P. 1
Dezvoltarea Nuantarea Si Activizarea Vocabularului Elevilor

Dezvoltarea Nuantarea Si Activizarea Vocabularului Elevilor

|Views: 984|Likes:
Published by Alina Gatlan

More info:

Published by: Alina Gatlan on Oct 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

Dezvoltarea, nuantarea si activizarea vocabularului elevilor

Intreaga perioada a scolarizarii tinerilor – de la gradinita pana la absolvirea liceului – este marcata, preponderent, de realizarea obiectivelor ce vizeaza educarea limbajului. Limbajul ramane o marca de reprezentativitate intelectuala pentru oameni, iar calitatea vorbirii si a scrierii – afisata in relatiile comunicative – „marturiseste” despre inzestrarile cognitive, afective, intelectuale, estetice ale interlocutorilor. De alta parte, limbajul este un instrument de achizitionare – orala sau in scris – a majoritatii informatiilor din oricare domeniu de specialitate, inclusiv din sectoarele profesionalizate in limbaje simbolice (matematica, informatica, cibernetica s.a.). Limbajul isi defineste „teritoriul” sub cateva coordonate: in educarea spontana a vorbitorilor (imbogatirea vocabularului, comunicarea verbala – orala), in cultivarea riguroasa a normelor lingvistice, sub forma achizitiilor de competente normative, precum si in „asezarea” limbajului intr-un discurs paracomunicativ, de ascundere, nuantare, flexibilizare si figurare a atitudinii in relatiile de tip dialog (scris sau oral). In consecinta, limbajul are un rol esential in conturarea personalitatii umane. De aceea, educatia limbajului (corelata cu cea a gandirii) are nevoie de o foarte atenta strategie didactica, pentru a evita riscurile si esecurile in (con)vorbirea curenta. Insusirea si folosirea limbii, ca mijloc de comunicare, presupune o viziune paradigmatica asupra tuturor componentelor limbii: - aspecte fonetice (pronuntare, auz fonematic); - aspecte lexicale (utilizarea cuvintelor, activizarea si dezactivarea acestora, nuantarea, imbogatirea, calchierea, imprumutarea, abrevierea); - aspecte morfosintactice (peceperea mesajelor, sesizarea si motivarea greselilor, corectarea erorilor, exprimarea clara, logica, discursiva, precisa si coerenta); - aspecte stilistice (receptarea subtilitatilor, decodarea simbolurilor, ascunderea gandului, evitarea sabloanelor, diferentierea comunicarii). Uneori, diferentierea indivizilor – prin calitatea exprimarii orale (in scris) – tine de o anumita inzestrare, de o anumita conduita psihologica (inhibitii, stresuri, depersonalizare), iar acest fapt poate fi absolut reprezentativ pentru cei angajati in procesualitatea comunicarii. Chiar daca dificultatile de verbalizare sunt reale, ele confirma faptul ca intotdeauna „competenta lingvistica este mai dezvoltata decat performanta verbala”. Paradigma didactica pentru formarea, dezvoltarea, nuantarea si educarea limbajului cuprinde: - formarea sistemica a limbajului oral (gradinita); - invatarea limbajului scris si dezvoltarea limbajului oral (clasa I); - nuantarea si cultivarea limbajului textual si formal (clasele II-IV); - educarea sistematica a capacitatilor comunicative (clasele V-IX); - educarea diferentiala si diferentiabila a limbajului, ca semn referential asupra personalitatii umane (clasele liceale). Limbajul este forma de comunicare a unor mesaje intre emitatori si receptori – constituind esenta intregului proces scolar preuniversitar de educare a limbajului, ca proces de educare a comunicarii. Educarea limbajului oral si scris pregateste tipul de comunicare reflexiva, pe care individul o face cu sine, ca forma aleasa de „dialog”, sub forma de „meditatie”, „de asceza meditativa”, „un mic spectacol sufletesc”, determinat de un dialog launtric, de criza „hermeneutica”, oferind „unice gratuitati existentiale”. Din punct de vedere intelectual, la varsta scolara mica, asistam la un real salt in procesul gandirii, concretizat in aparitia operatiilor logice. In stadiul senzorio-motor modaliatatea principala de adaptare este actiunea obiectuala, copilul dobandeste informatii

specifice limbii romane. pe care se bazeaza constructia comunicarii. Elementele teoretice sunt prezentate pe cele trei domenii ale lingvisticii: fonetica. insusirea corecta a sensului cuvintelor. In stadiul urmator. reprezentarea sau imaginea devine modalitate principala de receptionare si prelucrare a informatiei ea luand forma gandirii in imagini (gandire reprezentativa. In activitatea de invatare la toate disciplinele nu poate fi conceput un succes real fara ca elevii sa dispuna de posibilitatea de a se exprima. Realizarea acestei sarcini in conditii dintre cele mai bune are implicatii favorabile pentru intreaga evalutie intelectuala a scolarilor. proprie operatiei mintale. cat si dupa intrarea in scoala. prin continutul informativ pe care-l vehiculeaza. in functie de necesitatile specifice fiecarui segment al invatarii. Ea confera respectivei operatii posibilitatea folosirii concomitente a sensului direct si. iar acestea sunt determinate. in viziunea lui J. Sarcinile dezvoltarii vocabularului au in vedere asigurarea continuitatii intre ceea ce se realizeaza in gradinita. orale si scrise. care au chemarea de a asigura rigoarea stiintifica necesara unei exprimari corecte. Piaget sunt „actiuni interiorizate sau interiorizabile. Capacitatea de exprimare a scolarilor mici se cultiva in toate imprejurarile. Noile programe de invatamant stabilesc pentru fiecare clasa. precum si la nuantarea si expresivitatea comunicarii. Saltul consta deci in atributul pe care-l capata gandirea. Dezvoltarea capacitatii de exprimare corecta. a anticiparii mintale a rezultatului. pe linia cultivarii capacitatii de exprimare a copiilor. de ordin lingvistic. extinderea cea mai mare avand-o domeniul gramaticii. prin alti factori. De la gandirea intuitiva se trece la gandirea operativa. cuprinse in sintagma „elemente de constructie a comunicarii”. precum si prin introducerea acestora in structuri corecte de limba. a efectuarii unor corectii si aproximari. printre altele. formarea cuvintelor si a structurilor de limba. Aceasta adaptare este influentata in foarte mare masura de posibilitatile de exprimare de care dispun elevii. Incepand cu acest stadiu procesarea informatiei se realizeaza cu ajutorul operatiilor logice. Sensul operativ al gandirii se exprima prin aceea ca presupune utilizarea operatiilor in procesarea informatiei. Reversibilitatea. aceste sarcini tin seama de influenta pozitiva a exprimarii corecte pentru invatarea citirii si scrierii. marcheaza un progres important in dezvoltarea intelectuala sau cognitiva. reversibile si coordonate in structuri totale”. cu privire la pronuntia corecta. Trasatura principala a unei operatii logice este reversibilitatea. de masura in care ei au exersat actul vorbirii atat in perioada prescolara. O alta sarcina este imbogatirea vocabularului. vocabular. cat si intregul comportament al elevilor. Aceasta modalitate imbraca forma actional-obiectuala. aceea de a fi operationala. Aceasta capacitate se rasfrange pozitiv asupra intregii lor formatii. cat si extradidactice – in care elevii sunt pusi in situatia sa exerseze actul vorbirii. . Sarcinile dezvoltarii vocabularului au in vedere. in vederea asigurarii unei pronuntii clare pentru prevenirea unor greseli sau corectarea unor defecte de pronuntare a sunetelor sau a cuvintelor. insesi competentele de comunicare. atat in activitati didactice. aceste fundamente teoretice. oral si in scris. De asemenea. Una din cele mai importante sarcini ale ciclului primar o constituie cultivarea capacitatilor de exprimare a elevilor. Este vorba se operatii mintale. activizarea vocabularului prin folosirea cat mai frecventa a cuvintelor noi invatate. toate desfasurandu-se pe plan mintal. implica in mod necesar cunoasterea fundamentelor teoretice. Datorita acestor operatii gandirea copilului poate patrunde dincolo de ceea ce ofera cunoasterea intuitiva. influentand nemijlocit atat procesele de cunoastere.prin simturi si actiuni sau miscari motorii ale corpului. exersarea organului fonator al vorbirii. Obtinerea unor rezultate bune in activitatea de invatamant in clasa I este conditionata de adaptarea cat mai rapida a copiilor la specificul muncii scolare. care. de unde forma gandirii verbal-logica. gandire intuitiva). invers. gramatica. si ceea ce trebuie sa se faca in scoala.

prin punerea sistematica a lor in situatia de a exersa. Nu se poate concepe invatarea exprimarii fara ca elevii insisi sa exerseze aceasta activitate. intr-o forma sau alta. sunet-litera. efortul elevilor este cu totul neinsemnat. cat si in familie. In conditiile scolarizarii copiilor la varsta de 6 ani. de evaluare a randamentului scolar. la imbogatirea. inca din clasa I. imprejurarile in care copiii exerseaza verbalizarea in mod liber sunt foarte frecvente. Integrat in cadrul orelor de limba romana. observatiile. 2. rigorile procesului de invatamant. despartirea cuvintelor in silabe la capat de rand. le stimuleaza increderea in posibilitatile de a relata aspecte din experienta personala. mai ales in cazul unor clase cu efective mari. acestea au contribuit la rezolvarea unor sarcini formative. de respect si simpatie cu efect stimulativ. In conditiile lectiilor in care nu se folosesc metode active de invatre. Jocul cuvintelor Sarcina didactica: activizarea vocabularului. Relatiile de comunicare sunt cele mai importante in cadrul procesului de predare-invatare si evaluare. in mod liber. se pot folosi cu succes jocurile lexicale. impresiile sau gandurile proprii. functia de rezolvare a problemelor elevilor si ale grupului de elevi. vocale si consoane. se poate pleca de la o silaba aflata pe locul intai intr-un cuvant. se pot intalni elevi care pe parcursul unor ore sau chiar zile intregi nu exerseaza deloc actul vorbirii. In insusirea notiunilor de lexic: cuvant. capacitatea de exprimare se formeaza si se perfectioneaza prin solicitarea efortului intelectual al elevilor. verbalizarea reducandu-se daor la aspectul ei exterior. dezvoltarea rapiditatii in deprinderea de a scrie corect. in cazul de fata la exersarea exprimarii. verbalizarea lor se rezuma la reproducerea unei intrebari si la completarea raspunsului cu lucruri dinainte cunoscute. a integrarii cuvintelor in exprimare orala sau scrisa. se impune o noua abordare a problematicii comunicarii si a limbajului elevului mic. in unele situatii nelimitate. sinonimie. in clasa sau microgrup. sa exerseze liber actul vorbirii. Exersarea verbalizarii libere. Ca si cazul invatarii celorlalte instrumente intelectuale. de afirmare a grupului prin indeplinirea sarcinilor scolare etc. impresiile si observatiile pe care le-au facut asupra realitatilor in mijlocul carora traiesc si isi desfasoara activitatea. 1. Relatiile de comunicare se pot instaura cu usurinta in conditiile in care. Faptul ca elevii asculta si inteleg ceea ce li se relateaza de catre o alta persoana nu poate fi suficient pentru a invata sa exprime ei insisi. silaba. Un efect pozitiv in dezvoltarea vocabularului la ciclul primar il are jocul didactic. O alta varianta este de a cere elevilor sa descopere singuri perechi de cuvinte cu inteles opus sau perechi de cuvinte cu acelasi inteles. de favorizare a coeziunii de grup. antonimie. prin alaturare. precizarea si activizarea vocabularului. a calculului aritmetic. sa formeze noi . atat in gradinita. pe cat posibil in mod liber. precum si in activitatile libere de joc. se creeaza o atmosfera placuta. reduc simtitor ocaziile in care scolarii pot sa se exprime liber. Jocul silabelor Jocul cunoaste mai multe variante si urmareste imbogatirea si precizarea vocabularului elevilor. a cititului si scrisului. creeaza premisele depasiri dificultatilor de adaptare la specificul muncii scolare. In asemenea situatii. Pana la intrarea in scoala. verbalizarea. Se cere elevilor sa scrie cuvinte cu inteles opus sau cu acelasi inteles. In prima varianta. si in deprinderea exprimarii corecte succesul depinde mai ales de masura in care elevii participa activ si efectiv la procesul respectiv al invatarii. a rolului unor sunete in intelesul cuvintelor. O data cu intrarea lor in scoala.Ca orice activitate de invatare. ceea ce cunosc. iar elevul trebuie sa descopere a doua silaba cu ajutorul careia. sau daca totusi fac aceasta. pentru formarea capacitatii de sesizare a sensului cuvintelor. in special de catre elevii cu greutati in exprimare. datorita functiilor pe care le au: functia formativ-educativa. la dezvoltarea proceselor psihice.

e----rare etc. . Vocabular Acest joc se foloseste pentru activizarea vocabularului elevilor. ro--da. M. care a gasit cele mai multe cuvinte care respecta cerinta. castigand elevul. Pentru formarea capacitatii de operare cu structuri notionale se pot organiza alte jocuri prin care sa se ceara elevilor sa integreze cuvintele in propozitii care sa aiba la sfarsit: punct. iar silaba indicata sa fie a doua sau a treia). in cilcul primar se raspunde nevoii specifice copiilor de varsta scolara mica de a se informa. ci. 4 si mai multe silabe. oral sau pe fise de munca independenta. fara de care intreaga evolutie ulterioara ar fi condamnata” ( G. Mialaret). un grup de litere (ce. in---care. ge. Prima silaba pote fi o vocala. Pentru ciclul primar imbogatirea vocabularului elevilor este una dintre cele mai importante functii: „Acesta este rolul specific al scolii primare de a asigura o baza solida insusirii diferitelor instrumente culturale. fi--cian.cuvinte. gi. fie pe ul loc precizat (cuvantul are patru silabe. se cere elevilor sa se completeze spatiile punctate pentru a forma cuvinte noi: cu--re(lege). pornindu-se de la prima silaba. M. ie. ghi). E.D. BIBLIOGRAFIE: -Didactica limbii si literaturii romane in invatamantul primar. co---da. un grup de vocale (ia. o consoana si o vocala. E. Programa pentru invatamantul primar. A treia varianta este aceea in care silaba indicata se afla la sfarsit de cuvant.. res---ge. 1998. semnul exclamarii.N.. Bucuresti. Jocul se poate organiza frontal sau pe grupe de elevi.. che. 1988 -Curriculum National.. chi. 3. ghe. ea. de a se exprima cat mai bogat. 2003 -Metodica predarii limbii romane la clasele I-IV. Ioan Serdean.P. de a-si imbogati vocabularul. Astfel. grupa. Bucuresti. I. D.E. Bucuresti. oa). de a cunoaste. Jocul se poate extinde cerand elevilor sa integreze cuvintele in propozitii cu numar indicat de cuvinte sau se da frau liber imaginatiei elevilor prin redactarea unor texte scurte. P. fur--lita. de--mire. Editura Corint. Cu ajutorul altor cuvinte cu sens. semnul intrebarii. Intr-o alta varianta. se cere elevilor sa alcatuiasca cuvinte din 3. E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->