becul) a n.ricroscopulr"ri 5i priza proprie a transfomratorului.

iPrin rotirea revolveruhli

se aduce

obiectivul de l0x in axul optic al microscopului.

>Se stabilegte distanta interoculard in funcfie de distanta interpupilari a exarninatorului.

FPrivind prin oculare, se controleazd ilurninarea cimpului microscopic. Intensitatea luminii se corecteazi prin ridicarea sau coborlrea condensatorului, in functie de puterea de mdrire a obiectiwlui.
FSe ageaz[ lama portobiect cu lamela in sus, pe fata superioard centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului.
a

platinei, fixdnd-o cu ajutorul valctilor. Se

FPrivind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboard tubul pAni la o distania mai nrici decAt distanla focall a obiectilr.rlui cu care examindm preparatul (distanla focald pentru obiectivul de l0x este de 16 mm).
FPunerea la punct a imaginii: privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorul vizei macrometrice pdn[ apare imaginea clard in cdmpul microscopic. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizei micrometrice.

DDaci nu apare nici o imagine inseamni ci: F obiectivul nu se afli in axul optic F preparatul nu se afli in cdmpul microscopic ! s-a ridicat prea repede tubul microscopului. D Tot timpul studiului la microscop se jine mana in permanenld pe viza micrometricd, cu care se fac scurte migciri de rotire inainte gi inapoi pentru a adapta in permanenl[ ochiul examinatorului,

deoarece preparatul nu are aceeagi grosime pe toatA suprafala sa.

Cu ajutorul celor doui vize laterale ale platinei se va migca lama cu preparatul in direclie
anteroposterioari gi de lateralitate, in vederea examindrii lui in totalitate.

3.

EXAMINARXA PREPARATELOR

l8

IISTOLOGIT] -, I,TJCRARI PI1A(]'TI('E

VOI,.

TESI]]'URI

T'IPURI DE MICROSCOAPE OPTICE MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI


0.1nm l nm

lonnr l{X}nnr

lnr

l0

lnr

l00

rltrt

In

7.{$2";

@)

18,

Lupa este o lentild sirnpla, convergentS, cu o distanlii focali mai scurtl decat distanla vederii clare. Ea se ageazd cAt mai aproape posibil de ochi pentru ca sd vedem sub un diametru evident trai mare, obiecte mici, ale cdror detalii sunt invizibile. Microscopul este un instrument optic cu ajutorul ceruia se studiaz[ structurile cu dimensiuni sub limita vizibilitdtii cu ochiul liber. in studiile histologice se folosesc doud tipuri de microscoape, in func1ie de tipul de radialri utilizate:

Microscopul optic (fotonic), carc dupi adaptarca unor dispozitive speciale poate dereni: A.Microscoape fotonice care folosesc
luminoase cu e:3900-8000

rrdialiile spectrului r izibil (radialii A')

Microscop cu fond intunecat Ultrarnicroscop

Microscoape fotonic

Microscop cu lumind polarizata Microscop cu contrast de fazd


B. Microscoape fotonice care utilizeazi alte tipuri de radialii(ultraviolete, cu
e<3900

A")

Microscoape cu lumind ultravioletd Microscoape cu lumind

ultravioleti pentru fluorescenfd


Microscoape
electronice

l9

lrrs't'ot,oGm

,-

LUcRARt PRA(

tcE

VOL.

TEST]TURI

l\{icroscopul optic (fotonic)


Este un aparat optie de

mirit folosit in studiul exploralor

al

structurilor cu dirnensiuni micronice gi care folosegte ca sursd


luminoasd lumina naturald sau artificiald. Are in alcdtuire : -o parte mecanicd -o pafie optici

A. Componenta mecanici
Reprezinti un sistem de piese nrecanice ce conlin sisternul optic de mdrit, pe cel de iluminat gi pe cel de captat qi transmis lumina. Aspectul gi forma dispozitivului mecanic pot sd varieze ugor de la un tip de rnicroscop la altul. Rolul acestei componente este de a sr-lsfine pe4ile sistemului optic Ai de a crea posibilitatea de manevrare a conrponerrtelol s istemu lu i optic.

Alcituirc

A.1. Piciorul sau talpa microscopului A.2. Coloana microscopului A.3. Dispozitive de punere la punct a imaginii A.4. Tubul microscopului A.5. Platina sau mesufa microscopului cu cavalerii

l. Piciorul, sau talpa microscopului este un dispozitiv metalic sub formi de < U > sau < V >, ce asigurii stabilitatea aparatr-rlui- in el sunt montate : sursa de lumind, oglinda proiectoare gi un diafragm (iris).
2. Coloana

microscopului- de formd dreapti

sau

curbi

se

articuleazd in

partea sa inferioarl cu piciorul rnicroscopuiui. In partea sa superioari 9i anterioar[, coloana prezinti un sistem de angrenaj, prin gina dintatd, pentru tubul microscopului. La coloani sunt montate : platina, tubul, dispozitiwl de punere la punct a imeginii.

3. Dispozitivele de punere la punct a imaginii surrt fixate la coloana microscopului. Ele sunt reprezentate de doul perechi de guruburi numite vize, dispuse simetric de o parte $i de alta a coloanei : a) Vizele macrometrice-sunt reprezentate de o pereche de quruburi ce imprimd tubului microscopic deplasdri mari fafi de preparatul de studiat, oblinAnd o punere la punct a imaginii, aproximativ clar[. Aceasti pereche de vize se angreneazd prin dinJii axei orizontale care le unegte cu din{dturile oblice, sdpate in sisternul de angrenaj de pe tubul microscopului. b) Vizele micrometrice, constituie cealaltd pereche de vize, ce imprimd microscopului migciri foarte fine, lente, pentru a completa claritatea gi precizia inraginii inceputd cu viza rrrac,rolnetrici.
20

IIISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE

VOI,,

TESUTURI

4. Tirbul microscopului - este fonnat din doui tuburi cilindrice, telescoape, imregrite in interior pentru a evita reflectarea luminii. Ele poafti la cele cloui extlemit6li parlea opticl propriu-zisi a microscopului. La extremitatea superioard a tubului interior. sc adapteazl ocularul, iar in parlea inferi<.rari obiectivele, prin drspozitivul numit revolver.

Revolverul este fomrat din doud calote sferice unite pnntro axd de rotalie. -a) Calota superioari, este lixara cxcentdc la cap5tul inf'error al tubului gi prezintd un oriiiciu circular in drcptul tubului. -b) Calota interioari, prezinti unu plni la cinci orificii filetate pentlu adaptarea obiectivelor qi se poate roti pe prirna czrlotb aducdntl obiectivele in axul optic al r.uicroscopului . Un dinte metalic montat intre cele doui calote blocheazd fiecare obiectiv in parte cAnd acesta a fost adus in axa opticd a microscopului prin rotirea revolverului. Tubul purtitor al sistemuiui optic in totalitatea sa este angrenat, la o coloani vertebrald de suport, prin qina dintatd qi se apropie sau se depdrteaz6 de platin6, care sprijini preparatul de studiat, prin deplasarea verticali determinatd prin rotirea celor doui perechi de vize.
5.

metalici rotund[ sau pdtrate, fixatd orizontal la coloana microscopului, deasupra articulaliei acesteia cu piciorul. Central, platina tuturor microscoapelor prezintd un orificiu circular, larg de 2,5 cm care permite trecerea dispozitivului de captat qi transmis lumina inspre tubul microscopului.
6.
este o placd

Platina microscopului (rnisufa)

7.

Cavalerii sau valefii fixeazi

pe

platini preparatul

de studiat.

C. Componenta

optici

Este alcatuitd din : 1. Sistemul de iluminare 2. Sistemul optic propriu-zis

2t

Hls't-ol-octE . t,trcRARI PRACTT(

vol..

TESUTURT

B. I Sistemul de iluminarc ConJine :

-Sursa de lumini, inclusi in talpa microscopului gi este


reprezentatd de un bec de 6 V, alimentat de un transformator.

Transformatorul este plasat

in

afara elementelor

microscopului gi are rolul de a transforma sursa de curent de la 220 Y la 6Y ; prezintd un cordon cu gtecher .

Microscoapele mai vechi utilizau sursa de lumind artificiali cxterne sau lurnina obignuit6.
- Sisteruul de captat ti transmis lunrina este alcdtuit din: - Oglinda plani, este montate in talpa microscopului 5i are rolul de a orienta razele luminoase in axul optic al rrricroicopului cu ajutorul a douir vize;

- Diafragma (iris) este situati intre sursa de lumind gi oglindd; Este montatd intr-un inel metalic constituind o diafragnrd a cirei deschidere se regleazi pnntr-o tije laterali. putAnd micgora sau nrdri conul luminos ce iese prin deschiderea circulari din talpa. microscopului.

Condensatorul este fonnat dintr-un sistem de lentile convergente, montate intr-un dispozitiv mobil aflat sub platini 9i are rolul de a focaliza lumina pe preparatul microscopic. in funclie de obiectivul folosit se stabilegte $i pozilia condensatorului: cind se utilizeazi obiective cu putere mare de mdrire, se ridicd condensatorul, iar cind se folosegte obiectiv cu putere de mirire mici, se coboard (avdnd pozilie inferioard pentru obiectiwl de l0x, iar pe mdsuri ce cre$te puterea de mdrire a obiectivului se ridice condensatorul, avind pozilie maximd pentru obiectivul de 90x).
-

8.2. Sistemul optic propriu-zis Este reprezentat de: 1. Sistemul obiectiv 2. Sistemul ocular

l. Sistemul obiectiv Este format din cinci obiective, care se ingurubeazd in orificiile filetate ale discului mobil al revolverului. * Fiecare obiectiv este format dintr-un sistem de lentile convergente dispuse, intr-o anumiti ordine, intr-un tub metalic; puterea de merire a obiectivelor este inscrisd pe acestea, prin gravare. + Lentila inferioard plasatd spre portobiect se nume$te lentilI frontali, iar distanta dintre lentila frontali gi preparat se nume$te distanle frontal6. Distanfa focald a obiectivului este invers propo4ionali cu puterea lui de mlrire (de exemplu, pentru obiectivul de 10x, distanla focali este de l6 mm).

IIISTOI,OGIE _ LIJCRAITI PRACI]CE

VOL.I

TESUTURI

Obiectivele diferi intre ele, atat dupe pulerea de n-ririre (P ob.) dar ;;i dupi modul de intrebuinlare.

Microscopul ML4 este dotat cu: 6x. [ 0x, 20x si 40x (spaliul dintre lentila frontald $i preparat este ocupat de aer); ele sunt agezate in funclie de mdrime qi se pot roti in direclia acelor de ceasornic. - obiective umcde (obiectiv cu imersie) cu putere de mddre de 90x, ce pemit interpunerea intre lentila frontall qi preparal a unui lichid cu indice de refraclie egal sau apropiat cu cel al sticlei (ulei de cedru).
- obiective uscate cu putere de mdrire

ocular Microscopul fotonic ML4 prezinti cloud oculare, fiecarc fiind format din doud lentile convergente, moltate intr-ur.l tub lretaiic scuft (iruegrit in inleriol pentru a evita reflexia luminii), care se introduce Ia .xtremitatea superioald a tubului microscopului. Fiecare ocular se caraclerizeaz|printr-o putere de mdrire, iar microscopul ML4 este previzut cu oculare care miresc de 5x, 7x, l0x 9i 15x. Puterea de mirire a ocularelor (P oc.) este gravad pe acestea. Pulerea de mdrire a microscopului este egal6 cu: P ob. x P oc. De exemplu, obiectilul de 10x gi ocularul hirrd de 7x rezultd : P microscop: l0 x 7:70x
2. Sistcrnul

Tehnica de lucru la microscopul fotonic ML4

de 22OY gi apoi se stabilegte legdtura intre sursa de (becul) a microscopului $i priza proprie a transformatorului. lurrini 2. Prin rotirea revolverului se aduce obiectivul de 10x in axul optic al microscopului. 3. Se stabile5te distanla interoculari in funclie de distanla interpupilard a examinatorului. 4. Privind prin oculare, se controleazd iluminarea cAmpului microscopic. lntensitatea lurninii se corecteazd prin ridicarea sau coborirea condensatorului, in funclie de puterea de mdrire a obiectil'ului. 5. Se ageaz[ lama poftobiect cu lamela in sus pe fa]a superioari a platinei, fixind-o cu ajutorul valelilor. Se centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului. 6. Privind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboarl tubul pdni la o distantd mai mic[ decdt distantra focale a obiectivului cu care examindm preparatul (distanla focale pentru obiectivul de IOx este
1. Transformatorul se conecteazi la releaua

de 16mm).

23

IIISTOI-(XiIE, I,UCRAItI PRA(]'I'ICE

VOL.

'JESUTUIU

privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorulvizei macrometrice pdni apare in,aginea clard in cdmpul microscopic. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizei rnicrometrice. 8. Daci nu apare nici o irnagine insearnni cd: - obiectivul mr se afli in axul optic - preparatul nu se afla in cdmpul microscopic - s-a ridicat prea repede tubul microscopului. Tot timpul shrdiului la rnicroscop se ;ine mAna in permanenlA pe viza micrometricd, cu care se fac seurtc miScirri de lotire inaintc qi inapoi pcntru a adapta in pcrmanenli ochir.rl cxamir.ratorului, dcoarcce preparatul nu are acceagi grosirne pe toata suprafala sa. 9. CLr ajutorul celor doui vize laterale ale platinei sc va migca lanra cu preparatul in direclie auteropostelioar a 5i cle lateralitate, in vederca exarniiid|ii Iui in totalitatc.
7. Punerea la punct a inraginii:

Trecerea la obiective cu putere de mirire crescuti Se face pentru examinarea de detaliu a preparatului. Etapele sunt urmitoarele: - se ridici tubul microscopului cu 2-3 cm cu ajutorul maclovizei; - se rotegte revolverul pAni se aduce in axul optic obiectiwl imediat superior ca putere de mirirc; - se coboari noul obiectiv cu ajutoml macrovizei pdni la o distanlii nrai micir decdt noua distar.rli focali (2-3 mm deasupra preparatului); - privind prin oculare, se ridici condensatorul p.lnd se ilun.rineazi corespunzitor cAmpul mlcloscoplc, - se corecteaza claritatea irnaginii, folosind vizele micrometrice. Folosirea obiectivelor cu imersie (90x) - cdnd este necesari trecerea la obiectilrrl cu inrersie,

se face o centrare riguroasS, precisi a zonei de studiat, folosind obiectil'ul 40x, dupi care se scoate din ax obiectivul respectiv; - se pune o piciturd de ulei de cedru pe lamd, in dreptul axului

optic;
ridicd condensatorul in poziJia sa superioari maximI qi apoi se aduce obiectivul cu imersie in ax; - se apropie acest obiectiv de preparat gi se priveqte din pozilie latetali pentru a verifica distanJa frontali, care este de cateva fractiuni de mm; coborAm pini cdnd lentila frontald a obiectivului intrd in contact cu uleiul de cedru, dispirdnd spaliul de aer dintre obiectiv 9i portobiect; - se fixeazd claritatea imaginii privind prin ocular gi folosind viza micrometric[.
se

24

llts't 0L,oGll: - t,tlcRARI PRAcl r(:t

vol-.

'[ ESUTURT

Obiectivele cu imersie necesiti o manipulare foarte atenti, in special in molrentul cobordrii tubului cu ajutorul macrovizei, deoarece existi riscul spargerii lamei portobiect gi deteriolarea lentilei frontale.

de plastic; - pd4ile metalice se cura{d periodic cu o bucate de panzd moale, iar obiectivele cu tifon inmuiat in solvenfi organici.

intrefinerea Si pAstrarea microscopului: - pentru buna funclionare a microscopului este necesari pdstrarea lui in husa

l)upI tcrminarea folosirii nricroscopului


operaliuni:

se fac urmitoarele

- se liclici tubul niicloscopului; - se scoate lama de pc platini; - se aduce obiectivul de l0x in axul optic; - se coboari condensatorul; - se decupleaze sursa de luminl a microscopului de la transformatoq iar acesta de la releaua de 220 V; - microscopul se acoperd cu husa. - Se recomandi si nu se atingi cu rndna nici una dintre pirlile
optice ale aparatului.

Aqa nu !

Alte tipuri de microscoapc utilizate pentru studiul fesuturilor

I.

Microscopul cu fluorescenfi

Microscopia prin fluorcscenld pune in evidentd fenomene luminoase care iau nagtere in structuri biologice prirnare (naturale), sau a celor secundare, provocate cu ajutorul substanlelor numite fluorocromi. Metoda se bazeazd pe proprietatea unor substanle care, iradiate cu un fascicul de lumind cu o lungime de undd rnici 9i cu frecvenld inaltd emit radialii cu o lungime de undl mare gi o frecvenld maijoasd, deci de culoare diferitd. Aceste substanle se numesc fluorescente. Fluorescenla este condilionatd (Mayer) de prezenla unor grupdri fluorocrome cum ar fi: azin,
oxazin etc.

in practica curenti, prin fluorescenld se infelege emiterea de radiaJii luminoase de cdtre o substanli supusi acJiunii razelor ultraviolete (300 - 400 milimicroni). Se formeazi o imagine vizibild, colorat[, care poate fi observatd cu ochiul protejat de un filtru pentru radialiile ultraviolete sau care impresioneazd placa fotograficd.

25

IIIS'I'OL(X;I

_ t,UCRAI{I PRACI'ICE

vot,.

1.

ESUTUR|

Emisia spectrului de fluorescenld se prezintd sub fonni de benzi (linii Stokes) 9i nu este un spectnr continuu, fiind in funcjie de mdrimea moleculei. Fenomenul poate fi obserlr'at in orice stare de agregare a sut stanfei, fiind nai intens la lichide gi solide. Fluorescenla unui preparat microscopic poate fi clasificatd in doui categorii: l. Fluorescenll primard, naturali sau autofluorescen{a - produsd de substanle care se gdsesc in mod

natural in celule sau lesuturi (lipofuscind, cromolipidele, fenilalanina, tirozina, adrenalina,

noradrenalina etc.). 2. Fluorescenla secundarl sau provocali - indusi plin tratarea secliunilor de tesut cu fluoroctomi (exemplu, acridin- orange); prin aceastd metodA se pot detecta acizii nucleici, fibrele de colagen, reticr-llina gi clastice, mucinelc etc.

Tehnica de lucru Dupe montarea dispozitivelor mentionate, se pome$te lampa t{.B.O. 9i se aqeazl pe platina microscopului preparatul de examinat, aplicat pe o lame portobiect nefluorescentd; 2. Pentru gisirea cdmpului microscopic gi punerea la punct a imaginii se procedeazi la fel ca in tehnica de lucru in microscopia fotonica. 3. Dupd examinare se intrerupe alimentarea de la retea a limpii H.B.O.

l.

ATEN1IE - este interzis a privi radialiilc produse de lampa H.B.O. Iiri ochelari de proteclie U.V.; este interzisi manipularea carcasei in timpul funclionirii limpii sau imediat dupi stingerea ei inainte de ricire, deoarece existi pericol de implozie.
Aplicaf ii practice Microscopia in lumind fluorescenti replezinti o metodd cu o largd aplicabilitate in biologia celulard. Cu ajutorul fluorescenlei primare pot fi identificali: a. pigmenlii: porfirinele (fluorescentl rogie), lipocromii sau pigmenlii carotenoizi (fluorescenJi verde), cromolipidele (fluorescenli galben-verde), lipofuscina (fluorescen1l rogu-brun); b. acizii aminali: fenilalanina, tirozina, triptofanul (fluorescenJd albastri); c. unele virusuri gi bacilul Koch emit o fluorescenle verde strdlucitor d. dintele natural este autofluorescent, proprietate prin care se deosebegte de cel artificial; e. arninele biogene: adrenalina, noradrenalina, serotonina (fluorescenid verde)'
Cu ajutorul fluorocromdrii (fluorescen16 secundari) cu acridin-orange se pot identifica:

acizii nucleici: ARN-ul (fluorescen15 rogie), AND-ul (fluorescen16 verde-galben); b. fibrele de colagen, elastice gi reticulini - fluorescenld verde; c. nucleii leucocitelor au o fluorescentd verde, iar citoplasma lor gi eritrocitele rdmdn opace; d. mucinele - fluorescente verde.

26

sTol.(x;tD - t-ucll..\l Plt,\C't ICt:

\'oL.

'IESU t-URt

Coloralia cu aclidin-oranue se mai utilizeilzli in citodiagnosticul precoce al cancelului (str"rdiul acizilor nucleici in coudiliile unui proces tuntoral). Cea mai inrportantd aplicafie estc innuloll Llorcsccnta, care se bazeazd pe cuplarea unui anticorp cu un fluoloclom; prin 1)uorcsccnli indus:i poatc fl idenlificati localizarca antigerrelol in celule. Microscopra plin fluorescenfi se deosebcSte de uricroscopia cu raze ultraviolete a cdl'ui principiu de funclionare se bazeazd pe absolblia lurninii ultraviolete de citre moleculele preparatului. Microscopia in ultraviolet este aseminitoare spectrofotonrctriei, dar rezultatele sunt inregistrate lbtogralic. Razele ultlavioiete trec prin lentilc speciale qi prin secliunea preparalului de exanrinat dind, dltorita unui lbnd dilelit cle absortlic, o imaginc irrvizibiti pentm oclri, darcare cste inregistlati pe placa

fbtogralici. Mctoda cstc LttilizaLir pcntru dctcctarcd acizilor nucleici, a bazelor purinicc yi pilirnidinice ale nuclcotidelor ca;i la tlctectarca protcinclor ce contitr allul.nifi rminoacizi. Gmpirile -Cl l. -OC H., -CH., -CN. mdresc intensitatea fluorcscentei, altelc ca: -ClO, -COO, -NO., o slibesc, ceea ce reduce gama preparatelor care pot fi vizualizate printr-o astfel de tehllica. Prin metodcle de preparare a secliunilor se pot elimina astf'el de inconvenieute, lirgind astfel posibilitatea de utilizare a rnicroscopiei prin fluorescenJf,.

lI.

l\{icroscopul in contrast de fazl

Microscopia in contrast (lc fazir utilizeazi un tip s1,.ecial de niicroscop fotonic ce rcalizeaze contrastul unor obiecte de exrnrinat. per-rnilind astfel studiul celulclor in stare vie, nefixate gi necolorate.

Aparatul pentnl coutrast dc tirzir este un nricroscol; obiSnuit, cu umritoarelc particularitili: L condensalolul ale o cliafragnrir inelara (un irrel transparent intr-un disc opxc); 2. in obiectiv se gisegte o placi sar.r inel de fazi care are rolul de a modiflca transnrisia unei pirli din razele lut.ninoase care fonneazi imaginea cAnrpului nticroscopic (cste un proces de defazare intre razele Iunrinoase care sunt transrnise direct 5i cele care sunt difiactate de preparat). Aceste doui'r par-ticularitili pcrrnit modilicarea sistemului optic, adici transfbrmi diferenlele de 1'azi invizibile pentru ochi in diferenfe de arnplitudiue, care mlresc cor.rtrastul elementelor preparatului.

Aplicafii practice
Microscopia in contrast de fazd pennite: 1. studiul cclulelor ir.r stare vie (celule nellxate ;;i necolorate); 2. scoate in eviden1.l unele detalii de structuri cal'e r)u se pot obselr,/a la microscopul lotonic obi$nuit ca endocitoza, rnigcarea cililor gi flagelilor, diviziunea celulard etci 3. studiaza reacliile celulare la diferili agenfi fizici sau chimici; 4. studiazd benzile cror.nozonrilor.

lIl.

Microscopul cu lumini polarizati

Prin aceasti tehnici se oblin imagini alc urror constitrienli in carc stlucturile exanririate sunt anizotrope, accstea licdnd ca vitcza de propagar c a lu rn in ii polarizate si varieze cu direclia de propagare; rrcdiile respective sc nurncsc bil'efringcntc.

21

IIISTOLO(;IE

- LUCRARI PRACTICT:

voL.

'l

EsuruRr

clasifica: structurile fibrilare (colagen, urielini, fibrele musculare striate etc.) poate exista o birefrigentd pozitivi, cdnd indicele de refraclie este mai ridicat in lungime decAt in plan perpendicular 9i refrigenld negativa in caz contrar (fibrele nucleoproteice); b. birefrigenla cristalini sau intrinseci observati in sistemele sau moleculele in care ionii prezinti un aranjament asimetric regulat gi este independenti de indicele de refraclie a mediului de montare; se observd in structuri constituite din proteine sau lipide; c. birefrigenla de formd sau structurA apare atunci cAnd particulele submicroscopice sunt orientate regulat intr-un mediu cu indice de refraclie diferit; d. birefri-een1a de tensiune se observe la strucrurile izotope care sunt supuse unei consfangeri rnecanice gi se intAlrregte la nivelul ntugchilor 9i irr lesuturile embrionare; e. dicroismul apare in momentul in cale absorblia unei lungirni de undi datd de lumina polarizatd variazd in func1ie de orientarea obiectului examinat. Aceste varialii apardatoriti diferentelor de intensitate (amplitudinea luminii transmise de obiect). Unii coloranJi organici ca rogul de Congo, pot induce dicroismul in unele stnrcturi biologice, datoriti unei orientdri preferenliale a moleculelor.
a. in

Birefringcnfa

se poate

28

FIISI{)I,OGIE

LUCRARI PITAC'1'lCE

vol,.

-JEsuTURr

LUCRARE PRACTICA NR" 3 CELULA, CONSTITUENT T'ISULAR

PREPARATE DE DESENAT:
1. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE) 2. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kiernan, col. HE) 3. Ccluli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinalc, col. HE) 4. Ccluli poliedricl (strat spinos epiderm, col. HE) 5. Celuli sferici (ovocit, col. HE) 6. Ccluli stelatd (neuron, col. Impregnare argentici) 7. CelulI fuziformi (fibra musculari netedi, col. HE) 8. Celuli flagelati (spermatozoid, albastru de metil) 9. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros, col. HE) 10. Celuli piriforml (neuronii Purkinje din cerebel, col . HE) 11. Plasmodiu (fibra musculari striati, col. HE) 12. Sincifiu (osteoclast, col HE)

PIIE PARATE DEMONSTRATIVE

CelulI piramidalS (neuronii piramidali din scoarfa cerebrali, col. Violet cresyl) 2. Ccluli sferici (adipocit alb, col. HE) 3. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE) 4. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan, col. HE, tubi Bellini, rinichi, col. HE) 5. Celuli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinale, col. HE) 6. CeIuli poliedrici (strat spinos epiderm, col. HE) 7. Celuli sferici (ovocit, col. HE) 8. Celuli stelati (neuron, col. Impregnare argenticl) 9. Celuli fuziformi (fibra musculari netedi, col. HE) 10. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros, col. HE) 11. Celuli piriformi (neuronii Purkinje din cerebel, col . HE) 12. Plasmodiu (fibra musculari striati, col. HE) 13. Sincifiu (osteoclast, col HE)
1.

29

I{ISTOLOGIE _ I,I'CRARI PI{AC]'ICE

vol-.

TESU'I'URI

CELULA _ CONSTT'T UENT TISULAR


Toate fesuturile sunt constituite din celule gi substantd intercelulard. Substanla intercelulard poate fi reprezentatd intr-o cantitate ce diferd in funcfie de fesut: foarte redusd cum intdlnirn in {esutul epitelial sau abundenti in lesutul conjunctiv. La lesutul conjunctiv in aceastd substanld se gdsesc Ai elemente fibrilare. Atdt substanla intercelulari cat $i fibrele sunt produse de elaborare ale celulelor tisulare locale. Astfel, devine clar cd elementul constitutiv de bazd al fiecdrui lesut este celula, care reprezinti unitatea nrorfologicd qi funclionali a oricirui 1esut.

in struotura celulei se disting: -o n]asd de protoplasmi - citoplasma -in care se gdseqte nucleul,
Ja exterior, delimitarea de mediul extracelular
se

realizeazd prin men.rbrana celulari

- plasmalema.

Dimensiunile celulei sunt particulare fiecirei localizari tisulare, in diferite organe: -4-5 microni (celulele granulare din cerebel), -7-8 microni (limfocite, eritrocite), -30-40 microni (neuronii din coarnele anterioare ale mdduvei spinirii), - l 80-200 microni (ovulul).

Forma celulelor
Este dependentd de funclia lor qi de modul de agregare, Iristologice se prezint[ sub forme variate:

din

care cauzd celulele in preparatele

-celula sfericl: ( ovocit, leucocit, adipocit, condrocit etc),

Fig.l Celula sferici. Adipocitul (celula grasi). Are un contur sferoidal, continand un nucleu turtit li situat spre periferie, sub plasmalemi ti putine citoplasmi.

Fig.

-celula poliedrici (celulele spinoase din epiteliul malpighian -epiderm, epiteliul bucal),

Fig,2 Celule poliedrice. Celulele stratului spinos epidermic sunt prevezute cu multe laturi, au nucleul sferic Ai situat central, iar intre ele lasi spafii intercelulare. Celulele nu sunt lipite una de alta ti se lagi intre ele prin spini intercelulari (desmozomi).

Fig. 2

30

IIISTOLO(JE _ LUCII\RI PRA(]1 IC'E

VOL.

TT]SUTURI

-celula
mezoteliale),

turtiti,

pavimentoasi (celulele endoteliale, c elule le

Fig.3 Celula turtiti (payimentoasi) cu citoplasmi pufini $i intinsi iar nucleul discoidal proemini in zona centrali. Limitele celulare se evidenfiazi prin impregnare argentici, se coloreazi in negru.

-celula stelatl (neuronul

oelulele nervoase),

Fig.4 Ccluli stelati (neuron.). Corpul celulei prezinti prelungiri periferice care sunt mai intens impregnate la origine, dand celulei aspect stelet. Nucleul este rotund, slab colorat, cu nucleol situat centralFig.4

-celula fuziformi (fibra musculara netede - miocitul).


Fig.5 Celuli luziformi. Celula musculari netcdi. Celula are formi .i rngitA, (de aici ti numele de fibri) 9i ascufiti la cele doui capete, (formi :: fus). -\-ucleul alungit este situat central.

*;:..*5*'*-.:, *r{erl}

-"#1ffi*qh,, -*jijgtFFig.5

-celula fl agelati (spematozoidul),


Fig. 6 Celuli Ilagelati. Spermatozoidul. Se remarci la o ertremitate a celulei -r: i: spermatozoidului ovalar, in(ens colorat (confine nucleul) tio prelungire subfire - r,rr fl eruoasl-coada (llagelul) spermatozoidului.

:I

-ttlula piriform[ (celula Purkinje, din scoa4a aerebeloas[)


Fig. 7. Celuli pirilbrnlii

3t

Hrslot-ocrE - LUcRART PRAcrtcrE

VOL.

TESUTURI

-celula cubici ( celulele epiteliului tiroidian, celulele plexurilor coroide, celulele din epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kieman),
Fig. 8 Celule cubice. Celula are formi cubici, nucleu sferic situat central.

.,,!,. 1...1... i,..' r,l;,i;.-l; .--J,J---+--r-r-.i!.-i*q. i


Fig. 8

-celula cilindrici (celula epiteliului mucoasei gastrice, celula epiteliului mucoasei intestinale, celula epiteliului mucoasei uterine),
Fig. 9 Celule cilindrice, inalte, ce prezinti doi poli (pol bazal ti pol apical). La polul apical apar fine strialii, platoul striat. Nucleul este ovalar situat ill treimea inferioari.

Fig. 9

-celula caliciformi (celula mucoasd din epiteliul mucoasei intestinale qi din epiteliul mucoasei respiratorii),
Fig. 10 Celuli caliciformi ( are forma unui caliciu de floare sau a unei cupe de gampanie)

Fig. r0

-celula piramidali (neuronii piramidali din scoa(a cerebrald, celula secretorie din acinii serosi),

Fig.

ll

Celuli piramidali

Fig. 1r

-celula cu prelungiri mult ramificate ddndu-i un aspect neregulat (exemplu, celula pigmentari, melanocitul). Pigmentul secretat de melanocit este melanina, ce conferd citoplasmei aspectul brun inchis.

Fig. l2 Celuli pigmentari

ce

prezinti prelungiri mult ramificate dendu-i celulei un aspect

ce nu-i permite incadrarea in nici o formi bine precizati, din care cauzi formi neregulati. Este colorati prin pigmentul siu.

se spune

ci

este de

Fig. 12

32

G'(I-OGIE

LUCRiRI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

-celula discoidali (hematia), sau echivalente celulare

r--i di! lateral

FE

13 Hematie. Este anucleati, vizuti din apare ca un disc biconcav.

fafi

este

rotundi

$i mai slab

colorati la mijloc,

Fis. 13

Plasmodiul este o formatiune citoplasmaticd multinucleatd -1--:lrate dintr-o singurd celuld prin cre$terea citoplasrnei gi ?nmullirea :,.--_leilor. Ex: Fibra musculari striat5.
Fig. 14 Fibri musculari striati. Se remarci forma de panglici a fibrei musculare c-Err io a clrei citoplasmi bogati ti eozinolili se gdsesc numeroti nuclei ovalari, disputi i Friferie. Sub sarcolemi, aspectul striat al citoplasmei, este dat de structura specifici a fi brei musculare-

-aibrilelor

Sincifiul este o formaliune citoplasmatici multinucleati


::zultatlprin contopirea mai multor celule. Ex. Osteoclastul, sincitiul :oioblastic, etc.
Fig. 15 Osteoclast Apare ca o celuli voluminoasi cu citoplasma bogati, cu .ootur neregul.t cotrfilend multi ruclei sferoidali.

33

HIST'OLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

vor,.

TESUTURT

LUCRARE PRACTICA NR.4 EPITELII DEACOPER]RE

PREPARATE DE DESENAT

1. 2.

3. 4.

Epiteliu Epiteliu Epitcliu Epitcliu

cilindric unistratificat (epiteliu intestinal, col. HE)


pavimentos malpighian cu keratinizare (epiderm, col. HE) stratificat paramalpighian (urotcliu, col. HE) pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator, trahec, col. HE)

PRI,PARATE DEMONSTRATIVE

4. 5.
6. 7. 8.

1. 2. 3.

pavimentos simplu (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE) simplu cubic (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan, col. HE) simplu cilindric (epiteliul gastric, col. HE) simplu cilindric ciliat (epiteliul trompei uterine, col. HB) Epiteliu pavimentos malpighian keratinizare (epiteliul mucoasei bucale, col. HE.

Epiteliu Epiteliu Epiteliu Epiteliu

firi

tricromic) Epiteliu pavimentos malpighian cu kcratinizarc (epiderm, col. HE, tricromic) Epiteliu stratificat paramalpighian (uroteliu, col. FIE) Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator, trahee, col. HE)

34

HISTOLOGIE

- LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

TESUTUL EPITELIAL _ EPITELIILE


RETINETI
!

Clasificiri:

l. Dupi

funcfie:

-epitelii de acoperire (epiteliul mucoasei gastrice, epiderm) -epitelii glandulare (epiteliul mucoasei respiratorii) -epitelii senzoriale (epiteliul mucoasei linguale- mugurii gustativi)

2.

Dupi forma

celulelor:

-epirelii pavimentoase (endotelii, mezotelii) -epitelii cubice (epiteliul canaliculului biliar) -epitelii cilindrice (epiteliul mucoasei intestinale)

-Epiteliisimple: (unistratificate)
3. DupA aranjarea celulelor

-pavimentoase

-cubice

-cilindric
-cu keratinizare

: -pavimentoase:
-malpighiene

-Epitliishatificate:
(pludstratificate)

-fdrikemtinizare

-paramalpighiene (de tranzilie) -cubice

-cilindrice

Colorafii folosite

Hematoxilin-eozini:

rezultate -citoplasma-roz
- nuclei -albastru violet

Pentru vidntierea membranei bazale: -colorafie PAS: -impregnare argentici

rezultate rezultate

- membEna coloratd in roz - membrana colorati in negru

35

IIIST()I,OCTE

I-U(:I{ARI Pl{A(

r(it,l

vol-.

'J

ESUTURI

EPITELII DEACOPERIRE

Epiteliile sunt tesuturi constituite din celule de fon.ni mai mult sau mai pu[in regulati, strdns unite intre ele prin legituri jonclionale. Acestea fornreazd structuri rnembranare continue. situate deasupra lesutului conjunctiv, de la carc primesc substanle nutritive cdt gi bogate termina{iuni nervoase gi de care surrt despirJite printro membrani bazalX selectivi. Epiteliile sunt priutre celc nrai pure 1esutur'i, iiind alc6tr-rite din celule in stranse raporlLrri dc vecindtate, carc doar oclrzirrrra I penril :r ltc c lcnrcutc celulare iu intirlitrtca lor structurali (lcucocite in nr igla lc plintre
celulele epiteliale intestinale, nelar.rocitele in epiderrn;.

Epiteliile indeplinesc nurncroase funclii, dar la fiecare, una dintre funcfii este dorrrinantd $i in rapofi de aceasta, epiteliile se clasificl in: -epitelii de acoperirc $i tapetare -epitelii glandulare -epitelii senzoriale
$i tapetare Epiteliile de acoperire (de inveliq) 9i tapetarc suut acele epitelii ale cdror celule. dispuse membraniform pe una sau mai rnulte straturi, acoper5, organisrnul la suprafaf[ sau ciptu$esc cavitillle ce comunicd cu exteriorul, indeplinind func;ia dorninantd de proteclie qi apirare. Jesunrl conjunctil ce se gese$te sub epiteliul dc acoperire, poaft5, denumirea de corion. Intre corion gi epiteliul de acoperire se gisegte r.nenrbrana bazald, evidenliatd la M. O. cu imprcgnare argentica, in care apare sub fonna unei linii neilrtrerupte de culoare neagrl; in coloralie PAS apare coloratl in roz. Epiteliile de invelig se clasifici morfologic in func{ie de : -nurndrul straturilor de celule ce le alcituiesc, -forma celulelor componente la epiteliul nestratificat, iar la epiteliile stratilicate - forn.ra celulelor din stratul superficial.

Epiteliile de acoperire

Epiteliile de acoperire (de inveliq) $i tapetare. Clasificare: -epitelii simple (nestratifi cate) -epitelii stratifi cate (pluristratifi cate)

Epiteliile simple (nestratificate)


a) Epitelii pavimentoase (turtite) simple: Sunt epitelii alcdtuite dintr-un singur rdnd de celule pavinrcntoase. Celulele sunt liJite fi aderd intre ele, astfel cd pe preparatele histologice in coloralii obignuite nu se v5d limitele celulare.

36

-rF

- i,rclE

- LUCni.ru pntCrtCE'

VOL.I

TESUTURI

evidenlierea acestor limite se foloseqte ca metodd de colorare, impregnarea argenticd, unde ::*--- celulelor apare poligonal, uqor ondulat gi de culoare neagrd, culoare ce apare prin reducerea r:::-- r de argint.

?::ru

:remple:

-:doteliile,
-::ezoteliile,

-:riteliul de pe fala inteml a timpanului, -::ireliul foilei exteme a capsului Bowman, -::iteliul alveolei pulmonare,
-=:rteliul porJiunii descendente a ansei Henle.

Fig, I Epiteliu pavimentos simplu (schemi generali)

F:s.: Epiteliu pavimentos simplu. Endoteliu u::rl.- J:rilar sanguin seclionat longitudinal. Col. Tricromic , , : -: \10. Lumenul vascular este delimitat de un singur r . : ::.'j.-- foarte turtite (din care cauzi peletele apare abia

-a :Jentifice insi nucleii mult alungili, lenticulari, :- .--:-: ii lumenul capilarului.

peretele capilarului

iematii

1.

' - r ::iinsa, iar nucleul discoidal proemind in zona centmli.

tlg.3 Celula turtiti (pavimentoasi). Foifa externi acapsulei r'-r:ra- Col. H.E., ob X 4o.Celula este mult aplatizati, cu citoplasmi

.*tt"

37

HISTOLOCIE

- LUCRARI PRACTICE

v0r,.

TESIJTURT

b) Epitelii cubice (prismatice joase) simple : Sunt formate dintr-un singur rdnd de celule iz-odiarnetrice, cu limite greu evidenliabile la microscopul optic.
Exemple:

celula qubica

-epiteliul -epiteliul -epiteliul -epileliul -epiteliul

fbliculului tiroidian, plexurilor coroide,


de pe fafa intemd a comeei,

canaliculilor Boll, canaliculului biliar din spaliul Kieman.

Fig. 4 Epiteliul simplu cubic

(scbemi gererali)

; ir3

Fig. 5 Epiteliu simplu cubic. Tub colector renal, col . HE. Celulele sunt aiezate pe un singur rdnd, au fonna
cubice, nucleii sunt a$zatiintr-un singur rand, echidistanli
5i au

formi sferici.

.,#i'
-"e-" , ' &r,.
nucleu

' rr .(

:'-{f''.

c) Epitelii cilindrice (prismatice inalte) simple: Sunt constituite dintr-un singur rAnd de celule ce au indltirnea mai mare decat celelalte dimensiuni limitele greu vizibile la microscopul optic. 9i

Celuleleacestuitipdeepiteliuprezintddiferenlierialepoluluiapical:microvilozitili(cefavoizeazd absorblia in intestin 9i in tubii contodi renali) qi cili mobili (epiteliul uterin gi tubar), 'lbt in acest tip de epiteliu vom gtrsi gi celule cu caliciu in care se acurnuleazi mucusul secretat ce va fi eliberat la suprafati (epiteliul intestinal).

38

HISTOL(X;IE _ LUCR,{.RI PRAC'I'ICE

VOL.I

TESUTURI

Exemple: -epiteliul tubului digestiv subdiafragmatic (stomac, intestin), -epiteliul colecistic, -epiteliul trompei uterine gi uterului, -epiteliul canalului epididimar

celu!a cllindrica

Fig.6 Epiteliul cilindric simplu (schemi generali)

-a

Fig. ? Epiteliu cilindric simplu.


Epiteliu intcstinal. Col . HE, obX40. Celulele

cilindricc au nucleul de fonne ovalari situat bazal il), la polul apical prezentand microvjlozitafi (4). Printre aceste celule se gesesc intcrcalatc cclulc caliciforme (2), cr.t mucus acunrulat la polul apical, mucus carc nu apare colorat in HE, deoarece se drzolvd. Nuclcul Ior { J) csrc aSczJl bazal.

,. t

Epitelii pseudostratificate cilindrice ciliate (Epiteliul mucoasei respiratorii)


Sunt alcetuite din celule cilindrice de diferite inillimi dar toate luAnd contact prin polul bazal cl membrana bazali. Unele celule sunt mici pitice, altele sunt inalte Si le acopere pe celejoase, ajungend cu polul apical la suprafaJS. Nucleii ovalari, sunt situaii la diferite nivele, oferind, 1a microscopul optic, senzalia de falsd stratificare. In acest ep;teliu vom mai gisi celule ce prezintd specializdri ale membranei apicale tip cili vibratili 5i celule oalicifomre.

trig,

t.piteliu pseudostratificat cilindric (s'ihemi generali)

39

HISTOLOGIE .. I,UCRARI PRAC'IICE

vot-.

'rEsu't'uRt

Exemple:

-epiteliul cdilor respiratorii pAnd la nivelul brongiolei, -epiteliul sacului lacrimal, -epiteliul trompei lui Eustachio.
. .:. t. Fig. 9 Epiteliu cilindric pseudostratificat. I'.prteliu traheal. Col.
Tr-iclonric Masson. ob.X 20. Linritclc cclularc nu sc vid. Cclulelc pr czinli inhllirrli diltrltc, dar toatc au contact cu membrana bazali. Prczinti nuclci o\,alari ce sc griscsc sinrxti la ir);illinridifer itc (2). Uncle celrle prczinti cili. (3), allcle caliciu crr nrueus, a;a rruuritclc cc[rlc culiciforn]c ( l).

;;

'l :ii # r'-.'

t"
I

A.

"+,{&

. -aa e
Epitelii stratifi cate (pluristratifi cate)
Sunt formate din mai multe straturi de celule, in flecare strat putand exista rnai nrulte rAnduri celulare. Forma celulelor din acelagi strat este asemdnetoal'e (izomorfe), dar diferi fald de stratul urmitor (anizornorfe). Denumirea lor este datd dupi tipul de celule din stlatul superficial.

a) Epitelii pavimentoase (malpighiene) stratificatc se impart in epitelii pavimentoase keratinizate 5i nekeratinizate dupi cum celulele super'ficiale se incarcd sau nu cu keratind.

Epitelii pavimentoase stratificate cu keratinizare


(cx: epidermul)
Celulele sunt a$ezate pe mai multe straturi $i pe mdsuri ce se superficiahzeazd se turtesc. Aplatizarea celulelor este insolitd de keratinizare. Membrana bazald pe care se sprijind epidermul este cutatd, cute detenninate de ridic[turile Jesutului conjunctiv subjacent (dermul), numite papile denrrice. Dinspre nrembrana bazald spre suprafatd, epidermul prezinti 6 straturi:

r stratul bazal, format din celule cilindrice, singur rind, avdnd nucleul situat [a polul apical,

agezate pe un
strat bazal

Fig. l0 Epitoliu payimentos stratificat de tip malpighian cu kcratinizare (schenri gcnerall)

40

.TOLOCIE _ LUCR,\RI PRACTICE

VOI,.

TESUTURI

stratul spinos, alcAtuit din cAteva ninduri de celule de fonni poliedrici, legate intre ele prin ::-.mozomi (spini intercelulari). Stratul granulos, numit aga din cauzd ci celulele romboidale pe cale de '. olulie se incarcd cu granule intens bazofile de keratohialini, (nucleul lor, poate h fragmentat), r stratul lucios, in care celulele gi-au pierdut nucleul gi s-au incercat cu o substantd refringentd, ' -rrira eleidind, o Stratul comos, celulele sunt turtite, fbrd nucleu gi incircate cu keratin5, o Stratul descuamant, celulele de la suprafald ce se descuameazi (se desprind).

Fig.

ll

Epiteliu pavinrentos stratificat de tip malpighian cu keratinizare.

iJerm. Col HE, ob X40. Membrana bazali pe care se sprijili epidemrul este cutati, : -:i detemi at.. de ridicaturile tesutului conjunctiv subjacent (delmr-:l), llumite papilc

,:nice (l).

Se observi 2. strat bazal 3. strat spinos

4. strat granulos 5. strat lucios 6. strat comos


7. vas

capilarin dcrmulcapilar

Epitelii pavimentoase stratifi cate

firi

keratinizare

lexemplu, epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, vaginale, a canalului anal).

Dinspre mernbrana ba,za\d spre suprafate prezintd 3 straturi: o Stratul bazal, alcatuit din celule cilindrice, cu nucleii a$ezatri spre polul bazal,

Fig. l2 Epitcliu pavimcntos suatiflcat de tip malpighian


IEri keratinizare (scheml generali)

Stratul intennediar spinos, alcdtuit din mai multe rinduri celulare. Celulele au form[ poliedricd qi sunt unile intre ele prin desnrozomi. . Stlatul superficial, cu cateva rAnduli de cehrle din ce in ce mai tuftite, cu nuclei picnotici 5i aplatiza\i. in aceste epitelii celulele igi p[streazh nucleii pAnd in stratul superficial.

41

IIISTOLOGIE

. LUCR.IRI

PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig.13 Epiteliu pavimentos de tip malpighian firi keratinizare. Epiteliu esofagian. Col. HE, ob X40. Prezing lrei straturi, stratul bazal, stratul spinos, stratul superficial in care celulele iqi pdstreazi nucleii aplatizali pand la suprafala epiteliului.

b) Epitelii stratificate cubice: Sunt alcdtuite din doud rAnduri celulare (bistratificate). Stratul bazal este alcdtuit din celule cilindrice, cel superficial din celule cubice.
Exemple:

-epiteliul canalelor extralobulare ale glandelor salivare, -epiteliul canalelor excretoare ale glandelor sudoripare.

'!lr&b

*"'te *
Fig.l5 Epiteliu cubic bistratilicat. Canal excretor
exhalobular din glanda salivard. Col, Tricromici Masson, ob. X40. Celulele se identifici prin nucleii rotunzi, aiezali pe doue randuri ce delimite^z A un lumen, limitele celulare nu sunt vizibile.
'ql&&

a
d s

ii.

42

HISTOLOGIE

- LUCR.{RI PRACTICE

VOI,.

TESUTURI

c) cilindrice: Sunt alcituite din trei straturi, bazal, un rAnd de celule cubice, intermediar, citeva rAnduri de celule poliedrice qi superficial stratul celulelor cilindrice.

Exemple: -epiteliul uretrei spongioase, -epiteliul fundului de sac oculo-conjunctiv.

Fig. l6 Epiteliu stratificat cilindric (schemi generali)

Epiteliul paramalpighian sau de tranzifie


Uroteliul este localizat in mucoasa clilor urinare extrarenale calice, bazinet, ureter, vezici urinar[, uretrd, regiunea prostaticd si membranoasi la birbat gi po4iunea inifiald a uretrei feminine). In acest tip de epiteliu celulele sunt agezate pe mai multe rAnduri, formAnd trei straturi: stratul bazal, alcdtuit dintr-un singur rind de celule cubico-cilindrice, stratul intermediar, cu mai multe rinduri de celule polimorfe (poliedrice, in rachetd) stratul superficial, cu celule turtite, intinse la suprafati, acoperd mai multe celule de dedesubt. ?rezintd unul sau doi nuclei. Membrana celulelor superficiale prezinti spre lumen, o diferenliere, cuticula. cu rol de proteclie.

o . .

Fig. l7 Epiteliu prvimertos stratificrt de tip prramrlpighian (uroteliu), (schemi generdi)

43

HISTOLOCIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

FiglS Epiteliu pavimentos stratilicat de tip psrrmalpighi.n (urotcliu). Epiteliul vezicii


urinare. Col HE, ob X40. Cclulelc a5ezate pe rnai multe randuri, alctrtuiesc 3 straturi: I .stratul bazal alcituit dintr-un land de celule

cubico-cilindrice,
2.stratul intermediar alcituit din mai multe renduri de celule polimorfe (poliedrice, in rachettr), 3.stBtul superficial, alcStuit din celule turtite, intinse la suprafati, acoperind mai multe celule de dedesubt. Aceste celule pot prezenta unu sau doi nuclei.

4.corion

'?,q.

44

MSTOLOGIE

LUCRARI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

LUCRARE PRACTICANR 5 EPITELtr GLANDT]LARE

PREPARATE DE DESENAT

1. Glandi tubulari dreapti (glanda 2. Glandi salivari mixti, col. HE

Lieberkuhn, col. HE)

3. 4.

Glandi veziculari, (tiroida, col. HE) Glandi alveolari cu alveole pline (glanda

sebacee, col.

IIE)

PREPARATE DEMONSTRATTVE

1. Glandi unicelulari infraepiteliali, (celula caliciformi, 2. Glandi seroasi puri, (pancreasul exocrin, col. HE) 3. Glandi seroasi puri, (parotida, col. HE)

col. HE)

4, 5,

Glandi Glandi 6. Glandi 7, Glandi 8. Glandi 9. Glandi 10. Glandi 11. Glandi 12. Glandi 13. Glandi 14. Glandi

salivari mucoasi, col. Mucicarmin tubulari glomerulati (glanda sudoripar5, col. HE) alveolari cu alveole goale, (glanda prostat5, col. HE) alveolari cu alveole goale, (glanda sebacee, col. HE) tubulo-alveolari (glanda mamari in lactafie, col , HE) tubulo-acinoasi, (glanda mamari in repaus, col. HE) endocrini cordonali, (glanda suprarenali, pancreas endocrine, col HE) amficrini, (hepatocit, col HE) tubulari ramificati, (glandele gastrice din regiunea pilorici, col tricromic) tubulari sinuoasi, (glandele gastrice, regiunea fundici' col. HE) tubulari dreapti (glanda Lieberkuhn, col. HE)

45

HISTOLOGIE

- I,UCR.IRI PRACTICE

VOL,I

TESUTUN

TESUTURILE EPITELIALE-EPITELII GLANDULARE


Clasificiri:
a) -glande merocrine b) -glande holocrine c) -glande holomerocrine a) -glande b) -glande c) -glande d) -glande

Dupi modul
Clasifi carea histoliziologicA:

de secrfi

Dupi

mediul in care

secreti:

exocrine endocrine mixte arnficrine

-drept

-tubular

-sinuos

-ramificat
-glomerulat
-seros

Dupi forma adenomerului: -acinos: -mucos -mixt Componenta secrtorie a unei glande
-alveolar -tubulo-alveolar -tubulo-acinos

l-

Exocrine:

Dupi forma canalului excrtor


clasificarea

morfologici:

-glande simple -glande compuse -glande agminate

2. Endocrine

-glande vziculoase -glande cordonale sau reticulate -glande difuze (intrstif iale)

Coloratii folosite

Pntru evidenlierea glandelor endoepiteliale unicelulare (celula

caliciformi) se folosegte mucicarminul, mucusul din celuld Alcian, mucusul color6ndu-se albastru. se coloreazd in rogu $i Albastru Acinii mucogi , alcatuili din celule cu nucleul tunit, a$ezat bazal. Citoplasma lor are aspect spongios din cauza picdturilor de mucus car nu se coloreazi in colomlii obitnuite, HE sau tricromice, mucusul fiind dizolvat de solvenlii organici folosili in tehnicile de colorare. Pentru evidenlierea mucusului se folosegte coloralia PAS sau mucicanninul. Mucusul se coloreazd in
roz, rosu.

Celulele glandei sebacee sunt incarcate cu sebum. Prin metodelc de coloralie clasicd nu se coloreazd. Se evidenfiazi cu metodele de colorare pentru lipide (vezi lesutul conjuncliv).

46

HISTOLOCIE

- LUCR,f,RI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

EPITELII GLANDULARE

Tesutul epitelial glandular este format din celule epiteliale putemic specializate, care s-au diferenfiat in direclia sintezei unui anumit produs (secrelie), constituind glande. La epiteliile glandulare, membrana bazald poarti denumirea de glandilem. In strucfuralizarea unei glande intdlnim doud componente: a) porfiunea secretorie sau adenomerul (componenta obligatorie atat la glandele exocrine cit gi endocrine), b) porfiunea excretoare (canalul excretor) componentf, intAlniti numai la glandele exocrine.

Epiteliile glandulare se clasificl din punctul de vedere al mediului in care igi elimini produsul secretat

in:
.
sdnge),

glande endocrine (cu secrelie inteme ce trimit produsul secretat, hormonul, direct in mediul intem,

exocrine (cu secrelia externi, ce elimini produsul de secretie intr-o cavitate ce comunicd cu mediul exterior sau direct la suprafala pielii), r glandele mixte ( glande ce au in organizarea lor structurale o componentd endocrind qi o componenti exocrin6, exemplu, pancreasul, gonadele), r glandi amficrinA (constituita din celule care au ambele tipuri de secrelie, exemplu, ficatul)
o glande

Glande endocrine
'}'

Celule epiteliale

Circulatia sanguina

Fig. I Clasificarea glandelor din punctul de vedere al mcdiului in care

ili elinrini

produsul secretat

47

TIISTOLOGIE

- LUCR-{RI PRACTICE

vol-.

TESLTURT

Glandele endocrine, dupd modalitatea de aranjare a celulelor, pot fi : . glande veziculoase (exemplu, tiroida , pa4ial gi hipofiza intermediari), o glande cordonale (exemplu, glanda suprarenald, pancreasul endocrin, corpul galben, adenohipofiza), o glande difuze sau interstiliale (exemplu, glanda tecald, celulele Leydig, celulele din sistemul endocrin dituz). Glandele exocrine, in functie de pozilia pe care o au fald de epiteliul de acoperire de origine, pot endoepiteliale qi exoepiteliale.

fi

1. Glandele endoepiteliale sunt celule sau grupdri celulare cu caracter secretor, incluse in epiteliul
cle

acoperire. Se clasifici in:

o unicelulare (celula caliciformi, localizati printre celulele


sublire sau printre celulele cu cili din epiteliul respirator)

cu platou striat din epiteliul intestinului

Fig.2 Glandi unicelularl. Celula ctliciformi


(schemi generali)

Fig.3 Glandi unicelulari. Celula caliciformd, cpiteliul irrrestinal. Ob. X l00.Sc obscrve un epilcliu simplu cilindric, ale
c

i-rrui

cclule la polulapical prczinti specializeri-microvili. Printre


ce

accstc cclule se vdd cclule caliciforme cu mucus acumulat la

polul apical. Celulele caliciforme secrcte glicoproteine


l)rotrjcczd $i lubrifiaze suprafata mucoasci.

{i *i
I
C

pluricelulare

-grupiri celulare cu caracter secretor incluse in epiteliul de acoperire al mucoasei nazale,


faringiene, uretrei prostatice
.

Fig. 4 Grupiri celulare cu caracter secretor (l), (schemi generali)

48

HISTOLOGIE _ LUCR,IR] PRAC'I ICE

VOL.I

TESUTURI

Fig.5 Gruplricelulare cu caracter secreto l. Cavitatea nazale. Col H. E, Ob. X40. Epiteliul cavitilii nazale este un epiteliu pseudostratifi cat ale cirui celule prezinti,la poluiapicaJ, diferenlieri de membrani cili vibratili, In epiteliul de acoperire se obsewi qi celule glandulare grupate. (1)

-membranl secretanti-epiteliul gastric, epiteliul


plexurilor coroide

Fig. 6 Membrani secrtanti. Epitcliul gastric Col H. E. ob. X40. Epiteiiu simplu cilindric alcdtuit in totalitate din celule secretorii.

2. Glandele exoepiteliale sunt cele mai numeroase gi constituie ceea ce definim, in mod general, glands exocrine. Ele prezintd o componenti secretorie, (adenomerul) gi o componentd excretorie, (canalul 3xcretor).

Fig, 7 Clasificarea glandelor exocrine dupa forma adenomerului (schemi generali)

tubulara

actnoasa

alveolara

49

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL.I

TESUIURJ

Dupi forma adenomerului

acestea pot

fi

A) glande tubulare -In aceste glande, epiteliul secretor este simplu cilindric.
Pot fi: drepte (glandele endometriale din perioada foliculinicd, glandele Lieberkiihn-din mucoasa intestinald)
Fig. 8 Glandl tubulari dreapti. Glanda Leiberkiihn. Scfiune longitudinal!. Lumenul glandei rctiliniu ti delimitrl de un epiteliu simplu, fonnat din celule cilindrice cu platou striat $ celule caliciforme, Celulele au nuclei ovalari, situati la polul bazal. Celulele se sprijini prin polul bazal pe membrana bazaltr, glandilem, sub care se vid elementele lesutului conjunctiv. l.celultr cilindrici cu platou stdat 2.celuli caliciformtr 3.lesut cotrjunctiv- corion
este

Fig,9 Ghndi tubularl dreaptl.(l) Glanda Leiberkiihn. Secliue longitudinal!" Col. H. E. ob. X40.

sinuoase (glandele fundice din stomac) ramificate (glandele esofagiene, cardiale, pilorice, glandele Bruner)

Fig. l0 Glandi tubularl ramificrti. (schemi generali)

50

HISTOLOGIE _ LUCR.4RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig.

ll

Glandi tubulari ramificati. Glandi

pilorice, stomac. Col H. E. ob.X40. Lumcnul glandular in porliunea sa profundt se ramifici iar celulele care-l delimiteazi suntinalte, ciiindrice, aqezate pe un singurrdnd,
au citoplasma

clari, iar nucleii ovalari sunt asezalibazal.

glomerulate(glandelesudoripare)

Fig, 12 Clandi tubulari glomerulati. (schemi generali)

Fig. l3 Glandi tubulari glomerulati. (l). Glanda


sudoripard, colH. E. Ob. X 40. Secliunea interceptcazi tubul

in S sau segmcnt

glandularde mai multe ori. Lumenul tubular (rotund, oval, S) delimitat de un singur rdnd de celule cilindrice, reprezintd porliuni de adenomer, iar lumenuJ delimitat de un epiteliu cubic bistratificat reprezinta canalul
excretor.

5l

HISTOLOGTE

- LUCR.IRI

PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

B) glande acinoase.
In aceste glande, adenomerii sunt numili acini, au formd sferic6 sau ovalarb 9i se aranjeaz[ sub forma unui ciorchine de strugure.
Se clasificd

seroase; acinul are formd sfericd, celulele glandulare au formli piramidali sunt agezate pe un singur rAnd, delimitAnd un lumen ingust gi stelat cu prelungiri intercelulare. Citoplasma apicali conline granule de zimogen, precursorul produsului de secretie.
Fig. 14 Acin seros (1) Lumen, (2) Nucleu, (3) Celule pirrmidale, (4) Citoplasmi continend la polul apical

in

grrnulafii

dG zimogcn.

(5) Celulc mioeplteliale

(schemi generrli).

Nucleul este rotund, a$ezat injumdtatea bazal5 a celulei. Citoplasma celulei are un aspect intunecat. Intre polul bazal al celulei gi glandilem se gdsesc celulele mioepiteliale. Acinii serogi se gdsesc in glanda pfiotid, pancreasul exocrin, glandele linguale von Ebner, in glandele salivare mixte.
Fig. 15 Acin seros. Glandi parotidl, secliune
transversaltr. Col.H. E. Acinul este sferic, prezinte un hmen mic, de foarte multe ori invizibil la microscopul optic. Atunci

cind

se

observi apare stelat, Lumenul est dglimitat dc celule

piramidale a ciror citoplasmi spicali conline grsnule


secretorii, iar nuclcii sunt rotunzi, agezafi injumitatea bazaltr a celuli. Citoplasma are un sspect intunecat.

mucoase ; acinul are formd alungitd 9i este mar voluminos decAt cel seros. Are lumenul rotund gi larg, mdrginit de celule trapezoidale. Citoplasma celulelor are aspect spongios, din cauza bulelor care nu se coloreaztr dec6t cu mucicarmin in rogucdrdmiziu. Nucleul este turtit, a$ezat in polul bazal al celulei. Intre glandilem gi polul bazal al celulelor se gdsesc celule mioepiteliale. Se ghsesc in glandele palatine, glandele linguale Weber, in glandele salivare mici intraepiteliale, in glandele salivare mixte mari. Fig. 16 Acin mucos . (l) Celul cubice, (2) Nucler, (3) Ccluli mioepiteliali, (4) Lumen. (schemi
generall).

52

vol,.

TESUT URr

Fig. lTAcin mucos, Clandi salivarS. Col. Tricromic :. :. ob. X40. Seobservd lumenul larg, delimitatde celule - . i:::t kapezoidal. Celulele au nucleul turtit, atezatbazal. : :sma are aspect spongios din cauza picitu lor de - : i :are nu se coloreazd in coloralii obi$nuite, HE sau

'' '::re. mucusul fiind


, ::

dizolvat de solvenfii o.ganici

ir

rehnicile de colorare.

mixte. Acinul este ovalar sau alungit, fiind cel mar voluminos dintre cele trei tipuri deacini. Este . :,:::t dintr-o po4iune seroasa, aproximativ 415 qi o po4iune - ,, -:si mai mici, ce ocupi un pol al acinului sub forma unei : .. rne. ( Semiluna lui Gianuzzi). . : .::3tte localizat in glandele salivare rnixte mici gi mari.

Fig. l8 Acin mixt . (1) componenti seroasi, (2) componenti mucoasi. (schemi generali)

Fig. 19 Acin mixt, mucoseros. Glanda


---:ii.
:

: :

col. H. E. ob.X40. lumen acin mixt aompoDcntd mucoase aomponcnta seroasi

.s3

IIISTOI,OGIE - LUCR;,RT PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

C) glandele alveolare (glanda prostatii-alveole goale, glanda


sebacee-alveole pline).

Glanda sebacee are un aspect de sac plin cu celule.Pe glandilem se gdsegte un rand de celule cubice, tinere, cu citoplasmd intunecati (unele in diviziune ), iar spre centru celulele i9i pierd colorabilitatea, apar spongioase 9i cresc in volum incircAndu-se cu sebum. Nucleul este situat central. Pe mdsurtr ce citoplasma devine mai spongioasi, nucleul prezinti diferite aspecte involutive: (picnozd, cariorexis, cariolizi). in celulele complet involuate, datorit?i incircdrii deosebite cu sebum (grdsime) nucleul este dispirut.

.t

,-.

Flg. 20 Glandi de tip alyeolrr -rlvcole plile. Glandtr sebacee. l. cariorexis,2. celule ln involulie, 3. nucleul picnotic, 4.celultr bazali (6chemi generali)

Fig, 2l
sebacee. Col.

Ghndi de aip dveohr - rlvcole pline. Glanda Tricromic Masson, ob. X40

Fig. 22 Glanda de tip elveolar- alveole goele, Glanda prostati. Col. Tricromic Masson, ob X20. Adenomerul este

volumircs, tapetat
un lumcn larg.

de un

epiteliu simplu cilindric, ce delimiteazi

54

HISTOLO(;IE _ LUCR;.RI PRACTICIi

VOL,

TESUTURI

D) glanda tubulo-alveolari, glanda prezintd adenomerul sub forma unei combinafii intre tub gi alveola, (glanda
mamar[ in lactalie)

:]r lactafie

Fig. 23 Glandi tubulo-alveolari. CIanda mamari (l). Col H. E. ob X20.

E) glanda tubuloacinoasl, glanda prezintii adenomeml sub lorma unei combinaliiintre tub gi acin glanda mamard in repaus). Dupd forma canalului excretor glandele exocrine se pot clasifica in: r glande simple, pentru fiecare adenomer existd un canal excretor (glanda sudoripari) o glande compuse, au canal excretor ramificat, hecare ramificalie continuAndu-se cu cAte un rdenomer - (glandele salivare, pancreasul exocrin) r glandele agminate, sunt alcltuite dirr glande compuse alaturate ce constituie, fiecare cu stroma sa, lobuli glandulari, iarcanalele lor excretoare se deschid la suprafald, individual, dar al5tutat in aceeagi zond r prostata. glanda mamard).
Dupd modalitatea elimindrii produsului de excrelie glandele exocrine se pot impe4i in : o gtande mcrocrine , sunt glandele ce igi elimini produsul de secreJie prin exocitozd, integritatea celulari nefi ind afectati. (exemplu, sudoripare, salivare, gastrice), o glande holocrine, sunt constituite din celule care la sfirgitul umri ciclu secretor (singurul ciclu posibil), se transfomrl in propriul lor produs de secrelie (exemplu, glanda sebacee), r glande holomerocrine, sunt acele glande ce prezintd celule ce acumuleazi produsul de secretie la polul apical, iar cAnd depozitarea atinge o presiune maxinri, plasmalema se rupe, produsltl de secre{ie se elimind in lumenul glandei. Cdnd celula are doi nuclei, unul dintre ei se poate elimina impreunh cu

polul apical. Dupa refacerea plasmalemei, celulele i9i reiau ciclul (glanda mamard, glandele odorante).

55

HISTOLOGIE

- LUCRiRJ PRACTICE

VOL.I

TESUTURJ

LUCRARE PRACTICA NR. 6 TESUTURI CONJUNCTIVE, ELEMENTE COMPONENTE

PREPARATE DE DESENAT

l.

Fibrocit, col. IVIGG

2. Histiocit, limfoganglion, col. HE 3. Mastocit, col. Albastru de toluidini 4. Plasmocit, col. Verde de Metil Pironini 5. Fibre de colagen, col. Ticromic Masson 6. Fibre de reticulini, splinl, col. Impregnare argentici 7. Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

PRE PARATE DE I\TONSTRATI VE

l
2. 3. 4. 5. 6.

Histiocit in fesut, plamAn, antracozi, col. HE Plasmocit, col. IIGG Adipocit, col. Sudan III, HE. Fibre de colagen, dermul profund, col. Ticromic Masson Fibre de reticulini, splini, col. Impregnare argentici Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

56

HISTOI,OGIE

LTJCRARI PRACTICT)

VOL.

TESUTURI

Alcituire

I. Substanfi fundamentali

ILFibre conjunctive

-colagene -elastice

-reticulare -fibrocit

-autohtone
III.
Celule conjunctive :

-mastocit -adipocit -cromatocit

limfocit -hematogene -monocit

-neutrofil
-bazofil

-polirnorfonuclear -acidofil

Colorafii specifice

Colorafii specifice pentru evidenfierea fibrelor conjunctive

Orceini penhu fibrele elastice, le coloreazd in rogu brun. Rezorcin Fuxina coloreazd fibrele elastice in rogu aprins.
aldehid fuxina (Gomori) le coloreazi in negru. Impregnare argentici pentru fibrele de reticulina le coloreazd in negru. PAS pozitive. Colorafia tricromici Masson pentru fibrele de colagen le coloreazd in albastru. Coloratia tricromici Goldner -Szekelly pentru fibrele de colagen le coloreazd in verde. Colorafia tricromici yan Gieson pentru fibrele de colagn, le coloreazd in rogu.

Colorafii specifice pentru evidenfierea celulelor conjunctive

Colorafie albastru de toluidini pentru mastocit; apare ca o celuld acoperitd complet de granulalii (citoplasrna gi chiar nucleul). Unele dintre aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie) 9i altele sunt colorate in rogu-violaceu (metacromazie). In colorafie HE, granulafiile nu se vid. Colorafie verde-metil-pironini pentru plasmocit, citoplasma qi nucleolul se coloreazi in rotu, iar nucleul in verde. Adipocitul poate fi pus in evidenli (dupi fixare in formol gi secliuni la congelare), prin coloralii specifice lipidelor ; -Sudan IV - se coloreazi in negru

III- se coloreazi in ro$u- portocaliu -Scharlach Roth - se coloreazi in rotu -sulfat de albastru de nil - se coloreazi in roz (grdsimile neutre) -diferite nuanfe de albastru (acizii graqi) (fixator fi colorant pentru grisimi - se coloreazi in negru-brun. -acid osmic
-Sudan

57

HISTOLOGIE

LUCR;.RT PRACTICE

vol-.l

TESUTURI

TESUTURI CONJUNCTIVE. ELEMENTE COMPONENTE


Aceste lesuturi sunt alcetuite din celule, agezate de obicei, la distanld unele de altele 9i inglobate substanla fundamentald, in care se gdsesc fibre conjunctive. Un lesut conjuntiv este constituit din :
1. celule

in

conjunctive

2.

f:}le

3. substanJl fundamentald

Dup[ varialiile cantitative gi calitative ale acestor trei componente putem distinge, din punct de vedere morfologic, mai multe tipuri de lesut conjunctiv. Celulele fesutului conjunctiv sunt : -celule autohtone (de origine mezenchimatoasd) -celule provenite din sdnge 9i din limfr (celule hematogene, alogene) Celulele autohtone, specifice diferitelor fesuturi conjunctive sunt : fibrocitul, histiocitul, mastocitul, plasmocitul, adipocitul, cromatocitul, condrocitul, osteocitul gi osteoclastul.
care poate veni in contact cu prelungirile altor fibrocite. Citoplasma redusd prezintd bazofilie variabill, iar nucleul ovalar, voluminos, poate avea 1-2

Fibrocitul

este o

celuli cu prelungiri,

nucleoli. Starea activd, denumitd fibroblast, prezintd bazofilie citoplasmaticl constantd gi nucleul cu nucleoli.

Fig. I Fibrocit (schemi generali)

Fig. 2 Fibroblagti. Embrion. Col. Giemsa, ob. X40. Fibroblastele apar cu prelungiri ale ciror limite se pierd ln substanla fundamental[ din jur Citoplasma are o bazofilie variabile, iarnucleul este mare, ovalar, hipocrom.

58

iNSTOLOGIE

- LUCRj,RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

plelungiri variabile, citoplasma bogatii putAnd -:zenta vacuole de secreJie, incluziuni, (lipide, pigmenli), sau corpi fagocitali. \.rcleul este ovalar sau rotund. Histiocitul poate fixa in citoplasmd unii coloranti ;':o formi de coloizi electronegativi, ca de exemplu : tug de china, albastru de ::pan. Aceastd proprietate se numegte coloidopexie. Histiocitul face parte din sistemul macrofagic.

Histiocitul,

este o celuld cu

nucleu

incluziuni

corpitagocitati

fig.

3 Histiocit (schemi generall)

\40. Histiocitele sunt


de cdrbune.

Fig. 4 lfistiocite, Plamin de fumitor Col H. E. ob. incdrcate prin fagocitoze cu pulbere

l.prafde cdrbune
2.histiocite

ff

lhtocitul

1-lalrile

(heparinocit, labrocit), este o celulS care poate prezinta prelungiri foarte scurte gi groase prelungiri are formd rotunde. Are nucleu mic, rotund $i intens cromatic, de obicei acoperit de din citoplasmd. Aceste granulatrii sunt numeroase, de dimensiuni inegale, bazofile gi

r--=OmatiCe.

Fig.5ln coloralie albastru de toluidini


celuli acoperiti complet
l.nucleu
2.

se

identilici mastocitul ca o

Coloratie Albastru da Toluidlna

Unele dintre altele sunt colorate in rotu-violaceu (metacromazie).

de granulafii (citoplasma ti chiar nucleul). aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie)

ti

3.

granule albastre (ortocromrzie) granule rolu-violet (metacromazie)


se

In colorafie llE aceste granule nu


(schemi generalS)

vid.

HE

59

HTSTOLOGTE _ LUCRARI PRACTICE

vol,.

TEstrTLRr

Plasmocitul, are forma ovalari, (cAnd plasmocitele sunt grupate pot avea formi poliedricd) cu citoplasmh bazofild, datorate bogatei ergastoplasme necesare sintezei de ariticorpi (in vecinetatea nucleului aceasti bazofilie practic dispare). Nucleul este situat excentric, cu cromatina dispusd radiar, (similar spilelor de roatd), poate avea 1-2 nucleoli. Se poate colora specific cu verde-metilpironini: nucleul (ADN) se coloreazd in verde, iar citoplasma qi nucleolul (ARN) in rogu.

usled\\.

/\

6 Plasmocit, in colorafic verdc-melilnllonlrii. cit,)nlrsrnit si nuclcolul Jc colorrJz:i i'l


Fig.
ro5u. iar nuclcul in verde (schemi gcnerali).

t
t'Fig. 7 Plasmocit. Jcsut conjunctiv. Col H. E+ PAS. ob.
J:

5.)

"'lti.
i:.

';

ll'

X40. Plasmocitele sunt ovalare cu nuclcul rotund, exccntric.


Citoplasma estc usor bazofila, (bazofilia lipscqte in preajma nucleului). Cromatina nuclcare estc a9ezate radiar

,*--jt-':L166-.- '!-rt

;5'

cil*
{:}

Adipocitul (celula grasi) - este o celuld mare, sfericd, care are cea nrai mare parte a citoplasmei ocupatd de o bul5 de grlsime. Grdsimea impinge citoplasma la periieria celulei, unde gdsim qi nucleul turtit. Adipocitul este fie de origine fibrocitari, fie de origine histiocitard. Dacd este de origine histiocitari,
acurnuleazi sub fomrd de mici picEturi dispersate in citoplasmd, iar nucleul este situat central. Dupd includera la parafinl grisimea se dizolvi (in solvenli organici), astfel cd adipocitul de origine histiocitard, apare cu o citoplasmi spongioasS, iar adipocitul de origine fibrocitard ca o vacuoli mare, cu pulind citoplasmd perifericd in care nucleul este turtit (imaginea de inel cu pecele). Adipocitul poate fi pus in evidenll (dupi fixare in formol $i sectiuni la congelare), prin coloralii specifice lipidelor : -Sudan IV - se coloreazd in negru -Sudan III - se coloreazi in rogu - portocaliu -Scharlach Roth - se coloreazd in rogu -sulfat de albastrLr de nil se coloreazi in roz (grisitrile neutre) -diferite nuan{e de albastru (acizii gragi) -acid osrnic (fixator gi colorant pentru grisin.ri - se coloteazi in ncgru-brun.
se

grisimea

60

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

vacuola

Fig.

Adipocit (scheme generah)

Fig.
a

Adipocit. Tesut adipos alb. Col H. E. ob. X


(I

40. Celula este ocupati de o vacuoli mare de grisime

),care

impins citoplasma la periferie, in care se identificA nucleul turrit (2).

Cromatocitul sau celula pigmentari, este o celulicu multe prelungiri ramificate, cu nucleul central, iar citoplasma conline gnrnule de pigment (frecvent pigment tip melanind), care poate acoperi gi nucleul. Astfel de celule pot fi observate pe preparatele
bistologice uzual colorate, datoritd melaninei.

Fig. 10 Cromatocit (schemi generali).

6r

HISTOLOGTE

- LUCR,{RI PMCTTCE

VOL.I

TESUTURI

9i pot emire ramifica;ii. Se remarctr gi fascicule de fibrc de colagen ce au fost colorate cu eozina Q).

Fig. l6 Fibrc elastice, colorate spccific cu orceinn. Ob. X40. Fibrele elastice sunt subliri, de culoare rolu-brun,( I uror ondulate )

Localizarc: in lesutul conjunctiv lax, perefii vaselor sanguine, plaman

ii

tegumente.

Substanfa fundamentali este amorfd gi nu se coloreazd decAt palid in tehnicile histologice uzuale.

64

HISTOLOGIE

LUCRARI PRAC'IICI'

VOL.

TESUTURI

LUCRARE PRACTICA NR.7 CONJUNCTIVE. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV TESUTURI

PREPARATE DE DESENAT
dens, ordonat, tendon, col. HE conjunctiv dens semiordonat, derm profound, col. HE/ tricromic Masson tesut 3. fesut conjunctiv gras, col. HE 4. tesut conjunctiv lax, col. HE
2.

l. tesut conjunctiv

PREPARATE DEMONSTRATIVE

apirare, intestin subfire, col. HE 2. Corion citogen, endometru, col. HE 3. tesut conjunctiv dens ordonat-capsuli, col. HE 4. tesut conjunctiv dens ordonat, aponevrozi, col. HE 5. tesut conjunctiv dens neordonat, (corion de mucoasi uterini), col. HE 6. tesut conjunctiv elastic Iamelar, aorti, col. Orceini 7. lesut conjunctiv mucoid- cordon ombilical, col. Tricromic Masson 8. tesut conjunctiv reticulat lamelar, membrani bazali, col. Impregnare argentici, PAS 9. f esut conjunctiv lax, col. Tricromic Masson 10.fesut conjunctiv de granulafie, col. HE 1l.tesut conjunctiv reticular spongios, stromi de splinA, col. Impregnare argentici
1. Corion de

65

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTI(]E

VOL.

TESUTURI

TESUTURI CONJUNCTIVE. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV

fesuturile conjunctive se gAsesc in tot organismul, sub diferite aspecte, la activitatea organismului din care fac parte. Dupi componenta care predomini sunt impdrfite in :

ca adaptdri

morfofunclionale

I.

tesuturi conjunctive cu substanfi l'undamentali abundenti:

FJesut conjunctiv cu substanli fundamental6 lichidi : (sdnge, timfE), (vezi cap sAnge) !Jesut conjunctiv cu substanli ftrndarnentali moale : (1esut conjunctiv lax, lesut conjunctiv mucos), )lesut conjunctiv cu substanli fundamentald duri : (fesut cartilaginos gi lesut osos), (vezi cap. lesut cartilaginos gi !esut osos)

Dintre lesuturile conjunctive, in care predomind substanla fundamentald, ne vom referi in special la fesutul conjunctiv lax. in acest lesut se disting practic toate celulele conjunctive (fibrocit, fibroblast, histiocit, n.rastocit, adipocit, plasmocit), rare celule alogene, (leucocite) 9i toate tipurile de fibre conjunctive (colagen,
reticulinA, elastice) Pentru a demonstra mai bine structura tesutului conjunctiv lax, se practicd aga numita < bula de r'der1.r )) . Bula de edern se obline prin injectarea unei cantitdli mici (i2 ml) de soluJie de colorant slab, (r'iolet de Dahlia, eozina), in hipodermul unui animal de experienfd. Se lasi puJin timp pentru colorarea diferitelor componente, se excizeazd, se disociazi, 9i se intinde pe o lami un fragment din Jesutul injectat, pentm examinare la microscop. Jesutul conjunctiv lax se gisegte in intreg organismul gi este foarte bogat vascularizat (capilare sanguine
9i limfatice).

Fig. I Tesut conjunctiv lax. inlr-o substanta fundamentali abundenti se remarcd un nunrir nrare de fibrc ce formeazd o texturi fird o anunlc ordonare. Uncle dintre fibrc se aranjeazd in fascicule, (fibrele colage c)- P.intre fibre se gisesc capilare li o mare varietate de cclule

conjunctive identilicabilc prin aspectul lor morfologic 5i prin


colorabilitatc (schemi generali),
1. nuclcu de

fibrocit

2. adipocit 3. limfocit 4. mastocit 5. granulocit


6. substanl6 fundamentale 7. fibre colagcne 8. capilare saneuine

66

EISTOLOGIE

- LUCR,IRI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig. 2 Tcsut conjurctiy lrx, col Giemse, ob X40.

Un alt tesut conjunctiv in care predomini substanla fundamentald, gelatina Warton, este un tesut conjunctiv mucos, intalnit in structura cordonului ombilical. Este un fesut conjunctiv tindq cu celule foarte rare, distanlate mult intre ele. Celulele pot prezenta prelungiri filamentoase ori apar stelete sau chiar fuziforme.

Fig. 3 Terut conjunctiv mucos. Cordon ombilic.l. Este un lesut conjunctiv in care predomini substanfa fundamentaln.( I ) ln aceasta s gisesc numeroase celule (2) cu prelungiri filamentoase, unele stelate, altele ftiziforme (schemi generall).

!
Fig.4 Cordon ombilical. Col HE.. ob X40. Se
observe bogefa subsaanlei fundamenrale colorati roz pal (2)
9i numeroasele fibroblaste

I
.i

lr

ti

(l).

t.
"J

ir
\

. :t
*

i\=t

rt
67

s,

i:

HISTOLOGI [: - T,IJCRARI PRACTICE

TESI.'TURI

lI. I esuturi conjunctive in care predomini

celulele :

Corionul endometrial (corion citogen),

Fig.5 Corion citogen. Endometru. Sub epiteliul cilindric simplu (l) al nrucoasci uterine sc gese$te corionul siu caraclerizat printr-o mare bogelic dc celule conjunctive(4), cu pulini substanle fundamentala (3) !iplline fibre. in corion, printrc celule sc gescsc glandc
!ubularc drcftc. (2) cu pcrctclc nctcd. (cidonretlu foliculinic), (schemi generali).

fesutul gras (adipos).

Un lesut conjunctiv in care predornini celulelr'. .-.:i ;3sutul gras (adipos). Adipocitele apar pe preparatele histologice de fonni sferoidal6, alipindu-..' '::.: de alta, dispuse in grupuri sau chiar in lobuli. intre adipocite rimin spalii foarte reduse. ocupar!'di iesur conjunctiv lax, in care predomirri substanlS
fundamentald gi din loc in loc cite o celuld corljuncrir'a (de tip fibrocitar), fibre conjunctive (de reticulind gi de colagen) 9i capilare sanguirre.
Vas capila.

Fig. 6 Tesul adipos alb. Se renrarci pnn b.,jilre dc adipocite, ingramedile unele in altelc. intre cle se gdse5te subsranla iundamcntalA $i nrultc capilarc, (schemi generali).

,."*

ii

ipocite

F-ig.7 Tesut adipos alb, col HE, ob X 20.

Capilar

68

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

YOL.I

TESUTURT

Fig. 8 fesut adipos brun, (schemi generali). Celulele adipoase au nucleul rotund situatcentral, iargrisimeasub formi de piceturi rotunde se gise$te
in toati citoplasma. l.nucleul celulelor adipoase 2.picAturidc grisimc i|l ciroplasma

Fig. 9 Grisime bruni. col HE, ob X20-

ilI.
III.1.
F

fesuturi conjuncfive in cerc ptd.imini fibrele:


Fibre colagene
dens

(corionul mucoaselor).

lesut conjuncrir

neordonat

Fig. l0 fesut conjuncri\ dens nordonat, (schemi generali). Tesului conjunctiv este fomrar ar::a-.. i:ip.islire densi a fibrelor colagene prinrre care se remarci celule conjuu.::\ 3. .:.inenle vasculare ti puine substanl, fuDd!n1r'nt3li.

l.

fibre colagc'r.:
e

2. celule conjuncrir
3. capilrre sanguine

69

Htst oLo(;rE

- l-ucRi,Rt PRACTtcE

vol,.

'lEsu'IlJRl

>Tesut conjunctiv dens semiordonat : (dermul pielii),

Fig. l1 l'esut conjunctiv dens semiordonat. Estc alcetuit din fibre colagcDe dcDs aranjate, cc sc grupeaz6 iD fascicule ce se intretaie intrc cle, dar pistrcaza o
anumitd orientare. Substanla fundamenlald Si ceiulele sunt pulin rcp.czcntatc. l.fibre colagene secfionate in lung 2,fibre colagcne scclionate transversal 3,capilare sanguine

Ffesut conjunctiv dcns ordonat


scleroticele)

(tendoane, aponevroze, lesut propriu cornean, capsulelc,

Aponevroza este formatd din rnai multe plauuri suprapuse de fibre colagene (ca intr-o Jes6turd). in fiecare plan fibrele colagelre, grupate in fascicule, sunt orientate paralel intre ele, formeazd unghiuri drepte cu fibrele din planurile vecine (diversele planuri se observd manevrdnd microviza).

Planurile dintre fibre

sunt

solidarizate intre ele prin fibre de legdturd.

Celulele de tip fibrocitar apar lilite, comprimate intre planuri, astfel ce pe


preparatul microscopic observdm de lapt nucleii, citoplasma distingAndu-se greu.
fibre elastice

Reprezentnrea in spaliu a unui fragment microscopic dintr'-o aponcr'rozi formati dio doui planuri de fibre.

Fig.

l2

dintr-un plan in celalall

Tendonul. l:ibrele conjLrnctive suut groase $i strens alAturate, grupate in fascicule $i orientate toate in acela$i sens, paralele intle ele. intrc firscicrrle se pot delimita line spa(ii care con-tin un fin tesut conjunctiv Iax '"= perite noniu intcrn, sLrbstanli 'lirrrcla lnentali Si rare celule tenoc ite ,- librocite nretamorfozate. Toate fasciculele tendinoase surl cullrinse ilrlr-un lesut conjrurclir lax (peritenoniu extern).
'70

HISTOLOGIE

- LUCRiRI

PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Pe secliune longitudinali, celulele apar alungite, dispuse in monoame lungi, paralele intre ele, despd4ite de fibrele conjunctive. Pe sectiune transversald, celulele apar cu fine prelungiri care se insinueazi intre fibrele colagene. Prelungirile sunt expansiunile aliforme (in aripioari ) ale tenocitelor.

Fig. 13 Reprezentarea in spatiu a unui fragment microscopic de tendon din imediata


apropiere a inserfiei musculare.

l.

celule tendinoase

2. prelungire aliformd a unei celule tendinoase

3.anaslomoza preiungirilor aliforme a doui


celule vecine

4,fibrd tendinoasi seclionati transversal


(punctele depe suplafafa de secfiune rcprezinti fibrilele colagene sectionate transversal) 5. peritenoniu intem 6, fibre nervoasi trecand prin peritenoniu spre

corpusculul senzitiv 7. capilar sanguin 8. nucleu al celulei conjunctive

g.fibre elastice, orientate in lungul fibrelor


tendinoase.

Fig.

l4

Tendon, secfiune longitudinali, col HE, ob X40.

'71

*'&'

HISTOLOGIE

- LUCR;.RI

PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

III.

2. Fibre

reticulinice
:

Flesut reticular spongios limfoganglion, splini)

(stroma organelor gi formaliunilor hemolimfopoietice

- hemomeduli,

Fig. 15 Tesut reticular spongios, (schemi generali).


Tesutul conjunctiv este format din celule stelate cu nuclei mari, ovalari, slab cromatici, $i cu prelungiri ramificate ce par a se corrtinua cu celc ale altor cclule rcticularc . ill ochrurilr r L:Lclci asrfcl constituite se gdsesc limfocite.
Lcelule reticulare

2.limfocite

Fig,

l6

fesut reticular spongios, Limfoganglion,

col. HE, ob X40.


l.celule reticulare

2-limfocite

Flesut reticular lamelar : (membranele b dzale ale epiteliilor


sarcolem).

de acoperire, glandilem, nevrilem,

La fibrele de reticulind se asociaze de obicei $i celule de tip histiocitar, alcdtuind sistemul reticulohistiocitar

IIL3. Fibre elastice

Flesut elastic neordonat (in stroma pulmonar5, in cartilagiul elastic)


Fig. 17 Tesut elastic neordonat, stromr pulmonari. Col Orceina, ob X20. Conline fibie elastice pulin ramificate, orienlate in diferite direcfii in funclie de direcia de acliune a factorilor mecanici. Se gesesc li fibre de colagen $i celule conjunctive

12

HISTOLOCIE

- LUCR,{RI PRACTICE

VOLI

TESUTURI

)fesut

elastic ordonat (lamelar), in limitantele elastice ale vaselor, lamelele elastice din peretele

aortei qi aa. pulmonare, artere de tip elastic.

Fig. Terut elr3alc ordorat, peretel rortei, col orcelnl, ob X20.

73

IIISTOIOGIE

- LUCR.IRI

PRACTICE

vol,,t
LUCRARE PRACTICA NR.8 MUCOASE $I SEROASE

TEsuTuRr

PREPARATE DE DESENAT

2. 3.

l.

Mucoasi bucall, col. HE Mucoasi intestinali, colon, col. tricromic Masson Mucoasi respiratorie, trahee, col HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

3. 4. 5. 6. 7.

1. 2.

Mucoasi Mucoasi Mucoasi Mucoasi Mucoasi Mucoasi

urinari, vezica urinari, col. HE

esofagiani, col . HE gastrici, col. HE respiratorie, trahee, col. HE genitali masculini, epididim, col HE vaginali, col. HE Mucoasa veziculei biliare, colecist, col. HE

74

IEilHISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

MUCOASE $I SEROASE
Mucoase
Mucoasele sau membranele mucoase sunt reprezentate de tunicile ce tapeteazd la interior organele gi formaliunile cavitare ce comunici direct sau indirect cu exteriorul organismului. O mucoasd este constituitd din: -un epiteliu de acoperire, -un corion situat imediat sub epiteliu de care este desplrlit dar qi solidarizat printr-o membrani bazali continud. Exemple de mucoase
:

1. Mucoasa digestivi, cu segmentele sale: (mucoasa bucald, faringian5, esofagiand, gastric[,


intestinal6).
Fig. I Mucoasi bucali, La suprafafi se constati un epiteliu malpighian Iiri keratinizare iar in profunzime, sub epiteliu, se giseste corionul, un tesutconjunctiv care trimite papile ce seridice spre epiteliu. Membrana bazald apare sinuoasl, la limita epiteliu-corion.
l.-epiteliu

2.-papili
3.-corion

Fig.2 Mucoasi digestivi de la nivelul stomacului (mucoasa gastrici) din regiunea pilorice

lpiteliul simplu cilindric, monomorf trimite in corion adAncituri, (cripte) in fundul cerora

se

deschid

:lande tubulare mmificate Corionul este un fesut conjunctiv bogat in celulc limfoide : (limfocite, plasmocite) de aceea ,a mai numelte corion de apdrare.

l.-epiteliu,
2.-gland5,

3.-criptd, 4.-corion.

'75

HISTOLOGIE

- LUCR.iRI PRACTICE

VOL.I

TESUTURJ

Fig. 3 Mucoasi digestivi de lN trivelul stomacului- regiuaea firndictr Col tricromic M.sson, ob X10.

Fig.4 Muco.si digestivi de h nivelul itrtestirului subfire (schemi gererali) Epiteliul est format dintr-uo singur r6nd de celule (epiteliu simplu) alcltuit din entercciter printre care se gtrsesc celule calicifome. Corionul este itrfiltrat cu celule de
apirare (corion de aparare) 9i conline glande tubularc drepte Glaode Liebe*unk).

Fi& 5 Mucorsi intcstiodl, intcstin sublire, jejun (mucoase. Col trlcromid Mlsson, ob Xl0).

76

-J-t
HISTOLOGIE

- LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

2, Mucoasa respiratorie, cu segmentele sale: (mucoasa nazald, rinofaringiani, laringiani,


rraheala etc),
Fig.6 Mucoasi respiratorie de la nivelul trahei (mucoasi traheali). La suprafaF se gisestc un epiteliu pseudostratificat cilindric cu cili gi cu celule
caliciforme. Sub epiteliu segdsegte corionul conlindnd glande. Limita epiteliu-corion este netedd $i indjcd zona in carc se gese$te membrana
bazald, (schemi

pllellu pseudqslrail{icll
cllindrlc clllat

Mucoost
trahesla

*lembrrrir bsrald

gnerali).

+ -

Cor,or (lcaul conjunctlv)


Lnmela elrslico

Fig. 7 Mucoasa respiratorie d la nivelul traheei. (rnucoasi traheali). Col HE, ob X20.

3. Mucoasa genitali masculini, cu segmentele sale,

Fig. 8 Epididim Col HE. Ob X40.

l. epiteliu
2.

cili

3- corion

l7

IIISTOLOCIE - LUCRARI PRACTIEE

VOL.I

TESUTIJRI

4.

Mucoasi urinari, cu segmentele sale.

Fig. 9 Mucoasi

tr,obX,l{|.
l.uroteliu
2.

uritrari vezici urioari, col

corion

Seroase
Seroasele sau membranele seroase reprezentate de tunicile ce tapeteazi la interior, cavitiilile inchise ale organismului, ce nu comunici in nici un fel cu exteriorul. O seroasi este constituitl din :

-un mezoteliu, -un strat de lesut conjunctiv submezotelial -o membrani bazald la limita mezoteliu-strat submezotelial (de unii autori contestatd)

Exemple : -peritoneul cu epiplonul gi mezenterul -pericardul -pleula -vaginala testiculari

78

TIISTOLOGIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

LUCRARE PRACTICA NR. 9 TESUTUL CARTILAGINOS

PREPARATE DE DESENAT

1. Cartilaj 2. Cartilaj 3. Cartilaj

hialin, col. HE fibros, col. Tricromic Masson elastic, col. Orceini

PREPARATE DEMONSTRATIVE

2. 3.

1. Cartilaj

hialin, col" HE Cartilaj fibros, col. Tticromic Masson Cartilaj elastic, col. Orceini

79

HISTOLOGIE

LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Fig. 4 Cartilagiu hialin, col HE, ob X 40.

leiJ
Y*

ii

tfr

a,
*" *

$-,
2. Cartilagiul elastic

Cartilagiul elastic este gllbui, mai pulin transparent decdt cartilagiul hialin 9i foarte flexibil. Este alcatuit din : a) celule cartilaginoase (condroblaste, condrocite). Condrocitele se pot gdsi izolate in substanla fundarnentald, dar mai ales in grupuri izogene axiale, b) fibrele sunt reprezentate de fibre elastice dense, aqezate in mdnunchiuri, c) substanfi fundamentali este in cantitate redusd, str[bdtutl de fibrele elastice. Cartilagiile elastice nu se osific5.

Fig. 5 Cartilagiu elastic (schemi generali), Se identilici bogifia de fibre elastice printre care sc obsen,i condrocite in condroplaste.

Fig. 6 Cartilagiu elastic. Col Orceina, ob X 20.

82

t-

IIISTOLOGIE

- LUCR;,RI PRACTICE

voL.r

TESUTURT

3.Cartilagiul fibros

Fig. 6 Cartilagiu fibros, (scheml generrli). S observtr abundente fibre colage'|e groase, formtnd fascicule care lnconjoartr zone restrlnse de csrtilaj hialir.

Fig. 7 Cartilagiu libros, (fibrocartilaJ), disc intervertebral, col IIE, ob X l0

Cartilagiul fibros; de reguld pericondrul este absent. Substanla fundamentaH este in cantitate redusd, iar o mare cantitate de fibre de colagen, organizat in fascicule, sunt dispuse intre cordoanele de condrocite cu dispozitie paraleltr. Condrocitele sunt de dimensiuni mai mici, comparativ cu cele din cartilagiul hialin 9i
elastic, fiind dispuse sub formd de coloane paralele printre fasciculele colagenice. Localizare: meniscuri articulare, cartilagiul simfizei pubiene, discurile intervertebralg ligamentul rotund gi articula{ia coxofemurald.

83

IIISTOI.OGIE. I,UCRARJ PRACTICE

VOL.

TESUTURI

LUCRARE PRACTICA NR, IO TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA

PREPARATE DE DESENAT

1. 2. 3.

Osteon, os qlefuit Os spongios, col. I{E

Osificare encondrall

PREPARATE DEMONSTRA'I'I VE

1. fesut osos compact, col. HE 2. Osteoclast, col. HE 3. Osteocit, col. HE 4. Os spongios, col. HE 5. Osificare encondrali, col. HE

84

HISI'OI,OGIE

I-UCR;.RI PRACTI('I]

VOI,.

TESUTURI

Fig,3 Tcsut osos spongios in lumini polarizati.

osos haversian conlpact sau dur. localizat in diaflza ortsckrt lungi. cofticallt oasclor scullc. Unitatea morfofuncl ionali a lesutului osos conr|act poarti d!-ltLtitlirea de sistcnr haYcrsian sau

-fesut
ostcon.

Fig. 4 C)steon (schenri generali). ('tnlrdl se identili(ir canalul Ilarers, iar in jur, dispuse concLnlric, sc renrarcir

:\

lantelele o,'oasc 5i inr ari:rbil incluzind t)\ltophstelo

clrc iu

rronlinut u\leocilclc.

.lta.'
l
ig. 5 Sccliune prin dializa unui o,j lung. Sisl0mo I Iirvcrsirne.

-'

4,()

rrrsirol,()clE - Lucn,{nr pn^lcrrcB

vol-r

TEsttruRr

O secfiune transversald prin diafiza unui os lung pune in evidentd: -sub periost, o pdturl subfire de fesut osos lamelar, sistemul fundamental extem, -in jurul canalului medular central o zoni osoasi lamelarl - sistemul fundamental intem, -intre aceste doutr sisteme se gisegte zona mijlocie, alcituiti din sisteme havers (osteoane) 9i sisteme interhaversiene. Osteonul, este o formafiune tubulard de aspect cilindroid format din 5-19 lamele osoase a$ezate concentric in jurul unui canal, numit canal Havers. in grosimea lamelelor osoase gi inte ele se gtrsesc osteoplastele care prezinti num. eroase canalicule ce se leagd intre ele gi permit astfel osteocitelor (adipostite in osteoplaste) si-gi trimit?i prelungirile pand la osteocitele vecine, in aceeagi lamell sau in lamelele osoase invecinate, apadin6nd aceluiaqi osteon. Sistemele interhaversiene sunt sisteme lamelare, situate in spatiile dintre sistemele haversiene. De fapt sunt fragrr.ente din sisteme haversiene care au fost padial distruse in timpul edificlrii structurii osului. Aceste sisteme au aspectul unor grupe de lame incurbate, formind arcuri, unite intre ele, ce constituie partea din diafizi cu maximtr rezisten{i. Sistemul fundamental extem este reprezentat de o pitura osoasd subtire, constituitlt din lamele, situatd imcdiat sub periost gi insolesc circumferinta intregului os. Aceastd pitur6 osoastr este traversatii de fibre colagene cu origine in periost, fibrele lui Sharpey. Sistemul fundamental intem este tot o pdtura sublire de lesut osos (5-10 lamele oso.!se), dispuse concentric fati de canalul medular, la limita cu acesta.

Fig. 5 Structurr uoui os lung, r4une lotrgitudindi

li trrnsvenlli.

87

HISTOLOGTE _ LUCR.4RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig. 7 Os ilefuit. Ob X 10.


1. canal Havers 2. osteodit iII osteoplast 3- lamele osoase

Fig. 8 Os $lefuit. Ob X 20.

Fig. 9 Os decalcificat, ob X20.


l. canal Havers canal Volkmann 3.osteon
2.

HISTOLOGIE _ LUCR-iRI PR,ACTICE

VOI,.I

TESUTURI

Periostul
Este o membrand conjunctivd ce imbracd osul la exterior. Aceastd pdturd conjunctivi prezintd doud straturi ce se continud unul pe altul : -pdtura exteme, de naturl fibrilard, bogat vascularizati gi inervatd, are rol nutritiv, -pdtura intemd, mai bogati in celule gi cu structurl mai laxd, cu funclie osteogena.

Pentru ca osul si poati fi studiat la microscop, el trebuie in prealatril prelucrat prin unul din urmitoarele proccdee :
-decalcifiere - cu ajutorul acizilor (azotic, clorhidric, tliclolacetic), in uma cdreia el poate fi prelucrat dupa tehnici l'tistologice uzuale. Aceastl rletodd se folosegte pentru studierea componentei neminerale. -qlefuire - se efectueazi pe osul uscat, nedecalcifiat. Aceasti tehnici presupune secJionarea unui fragment de os de maxim 1mm grosime din diafiza unui os lung. Apoi fragmentul se glef'uiegte pe o piatr[ de ascuJit pAnd devine transparent. Se spali bine cu apd, se deshidrateazd in alcool, apoi se trece prin benzen gi se monteaze in Balsam de Canada. Preparatele de os glefuit sunt folosite pentru a demonstra birefringenta lamelelor osoase. in lumini polarizatd, birefringenta osului haversian se manifestii sub forma unei figuri, numiti "Cruce de Malta".

Osteogeneza gi osificarea Osteogeneza reprezintX totalitatea proceselor osteofomatoare qi osteodistructive, ce conduc :lificarea osului funclional, a osului ca organ. Ea poate fi : -embrionard sau primard -postnatald sau secundard.
1a

ri

Osificarea cuprinde procesul de formare a osului brut, de tip imatur, osul embrionar. Poate fi de tipuri :

Osificarea conjunctivi, de membrand sau desmali Acest tip de osificare constd in transformarea }esutului conjunctiv in lesut osos. Procesul . : :. unctivd se intAlnegte la oasele craniului, unele oase ale fe1ei, claviculd. Etapele osificirii conjunctive : -faza de remaniere conjunctivd,
-faza de mineralizare.

de osificare

89

}IISToI,OGTE

- LUCRiRI

PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Osificarea de tip cartilaginos, encondralS


Reprezintd procesul de substituire a cartilajului hialin din piesele scheletice ale organismului prin tesut osos. Acest tip de osificare se intAlnegte la : Oasele lungi, scurte gi o parte a oaselor late. in acest tip de osificare asistdm la doud procese esenliale : remanierea gi distrugerea cartilajului hialin 9i concomitent, inlocuirea lui cu lesut osos. Etapele (zonele) osificirii encondrale : -zona dc cartilaj hialin, -zona de cartilaj seriat, -zona de cartilaj hipertroflat, -zona dc vascular izalie gi eroziune. -zona osteoidd, -zona osiform6-os imatur, -zona osificatd sau de os propriu-zis.

.?ona cartilaj hipert{of

iat

Fig.

l0

Osificare encondrali, (schemi generali).

Fig. ll Osilicare encondrall, col. tricromic Masson, ob X20.

90

HISTOLOGI E - LUCRARI PRACllCE

vol,.l

TESUTUR|

Articulafiile
Articulafiile sunt formaliuni anatomice, alcdtuite din structuri morfbfunclionale oare leagd intre ele doud sau mai multe piese osoase. Distingem doui rnari grupe de articulatii : 1. diartroze 2. sinartroze
Diartrozele sunt articulalii ce permit ample gi variate migciri qi sunt structurate din -cafiilaj articular, -capsula articulard, -ligamente articulare, -seroasa siuoviali, -lesutul conjunctiv periarticular.
:

tip hialin, lipsit de pericondru 9i este format din trei straturi : -stratul superficial, care conline celule mici Si turtite, dispuse paralel cu suprafala articulard,
este de

Cartilajul articular

-stratul intermediar, care conline celule mari gi rotunde, agezate in coloane perpendiculare pe stratul superficial, -stratul profurid, in care substanfa intercelulard este calcificatd. Nutrilia cartilajului afiicular se face pe seama lichidului sinovial.

Capsula ligamentari este o structuri densd, fibroase, constituita din fibre de colagen, care asiguri
stabilitatea articulaliei.

Ligamentele articulare surrt structuri, fie inglobate in capsuld, fie independente de aceasta. In acest caz intre capsuld gi ligamentul articularexistd o bursl seroasd. I-igamentele articulare sunt structuri tendinoase care la locul inse4iei pe os prezint[ o modificare fibrocartilaginoasi. Sinoviala articulari reprezintd o structura caracteristicl diartrozelor. Ea are structura unei membrane seroase alcatuita din : -stratul bordant, care delimiteazi cavitatea articulard $i reprezinta structura funclionald a sinovialei. Este un strat bogat vascularizat qi este fonnat dintr-un epiteliu unistratifical sau bistratificat cu celule rnari, sinoviocite, bazofile, cu prelungiri citoplasrnatice ce pot conline vacuole gi un nucleu voluminos central. -stratul subsinovial este de natura conjunctivo-grdsoasi. Este sirac vascularizat gi sirac in celule, elementele celulare fiind reprezentate de adipocite, fibroblaqti gi histiocite.

9l

MSTOLOCIE - LUCRARI PRACTICE

VOL.I

TESUTLRI

LUCRARE PRACTICA NR. 11 r. SANGELE. MORFOLOGIA ELEMENTELoR FIGT,RATE 2. HEMATOPOIEZA

PREPARATE DE DESENAT
Elemente figurate ale singelui. Frotiu de singe periferic, aspect general-coL MGG 2. Frotiu de hemomeduli col. MGG 3. Liniile celulare in hematopoiezi
1.

PREPARATE DEMONSTRATIVE

Limfocit col. MGG 2. Monocit col. MGG


1.

3. Granulocit neutrofil, col. MGG 4. Granulocit bazofil, col MGG 5, Granulocit eozinofil, cot. MGG 6.Ilematii, col. MGG

92

HISTOLOGIE

- LUCRARI PRACTICE

VOL.I

TESUT{IRI

Morfologia normali a leucocitelor pe frotiurile de sAnge periferic colorate cu May Grunwald Gimsa.

Citoplasma Raportul intre

Tipul
celulei

volumul
Tal ie(p)

Culoare

citoplasnrei gi

Grrnulatii

Nucleu

volumul
nucleului

POLINUCLFAR

Granulocit neutrofil

Numeroase, 9-15
Roz-pa1

Crescut

foarte fine,
discret purpurii

Obignuit 2-5
segmente

neulrolit

POLINUCLEARE

Granulocit
eozinofil eozinolil
POLINUCLEARE

t2-17

Albastru-pal

(lrescut

Numeroase, mari gi rotunde, roqii

Obignuit 2
segmente

portocalii

Granulocit
bazofil

10-14

Crescut

Pulin numeroase, mari gi rotunde

Obi$nuit 2
segmente

Monocit

l5-30

Albastrucenugiu

Modemt crescut

in numir variabil,
fine, rogii purpurii

Folme vadate
(rotund, in formd de C sau U, lobulat)

limfocit

limfocit

Limfocit

mic

Albastru-pal

t2-t6limfocit
mare

Scdzut/Foarte scazut

Pu;ine, fine , rogii

purpurii

Rotund, cu grdmezi de cromatine


condensatd

93

HISTOLOGIE _ I-UCRARI PRACTICE

VOI,.

TESUTURI

1.

SANGELE. MORFOLOGIA ELEMENTELOR FIGURATE

Din punct de vedere morfologic sdngele apare ca o varietate de lesut conjunctiv, a cdrui substanld fundamentald lichidi este plasma, iar celulele-elementele figurate ale sAngelui.

plosmo
Fig. I Plasma ti elementele ligurate

figurote

Practic la histologia sAngelui studiem numai elementele figurate. Pentru aceasta executdm frotiul sanguin 9i-l colordm prin metoda panoptici May Grunwald Gimsa. Elementele figurate din sdnge sunt:

-hematiile sau globulele rogii -leucocitele sau globulele albe -plachetele sanguine sau trombocitele. Pentru examinarea la microscop in vederea diferenlierii acestor celule 9i punerea unui diagnostic, vom insista pe structura, dimensiunile qi afinitatea lor tinctorial[. qrm

Hematiile (globulele roqii, eritrocitele) frotiul sanguin hematiile reprezinti majoritatea elemetelor celulare gi sunt rdspdndite pe toata lama. Ille nu au nucleu, au fomd de disc biconcav, cu diametrul de 7,1-7,3 rnicroni. Migcdnd altemativ in sus qi injos viza micrometricd observdm centrul hematiei mai sublire, mai palid colorat (la periferie hematia
Pe este mai groasA).

Aceste aspecte de mai sus sunt datorate gi faptului cd hernatia conline in citoplasmi her-noglobini, iu cantilate mai mare in zona perifericd (unde

94

HISTOLOGIE

LUCR.IRI PRACTICE

VOL.

TESUTUR]

:rosimea este mai mare) ; inclrcarea cu hemoglobin[ este uniformd gi propo4ionald J'r cantitatea de citoplasmd. in aspectul normal denumim aceasta ca izocromie, iar :ncdrcarea inegald cu hemoglobind (in stdrile patologice) anizocromie. Dimensiunile hematiei sunt constante, (izocitozi), dar pot varia in plus sau in ninus in diferite boli, (anizocitoz[). Forma poate gi ea varia, in stiri patologice, ':-ipect inelar, in racheti, (poikilocitozd). Numirul hematiilor este constant (4-5 milioane hematii/ml desAnge), iar rumdrdtoarea hematiilor se face prin diferite metode. Variatiile in plus, peste limita supcrioari a numirului de hcuratii admis la omul normal le denumim poliglobulie ; .rceasta poate fi fiziologici (la nou-niscut, la cei care triiesc la mare altitudine), sau patologicd. Sciderea nurnirului de hematii sub lirnita admisd ca normald - apare in stiri de anemie, de obicei asociatd cu sclderea incdrcdrii cu hemoglobind sau cu modificdri de formi celulari. Uneori hematiile pot prezenta restwi nucleare, de exemplu corpi Jolly- l -3 granule bazofile sau resturi de membrand nucleard, Inelele Cabot, mai numeroase in stiri patologice.

Leucocitele (globulele albe)


Aceste elemente figurate prezintd nucleu, deci sunt celule. Pe un frotiu sanguin colorat May Grunwald Gimsa, se pot observa aspecte de structurd, numdr $.a.

se

DupI forma nucleului gi prezenla (sau absenta ) in citoplasm[ clasifici in : Jeucocite polimorfonucleare sau granulocite - neutrofile - acidofile - bazofile -leucocite mononucleare sau agranulocite - limfocite
- monocite

granulaliilor specifice, leucocitele

microni, cu citoplasma acidofild care contine fine granulatii specifice, colorate in violet. Aceste granulatii au dimensiuni mici, sunt lbarte dese gi rdspAndite egal in toate citoplasma. Nucleul lor este format din mai mulli lobi unili intre ei prin filamente de cromatind. Numdrul lobilor unui nucleu aratd gradul de maturitate al granulocitului. Cu cdt sunt mai mulli lobi , 5-6, cu atAt celula respectivi este mai bitrAnd (formula Ameth). in sAngele recoltat de la femei, 807o din neutrofile prezintd un corpuscul cromatinian, sferic sau oval, ata$at printr-un filament de unul din lobii nucleului. Acest corpuscul reprezinta cromatina sexuall, gi dupi aspect, se nume$te ( drumstick > (be1i9or de tobd).
ca celule sferice, de 9-15

Polimorfonuclearele neutrofile Aceste leucocite aparpe frotiul colorat May Grunwald Gimsa

95

HTSTOLOCIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Numirul neutrofilelor dintr-o sutl de leucocite variaza intre 62-68; cAnd aceasti propor{ie este mai mare, apare
neutrofilia ce caracterizeazd infecliile acute, iar cdnd numdrul
lors cade, apare neutropenia. Polimorfonuclearele neutrofi le intervin activ in ap[rarea organismului, in procesele inflamatorii. Rolul lor este, fie acela de a excreta fermenJi proteolitici in focarul inflamator, ce vor acliona distrugdnd microbii sau fesuturile alterate, fie prin fagocitarea r.nicloorganisrnelor pe carc lc distrug apoi cu ajutoml fermenlilor. Via{a unui polirnorfonuclear neutrofil este foarte scurtd, se admite ci in sdngele circulant ele nu depdqesc 3-4 zile.
]ICG, Iiig. 2 Polimorfonuclear neutrofil, col
ob X40

Polimorfonuclearul acidofi I (eozinofi lul) Apare ca o celuli sferici, del2-17 microni. Nucleul este in general bilobat, cei doi lobi fiind legali printr-o punte find de cromatini (aspect de nucleu in desagd). In citoplasmd observdm granulalii colorate in rogu viu, egale intre ele, rotunde, unifonn rlspindite, rnai n.rarr decdt la neutrofile. Prin forma 9i culoarea lor,
aceste granulatrii amintesc de Icrele de Manciuria. Grarrulaliile conlin peroxidaze, diferite de mieloperoxidazete

neutrofilelor gi hidrolaze acide. Mobilitatea lui este scezutd 9i are o slabd capacilate de fagocitoz6. Proporfia de eozinofile la suta de leucocite este de l-3. Cresterea numirului lor poarti denumirea de eozinofilie, intalniti in stdri alergice precum astmul, urticaria sau parazitoze, iar scdderea numirului lor, eozinopenie.

Fig. 3 Eozinofil, trlE. in microscopie elecrronicS. granulaliile sunt voluminoase, de 0.5-1.5 Amin diametru li contin o matrice granulari.

Aceste celule acioneaz| sinergic cu celelalte celule irr reacliile de hipersensibilitate de tip imediat qi intirziat. Ele au rol esenlial in distrugerea parazililor prin intermediul proteinelor (Eosinophil Cationic Protein - ECP qi Major Basic Protein - MBP) continute in cistalele din granulalii . Membrana plasmatici are receptori pentru IgE 9i pentru histamind. Numdrul eozinofilelor poate fi influenJat hormonal. Granulocitul eozinofil are o via16 mai lungd decdt a neutrofilului, considerAndu-se cd ajunge pdnd la 9-12 zile.

Fig.4 Eozinolil, col iUGC,ob. X,l0

96

IIISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Polimorfonucleatul bazofi l. Este o celuld sferici de 10-14 microni. Nucleul bazofilului este ovalar, mai pulin lobulat, apdrAnd ugor scobit, uneori ca o frunzd de trifoi. Citoplasma deqi ugor acidofili, contine granulalii r[spdndite in citoplasma de culoare albastrd, de formd qi rnirime diferitd, deseori
suprapuse pe nucleu, mascdndu-1.

lilkrirt Saint Exupary

Aceste granulaJii bazofile sunt metacromatice. Bazofilul poate trece prin peretele capilar in tresuturi,
transformdndu-se in mastocit.

Fig. 5 Polimorfonucleatul bazofil., col. MGG, ob X40

Proporfia bazofilelor la suta de leucocite este de 0,25-0,50, creqterea numdrului lor, bazofilie, poate si ne indice o leucemie mieloidd. Mobilitatea lor este scazutd gi nu fagociteazd. Pot trdi in sdnge 12-15 zile.
Fig.6 Polimorfonucleatul bazofil, ME. in microscopia electronici granulafiile apar omogeoe formate din mici granule dense inconjurate de o membrani. Aceste granulafii bazofile confin histamini ti heparini, (glicozaminiglicani sulfatati).

Limfocitul
Este o celuld sferic5. de 7- 1 6 microni. cu nucleul mare ce ocupd aproape toati celula, sferic, intens colorat cu coloranli bazici, datorita laptului cd prezintd o crornatind bogatd dispusd in grunji mari, conglomerali. Citoplasma este mult redusi (apare ca o bandd

ingustd dispusd in jurul nucleului), iirtens bazofild, coloratd in albastru. Obiectiml cu imersie poate detecta inconstant in citoplasmd, rare granulalii mici, azurofile, nespecifice. DupI dimensiunile lor se clasificd in : -limfocite mici ( 7-8 microni) -limfocite mijlocii ( 8- 10 microni) -limfocite mari ( l0- i4 microni)

Fiecare dintre aceste limfocite prezinti


caracteristici morfofunctionale (vezi cursul).
Fig.7 Limfocit, col. MGG, obx40

97

HISTOLO(;IE

LUCRARI PRACT]CE

VOL.I

TESUTURJ

Fig.8 Limfocit,

ME. In microscopia

electronici se observi

ci

nucleul prezinti

cromatina densi ti nu prezinti nucleol. Citoplasma este saraci in organite.

Monocitul
Este leucocitul cel mai mare din sAnge, l6-20 de microni, are forme sfericd sau ovalari, cu citoplasmd abundentd, slab bazofil[, putAnd prezenta granulaJii nespecifice, azurofile. Nucleul este mare, deseori reniform, sdrac

in cromatini, avand aspect spongios. Cromatina este dispusi sub forma unor relele fine, slab clomaticd, nu conline nucleol. Este socotit histiocit sanguin. Numfuul lor este de 6- 10 la 100 leucocite. Cregterea numdrului lor poartd denumirea de monocitozd, apare in boli infeclioase : sifilis etc.

Fig. 9 Monocit, ME Fig. l0 Monocig col MGG, ob.X40

o,Q,m
A

#H q&tie,",,o *ooft

OD

o
\

eloctrete

Nutrofll

o rD o ory

Fig.ll

Frotiu sarguin. Schemi.

,o
98

,-

HISTOLOGIE

LUCRARI PRAC] I(]Ii

VOI,.

TESUTURI

2.

SANGELE. HEMATO

OTEZA

i4qouvn

6TOG\n

os sFofic.rcs

ji'- {

OS (Or\nPiCI

Fig. Maduva hematogeni.

Locul elementelor figurate ale sdngelui care imbitrAnesc Ai sunt distruse, este luat de altele noi, care apar printr-un proces regenerativ activ ce poartd numele de odlpocit l" hematopoiezi. (opllorslnusold I Pornite dintr-o celuli stem multipotentd (vechiul hemocitoblast) aceste elemente trec prin etapele de diferenliere, proliferare gi maturare, pentru ca in ultima etapA sd fie indreptatd spre sAnge (citodiabazd). Formarea eritrocitelor: in mdduvd - eritropoieza. Se realizeazd astfel : proeriboblast -+ eriboblast bazofil-+ eriboblast policromatofil -> eriboblast ; ortocromatic-) reticulocit.

Reglarea

ei se face prin eritropoietioni,

precursori identificali ca: mieloblastul, promielocitul, mielocitul, granulocitul, la inceput nesegmentate, apoi segmentate. Reglarea se face prin granulocitopoietinl, r.rn ,,factor reglator" asenidnikx eritr opoietinei.
99

Fig. Hemomeduli. Schemi.

glicoproteind. Secretatd in special de rinichi gi stimulati de diferili hormoni. Formarea in mdduva hematogeni a leucocitelor granulare poartd numele de granulocitopoiezd gi are

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL

TESTIIURI

MRDWR OSORSR

BrlnoPorzn
GRRM,topoleR

6p *n-or.

-------------', ffitou"o.Fo,',*o.

l\ilopocfioPotz6

--.>
sl,yopoN@

b I

,uoNocrT

utroctr

--*
rrlGncf,mocroporzn

---- ff

*o.l.t

ffi
ffi
..d,ffis" t;r{*iF.; '1r-Blilt'
mtoFtt
H(Um66r
100

-+-

#
fidDoHt

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

L in

ia e ritro c ita ra

tp'*il".bh{

tr'-.trrtt*I
fi;;:',ri*1,.;,,
.'
j

ritro blast policromato{il

,1.'fi,t;
i*, ,..- ..,. .,.- -

',r.

.1-*

.-.,

-.,-i

101

HISTOLOGIE

- LUCRiRI

PRACTTCE

voL.I
LUCRARE PRACTICA NlL TESUTULMUSCULAR

TtisuTURr

12

PREPARATE DE DESENAT
neted, secfiune longitudinall gi transversali, col. IIE 2. fesutul muscular striat, secfiune longitudinali gi transversali, col. HE

l, f,esutul muscular

PREPARATE DEMONSTRATIVE

l. Fibra musculari netedi, 2. Fibra musculari striati,

col. HE col. HE 3. fesut muscular striat, col. HE 4. Endomissium qi perimissium, col. Tiicromica GS (Groldner-Szeckelly)

t02

HISTOLOGIE _ LUCRj.RI PRACTICT:

VOT,.

TESUTL-RI

TESUTUL MUSCULAR
Jesutul muscular realizeazd in totalitate musculatura olganismului qi prin structurile sale microfibrilare cu funclie contractild asigurd mi$carea. Jesutul nuscular este alcituit din fibre musculare (unitdlile morfofunclionale ale lesutului muscular. Fibrele musculare pot fi : celule (fibra musculara netedd gi fibra musculard striatl cardiacl) sau plasmodii, ifi bra musculari striatd scheletici). In citoplasma (sarcoplasma) fibrelor musculare se gisesc diferenlieri fibrilare specifice cu func1ie contractild, numite miofibrile, care se intind de-a lungul fibrei. La microscopul optic unele miofibrile sunt omogene, iar altele au o structura heterogend (alcituite dintr-o serie de discuri clare qi intunecate, care se succed cu regularitate, miofibrile striate). Dupd caracterul structural gi funclional al fibrelor musculare, in organism gisim doui tipuri de
lesut muscular: 1. tesut muscular neted, alcituit din fibre musculare netede, (care conlin miofibrile omogene), 2. tesut muscular striat care la rdndul lui se prezintd sub doul aspecte:

-fesut muscular striat scheletal, format din fibre musculare stdate, - plasmodii (care conJin miofibrile striate). -fesut muscular cardiac-miocardul, alcituit din fibre (celule) musculare cu miofibrile striate.

l.fesutul muscular neted


Jesutul muscular neted are ca unitate morfofunclionali fibra musculard netedd, care miocit.
se rnai numeqte

qi

Fibra musculari netedi (miocitul)


Fibra musculard netedd este o celuli uninucleati, de formd alungitd (fusiformd), cu extremitdlile efilate (uneori ramificate scurt - ca la unelc fibre musculare din vase), iarpartea centrali, care conline nucleul este cea mai ingrogati. Lungimea miocitelor este cuprinsi intre 20 microni (exemplu, miocitele din peretele arteriolelor) 9i 200 microni. Cele mai lungi fibre musculare netede sunt in uterul gravid: 0,5- 1mm. Diametrul porfiunii centrale este de aproximativ 7-10 microni. fibra nervoasa

sinapsa

-*@.-:-_-:=.-:

-'

fibra musculara neteda

Fig.

I Fibre musculare netede

(schemi generali)

l0-l

FISTOLOCIE _ LUCRA PRACTICE

vol..t

TESUTURT

Fibra musculard netedd este alcatuit2i din: 1. citoplasmi (sarcoplasmi) 2. nucleu 3. membrana fibrei Sarcopiasma este omogend (la celulele nefixate) sau fin granulard (dupa fixare) gi mai abundentd in jurul nucleului. Fiind acidofild se coloreazi cu coloranli de tipul eozinei. in sarcoplasmi se gdsesc organitele celulare, incluziuni (glicogen, lipide), mioglobini, AIP, enzime 9i diferenfieri fibrilare numite miofibrile, care sunt specifice fibrei musculare netede.

Fig.2 Tesut musculrr neted, col IfE, ob X10.

Fig. 3 Miocite secfionate transversal, (schemi getrenli)

l.fibre musculars netede


2.nuclei In fibrele in care nucleul nu este vizibil, secliunea transve$ala nu trece prin nucleu.

Miofibrilele sunt diferenlieri sarcoplasmatice filamentoase, fine, dispuse in jurul fibrei musculare, paralele intre ele. Sunt omogene, birefringente in lumind polarizati, greu vizibile la microscopul optic in coloratii obiqnuite. Apar insd colorate, evident in negru, dupd colorarea cu hematoxilini-fericd. Nucleul unic, ag ezat cenftal, are formd alungitd, ca un bastonag, cu extremit[tile rotunjite. Contine cromatind relativ abundenti. Membrana fibrei, este inveligul foarte sublire al miocitului, formatl din plasmalema gi o sarcoplasml discontinui inconjuratd de glicocalix. In jesutul muscular neted, fibrele musculare netede se asociazi prin intermediul Jesutului conjunctiv (bogat in fibre de reticulini gi fibre elastice), rezultAnd:

t04

HISTOLOGIT,

_,

LT]CR;.RI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

a) pituri (straturi, tunici), in care toate ltbrele sunt orientate in aceeagi direclie. in asocierea lor fibrele musculare netede se ageazd cu po4iunea centrald a uneia lAngd extremitatea sublire a fibrei vecine. Aceastd organizare o gasim in tunicile musculare din organele cavitare: tubul digestiv, incepind cu treimea medie a esofagului, pdnd la anus, -aparatul urogenital (uter, trompd uterind, vagin, vezici urinare, uretet bazinet, calice renale), -aparatul respirator (trahee, bronhii, bronsiole), -in media vaselor sanguine (artere, vene) 9i limfatice. b) fascicule -in stroma unor organe (prostata). Jesutul muscularneted este slab vascularizat gi fibre neruoase parasimpatice).

ial ileryalia

este

vegetativi (fibre nervoase silnparice

2.fesutul muscular striat scheletal


Jesutul muscular striat are ca unitate morfofunclionall fibra musculard striati. in tesutul muscular striat asocierea fibrelor musculare realizeazd fascicule de diferite mdrimi (fascicule primare, secundare,

te4iare, cuatemare). Asocierea paraleli a fibrelor intr-un fascicul se realizeazd, cu ajutorul unui lesut conjunctiv lax, numit endomisium, care conline o bogati retea de capilare anastomozate gi termina{iuni nervoase. Fasciculele musculare primare sunt grupate in fascicule secundare gi aga mai departe. Aceste fascicule secundare sunt separate intre ele tot prin tesut conjunctiv lax (perimisium intem), care conline vase gi nervi. in totalitate, fasciculele musculare formeazd mugchiul care este invelit de o membrani conjunctivd (perimisium extem), dublatd de aponevrozd. Pe ldngd bogata vascularizalie, mugchiul striat este bogat inervat. Inervatia senzitivd realizeazd fusurile neuromusculare, iar cea m otoie realizeazd placa motorie.

Fig.4 Tesut muscular striat, sectiune transversali, (schemi generali). Fibrele musculare secfionate transvcrsal apar sub formd de
campuri citoplasmatice acidofile, poligonaic, cu 2-3 nuclei rotunzi situagi sub membmna sau IirAnuclei, in funclie de nivelul secgiondrii.La unele

fibre husculare se disting gruperi de puncte file, numite cinrpuri


Cohnheim.intre fibre se gise$te fesut conjunctiv lax 1. fibri musculard 2. tesut conjunctiv lax 3. campuri Cohnheim

105

HISTOLOCIE

I,UCR,i.RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig.5 Mugchi striat, secfiune transversali, coloratie H.E,,


ob X20. Fibrele musculare seclionate transveEal apar sub forma unor campuri citoplasmatice acidofile, poligonale cu 2-3 nuclei rotunzi situali sub memblani, sau nuclei in funqie de nivelul sectionirii. intre fibre se

flri

gAseste lesut conjunctiv lax. Coloralia metabolism dintre acestea.

diferiti

fibrelor indici diferenla de

Fibra musculari scheletici

Este o formatiune citoplasmaticl giganti,


(plasmodiu), ce conline mai multi nuclei. Ea are o formd alungitd, cilindrice, cu aceeagi grosime pe toatd intinderea sa. Lungimea fibrei musculare scheletice ajunge pAnd la 3-12 cm, iar grosimea ajunge la 100 microni. Fibra musculare striatd este alcatuitd din -citoplasmi (sarcoplasmd), -nuclei, -membrana fibrei.

Fig. 6 Fibrn musculari striati, (schemi generali). Aspectul striat transversal qi longitudinal
apare foarte evident

Lsarcolemi 2.nuclei 3. striatii

Fig. 7 Mutchi striat , limbi, col HE. Ob X20.

106

HISTOLOGIE

LUCRARI PRAC'TICE

VOl,.

TESUTURI

Sarcoplasma apare fin granulari, dispusi mai abundent in jurul nucleilor gi conline organite celulare comune, incluziuni gi diferenlieri specitice, miofibrile striate, (aga zisa sarcoplasmd functionald, spre deosebire de sarcoplasma troficd). Miofibrilele au aspect heterogen (dat de altemanla discurilor clare cu cele intunecate), qi se intind, paralele intre ele, de la un capdt la celilalt al fibrei musculare striate.
Pe preparatele microscopice colorate cu metodele obignuite

(H. E. , tricromice) -

se observd slab

strialiile fibrelor musculare (se coloreazl de fapt doar discurile intunecate). Prin tehnici speciale (coloralia cu Hematoxilind Fericd Heidenhain g.a.), se observi net alteman{a discurilor clare cu discurile intunecate la
nivelul rniofi lamcntelor. Pe preparatele proaspete. la rnicroscopul cu lur.r.rini polalizatd, se observd ci discurile clare sunt nronorefringentc (izotrope, se noteazi cu I) in timp cc discurile intunecate sunt birefringente, (anizotrope se noteaza cu A). Discurile clare sunt strebitute prin mijlocul lor de o bandi intunecati, care se prelungeqte in afara miofibrilelor, inserdndu-se pe plasmalemi. Aceastd membrand numitS "stria lui Amici, sau stria Z), solidarizeazd deci miofibrilele intre ele (solidarizarea fiind necesari mai ales in contraclie), indeplinind functia de telofragmd. in mijlocul discurilor intunecate sc observd o bandi clard lbanda Hansen, H). Prin mijlocul zonei H, trece o membrand intunecatd, M.

s
.r

Segmentul de miofibrili cuprins intre doui


menrbrane Z vecine constituie sarcomerul sau cisula Iui Krause, care este considerat o unitate de contrac;ie. Nucleii sunt foarte numeroqi. au fonnd ovalari, orientali in axul lung al fibrei, dispuyi sub plasmalemi
1

la periferia sarcoplasmei).

Nucleul este uneori risucit, in fibla musculari


contractat5-

Membrana fibrei este constituite din plasmalemi ;i dublati in afard de o structure reticulinicl continud, numitd sarcolemd.

I ,t ;l

I'
.H

I
I

Fig. 8 Organizarea mulchiului striat scheletic (l). Fascicul nruscular: 2, fibra nrusculari: 3 ,niofibrili: 4,sarcomer: 5, 6 analiza cupc lor transvcrsa le la nivelul sarcomcrului, 9 : sarcomer la microscopul elc(tronic,7 filanrentc fine dc actinS, 8 - filamcntc dc miozini-

tol

HISTOLOCIE

- LUCRiRI PRACTICE

vol-.t

TESUTURT

Legitura muqchi

tendon

Legdtura solidd mugchi tendon se realizeazd prin fibreie tendinoase, care sunt in raport de contiguitate cu plasmalema ce delimiteazd sarcoplasma gi miofibrilele gi in raport de continuitate cu sarcolema. inveligurile conjunctive ale tendonului (peritenoniu intern gi peritenoniu extern) sunt in raport de continuitate cu lesutul conjunctiv interstilial (endomisiu qi perimisiu) al mugchiului. Fibrele colagene din structura tendonului, printr-un capdt fac legdtura cu mugchiul, iar prin capltul celdlalt se ancoreazd in periostul osului prin fibrele Sharpey.

Fig.9 Legitura mutchi - tendon, (schemi generali). Se observi cum fibrclc conjunctiYc in raport de contiguitate cu fibrele musculare striate $i in raport de continuitate cu sarcolema.Tesutul conjunctiv care constituie peritenoniul este in raport dc continuitate cu lesutul
tendinoase, sunt

conjunctiv care alcetuieste perimisiumul $i endomisiumul.

l. fibri musculari
2- tendon

Fig.

l0 Legituri

mulchi

tendon, col tricromici Masson, ob X40.

r08

HISTOIOGTE _ LUCRiRI PRACTICE

VOLI

TESUTURI

LUCRAREPRACTICAI{R 13 APARATTJL CARDIO -VASCULAR

PREPARATE DE DESENAT

1. fesutul muscular miocardic, secfiune longitudinali gi transvelsali, 2. Artere gi vene, col. HE 3. Capilar tipic, secfiune longitudinali 9i transversali, col. IIE
PREPARATE DEMONSTRATIVE

col.

IIE

1. Arteri de tip elastig col. Orceini, IIE 2. Arteri de tip muscular, col HE 3. Arteriole 9i venulg col. HE

4. Capilar atipic, glanda suprarenali, col. IIE 5. Capilar limfatic, ganglion spinal, col. IIE 6. Tesut nodalo col. IIE 7. Endocard, col. I{E 8. Pericard, col. IIE 9. Ven6, coL Tlicromic Masson

109

HISTOLOGIE

LU(]RARI PRACTI(]E

VOL.

TESUTURI

APARATU L CARDIO -VASCULAR


Inima sau cordul organul central al aparatului cardio-vascular', este un organ cavitar, musculos, situat in mediastinul anterior. Peretele sdu este fonnat preponderant din lesut muscular cardiac, care asigur6, prin contraclii ritmice, circulafia singelui qi a lirnfei prin vase. Inima este deci organul propulsor, colector gi
distnbuitor al sdngelui 5i limfei. Din punct de vedere histologic peretele inimii este structurat din trei tunici concentrice care se continul cu tunicile vaselor sanguine, care vin sau pleaci de la cord, motiv pcntru care inima este consideratd un vas sanguin cu perete modificat. Accste tunici sunt : -endocardul -miocardul -pericardul

Endocardul, sau tunica intemA a cordului, tapeteaza perelii cavitdtilor cardiace $i se continue cu tunica intemi a vaselor, care pleaci sau vin la inimd. Este constituit din : endoteliu, stratul subendotelial qi stratul subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu, agezat in strat continuu pe o membrani bazald. Stratul subendotelial sau lamina propria este reprezentat de o lami de lesut conjunctiv lax, in care se gisesc rare celule conjunctive, fibre de colagen fine orientate in toate direcliile, rare fibre de reticulind gi fibre elastice. Stratul subendocardic este alcituit dit) Jesut conjunctiv lax, ce se continud cu Jesutul conjunctiv interstifial al miocardului.
este alcetuit din fibre musculare striate (miocardocite lucritoare) anastomozate intre ele. in ochiurile determinate de anastomoza lor se gdsegte un lesut conjunctiv

tesutul muscular cardiac sau miocardul

vascularizat 9i inervat. Fibra musculard cardiacd are unele trdsdturi care amintesc de caracterele fibrei musculare netede, altele care amintesc de fibrele musculare striate, dar prezinti gi caractere proprii.

Tabel nr.

Trisituri aseminitoare fibrei


musculare netede
-aspect unrcelular -poziJia centrali a nucleului -bifurcarea fi brelor musculare

Trisituri aseminitoare tibrei


muscular striate
-existen[a constantd a sarcolemei -heterogenitatea miofibrilelor cu dubld strialie -existenla cdsulei contractile a lui Kmuse

Trisituri proprii
-striiurile scalariforme ale lui Eberth

-conductibilitate proprie
-nu se inserd De schelet

ll0

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Fig.l N'liocard, Schemi. Intr-o secli!ne Iongitudinali priD nliocard, :::iele apar cir tli$te benzi mai iDguste dccet cclc alc fibrci striatc scheletice fi ij:-'nu sunt frralclc inlrc elc. ci sc anrslonlozcazi . in axul accrlor bcnzi sc vid : r.lei ovalari, irr in toata fibra apar sh iatii atdt Iongitudinalc cat $i tr.nsversalc, i.estea din urme fiind mult mai evidenJiatc. Pe prcparatele coloratc cu ::matoxilind fericb sau cu impregnarc argcntici se vid $i striurile scalariforme.

in

structura miocaldului niai irltalninr un lesut

cardionector sau nodal, care microscopic prezintd caractere particulare distincte de cele ale nTiocardului propriu-zis $i o structuri variabild dupi dif'eritele regiuni ale acestui lesut, Aceste elemente sunt grupate ir1 uodulul sinusal, atrio-ventlicular etc. Celulele Purkinje care alcetuiesc ace$ti noduli sau fascicule, prezintd unul sau doi nuclei centrali, o sarcoplasnrd abundentd in jurul lor gi puline miofibrile striate dispuse la periferie. Miofibrilele formeazd relele sau irnpisliri ce trec dintr-o celulI in alta. Aceastd dispozilie morfologicd explici transmiterea in toate directiile a excitaliei contracfiei. Celr.rlele tesutului nodal se continud cu miocardocitele lucritoare prin forme de tranzitie. ContracJia cardiacl gi automatismul ritmic sunt sub dependenla lesutului nodal.

) f"'

'{*

'r

rli

..

1..
Fig.3 Retea Purkinje, col HE, ob X40

{t*

Pericardul,
organele din jur.
Este

sau tunica externe a

cordului este o seroasa care protejeazi cordul dar il 9i ancoreazd de

alcituit din doud foile : -pericardul seros. sau foiJa intenid

lll

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRAC'TTCE

VOL.

TESUTURJ

-pericardul fibros, sau foiJa externd Pericardul seros poart5 denumirea de epicard. Este format de la exterior spre interior (spre miocard)

din

-mezoteliu -membrana bazald a mezoteliului -fesurul conjunctiv submezotelial. Pericardul fibros sau foila exteml continud lp baza cordului pericardul seros. Are o structurd identici pericardului seros, cu deosebirea cd in lesutul conjunctiv gdsim mai multe fibre de colagen 9i mai putine vase sanguine qi Iimfatice .

Vasele sanguine

Arterele sunt caracterizate prin grosimea peretelui lor, care are o soliditate elastici. Ele nu colabeazl cdnd vasul este golit de sdnge gi de aceea in sec{iune transversald, lumenul lor apare rotund. Peretele lor este alcAtuit din 3 tunici : tunica intemd, tunica medie gi tunica extemd sau adventicea. Tunica intemd sau intima, are un endoteliu obignuit, alungit in sensul torentului circulator. in afara endoteliului se gdsegte o p[turd de lesut conjunctiv slab diferenliat, numitl endarteri. in afara acesteia se gese$te o membrand elastici numitd limitanta elasticd interna, care pe sectiune transversali a vasului apare ca o lameli elasticd fin, mai mult sau mai pulin ondulati. Tunica medie este groasd, formati din elemente fibroase, elastice gi musculare netede a cirorpropo(ie gi dispoziJie diferd de la un tip de arteri la altul. Aceaste tunice este delimitati, de asemenea, la periferie de o membrani elasticd ondulat5, numitd limitanta elasticd externd prin care peretele arterial se leagd cu lesutul conjunctiv periferic. Acest tesut conjunctiv periferic formeazd tunica externd a arterei sau adventicea. Adventicea este alcetuite dintr-un fesut conjunctiv lax gi numeroase fibre elastice. in ea se gdsesc vasa vasorum gi numeroase termina[iuni nervoase . in raport cu repartilia cantitativd intre fibrele elastice gi cele musculare din tunica medie, arterele se clasificd in : artere de tip elastic Ai artere de tip muscular.
1.

Tip de artera

Localizare

Intima

Media

Adventicea

Artera de tip elastic

elastice cu dispozilie circuLimitanta elasti- lard, paralele, su prap u se pulmonara, cA intemd nu este regulat,^ formdnd lamele trunchiul brahio- net vizibild elastice. In ochiurile formate cefalic de fibrele elastice se gisesc rare fibre de colagen gi rare fibre musculare netede .

Este groasd, formati din fibre Este fibroasi, forma-

Aorta,artera

ti din fascicule conjunctive dispuse longitudinal sau oblic, suslinute intre ele prin puline fibre .

t12

=.:I')LOGIE _ LUCRiRI PRAC 'I(]E

VOL.I l TSTJTURI

iirel.\r.2

C.racteristicile principrle ale arterelor de tip elasticti a arterelor de tip muscular.

Media nu are limitanta elestica externa

elastice

Endartera este Bogatd in fibre rnusculare Este formatd din redus[ la o pd- netede dispuse concentric, !esut conjunctiv turd foarte sub- alcdtuind un adevdrat man$on lax in care gisim Arterele mai indefibre de colagen .{ rtera de tip {ire, dar Iimipdrtate de cord : tanta elastica muscular. Printre fibrele musctt- gi clastice, dispumuscular lare se gdsesc Ai rare fibre de femurala, radiala, internd ia asse orizontal gi
cubitala, tibiala.
colagen $i elasdni. orientate gi ele

concentric. Limitanta elasticl junctive, vasa brane elastice net externe mai slab reprezentatd vasorum gi termidistinctedec6t cea intemi. naJii nervoa se
libere.

pectul unei mem-

oblic, celule con-

Fig. 4 Artera elastici. SchmI. O secliune transversald prin pereteie aortei ne arata dispozilia in lamele suprapuse a fesutului elastic, care formeaze nredia acestui vas. Endoteliul estc abia vizibil, cu nucleii turtili, proeminand usor in lumenul vasului. Endartera este sublire, limitanta elasticA inleme slab vizibili. Lamelele elastice aparcanitte linii ondulate, suprapuse, intrc ele gasim Si fibre de colageD ti rare fibre musculare netede. Limitanta elastici extemi nu existi.

hlt.n tisnlc. lnlaarr.) ::rr>r<1=:=<i:J_

Fig.5 Artera musculari. Schemi. O secliune transveNalS prin peretele


anerei de tip muscular ne arati un perete grcs, iD structuIa ciruia distingem urmabarcle stucturi dinspre lumen spre exterior: limitanta elastice intemi, formdnd o membrani ondulat'a pe a cirei fali inteme se disting nucleii endoteliului, care par lipili de aceasd limitanti din cauzA ci endartera este foarte redusd. in afara limitantci inteme se giseste o peture de fibre musculare netede dispuse circular, in carc distingem nucleii bastoniformi dispuSi qi ei in cercuri concentrice. La periferia fibrelor musculare gisim limitanta elasticl exteme li adventicea. Adventicea sc continue fArA nici o delimitare cu fesutulconjunctiv al organului cAruia iiapa4ine
vasul.

lnlin ltsolc. hlarrl,).--.rEr::-=a


ll.nlLot.

drtih.

tl.ntLlnll

cl''th!
advafillra

.,

2. Venele, sunt caracterizate prin peretele lor mai sublire, mai mult conjunctiv, prin lumenul lor relativ turtit $i prin prezenla in unele din ele a valvulelor venoase. Cele nrai multe valvule venoase sunt perechi. in peretele venelor distingem, ca la orice vas trei tunici concentrice :

l t3

HISTOLOCIE _ LUCR-IRI PRACTICE

VOL,

TESUTURI

Frtero musculoro si veno corespondonto

Tunica interni, cuprinde un endoteliu obignuit, in afara ciruia gdsim o pdturd de lesut conjunctiv, endovena, delimitatd la exterior de o limitantd elastici inteme, inconstantA. Endoteliul are celulele mai pulin alungite 9i mai largi decAt cele ale arterelor. Endovena gi limitanta elasticd intemd sunt mai reduse decdt la artere.

Tunica medie contrine formaliuni conjunctive, musculare gi elastice care in ansamblu iau o directie circulari. La periferia acestei tunici se distinge limitanta elastici
externd. Tunica extemd este de naturi conjunctivoelasticd, avAnd o dispozilie longitudinald a fibrelor predominant colagene, intre care distingem uneori gi fibre musculare netede, precum gi vasa vasorum gi terminalii nervoase libere. VariaJiile cantitative ale fibrelor musculare sau conjunctive care intrd in alcdtuirea tunicii medii a venelor permite clasificarea acestora in trei grupe : vene fibroase, fibro-elastice gi musculare.

Tabel nr-3

Tip de vend
Fibroase Fibro-elastice Musculare

Localizare
Vene cerebrale
Venele jugulare, supraclaviculare

Tunica medie

-fibre conjunctive colagene dispuse circular sau oblic


-fibre de colagen dar qi fibre elastice
- fibre musculare ce tind nu prea strdnse intre ele
sA se

Vena humeralS

grupeze in fascicule

3. Arteriolele gi venulele sunt conducte interpuse intre artere, vene qi capilare. Arteriolele sunt alcdtuite dintr-un endoteliu, obignuit descris la artere, in afara cdruia la arteriolele mari se afld limitanta

elastici intemd foarte find, care la arteriolele foarte mici lipsegte.Tunica medie a arteriolelor este alcdtuiti din 2-3 p5turi de fibre musculare netede dispuse circular. Adventicea este sublire, alcdtuitd din hbre conjunctive qi rare fibre elastice.

Arteriolo

Fig.

Artrioli

$i

venuli, schemi.

lt4

HISTOLOGIE

- LUCRARI PRACTICN

VOL.I

'IESUTURI

4. Capilarele, prezintd varialii structurale care permit diferite

contlnui

gradiente de schimburi metabolice intre sange $i lesuturi. Clasificare capilare : -capilare tipice -capilare atipice (fenestrate gi sinusoide) Capilarele tipice sunt cele mai numeroase din organism gi se prezintS, sub formd de tuburi de calibru regulat, anastomozate in retele variabile. Se gisesc in musculatura scheletici, lesutul nervos, lesutul conjunctil', glalrde exocrine. Diametrul capilarelor cstc variabil: unele sunt mai largi, 20-30 microni, altele sunt nrult rnai inguste, 5-6 microni. HenT atiile avdnd un diametru mai mare dec6,t al acestora din unnd trebuie sd se dcformeze cAnd le traverseazi.

t(N=6
fenestrale dlstontinui

) // \
0

\ ) /
Peretele lor este format drn:
Fig,8 Structura diferitelor tipuri de
capilare. Schemi.

-endoteliu -membrana bazali -periteliu Endoteliul este continuu, fiind alcdtuit dintr-un epiteliu simplu pavimentos, in care celulele sejonclioneazd intre ele prin interdigitatii, zonule ocludens gi macula adherens. in citoplasma celulelor se gdsesc numeroase vezicule de pinocitozd. Membrana bazald, de naturd reticu-

pericite

membrana

bazala

lard lamelard, este continuS. La periferia


capilarului se gdsesc numeroase pericite. Pericitele sunt celule mezenchimale cu

prelungiricitoplasmaticelungi,careinconjoard

Fig.9 Structura capilarului tipic. Schemi parfial celulele endoteliale. Sunt prezer.rte din loc in loc. in cazul unor traumatisme locale, pericitele prolifereazd gi se diferenJiazd pentru a forma noi vase de sdnge sau alte celule ale lesutului conjunctiv, care participi la procesele reparatorii. Capilarele atipice au unele particularitiJi structurale : Capilarele fenestrate, se caracterizeazd prin prezen{a unor fenestra}ii largi in peretele celulelor endoteliale. Se intAlnesc in organe cu schimburi rapide de substanle, intre singe qi lesut : rinichi, intestin, glande endocrine. Fenestraliile reprezintd un mecanism de transport mai rapid decdt transportul prin pinocitozd. Fenestraliile sunt acoperite sau nu de diafragme, care sunt mai subJiri decdt membrana bazali gi nu prezintd structura trilaminar5 a acesteia. Membrana bazali are aceeagi structura ca gi la capilarele tipice. Peritelinl poate lipsi. Capilarele sinusoide au lumenul gi traiectul neregulat, Ia nivelul Ior viteza de circulalie a s6ngelui .e reduce foarte mult. Endoteliul este discontinuu datoritI faptului ca celulele endoteliale lasd spalii

endoteliu

l5

HISTOLOGIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

foarte mari intre ele. Membrana bazali este aici discontinud, iar periteliul lipsegte. Le intAlnim in ficat, medulosuprarenald, splind, mdduva osoasi.

Funcliile capilarelor

-func1ie de barierd cu permeabilitate selectivd -funcJie de metabolizare a diferitelor substante organice


-fu nclie antitrombogenici.

l16

HISTOLOGIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURT

LUCRARE PRACTICA NR. T4 TESUTUL NERVOS

PREPARATE DE DESENAT

l. Neuron multipolar, neurofibrile, miduva spinirii, col. Impregnare argentici


2. Neuron piramidal, corpii Nissl, col. Violet Cresyl 3. Nevroglie sateliti perineuronali, ganglion spinal, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE Neuron pseudounipolar, ganglion spinal, col. HE 2. Fibre mielinice, secfiune transversali, col. Heidenhein 3. Fibre mielinice, secfiune longitudinali, col. Heidenhein 4. Macroglie fibroasi, col. Impregnare argentici 5. Nevroglie sateliti perineuronali. Ganglion vegetativ, col. HE 6. Neuron stelat, coarnele anterioare ale miduvei spinirii, col. HE 7. Neuron piriform, cerebel, col. HE 8, Neuron pyramidal, scoarfi cerebrali, col.HE
1.

rt'7

I{ISTOLOCIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL,.

TESUTURI

TESUTUL NERVOS
Jesutul nervos, este un tresut puternic diferenfiat gi specializat, de origine ectodermicd fiind alcdtuit

din:

. Celule nervoase specializate, (neuroni), o Celule nevroglice (celule gliale), cu rol auxiliar de suslinere, trofic, cdptugire
Neuronul
Din punct de vedere morfologic neuronii se clasificd astfel
:

sau metabolic.

ts

dupi numirul prelungirilor, in

-neuroni unipolari, (celulele amacrine din retini - au numai axon ),

unipolar e>-blpolar pseudounipolar

-neuroni pseudounipolari, (neuroni


somatosenzitivi din ganglionul spinal), -neuroni bipolari, (neuronii olfactivi ggl Corti 9i Scarpa), -neuroni multipolari (neuronii motori din

coarnele anterioare ale mdduvei spinirii,


n. granulari, celule Purkinje).

0,",""#fi ;.1G'H:l;;";:"";;:"u""dupinumirul

dupi lungimea axonului, in

-neuroni cu axon lung (Golgi I), la nivelul mdduvei spinirii in substanta albd, sunt numili 9i neuroni proieclie de -neuroni cu axon scurt (Golgi II), la nivelul miduvei spinirii in substanla cenu$ie, sunt numili uneori neuroni de asocialie.

in:

dupi forma pericarionului,

- neuroni piramidali (la nivelul


scoa4ei cerebrale), - neuroni stelaJi (la nivelul scoa4ei cerebrale gi cerebeloase, comul anterior mdduva spinirii),

\
tusiform

a
granula.

A
pl.amldal

- neuroni piriformi
Purkinje),
- neuroni granulari (la

Fig. 2 Clasificarea nuronilor dupi forma pricarionului, (schemi generali)

(celulele

nivelul scoarfei cerebelului), - neuroni fuziformi (la nivelul scoa(ei cerebrale).

ll8

: 0(;IE -,I,IJCRARI PRA( TI(]F,

VOL.

TESIITURI

Structura neuronului \euronul, unitatea morfofuncIi')nald a lesutului nervos este .: ,:: i diu: - corpul celular (pericarion), - prelungiri citoplasmatice (axon qi dendrite).

.{) Corpul celular

Ca orice altd celulA, neuronul prezinti cele trei


.r ponente principale
:

-rnernbrana (neurilema).

-citoplasma (neuroplasma), -nucleul, cu nucleoli.


Fig.3 Neuron, strucluri. SchemS.

Membrana neuronului sau neurolema, este o membrand trilaminari, de naturd lipoproteicd.


Citoplasma, sau neuroplasma, delimitatd de membrana celular6, este relativ viscoas[, slab colorabilI toptic vidd) 9i conline : -organite comune : (mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrul celular), -structuri specifice : (corpii Nissl, neurofibrilele, neurotubulii), -incluziuni : (pigmenl galben lipocrom, pigment feric, glicogen), -echipament enzimatic.

Corpii Nissl, sunt structuri ergastoplasmice caracterizate prin prezenla unui numdr mare de ribozomi liberi gi atagafi reticulului endoplasmic. Ei sunt rlspdnditri in toati citoplasma
pericarionului gi in porliunea iniJiald a dendritelor, dar lipsesc din axon, inclusiv de Ia nivelul conului de emergenld. in coloralii uzuale nu se evidenJiazi.
Fig.4 Neuron, corp celular, corpii Nissl (schemi generali)

Dupd fixarea preparatelor in alcool qi colorare cu substanle bazice, albastru de cresyl, albastru de toluidini, apar sub forrna unor granulatii bazofile.

ll9

HISTOLOGIE

.-

I,U(]RARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Neurofibrilele sunt organite specifice neuronului gi apar sub lorma unor fllamente fine, prczente in citoplasma pericarionului ca gi in cea a prelungirilor dendritice gi axonale. Releaua constituiti din aceste neurofibrile sc pare ci ordoneazi $i determina dispozilia corpilor
Nissl. E,le reprezintd structuri dinamice, prezentdnd intense procese de oxidoreducere, evidenliate prin coloralii speciale, vitale (albastru de metilen). Nucleul, in celula nervoasi este de cele nrai mai nrulte ori unic. Neuronri spinali gi simpatici pot avea insa pi doi nuclei. Nuclcii sunt vcziculogi, mali, au I'r'ccvcnt pozilic ccntlaiJr in ccluli. PoscclS unu sru doi nucleoli.

prelungiri
(axon, dendrite)

Irig.5 Neulon, neurofibrile (schemi generali)

Fig.6 Neuron multipolar, coarnclc anlerioare alc


madu\'ei spinarii. Col. lnlpregnare argcnlica.

Fig, ll Nerron

grlnulaI strrlul inlcrn


120

ccrebel. Col, Inrpregnrre argcnlicir.

: I!TOLOGIE

LUCRARI PRA(-TICE

vol-.

TESUTT RI

Prelungirile citoplasnatice

Axonul
Prelungire unicd mai lungi gi mai groasd, pornegte din citoplasrnd cu conul de emergenli. Emite pe :rrcurs colaterale in unghi drept, iar in porJiunea terminala nurneroase ramuri scurte ce constituie ::lodendrium. Axonul este format din axoplasmd, in care se glsesc neurofibrile si alte organite celulare. :ar nu corpi Nissl. La exterior se gasegte axolema, continuarea neurolemei. Axonul conduce influxul :.iervos spre celulele efectoare in sens centrifug.

Dendritele Sunt prelungiri citoplasmatice cu rol dc a recepliona influxul neruos gi de a il conduce spre corpul celular, centripet. incep cu o po4iune rnai groasd qi apoi se divid iu ramuri tot mai sublirr. Pe suprafafa lor, dendritele prezintd un aspect spinos (spinii dendritici), detenninat de contactele sinaptice pe care acestea le
realizeazi cu axonii. Prezintd la suprafaF dendrolema, ce acoperi dendroplasma, ce conline organite cornune 5i organite specifice (neurofibrile gi corpi Nissl).

Dupi prezenfa sau absenfa tecii de mielini prelungirile citoplasmatice (axoni, dendrite) se
clasificr in

oxoNri{rEl*rzA'

-fibre nervoase mielinice (cu


teaca de mielinn). fibrele albe.

-fibre nervoase
(Remak), fibre cenugii.

firi

mielini

Fibrele cu mielind 9i cele fErd mielind au anumite particulariteli de structurA, in funclie de felul cum sunt situate in sistemul nervos central sau periferic.

Fibrele cu mielinl de la nivelul sistemului nervos periferic prezintl urmdtoarele componente : -fibra nervoasi, teaca de mielini
-teaca Schwan,

Seliun. tr.nsv!6!la

-nevrilemul.

Fig.9Axoni mielinizati, comparative : Sistem Nervos Central, Sistm Nrvos Periferic, alcituire.

t2t

HISTOLOGIE, LUCRARI PRACTICE

VOL,I

TESUTURI

Fibrele cu mielind de la nivelul sistemului nervos central au urmS.toarele componente -fibra neruoasd, -teaca de mielind, -oligodendroglia

Fibrele fdrd mielind (Fibre Remak) din sistemul nervos periferic prezi ntd
unnitoarele stlxcturi : -fibra neruoas6,
-teaca Schwan,
L-_--

AXONI NEMIELINIZATI

S"ctiune longitudinla

__---::=--_--r-]r-t

LJ-

t-E

-nevrilemul

Fibra nervgasa

89s ObO

Sectiune transversala

Fig. I0 Axoni nemielinizati comparatie :Sistem Ncn'os Central, Sistem Nervos Periferic, alcituire.

Fig. ll Fibri nervoasi mielinici, sectiune transyenali prin nerv. Fixarea cu acid osmic pune in evidenfl teaca de mielinA. Mielina apare sub forme de cercuri unice sau concentrice (cu aceeagi grosime sau de grosimi diferite, dupi cum secliunea a trecut mai aproape dc marginea liber6 a unei incizuri Schmidt-Lantermann).

L tcaca de mielini 2. secliunc prin teaca de

mielini la nivelul incizurii Schmidt-Lantsrman.

r22

rfls't oLoGtE

- l,ucRARl

PrrA( r {( r'

vol-_I tfrsljluRI

Oclule nevroglice (nevroglia)


Aceste celule se gisesc prirrtre neuroni gi fibrc' ne r:r,oase. Prin coloralii uzuale (hematoxilin-eozini), in evidenli nurnai nrrclcii cclulelor nevroglice ;citclplasnra ;i plelungirile celulale ale nevrogliilor apar nuurai prin tehnici speciale (irnprcgnare argentic.l sau sdruri de aur).
se puu

Dupd topografia lor, celulelc nevroglice pot li clasificate astfel -nevroglia sistemului nervos central, -nevroglia sistemului nervos periferic.

Ncvloglia sistcnrului ner\,os ccntl'al


a) nracroglia
:

-ncvroglia protoplasmaticir. se glseqte in substanJa cenugie. ca rrevroglie sateliti a pcricarionului, se caracterizeazd plin prelr,rngiri scurte gi ramificate. -nevroglia fibroasd, se giseqtc in substanfa albi a sistcuiuhri nelos (ca satelit al fibrelor nervoase). ln citoplasmi 1)rezinti drfereugicri fiblilare numite gliofibrile, car se continui gi in prelungiri. Unele preluueiri vin irr contact cu capilarele sanguine prin irrgrogdri ale extrcmitalilor, nur n ite tlornpe vasculare (cu rol trofic) sau picioruge vasculare. -nevroglia epiteliali, (ependimo-ventriculari), tapeteazi canalul ependimaq ventriculii cerebrali gi plexurile coroide, au lbrrnd prisnraticd sau pilanridall gi prezinti la un pol cili, iar la polul opus au o prclungile ramificatd. care se duce pAnd la substanla albd.

Macroglia

b)

ol igoden

droglia, se giseqte atat in substanla cenuqie (satelitd

neuronilor), dar rnai ales in substanla albi, dispusi in giraguri lungi. in uronom, de-a lungul fibrelor newoase. Sunt cclulc n.rici cu nucleu rotund qi cu plehurgiri rare qi pulin ramificate.

Microglia

c) microglia, (celula lui Del Rio- Hortega), se gdsegte nrai ales in substanta cenugie (sateliti a pericarionului), cit 9i in substanta altra (satelita
perifibrilarn) a sisten.rului nervos ceutral. Este singura nevroglie de origine mezenchimatoasl. Sunt celule mobile, ou proprietili fagocitare, ficdnd parte din sistemul reticulo+istiocitar. Ele secretd un polipeptid, cunoscut sub numele de factor de proliferare gliald, cu rol probabil in glicogencza.(Diculescu, I 9ll7).

t23

IITSTOT,OGIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL,

TESUTURT

Fig. l2 Nevroglii tibroase, albastru de toluidinl. in citoplasm[ prezint! diferenlieri fibrilare numite gliofibrile, care se continua $i in prelungiri.

Fig. 13 Ncvroglii protoplasm.ticc, impregolre argentici. Se caracterizeazi prin prelungiri scurte


ramificate-

ii

Fig. 14 Oligodendroglii, imprnare rrgerticl. Sunt celule mici cu oucleu rotund li cu prclungiri rare 9i pulin ramificate.

Fig. 15 Micrologii, tmpregnare argertlctr. Micrologia are


corpul celular mic ovalar 9i prclungiri bogat ramificate.
Aceste

ramificafi au aspect spinos.

Fig. 16 G.nglionul spinal. Col HE Neuronii pseudounipolari apar mari,


alezali central, (2), in jurul lor o coroana de ncvroglii satelite.
(I

t24

HISTOLOCIE

- t,UCRARI

PRAC fICF]

VOL.

TESUTURI

Nevroglia sistemului nervos periferic a) nevroglia perineuronali (sateliti). Sunt agezate in juml neuronilor din ganglionii spinali 9i ganglionii simpatici, formAnd injurul fiecdrui neurot.t o pdtura de celule, care pe sec{iune aparcunucleii ovoizi, agezali in cerc (corpii neuronali au fornrd sfericd).

Fig. l7 Neuron pseudounipolar, se intilnegte in ganglionul spinal. Cclulclc nctvoasc apar nrari, cu nuclcu caraclcristic cclulci ncrloase, rrrrrc.
rorund. veziculos. a5czat central, cu nucleolr. in junrl ncuronilor ncvroglice satclitc. ca o coroani li lcsur conjunctiv.
se

giscsc celulc

l.ncuroll pscudouuipolar
2.

ncvroglic satclitA (schemi gcncrali)

b) celulele lui Schwan, constituie un inveli$ (teaca lui Schwann) peste teaca de mielini, la fibrele nervoase mielinice periferice. Celula Schwann este mare, cu nucleu turtit. Are rol in formarea mielinei. c) lemnocitele

Sinapsa Legdturile dintre neuroni se fac prin intennediul sinapselor Fsinapse axo-somatice. Fsinapse axo-dendritice, Fsinapse axo-axonice (rare).
:

Fig.l8 Celula Schwann. (schemi generali)

Neuronii pot stabili legituri de tip sinaptic Ai cu alte lesuturi , de exemplu, joncfiunile neuro-musculare sau leglturile cu epiteliile senzoriale. La microscopul optic, dupd prelucriri histologice speciale (impregnare argentic[), s-au evidenliat tenninalii axonale cu butoni sinaptici pe suprafaja dendritelor sau pericarionului.

t25

HISTOLOGIE _ LUCR,ARI PRACTICE

vol-.I

TESUTURT

CUPRINS

TEHNICA DE OBTINEREA PREPARATIJLUI HISTOLOGIC

MrcRoscoPul

$r UTtLtzAREA LUr ............

.......18 .......29

CELUTA - CONSTITUENT TISULAR

TESUTURI CONJ UNCTIVE. ELEMENTE COMPONENTE


TESUT CONJUNCTTV VARTETATI DE TESUT CONJr.JNCTIV.............................

MUCOASE $r SEROASE .............

....................................74

TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA SANGELE. MoRI'oLoGTA ELEMENTELOR FIGURATE SANGELE. HEMATOPoIEZA

APARATUL CARDIO-VASCULAR TESUTUL NERVOS ............................


..........__ll7

127