De ce facem ceea ce facem?

Este cunoscut faptul ca nu receptionam n mod pasiv influentele externe si nici nu reactionam n mod mecanic la solicitarile vietii de zi cu zi, ci n functie de anum ite cerinte interne care ne determina sa fim selectivi n raport cu exigentele de adaptare. Pentru a ntelege si explica comportamentul, ne ntrebam firesc: de ce fac em ceea ce facem? Care sunt cauzele pentru care am adoptat o conduita anume? Exi sta vreo ratiune pentru modul n care am procedat? Iata doar cteva ntrebari la care nu gasim ntotdeauna raspunsuri convenabile. 1.MOTIVATIA - definire si caracterizare generala Ne ntrebam, de asemenea: Care sunt resorturile interne care ne impulsioneaza sa actionam ntr-un anumit fel? Cum se face ca, uneori, actionam mpotriva vointei n oastre? Daca facem apel la conceptul de motivatie, vom fi capabili sa gasim rasp unsuri la aceste ntrebari, vom descoperi cauzele si logica diferitelor comportame nte aparent lipsite de explicatii. Orice activitate umana are la baza un minimum de stimulare interna cu rol de dinamizare si orientare n ambianta. Putem defini motivatia ca reprezentnd totalitatea starilor de necesitate inte rna ale organismului care stimuleaza si orienteaza comportamentul n vederea satis facerii lor. In categoria "starilor de necesitate" putem include forme motivatio nale, precum: trebuinte, motive, interese, convingeri, idealuri, adica un ansamb lu de factori care activeaza, ghideaza si regleaza actiunile. Motivatia joaca rolul unui "filtru" prin intermediul caruia noi receptionam si asimilam influentele externe si interne; prin motivatie devenim "permeabili" din punct de vedere psihologic doar la acei stimuli care sunt capabili sa ne sat isfaca trebuintele. In timp ce anumite trebuinte sunt nnascute (cele biologice), n scrise n zestrea noastra genetica, altele sunt dobndite n cursul interactiunii noas tre cu mediul fizic si socio-cultural (ex: trebuinta de confort, de informare, d e navigare pe Internet, de prestigiu personal, de afirmare a Sinelui, etc.) 2.Componentele motivatiei 2.1.Trebuintele sunt componente motivationale de baza care exprima n plan sub iectiv starile de necesitate pentru anumite obiecte, evenimente si persoane, nev oia de ceva anume. Exemple: trebuinta de hrana, de explorare, trebuinte ludice ( de joc), nevoia de afectiune materna, trebuinta de a iubi si de a fi iubit, nevo ia de libertate, nevoia de putere (administrativa, economica, politica, religioa sa), etc. Trebuintele se activeaza periodic si sunt capabile sa ne mpinga spre ga sirea unor modalitati de satisfacere a lor. In mod obisnuit exista mai multe tre buinte aflate n stari de activare diferite; din ansamblul trebuintelor noastre, l a un moment dat, se desprinde una care se impune ca dominanta. Procesul satisfacerii trebuintelor biologice (figura 1) prezinta o faza de a ctivare-orientare a trebuintei si una de declansare-sustinere energetica a actiu nii. Cnd ni se face foame, excitabilitatea nervoasa din centrii hipotalamusului nc epe sa creasca n intensitate, ceea ce, n plan psihologic, echivaleaza cu aparitia impulsului motivational (trait n plan subiectiv ca o stare de tensiune interna). Figura nr.1 Procesul satisfacerii trebuintelor Impulsul determina aparitia dorintei ntarea vizuala a alimentului nsotita de ta este componenta motivationala data de trebuinta noastra de hrana; daca exista de a consuma un anumit aliment (repreze o anumita atractie fata de acesta). Valen relatia dintre calitatea alimentului si conditii optime de hranire, atunci vale

nta este pozitiva si actioneaza ca forta de atractie, iar daca, spre exemplu, al imentul este alterat, atunci valenta este negativa si va determina un comportame nt de evitare. Impulsul generat de trebuinta, orientat prin dorinta si valenta s pre un anumit produs, devine tendinta motivttionala. In sfrsit, prin intermediul limbajului intern formulam intentia de a actiona n dependenta de scop. Dupa inger area unei cantitati corespunzatoare de alimente, prin conexiune inversa negativa (feed-back), tensiunea initiala este diminuata, ajungndu-se la starea de satieta te si refacerea echilibrului fiziologic. Se realizeaza astfel reglarea de stabil izare prin care sunt mentinute n limite relativ constante anumite functii psiho-f iziologice. Uneori suntem nevoiti sa suspendam temporar actiunea, prin efort voluntar, d atorita existentei unor conditii restrictive care nu permit satisfacerea trebuin tei. Alteori, datorita unor activitati deosebit de interesante "uitam sa si mncam ", trebuinta de hrana fiind tinuta, pentru un timp, n penumbra constiintei. In cazul trebuintelor superioare, reglarea se realizeaza prin mecanismul con exiunii inverse de tip pozitiv (feed-before), care actioneaza n sensul "ruperii" echilibrului initial si al refacerii lui, mereu la alte niveluri calitative, n se nsul dezvoltarii si al autodepasirii. Prin intermediul reglarii de dezvoltare de vine posibila trecerea de la forme relativ simple de comportament la organizari actionale superioare specific umane. La ora actuala exista mai multe modele interpretativ-explicative ale motivat iei, cel mai cunoscut fiind de departe cel al psihologului american Abraham Masl ow(1908-1970). Reprezentant de seama al perspectivei umaniste n psihologie, Maslo w nu s-a limitat la alcatuirea unei liste de trebuinte, ci a elaborat un model t eoretic cu aplicatii practice, potrivit caruia trebuintele sunt organizate si ie rarhizate pe 5 niveluri, model cunoscut n psihologie sub denumirea de "piramida t rebuintelor" (figura nr.2). Figura nr.2 Pirmida trebuintelor (A.Maslow) De la baza piramidei spre vrf ntlnim urmatoarele niveluri: trebuintele biologic e (trebuinta de oxigen, hrana, miscare, repaus, odihna, somn, trebuinte sexuale) , trebuinte de securitate (nevoia de protectie fizica, de securitate emotionala, siguranta locului de munca), trebuinte de afiliere (nevoia de apartenenta la un anumit grup, echipa, formatie, nevoia de a avea prieteni), trebuinte de stima s i statut (nevoia de prestigiu, nevoia de o buna reputatie, nevoia de considerati e), trebuinte de autorealizare (nevoia concordantei dintre gndire si actiune, nev oia de autodepasire). Maslow a aratat ca motivarea diferitelor actiuni se realiz eaza conform unor reguli: Cu ct o trebuinta este mai des satisfacuta, cu att probabilitatea aparitiei si act ivarii ei tind sa scada; In cursul dezvoltarii psihice, omul este motivat mai nti de trebuintele biologice situate la baza piramidei si abia apoi de cele situate spre vrf, ponderea diferit elor niveluri modificndu-se n functie de stadiul dezvoltarii psihice a individului ; O trebuinta situata pe o treapta superioara reuseste sa motiveze comportamentul numai daca trebuintele situate pe treptele inferioare au fost satisfacute; Cu ct o trebuinta este situata la un nivel mai nalt, cu att ea este mai specific um ana. 2.2.Motivele sunt trebuinte activate, constientizate, directionate si finali zate cu o actiune precisa. Motivele, prin actiunile orientate pe care le determi na, prin comportamentele de satisfacere pe care le declanseaza, "developeaza" tr

ebuintele, le face cunoscute. Dupa nivelul constientizarii, motivele pot fi constiente sau inconstiente (u neori se ntmpla sa nu ne dam seama de motivul real al actiunilor noastre). Daca ne raportam la procesul psihic implicat n procesul de motivare, deosebim motivele a fective ( nevoia de a fi admirat si iubit, nevoia de apreciere si aprobare socia la, etc.) de cele cognitive (nevoia de stimulare senzoriala, nevoia de a cunoast e,s.a.). Dupa efectele comportamentale pe care le produc, motivele pot fi pozitive (l auda, ncurajarea) sau negative (blamul, pedeapsa, ignorarea), iar dupa sursa gene ratoare, motivele se mpart n motive intrinseci si motive extrinseci. Motivele intrinseci si au izvorul n trebuinta de orientare si explorare a medi ului care, la vrste mici, se manifesta prin reflexul de orientare. In cazul motiv atiei intrinseci recompensa este data de activitatea nsasi(trebuinta de miscare, nevoi legate de joc, placerea de a nvata, nevoia de a cunoaste, dorinta de a fi c el mai bun, de a avea succes, etc.). Motivele extrinseci sunt generate de stimul arile externe, sursa motivatiei, izvorul ei aflndu-se n exterior, ex: lauda, aprob area, dojana, pedeapsa, banii, competitia, dorinta de a obtine note mari, atasam entul fata de cadrul didactic,etc. Caracteristic pentru motivul extrinsec este f aptul ca activitatea constituie un mijloc prin care individul obtine recompensa sau evita o pedeapsa; n cele mai multe situatii de viata, actiunile noastre sunt determinate de o combinatie specifica a motivelor intrinseci cu cele extrinseci. Pentru realizarea unor actiuni mai dificile, este necesar un efort voluntar sustinut care sa faca posibila depasirea obstacolelor interne sau externe ce apa r n calea realizarii scopului. Vointa intervine att n procesul luarii deciziei refe ritor la actiunea care trebuie realizata (navighez pe Internet pentru ca asa vre au sau desfasor o activitate obligatorie pentru ca trebuie ?), ct si n sustinerea motivului pentru care s-a optat, prin mobilizarea resurselor energetice de care dispune individul. 2.3.Interesele sunt stimuli motivationali care exprima orientarea activa si relativ stabila a personalitatii spre anumite domenii de activitate, obiecte, pe rsoane (Ursula Schiopu). Ele se caracterizeaza prin stabilitate, varietate si ni vel de organizare. Spre deosebire de trebuinte, interesele sunt forme motivation ale specific umane ce presupun un anumit nivel de organizare, constanta si efici enta n planul activitatii. Nu trebuie sa confundam de pilda, trebuinta de orienta re si investigare (curiozitatea de tip instinctual) cu interesul de cunoastere. Desi deriva din "trunchiul" trebuintei de investigare, interesul de cunoastere e ste uo forma motivationala complexa ce presupune existenta unor componente cogni tive superioare. Atunci cnd suntem interesati de un anumit domeniu sau activitate , suntem capabili de eforturi sustinute pentru obtinerea unei eficiente maxime. Bogatia intereselor constituie un indicator important al nivelului de maturizare al persoanei. 2.4.Convingerile sunt idei cu o mare valoare motivationala n sfera personalit atii. Persoana care este convinsa de o idee, lupta pentru sustinerea si promovar ea ei. 2.5.Idealurile sunt modele mintale de tip anticipativ, individuale sau colec tive, cu ajutorul carora proiectam n viitor, sub forma unor imagini si idei, anum ite finalitati (scopuri). Idealurile sunt forte psihice care integreaza si subor doneaza ntreaga sfera motivationala a personalitatii. Exemple: idealul de viata ( scopul si sensul vietii), idealul educational, profesional, moral, estetic, s.a. ). 3.Relatia dintre motivatie si performanta

Studiul motivatiei prezinta o nsemnatate deosebita din perspectiva obtinerii succesului n actiunile pe care le ntreprindem. Relatia de corespondenta dintre o a numita valoare a intensitatii motivatiei si un anumit nivel de dificultate al sa rcinii, se numeste optimum motivtional. A fi optim motivati, nseamna a fi mobiliz ati astfel nct sa obtinem randamentul maxim n activitate. Atingerea starii de optim um motivational depinde de o serie de factori: modul n care percepem dificultatea si complexitatea unei sarcini, felul n care ne evaluam posibilitatile (subestima re, estimare corecta si supraestimare), tipul de sistem nervos (puternic sau sla b), factorii de personalitate (tipul temperamental, trasaturile de caracter, etc ). Daca ne raportam la modul n care percepem complexitatea unor actiuni, n sarcini le simple, odata cu cresterea intensitatii motivatiei, creste si nivelul perform antei; n schimb, n sarcinile complexe, cresterea motivatiei se asociaza pna ntr-un p unct cu cresterea performantei, dupa care, pe masura ce intensitatea motivatiei creste, performanta ncepe sa scada. Atunci cnd dificultatea unei sarcini este perc eputa corect, exista conditii ca individul sa obtina rezultate superioare n actiu nile pe care le ntreprinde. Din perspectiva estimarii sanselor de succes, starea de motivare optima se o btine atunci cnd o persoana si apreciaza corect posibilitatile de reusita. In cazu l unei estimari incorecte, starea de submotivare (cnd motivatia se afla sub nivel ul posibilitatilor) si o stare de supramotivare, cnd nivelul de activare motivati onala se afla cu mult peste capacitati. In prima situatie persoana n cauza nu obt ine performante remarcabile, are un nivel redus al aspiratiilor, si subestimeaza capacitatile de care dispune, iar n cea de-a doua, dorinta atingerii unor perform ante exagerat de mari, peste posibilitati, antreneaza dupa sine stari de ncordare si neliniste, precum si un consum energetic crescut(chiar naintea confuntarii cu sarcina). Intrebari de autoevaluare Incercati sa explicati de ce tinde sa scada volumul ntrebarilor pe care le pun co piii, odata cu trecerea timpului ? De ce este necesar un nivel optim de motivare naintea efectuarii unei sarcini dif icile ? Imaginati-va ca ati cstigat la Loto o suma foarte mare de bani. Notati pe o foaie de hrtie primele 5 lucruri care le-ati face cu acesti bani. Dupa ce ati terminat , interpretati raspunsurile voastre din perspectiva formelor motivationale. Dati 5 exemple de motive intrinseci (altele dect cele prezentate). Analizati esecul unor echipe de fotbal/baschet n diferite competitii sportive dat orate existentei unei motivatii disproportionate nainte de concurs.