Sunteți pe pagina 1din 91

C00RARFA lt lA0

tFCulAl P0PA

Jnc4in ncenlg cnrle luluror ceor cgzuxi
n uln molrivn comunimuui
Piatra Neam( 1998


PREFAT

Nu am Iost nzestrat cu darul povestirii, dar obligatia, pe care o avem cu totii n Iata istoriei, de a
Iace cunoscute generatiilor urmtoare abuzurile si crimele, svrsite n special cu tineretul romn n
timpul dictaturii comuniste, m-a determinat s ncerc a pune pe hrtie unele momente trite de mine
sau petrecute sub ochii mei n nchisorile comuniste din Romnia. Dac pe parcurs voi crede de
cuviint s povestesc anumite scene la care nu am Iost martor, voi mentiona acest lucru, preciznd si
sursa de unde detin inIormatia.
Probabil din nestiint sau rea intentie, mi s-a pus si nc mi se mai pune de multe ori ntrebarea:
,Te-ai mbtat si ai scpat vreo vorb de te-au arestat?" sau ,Vezi dac ai avut ncredere n prieteni"?
Asemenea ntrebri m Iac s relatez motivele arestrii mele, ncercnd s rememorez cauzele
care au dus la arestarea mea si prin care s se nteleag mai bine ceea ce a nsemnat detinutul politic
n Romnia.
Cei care am luptat mpotriva comunismului nu eram mbtati cu alcool, ci eram cuprinsi de
dragostea de neam, de tar, de dreptate, de adevr, de libertate si mai ales de dorinta de a ne apra
biserica si credinta n Dumnezeu. Acestea au Iost cauzele care au Icut ca nchisorile din tar s
devin nencptoare pentru romni. Am nceput aceast lupt Ir a Ii ndemnati de cineva, ci
pentru c propria noastr constiint nu ne permitea s rmnem nepstori. Spre deosebire de tineretul
de azi, generatiile din trecut au Iost beneIiciarele unei educatii sntoase, avnd rezultate mult
superioare celei ce-i i-a urmat. Educatia primit de la printi avea la baz credintan Dumnezeu, Irica
de pcat, iubirea de neam si de tar. Am Iost crescuti ntr-o atmosIer plin de dragoste si respect
Iat de cei din jurul nostru, neIiind intoxicati de propaganda
ateismului comunist sau a luptei de clas. Am avut norocul s nu cunoastem inIluenta neIast a
televiziunii cu Iilmele sale obscene si libidinoase sau alte blestemtii. Dimpotriv, printii si bunicii
nostri ne vorbeau despre Iaptele Irumoase sau eroice din viata naintasilor nostri, care ne impresionau
att de mult, nct ele deveneau pentru noi simboluri vrednice de urmat. Ajunsi pe bncile scolilor,
aIlam tot mai multe lucruri noi, iar ndemnurile si sIaturile primite de la dasclii nostri ne-au Icut s
trim cu convingerea de nestrmutat c ne-am nscut crestini si romni, c asa trebuie s trim si s
murim. Pentru noi, aceast convingere constituia nsusi rostul vietii noastre pe pmnt. De aceea, noi
nu am ajuns n nchisori din spirit de aventur sau din dorinta de a Iace acte de bravur, ci din
convingerea Ierm c ne Iacem datoria Iat de neam si tar, Iat de biserica noastr, Iat de noi
nsine.
Prin scrierea crtii de Iat, voi Ii poate nvinuit de unii c mi-am asumat o sarcin pe care nu am
reusit s o duc la ndeplinire asa cum ar Ii trebuit. Nu-i acuz si, din punctul lor de vedere, cred c
au dreptate. Dar trebuie si ei s m nteleag, deoarece eu nu am urmrit s descriu viata
din nchisorile comuniste, ci am cutat s prezint doar unele momente care mi s-au prut mai
deosebite din timpul sederii mele n aceste temnite.
Eventualii cititori se vor astepta poate s gseasc n aceste amintiri descrieri amnuntite,
analize psihologice ale unor indivizi, ale unor grupuri de oameni sau ale unor ntmplri, nct s
Iie ct mai usor si mai bine cunoscut si nteleas viata trit n nchisorile comuniste.
Asa ar Ii normal, astIel se procedeaz cnd intentionezi s Iaci literatur. Eu nu am Iost preocupat
de acest lucru, scopul meu Iiind de a evoca unele momente trite de mine mai intens, asa cum le
triam eu atunci, cum le vedeam, ce simteam si cum le suportam. Fr ndoial, voi Ii judecat,
comptimit sau acuzat de ctre unii care ar Ii mai mult sau mai putin ndrepttiti s Iac
acest lucru. Este dreptul lor s o Iac, s m condamne sau nu, dup cum si eu am dreptul de a tine
sau nu seama de aprecierea lor, deoarece, nainte de verdictul dat de ei, eu m-am prezentat n Iata
propriei mele constiinte, pe care o consider suprema instant de judecat.
Cine din lumea de azi ar putea s nteleag aparitia unor stri anormale, ajungnd uneori chiar
pn la momente de nebunie colectiv, datorit unei terori diabolic gndite si aplicate? si
nchipuie un tnr de azi cum poate un om s accepte moartea sa pentru a salva pe altul ?
Cti si pot nchipui c un om preIer s accepte s Iie torturat si s-si mnnce propriile Iecale,
dect s-si loveasc camaradul de suIerint sau dect s aIirme c nu mai crede n Dumnezeu ?
Va putea ntelege cineva care nu a trecut prin iadul din nchisorile comuniste cum poate Ii
transIormat un om n tortionar sau cum este posibil ca un om s ajung insensibil cnd vede cum
tortionarul si chinuieste victima, ajungnd chiar pn acolo nct s nu mai Iac aproape nici o
deosebire ntre ei, dimpotriv - prndu-i-se ceva obisnuit? Dac aceste stri sunt de nenteles pentru
cititorul de azi, pentru noi atunci preau normale, deoarece noi nu mai gndeam normal, devenind
deci si noi anormali. Este un lucru dureros, dar adevrat.
Comunismul a Iolosit toate mijloacele de a ne distruge att Iizic ct si suIleteste. Vorbeau n
numele umanittii, dar ne torturau moral sau Iizic prin bti, sete, Irig, Ioame, umilinte, singurtate,
schingiuiri, ncercri de corupere a celor mai slabi pentru a provoca suspiciuni, dezndejde,
nencredere, iar cnd au considerat c acestea si-au Icut eIectul, au ncercat s distrug si ceea ce a
rmas nealterat n noi si anume suIletul.
La Pitesti, att timp ct omul-materie era subordonat suIletului, ne simteam oameni, suIeream,
rbdam, dar cutam s rmnem ceea ce am Iost, adic oameni adevrati. Atunci cnd a Iost atacat si
suIletul, s-a ncercat alungarea lui Dumnezeu din el, iar acolo unde s-a reusit, au nceput s dispar
mila, respectul, dragostea si iubirea aproapelui, ndejdea; detinutii au Iost desensibilizati, mutilati
suIleteste, devenind deci oameni anormali; unii mai mult, altii mai putin, dar aproape toti altIel de
cum am Iost si ar Ii trebuit s rmnem.
Am ncercat s evoc n memoriile mele ceea ce am trit, iar dac vor aprea deosebiri ntre
diverse mrturii, ele se datoreaz Iie perioadei de timp, Iie conditiilor n care au Iost tinuti cei ce
povestesc si nu unei lipse de obiectivitate.

:947:


REZISTENTA ANTICOMUNIST

Era n toamna anului 1945. Rzboiul se terminase prin nIrngerea armatei germane, iar Romnia
rmsese prad hoardelor bolsevice. Apusul, ametit de bucuria victoriei, tria din plin prezentul,
cutnd s trag ct mai multe Ioloase n urma prbusirii Germaniei, iar viitorul nu-1 preocupa dect
prin prisma propriilor interese.
JertIele Icute de poporul romn n lupta mpotriva Germaniei au Iost zadarnice, neIiind luate n
seam; dimpotriv, vom Ii pedepsiti pentru a Ii avut curajul de a ne opune si lupta mpotriva
comunismului. Nu am Iost numai abandonati de ctre puterile occidentale, dar am Iost vnduti rusilor
pentru a Ii desIiintati ca natiune sub masca ideilor utopice si inumane ale comunismului.
Simteam cum ne scuIundm ntr-un ntuneric din care nimeni nu stia cnd si cum vom putea s
ne salvm. Crimele, violurile, jaIurile si abuzurile comise de hoardele sovieto-comuniste au produs
rni adnci n suIletele curate ale tineretului, ceea ce a declansat o atitudine ostil Iat de cotropitori.
Aceasta era atmosIera n 1945, cnd tara Iiind mutilat, prdat si srcit, iar poporul umilit n urma
unui simulacru de armistitiu, tineretul nu putea s rmn nepstor la ceea ce se petrecea sub ochii
lui. Asa cum se ntmpl n vremuri de grea cumpn, o parte a tineretului a uitat de tot ceea ce l
desprtea si s-a unit n Iata primejdiei reprezentate de bolsevismul rusesc, alturndu-se celor ce au
prevzut cu multi ani nainte pericolul comunist, celor apartinnd Miscrii Legionare. Spre rusinea
noastr, odat cu venirea hoardelor bolsevice, au aprut la supraIat si gunoaiele, rezultate din
Irmntrile acestui popor. ,Ce-i de Icut?" era ntrebarea pe care si-o puneau toti cei ce iubeau tara,
neamul si credinta strbun. Unii, ns putini Ia numr, uitnd ndatoririle Iat de acest neam,
urmrind cstigarea unor privilegii, au pactizat cu ocupantii si s-au pus neconditionat la dispozitia lor.
Cei mai multi preau a Ii resemnati, lsndu-se n voia sortii, n speranta c Dumnezeu nu ne va
prsi si ne va ajuta s supravietuim. A treia categorie, n carp predomina tineretul, n-au acceptat nici
pactul cu dusmanul si nici pasivitatea.
Tineretul, crescut si educat n spirit national si crestin, n timp ce se ducea un rzboi pentru
salvarea Iiintei nationale si a hotarelor lsate de strmosi, nu putea rmne nepstor. Ne ddeam
seama de ndatoririle ce ne reveneau ca Iii ai acestui neam; eram constienti c drumul pe care va
trebui s pornim nu va Ii deloc usor, c vom avea de nIruntat multe obstacole si c orice lupt se
cstig prin jertIe si suIerint. AstIel gndeam atunci si eram convinsi c nu greseam.
Comportamentul si aspectul trupelor bolsevice dduse un semnal de alarm, parc spre a ne
preveni de ceea ce ne asteapt. n acele vremuri, cnd nelinistea cuprinsese ntreaga suIlare
romneasc, eram elev n ultima clas a Liceului ,Petru Rares" din Piatra Neamt. Venisem dup o
ntrerupere de doi ani a cursurilor de zi, deoarece clasele VI si VII (X si XI dup noua reIorm) le
absolvisem ca ,elev particular", cum se spunea atunci celor ce nu Irecventau cursurile. AtmosIera
gsit era deosebit de cea pe care o lsasem cu doi ani n urm; colegi si proIesori noi, comportament
diIerit att din partea unor colegi, ct si din partea unor proIesori. In locul seriozittii si a disciplinei
din trecut, domnea o atmosIer de dezordine, panic sau Iric.
Un coleg basarabean, rus sau ucrainean la origine, Urum Valentin, mpreun cu un evreu, Glasman,
prin diIerite promisiuni sau santaje, ncercau s atrag de partea lor pe unii colegi, pentru a nIiinta o
organizatie comunist n liceu, denumit, dup cte mi amintesc, ,Tineretul progresist". Cunoscnd
adevrata Iat a comunismului, nu puteam rmne nepstor la ceea ce se ntmpla n jurul meu.
Trebuia Icut ceva, dar ntrebarea era cu cine si ce anume se poate Iace. Eram coleg de clas cu Emil
(Miluc) Sndulescu, care n 1941 Iusese selectionat, mpreun cu alti elevi, printre care m numram
si eu, pentru a Ii ncadrat ca ,Frtior de cruce" pe lng unitatea Frtiilor de Cruce din liceu.
Deoarece dup cteva zile a avut loc lovitura de stat a generalului Antonescu din ianuarie 1941,
pentru a Ii protejati, am Iost abandonati, rmnnd doar cu unele amintiri Irumoase. Dup ce l-am
urmrit ns cteva zile, pentru a vedea cum se comport, m-am adresat lui, ntrebndu-1 dac stie
ceva despre existenta F.D.C. n liceu, deoarece consideram c numai alturi de acest grup F.D.C. s-ar
putea Iace ceva pentru a contracara inIluenta comunist n scoal.
Spre dezamgirea mea, Miluc Sndulescu nu stia nimic, desi eu eram convins c trebuia s
existe.
ntrebarea pus lui Miluc a avut darul de a-1 trezi din acea stare de nepsare care ncepuse a
pune stpnire pe majoritatea colegilor, iar mai trziu el va Ii acela care m va ntreba n repetate
rnduri dac am descoperit ceea ce cutam. Nu i-am spus, pentru c era impulsiv din Iire si dornic de
aIirmare, ceea ce nu era potrivit n acel moment. ntruct eram sigur c se poate conta oricnd pe
sentimentele lui patriotice, am considerat c este mai bine a-1 tine n anturajul nostru, Ir a-i da
posibilitatea de a bnui ceva. Si pentru a se putea ntelege atmosIera din acele timpuri, voi povesti
urmtoarea ntmplare:
ntr-o or de dirigentie, provocndu-se de ctre colegul nostru Marius Lupu o discutie n legtur cu
drepturile noastre istorice asupra Basarabiei si Bucovinei, subliniindu-se totodat si modul slbatic de
comportare al armatei rusesti, care umbla cu ceasurile destepttoare la gt sau la curea, dirigintele
clasei, proIesorul Vasile Chiritescu, ne-a ntrebat: ,Ce putem Iace n Iata puhoiului rusesc?" Marea
majoritate ne-am declarat partizanii luptei pentru drepturile noastre istorice, care trebuie s Iie sIinte
tuturor, iar la o a doua ntrebare: ,Cnd si cum?", aproape toti ne-am ridicat n picioare, spunnd
hotrt: ,Si mine mergem voluntari s luptm cu arma n mn mpotriva rusilor cotropitori"
Dirigintele, dndu-si seama c nu mai poate conduce si controla discutia mai departe, a zis c este
mai bine s nchidem convorbirea si, lundu-si catalogul, a prsit clasa, spunnd: ,Maurul si-a Icut
datoria, maurul poate s plece". A doua zi, toat discutia din clas a aprut n presa local, cu atacuri
vehemente mpotriva proIesorului V. Chiritescu, care a Iost acuzat de activitatea legionar din trecut,
cerndu-se totodat interventia justitiei pentru pedepsirea celor vinovati pentru atacurile verbale si
insultele aduse ,armatei sovietice, eliberatoarea Romniei". Am avut noroc c judector de instructie
n acel timp era Octavian Rotundu, Irate cu directorul liceului, Aurel Rotundu. Cu ajutorul lor au Iost
chemati, pentru a Ii interogati la tribunal, numai cei care au luat parte la discutie si care au Iost
propusi de noi. Prin declaratiile date, toti am negat cele scrise de presa local, sustinnd c ntreaga
discutie a Iost denaturat. Ca urmare a celor declarate de noi, cercetrile nu au mai continuat, iar
autorittile comuniste de atunci s-au multumit cu darea aIar din nvtmnt a proIesorului V.
Chiritescu si cu exmatricularea din liceu a lui Marius Lupu, care era cunoscut ca Icnd parte din
organizatia de tineret a Partidului National Trnesc. Aceast neIericit ntmplare, soldat cu
pierderea unui coleg si a unui proIesor dintre cei mai iubiti si respectati, avea s ne Iac s Iim mai
prudenti n viitor. Miluc Sndulescu, ajuns sublocotenent de securitate, avea s rmn acelasi om
plin de entuziasm si nu peste mult timp va Ii arestat, deoarece pusese la cale cu alti camarazi,
sublocotenentii Petrescu EItimie si Rosu Vasile, ca, la un moment potrivit, s ocupe cazarma si s
pun mna pe armamentul si munitia unittii, cu care s plece n munti si s narmeze pe cei care se
opuneau instalrii comunismului n tar. Au Iost ns vnduti de un suboIiter ce urma s-i nsoteasc,
la proces cerndu-i-se condamnarea la moarte, pentru a Ii n cele din urm osndit la 25 de ani
nchisoare.
Nu mi-a trebuit prea mult s descopr ceea ce cutam si, spre satisIactia mea, majoritatea mi
erau prieteni. Nu eram multi, dar toti oameni de actiune. Acest grup avea ramiIicatii n toate scolile
din oras, avnd astIel posibilitatea de a ntretine o atmosIer anticomunist n rndul ntregului
tineret. Eram multumit de descoperirea Icut si nu m mai simteam singur.
Din clasa mea, aproape o treime din elevii de origine romn Iceau parte din aceast unitate a
F.D.C si, spre mndria mea, erau printre cei mai buni elevi din clas. mi amintesc dintre ei pe:
Nicolae Perceli, Dumitru Perceli, Ion Comnici, Constantin Vleanu, Alexandru Ungureanu, Octa-
vian Videanu, crora li se adugau altii din clasele mai mici, ca: Juncu Vasile, Plesca Ioan,
Mzreanu Petru, Gavrizi Gheorghe, Cretulescu Neculai, Matei Ioan etc. care aveau obligatia moral
de a prelua si continua lupta.
Scopul principal al Frtiilor de Cruce era educarea tineretului n spiritul moralei crestin-ortodoxe,
educarea national prin cultivarea dragostei de neam si de tar, educarea caracterelor, implantarea n
suIletul tineretului a sentimentelor crestine de dreptate, echitate, de dragoste de munc etc. Cutam s
Iacem cunoscute Irumusetile trii prin dezvoltarea turismului etc. Ne strduiam s avem o comportare
ct mai demn, cutnd s ne atragem ct mai multi simpatizanti. Urmream de asemenea
atentionarea tinerilor muncitori din judetul nostru asupra pericolului comunist, reusind n scurt timp
s organizm un grup de rezistent anticomunist si n mijlocul lor. Cei ce, pe parcurs, nu respectau
normele cerute de noi, erau eliminati treptat Ir a-si da seama, din rndurile noastre, nu printr-o
atitudine dur, care i-ar Ii transIormat probabil n potentiali dusmani, ci prin evitarea ntlnirilor si a
discutiilor cu ei, lsnd impresia c am renuntat la scopurile noastre. Asa se explic si Iaptul c nu toti
cei care au Icut parte cndva din F.D.C. sau corpul studentesc deveneau ulterior membri ai Miscrii
Legionare.
Aici ajungeau numai cei care doreau si dovedeau c duc o viat bazat pe morala crestin si c
doresc s se pun n slujba neamului romnesc. Cei care nu se ncadrau n aceste principii de viat
erau abandonati o dat cu terminarea liceului si nu li se mai Icea legtura mai departe cu centrele
universitare. Cu timpul s-a reusit s se Iormeze un centru de rezistent si n cadrul Regimentului 15
Dorobanti din Piatra Neamt, cu care tineam o strns legtur. ntruct se punea problema unui posibil
rzboi, pe care tot rsritul Europei l astepta n ndejdea eliberrii de sub jugul comunist, ne Iceam
tot Ielul de planuri de actiune, cum s procedm la aparitia unor asemenea momente. Ne strduiam s
cunoastem ct mai bine pdurile din mprejurimi si s cutm anumite locuri unde s ne adunm si s
ne ascundem n caz de nevoie, mi amintesc cum ne-a crescut moralul cnd am hotrt s Iacem un
lagr de noapte mpreun cu tinerii muncitori si cu grupul de militari pe muntele Cernegura, iar Iaptul
c militarii (plutonierul Chelaru Florin, sergentul major Panduru Dumitru si sergentul major Ostache)
au reusit s sustrag din magazia regimentului cteva arme cu care au venit n pdure, a Iost pentru
noi o adevrat victorie. Desi spre ziu armele au Iost duse din nou n magazia regimentului pentru a
nu se observa lipsa lor, numai Iaptul c am reusit s le scoatem aIar din unitatea militar a Iost
suIicient pentru a ne convinge de solidaritatea si ncrederea ce ne lega pe toti. Scopul nostru, printre
altele, a Iost s veriIicm cum reactioneaz Iiecare membru la o actiune mai neobisnuit, iar rezultatul
s-a dovedit deosebit de mbucurtor. Numrul membrilor ncepea s creasc, mpreun cu optimismul
din suIletele noastre.
O dat cu terminarea anului scolar 1945-1946 s-a hotrt ca la Piatra Neamt s se organizeze o
tabr F.D.C. la care s participe reprezentanti ai tuturor gruprilor F.D.C. din Moldova si Bucovina.
Au mai venit n aceast tabr reprezentanti din Cluj, Timisoara, Turnu Severin. S-a cutat un loc mai
greu accesibil n muntii din apropiere, unde am putut sta, dup cte mi amintesc, o sptmn, Ir a
Ii vzuti de cineva. Tabra a Iost organizat de regionala F.D.C. Iasi, care era condus de Floric
Dumitrescu, student la Facultatea de Medicin. Ea a constituit, la drept vorbind, un preludiu la sirul
actiunilor de rezistent armat care vor urma, dar acestea de durat, n alte zone ale Carpatilor. Dintre
cei care au luat parte la aceast tabr, mi amintesc de urmtorii: Buliman Ioan, Sptoru Gheorghe,
Berza Eugen, Nit Cornel - jud. Bacu; Dumitrescu Florian, Comsa Ieronim, Livinschi Mihai,
Livinschi Anton, Coclnu Iulian - jud. Iasi; Popescu Paul, Merisca Constantin - jud. Roman; Perceli
Neculai, Perceli Dumitru, Gavrizi Gheorghe, Comnici Ioan, Videanu Clement, Pascaru Lucian,
Popa Neculai -jud. Neamt; Rotaru Petru -jud. Vaslui; Hutanu Dumitru, Moldovan Toader din Pascani;
Balaniscu Chiric, Abcioaie Leon studenti din Cluj; Clinescu Puiu din Timisoara; Popescu Nicolae
din Turnu Severin; Tcaciuc Emil, Coriciuc Traian - jud. Rduti, Ionescu Paul - jud. Botosani;
SuIaru Gheorghe - jud. Dorohoi si alti ctiva, pe care nu-i mai retin. La organizarea acestei tabere am
Iost sprijiniti de multi oameni n vrst, n mod deosebit de Iamiliile I. Simionescu, P. Olaru si altele.
O parte din cei care au luat parte la aceast tabr aveau s Iie ucisi n timpul anchetelor din vara
anului 1948 sau n timpul reeducrii de la Pitesti. Si-au gsit moartea n timpul anchetelor Tcaciuc
Emil din Rduti, omort la Bucuresti, Abcioaie Leon din judetul Dorohoi, omort la Cluj, Buliman
Ion din Bacu, omort la Suceava. La Pitesti au Iost omorti n timpul reeducrii Nit Cornel din
Bacu si Balasnicu Chiric din Pomrla (judetul Dorohoi), iar multi altii au disprut Ir urm,
nemaiputndu-se aIla ceva despre ei.
Aceast tabr va rmne una dintre cele mai plcute amintiri din tineretea mea. Aici s-au legat
prietenii pe care nimic nu a reusit s le distrug, s-au modelat caractere si s-a hotrt soarta multora
dintre noi. Aici am putut s-mi dau seama c nu distanta, ci caracterul apropie sau ndeprteaz pe
oameni. Frumusetea naturii parc ne-a ajutat s ne unim suIleteste, s ne respectm reciproc, s
ntelegem mai bine viata si s o trim asa cum ne-a Iost dat de Dumnezeu. Doream ca timpul "s se
scurg mai ncet, pentru a tri din plin acele clipe Irumoase. Si totusi, dup o sptmn, ne-am
desprtit cu speranta c ne vom revedea n toamn, n centrele universitare spre care ne va duce
soarta.
nainte de a ne desprti, am ridicat n mijlocul pdurii o cruce mare din lemn de aproximativ trei
metri nltime pe care am scris ,Tabra F.D.C. Ionel Mota, iulie 1946". Apoi, n grupuri mici,
noaptea, a trebuit s conducem la gar pe cei ce nu cunosteau orasul, pentru a pleca Ir s atrag
atentia Sigurantei de atunci. Dup aceast isprav a noastr care a avut loc, dup cte mi amintesc,
ntre 20-28 iulie 1946, ne vom bucura si noi de vacanta mult asteptat.
O dat cu sosirea toamnei, a trebuit s ne desprtim de locurile unde ne trisem copilria si s Iacem
acel pas plin de sperant si optimism spre viata de student. Ajuns la Iasi, ardeam de nerbdare de a
cunoaste si a m integra n viata studenteasc, att de mult visat de toti cei care doream s ne
continum studiile. ntlnindu-m la Iasi cu Floric Dumitrescu, i-am cerut s-mi Iac legtura cu
grupul studentilor de la Facultatea de Drept, unde eram nscris. Mi-a rspuns pozitiv, dar mi-a spus c
el doreste ca eu s rmn n aIara acestui grup, propunndu-mi s activez mai departe n cadrul
F.D.C. al regionalei Iasi. Cu aceast ocazie mi-a spus c va trebui s m ocup de grupurile F.D.C. din
sectorul I, respectiv judetele Neamt, Bacu si Roman, urmnd a tine legtura permanent ntre aceste
judete si regionala F.D.C. Iasi. Nu m asteptam la asa ceva, mi se prea o sarcin destul de
important, dar neacceptarea acestei propuneri ar Ii putut Ii interpretat ca o slbiciune, ceea ce nu
doream. Analiznd atent noua sarcin, ca si riscurile ei, am nceput s am mai mult ncredere n
mine si n acelasi timp am cutat s m achit cu constiinciozitate de obligatiile ce-mi reveneau.
Dup ce mi s-a Icut legtura cu grupurile din judetele Bacu si Roman, pe cei din Neamt
cunoscndu-i (ntruct venisem din mijlocul lor) am nceput s-mi Iac un plan de actiune. Am luat
legtura cu ceilalti doi seIi de sectoare, Ieronim Comsa si Dan Lucinescu, consultndu-ne cum este
mai bine s actionm. Primul lucru pe care l-am Icut a Iost deplasarea la toate grupurile pentru a
cunoaste situatia real, pentru a-mi da seama ce trebuie Icut imediat si ce se poate Iace n viitor. La
Iiecare grup am atras membrilor atentia c pe viitor toate legturile, att pe vertical ct si pe
orizontal (ntre grupuri) vor trebui s se Iac numai prin mine. Cunosteam Ioarte bine grupul din
Neamt, condus atunci de N. Cretulescu, de asemenea grupul de la Bacu, cu o parte din membrii si,
n Irunte cu I. Buliman, seIul de grup. La Roman, lucrurile erau mai complicate, deoarece nu
cunosteam dect o singur persoan. n acel timp, conducerea grupului Iusese luat de ctre Sebastian
Dnil, care l nlocuise pe Constantin Merisca. Pentru c acesta plecase la Iacultate, mi s-a recoman-
dat de la Iasi ca, n cazul c nu-1 voi gsi pe Dnil, s-1 caut pe Constantin Doina, care cunoaste
ntreaga activitate din Roman. De la nceput am atras atentia seIilor de grupuri de a nu spune nimnui
numele meu, restul membrilor trebuind s stie c vin din partea regionalei Iasi. La Iel si eu am cutat
s cunosc numai numele ce-mi erau absolut necesare. Luasem aceast msur pentru ca, n cazul unor
eventuale arestri, cel anchetat, n situatia c nu ar Ii rezistat la tortur, s nu aib ce declara,
stopndu-se cel putin temporar cursul anchetelor si al eventualelor arestri.
ntruct la Roman nu l-am gsit acas pe Sebastian Dnil, m-am dus la C. Doina, transmitnd
prin el lui Dnil unele instructiuni. Acest Doina mi Iusese prezentat ca un om de mare ncredere,
mai ales c mai Icuse nchisoare si n timpul lui Antonescu. Abia dup arestrile din luna mai 1948
aveam s ne dm seama c devenise inIormatorul Sigurantei si c, atunci cnd se oIerea s m
conduc pe ci mai lturalnice la gar, nu Icea dect s m dea n primire altor agenti pentru a m
lua sub supraveghere. O dat cu parodia de evadare a lui Doina din incinta Sigurantei de la Roman,
care s-a Icut ca s Iie indusi n eroare cei ce nu Iuseser nc arestati si ca s nu Iie descoperit ca
agent al Securittii, toat lumea din nchisoare si va da seama de ticlosia de care a Iost n stare acest
om; a Iost parc si un avertisment pentru mai trziu, cnd aveam s constatm de cte cozi de topor a
avut parte poporul nostru n ntunecata perioad a comunismului.
Zilele s-au scurs normal pn n primvara anului 1947, cnd am primit vestea c n nordul
Moldovei si n Bucovina au Iost Icute arestri, iar printre arestati sunt o parte dintre Iostii membri ai
grupurilor F.D.C. din acea regiune. Dintre ei, Adrian Crusu, Gheorghe SuIaru, Paul Ionescu si altii
luaser parte la tabra din 1946 de la Piatra Neamt. De aceea, se presupunea c Siguranta ar Ii putut
aIla ceva si despre noi, aceasta determinndu-m s trec pe la toate grupurile spre a-i pune la curent
cu situatia nou creat, lund msuri s se ascund tot ceea ce ar Ii prezentat un risc pentru noi sau un
motiv de acuzare pentru Sigurant, ca: arhive, crti, circulare etc. Tot acum mi voi da seama c sunt
supravegheat la Iasi, iar C. Doina, sub pretextul c doreste s vad dac nu sunt urmrit, m va nsoti
pn la urcarea n tren. ntruct la Iasi se bucura de o ncredere total, nu mi s-a prut suspect
comportarea sa. Mi-am dat seama c sunt urmrit si c eram mereu provocat la diverse discutii de
ctre un individ pe care l vzusem de multe ori n Piatra Neamt. Pretindea c este si el nscris la
Iacultate si c a venit pentru a-si sustine examenele. Ca s ies de sub privirile lui, am prsit lasul,
renuntnd la ultimele dou examene, si am plecat acas la tar. Adevrul este c cei arestati din
nordul Moldovei si din Bucovina nu aveau nici o vin n legtur cu urmrirea mea, totul dato-rndu-
se lui Doina.
Vara a trecut Ir aparitia unor semnale de alarm, iar toamna am plecat din nou la lasi, pentru a-
mi da cele dou examene. Chiar de la primul examen a aprut acelasi individ de la Piatra Neamt, de
sub privirile cruia cu greu puteam scpa.
Avnd din nou convingerea c sunt urmrit (prere poate exagerat datorit rspunderii ce-mi
revenea), m-am hotrt s plec iarsi din Iasi, renuntnd la ultimul examen, spernd c voi reusi s-1
sustin n sesiunea de iarn. Probabil ,umbra mea" nu se astepta la asa ceva, nct nici la Roman,
Bacu si Piatra Neamt nu am mai observat s Iiu urmrit, ceea ce m-a Icut s cred c eram
supravegheat numai la Iasi. Din acest motiv, m-am hotrt s rmn la tar, n comuna natal, de unde
s-mi continui activitatea. n aceeasi toamn se va muta si Floric Dumitrescu la Bucuresti si, n locul
lui, va veni la conducerea F.D.C. din Moldova Gheorghe Ungurasu. Aceast schimbare la conducerea
F.D.C. mi va Ii de mare Iolos n timpul anchetelor, deoarece Gh. Ungurasu, arestat mai trziu, m va
putea ocoli n timpul cercetrilor, eu neIiind n Iasi, iar Floric Dumitrescu Iiind anchetat n
Bucuresti, probabil c nu s-a insistat prea mult asupra activittii lui de la Iasi.
Spre sIrsitul lunii noiembrie 1947, a venit la mine la tar, n comuna Dragomiresti, Ion Buliman din
Bacu, spunndu-mi c este trimis de Gh. Ungurasu pentru a m anunta c s-a hotrt constituirea
unui adpost n munti, n apropierea satului Solont-Uturea si c sunt chemat si eu pentru a lua parte la
aceast munc si a cunoaste totodat acest loc, unde urma s ne adunm cnd ar Ii Iost nevoie. AstIel,
n ziua respectiv, am plecat la Bacu la I. Buliman, iar de acolo am mers mpreun acas la Gh.
Ungurasu, cu care am plecat la locul stabilit pentru construirea adpostului. Ne-am adunat acolo, dup
cte mi amintesc, urmtorii: Gh. Ungurasu, Dan Lucinescu, Ieronim Comsa, Stoica Marcu Aurelian,
I. Buliman, Mircea Motei, N. Simionescu si subsemnatul. S-a hotrt construirea unui adpost unde
trebuia s ne adunm n cazul c va ncepe un rzboi ntre trile apusene si URSS. Scopul nostru era
de a Iorma grupuri de rezistent, spre a mpiedica trecerea armatelor rusesti spre vest sau retragerea
lor spre rsrit, pe valea Trotusului. n cazul izbucnirii unui conIlict armat ntre URSS si puterile
apusene, n acest loc urma s se instaleze comandamentul care s coordoneze actiunile de rezistent
armat din Moldova sau chiar din tar, n Iunctie de desIsurarea evenimentelor. Armamentul pe care
l aveam aici era destul de modest, dar mai aveam si n alte locuri, de unde trebuia s Iie adus la
timpul potrivit.
n plus, aveam promisiuni din partea unor militari c ne vor pune la dispozitie tot ceea ce vom
avea nevoie. Mai greu era ns transportul armamentului dect procurarea lui. mi amintesc de o
ntmplare cnd numai norocul a Icut ca totul s se termine cu bine. n iarna anului 1945-1946, Gh.
Ungurasu venea din Ardeal ntr-un tren personal ce circula pe ruta Ciceu-Comnesti, Iiind mbrcat n
uniIorm militar. n ranita pe care o tinea lng el, avea grenade deIensive, pe care urma s le duc
la Solont. La un moment dat, cnd, din cauza unei curbe si a terasamentului slab, trenul mergea cu
vitez redus, si Icu aparitia n vagon conductorul nsotit de o patrul militar. De teama de a nu Ii
prins c umbl n uniIorm militar n mod ilegal, dar mai ales de Iric s ni i se gseasc grenadele
din ranit, Ungurasu sri pe geam din vagon. Zpada destul de mare i amortiza cderea si ncepu s
se rostogoleasc ntr-o vgun. Spre groaza si nedumerirea lui, nu departe de el se mai rostogolea
ceva. Dup disparitia trenului, va vedea c obiectul ce se rostogolise n apropiere era ranita lui cu
grenade. n tren, alturi de el, mai cltoreau niste Iemei, care l-au vzut cum tinea cu grij ranita
lng el. Vzndu-1 srind pe geam, din spirit de solidaritate, acestea i-au aruncat ranita pe geam. Gh.
Ungurasu ne povestea, cu mult haz, cum i era Iric s se apropie de ranit si s o ia n spate si c, n
aIar de sperietur, se mai pricopsise cu o criz de hernie, nct nu stia ce s mai Iac cu ranita.
Totusi, n cele din urm, a reusit s ajung cu ranita cu grenade la Solont.
Tot aici urma s ne ntlnim, n cazul unei amenintri de a Ii arestati, si s hotrm ce aveam de
Icut Iiecare. Am muncit timp de o sptmn, reusind s construim un adpost subteran, peste care
am pus trei rnduri de busteni de Iag n grosime de aproximativ un metru, apoi pmnt si l-am
acoperit cu Irunze si crengi uscate. Eram multumiti de munca noastr, unde la nevoie puteam s ne
adpostim n jur de 20 oameni, iar n privinta rezistentei eram ncredintati de soliditatea lui la un
bombardament de artilerie. n interiorul adpostului am lsat la plecare si cele cteva arme de care
dispuneam n acel timp, mpreun cu munitia respectiv, ntruct n timpul lucrului vremea se rcise si
ncepuse s ning, ne-am improvizat o colib de cetin care ne proteja de zpada ce cdea n timpul
noptii, dar nu si de apa rezultat din topirea ei, din cauza Iocului ce ardea n apropiere. Noaptea
Iceam de planton cte unul, att pentru paz, ct si pentru ntretinerea Iocului. Dormeam mbrcati,
pe un strat gros de cetin, care s ne Iereasc de rceala pmntului nghetat. Ne simteam bine si
nimeni nu se plngea c i-ar Ii Iost Irig n timpul somnului.
In ziua n care totul era aproape gata, iar noaptea urma s prsim locul, ne-am trezit cu un
pdurar care se apropia. Cnd a ajuns la adpost, era mai speriat dect noi, mai ales cnd a vzut si
cele cteva arme din jurul nostru.
Nu avea curajul s scoat o vorb. Dup cte mi amintesc, Gh. Ungurasu a rupt tcerea, spunndu-i
s nu-i Iie team, c suntem studenti si c dorim s avem un adpost pentru a ne Ieri de rusi, n cazul
c ar ncepe un rzboi. I-a atras atentia s nu vorbeasc nimic despre ce a vzut, adugndu-i, spre a-1
nspimnta, c mai sunt asemenea ascunzisuri si c dac va anunta politia ar putea s regrete. Era
speriat si a promis c nu va spune nimnui ce a vzut, apoi, lundu-si rmas bun, a plecat poate cu
regretul n suIlet c nu ne-a ocolit. Prea un om cumsecade si, cu toate c si-a dat seama de ceea ce
urmrim noi, prin comportarea ulterioar, a dat dovad c a Iost un bun romn si c nu ne-a trdat.
Datorit acestui incident, am camuIlat bine locul, am bgat armele n adpost si ne-am ndeprtat
de acolo, urmrind pn a venit noaptea dac nu se apropie cineva, ca urmare a unui denunt. Totul a
decurs normal, iar noaptea ne-am dus la Moinesti, de unde Iiecare am plecat spre casele noastre.
mi amintesc c mpreun cu I. Buliman am cltorit spre Bacu n lada unui camion, si am ajuns
aproape nghetati.
Nu am mai trecut vreodat pe la adpostul nostru, desi promisesem acest lucru, pentru c nu am
mai avut cnd.
Soarta nu le-a surs nici celor care s-au adunat acolo, deoarece, din primele zile de anchet,
Siguranta a aIlat de locul acestui adpost. n nchisoare la Suceava se vorbea astIel despre
descoperirea iui.
Gioga Parizianu, student la Facultatea de Medicin, Iiind btut groaznic la Sigurant, la Bacu, n
special la cap, n urma unui soc psihic a nceput s-i ameninte, spunnd c dac scap de la Sigurant
se duce direct la Solont, ia de acolo o mitralier si o s-i mpuste pe toti. n urma acestei amenintri,
torturile asupra lui s-au intensiIicat, pn cnd omul a acceptat s vorbeasc despre locul amintit. A
Iost dus n pdurea Solont, nsotit de o companie de soldati bine narmati, care au nconjurat locul
respectiv, surprinzndu-i pe cei din adpost si lundu-le posibilitatea de a scpa din ncercuire. Ctiva
militari, punndu-1 pe Parizianu n Iata lor, s-au apropiat de adpost, cerndu-le ocupantilor s se
predea. Eugen Berza a vrut s deschid Ioc asupra celor ce se apropiau, dar a Iost oprit de ctre Mihai
Iorgovanu pentru a-i salva viata lui Parizianu si pentru c oricum nu se mai putea scpa prin cordonul
mare de militari.
Despre existenta acestui buncr, Siguranta Iusese inIormat de Constantin Doina din Roman,
care se pusese n slujba ei, dar nu cunostea locul unde Iusese construit.
Iarna s-a scurs Ir evenimente deosebite, iar eu cutam s-mi Iac datoria de proIesor
la Gimnaziul Unic din Rz-boieni-Neamt si totodat s ntretin printre trani o atmosIer de
optimism. Reusisem s constitui niste grupuri de trani, cu care ncercam s oprim inIluenta
comunist n mediul rural. Aveam un astIel de grup n comuna Tibucani, n Iruntea cruia se aIla Gh.
Ambrozie, ori la Rzboieni, unde conductor era D. Holc, acesta Iiind cel mai numeros, cu
ramiIicatii si n alte sate. Din acest grup mi amintesc de Vasile Chiril, Dumitru Filimon, Ioan
Pisalute, Pavel Caia, nvttorul Ioan Rdescu si altii. n comuna Dragomiresti, Iratii Neculai si
Gheorghe Videanu si Pavel Cenus aduseser de asemenea n jurul lor numerosi trani.
Si la aceste grupuri s-a luat msura s nu se cunoasc dect capii ntre ei, iar pe orizontal cel
mult 3-4 persoane. Din Iericire, toti acesti trani au putut Ii salvati de la arestare. Pcat c unii dintre
ei, Iiind cunoscuti ca anticomunisti nversunati, vor Ii terorizati si santajati ca s Iac unele
compromisuri, pentru a Ii discreditati. Cu toate acestea, nici unul nu a vorbit nimic despre ceea ce
discutasem sau proiectasem mpreun, iar Securitatea nu a aIlat niciodat despre vechile noastre
discutii sau proiectele noastre.
Evenimentul cel mai important, cu urmri grave, a avut loc la sIrsitul lunii Iebruarie sau martie
1948, cnd la Liceul Petru Rares" din Piatra Neamt a Iost arestat elevul C. Poprda din clasa a VII
(XI), asupra cruia s-au gsit niste crti interzise, n urma unui denunt Icut de ctre un coleg. Era un
copil Ioarte bun si, Iiind srac si orIan de ambii printi, era ntretinut la liceu de ctre Regimentul 15
Dorobanti. t)us la Securitate, anchetat si maltratat, a reusit s evadeze ntr-o noapte, iesind printr-un
geam din podul Securittii, apoi, srind ntr-un copac si de acolo n strad, a reusit s dispar,
ducndu-se la colegul su Petric Mzreanu.
Fiindu-le Iric de o eventual perchezitie la locuinta lui P. Mzreanu, noaptea a Iost dus pe
muntele Pietricica si ascuns ntr-o groap rmas din timpul rzboiului, acoperit cu niste mrcini,
pn a putut pleca din Piatra Neamt. Am Iost anuntat ntre timp de seIul grupului din localitate si s-a
hotrt deplasarea lui undeva n Dobrogea, la niste macedoneni, urmnd ca pe parcurs s vedem ce se
poate Iace pentru el. Cu plcere mi amintesc cum s-au oIerit tranii, crora le spusesem cele
ntmplate, s contribuie si ei cu ce pot pentru a-1 ajuta pe C. Poprda. Urmnd apoi si arestarea mea,
nu am mai aIlat niciodat nimic despre el.
Cu cteva zile nainte de capturarea mea, am Iost surprins c a venit ntr-o sear la mine Pavel
Cenus, om din sat, aducndu-mi niste crti legionare, spunnd c i este Iric s le mai tin n cas si
c a Iost trimis cu ele la mine de N. Videanu. Le-am primit si le-am ascuns provizoriu undeva aIar
din cas. Aveam s aIlu mai trziu c si el ar Ii Iost unul dintre cei care i-au condus la mine pe cei ce
aveau s m aresteze. Nu cunosc exact pozitia lui dup arestare, dar bnuiesc c atunci cnd a nceput
s Iie santajat, Iiindu-i. Iric, mi-a adus acele crti pentru a putea Ii salvate, deoarece, chiar dac i-a
condus la mine pe cei care m-au arestat, a Icut-o din Iric, dar nu a divulgat pe nimeni. Dac mai
trziu comportarea lui a mai lsat de dorit, dup spusele unora, care este adevrul despre el numai
Dumnezeu stie, dar bnuiesc c a Iost numai o campanie de denigrare, urmrindu-se compromiterea
lui.
La nceputul lunii mai 1948, am primit o scrisoare de la Comsa Ieronim din Iasi, prin care mi se
comunica c au Iost Icute unele arestri la Trgu Neamt, ca urmare a unei consItuiri studentesti
care a avut loc la Mnstirea Sihstria, unde urma a se hotr planul de lupt ce trebuia adoptat n
viitor; eram anuntat si c trebuie s Iiu pregtit, ca n caz de nevoie, s dispar de sub ochii Sigurantei
si s m retrag la adpostul nostru din apropiere de Solont. Mi se spunea c voi Ii tinut la curent cu
desIsurarea evenimentelor, din care cauz SI. Pasti le-am petrecut sub tensiune, mpreun cu Gh.
Pivin, un amic originar din Cernuti, si care, neavnd pe nimeni n tar, venise la mine.
El mi va spune de arestarea studentilor Iosipescu Romeo, Constantinescu Emil, Mtase
Gheorghe, Lucinescu Dan si a proIesorului Gheorghit. mi va povesti despre tot ce s-a ntmplat si
cum au reusit unii s scape. Ulterior, se bnuia c si acolo a Iost la mijloc o vnzare, deoarece
Siguranta luase unele msuri. S Ii Iost opera aceluiasi C. Doina?
El mi-a adus ultimele vesti, care m-au mai linistit ntructva, deoarece, dup inIormatiile pe care
le detinea, nceputul noilor arestri nu va avea loc nainte de 1 iunie.
Probabil versiunea Iusese lansat chiar de ctre Sigurant, la Iasi, unde aveam doi oameni care ne
tineau la curent cu ceea ce auzeau, iar prin zvonul lansat se urmrea a ne linisti, pentru a ne putea
aresta la data tinut nc secret la nivelul cel mai nalt.
Eram preocupat acum de modul n care as Ii putut aduna niste arme pentru ascunzisul nostru,
deoarece la marginea satului Iusese un depozit de armament si, n aIar de ce aveam eu, tot satul era
plin cu arme, luate de acolo dup 23 august 1944.



ARESTAREA. NCHISOAREA SUCEAVA

n acea stare de nesigurant m gseam n noaptea de 14-15 mai 1948, cnd, dup miezul noptii,
am auzit bti n us si miscri pe la geamuri. Trezit din somn, Ir a mai ntreb cine este, am deschis
usa si n Iata mea au aprut doi indivizi cu pistoalele n mn, spunndu-mi c sunt de la Sigurant si
c vor s Iac o perchezitie. n jurul casei cinii ltrau, ceea ce dovedea c mai erau si altii prin
apropiere. Mai trziu aveam s aIlu c au Iost ctiva binevoitori din sat care i-au adus la domiciliu si
si-au oIerit serviciile, Iie de bun voie, Iie n urma unor santaje. Fr a-si mai cere voie, au intrat n
cas, continund s tin pistoalele n mini, iar dup ce am aprins lampa, au nceput perchezitia. ntre
timp, eu m mbrcam si priveam cum umbl printre crti, cutnd s le art o total indiIerent.
Pentru a rupe tcerea, le-am spus c sunt cursurile dup care m pregtesc la Iacultate, cutnd s le
distrag atentia, deoarece printre cursuri se gseau si niste crti scrise de NichiIor Crainic si N.
Paulescu, care erau interzise. Se putea observa c nu le trecuser multe crti printre mini, ntruct
numele celor doi autori i-au lsat indiIerenti. Tocmai cnd credeam c totul s-a terminat, unul dintre ei
se uit dup oglinda din perete. Noroc c era noapte, deoarece cred c m nglbenisem n acel
moment, ntruct mi-am amintit c acolo se gsea scrisoarea primit de la Iasi, prin care mi se
comunicau arestrile Icute la Trgu Neamt si mi se cerea s Iiu pregtit pentru o posibil disparitie si
s m ndrept spre adpostul nostru de lng Solont-Uturea. Scrisoarea era pus n alt scrisoare de la
o prieten si le ascunsesem acolo pentru a nu Ii vzute de sora mea. Vznd c vor s le citeasc si
Iiind o treab nu tocmai usoar pentru ei am aprins o tigar, pentru a-mi pstra si a ascunde
nelinistea si m-am oIerit s le-o citesc eu.
Cum nu observaser c sunt dou scrisori, nu am mai asteptat ncuviintarea lor, le-am luat
scrisorile din mn si am nceput s le citesc, la nceput mai rar si cuvnt cu cuvnt pentru a m putea
urmri, cutnd s le cstig ncrederea. Furati probabil de continutul scrisorii, nu au observat c am
srit o pagin mpreun cu scrisoarea de la Iasi, apoi, sub motivul c nu doresc s Iie vzut
scrisoarea de sora mea, am rupt-o si am aruncat-o n sob. Pn s se dezmeticeasc ei, i-am dat Ioc,
ceea ce a Icut ca unul dintre ei s-si dea seama c i-am pclit si a venit imediat la sob, dar vznd
cum ardeau buctile din scrisoare nu a mai zis nimic, pentru a nu se da de gol Iat de colegul lui, mai
putin experimentat.
Nu s-a artat a Ii suprat de ceea ce Icusem si s-a comportat tot timpul civilizat. Dup arderea
scrisorilor nu au mai continuat perchezitia si mi-au spus c va trebui s merg cu ei la Piatra Neamt,
unde se va ncheia un proces-verbal, care trebuie semnat si de mine. Multumit c am reusit s ard
scrisorile si c nu mai continu perchezitia si n alte locuri, mai ales pe aIar, unde ar Ii putut gsi
ceva arme, am Iost de acord cu plecarea la Piatra Neamt. Porneam la drum, lsnd n urm casa si
cinii care continuau s latre spre cei ce sedeau ascunsi n apropiere, ct si spre cei ce m luau din
mijlocul Iamiliei. Pseam linistit pe o cale pe care singur mi-am ales-o, Ir a sti cnd si cum se va
termina, dar eram convins c este drumul prin care se poate iesi din bezn spre lumin. Sedeam n
masin ncadrat de cei doi agenti ai Sigurantei, cutnd s par ct mai linistit si preIcndu-m c nu
bnuiesc nimic din ceea ce mi se pregteste. Nu se Icuse ziu, cnd am ajuns la Siguranta din Piatra
Neamt. Pe atunci localul Sigurantei era ntr-o cas particular, pe strada Mihail Sadoveanu, colt cu
I.L.Caragiale Si care Iusese transIormat n acest scop. n podul casei se amenajase o camer mare,
unde ncpeau pn la 80-100 oameni.
Intrnd n aceast camer, mi-am dat seama de amploarea arestrilor; am nteles c situatia era
destul de grav si c nu era vorba numai de un proces-verbal.
Primul lucru pe care l-am Icut a Iost s vd cine mai era arestat. Toti erau pusi cu Iata la perete
si mi s-a atras atentia c nu am voie s vorbesc sau s privesc n jurul meu. n acele clipe, nu m
muncea numai curiozitatea, ci trebuia neaprat s ncerc, ct de ct, s-mi dau seama de ceea ce se
petrece. La prima vedere, am bnuit c s-au Icut arestri pentru a Ii dusi n lagr, deoarece Iuseser
adusi aici tot Ielul de oameni, de diverse orientri politice. M-a nedumerit lipsa unora care ar Ii trebuit
s Iie arestati printre primii. Se gseau arestati muncitori, intelectuali, elevi, btrni, Iemei etc.
Pe msur ce timpul se scurgea, numrul arestatilor crestea si am nceput s-mi dau seama c
situatia este grav si nu poate Ii vorba de trimiterea n vreun lagr. Dup mas ncepur s se aud
gemete ale celor torturati, ceea ce a Icut lumin n mintile tuturor.
Dup cteva zile, deoarece toate camerele se umpluser cu arestati, unii am Iost dusi la
penitenciarul din localitate.
Pentru prima dat vedeam cum suntem repartizati n camere, dup anumite criterii. Un arestat cu
numele de Dumeni, pe care l cunosteam de la Rzboieni si care, n podul Sigurantei, se asezase lng
mine, cu toate c nu era un loc bun, repartizat n aceeasi camer, ocup patul de lng mine si se tinu
permanent n preajma mea. Aici eram supravegheati de un gardian introdus n mijlocul nostru, pe care
l cunosteam si n mod discret l-am rugat s-mi anunte printii unde m aIlu. Am observat" c am Iost
urmrit de Dumeni care, revenit la locul meu, se apropie de mine ncercnd s par discret si m rug
s vorbesc cu gardianul s-1 ajute si pe el s trimit un semn acas. Mi-am dat seama de ticlosia lui,
am nteles c urmreste s-1 aib la mn pe gardian cu un Iapt compromittor, asa c, njurndu-1 pe
gardian, i-am spus iscoadei c mi-a vorbit urt si c mi-a interzis s mai discut cu el. Cu toate c
gardianul mi-a anuntat printii unde sunt si c pot s-mi trimit alimente si mbrcminte, nu am mai
vorbit nimic cu el si nici mcar nu i-am multumit pentru serviciile Icute, din dorinta de a nu-i Iace
ru. Acest gardian mi era constean si-mi va povesti, dup ce m voi elibera, c unul dintre
anchetatori a Iost inIormat c a stat de vorb cu mine, dar, recunoscndu-si vina, a Iost sItuit s nu-
mi Iac nici un serviciu si s nu spun la nimeni despre cele ntmplate. A Iost probabil unul dintre
vechii anchetatori, care nu a vrut s-1 bage n puscrie. Dup cteva zile, am Iost scos din camer si
pus n lanturi mpreun cu Gheorghe Pivin si dusi din nou la Sigurant, unde am Iost vr ntr-un beci.
n tot timpul ct am stat la Sigurant, att prima dat ct si a doua oar, nu mi s-a dat nimic de
mncare. A trebuit s m limitez la ceea ce mi se oIerea de ctre cei ce primeau pachete de acas.
Cum n categoria acestora intrau putini, iar cei ce nu primeau, Iie din cauza distantei, Iie datorit
Iaptului c Iamiliile nu stiau unde se aIl, Iormau marea majoritate, s-a ajuns ca toat lumea s suIere
de Ioame. Cnd am Iost dus de la penitenciar din nou la Sigurant, nu mi s-a permis s iau cu mine
mncarea si schimburile primite de acas, toate rmnnd pe patul ce-mi Iusese repartizat.
n beciul Sigurantei, unde am Iost bgat, pe jos era nisip ud, Iiind astIel obligat s stau tot timpul
n picioare. Tineretea m-a ajutat s suport destul de usor oboseala, Ioamea si Irigul. Pn atunci mai
credeam c nu au date precise despre mine, ceea ce mi ddea curaj. A doua sau a treia zi am
descoperit o Iirid ntr-un perete, n care am gsit un borcan cu brnz amestecat cu unt, rmas de
la un alt arestat ce Iusese scos de acolo. Am mncat putin, restul rmnnd n Iirid si dup plecarea
mea la Suceava.
La Suceava, stnd n camer cu V. Ungureanu din Trgu Neamt, am aIlat c Iusese borcanul lui si c,
atunci cnd a Iost mutat de acolo, nu putuse s-1 ia, prndu-ne ru la amndoi dup brnza
nemncat.
Anchetatorii, n mod intentionat, cnd vroiau s ne mute dintr-o camer n alta, ne chemau la
cercetri, iar apoi eram trimisi n alt camer, unde nu aveam nimic din cele putine ale noastre,
urmrindu-se astIel din primele zile nIometarea si distrugerea moral a individului. La anchet am
Iost scos de dou sau trei ori, Ir a da vreo declaratie. Ne bteau ngrozitor, cu Irnghia ud, cu
bastoane de cauciuc sau ciomege, dar pe mine nu m-au btut. M-au amenintat, m-au spnzurat de
picioare cu capul n jos, dar nu m-au lovit. Stoian, comandantul Sigurantei, mi-a spus nainte de a
pleca la Suceava c, dac la Piatra Neamt nu am vrut s vorbesc nimic, s stiu de la el c, acolo unde
voi Ii dus, voi spune totul. Nu l-am crezut, dar stia el unde ne trimite si ce ne asteapt. Mai trziu,
dup ce am venit acas, aveam s aIlu c se cunostea cu un Irate de al meu, care pe atunci era
judector de instructie si probabil din aceast cauz nu m-a btut si m-a avertizat n legtur cu
Suceava.
La Siguranta din Piatra Neamt, Petric Mzreanu, elev la Liceul ,Petru Rares", a Iost btut cel
mai mult si cu o cruzime greu de imaginat. Auzeam att ziua ct si noaptea, din beciul unde sedeam,
gemete care te cutremurau. mi va povesti mai trziu la Suceava si voi vedea pe corpul su urmele
loviturilor, care parc nu mai vroiau s dispar. l bteau cu Irnghia ud pn lesina, apoi l bgau
ntr-o cad cu ap rece pn si revenea, ca s nceap din nou btaia. Voiau s aIle de la el unde se
ascunsese C. Poprda dup evadarea de la Sigurant si tot ce stia despre grupul F.D.C. din Piatra
Neamt. Cu toate chinurile la care a Iost supus, nu au reusit s obtin de la el nimic. A Iost condamnat
la 5 ani nchisoare, iar dup ce a Iost pus n libertate, a Iost arestat din nou, condamnat la moarte si
executat n 1954, ca urmare a unor lupte avute cu militia. Se poate spune c a Icut parte dintr-o
Iamilie de martiri. Fratele su Mircea Mzreanu, absolvent tot al Liceului ,Petru Rares" si student la
Politehnic n Bucuresti, dup ce a Iost condamnat la 20 de ani nchisoare, a Iost si el executat. Sora
lui elev, dup cum mi povestea tatl lor, a Iost supus celor mai groaznice torturi. Mama lor a Iost si
ea arestat si condamnat la un an nchisoare, iar tatl, dup o pedeaps de 7 ani, a mai primit si alta,
administrativ, de 3 ani, n Delta Dunrii, la colonia Periprava. Aceasta este pe scurt drama unei
Iamilii de ceIeristi, care a trit sub dictatura comunist.
Tot la Piatra Neamt, Gh. Pivin, ca urmare a btilor la care a Iost supus, a ncercat s se sinucid,
tindu-si venele de la o mn, dar a Iost descoperit si salvat de la moarte. Nici Iemeile nu s-au
bucurat de un tratament mai bun; amintesc doar cazul Iarmacistei Baliu, creia tot n timpul anchetei
i-au Iracturat o mn, ca urmare a loviturilor date cu ciomagul.
Dup ce am Iost tinut la Piatra Neamt dou sptmni, am Iost dus la Suceava, unde aveam s Iac
cunostint cu adevrata Iat a comunismului si cu ceea ce erau n stare s Iac cei care s-au pus de
bun voie n slujba Moscovei. Dup o perchezitie sumar, deoarece nu aveam nici un Iel de bagaj, am
Iost dus ntr-o celul unde l-am gsit pe I. Negur, student la Iasi, pe care l cunosteam din anul
universitar 1946-1947. Numai dup cteva zile de la sosirea n celul, aveam s vd c I. Negur
acceptase s Iie inIormatorul Sigurantei si va contribui la arestarea unui gardian din satul su, care i
adusese un rnd de schimburi de acas, iar mai trziu va trece de partea lui Turcanu n timpul
reeducrii si va Ii unul din cei care mi va Iace primirea la Pitesti n camera 4 spital.
Odat intrat n noua celul, nu apucasem s ne punem obisnuitele ntrebri (cnd a avut loc
arestarea, unde, pe cine am mai ntlnit, etc.), c usa se deschide si este mpins n mod ostentativ n
celul acelasi Dumeni. Mai trziu voi vedea c mi-a Iost de un real Iolos aducerea lui, deoarece, dac
nu ar Ii

aprut n celul Dumeni, as Ii vorbit ceea ce nu trebuia cu Negur. Asa c ntotdeauna rul
are si partea lui de bine. Peste cteva zile am Iost chemat s mi se dea schimburile ce mi Iuseser
aduse de la penitenciarul din Piatra Neamt, devenind si eu posesorul unui prosop si al unei perechi de
ciorapi pentru schimb.
Dup putin timp de la sosirea n Suceava, am Iost scos din celul si dus Ia parter n Iata unui
anchetator, care de la prima vedere m-a Icut s-mi dau seama c m aIlu n Iata unui om cu
experient, naintea cruia trebuie s-ti cntresti bine orice cuvnt. Dup obisnuitele ntrebri pentru
identiIicare, m-a ntrebat dac mi sunt cunoscute o serie de nume si dac am avut contacte cu
persoanele respective. mi erau cunoscute aproape toate numele de care am Iost ntrebat, dar am
rspuns c nu cunosc nici o persoan din cele mentionate, dup care am Iost trimis la celul. Ajuns n
camer, mi-am dat seama de amploarea arestrilor si de marele volum de inIormatii pe care l detin
anchetatorii.
Ulterior am aIlat c se numea Ciupagea si c era seIul anchetatorilor de la Suceava, unde au Iost
adusi toti cei arestati din Bucovina si din partea de nord si centru a Moldovei.
n aceeasi zi am Iost dus la alt anchetator, despre care se vorbea c l cheam Panaitescu si c ar
conduce anchetele si arestrile pe ntreaga tar, zvon ce nu a putut Ii veriIicat.
Era un brbat nalt, putin crunt, de aproape 50 ani, mbrcat Ioarte elegant, ntr-un costum gri si cu
un comportament civilizat. Mi-a pus aceleasi ntrebri ca si Ciupagea si, primind aceleasi rspunsuri,
m-a trimis n camer. Mergnd spre camer, mi-am dat seama c m-a chemat mai mult pentru a m
vedea si a-mi arta c mi se cunoaste cel putin o parte din activitatea mea de la Iasi. A doua sau a
treia zi, am Iost dus la anchetatorul care se ocupa de judetul Neamt, al crui nume era I. Aram si
care era de un sadism greu de imaginat. Toat ancheta lui se baza pe bti; era ajutat de doi indivizi
care simteau o plcere n a bate si a tortura oamenii, pe nume Blehan si Danielevici. Att dup Iigur,
ct si dup vorb, nu preau a Ii romni.
Pentru supusenia oarb Iat de partidul comunist si contributia avut n cercetrile de la Suceava,
anchetatorul I. Aram va cstiga ncrederea superiorilor lui, Iolosind cel mai bun prilej de aIirmare si
promovare n ierarhia securittii comuniste. Fiind un om perIid, sadic, dar si las, s-a Iolosit n tot
timpul anchetei de cei doi btusi, Blehan si Danielevici, la torturarea celor arestati, iar cnd acestia
depseau limita suportabilului, prsea ncperea, Icndu-le semn s se continue. Aceste plecri nu
se datorau unor sentimente umanitare, dimpotriv, era o Iug de rspundere n cazul unor decese.
Iesit din camer, urmrea prin vizet continuarea btilor, ceea ce-i Icea pe btusi s Iie mai
brutali. Ca dovad a ncrederii ce obtinuse dup terminarea anchetelor, va primi sarcina de a
supraveghea detinutii din nchisoarea Suceava, precum si desIsurarea proceselor, neIiind strin de
pregtirea asa-zisei ,reeducri". Scoaterea inIormatorilor ca plantoane pe sal si libertatea de care se
bucurau, sau Iolosirea lui N. Dumei ca inIormator si chiar ca anchetator, conIirm rolul jucat de I.
Aram n aceast actiune. Mai trziu, Aram va ajunge la Galati cu gradul de colonel, iar dup 1989,
drept rsplat pentru serviciile Icute regimului comunist, va Ii avansat de regimul neocomunist la
gradul de general si adus n Bucuresti, pentru a i se pierde urma.
Prima anchet a Iost mai mult un prilej de tatonare, de intimidare si de a ne cunoaste, ancheta
limitndu-se la ntrebri ce urmreau mai mult relatii dect actiuni propriu-zise, iar dup aproximativ
dou ore am Iost trimis n celul.
In acest timp, usile de la camerele de anchet erau deschise, pentru a se auzi loviturile ce se
ddeau, precum si gemetele celor btuti, urmrindu-se prin aceasta nspimntarea celor ce erau dusi
pentru a Ii anchetati. Seara, dup orele 22, am Iost scos din nou din celul si dus la camera de anchet.
In drum spre biroul de cercetri, gemetele si zgomotul loviturilor Iceau ca s te cuprind groaza. n
camera de anchet, de la nceput mi s-a spus c trebuie s declar si s scriu tot ce stiu, iar dac nu o
Iac de bun voie m vor obliga si, c pn la urm voi scrie tot ce cunosc, aducndu-mi-se aminte
parc de cele spuse de Stoian la Piatra Neamt. Cnd le-am rspuns c nu am nimic de scris, s-au
repezit asupra mea, ncepnd s m loveasc cu totii, cu pumnii si cu picioarele, cu bastoane de
cauciuc, iar Aram cu un ciomag, pn ce am Iost dobort pe dusumea. Apoi mi-au legat minile cu o
sIoar, mi-au bgat genunchii ntre mini, au introdus pe deasupra minilor, sub genunchi, printre
coaps si gamb un par si ridicndu-m cu tot cu par, l-au pus cu capetele pe cte o mas; am rmas
astIel atrnat de par cu capul n jos si cu tlpile picioarelor n sus.
Dup ce mi-au scos pantoIii din picioare, au nceput btaia la tlpi cu ciomagul, apoi cu bastoane
de cauciuc.
Ca s nu se aud prea tare gemetele, aveau obiceiul s ne astupe gura cu un ciorap, asemenea unui
clus. Aceast operatiune se Icea tuturor, avnd si scopul de umilire a celui anchetat. Cnd vedeau
c picioarele se nvinetesc si se umIl, erai dat jos de pe mas si, dup ce erai dezlegat, te obligau s
alergi prin camer sau sal, pentru a se pune n miscare sngele prin tesuturile strivite. n timpul
alergrii, continua btaia cu ciomagul, cu pumnii si cu picioarele n Ielul urmtor: anchetatorii se
asezau pe sal sau n camer, dac era mai mare, n linie dreapt sau semicerc, avnd ntre ei o
distant de 2-3 m, iar victima era obligat s alerge prin Iata lor. Cnd ncepea alergatul, primul
anchetator ti ddea o lovitur de picior n burt sau Iicat, cum se nimerea, nct de durere te aplecai
Ir s vrei n jos, cu mna la locul unde erai lovit. n timp ce alergai ncovoiat de durere, al doilea te
lovea cu ciomagul n spate. n urma loviturii primite, ncercai s te ndrepti sau chiar s te lasi pe
spate, timp n care al treilea anchetator ti aplica o nou lovitur de picior la Iicat sau burt, care din
nou te Icea s te apleci de durere n Iat, dndu-i posibilitatea urmtorului s te loveasc cu
ciomagul de-a lungul spatelui.
n Ielul acesta, aproape toate loviturile te gseau cu muschii destinsi, Ir nici o sans de a le
amortiza. Dac totusi reuseai s nu te ndrepti, ncercnd s rmi ncovoiat pentru a-ti apra Iicatul
sau burta, te loveau toti n spate, pn te ndreptai spre a primi lovitura pregtit pentru un anumit
punct. Fiind obligat s alergi ct mai repede spre a se pune n miscare sngele din tlpile picioarelor,
loviturile erau att de dese, nct era aproape imposibil s iei o msur de autoaprare prin ncordarea
muschilor.
Cel de la mijloc, care lovea cu ciomagul, era schimbat din cnd n cnd de ctre ceilalti doi,
deoarece numrul loviturilor lui erau duble n raport cu ale celor ce loveau cu picioarele sau pumnii.
Cnd credeau c ai alergat suIicient si nu cedai, erai din nou pus pe par si urcat pe mese pentru a Ii
btut iarsi la tlpi, dup care urma iar Iaza a doua de alergare.
Dup aproximativ 3-4 ore de anchet si bti, am Iost trimis la celul pentru a m gndi dac
accept s scriu tot ce stiu.
Desi nu ddusem nici o declaratie, ceea ce m Irmnta era nu ce Icusem eu, ci ceea ce stiau ei. M
convinsesem c ei cunosc multe lucruri, dar nu stiam ce anume aIlaser din cele stiute de mine. n
aceast situatie, pentru mine nu erau dect dou posibilitti - a spune totul sau nimic. Prima solutie
nsemna capitularea n Iata dusmanului si ncrcarea constiintei cu victime ce decurgeau din aceast
atitudine. A doua posibilitate nsemna chinuri, suIerinte, poate moartea sau salvare miraculoas.
Aceast ultim posibilitate, n timp, se putea biIurca, dndu-ti sansa de a alege una din cele
dou variante: prima variant era intransigenta pn la capt, iar a
;
doua era o solutie de compromis,
adic de a recunoaste ceea ce ei au ca date precise din alte surse. Am considerat c a doua variant
este cea mai bun, deoarece prima ar Ii dus la exterminare si nu ar Ii Iolosit la nimic, din moment ce
ei cunosteau din alte inIormatii o mare parte din activitatea mea. Tot n sprijinul variantei a doua
ncepea s-si Iac aparitia si slbiciunea pornit din ntrebarea: ,Voi putea rezista pn la urm tuturor
chinurilor dac as alege prima variant?"
n celul am avut timp suIicient de gndire si s hotrsc ce am de Icut. Am considerat c
solutia cea mai potrivit pentru acel moment este tcerea, rbdarea si asteptarea, pentru a-mi da
seama, ct de ct, de modul cum vor evolua evenimentele. Cei din camer dormeau parc lipsiti de
orice griji, n timp ce eu cutam s descopr ce ar putea cunoaste clii. Mergnd la anchet, am
ntlnit ctiva cunoscuti si ne-am Icut semne discrete c nu ne cunoastem, dar era prea putin.
Pe atunci nu ti se puneau ochelari la ochi sau ptura n cap cnd mergeai la anchet, iar gardienii
erau majoritatea din cei vechi si ne priveau cu ntelegere si chiar mil. Stiau c suntem n cea mai
mare parte studenti si elevi si multi erau cu suIletul alturi de noi.
A doua zi dimineata am Iost scos din nou la anchet si, n aIar de vechea Iormul de a spune tot
ce stiau, pentru a-mi demonstra c sunt n posesia multor date, m-au ntrebat ce cunostinte am despre
un grup de elevi de la Liceul Comercial din Piatra Neamt si dac i stiu. Auzisem de ei, dar nu
reusisem s-i cunosc, Iiind un grup izolat si neavnd nici o legtur cu grupul meu. Mi-a Iost usor s
dau un rspuns negativ, din care cauz au nceput din nou s m bat la tlpi, apoi am Iost scos din
camer pe sal la alergat si btut, dup cum am mai artat. Neavnd probabil inIormatii suIiciente c
as Ii avut legturi cu ei sau alte date concrete despre activitatea mea, dup vreo dou ore de anchet si
btaie, anchetatorii m-au trimis la celul pentru a m gndi, avertizndu-m c voi Ii chemat din nou
dup mas.
Aveam s aIlu mai trziu, cnd vor Ii adusi la Suceava, c unii dintre elevi au Iost siliti s spun
c m cunosc. Deoarece picioarele mi erau umIlate si se nvinetiser, mi-am nIsurat tlpile cu un
prosop, gndindu-m cum se va termina aceast anchet. ntruct turntorul Dumei Icea glume
vzndu-mi picioarele umIlate si nIsurate n prosopul ud, mi-a venit ideea s m plng n camer c
mi cer lucruri despre care nu stiu nimic, dnd ca exemplu elevii din Piatra Neamt. n jurul amiezii,
Dumei era scos n Iiecare zi la anchet, probabil ca s mnnce mai bine si s spun ce a mai auzit
vorbindu-se n celul; revenea dup aproape dou ore, cu tigri si bine dispus. Pentru a-si ascunde
intentiile, ncerca s povesteasc Iel de Iel de lucruri ce le auzise sau vzuse n timp ce era anchetat,
cutnd s lase impresia c si el era anchetat si supus unor mari presiuni.
Dumeni, cnd a Iost scos la ,anchet", a povestit probabil c eu m plng c nu cunosc elevii din
Piatra Neamt despre care sunt anchetat, deoarece dup mas nu am mai Iost scos la cercetri, asa cum
Iusesem avertizat. Tot de la Dumeni am aIlat, ceea ce s-a conIirmat ulterior, c Lucian Pascaru scrie
cu lux de amnunte tot ceea ce stie, ndemnndu-i si pe altii s Iac la Iel si motivnd c, cu ct vom
Ii mai multi arestati, cu att mai greu se va putea Iace un proces unui numr mare de oameni. Acum
mi ddeam seama c ei sunt n posesia unor inIormatii despre activitatea mea dus la Piatra Neamt.
Pascaru Icuse parte din unitatea F.D.C. a Scolii Normale din Piatra Neamt, luase parte la tabra din
1946 si cunostea multe lucruri, iar acum cuta s astearn pe hrtie tot ceea ce si amintea,
contribuind la implicarea multora n proces, pe baza declaratiilor lui. Dup cteva zile cu anchete mai
usoare, intr-o zi am Iost scos pentru cercetri nc de la ora opt dimineata si ntrebat de aceast dat
dac l cunosc pe Ion Buliman din Bacu, pe cine mai cunosc de acolo si apoi ce stiu despre un
adpost din apropiere de Solont, n care se gseau arme. Ca s m nIricoseze, Blehan si Danielevici
si Iceau de lucru cu niste ciomege si bastoane de cauciuc. mi ddeam seama c au intrat n posesia
unor inIormatii, totusi am rspuns negativ la ntrebrile puse, ntruct nu stiam ce anume cunosc ei.
Ca urmare a rspunsurilor primite, au nceput s m bat : m-au lovit la nceput cu pumnii, cu
picioarele si cu bastoanele de cauciuc, apoi am Iost legat si pus n ,morisc", pentru a Ii btut la tlpi,
cu o duritate care parc le ntrecea pe toate, urmnd ca de obicei alergarea, nsotit de loviturile
obisnuite n burt, Iicat si pe spinare. Dup mai bine de o or de anchet si btaie, au nceput s-mi
pun mai multe ntrebri sub Iorm de pariuri, pentru Iiecare ntrebare Iixndu-se un numr de
lovituri la tlpi, dac mi dovedeau c le cunosc si c nu vreau s le declar. mi ddeam seama de
situatia diIicil n care m aIlam, dar eram obligat s accept propunerea lor, ntruct numai asa mi
puteam da seama de ceea ce cunosc ei si ce as Ii putut recunoaste eu la nevoie. mi amintesc c prima
ntrebare a Iost ,dac l cunosc pe Ion Buliman din Bacu", la care am rspuns ,nu", urmnd ca pe
parcursul anchetei s-mi dau seama ce anume se cunoaste din actiunile la care participasem mpreun.
Pentru aceast ntrebare trebuia s primesc 50 de lovituri la tlpi, dac mi dovedeau c l cunosc. Am
Iost ntrebat apoi ce stiu despre un adpost din pdurea din apropiere de Solont, ntrebare pentru care
cota Iixat era de 100 lovituri la tlpi, n cazul n care mi se dovedea c nu sunt sincer. ncepuser
parc s m amuze aceste ntrebri, cu numrul lor de lovituri, deoarece nu-i credeam n stare s mi le
aplice. Eram si interesat s vd ce stiu pn acum despre mine, cci au urmat apoi ntrebri ca: ce
arme am ascuns acolo? cine le-a adus? cine a luat parte la constructia adpostului ? si altele, la care
rspundeam automat ,nu", Ir s dau impresia c m gndesc la ceva, mai ales c ntrebrile erau
puse repede, una dup alta, ca s sperie si s nu-ti dea timp de gndire. Dup punerea tuturor
ntrebrilor ce-i interesau pe ei, m-au ntors cu Iata la perete si am auzit cum se deschide usa si cum
cineva intr n camer.
Cnd mi-au spus s m ntorc cu Iata, spre surprinderea mea l-am vzut pe Ion Buliman. As putea
spune o dublur nereusit a lui Buliman, cu o Iat cadaveric, Icnd eIorturi disperate pentru a se
tine n picioarele care reIuzau parc s-1 sprijine. Nu mai avea nimic din trsturile lui de altdat; era
de nerecunoscut.
L-au pus s spun de cnd m cunoaste si s redea principalele momente la care am participat
mpreun.
Abia mai putea s vorbeasc, iar n timpul povestirii se oprea din cnd n cnd pentru a-si
recpta Iorta, s poat continua mrturisirile.
A spus c m cunoaste din 1946 si c a Iost la mine acas ultima dat n luna noiembrie 1947,
cnd mi-a spus c s-a hotrt s construim un punct de rezistent n apropiere de Solont etc. M-au
ntrebat ce am de spus, la care am rspuns c nimic nu-i adevrat si c totul este o nscenare. Cnd
povestea Buliman, hotrsem s m mentin pe aceeasi pozitie pentru a-mi da seama de ceea ce au
aIlat ei si cam ce nu se cunostea nc. n acel moment, Ion Buliman, printr-o miscare a umerilor, mi-a
dat a ntelege c nu a mai putut rezista, uitndu-se spre mine cuprins parc de dezndejde si neputint.
Din toate cele spuse de el mi-am dat seama c vorbea numai de lucruri si Iapte cunoscute de mai
multi, dar despre ce stiam numai noi doi nu a scos nici un cuvnt.
Acum am putut s aproximez ce inIormatii detin ei despre activitatea mea. Din acea zi nu l-am
mai vzut pe Ion Buliman, si, dup cum mi amintesc, chiar n noaptea urmtoare a murit. Am auzit o
alt versiune a mortii sale, cum c ar Ii Iost dus la spital dup conIruntarea cu mine, unde ar Ii murit
dup cteva zile. Nu este exclus ca aceast versiune s Ii Iost lansat de anchetatori, spre a ascunde
moartea sa n incinta nchisorii. Cu o noapte nainte de conIruntarea noastr Iusese btut cu o
crmid n piept, pn i-au distrus plmnii. n timpul btii, a Icut o hemoptizie masiv, vrsnd
aproape 2 litri de snge si numai astIel a Iost nvins. Anchetatorii stiau c va muri, de aceea m-au scos
att de dimineat la anchet. Nu l-am acuzat nici atunci, nici dup aceea, Iiind tot timpul convins c a
Iost un om deosebit si c a murit ca un martir.
Dup moartea lui Ion Buliman, ntlnindu-m cu cel mai bun prieten al su, Vasile Alupei,
acesta mi-a spus c n ziua de 29 iunie 1948, comisarul Voicescu, care 1-a anchetat si btut, a venit n
celul la el si 1-a ntrebat dac Ion Buliman a Iost bolnav de plmni.
Rspunzndu-i-se c ,a Iost perIect sntos" si Iiind ntrebat la rndul su, de ce i-a pus aceast
ntrebare, anchetatorul Voicescu i spuse c Ion Buliman a avut o hemoptizie puternic si c el crede
c era bolnav de TBC. Or, numai Iaptul c Buliman era militar la data arestrii, Iiind ncorporat cu
putin timp nainte, dovedeste c se bucura de o sntate perIect.
Dup ndeprtarea lui Ion Buliman, a nceput calcularea loviturilor ce urma s le primesc n urma
pariului impus de anchetatori, n total 260 lovituri la tlpi. In urma acestei conIruntri, mi-am dat
seama despre ce se poate vorbi si despre ce nu. Dup zmbetul celor ce Icuser calculul, speram c
este o glum si c vor renunta a m mai bate. Dar m-am nselat cnd am crezut c mai exist si cte o
Irm de omenie n acesti cli. M-au legat si m-au asezat din nou pe parul dintre cele dou mese, iar
Danielevici a nceput s m loveasc, n timp ce Blehan numra loviturile zmbind satisIcut. Nu-mi
amintesc cte lovituri am primit, stiu doar c dup un timp am Iost dezlegat si pus s alerg, iar ei
continuau s m bat conIorm metodelor ntrebuintate pn atunci. Dup ce au considerat c am
alergat suIicient, m-au legat din nou si m-au pus la morisc, pentru a continua btaia la tlpi, cerndu-
mi s declar tot ce stiu si amenintndu-m cu noi conIruntri. M-au btut pn mi-am pierdut
cunostinta, iar dup ce mi-am revenit, m-au dezlegat, obligndu-m s alerg din nou si s primesc
loviturile n timpul alergrii, conIorm obiceiului. Parc, pentru a cuta s demonstreze c nu sunt
dispusi s Iac concesii, au continuat s numere loviturile pn la 260, ca dup aceea atentia s le Iie
ndreptat spre alergare si loviturile cu picioarele.
Din acea zi am nceput s scriu si eu declaratii privind activitatea mea propriu-zis. Scriam
cutnd s conIirm ceea ce stiau ei, Ir a m ndeprta de la cele cunoscute, n cea mai mare parte
numai despre activitatea mea si ncercnd s minimalizez anumite lucruri. AstIel, tot timpul am
sustinut c eu m-am dus la Solont pentru a lua parte la o tabr de munc, Ir a cunoaste scopul
acestui adpost, evitnd astIel unele contradictii cu declaratiile date de altii. De asemenea, deplasrile
mele la grupurile F.D.C. din Roman, Bacu sau Piatra Neamt cutam s le justiIic deoarece eram
student la Drept si puteam s lipsesc de la cursuri, Iiind Iolosit drept ,curier". N-am aIirmat vreodat
c am avut sarcina s m ocup de aceste grupuri si nu am Iolosit n declaratie denumirea ,Sectorul I.
F.D.C. din Moldova".
Acceptnd aceast pozitie, triam permanent sub tensiunea unor noi mrturii, urmare a altor
arestri. De aceea, de cte ori eram scos la anchet eram obsedat de ntrebarea: Oare ce au mai aIlat?
Nu dup mult timp avea s vin n camera unde stteam un Iost comisar din Iasi, dup cte mi
amintesc se numea Marcov. Era basarabean, Iiind unul din cei doi oameni din cadrul Sigurantei care
ne tineau la curent cu tot ce ne interesa. De la Iasi Iusese nsrcinat cu escortarea unui nou arestat
pn la Suceava, urmnd a Ii dat anchetatorului Pompilian, care se ocupa de judetul Iasi. Dup ce 1-
a predat anchetatorului, n loc s i dea un act prin care s se conIirme predarea celui adus, i-au spus
s-si scoat cravata, cureaua, snururile, pentru c este arestat. n plicul sigilat care continea actele
privind pe cel arestat se gsea si mandatul lui de arestare.
Il comptimeam, dar era si un motiv de a ne distra de ptania lui. Ne amuza cnd l auzeam
spunnd c mai bine Iugea n munti cu cel arestat. mi amintesc c a primit o condamnare de 7 ani, pe
care a suportat-o destul de greu.
Activitatea mea de la Piatra Neamt cunoscut de ei s-a limitat numai la anul 1946, cnd Icusem
parte din grupul F.D.C. De la Doina, din Roman, stiau despre mine c tin legtura ntre judetele din
centrul Moldovei si Iasi.
Sustinnd c eram numai curier, am cutat s-i conving c nu cunosteam dect o persoan dou
din judet. O dat cu aIlarea implicrii mele n constructia adpostului de la Solont si a legturilor
mele cu alte judete, s-a pus accentul pe activitatea mea dus n aIara judetului, mai ales c cea din
Piatra Neamt era cunoscut din declaratiile lui Pascaru.
Desi nu aveau inIormatii importante n acest sens, au continuat presiunile asupra mea, scotndu-
m mereu la anchet. Era spre sIrsitul cercetrilor si cutau s mai descopere ceva. ntr-o zi am Iost
scos din nou din celul si dus la anchet. Fr s mai ntrebe ceva, mi-au dat hrtie si mi-au spun s
scriu tot ce nu am declarat pn n acel moment.
ncepuse s m cuprind panica, nestiind ce lucruri noi au aprut n alte declaratii. Le-am spus c
nu mai am nimic de scris, ntruct am declarat tot ce am stiut. Drept urmare, m-au luat din nou la
btaie n toate Ielurile, la palme, la tlpi, alergri etc. La un moment dat am crezut c au aIlat c
Iusesem numit n 1947 seIul sectorului I. F.D.C, dar m-am linistit cu gndul c voi sustine c seI de
sector sau curier este acelasi lucru. mi era de asemenea Iric s nu Ii aIlat ceva despre cele cteva
grupuri de trani, dar despre acestia eram hotrt s nu vorbesc, indiIerent de torturile la care as Ii
Iost supus. A vorbi despre ei nsemna pentru mine nu numai a-i trda, dar si a m rupe pentru
totdeauna de sat, de Iamilie, a m compromite deIinitiv n Iata celor ce m cunosteau de copil,
aruncnd o pat de nesters asupra printilor mei. mi era Iric s nu Ii vorbit despre ei Gh. Pivin,
deoarece i prezentasem pe ctiva; el putea s o Iac, eu ns nu. Sustinnd n continuare c nu mai
am ce spune, am Iost din nou luat la btaie n toate Ielurile practicate pn atunci. Dup btaia la tlpi
si alergarea prin camer, am Iost legat cu minile la spate si culcat cu Iata n sus n mijlocul camerei,
cerndu-mi s spun pe cine mai cunosc la Roman sau la Bacu n aIara celor declarati. Aceast
ntrebare parc mi-a dat Iorte noi, conIirmndu-mi lipsa unor noi date privind activitatea mea si parc
eram mai linistit. Blehan si Danielevici sedeau n camer n directii opuse, iar lng mine Aram m
ameninta, cerndu-mi s declar pe toti pe care i cunosc. La un semn al lui Aram, cei doi au nceput
s alerge spre mine, srind n acelasi timp cu cte un picior pe pieptul meu. n timp de Blehan si
Danielevici continuau s sar pe pieptul meu, Aram cu Dumei, ce a aprut ntre timp n camer, mi
cereau s declar pe toti cei pe care i-am cunoscut la Roman si Bacu si pe care nu i-am declarat nc.
Fiind crescut la tar, Iusesem destul de voinic, iar pentru a diminua eIectul sriturilor pe piept, n
timp ce se apropiau de mine, cutam s inspir ct mai mult aer n plmni. Acum ancheta mi se prea
mai usoar dect atunci cnd eram btut la tlpi. Vznd c nu mai obtin nimic de la mine si Iiindu-le
probabil Iric s m mai bat sau s mai sar pe pieptul meu ca pn atunci, au chemat pe, comisarii
anchetatori Blceanu si Pompilian, care se ocupau de loturile din judetul Iasi, spre a-i ajuta si a
continua ancheta. Acestia erau considerati cei mai experimentati dintre anchetatorii de la Suceava,
Iiind cunoscuti si pentru duritatea si sadismul lor.
Dup ce m-au dezlegat si m-au ajutat s m ridic de pe podea, dup aproape dou ore de anchet
condus de acestia, am reusit s-i Iac s cread c este posibil s nu mai cunosc pe cineva n aIar de
seIii de grupuri. Desi unii din Bacu m cunosteau nc din 1946, nu au spus numele meu celorlalti,
ceea ce a Icut ca eu s apar numai n declaratiile lui Buliman si n altele unde nu am putut Ii ocolit.
n legtur cu lasul, ntruct Floric Dumitrescu se mutase la Bucuresti, Iiind anchetat acolo, iar
Gheorghe Ungurasu a Iost arestat mai trziu, probabil nu s-a vorbit de mine, deoarece nu s-au Icut
conIruntri si nu am Iost supus anchetatorilor ce se ocupau de judetul Iasi.
Dup aceast anchet Ioarte grea, n urma creia am rmas cu o ruptur de peritoneu, cele ce vor
urma vor Ii mai usoare si de mic important, nemaiIolosindu-se vechea Iormul ,spune tot ce stii",
n unele cazuri recurgndu-se si la conIruntri. Ca urmare a unor mutri din celule, voi ajunge n
aceeasi camer cu Dan Lucinescu, Titi Stoica, Octav Obreja s.a., care m-au pus la curent cu arestrile
din Moldova si Bucovina. Aparitia unor noi capete de acuzare cutam s o pun pe seama uitrii sau a
Iaptului c au Iost considerate Ir important si, Iiind acum cunoscute de ei, le recunosteam si eu,
dac nu implicau pe cineva din aIar. Cu toate acestea, se tria sub tensiune, deoarece se reusise s se
mai salveze cte ceva. ntr-o dup-amiaz, pe la sIrsitul lui august sau septembrie, apru n camer
N. Cretulescu, Iost seI de grup F.D.C. Neamt n anul 1947.
Nu stiu cum am srit n Iata lui ntrebndu-1 de unde vine si dac a Iost anchetat, deoarece nu
auzisem de arestarea lui pn atunci. Mi-a spus c vine de la Bucuresti si c nu a Iost nc anchetat.
Nu l-am mai lsat s vorbeasc si am nceput - s-i spun ce trebuie s declare si apoi ce se stie si ce
poate spune pentru a nu Ii btut. Nu am terminat de spus tot ce as Ii vrut s-i spun c usa se deschise
si Iu chemat la anchet. ncepui s triesc din nou sub o tensiune greu de relatat si nu stiam cum s-i
multumesc lui Dumnezeu c ne-a ajutat s ne ntlnim. Era n joc libertatea unor oameni si m
gndeam la o rzbunare din partea anchetatorilor pentru c i-am mintit c nu mai stiu nimic. Dup
aproximativ dou ore, care pentru mine au Iost extrem de lungi, a aprut n camer N. Cretulescu.
Am srit s-1 ntreb cum a decurs ancheta. Mi-a spus c totul a decurs bine si c a dat o declaratie
asa cum i spusesem eu. A povestit apoi c anchetatorul, vznd c declar de bun voie, s-a purtat
Irumos, spunndu-i c bine a Icut c a declarat tot ce stie de bun voie, deoarece totul este cunoscut
de ei.
L-au ntrebat apoi cum de s-a hotrt s spun tot. Cnd a rspuns c n camera n care a Iost
repartizat s-a ntlnit cu mine si c l-am sItuit s declare tot, deoarece este cunoscut activitatea
noastr, nu l-au mai ntrebat nimic. Am rsuIlat usurat vznd c am scpat de noi anchete, multumit
si de salvarea celor ce nu Iuseser arestati. Dup mai putin de o or, N. Cretulescu va Ii mutat n alt
camer, dar nu nainte de a Ii pus la curent cu tot ceea ce stiu sau nu stiu anchetatorii.
Dumnezeu ne ajutase att pe mine ct si pe Cretulescu, poate unicul care a avut norocul s treac
prin anchet Ir s Iie maltratat. Anchetele se rreau, doar aparitia unui nou arestat ne mai tulbura
linistea. Si n continuare anchetatorii vor Iace o nou greseal. Cei care erau adusi din alte prti sau
noii arestati nu vor mai Ii repartizati n camere cu alti arestati, cum s-a ntmplat cu Cretulescu, ci vor
Ii bgati n celulele de la subsol. Aceste celule aveau ns geamurile spre curtea unde eram noi scosi
la plimbare, unde reuseam s primim sau s transmitem ceea ce ne interesa. Aceast situatie va
avantaja pe toti detinutii, nemailimitndu-se numai la o camer.
Scriind aceste amintiri, am cutat s redau doar cteva momente din timpul anchetelor ce au avut
loc sub regimul comunist. Dup cte se vorbea prin nchisoare, anchetele de la Suceava au Iost printre
cele mai dure si umilitoare din tar, justiIicate poate prin marele numr de arestri din toate pturile
sociale, precum si prin aversiunea mostenit din tat n Iiu a moldovenilor Iat de rusii cotropitori. La
Suceava au Iost omorti oameni n bti, alti oameni si-au pierdut mintile din cauza torturilor sau au
rmas cu inIirmitti pentru toat viata. Gradul de ticlosie al acestor tortionari s-a putut vedea atunci
cnd anchetatorul Aram si cu Dumei l-au Iortat pe Constantin Olaru s-si bat propriul tat, care nu
voia s recunoasc niste nvinuiri ce i erau aduse.
Anchetatorii, voind s-1 includ n proces si pe Petru Olaru, un vechi legionar cruia nu i-au gsit
nici un cap de acuzare, l-au btut pe Iiul su Constantin Olaru, pentru a recunoaste c si tatl su era
implicat n activitatea sa.
Ca orisice tnr, Olaru nu si-a dat seama de gravitatea acestei aIirmatii si, pentru a scpa de bti,
a scris declaratia asa cum 1-a nvtat anchetatorul Ion Aram, mpreun cu N. Dumei.
Petru Olaru, care mai auzise de asemenea cazuri, nu voia s recunoasc, rezistnd la btile la
care era supus. Deoarece P. Olaru era btrn si bolnav, Iiindu-le Iric s-1 mai bat ei, l-au adus pe C.
Olaru, care era deosebit de timorat si l-au obligat s-si loveasc tatl, cerndu-i s recunoasc
aIirmatiile sale. Pe baza declaratiei lui C. Olaru si a altora, obtinute n urma torturilor la care au Iost
supusi, P. Olaru a Iost si el condamnat, la 5 ani nchisoare.
Ajuns la penitenciarul din Gherla, se va mbolnvi Ioarte ru, iar un reumatism poliarticular l va
anchiloza n asa grad, c nu se va mai putea misca din pat. Chiar n situatia aceasta nu va Ii scutit de
chinurile reeducrii. Modul cel mai sadic de a-1 chinui era cnd un reeducat l lua n spate tinndu-1
numai de mini si ncepea s-1 scuture, provocndu-i dureri ngrozitoare. Att de grav a Iost acea
anchiloz, nct chiar cnd a ajuns n libertate nu a mai cobort niciodat din pat.
De acelasi tratament brutal si plin de cruzime au avut parte att brbatii ct si Iemeile, btrnii
sau minorii. mi amintesc de clugrul Comnici de la Mnstirea Neamt, care, purtnd acelasi nume
cu un nepot al su, a Iost si el arestat, torturat si umilit Ir nici o vin. Ti se rupea inima de mila lui,
din cauza umilintelor la care era supus.
Masa era Ioarte slab, nct n scurt timp majoritatea am ajuns distroIici. Unora li se mai acorda
dreptul la pachete cu alimente sau mbrcminte, dar aceast Iavoare era lsat la aprecierea
anchetatorilor si a seIilor de Sigurant din judet, iar de multe ori aceste drepturi deveneau motive de
santaj pentru cei naivi. Spre sIrsitul toamnei, mi s-a adus si mie un pachet cu haine pentru iarn, iar
nainte de proces am primit unul cu alimente. n judetele unde seIii de Sigurant si anchetatorii mai
aveau n suIlet un strop de omenie, se primeau pachete lunar si avea parte de ele aproape toat lumea,
ceea ce nu putea Ii vorba la cei din judetul Neamt.
Datorit regimului aspru, precum si a diverselor Iorme de santaj, oamenii care aIar se bucurau
de respectul tuturor vor deveni aici unelte usor de manevrat de ctre anchetatori. AstIel, A. Rotundu,
Iostul director al Liceului ,Petru Rares" din Piatra Neamt, arestat Ir a avea vreo vin, va deveni
colaborator al anchetatorilor, Iiind surprins cu numeroase note inIormative. Dr. Butnaru, arestat Ir
motiv, dup ce a ajuns polonicar si pus s mpart masa, a avut o comportare urt att Iat de brbati
ct si Iat de Iemei. Se putea observa la multi din cei care au Iost arestati din ntmplare c ne priveau
cu oarecare rutate, considerndu-ne pe noi vinovati de ntemnitarea lor, Ir s-si dea seama c erau
victimele unor intrigi puse la cale n mod discret de ctre anchetatori si oamenii lor.
Tot n aceast puscrie va Ii aruncat acel germen al reeducrii n suIletul unor oameni dezechilibrati
mintal, descoperiti de cei nsrcinati cu acest lucru, actiune ce va culmina la Pitesti si de care voi
vorbi pe parcursul amintirilor.
n aceast atmosIer vor ncepe procesele de la Suceava, unde s-a deplasat Tribunalul Militar din
Iasi, avndu-1 ca presedinte pe generalul Gh. Gheorghe. Pentru Iiecare judet au Iost Icute mai multe
loturi, pe diverse categorii: elevi, studenti, Iemei, maturi etc. Au Iost Iormate trei completuri de
judecat, care au Iunctionat n trei schimburi, deci zi si noapte.
Aprarea a Iost numit din oIiciu, nepermitndu-ni-se s lum legtura cu avocatii. Nu numai c
nu am Iost aprati la proces, dar am Iost mai mult acuzati.
Nu s-au cerut, cel putin pentru minori sau btrni circumstante atenuante, dimpotriv, se cereau
pedepse grele, care s Iie de exemplu si pentru altii. De la Piatra Neamt au, Iost repartizati pentru a ne
apra avocatii Katz, I. Mt si I TimoIte, care nu au Icut dect s batjocoreasc justitia romneasc.
Demn de remarcat este c n timpul procesului nu a Iost nici un caz de arestat care s se umileasc n
Iata instantei, nimeni nu a lsat s se nteleag c ar regreta cele Icute si toat lumea a renuntat la
ultimul cuvnt, ca urii protest la parodia de proces ce a avut loc.
Odat judecati ne simteam mai usurati, scpati de griji si speram s nu mai avem de-a Iace cu
teroarea anchetatorilor si s Iim transIerati la un penitenciar de executie a pedepsei.



NCHISOAREA PITE$TI - REEDUCAREA(1)

nchisoarea din Pitesti este cunoscut si va rmne n istorie prin atrocittile si crimele ce au Iost
comise n timpul reeducrii. Am avut norocul sau poate nenorocul de a Ii si eu n aceast perioad n
penitenciarul din Pitesti, unde am putut s vd ,cum a Iost creat omul", cu virtutile sau slbiciunile
sale. Mi-a Iost dat s vd cum un om se poate transIorma, cu sau Ir voia lui, ntr-un instrument de
tortur pentru semenii lui sau cum poate accepta martiriul cu senintate. Pentru a putea ntelege cum
de a Iost posibil s se ajung la asemenea crime, consider c e necesar s se urmreasc, pe ct este
posibil, evolutia acestei reeducri diabolic gndite, prin care se urmrea distrugerea Iizic si moral a
tuturor celor care au avut curajul s se opun comunismului.
La noi n tar cuvntul reeducare ti aminteste Ir s vrei de nchisoarea din Pitesti si de crimele
ce s-au petrecut acolo mpotriva studentimii romne, nsotite de o intens propagand mincinoas prin
care vina era atribuit victimelor. De aceea consider util a Iace un mic istoric al acestei reeducri de
tip comunist, care cu timpul s-a transIormat ntr-un adevrat mcel asupra tineretului romn si cruia
ulterior i-a Iost atribuit vina celor petrecute.
Dac citim ,Ziar de lagr - Caracal 1945" scris de OnisiIor Ghibu, vom descoperi aIirmatia c:
,Burghezii trebuie reeducati". Acest slogan va aprea si n penitenciarul din Suceava, nsotit de unele
maniIestri ostile Iat de intelectuali si de zvonuri de punere n libertate sau de amenintri, pentru a
intimida detinutii.
Zvonurile vor circula prin nchisoarea Suceava lansate prin Lucian Pascaru, Neculai Dumeni sau
Alexandru Bogdanovici. Concomitent cu ele, vor aprea n penitenciar si unele brosuri, precum si
promisiuni de punere n libertate.
Promisiunile de punere n libertate erau Icute la Caracal n schimbul unor adeziuni la B.P.D.
(Blocul Partidelor Democratice), n timp ce la Suceava, punerea n libertate era chipurile conditionat
de sinceritatea din timpul anchetelor.
Aparitia brosurilor comuniste n lagrul de la Caracal conIirm implicarea administratiei n
aceast actiune, ajungnd pn acolo nct s determine redactarea unei declaratii conceput de poetul
Buznea si care va Ii purtat prin barci de avocatul evreu Untermann, care purta la gt o cruciulit de
argint; el a reusit s adune 1058 de semnturi, dintr-un eIectiv de aproape 1400 de oameni.
n aceast atmosIer, nu trebuie s ne surprind Iaptul c ncep a Ii concepute diverse memorii,
iar justiIicarea lagrelor si necesitatea reeducrii vor gsi mediu prielnic chiar si n capul autorului.
Tot n aceast carte vom aIla, din surse provenite de la Petru Groza, c responsabilitatea acestor lagre
apartinea lui Teohari Georgescu (Burh Tescovici) si unui Consiliu Suprem, Iormat din doi evrei, doi
unguri si un romn. La Iel se va ntmpla si cu asa zisa reeducare nceput n 1948 si oprit n 1952,
dirijat de acelasi Teohari Georgescu, ajutat tot de un Consiliu, din care Iceau parte Alexandru
Nicolski, Dulgheru, Zeller, neIiind ns strini nici Gheor-ghiu-Dej, Emil Bodnras, Vasile Luca, Ana
Pauker, C. Prvu-lescu, Walter Roman etc.
Implicarea administratiei n aceast reeducare o demonstreaz Iestivalurile artistice, ndemnurile
de a se nscrie n P.C.R., precum si schimbrile aprute n Iruntea actiunii de reeducare. De exemplu,
EleIterescu este preIerat lui Isceanu. Asemenea evolutii au avut loc si n penitenciarul Suceava: de
pild, Turcanu i este preIerat lui Bogdanivici.
EIectul neIast al acestei reeducri, chiar Ir s Ii Iost Icute presiuni Iizice, se poate constata din
aIirmatia Icut de dr. Cotoiu din Arad: ,Fac orice pentru a scpa de aici", prin condamnarea politic
a incidentelor de la Cluj sau prin compunerea unui ,Imn al muncitorilor democrati". n acest timp, la
Bucuresti, Teohari Georgescu aIirma: ,Nu exist libertate pentru banditi", expresie atribuit tuturor
celor ce se mpotriveau comunismului. EIectul presiunilor n numele unei ,reeducri" s-a putut
constata cnd cei pusi n libertate au Iost ncolonati si condusi la sediul partidului comunist, purtnd
steaguri si au Iost pusi s tin discursuri, depsind, dup cum aIirm si autorul, ,orice margini de bun
simt si de demnitate".
Dar acelasi lucru se poate spune si despre atmosIera ce s-a creat n barci, datorit lichelismului
multora dintre internati.
Fcndu-se o paralel ntre regimul aplicat n lagrul de la Caracal si cel aplicat studentilor la
Pitesti, s-ar cuveni ca cei ce-si permit a judeca si condamna victimele de la Pitesti sau Gherla s-si
Iac un proces de constiint, pentru a vedea dac sunt suIicient de inIormati asupra celor ce s-au
petrecut n aceste nchisori si dac au dreptul moral de a judeca si condamna. Revenind la asa-zisa
reeducare de la Pitesti, vom vedea c aceast actiune de reeducare a Iost nceput la nchisoarea
Suceava, initiatorul ei Iiind considerat Bogda-novici Alexandru, student la Facultatea de Drept din
Iasi, cruia se vor altura Turcanu E., Dumeni N., Pascaru L., Mrtinas Al., Caziuc Gh., Negur I. si
nc vreo ctiva pe care nu-i mai retin.
Personal, nu am crezut niciodat c aceast idee i-a apartinut lui Bogdanovici si c ea s-a declansat n
toamna lui 1948, odat cu intrarea n scen a acestuia, dimpotriv, sustin c, germenul acestei
reeducri a aprut nc din luna iunie (iulie) 1948 si c nsusi Bogdanovici este o victim a celor ce au
lansat aceast idee. Ca unul care m-am aIlat n acel timp n penitenciarul din Suceava si urmream cu
neliniste desIsurarea evenimentelor, am putut observa unele lucruri pe care abia la Pitesti voi reusi s
le nteleg n toat complexitatea lor. Trind din plin Ienomenul reeducrii, am putut s-mi dau seama
c ,marii patrioti" Icuti cadou de Stalin poporului romn: Ana Pauker, Zeller, Nicolski etc. au nvtat
ceva la Moscova si nu au stat degeaba nici la Bucuresti, unde au pregtit aproape perIect un plan
diabolic, menit s distrug tot ce avea mai bun poporul romn. De acest plan nu au Iost strini nici cei
ajunsi n Iruntea PCR, adic toat clica ce conducea n acea vreme destinele trii.
Tot la Pitesti mi voi da seama c reeducarea a nceput la Suceava o dat cu ndemnurile lansate
de Pascaru si Dumeni de a se declara totul, motivndu-se c, cu ct vom Ii mai multi arestati, cu att
vor Ii mai putine perspective de a ni se Iace un proces si c vom Ii apreciati pentru sinceritatea
noastr. Repet, ndemnurile erau lansate de Pascaru, Iost secretar al partidului ,Frontul Plugarilor" -
organizatia judetean Slaj si de Dumeni, slug credincioas a Sigurantei din acele vremuri. A Iost un
nceput de tatonare a atmosIerei din mijlocul arestatilor, precum si o veriIicare a unor probabili
aderenti ai acestei ,reeducri". A Iost doar un nceput, n a crei capcan au czut un singur muncitor
si ctiva elevi care erau sub inIluenta lui Pascaru sau Bogdanovici. Cu toate c rezultatele erau
lamentabile, deoarece muncitorul Icuse declaratiile mai mult de Iric dect din convingere, acestia
vor continua chiar si Ir succes n munca lor murdar, sIrsind prin a se altura cu trup si suIlet
actiunii de mai trziu a lui Turcanu. Tot n Pitesti voi gsi si explicatia arestrii lui Dumeni, Iolosirea
lui la nceput ca inIormator prin celule, pentru ca n scurt timp s Iie scos ia biroul de cercetri n
scopul de a asista si a ajuta la anchete.
Am auzit si ntlnit numeroase cazuri de oameni care au stat ani de zile Ir a Ii anchetati, dar nu am
auzit ca un detinut politic, dup mai putin de o lun de zile, s poat s asiste la anchetarea altor
detinuti, arestati pentru aceeasi cauz. Cu aceast ocazie, Dumeni a nceput s duc munc de
lmurire cu cei anchetati ndemnndu-i s spun tot ce stiu, iar apoi a nceput s-i cerceteze si chiar
s-i bat pe cei anchetati. Lui Dumeni nu-i era aproape nimic interzis: avea acces la dosarele celor
anchetati, iar cuvntul lui avea mare greutate n Iata anchetatorilor. Scopul lui, cnd asista la
anchetare, era de a descoperi oameni cu caracter slab, spre a Ii recrutati si apoi Iolositi dup dorinta
sa. La Iel ca Dumeni era si Gutu Neculai din Rduti.
O dat cu aparitia lui Turcanu la Suceava, Gutu va deveni ajutorul si mna dreapt a acestuia.
n toamna anului 1948, n urma unei convorbiri (caz nentlnit pn atunci) a lui Bogdanovici cu
tatl su, care Iusese preIect al judetului Botosani, s-a observat o schimbare n atitudinea acestuia,
schimbare care va Ii considerat de multi ca nceputul reeducrii, datorit Iaptului c solicita crti si
brosuri spre a Ii citite si comentate. Din inIormatiile care circulau n cercuri mai restrnse, avnd la
baz unele mrturisiri intime ale lui Bogdanovici, crora nu li se ddea amploare spre a nu inIluenta
masa de detinuti, tatl su l asigurase, n timpul convorbirii avute la vorbitor, c se va renunta la
proces n schimbul unei actiuni de reeducare, care ar Ii putut motiva viitoarea atitudine a puterii. Se
vorbea, n legtur cu interventiile preIectului Bogdanovici pentru Iiul su, c ar Ii Iost Icute la
Bodnras si c acesta i-ar Ii sugerat ideea reeducrii, care ar Ii putut duce la renuntarea intentrii
proceselor.
Bogdanovici, stiind c la Caracal n 1945 au Iost pusi n libertate Ioarte multi oameni n urma
unei parodii de reeducare, va cdea n cursa ntins de comunisti de a ncerca o nou reeducare,
spernd s scape de proces cel putin pe elevi si pe Iete.
A Iost suIicient s apar acest germen al reeducrii, pentru ca apoi Ministerul de Interne s preia
actiunea.
Sub presiunea tatlui su, Bogdanovici accept ideea reeducrii, spernd s obtin un regim mai bun
pentru detinuti si apoi o eventual punere n libertate. AstIel, va trece la Iapte si va ncerca o
reeducare pe cale pasnic, Ir a se exercita presiuni asupra altora, totul limitndu-se la cititul si
comentatul brosurilor ce li se puneau la dispozitie, prin administratie, de ctre cei care coordonau si
conduceau din umbr. Aceast parodie de reeducare Icut de Bogdanovici nu va Ii pe placul
administratiei si nici al lui Turcanu, care va declara un adevrat rzboi mpotriva lui Bogdanovici.
Avnd ncredere n spusele tatlui su, Bogdanovici si va continua Ir zgomot actiunea lui de
reeducare, nedndu-si seama de consecintele pe care le va suporta.
Turcanu Eugen, un tip sadic si dornic de aIirmare ct mai rapid, era adeptul transIormrii omului
prin Iort, teroare si umilint, dovenindu-se omul cel mai potrivit pentru planul adus de la Moscova si
mbunttit la Bucuresti n scopul de a Ii aplicat n Romnia. Simtind acest lucru, Turcanu se va arta
un elev docil si harnic, cutnd s-si nsuseasc toate cunostintele aduse de ctre instructorii veniti din
capital. El stia c nu trebuie s se grbeasc; si va recruta cu atentie pe viitorii colaboratori si nu va
Iace dect pregtirea subtil a metodelor ce urmau a Ii puse n practic.
Despre Eugen Turcanu s-a scris mult; au scris att cei care l-au cunoscut, ct si multi care nu l-au
vzut niciodat sau cei interesati n a ascunde adevrul. Dintre cei ce l-au cunoscut, cei mai multi au
murit, iar putinii supravietuitori preIer s tac. Urmare a acestei tceri, voi povesti asa cum mi-a Iost
prezentat mie si ce stiu eu despre el.
n anul universitar 1946-1947, nscriindu-m la Facultatea de Drept din Iasi, l-am vzut pentru
prima oar, Iiind colegi de Iacultate. Era nzestrat cu o voint si cu o inteligent remarcabila, dar lipsit
total de scrupule si stpnit de o grandomanie Ir de margini: era n stare s se Ioloseasc de orice
mijloace pentru a-si atinge scopul. Cnd era vorba de interesele lui, nu cunostea nici simtul echittii si
nici mila.
Datorit comportamentului si convingerilor lui politice, pe care i plcea s si le aIiseze n public, dar
mai ales pentru c, Iiind presedintele ,Frontului Democrat Universitar", abuza de Iunctie, Iavoriznd
pe cei nscrisi n aceast organizatie, dar persecutnd pe ceilalti, ajunsese s Iie dispretuit n lumea
studenteasc, Iapt pentru care avea s se rzbune mai trziu. S-a nscut n satul Drmoxa Pltinis -
Cmpulung Moldovenesc, Iiul unui brigadier silvic care avea sase copii. S-a cstorit de tnr, iar
sotia sa, Oltea, era Iiica avocatului Saghin, un cunoscut legionar bucovinean.
Despre legturile lui Turcanu cu Miscarea Legionar mi-a vorbit la sIrsitul anului 1946 Aurel
Batariuc, seIul grupului legionar de la Facultatea de Drept din Iasi, care mi-a spus urmtoarele: n
anul 1940, Eugen Turcanu a Icut parte dintr-un mnunchi de prieteni din cadrul Frtiilor de Cruce,
dar dup ianuarie 1941 si-a ntrerupt activitatea. La sIrsitul anului 1945, Alexandru Bogdanovici a
avut o discutie cu Turcanu privind activitatea sa legionar, n urma creia, neajungnd la o ntelegere,
ntr-o sedint a grupului studentesc legionar s-a hotrt eliminarea pentru totdeauna din Miscarea
Legionar a lui Turcanu, pentru Iaptul c s-a nscris n partidul comunist, unde ducea o activitate
intens, devenind astIel nu numai un pericol, dar si un dusman al Miscrii Legionare. Am Iost
avertizat s nu discut ceva cu el, chiar dac voi Ii provocat. Or, dac la vrsta de 14-15 ani a Icut
parte din Frtiile de Cruce, sau chiar dac a mai avut unele legturi sporadice cu acest grup F.D.C., nu
nsemna c putea s aib calitatea de legionar, aceast calitate necesitnd satisIacerea mai multor
conditii, pe care Turcanu nu le ndeplinea.
Ca planton n penitenciarul Suceava, el va accepta s Iac unele servicii, ducnd tigri sau
diverse mesaje de la o celul la alta, cutnd prin aceasta s cunoasc att legturile dintre detinuti,
ct si unele inIormatii de care se va Iolosi n viitor.
Desi era cunoscut rivalitatea dintre Bogdanovici si Turcanu, ulterior multi dintre cei care nu
cunosteau acest lucru, sau n mod intentionat, au pus pe seama lui Bogdanovici ntreaga reeducare,
precum si numrul celor ce acceptaser actiunea.
Analiznd metodele Iolosite n timpul reeducrii din Pitesti, apare clar deosebirea Iat de metoda
pus n practic de Bogdanovici, care se baza pe libera optiune a individului, Ir mijloace de
constrngere, n timp ce n grupul lui Turcanu se vehiculau aceleasi lozinci care vor circula si la
Pitesti, ndemnul de a spune totul pentru a se obtine ncrederea partidului, lansat prin gura lui Pascaru,
ca si ndemnurile lui Dumei, de a spune totul de la nceput, deoarece pn la urm ,tot va trebui s
vorbim" sau basmul c sederea noastr n puscrie depinde de sinceritatea din timpul anchetelor, vor
Ii preluate si de Turcanu, rmnnd valabile pentru Pitesti, deoarece Iceau parte din instructajul
primit de la cei care pregteau reeducarea. Aceste ndemnuri erau normale cnd ti le spunea un
anchetator, dar spuse mereu de un camarad de suIerint, nsemnau cu totul altceva.
n aIar de Turcanu, Securitatea mai gsise nc trei persoane dispuse s execute orice li se cerea.
Cel mai important dintre acestia era Dumeni Neculai, grec la origine, cum i plcea s se laude, care,
n 1940, din oportunism, intrase n politia legionar, pentru ca apoi s se pun la dispozitia Sigurantei
antonesciene, iar mai trziu la a celei comuniste, spernd astIel c i vor Ii trecute cu vederea
abuzurile svrsite n trecut. Dumeni va rmne, n amintirea celor care l-au cunoscut n nchisoarea
din Suceava, ca una din cele mai josnice Iiguri ntlnite n timpul detentiei. Datorit legturilor sale
din toamna anului 1940 cu Miscarea Legionar, Siguranta comunist l va Iolosi pentru urmrirea
vechilor legionari. nzestrat cu un oarecare talent portretistic, va Ii trimis n comuna Rzboieni, unde
si va deschide un mic atelier, pentru a se justiIica prezenta lui n localitate.
n realitate, scopul stabilirii lui n comuna Rzboieni era s urmreasc pe vechii legionari din
comun. Familia Crciun din Rzboieni era rud prin aliant cu CZ.Codreanu, iar preotul Sultan, tatl
lui Donat Sultan, mort la Brasov la 3 septembrie 1940, se reIugiase din Basarabia n aceast comun.
Sergiu Sultan, al doilea Iiu al preotului, ce Iusese condamnat n timpul lui Antonescu si reusise s
evadeze, constituia un alt motiv pentru stabilirea lui Dumeni n Rzboieni (pentru a Ii mai bine
supravegheat locuinta preotului).
Nu lipsit de important era si Iaptul c n comuna Rzboieni Iusese un puternic centru legionar, unii
dintre legionari cunoscnd prigoana si lagrele din timpul lui Carol II. Dar iat cum l caracterizeaz
pe Dumeni o rud a lui: ,Mintea cu o nonsalant, nct l credeai pn la urm. Avea puterea de
convingere si stia s-ti ptrund n suIlet pentru a putea s-si ating telul, niciodat cinstit. Era si un
bun psiholog. Avea avantajul de a putea discuta cu orice intelectual, om de la sat sau muncitor din
Iabric. Gsea tonul si cuvntul necesar pentru Iiecare din orice categorie social. Stia s se comporte
ca un bolnav sau ca un copil. Deci era destul de nzestrat, numai c pe toate le Icea n scopuri stiute
numai de el. Nu avea scrupule. n viat a muncit Ioarte putin timp. A trit pe seama altora, mai ales pe
seama sotiei, a rudelor si a strinilor, pe acestia din urm escrocndu-i de asa manier, nct ei nici
nu-si ddeau seama pn nu se vedeau pgubiti. Le Icea pe toate n asa Iel nct nu putea Ii acuzat.
Santajul era una din armele lui preIerate. n primul rnd si santaja sotia, amenintnd-o c, dac nu-1
suport, va dezvlui c ea are un Irate ntemnitat politic. I-a santajat si pe cei ce i-au mprumutat bani,
cu diverse inIormatii culese cu privire la Iamiliile respective. n Iond era un las. La un moment dat,
Iiind n vizorul politiei, a plecat la tar la un preot si 1-a convins s-1 gzduiasc, iar dac l repereaz
autorittile, s-1 ascund n cuptor. N-a Iost cazul, dar nici nu cred c l-ar Ii ascuns, descoperindu-1
c este un escroc. Alt exemplu: Cumnata lui s-a trezit din senin arestat la miezul noptii si a doua zi
dus cu avionul la Bucuresti pentru anchet. Era uimit si ngrozit n acelasi timp. La anchet aIl c,
n timpul verii, ar Ii dus niste bani unei persoane din Bucuresti din partea lui. Dnsa habar n-avea;
cnd a Iost adus si el la conIruntare, a avut tupeul s se adreseze ei: Fetit, Iii sincer si recunoaste c
ai dus banii lui X. Asa e bine si cinstit. La indignarea dnsei, care a Iost spontan si argumentat, el
si-a recunoscut minciuna, a Iost rspltit cu dou palme. Dup aproximativ o lun a aprut acas.
Fiind ntrebat de ce a Iost att de lichea, a rspuns: Fetito, ai Iost prostut. Dac recunosteai nu
pteai nimic, nici tu, nici eu. La un moment dat a declarat c va pleca n Anglia, unde va cere azil
politic, acolo Iiind asteptat de personalitti politice, el Iiind un lider legionar. A plecat la Bucuresti
lund paltonul de blan al sotiei si o plapum, motivnd c va avea nevoie de bani. Dup un timp, a
reaprut slab, prpdit, spunnd c ar Ii Iost urmrit si arestat lng avion, precum si alte minciuni.
Nimeni nu 1-a crezut, dar nu aveau ce-i Iace. A Iost att de ru nct si-a urt si rudele care-1 ajutau.
Pe una din ele a acuzat-o n scris la organizatia de partid din localitate, ntrebndu-se cum de aceasta
mai poate Ii suportat n nvtmnt, avnd, n 1946, 200 ha de pmnt, 5 ha vie, etc., n speranta c
va Ii exclus din nvtmnt. Dar nu a reusit nimic, deoarece persoana n cauz i-a recunoscut scrisul
si a dovedit c este un mincinos".
Cu asemenea oameni voia partidul comunist s Iac reeducare n nchisori. N. Dumeni era al
doilea preIerat al regimului, dup Turcanu, n vederea reeducrii, iar cele relatate de ruda lui s-au
petrecut dup eliberarea lui Dumeni din nchisoarea Suceava.
Dac cei nsrcinati cu pregtirea si punerea n practic a monstruoasei reeducri nu i-ar Ii gsit pe
Turcanu sau Dumeni, pn la descoperirea altora s-ar Ii Iolosit de N. Gutu sau Lucian Pascaru, care s-
au pus de asemenea n slujba sigurantei comuniste. Merit mentionat Iaptul c N. Gutu a Iost acela
care a vndut n 1947 grupurile F.D.C. din Nordul Moldovei si Bucovina, dnd sigurantei toate
inIormatiile necesare arestrii, mpreun cu IotograIiile din timpul consItuirilor secrete.
Planul de reeducare Iiind bine stabilit de ctre initiatori, rmsese doar s se procedeze la
instruirea celor ce urmau s-1 pun n practic. Dintre cei care acceptaser jocul inIam, trebuiau alesi
doar cei care ndeplineau cel putin urmtoarele conditii: inteligent, dorinta de a parveni, sadism
(spre a nu Ii inIluentati de suIerintele celor torturati), posibilitatea de a Ii santajati (conditie care cred
c era cea mai important).
Dac toti cei care au Iost pregtiti n acest scop aveau mai mult sau mai putin aceste calitti,
Turcanu i depsea prin sadism si dorinta de a parveni, ceea ce a cntrit mult n alegerea lui,
renuntndu-se deIinitiv la Gutu si Dumeni (care vor Ii pusi mai trziu n libertate), n timp ce Pascaru
va Ii condamnat si Iolosit n alte mrsvii la Aiud.
EIectele ncercrii de reeducare a lui Bogdanovici au Iost nensemnate, iar cei ce se apropiau de
el erau mai mult atrasi de modul cum vorbea, de inteligenta lui, sau veneau din simpla dorint de a
citi o carte sau a auzi ce scrie n ea. Trebuie spus c majoritatea celor ce-1 ascultau vorbind erau elevi
si nu puteau Ii nvinuiti de desIsurarea ulterioar a evenimentelor la Pitesti. n grupul lui Turcanu,
pozitia ideologic era net leninist: lupta de clas, ridicarea n slav a comunismului, a lui Stalin, a
URSS-ului. A rmas de pomin aIirmatia lui Brjoveanu din Roman, Icut ntr-o zi cu mncare
Ioarte slab, cnd, n tcerea care cuprinsese camera, s-a auzit glasul lui: ,n URSS, la toate colturile
de strad sunt chioscuri cu pine proaspt, de unde oricine poate lua ct doreste, Ir plat, Iiecare
lund ns numai ct are nevoie". Cui apartineau aceste aIirmatii, preluate de ctre cei care voiau s se
reeduce, nu este greu de imaginat. Poate Nicolski sau Brldeanu, care au Io6t trimisi n patria
adoptiv, s Ii adus ultimele vesti din raiul bolsevic...
Chiar n timpul cercetrilor ncepuser s apar n nchisoare diversi necunoscuti, care aveau
lungi discutii cu Turcanu, Bogdanovici sau Dumeni si despre care nu se stia dect c sunt de la
Securitate sau M.A.I.
Gutu, cu care am stat un timp n aceeasi celul cnd era ajutorul lui Turcanu, pentru a ne cstiga
simpatia, ne mai spunea cte ceva, dar important pentru noi era c ne spunea c sunt strini si se
intereseaz de soarta noastr, c vor s stie cum suportm puscria si c uneori mai ancheteaz pe cte
unul, desi perioada de anchet se terminase. n realitate i interesa numai moralul nostru, cutnd
totodat oameni de care puteau s se Ioloseasc. O dat cu apropierea procesului, regimul detinutilor
ncepuse s se nrutteasc si eram din ce n ce mai izolati. De aceast perioad va proIita Turcanu,
care, pe postul lui de planton, era greu de urmrit; Gutu, ajutorul lui, va aIirma n repetate rnduri c
nu 1-a vzut n ziua respectiv. Se pregtea ceva, dar noi nu ne puteam imagina ce ne asteapt. Se
vedea clar c Bogdanovici Iusese abandonat, n timp de Turcanu si pregtea oamenii cu care va porni
la drum.
n aceast perioad, pn la plecarea la Pitesti, s-a hotrt probabil soarta lui Bogdanovici, care
nu corespundea planului celor de la Bucuresti. El trebuia s dispar o dat cu tot ce cunostea din
discutiile avute cu emisarii C.C.-ului, precum si cu promisiunile auzite de la tatl su. Disparitia lui
Bogdanovici era pentru Turcanu ca o iesire dintr-un cosmar, deoarece inteligenta, cu care era nzestrat
primul, constituia un pericol pentru al doilea. Cei ce pregteau atunci reeducarea erau siguri c prin
aceast disparitie va rmne o pat neagr n istoria reeducrii. Stpnit de grandomania lui, Turcanu
nu-si putea nchipui c si lui, ca si celorlalti, care stiau prea multe, li se va pregti aceeasi soart,
acelasi sIrsit, pe care l vor avea chiar si acei slujitori ai regimului care cunosteau prea multe si ar Ii
prezentat un risc n pstrarea secretului ce trebuia ascuns omenirii. Bogdanovici va mrturisi nainte
de moarte c-si merit soarta deoarece a acceptat s ncerce acea reeducare, avnd ncredere n
comunisti; nu a ndrznit ns s-si acuze tatl pentru ndemnurile care i-au Iost date, asumndu-si
astIel ntreaga vin si primind cu demnitate att chinurile, ct si moartea.
Dac Bogdanovici si-a primit cu demnitate soarta, Turcanu, orbit de dorinta lui de ascensiune si
ncurajat de promisiunile celor ce-i oIereau tot ce ar Ii dorit el, a devenit o unealt usor de manevrat si
a cutat prin toate mijloacele s dovedeasc c merit acordarea ntregii ncrederi. Se visa din nou
ntr-un post din conducerea P.C.R., de unde s Iie trimis acolo unde rvnea nainte de arestare (n
diplomatie sau n unul din posturile sus-puse).
Unii sustin c, dac nu ar Ii existat Bogdanovici la Suceava, nu ar Ii aprut Ienomenul Pitesti.
Cei care cred acest lucru nu cunosc ndeajuns scopurile urmrite prin reeducare sau cad prad
diversiunilor lansate de cei interesati. Sunt convins c, att cu Bogdanovici, ct si Ir el, reeducarea
tot ar Ii avut loc.
Turcanu nu avea nevoie de parodia de reeducare a lui Bogdanovici; era suIicient smnta
aruncat n timpul anchetei de ctre Dumeni si Pascaru, pentru a se orienta asupra oamenilor, sau ar Ii
nceput el reeducarea, de la capt. Chiar dac nu ar Ii aprut nici Turcanu, existau: Dumeni, Pascaru,
Popa Al., Livinschi, Mrtinus, Bogos Constantin, sau s-ar Ii ncercat n alt nchisoare unde se gseau
oameni dispusi a Iace orice n schimbul eliberrii - cum era Ludovik Rek.
Faptul c acest Ienomen a aprut la Suceava nu este ceva ntmpltor. Este cunoscut c cel mai
mare curent anticomunist a nceput n Moldova si c acesta se datora Miscrii Legionare. AtmosIera
anti ruso-comunist se ampliIicase n ntreaga Moldov nc din timpul rzboiului. Rpirea Basa-
rabiei, a nordului Bucovinei si a tinutului Hertei, care nu mai Iuseser niciodat sub stpnire
ruseasc, va Iace s creasc ura mpotriva Rusiei bolsevizate si a comunismului instalat n tara
noastr. Tineretul crescut si educat pn atunci ntr-un spirit patriotic, simtindu-se abandonat de noul
regim pus n slujba Moscovei, se va ndrepta spre Miscarea Legionar, atras de principiile patriotice si
moral-crestine ale acesteia, dorind un Iront comun mpotriva bolsevismului. AstIel, o parte din acest
tineret a ajuns n temnitele comuniste. Puterea, simtind acest pericol, va cuta s loveasc la nceput
acolo unde rezistenta era mai mare, pentru a o compromite si distruge. Regimul si dduse seama c
nu mai are n Iat un singur dusman - Miscarea Legionar - ci a mai aprut nc unul si anume
Tineretul, care renunta a mai sta n expectativ, dimpotriv, ncepea s se opun Itis instaurrii
comunismului n tar.
Trebuia deci gsit o solutie spre a lovi si n el si regimul a descoperit-o. Pentru a evita orice
rezistent sau dezaprobare n snul aparatului represiv, de care trebuia s se Ioloseasc (n rndul
cruia mai erau oameni vechi), va crea o atmosIer de ur mpotriva legionarilor, n rndul crora vor
Ii socotiti toti cei care erau mpotriva regimului, ajungndu-se astIel ca tuturor celor care nu erau de
acord cu ei s li se spun ,legionari". Realiznd acest lucru, scopul trebuia atins prin punerea n
practic a reeducrii.
Dac nu ar Ii reusit la Suceava, n mod sigur s-ar Ii ncercat n alt parte si tot acolo am Ii ajuns.
Cred c ne-am convins n timp de Iaptul c, peste tot, comunistii s-au Iolosit de orice mijloace pentru
a-si atinge scopurile. Iar atunci telul lor era s distrug cei mai mari dusmani ai comunismului si
anume Miscarea Legionar si Tineretul, astIel nct s rup veriga ce Icea legtura dintre cele dou
generatii. Numai din libertatea de care s-a bucurat Dumeni, avnd acces la declaratiile date, ne putem
da seama ca se cutau oameni cu caracter subred, care s poat Ii manevrati Ir limit, pn la
atingerea scopului criminal al autorittilor. Pe nimeni nu ar Ii mirat dac, n lipsa lui Turcanu,
Dumeni ar Ii primit o condamnare de 7 ani, cu care s Iie santajat s joace rolul lui Turcanu, n
schimbul unei promisiuni de a Ii pus n libertate.
Care a Iost motivul aducerii tuturor studentilor din tar la nchisoarea Pitesti, chiar si a celor din
Aiud, condamnati n timpul lui Antonescu? Nu se ndoieste nimeni c singurul motiv a Iost acela de a
se ncepe reeducarea, urmrindu-se distrugerea lor Iizic si moral, compromiterea lor. S-a ales
aceast nchisoare Iiind situat n aIara orasului; acolo se putea Iace orice Ir riscul de a Ii auzite
tipetele si gemetele detinutilor de ctre locuitorii din apropiere. S-a dovedit ulterior c, acolo unde
nchisorile nu au Iost perIect izolate, tentativele de reeducare au esuat.
Dup aceast scurt introducere voi ncerca s parcurg din nou, n msura n care memoria m
mai ajut, drumul de la Suceava la Pitesti si chinurile suportate n acest penitenciar.
Stirea lansat de Gutu, ajutorul lui Turcanu, c studentii vor pleca la Pitesti m-a bucurat. Tot el ne va
spune unde vor pleca muncitorii, intelectualii, elevii, Iemeile, Iiind Ioarte bine inIormat de ctre
superiorul su. Cnd am Iost ntrebati Iiecare ce ocupatie avem, desi Iusesem proIesor suplinitor la
Gimnaziul Unic din Rzboieni, putndu-m da drept Iunctionar, spre a ajunge la Aiud, am spus c
sunt student, pentru a merge la Pitesti (eram atunci nscris la Facultatea de Drept din Iasi). Doream s
Iiu n mijlocul studentilor, unde aveam Ioarte multi cunoscuti, aveam ncredere n unitatea noastr si
speram s ne organizm viata de puscrie n asa Iel nct s ne par cat mai usoar. Speram c ne vom
bucura de un regim omenesc, de acordarea unor drepturi elementare - legtura cu Iamilia, asistent
medical, dreptul la plimbare etc. Speram mai ales la dreptul de a primi crti, hrtie, creioane. Toti
Iiind tineri, cu moralul ridicat, doream din tot suIletul s Iolosim acest timp pentru pregtirea noastr
intelectual.
Dar toate acestea s-au dovedit a Ii numai niste vise ale noastre, demonstrndu-ne c nu am
cunoscut ndeajuns comunismul si c greseam creznd c n Romnia nu se va petrece ceea ce s-a
petrecut n Rusia. Nu puteam concepe cu mintea tnr de atunci c n tara noastr vor apare attea
cozi de topor care se vor vinde rusilor bolsevizati. Credeam c dragostea de Dumnezeu si neam va uni
acest popor pentru a rezista blestemului czut asupra lui. Timpul petrecut n nchisoarea din Suceava
ne-a Icut s Iim mai realisti.
Trecutul ne clise, iar prezentul ne preocupa mai putin. Toate gndurile noastre se ndreptau spre
viitor. Eram convinsi c drumul pe care am pornit nu-i deloc usor, c vom avea multe de ndurat si c,
pentru a ajunge la captul lui, se va cere probabil mult jertIa. Aveam experienta a peste un an de
puscrie si stiam c ne asteapt vremuri grele. Ndjduiam c Dumnezeu ne va ajuta s trecem peste
toate aceste obstacole si s iesim cu constiinta mpcat c ne-am Icut datoria dup puterile noastre.
Dac Iizic eram sub stpnirea celor vnduti Moscovei, din punct de vedere spiritual eram
independenti si aveam ncredere c viitorul este de partea noastr si c Dumnezeu ne va ajuta.
Cu aceste gnduri vom prsi Suceava, dup ce am primit mncare pe trei zile si anume: pentru
prima zi o bucat de mmlig si aproape 100 g brnz, pentru a doua si a treia zi cte trei cartoIi
Iierti si 200 g pine pe zi. Apoi, sub njurturile obisnuite, lundu-ne bagajul, am plecat spre gar,
unde am Iost nghesuiti ntr-un vagon dub vreo sut de oameni, din care doar jumtate puteau sta pe
niste bnci, ceilalti trebuind s rmn n picioare. Din cnd n cnd se mai Iceau schimburi de
locuri, unii pentru a se mai dezmorti, altii pentru a se mai odihni.
Cei mai avantajati erau cei care reusiser s intre pe sub bnci. Conditiile de cltorie erau
mizerabile. Vagonul avea dou geamuri mici, pe care se aplicase plas de srm deas, nct aerisirea
se Icea Ioarte greu.
Gardienii care ne nsoteau nu voiau s deschid usa pentru a se mai aerisi, deoarece ajungea la ei
mirosul din vagon. WC-ul era ntr-un capt al vagonului, iar deplasarea din partea opus spre acesta
se Icea psind pe umerii celor ce sedeau pe bnci. Norocul era c, datorit transpiratiei si lipsei de
ap, WC-ul se Iolosea destul de rar. Ziua, pentru a nu Ii vzuti prin gri, eram scosi n aIara orasului
si tinuti pe o linie moart pn se lsa seara ntunericul.
Era luna august, iar cldura din vagon devenea insuportabil, deoarece era construit din metal si
razele soarelui l nIierbntau, transIormndu-1 ntr-un cuptor. Toti ne dezbrcaserm, rmnnd
numai n chiloti. Ap ni se ddea numai seara si dimineata cnd eram dusi din gri, cel mult dou
cldri la o sut de oameni. Dup ce elevii au Iost debarcati la Trgusor, situatia s-a mai ameliorat,
Iiind mai putin nghesuial. Dup trei zile de cltorie n conditiile artate, am ajuns la Pitesti.
Spre deosebire de Suceava, nchisoarea din Pitesti era mai modern. Drumul de la gar pn la
nchisoare l-am Icut pe jos, prin mijlocul orasului, n plin zi, probabil pentru intimidarea populatiei.
La intrare, pe Irontispiciul nchisorii, parc pentru a ne avertiza, era scris pe o pancart mare: ,Pentru
dusmanii poporului nu exist nici mil, nici ndurare". Dup terminarea obisnuitei perchezitii, am Iost
dusi ntr-o camer mare, care va rmne cunoscut n istoria neamului romnesc sub denumirea de
,Camera 4 spital".
Aici, spre surprinderea tuturor, am Iost ntmpinati de ctre trei studenti veniti nainte de la Suceava
si anume: Turcanu Eugen, Negur Ion si Unisor Constantin. Toti erau cunoscuti de la Suceava ca
initiatori si adepti ai reeducrii, Iiind dispusi a Iace orice pentru a Ii pe placul administratiei. O dat
cu ntlnirea acestora, am simtit c toate planurile ce le Icusem ncepeau s se nruie.
Am cutat s m linistesc, preIernd mpreun cu C. Vleanu un loc pe priciul de scndur, ct
mai departe de ei.
Turcanu nu sedea n camer, motivnd c este planton pe sal, dar toti ne-am dat seama c se
bucur si aici de un regim special, ca si la Suceava.
Am petrecut perioada de carantin n aceast camer, ntr-o atmosIer destul de grea, dup care
am Iost repartizat pe celular n sectia ,munc silnic". Celulele Iuseser prevzute pentru dou
persoane, dar acum se introduser paturi suprapuse, ncpnd astIel pn la opt oameni (se dormea
cte doi n pat).Paturile erau din metal, iar pe baloturile de tabl, n loc de saltea sau scnduri, era
pus o rogojin. Repartizarea n celule a Iost Icut tot de ctre Turcanu; cnd putea el strecura cte
un turntor printre noi.
Pentru cele n care nu a avut de unde s recruteze inIormatori, dispunea de ctiva subordonati pe
care i purta dintr-o celul n alta, dup cum dorea el. Acestora noi le spuneam c ,umbl cu ursul".
Viata din celul era parc mai acceptabil dect la Suceava. In aIar de paturi, mai aveam o tinet Ir
capac pentru necesittile Iiresti. Ap ni se ddea cte o gamel dup masa de prnz, cnd mergeam s
golim tineta, ocazie cnd se mai putea Iolosi WC-ul Ir stirea gardianului. Dup masa de sear ni se
mai permitea s lum o gamel cu ap, pe care o Ioloseam numai n scopuri igienice, deoarece de but
nu bea nimeni, ntruct ciorbele subtiri tineau locul apei. Cnd aduceam gamela cu ap, trebuia s
mergem repede, iar dac se vrsa un pic de ap pe ciment era vai de cel n cauz, motiv pentru care
veneam cu gamela umplut pe jumtate, de Irica btilor. Despre spun, past de dinti, periut, nu
putea Ii vorb. Pentru igiena personal trebuia s rupem bucti de crp din cmsi sau haine, iar dac
eram prinsi cu asa ceva eram btuti cumplit, pe motiv c se nIund WC-ul. mi amintesc c Eugen
Otparlic, pentru c n loc de hrtie igienic a Iolosit o bucat de crp, a Iost btut de gardianul Dina,
nct s-a ales cu dou coaste rupte, iar peste putin timp a trebuit s Iie trimis la Sanatoriul TBC din
Trgu Ocna. Mncarea era Ioarte slab, de obicei ciorb de varz sau arpacas, cartoIi se ddeau mai
rar, iar Iasole Ioarte rar. Dimineata, la nceput, ni se ddea surogat de caIea (orz), mai apoi terci,
mncarea preIerat a tuturor. La plimbare, din august 1949 si pn la plecarea din Pitesti (august
1951) am Iost scos de dou ori, exact o dat pe an.
Am auzit c, n timpul cnd* eu eram la inIirmerie, n anul 1951, s-ar Ii scos detinutii mai des la
plimbare. La baie eram dusi la dou sptmni, dar acest eveniment devenise cu timpul un mijloc de
terorizare. IndiIerent dac era var sau iarn, cnd se anunta ,pregtirea pentru baie" trebuia s ne
dezbrcm complet si s asteptm pn ni se descuia usa. Nu aveam voie s lum cu noi dect un
prosop, iar cnd plecam din celul, de la etajul I sau IIpn la subsol trebuia s Iugim.
Gardienii ne asteptau pe scri, cu cravase sau cozi de mtur si ne loveau, asa nct, din cauza
loviturilor si a Irigului, Iugeam ct mai repede. Aceast btaie era organizat, deoarece la Iiecare etaj
seIii de sectii ne asteptau pregtiti cu cravase si ciomege. Ajunsi la baie, cnd intram sub dusuri, ori
ne Irigeam, ori apa nu era deloc nclzit.
La baie erau detinuti de drept comun, care manevrau robinetele dup cum primeau ordine. Dac
nu eram obligati s stm sub dus cnd apa era Iierbinte, atunci cnd era rece, n special iarna, nu ni se
permitea s iesim de sub dus. La baie ni se ddea cte o bucat de spun, dar timpul pentru baie Iiind
Ioarte scurt, de multe ori ieseam cu spunul pe noi. Din aceast cauz renuntam la Iolosirea
spunului, de team c nu vom avea timp s ne curtm de el.
Prosoapele le Ioloseam mai mult pentru a ne Ireca cu ele sub dus, deoarece nu se acorda timp pentru
sters.
Asa uzi cum eram, sub ploaia de lovituri si n btaia Irigului, Iugeam ct puteam pe scri pentru a
ajunge mai repede n celul. De la baie, reuseam uneori s Iurm o buctic de spun, pe care o
Ioloseam la scris pe Iundul gamelelor, putnd astIel s mai nvtm cte ceva.
Cel mai crud dintre gardienii pe care i-am avut la Pitesti a Iost Georgescu. Era de o rutate rar
ntlnit; spunea c el este pltit pentru a ne bate si c, dac conducerea i-ar cere, ne-ar omor. Se
mndrea c este cumtru cu cpitanul Iordache de la Securitate si c el execut ordinele date. Nu a
avut mult timp posibilitatea de a ne tortura, deoarece, ntr-o dimineat, cnd eram la inIirmerie, am
auzit n curtea de la drept comun mare glgie. Printr-un geam se putea vedea ce se petrece acolo;
spre surprinderea mea, l-am vzut pe gardianul Georgescu, detinut acum, n mijlocul detinutilor de
drept comun, rugndu-se de ei s nu-1 bat. Unul l tundea, iar restul Icuser un cerc n jurul lui,
improviznd tot soiul de glume, n timp ce unii i mai ddeau cte un picior n Iund. Vzndu-1 cum
merge cu gamela s cear supliment de ciorb, pe lng mil, mi-a venit n minte un vechi proverb:
,Dumnezeu nu bate cu ciomagul".
n dorinta de a-si dovedi Iidelitatea Iat de conducerea nchisorii, a iesit n evident si gardianul
Dina. Dac nu-1 egala n cruzime pe Georgescu, s-a evidentiat prin excese de brutalitti, mai ales
cnd erau si alti gardieni de Iat; asta 1-a ajutat ca, nu dup mult timp, s Iie avansat la gradul de
locotenent (dup spusele unor detinuti care pretindeau c l-au ntlnit mai trziu).
n iarna anului 1949-1950, ori cldur nu s-a dat, ori caloriIerul a Iost deIect, deoarece niciodat nu
am simtit cldur n celul. Toat iarna am stat cu geamul ntredeschis la propunerea Iui Romic
Eutusianu, hotrnd s avem putin aer dac nu avem cldur. Dormeam cte doi n pat, punnd o
ptur pe asa-zisa rogojin si cu alta ne nveleam. Eu dormeam cu Otparlic E. n acelasi pat si toat
noaptea stteam cu spatele unul la cellalt, pentru a ne nclzi. Din cauza Irigului, puneam peste
ptur tot ceea ce consideram c ar putea tine cldur: haine, prosoape, batiste, ciorapi. n prima
celul mi amintesc c am stat cu Romic Eutusianu, Eugen Otparlic, Popsa Ion (care au Iost trimisi la
Sanatoriul TBC Trgu Ocna), cu Constantin Vleanu (Iost coleg de clas n liceu si mort dup
eliberare) si cu M. Stratulat.
La nceputul primverii, dup plecarea unora la Trgu Ocna, am Iost mutat n alt celul, de unde
mi amintesc de SteIan Sngeap din prtile Botosanilor si de Gheorghe Costea din judetul Bacu, Iost
coleg de liceu.
La prima vedere m-am bucurat, deoarece ntlneam oameni noi, putnd astIel s mai aIlu ceva
vesti care nu erau cunoscute n prima celul si s le spun pe ale mele.
Pentru a nu pierde timpul n zadar, n Iiecare celul se Icea un program de povestiri; s-au tinut
diverse lectii la care trebuia s participe Iiecare dup cunostintele si posibilittile sale. ntruct nu
aveam dreptul la crti, ncepusem s regret c nu m-am declarat proIesor, pentru a ajunge la Aiud,
unde as Ii avut de nvtat multe de la cei n vrst.
Imediat dup schimbarea celulelor, primul lucru ce trebuia Icut era s-i descoperim eventualii
inIormatori. Acestia trebuiau depistati pentru a sti de cine s ne Ierim si pentru a ncerca s-i
convingem s renunte la aceste Iapte detestabile.
Totusi, dac se urmrea cu atentie viata din celul, se putea observa c Iceam o sIortare pentru a
pstra o atmosIer mai vesel. Se auzise c un student dobrogean, Serban, cnd mergea la baie, s-a
aruncat de la etajul IIprintre scri, murind pe loc cnd a ajuns la subsol. Se prea c nimeni din celul
nu stia precis cum s-a ntmplat si nici cauza sinuciderii.
Dup o nou schimbare prin celule, spre sIrsitul lunii august 1950, a avut loc mutarea tuturor de
la sectia munc silnic din celular, la subsol, n trei camere, mari. Eu am Iost repartizat la camera nr.
3, mpreun cu peste 30 de oameni, din care mi amintesc doar de urmtorii: Mgirescu Eugen,
Pvloaie Constantin, Hutuleac Ion, Bordeianu Dumitru, Gri-goras Ioan, Ungureanu Vasile, Popescu
Paul, TuIeanu Mihai, Olteanu Gheorghe, Dumitrescu Ilie, Bandu Paul, Cretulescu Mircea, Andriesan
Gheorghe, Moroianu Vasile, Gheorghies Dumitru, Juberian Constantin, Zaharia Neculai, Tudose
Petru, Pandurescu Aurel, Pintilie Ion, Maxim Vasile, Petrovanu Miron, Sntimbreanu Ion, Gheorghiu
Gheorghe, Srbu Ionit, Proistosescu Romulus, Cojocaru Petru, Marinescu Neculai, Mitan Virgil,
Brsan Mircea. Cred c au Iost si altii, dar nu-i mai retin. Printre cei cu pedepse mai mari, au Iost
adusi si ctiva cu condamnri mai mici, de la sectiile corectie sau temnit grea. Aici am ntlnit vechi
cunostinte si prieteni, prilej de a ne povesti multe. Camerele erau mult mai bune, deoarece n loc de
paturi de Iier am gsit priciuri mari de lemn si, cu toate c nu existau saltele sau cel putin rogojini mai
bune, se putea dormi acum mai omeneste, punnd jumtate de ptur sub noi si nvelindu-ne cu restul.
Desi pturile erau vechi, uzate si murdare, eram bucurosi c avem posibilitatea de a dormi singuri
sub o ptur. Dup cteva zile n care ne-am putut spune unii altora ceea ce aveam de povestit, viata a
nceput s intre n normal. Timpul se scurgea mai usor, dar mizeriile si njurturile gardienilor ne
amarau suIletul. Dispruser deosebirile de idei politice sau cele dintre gruprile din care Icusem
parte Iiecare. Toti ne simteam uniti prin lupta comun pe care o ncepusem mpotriva comunismului.
Prea curios cum unele prietenii vechi se destrmau, n timp ce altele noi le luau locul. Nu ne
asteptam ca, n curnd, s avem mari dezamgiri.
n ultimul timp, mncarea se mai mbunttise, ncepuser s ne dea mai des Iasole, uneori chiar
carne. Desi burta de vit era Ioarte prost splat, gsindu-se des blegar prin ea, ne bucuram cnd i
simteam mirosul pe sal. Unii ajunseser s spun cu mare precizie ce Iel de mncare vom primi,
numai dup mirosul ce venea prin vizet din cellalt capt al puscriei. Aveai impresia c timpul si-a
schimbat cursul si c mergem din nou ctre epoca de piatr. Mirosul, auzul ni se dezvoltau, n timp ce
gustul sau senzatia de respingere a ceea ce nu era bun sau curat ncepeau a ni se atroIia. Resturile de
blegar de la zeama de burt, o musc sau un gndac n ciorb, ori altceva, care n conditii normale ti
provocau greata, ni se preau ceva Iiresc; greata ncepuse s dispar. Foamea ncepuse s pun
stpnire pe noi si s road din acea sensibilitate speciIic omului. Multi preIerau mncarea cu copite
de vit n locul burtii, deoarece copitele ddeau parc un gust mai plcut arpacasului. Dar, s-a
ntmplat ca, n urma mncrii cu copite, aproape toti s ne mbolnvim de diaree, copitele Iiind
vechi. ntr-o sear, primind iar arpacas cu copite, toat lumea de pe sectie si-a deranjat stomacul. Desi
aveam n camer dou hrdaie, stteam la rnd pentru a le Iolosi. Multi si-au Icut nevoile pe ei. Cnd
hrdaiele s-au umplut cu materii Iecale, unii au Iost nevoiti s-si Iac nevoile pe ciment. Se btea n
us la toate camerele, cerndu-se permisiunea de a goli la WC hrdaiele, dar nu s-a deschis nici o
celul. Dimineata am observat prin vizet cum cei din camera 2 ieseau cu gamelele pline cu materii
Iecale pentru a le vrsa n WC. De atunci nimeni nu a mai mncat copite.
n preajma zilei de 1 decembrie 1950 s-a dat de dou ori cte o bucat de crenvursti. Acest
eveniment a dat nastere la tot Ielul de speculatii. Unii sperau ntr-o mbunttire a regimului, altii
sustineau c este o urmare a unor evenimente internationale, n timp ce altii se asteptau la o vizit mai
important, si Iceau planuri de ce ar trebui s raporteze si cereau s lum cu totii o pozitie comun.
Unii ns au mncat crenvurstii a doua zi, stiau ei ceva si de aceea nu au ndrznit s-i mnnce.
NCHISOAREA PITE$TI - REEDUCAREA(2)

n aceast atmosIer m-a gsit ziua de 5 decembrie 1950, cnd m aIlam n camera nr. 3 subsol.
Dup masa de prnz s-a deschis usa si si-a Icut aparitia n camer vestitul tortionar Turcanu. La
nceput, a ncercat s ne conving c partidul s-a gndit s ne redea societtii, c si-a artat bunvointa
Iat de noi cnd ne-a mbunttit mncarea, dndu-ne chiar crenvursti, iar noi la rndul nostru trebuie
s dovedim c dorim acest lucru, s ne rupem de trecut si s ncepem s ne reeducm, s dovedim prin
Iapte aceasta, pentru c numai asa ne vom bucura de tot sprijinul partidului si al administratiei. Apoi a
chemat pe ctiva, discutnd cu ei n soapt. n Iinal, ne-a ntrebat care este prerea noastr si cine
accept aceast reeducare.
Neprimind nici un rspuns la ntrebarea pus, multi ntorcndu-i spatele, a plecat nervos, spunnd
c va reveni mai trziu, pentru a vedea dac accept cineva. La putin timp de la plecarea lui Turcanu
am Iost scosi la WC pentru golirea tinetelor; am Iost ncuiati n WC, ca niciodat si uitati acolo.
A Iost necesar s batem n us si s strigm s ni se descuie usa. Ceva mai trziu s-a deschis usa
si am putut merge n camer. Nu ne asezaserm bine la locurile noastre, cnd a aprut din nou
Turcanu, ntrebndu-ne dac acceptm reeducarea. Cum si de aceast dat nimeni nu 1-a ascultat,
dimpotriv multi ncercnd s nIiripm alte discutii, ne-am trezit deodat ntr-un zgomot inIernal,
cauzat de un adevrat mcel, pe care nu-1 ntelegeam. Fiind n acel moment cu spatele spre Turcanu,
nu am auzit cnd a dat ordinul ,pe ei!"
Nu-mi ddeam seama cine loveste, cutam s-mi protejez Iata si s nteleg ce se petrece. Cei mai
buni prieteni se loveau sau se clcau n picioare. Nu stiam care este victima si care este agresorul. Nu
stiai pe cine s ajuti. Ne-am comportat ca si cum am Ii Iost drogati.
Fiecare nereeducat s-a trezit n spate cu cte un reeducat, care 1-a lovit pe neasteptate si cu o
brutalitate greu de imaginat. Prezenta lui Turcanu n mijlocul lor i Icea s Iie de o cruzime iesit din
comun. Turcanu, cu nc 2-3 din apropierea usii, si urmreau victimele si totodat modul cum si duc
la ndeplinire oamenii lui sarcinile ncredintate. Intervenea cnd credea de cuviint, demonstrndu-si
cruzimea de care era n stare. Totul s-a petrecut conIorm unui plan diabolic si bine pus la punct. n
timpul cnd Iusesem ncuiati n WC, au Iost aduse n camere btele necesare lor si puse la locurile
stabilite mai nainte si bine cunoscute de cei ce urmau s le Ioloseasc.
Nu mi-am putut da seama ct a tinut acest inIern si nici n-am putut s nteleg ce se ntmpl.
Eram socat. Loviturile nu m deranjau, deoarece triam senzatia unei prbusiri, care era cu att mai
greu de oprit cu ct ea aprea ca o prbusire colectiv.
Declansarea acestui mcel a avut darul de a provoca asupra tuturor un soc psihic, a crui
intensitate a Iost diIerit de la individ la individ, ajungnd la unii a Ii comparabil cu o amnezie
temporar, care va rmne ca o sincop n memoria lui.
Numai cu cteva clipe nainte, ne consideram prieteni, uniti prin aceeasi suIerint, avnd acelasi
tel de a scpa de bolsevismul rusesc, iar acum ne gseam, unii cuprinsi de dezndejde si neputint, iar
altii stpniti de o ur Ieroce si nejustiIicat, ce le Iusese impus si dirijat de cei ce urmreau
distrugerea tineretului romn.
Aceast ur, uneori Ir limit, a Iost vzut si simtit de victime, dar a rmas poate nenteleas
de multi pn astzi. Nu pot uita clipa cnd am ncercat s vd si s nteleg ceea ce se petrece n jur.
L-am vzut pe Dan Lucinescu, aIlat n apropierea mea, czut pe ciment, cum si acoperise Iata cu
minile, parc pentru a nu mai vedea urgia abtut asupra lui, ntrebnd mereu:
-Ce ti-am Icut eu tie, mi Costache, ce ti-am Icut?
ntrebarea prea a Ii ultima rezistent a unui om devenit neputincios, iar loviturile si sritul cu
picioarele pe corpul su strns grmad preau un dans satanic adus din alt lume. Mi-a Iost suIicient
s privesc doar cteva clipe, pentru a-mi rmne n memorie imaginea unei victime neputincioase si
Ir vreo sperant si a alteia transIormat Ir voia sa n robot, ca urmare a unei groaznice si
ndelungate torturi, prin care s-a reusit ca demnitatea s Iie nlocuit prin supusenie si umilint,
dragostea prin ur, mila prin nepsare si sadism, adic o Iiint deposedat de orice sensibilitate
omeneasc, Iiindu-i apoi inoculate n suIlet ura, Irica si docilitatea, n asemenea grad, nct i
schilodiser nu numai suIletul, dar Irica si ura i schimbaser parc si nItisarea.
Dup ce s-a dat ordinul de ncetare si am Iost desprtiti n dou tabere, una de banditi si alta de
reeducati, a nceput s se Iac lumin si n mintile noastre. Triam dezamgiri pe care nu mi le-as Ii
putut imagina vreodat. Prieteni transIormati n dusmani, idoli n strigoi, sperante n dezamgiri. Nu
puteam ntelege cum a Iost posibil asa ceva. Oare numrul lor, sprijinul administratiei sau ce alt
Ienomen ne-a Icut att de neputinciosi? Este adevrat c unii stiau ceva, dar de groaz nu au vorbit.
Altii, din cei ce au stat n celular, pe partea dinspre camera 4 spital, auzeau c se ntmpl ceva, dar nu
stiau ce anume, erau ngroziti si preIerau s tac, pn se va Iace lumin. C toti ne-am comportat la
Iel n momentul declansrii acestui mcel, este greu de explicat de ctre noi, cei care am trit aceste
clipe si va Ii mai greu de explicat si de nteles de ctre cei care vor cuta s ne judece.
Dup ce s-a oprit aceast btaie, noi, nereeducatii sau banditii, cum ni se spunea, am Iost izolati pe
priciul de la geam, pe. locurile hotrte de ei. Hotrrile erau luate de un comitet numit de Turcanu si
condus de Zaharia N., student la Timisoara, avnd condamnare 3 ani corectie (dup cte mi
amintesc). Ca ajutor a Iost numit Juberian C, student la Cluj.
Din acest comitet mai Iceau parte: Pvloaie C, student la Bucuresti si Mgirescu Eugen, student
la Iasi.
Numirea lui Eugen Mgirescu si a lui Costache Pvloaie n comitetul de camer, care urma s
conduc demascrile, va zdruncina din temelii solidaritatea din trecut, ntruct noi nu cunosteam si nu
ne puteam nchipui torturile de neimaginat la care Iuseser si acestia supusi. Prin aceast numire,
Turcanu urmrea compromiterea lor n Iata noastr, dar voia si s creeze nencredere n rndul
victimelor. Turcanu a preluat aceast metod de la Ana Pauker si Walter Roman, care, n lagrele de
prizonieri din Rusia, s-au Iolosit de elemente slabe din rndul oIiterilor, pentru a inIluenta pe soldati
s se nscrie n divizia Tudor Vladimirescu, ce urma s se alture trupelor bolsevice. Turcanu va
mbuntti metoda, izolnd pe studentii ce aveau inIluent asupra celorlalti si care au Iost supusi luni
de zile la o tortur nentrerupt, pn li s-a anihilat vointa si li s-a distrus personalitatea, Iiind adusi n
stare de roboti, capabili s execute orice, Ir s opun vreo rezistent. Schimbarea neasteptat a
atitudinii lor n prezenta lui Turcanu a avut darul de a surprinde si descumpni pe multi, deoarece
nimeni nu putea ntelege ce se petrecuse cu ei. Pentru a-si veriIica oamenii de care se Iolosea si pentru
a-i compromite pentru totdeauna, Turcanu le ddea anumite nsrcinri, avnd n vedere: modul cum
s-au comportat n timpul demascrilor, Iunctiile avute nainte de arestare, ncrederea si respectul de
care se bucurau n rndul studentilor etc. Unul dintre cei care trebuia compromis si care din noua
postur de reeducat putea produce derut, panic sau nencredere n rndul celor ce-1 stiau a Iost si C.
Pvloaie. Cunoscndu-i popularitatea, dup o lung si diabolic tortur, prin care s-a reusit nu numai
s-1 ngenuncheze, dar si s-i altereze constiinta, a Iost trimis n camera 3 subsol, cu misiunea de a
organiza un cuib legionar, prin care s nceap o activitate legionar n nchisoare. Prin acest
procedeu, Turcanu voia s cunoasc atmosIera din camer, precum si eIectele torturilor la care Iusese
supus C. Pvloaie, n acelasi timp supravegheat ndeaproape de alti reeducati. l cunosteam de mult
pe C. Pvloaie, luasem parte mpreun la multe actiuni, iar ntlnirea noastr n camera 3 subsol a
Iost o adevrat bucurie. Nu am Iost surprins de propunerea lui de a ne aseza alturi pe prici.
Au trecut doar cteva zile si avea s-mi spun c trebuie s proIitm de Iaptul de a Ii ajuns ntr-o
camer mare, c nu trebuie s pierdem timpul n zadar, ci ar trebui s ne organizm mai bine viata si
c acest lucru se poate realiza prin nIiintarea unui cuib legionar n camer, n cadrul cruia s
hotrm ceea ce avem de Icut si c trebuie s tinem sedinte zilnice, pentru a nu ne ndeprta de viata
noastr legionar. Am avut din primul moment o retinere si de la nceput nu am Iost de acord cu
propunerea lui, spunndu-i c Iiecare stie ce are de Icut, c este o greseal s se tin sedinte n grup,
avnd n vedere c nu toti din camer sunt legionari si c nu ne cunoastem nc destul de bine. Fiind
vechi camarazi, nu i-am putut bnui noua pozitie, ci i imputam n sinea mea doar o lips de tact.
ncercnd s-i dovedesc c greseste, i-am mentionat pe cei ce nu erau legionari din camer,
spunndu-i n Iinal c Iiecare poate s tin sedint de unul singur si c orice discutie s nu se poarte
deocamdat n grupuri, ci numai ntre patru ochi, pentru a nu da nastere la unele bnuieli.
Nu a mai insistat asupra acestui lucru, dar m-a ntrebat dac as Ii de acord ca acest cuib s se
numeasc ,Cuibul Nicadorilor", ntrebare la care nu am mai spus nimic. Trziu, mi-am dat seama c
Turcanu nu a Iost satisIcut de ndeplinirea sarcinii ce-i Iusese dat lui C. Pvloaie, deoarece
oamenii nu s-au lsat atrasi n curs sau C. Pvloaie nu a cutat s implice prea multi oameni n acest
joc inIam. Despre nemultumirea lui Turcanu aveam s ne dm seama mai trziu, cnd vom ntelege
desele scoateri din camer ale lui C. Pvloaie si ntoarcerea lui dup mai multe ore sau chiar zile; din
comportamentul lui se putea vedea c trecuse prin clipe grele. Nu-mi mai amintesc exact ce a reusit s
mai Iac el, dar retin c, n timpul btilor, Turcanu ne spunea ,Nicadori" urmtorilor: Paul Popescu,
I. Pintilie, I. Hutuleac si subsemnatului. S-ar putea s mai Ii Iost implicate 1-2 persoane, despre care
nu-mi mai amintesc.
Un lucru trebuie precizat ns, c toti cei crora li s-a propus s Iac parte din asa zisul cuib al
Nicadorilor, Iie c au Iost sau nu de acord cu C. Pvloaie, au Iost numiti Nicadori, Iapt ce va Ii
speculat de Turcanu pentru a justiIica intensitatea metodelor sale satanice de tortur, la care am Iost
supusi. Dup plecarea mea din camer la InIirmerie "si dup moartea lui I. Pintilie, se va da o mare
important acestui cuib, pentru a se putea justiIica moartea lui I. Pintilie, desi cauza acestei morti este
alta, mentionat mai ncolo, pentru care nu se poate gsi nici o scuz, dect doar acea nebunie
colectiv care s-a abtut asupra noastr. Prin nIiintarea asa-zisului ,Cuib al Nicadorilor", Turcanu a
reusit s-1 compromit pe C. Pvloaie, s-si justiIice intensitatea torturilor si mai ales s semene
nencredere ntre noi.
Tot acum s-a Icut si o perchezitie Ioarte amnuntit, pentru a nu avea cineva vreun ac, cutit sau
altceva, cu care s-ar Ii putut ncerca o sinucidere sau alt reactie neprevzut.
Aceleasi lovituri si gemete se auzeau acum si dinspre camera 2. Desi groaza ne ddea trcoale, totusi
ncepeam s ne trezim la realitate. Ne cutam din priviri, dar nimeni nu era n stare s zic ceva. n
aceast clip, gardianul btu la us, anuntnd masa. mi amintesc c a Iost o mncare de Iasole. Ni s-a
bgat hrdul cu mncare n camer, iar unul dintre reeducati a nceput distribuirea ei. Nereeducatii au
Iost pusi n Iruntea coloanei, primind n gamel aproape numai zeama; apoi au luat ct le-a trebuit si
reeducatii, restul Iiind dat aIar. Am observat c nu toti reeducatii au luat supliment, probabil si
aduceau aminte de cnd au Iost si ei n situatia noastr; erau poate suIleteste alturi de noi, dar groaza
care i stpnea i transIormase n niste executanti docili. Am Iost pusi s mncm Ir linguri,
sorbind din gamel mncarea, asa Iierbinte cum era. Ne-am bucurat c ne dduse numai zeam,
deoarece reuseam s o nghitim mai usor. n acele clipe, mncarea devenise un chin chiar pentru cei
Ilmnzi. Am Ii aruncat-o dac am Ii putut.
Dup mas, a urmat nchiderea si apoi din nou btaie. Triam clipe de groaz. Pentru a ne
nspimnta, era luat cte unul si btut n mod slbatic. Era lovit peste tot si Ir mil. Pentru a bga
groaza si printre cei ce ne loveau, echipele de btusi erau mereu schimbate, spunndu-se ,stia nu
stiu s bat, s treac altii!" Aprecierea ngrozea n aceeasi msur pe cei loviti ct si pe cei ce loveau,
astIel c teama de a Ii adusi alturi de noi i transIormase n Iiare. Btaia devenea astIel un Iel de
concurs n privinta brutalittii.
Dup ce am Iost trecuti toti prin aceast btaie, am Iost pusi s Iacem curtenie pe jos. Cimentul
era plin de snge si de lucruri mprstiate. Am luat Iiecare cte ceva n mn, prosop, cciul, ciorap
sau ceea ce am gsit la ndemn si, dup ce am Iost pusi n rnd pe brnci, ne-au obligat s mergem
Irecnd cimentul printre cele dou priciuri. n tot timpul ct Irecam cimentul, nu aveam voie s-1
atingem cu genunchii, iar naintarea trebuia s se Iac n salturi ,ca broasca".
Reeducatii sedeau nsiruiti la marginea priciurilor si ne loveau cu bocancii sau cu ciomegele,
atunci cnd treceam prin Iata lor. Cimentul, n loc s se usuce, mai ru se uda din cauza transpiratiei
ce cdea de pe Iruntile noastre.
n momentele acelea mi-am adus aminte de Iilmul Irancez ,Corsarul", unde cei condamnati s
vsleasc la galere erau tot asa de transpirati si loviti ca noi. Acum triam si eu asemenea clipe,
suportnd aceleasi dureri Iizice, la care se aduga enorma durere suIleteasc, vznd cum cei ce te
loveau erau Iostii prieteni si tovarsi de suIerint. n Iata mea mergea Irecnd cimentul Romic
Proistosescu, originar chiar din Pitesti. n urma lui rmnea o dr de snge ce-i curgea din cap si pe
care eu o stergeam ncontinuu.
Vznd cum ncerc s lustruiesc cimentul cu snge de om, am avut n acel moment un soc psihic,
cci am nceput s rd, zicnd n sinea mea: ,Gard ti-a trebuit, gard ai gsit! Freac nainte, biete!"
si rdeam. Unul din reeducati (devenit mai trziu un Ioarte bun prieten) m-a observat si a strigat n
gura mare c mi bat joc de ei si c nici nu-mi pas. Ce a urmat este greu de descris. Stiu doar c
loviturile date cu ciomagul nu dureau, simteam numai loviturile date cu tocurile bocancilor n spate,
care parc Iceau s se cutremure toate mruntaiele n mine.
ReIlexele de ncordare a muschilor pentru aprare nu mai Iunctionau, nct simteam orice lovitur
pn n strIundurile trupului. Cnd s-a sunat stingerea, btaia s-a oprit si am Iost trimisi la locurile
noastre pentru culcare. ntruct dormeam sub geamuri, ne-am culcat cu totii mbrcati, Iiind obligati
s dormim cu minile aIar din ptur, ncrucisate pe piept, pentru a nu se ncerca vreo sinucidere.
Noaptea Iceau de planton 1-2 reeducati, urmrindu-ne cum dormim. Dac prin somn cineva misca
mna de pe piept era trezit imediat cu o lovitur de ciomag, spunndu-i-se s tin minile pe piept.
Cine dorea s mearg la tinet trebuia s ridice dou degete n sus pentru a primi aprobarea s coboare
de pe prici si s Ioloseasc tineta. Cu tot socul psihic suIerit si amintit, Dumnezeu m-a ajutat s nu-mi
pierd luciditatea. Dup ce-mi Iceam rugciunea n gnd, preIcndu-m c dorm, ncercam s caut o
solutie de a iesi din acest inIern. Eram convins c tot ce se petrece nu-i ntmpltor si c totul este
pornit de la un nivel superior, Iiind patronat de conducerea nchisorii. Eram Irmntat de gndul c
trebuie s gsesc solutii pentru a nu Iace ru nimnui. Ni se cerea s spunem ce nu am declarat la
anchet, ce am discutat sau ce am auzit vorbindu-se n puscrie etc. Reeducarea era n Iapt o
continuare a anchetelor de la Securitate,
Aveam persoane care au putut Ii ocolite n timpul anchetelor, Iiind salvate de la arestare. mi
rscoleam memoria s vd dac nu am povestit altora ceva despre ele si ce as putea Iace pentru a
dovedi c nu a Iost adevrat. Stteam de trei luni n aceast camer, timp n care am Iost mereu
iscodit. Acum ntelegeam cum se nsteau noi prietenii, cum unii voiau s le pstreze si s le
adnceasc pe cele vechi, altii le ocoleau, ncercnd s le Iac uitate. Reconstituiam toate discutiile
din trecut si de peste tot pe unde trecusem.
Erau lucruri pe care le cunosteam numai 2-3 persoane si pe care reuseam s le ocolim n timpul
anchetelor. M ngrozea gndul c a doua persoan, trecnd si ea prin acest, inIern ar putea vorbi din
cauza torturilor sau Irica ar putea Iace ca eu s vorbesc primul. Aceste gnduri erau nspimnttoare
n timpul noptii si te mpingeau parc spre prbusire. Era clar c pentru nceput nu existau dect cele
dou variante valabile si n timpul anchetei de la Securitate - a capitulrii neconditionate sau a
rezistentei totale, pn la gsirea unei solutii mai bune. La Securitate, n timpul anchetelor, varianta a
doua s-a dovedit a Ii cea mai bun.
Nu-mi aminteam s Ii vorbit ceva despre ceea ce nu declarasem la Securitate. ncercam s cstig
timp, spernd c Dumnezeu mi va arta ceea ce trebuie s Iac. Persoana care m ngrozea mult era
Pvloaie C. Ne cunosteam de mai multi ani, a cutat tot timpul s m trag de limb si era de o
cruzime ce m nspimnta. Fusese si el torturat Ioarte mult naintea mea si nu a mai avut puterea s
se smulg din minile lui Turcanu. Prbusirea acestui om a Iost pentru mine o mare dezamgire si nu
mi-o pot explica dect prin chinurile de neimaginat la care a Iost supus, ceea ce cred c a dus la o
prbusire moral-crestin n suIletul su. Din cte am putut s observ eu n aceast perioad, cei din ale
cror suIlete nu a disprut credinta n Dumnezeu si-au pstrat omenia n suIletul lor si nici nu au mai
persistat n a Iace ru atunci cnd nu au mai Iost obligati. mi amintesc de un student de la Iasi,
Bordeianu Dumitru, care, atunci cnd au nceput btile n camera unde m aIlam, se gsea de partea
celor reeducati. Trecuse prin acest iad nainte de a Ii adus n mijlocul nostru. Loviturile pe care le
ddea el erau cu totul deosebite de ale altora. ntruct si cei pusi s bat trebuiau s se supravegheze
unul pe altul, a Iost observat c simuleaz btaia si turnat seIului de comitet. A Iost dus n mijlocul
camerei si timp de aproape o jumtate de or a Iost btut n tot Ielul. Dup aceea i-au scos cmasa de
pe corp, Iiind dezbrcat n pielea goal pn la genunchi si pus s se nvrteasc mprejur, pentru a Ii
vzut de toat camera cum arat. De la umeri pn la genunchi era cu totul vnt si negru. M
ngrozeam cum poate Ii ucis un om pentru simplul motiv c el nu poate si nu vrea s Iie ucigasul
altuia. Nu-mi ddeam seama, dar cred c majoritatea dintre noi artam la Iel. L-au btut cumplit si
apoi l-au prezentat tuturor, att pentru a ne ngrozi pe noi, ct mai ales pe cei din tabra celor pusi s
bat, spre a-i speria si manevra mai usor. Rezultatul a putut Ii simtit mai trziu. Si totusi, imediat dup
disparitia presiunilor, Dumitru Bordeianu a redevenit acelasi om de altdat, cu care era o plcere s
te ntlnesti si s stai de vorb.
Zilele continuau s se scurg dup acelasi program. Desteptarea, Irecarea cimentului nsotit de
aceeasi btaie cu picioarele si cozile de mtur, apoi terciul, mersul la WC, acordndu-se cel mult 20
de secunde pentru cei nereeducati. Ideea nu stiu de unde venise, dar ea a Iost introdus la noi n
camer de ctre Pvloaie C.
Dup venirea de la WC, unde pentru cei reeducati timpul nu era limitat, urma din nou curtirea
cimentului, nsotit de aceeasi btaie colectiv, care dura aproximativ o or. Continua apoi perioada
de gndire, prin care se urmrea distrugerea nervilor. n acelasi timp trebuia s stai pe prici n sezut,
cu picioarele ntinse si cu minile pe genunchi. Cum pe scndur nu era dect o ptur, iar noi eram
Ioarte slbiti si loviti, aceast pozitie era ntr-adevr chinuitoare. Nu aveai voie s te misti absolut de
Ioc. Miscarea unui picior sau ncercarea de a-ti schimba pozitia se pedepsea cu numeroase lovituri de
ciomag la tlpi sau peste corp. Pot spune c la aceste lovituri am btut recordul si voi cuta s explic
cauza. Eram Ioarte slbit si nu suportam s stau pe scndura tare, nemiscat, mai mult de o or. Oasele
m dureau ngrozitor, att din cauza lipsei muschilor de pe Iese, ct si a loviturilor primite.
n aceast pozitie, trebuia s-ti reamintesti tot ce nu ai declarat la anchet, tot ce ai putea s spui
despre colegii ti sau altceva ce ar Ii putut interesa Securitatea. ncepeau s-si Iac loc ndoielile
privind gsirea unei solutii salvatoare, Ir compromisuri sau sacriIicii. Pentru ameliorarea durerilor
datorate pozitiei n care sedeam, mi-a venit o idee pe care am pus-o n practic cu oarecare succes.
Mi-am pus n gnd ca, atunci cnd supraveghetorul va trece prin Iata mea, s misc numai degetul cel
mare de la picior. Eram sigur c miscarea va Ii observat si c voi Ii pedepsit. Nu stiam ns ct de
brutal va Ii reactia celui ce ne supraveghea, dar merita ncercat.
mi Icusem planul ca, atunci cnd voi Ii lovit, s trag piciorul, lund minile de pe genunchi,
apoi, sprijinindu-m de scndur, s-mi schimb pozitia. A doua zi ncerc s-mi pun planul n aplicare
si, cnd trece pe lng mine supraveghetorul, misc degetul cel mare de la picior. Lovitura de ciomag
nu se las asteptat, iar eu, conIorm planului, pun minile pe scndur si-mi strng picioarele cu un
,au!". Iau apoi o alt pozitie regulamentar, diIerit de cea veche si, spre surprinderea mea, lovitura
nu se mai repet.
Vznd c totul a decurs perIect si Iiind multumit de rezultatul obtinut, am considerat c este un
succes aceast ncercare si totodat mi-am dat seama c prin mai mult curaj si snge rece pot Ii si ei
pcliti.
Dup un timp, la o alt miscare a degetului, lucrurile s-au petrecut aproape identic. Am prins
curaj, dar cutam s Iac acest lucru ct mai rar, pentru a nltura orice bnuial din partea lor. Parc
acum puteam sta mai mult nemiscat pe scndura tare. Loviturile erau mai mult sau mai putin
puternice, depinznd de cel ce le ddea, totusi, cnd ciomagul cdea peste osul piciorului, durerea era
greu de suportat, dar nu era alt solutie.
n aIar de tortura Iizic cauzat de pozitia pe care trebuia s o respecti, era si o alta, mai
groaznic, aceea de a asista la torturile altora. Aceast tortur psihic cred c a dus la prbusirea unui
numr mult mai mare de oameni dect tortura Iizic. n timp ce noi sedeam s ne gndim, era luat pe
rnd cte unul de pe prici si btut sub privirile noastre, spunndu-i-se c la Iiecare ne vine rndul.
Dac am Ii stiut cnd urmm, poate am Ii Iost mai linistiti, dar starea aceasta de asteptare era
ngrozitoare, mcinndu-ne nervii. Veneau mereu cu metode noi de tortur si nu stiam ce ne mai
asteapt. Am Ii vrut s ne vin ct mai repede rndul, s nu mai vedem 2 se ntmpl sub ochii nostri.
Unul cte unul, cuprinsi de dezndejde, oamenii ncepeau s cedeze. Parc aceste chinuri nu ar Ii Iost
suIiciente; au nceput s ne umileasc, urmrind s distrug orice urm de demnitate din noi.
Diabolica idee de a asista la chinuirea altora, combinat cu diverse metode de umilire si
depersonalizare total a victimelor, a contribuit la prbusirea celor mai multi. Este suIicient s
subliniez doar Iaptul c, uneori, eram Iortati s mncm ca porcii, n Ielul urmtor: gamela cu
mncare era pus pe ciment, iar victima trebuia s stea n genunchi, cu minile la spate, Iiind obligat
s se aplece si s-si mnnce toat mncarea din gamel, lucru imposibil. De aceea unii si opreau
nasul sau barba, altii cdeau peste gamel, Irigndu-se sau vrsnd-o, n timp ce acei care si mai
pstraser o doz de luciditate preIerau s o rstoarne cu barba, acceptnd s Iie btuti si s rmn
Ilmnzi, dect s se chinuie si s se umileasc.
Gradul de dezumanizare si robotizare la care se ajunsese n urma ndelungatelor si teribilelor
torturi iesea n evident si atunci cnd victimele erau puse s sar unul peste altul, Icndu-se o
adevrat piramid peste cel de dedesubt, n timp ce reeducatii, cuprinsi de o adevrat nebunie
colectiv, parc se luau la ntrecere strignd: ,grmada pn la tavan!" iar gemetele celor de dedesubt
prea s le stimuleze strigtele lor demente.
Dup ce ni s-au luat lingurile, am Iost pusi s mncm din gamel stnd pe brnci. Dac cineva
ncerca s se ajute de mini la tinutul sau aplecarea gamelei, era btut peste brate si ndesat cu nasul n
gamel. Multi s-au oprit sau au ncercat s verse gamela cu barba.
Cte unul ncepe s cear hrtie pentru a scrie.
ncep prbusirile, iar panica pune stpnire pe toti. Ce si despre cine va scrie? Fiecare si pune
ntrebarea: ,Ce se va scrie despre mine si cine va scrie?"
Erau ntrebri izvorte din groaz, care ne obsedau si Iceau s ne cuprind dezndejdea. Gndurile
zboar si spre celelalte camere, unde aveam prieteni. Ce Iac ei si ce gndesc despre noi ? Apoi alte si
alte gnduri, din ce n ce mai apstoare, n acest timp i va veni rndul lui Aurel Pandurescu, student
la teologie, arestat si n timpul lui Antonescu. A Iost btut ntr-un mod care depseste orice nchipuire.
Tot corpul, minile, picioarele, Iata si tot ce se putea observa aveau numai urme de lovituri. A nceput
s Iie clcat n picioare. Nu a mai putut rezista si si-a Icut nevoile pe el. Sub pretextul c a murdrit
camera, a Iost Iortat s-si mnnce excrementele.
Dup aceea a Iost pus s stea pe un hrdu, ntr-un picior, cu minile n sus, 24 ore. Un reeducat
a avut sarcina s-1 supravegheze, s nu-si schimbe picioarele si s stea cu minile ridicate. Cnd nu
mai putea respecta pozitia cerut, era lovit cu ciomagul peste Iluierul picioarelor pentru a sta cu
bratele asa cum se cerea. Greu de imaginat, dar a reusit s stea n aceast pozitie pn a doua zi spre
orele 11, cnd s-a prbusit Ir cunostint pe ciment. A Iost ridicat pe brate de acolo si pus pe prici
vizavi de mine. n acele clipe, am avut impresia c am n Iat un corp care nu numai c a Iost prsit
de suIlet, dar si de tot ce era dumnezeiesc n el. Prea un musuroi de materie acaparat de puterea
rului. De cte ori mi aduc aminte, mi apare n Iat ceva ce nu are nici o asemnare cu ceea ce a
creat Dumnezeu n aceast lume. Dup un timp, a nceput s geam si s cear o lingur de cc.
pentru a-si uda gura. AtmosIera era destul de grea, nct nici cei reeducati nu scoteau un cuvnt. Toti
executau ordinele primite n cea mai perIect liniste. Se prea c trim ntr-o lume peste care stpnea
groaza si puterea ntunericului. n aceste conditii, programul se respecta cu strictete.
Btile comune continuau cu regularitate dimineata si seara, cu ocazia curteniei, iar n cursul
zilei aveau loc btile si torturile individuale.
n alt dimineat, am asistat la o nou scen zguduitoare, cnd a Iost btut Gheorghe Andrisan,
bucovinean, student la Iasi. Era un om de o puritate suIleteasc rar ntlnit. Din cauza loviturilor, i
curgea snge pe nas si pe gur. Cu toate acestea, era btut n continuare, cu pumnii n piept, de ctre
cei crora li se cerea s dovedeasc c vor s se reeduce. Modul cum primea Gh. Andrisan aceste
lovituri nu-1 voi putea uita niciodat. Privirea lui n gol si nepsarea cu care accepta aceste lovituri
parc nu te mai nspimntau, ci dimpotriv ti ddeau curaj. Apoi l-au pus s stea pe un hrdu, ntr-
un picior si cu minile n sus. Nu mai stiu ct a stat n aceast pozitie, dar mi amintesc c n ochii Iui
se putea vedea numai liniste si resemnare.
Mult mai trziu, voi aIla c, dup plecarea mea la inIirmerie, Gh. Andrisan va ncerca s se
sinucid: ntr-o noapte a vrut s-si taie arterele de la gt. Va Ii descoperit de P. Popescu si salvat de la
moartea pe care si-o dorea n locul torturilor si al umilintelor.
Alt dat, pentru a ne arta c mai au si alte metode nepuse nc n practic, l-au luat pe Paul
Bandu din Constanta si, ca o demonstratie de Iort, dup ce l-au asezat pe un prici, au tbrt doi cu
ciomegele, lovindu-1 n ritmul n care se bate Iierul la Iorj. Demonstratia a durat circa 15 minute,
ns, de la sale si pn la genunchi nu mai rmsese nici o bucat de piele care s nu Iie neagr-
vnt. Ceea ce a impresionat pe toat lumea nu a Iost expunerea sa dezbrcat pentru a se vedea
eIectul loviturilor, ci rbdarea greu de imaginat a acestui biat de 21 ani. Nici o miscare, nici un
geamt, nimic nu s-a observat la acest copil. Se vedea pe chipurile celor ce-1 loveau o nIrngere a lor
si nu a acelui biat btut.
n aceste clipe trecutul nu ne interesa, iar viitorul ne cutremura. De aceea triam numai n prezent
si eram convinsi c viitorul nostru atrn de acest prezent. n aceast atmosIer ne gseam n preajma
Anului Nou. Nu pot preciza dac nainte sau dup 1 ianuarie 1951 mai rmsesem nc trei asupra
crora trebuia s se mai Iac demonstratii de Iort, ntruct nu consimtisem s ne Iacem demascarea.
Nu stiam pe ce considerente am Iost lsat la urm, deoarece la nceput nu Iusesem pus alturi de cei
care erau considerati a Ii mai greu de reeducat. ntrebarea pe care mi-o puneam era: oare Iusesem lsat
la urm pentru c nu cerusem hrtie ca s scriu ceea ce stiu sau ei sunt n posesia unor date despre
mine? Si care sunt ele ? Dup cum eram asezati pe prici, eram al treilea, deci as Ii urmat la rnd. n
dreapta mea era G. Olteanu, student la Cluj, iar pe cellalt nu mi-1 amintesc.
ntr-adevr, a doua zi am Iost luat la btaie, la Iel cum se procedase si cu ceilalti dinaintea mea.
Bti la palm, la tlpi, apoi loviturile unde se nimerea. Dup btaie am Iost pus s Iac 300 de
genuIlexiuni cu minile n sus. Alturi de mine era un reeducat care mi impunea ritmul cu loviturile
de ciomag peste picioare, avnd totodat si sarcina de a numra.
Nu m asteptam s le execut, Iiind Ioarte slbit, dar, spre dezamgirea mea, dup executarea
celor 300 de genuIlexiuni, mi s-a spus s continui pn m vor opri ei. Nu stiu cum am avut atta
Iort s execut n continuare, pentru ca dup un timp s nu mai pot; picioarele mi tremurau si am
czut sau m-am lsat pe ciment. Au nceput s m loveasc si apoi s m calce cu picioarele. Am
simtit c ncep s-mi Iac nevoile pe mine.
Le-am spus si au oprit btaia. Nu mi-au permis s merg la hrdu, ci m-au obligat s intru sub
prici si s Iolosesc gamela. Dup ce mi-am Icut nevoile n gamel si m-am curtat cum am putut sub
prici, am pus gamela la piciorul priciului, am iesit de sub el si am ncercat s m duc la locul meu.
Am Iost oprit si trimis s-mi iau gamela si s mnnc tot ce este n ea. I-am rugat s-mi permit s
mnnc mai trziu continutul gamelei, deoarece m simteam Ioarte ru. Nu stiu cum artam, dar au
acceptat.
Nu m-am asezat bine pe prici, c usa s-a deschis si gardianul ne-a spus s mergem la WC. Fr a mai
astepta ceva, m-am repezit la gamel, am luat-o sub hain si am Iugit, intrnd primul n WC, unde am
vrsat-o, ncercnd s o spl la chiuvet. Aceast operatie nu am mai reusit s o duc la bun sIrsit,
deoarece, sub ploaia de lovituri, am Iost ndeprtat de la chiuvet, desi mai rmsese destul murdrie
pe marginea gamelei. Cu toate loviturile primite, m bucuram c am scpat de umilinta la care urma
s Iiu supus. Ajuns n camer, nu-mi mai amintesc ce s-a ntmplat si nici ct de scump am pltit
ndrzneala mea de a nu executa ceea ce mi-au spus s Iac cu continutul gamelei.
La masa de prnz ne-am asezat n ordine n Iata hrdului cu mncare. Cum nu mi s-a permis s
spl gamela, am Iost nevoit s o tin cu Iundul n sus, ca s nu se observe murdria. Polonicarul
mprtea cu ciud mncarea, turnnd-o de sus n gamel, n asa Iel nct s ne sar ct mai multi
stropi pe mini, ca s ne Irig. Cnd mi-a venit rndul, am ntors si eu gamela deasupra hrdului.
Pn a observat polonicarul murdria de pe gamel, polonicul Iusese deja desertat, iar stropii din
gamel apucaser s sar att pe mna mea, ct si n hrdu. Cu polonicul ridicat, a nceput s m
njure c am spurcat mncarea. M-am retras repede din Iata lui, ducndu-m la locul meu. Am
mncat imediat mncarea si, cu groaz, urmream ce se mai ntmpl. Toat lumea a primit masa n
tcere, dar, ca niciodat, nimeni nu a mai luat supliment, scotndu-se aIar restul de mncare. Dac
m-as Ii prezentat cu gamela nersturnat, s-ar Ii observat Iecalele si m-ar Ii obligat s o tin alturi de
hrdu. Sunt convins c n timpul mesei ar Ii Icut tot Ielul de glume despre gamela mea, cutnd s
m umileasc.
Nu a Iost civilizat cum am procedat, dar atunci cine mai gndea normal ? Eram sigur c, dac le-
as Ii cerut voie s spl gamela, nu mi-ar Ii permis, dimpotriv ar Ii dat amploare acestui Iapt, cu
scopul de a m umili, batjocori.
n urma celor ntmplate, n aIar de njurturile si amenintrile polonicarului, nimeni nu a zis
nimic.
Pe msur ce timpul se scurgea, m simteam tot mai neputincios si groaza de btaie ncepea s
m cuprind.
A doua zi, am Iost btut din nou si cred c atunci mi-a Iost luxat sau poate si Iracturat maxilarul. mi
amintesc c, vrnd s-1 umileasc pe Vasile Ungureanu, Turcanu, venind probabil n mod special
pentru acest lucru, 1-a pus s m njure si s m loveasc. Acesta a reIuzat. Repezindu-se la el si
lovindu-1, Turcanu i-a ordonat din nou s m loveasc. Bietul Vasile Ungureanu nu a mai avut tria
de a-1 nIrunta si, ntorcndu-se spre mine, a zis plngnd: ,Dumnezeii si biserica mtii, mi spuneai
mereu s vorbim despre Cpitan!..." si, de Iric, mi-a dat o lovitur puternic n plin Iat. Nu am
simtit nici o durere, doar o zdruncintur n cap, nsotit de un ntuneric n Iata ochilor si pierderea
cunostintei un timp, Ir s stiu ct a durat, un minut, cteva secunde, nu pot aprecia. mi mai
amintesc c am Iost pus s mai execut 100 de genuIlexiuni, iar dup aceea, pentru a m umili, am Iost
obligat s m trntesc de 50 de ori cu sezutul de ciment. Extenuat la maximum dup executarea
genuIlexiunilor, noua pedeaps mi s-a prut ca o usurare a suIerintelor. Trebuia s stai cu Iundul pe
ciment, avnd picioarele perIect ntinse n Iat, apoi urma ridicarea corpului ct mai sus, cu ajutorul
minilor lipite de corp, pentru ca, la o comand dat, s ridici minile de pe ciment, ndeprtndu-le
de corp si cznd n Ielul acesta n sezut. Dac la un om normal Iesele amortizeaz cderea ntr-o
oarecare msur, pentru mine, care eram numai piele si oase, aceast amortizare nu era posibil, asa
nct cderea pe ciment Icea s mi se zdruncine creierul n cap, iar datorit ritmului accelerat,
ajunsesem la un moment dat ntr-o stare de tulburare mintal.
As Ii preIerat orice Iel de btaie n locul acelor izbituri cu sezutul de ciment. Nu-mi dau seama
nici astzi din ce cauz, dar mi-a rmas n amintire ca una din cele mai groaznice metode de tortur.
Probabil, zdruncinarea creierului, simtit cnd mi-a Iost luxat maxilarul, continuat cu cele cauzate
de izbirea cu Iundul de ciment, s-mi Ii produs o grav tulburare psihic. Ajuns de la locul de
supliciu, pe prici, mi-am pus ntrebarea: ,Dac aici pe pmnt au loc asemenea chinuri, oare cum vor
Ii cele din iad?" Era clar c neputinta ncepuse s pun stpnire pe mine.
Dac pn atunci s alerg sau s Iac curtenie pe sub Priciuri pentru mine era ca o evadare din
realitate, un Iel de relaxare psihic, Iacndu-m s nu mai vd ce se petrece n jurul meu, de acum
aceste pedepse vor deveni adevrate chinuri.
Spectacolul torturilor celorlalti ncepea s-si arate eIectele, mai ales c stiam ce m asteapt si pe
mine. Seara, cu ochii nchisi, mi Iceam n gnd rugciunea si apoi, pn m Iura somnul, cutam o
scpare. n majoritate, omenii cedaser si li se ddea hrtie si creioane pentru a nota ce trebuie s
declare, n acea noapte, m-ara hotrt s le spun c accept si eu s scriu tot ce stiu.
Lund hotrrea, credeam c m vor lsa n pace cteva zile, timp n care speram s-mi vin n
minte vreo idee salvatoare. M gndeam s repet unele lucruri Ir important, care mai Iuseser
declarate la Suceava si s spun apoi numai minciuni. Nici prin gnd nu-mi trecea s divulg ceea ce
reusisem s ascund n timpul acelor teribile anchete de la Suceava si nici nu puteam s spun ceea ce
discutasem prin celule cu prietenii. Cred c Dumnezeu m-a ajutat si nu m prsise, transmitndu-mi
parc urmtoarea idee: s spun c n pdurea de lng satul meu am un mic depozit de arme.
Eram sigur c voi Ii crezut, deoarece Securitatea cunostea participarea mea la pregtirea
punctului de rezistent din pdurea de lng Solont, judetul Bacu, unde se gsiser arme. Pentru
Securitate, existenta unor arme si n alte locuri era plauzibil. Pentru a ntri aIirmatiile mele, am dat
niste nume Iictive de complici cu care am ascuns armele. Am avut grij s spun numai nume de
oameni care nu au existat niciodat n sat, spernd c mai trziu s pot nega existenta acestor arme,
bazndu-m pe aceste nume si pe Iaptul c am Iost torturat. Scopul meu era s cstig timp sau s Iiu
dus la Securitate pentru noi anchete, scpnd astIel din iadul n care m aIlam. Analizasem si
perspectiva de a Ii dus s art locul ascunztorii, cu care ocazie as Ii ncercat o evadare. A doua zi,
imediat dup terci, am Iost ntrebat din nou dac nu am de gnd s-mi Iac demascarea. Se vedea clar
c vor s nceap din nou torturile. Spre surprinderea lor, am rspuns c m-am hotrt s-mi Iac
demascarea si c voi declara tot ce stiu. n ziua aceea nu am mai Iost btut, spunndu-mi-se s m
pregtesc, pentru c voi primi hrtie de scris. Am scpat eu de la torturi pentru a intra altul n locul
meu. mi prea ru, dar simteam c m prsesc puterile. Btile ncepuser a-si Iace eIectul. Minile
mi se umIlaser att de tare nct nu mai putem strnge pumnul, culoarea palmelor era aproape neagr
si nainta printre degete spre partea exterioar. Picioarele erau vinete si se umIlau mereu. Vorbeam tot
mai greu, Ir s stiu c maxilarul era luxat sau poate Iracturat. Aveam dureri n piept, nu puteam
respira dect cu mari dureri si-mi ddeam seama c am temperatur. Cu toate acestea, nu m-am plns
c sunt bolnav, asteptnd ca toate s se desIsoare dup cum va hotr Cel de Sus. Ajunsesem s am
impresia c toti cei reeducati m urmresc. Teama mi ptrunsese n suIlet mai adnc, o dat cu
mbolnvirea Iizic. Noaptea sunt trezit din somn de plantonul Petric Tudose, student iesean la
medicin, care-mi spune c dac doresc ap mi d voie s merg s beau. Desi setea m chinuia, am
reIuzat. Nu stiu cauza real a reIuzului; greutatea de a m scula de pe scndurile pe care eram ntins
sau neacceptarea Iavorului?
Dup una sau dou zile mi s-a dat hrtie si creion si am scris tot ceea ce plnuisem. n cele notate
acolo nu am implicat pe nimeni. Aceasta va Ii unica mea declaratie dat n timpul reeducrii. Dup
mas, cnd am Iost scosi la WC, pe mine m-au dezbrcat n pielea goal si m-au bgat sub un dus cu
ap rece. Geamurile si usa WC-ului erau deschise, iar aIar era un adevrat ,ger al Bobotezei". Se
Icea un curent groaznic, iar eu, sub dusul rece, nu mai simteam nimic. Am Iost tinut sub dus pn au
Iolosit toti WC-ul si s-a terminat cu golitul hrdaielor. Cnd s-a dat ordin s mergem n camer, nu
am avut timp s iau cel putin o cmas pe mine, nct am plecat n pielea goal. Trecnd astIel pe
lng gardian, am observat cum se uita la mine, speriat probabil de Ielul cum artam.
Poate c Dumnezeu a vrut ca dusul s-mi scurteze stagiul n acea camer. Nu stiu care a Iost
scopul dusului la care am Iost supus. La Gherla, mi-a spus Ionit Srbu, care atunci era n aceeasi
camer cu mine, c am Iost bgat sub dus pentru c eram tot vnt si tumeIiat. Sau poate s-a ncercat
o blasIemie a srbtoririi Botezului Domnului.
Pierdusem notiunea timpului, dar stiu c s-a petrecut dup ziua de 6 sau 7 ianuarie.
Seara m-am culcat din nou mbrcat, sub acelasi geam ntredeschis. n timpul noptii, sunt din nou
trezit de aceleasi plantoane, care mi spun c am voie s merg s beau ap. 0 noapte mai trziu am
Iost iarsi trezit pentru c gemeam prin somn, ngduindu-mi-se s dorm pe o parte, dar cu minile
aIar din ptur. Am rmas mai departe n aceeasi pozitie, Ir s spun ceva. Cei ce-mi Iceau Iavorul
de a-mi acorda posibilitatea s dorm n alt pozitie - primul Iavor de acest Iel, n-o Iceau din mil sau
datorit vreunui sentiment, ci, dup cum aveam s aIlu mai trziu, din cauz c gemeam prea mult
prin somn si i deranjam pe reeducati. M trezeau de cte ori gemeam, dar acest Iapt nu m deranja,
ajunsesem ntr-o asemenea stare nct nu mai simteam nici durerile mele, nu m mai inIluentau nici
durerile altora, devenisem insensibil la tot ce se ntmpla n jurul meu.
n aceast stare eram cnd, a doua zi, vine Turcanu n camer si-mi spune s m mbrac, c sunt
chemat la poart. Era n jur de ora 14. Aceast veste mi-a dat puteri nebnuite. Parc nu mai eram
bolnav. Eram sigur c m cheam Securitatea ca urmare a declaratiei mele. M-au ajutat s m mbrac,
mi-au pus o cciul cu urechi, Iiindu-mi asezat pe cap de Turcanu, dar lucrurile s-au complicat cnd
a trebuit s m ncalt. Din cauz c picioarele mi erau Ioarte umIlate, nu s-a gsit n camer nici o
pereche de bocanci n care s-mi intre picioarele. Pn la urm s-a ales o pereche, n care mi intra
numai vrIul labelor de la picioare, cu restul clcnd pe staiIuri. AstIel mbrcat, am avut neIericita
onoare de a Ii dus la brat de ctre Turcanu pn la poart, timp n care mi s-a atras atentia s nu
vorbesc ceva de cele ce se ntmpl n camerele de la subsol.
Ct vorbea el, eu mi Iceam planul cum trebuie s m comport si ce s spun. De la poart, unde
m-a prsit Turcanu, pn la camera de anchet, mi apru n minte o nou bnuial: dac mi se
ntinde o curs pentru a vedea cum m comport, iar anchetatorul s nu Iie dect un reeducat?
Sunt convins c si n acel moment Dumnezeu mi-a redat toat luciditatea si ncrederea, care la un
moment dat m prsiser. n cteva secunde, am hotrt tot ce trebuie s Iac. Pn la us mi-am
dezlegat cciula de sub barb, dnd-o mult spre ceaI, pentru a se vedea urmele loviturilor.
Dup cum mi pusese Turcanu cciula pe cap si m legase pe sub barb, mi-am dat seama c
urmrea s ascund urmele loviturilor. Intrnd n camer, tineam minile ntinse pe lng corp, dar cu
palmele n Iat, ca s se observe c sunt umIlate si nnegrite, Am cutat s Iac ct mai mult zgomot,
trnd bocancii dup mine, pentru a se vedea c nu mi-au ncput picioarele n ei. Am ncercat s iau
o atitudine degajat, urmrind permanent Ielul n care va reactiona cel la care mergeam, ca s-mi dau
seama dac este anchetator sau reeducat. Dup ntrebrile obisnuite, cum m numesc, de unde sunt
etc., timp n care m studia Ioarte atent, uitndu-se cnd la Iat, cnd la mini si picioare, m-a ntrebat
cum m simt cu sntatea. I-am rspuns scurt c sunt rcit. S-a mai uitat o dat la mine, apoi a artat
c a dorit s m cunoasc si a chemat gardianul, spunndu-i s m duc n camer. Am plecat,
convins Iiind c mi-am jucat bine rolul pe care mi-1 propusesem si c nu am riscat nimic n cazul n
care ar Ii Iost un om de-al lui Turcanu.
Avnd n vedere modul cum a decurs ntlnirea cu securistul, nu m asteptam la nimic deosebit.
Observasem c m-a studiat atent, c a nteles tot ce se petrece n nchisoare si c n suIletul lui mai era
un strop de omenie.
Nu-mi nchipuiam c n urma acestei ntlniri va ncepe o alt perioad n viata mea de puscrie.
Dup circa o jumtate de or de la ntoarcerea mea, a venit din nou Turcanu n camer si 1-a pus pe
Tudose P., student n anul V la medicin, s m consulte; acesta, dup consultatie, i-a soptit c am ap
la plmnul drept. A plecat, spunndu-le ceva celor din comitet, iar eu mi-am luat locul pe prici, n
pozitie de gndire. Dup o discutie ntre membrii comitetului de camer, a venit Tudose P. si mi-a zis
c nu mai sunt obligat s stau cu minile pe genunchi. Nu am spus nimic, rmnnd n aceeasi pozitie,
deoarece simteam nevoia s m sprijin de ceva Apoi a venit din nou Turcanu, care m-a mutat de la
locul meu pe cellalt prici, spunndu-le celor din comitet s-mi dea voie s stau ntins pe prici, iar
nchiderea s m gseasc sub ptur.
Tot acum voi Ii martor la o alt scen zguduitoare, cnd l-au btut pe Ion Pintilie. L-au btut pn
a nnebunit. n aceast stare a nceput s-i njure, cnd pe romneste, cnd n limba Irancez, trecnd
apoi la rs si iar la njurturi. Cei care l bteau, creznd c simuleaz, continuau s-1 loveasc, pn
ce studentul medicinist de la Iasi nu a mai putut zice nimic. Ion Pintilie era Iiul unui cojocar din
Tecuci, Iiind singurul copil la printi. n ziua de SIntul Ioan (7 ianuarie) ne-au adus un hrdu cu
murturi n camer si ne-au dat Iiecruia cte o can de moare, iar celor ce-si serbau onomastica, cte
un litru si apoi 2-3 zile nu ne-au mai dat ap, cu exceptia celor ce promiteau demascare. De la litrul de
moare, Ion Pintilie parc era beat din cauza setei, avnd toat gura spuzit. El avea ascuns n cciul
o poezie, la care tinea Ioarte mult si pe care nu o predase la perchezitie.
Probabil a mai stiut cineva de ea, deoarece s-a Icut ntrebarea repetat ,dac mai are cineva ceva
ascuns". Ion Pintilie nu a spus nimic. I-au desIcut cciula si au descoperit poezia. Acesta a Iost
motivul pentru care a Iost btut. Trebuie precizat c poezia nu avea nimic politic n cuprinsul ei.
Dndu-si seama de monstruozitatea comis, l-au ntins pe prici, vizavi de mine. De atunci nu l-am
mai vzut. Am aIlat mai trziu c a Iost si el dus la inIirmerie, unde a murit. De voie, de nevoie, m-
am asezat pe prici sub ptur.
Nu m durea nimic si eram parc absent la cele ce se petreceau n camer. Nu am cobort la
mas si nici nu m-au obligat s mnnc. Nu m mai interesa ce se petrece n timpul curteniei n
jurul meu. Chiar si btaia, la care Iusese supus Ion Pintilie, aveam atunci impresia c se petrecea
undeva departe de mine si nu trebuia s-i dau important.
Anormalul ncepuse s devin normal. Cu cteva zile nainte de a Ii btut Ion Pintilie, am asistat
iarsi la o scen: parc m simt rusinat si acum de indiIerenta total de care eram stpnit la vederea
ei. Este vorba de momentul cnd A. Pandurescu, pentru a scpa de umilintele si chinurile la care era
supus, ntr-un moment de disperare, s-a aruncat cu capul n hrdul de ciorb Iierbinte, care tocmai
Iusese bgat n camer, spernd c n urma arsurilor s scape deIinitiv de acest inIern. Gradul de
dezumanizare, maniIestat prin totala indiIerent la care ajunsesem, se conIirm si prin Iaptul c,
numai n urma unor repetate ncercri de mai trziu, de a delimita cu alti colegi timpul cnd am stat
mpreun n camera 3 subsol, mi-am amintit de aceast scen. Mi-a rmas doar n memoria vizual
momentul cnd s-a aruncat cu capul n hrdu, cum a Iost scos de acolo si parc-1 vd cum era dus de
alti doi la locui su, Iiind tinut de subtiori, n timp ce el mergea ncovoiat, iar de pe capul lui, aplecat
pn n dreptul genunchilor, i curgeau resturile de ciorb. A Iost asezat la locul lui pe prici, n
apropiere de us, iar eu, stnd pe priciul de vizavi, l priveam cuprins de o total nepsare


INCnISCAkLA I1L]1I kLLDUCAkLA(3)

unele slLua(ll descrlse pn acum m fac parc s reLrlesc acele cllpe daLorlL poaLe
senslblllL(ll care mal conLlnua s exlsLe in mlne pn aLuncl ue la aceasL inLmplare nu mla mal
rmas decL ce ml sa inLlprlL in memorla vlzual dup cum se va inLmpla ;l in cazul lon lnLllle
Cred c nu gre;esc aflrmnd c in momenLele respecLlve conLlnuam s Lrlesc doar flzlc inLrucL
sufleLe;Le eram compleL dlsLrus Ce a urmaL dup aceea in camera 3 subsol nu mal ;Llu ;l sper s se
gseasc clneva s povesLeasc lmedlaL dup inchldere a venlL un gardlan ducndum la o celul
de pe sec(la corec(lonal nu ;Llu clne mla adus pu(lnul baga[ ;l bocancll plecasem dln camer a;a
cum ;edeam sub pLur in noua celul am gslL un de(lnuL pe care aveam s1 ldenLlflc mal Lrzlu
in persoana falmosulul bLu; 1lLus Leonlda Cum a plecaL gardlanul dln camer a ;l venlL la mlne s
m lscodeasc numl ddeam seama cum era mal blne s m comporL ca bandlL sau ca
reeducaL ;l penLru a evlLa dlscu(llle cu el mam prefcuL c adorm poaLe ;l dln cauza eforLulul
fcuL la urcarea scrllor am adormlL cu adevraL ;l numal uumnezeu ;Lle cLe zlle sau scurs iml
amlnLesc doar c inLro dlmlnea( inalnLe de a se face zlu am auzlL inLrebarea Mal Lrle;Le? ;l
apol rspunsul Ar puLea s scape are LemperaLur numal 393
M gseam inLro camer sLrln lar inLrebarea era pus de un alL bolnav CL Llmp am sLaL in
celula de la corec(lonal nu am aflaL nlclodaL 8olnavul cu care eram in noua celul era ulu
Chlvulescu dln 1rgovl;Le sLudenL la MaLemaLlc soslL de curnd dlnLrun lagr dln Slberla unde
fusese prlzonler de rzbol ue;l avea o mn fracLuraL de la bLl ma ingrl[lL cum numal mama ar
fl fcuLo Cnd mlam recpLaL cuno;Lln(a numl ddeam seama ce esLe cu mlne enLru c
aveam mncrlml mlam scos cclula dln cap era ud ;l se rupea cu u;urln( uLrezlse incercnd
s m scarpln pe cap am vzuL c sub unghllle care crescuser enorm rmnea numal pr
lplnduml capul am consLaLaL c dln moalele acesLula iml czuse prul nu aveam Llmp s m
gndesc cel cu mlne fllndc adormeam lmedlaL Am vruL sml schlmb pozl(la dar nu am puLuL
Cerul gurll era ca o ran ;l aveam lmpresla c ceva aLrn de el 8uzele erau uscaLe ;l m dureau
Am ceruL ap ;l ulu Chlvulescu mla daL cLeva llngurl dup care am adormlL dln nou Lam
inLrebaL pe ulu Chlvulescu unde m aflu ;l mla rspuns c sunL la lnflrmerle c el esLe lnLernaL de
34 zlle dar c ma gslL alcl nu lam mal inLrebaL nlmlc
Adormeam ;l m Lrezeam cernd ap SeLea m chlnula cerul gurll m durea abla inghl(eam
apa dar ceream mereu uevenlsem un adevraL chln penLru ulu Chlvulescu lml amlnLesc c
sanlLarul iml fcea ln[ec(ll cu o serlng mare probabll cu glucoza sau ser flzlologlc
ulu Chlvulescu mla spus c mlros ingrozlLor ;l c ar vrea s vad dac nu mlam fcuL nevolle
pe mlne Sa nec[lL cu o mn s cerceLeze de unde vlne acel mlros nu eram murdar sub mlne
cear;aful era ud lar palele dln salLeaua pe care zceam se inflerbnLaser ;l incepur s
puLrezeasc
und la o parLe pLura a descoperlL de unde vlne mlrosul incepnd cu laba plcloarelor ;l pn
la genunchl fcusem o adevraL colec(le de purol lar punga de la plclorul sLng se deschlsese in
dou locurl la oul plclorulul ;l sub genunchl AceasLa era sursa mlrosulul de care vorbea Chlvulescu
La plclorul drepL punga de purol nu se sprsese de;l a[unsese LoL sub genunchl Am auzlL cnd
sanlLarul a propus docLorulul sml fac lnclzle la plclorul drepL penLru a da drumul purolulul s se
scurg dar docLorul a refuzaL
AlLe amnunLe mlau fosL povesLlLe de Chlvulescu lar clcaLrlcele se poL vedea foarLe clar ;l in
prezenL urmare a scurgerll purolulul organlsmul a incepuL s;l recapeLe vlgoarea lar
LemperaLura s scad Cu LoaLe acesLea seLea m chlnula permanenL ;l consumam foarLe mulL ap
conLrar LuLuror recomandrllor in flecare sear Chlvulescu iml aducea cLe ;ase gamele cu ap ;l ml
le punea pe nopLler dar numl a[ungeau
Aveam o sLlclu( pe care o cufundam in gamel penLru a o umple dln care beam de Lrel orl
5Llam c nu esLe blne s bel mulL ap in cazurl cu LemperaLur mare de aceea sorbeam cLe pu(ln
dar foarLe des 1oLdeauna la 3 dlmlnea(a cnd se ddea de;LepLarea Chlvulescu bLea in u; ;l
cerea vole sml aduc ap iml amlnLesc c inLro noapLe am buL LoaL apa dln cele nou gamele
dln camer aduse de Chlvulescu penLru Lo(l dln incpere C daL cu apa am incepuL s mnnc ;l
cLe pu(ln arpaca; Lram hrnlL cu llngura lar Chlvulescu era nevolL s m Lrezeasc mereu
deoarece adormeam cu mncarea in gur CrlcL m for(am s mesLec arpaca;ul nu reu;eam nu
;Llam de ce La fel se inLmpla ;l aLuncl cnd se nlmerea o bucaL de carne sau burL Cu LoaL
sLrduln(a mea de a le mrun(l Lrebula s le inghlL LoL inLregl
A venlL inLro zl docLorul ma consulLaL ;l lam auzlL spunnd sanlLarulul c llchldul a a[uns dln
nou pn aproape de clavlcul Sa inLors pesLe pu(ln Llmp ;l mla fcuL o punc(le sco(nduml o
parLe dln llchld inLre Llmp a incepuL s m doar urechea sLng lar somnul pusese sLpnlre pe
mlne SanlLarul iml lua LemperaLura zllnlc dlmlnea(a ;l seara dar refuza sml spun cL am CdaL
sLnd cu ochll inchl;l am observaL c a venlL sanlLarul ca s vad ce fac Lam auzlL pe Chlvulescu
spunndul c LoL spaLele meu esLe o ran ;l inLrebndu1 dac ar puLea s m panseze Ma
conLrolaL ;l apol mla pus un pansamenL pe ;ale ;l pe ;lra splnrll inLro sear dup cLeva zlle
cnd Chlvulescu fusese scos de |urcanu penLru a scrle o declara(le referlLoare la nl;Le ofl(erl
prlzonlerl dln lagrele dln Slberla (dup cum mla spus el) eu am incercaL s cobor slngur dln paL
penLru a merge la LlneL dar nu mam puLuL (lne pe plcloare ;l am czuL pe clmenL nu mam mal
puLuL rldlca ;l am rmas a;a pn aproape de mlezul nop(ll cnd a fosL adus in camer Chlvulescu
vzndum [os ma rldlcaL impreun cu |urcanu ;l mau a;ezaL in paL de unde nu vol mal cobori
fr a fl a[uLaL de clneva pn cnd vol rmne slngur in celul 1oL aLuncl Chlvulescu mla povesLlL
c ml sau fcuL cLeva ln[ec(ll cu penlcllln rmase de la clneva care murlse ;l c acesLe ln[ec(ll mar
fl salvaL a[uLnd la locallzarea purolulul de la plcloare nu am puLuL afla numele celul care murlse
ins in mod slgur era LoL o vlcLlm a reeducrll
nu esLe exclus s fl fosL lon lnLllle care a fosL lnLernaL in urma mea LsLe doar o prezum(le Cu
LoL consumul foarLe mare de ap urlnam foarLe pu(ln plerdeam apa prln Lransplra(le sau era
re(lnuL in corp daLorlL deshldraLrll iml amlnLesc c in aceasL perload a mal fosL adus in celul
in al Lrellea paL Cornel Luca ardelean ml se pare Lra un bun povesLlLor sLrdulnduse mereu s
par un om vesel de;l se vedea c Lrecuse ;l el prln chlnurlle demascrll uup cLeva zlle a fosL
scos dln lnflrmerle in locul lul fllnd adus 8enone Mllea dup cLe iml amlnLesc dln uomne;Ll sau
dlnLrun un saL dln aproplerea acesLel comune dln [ude(ul Muscel Lra LlmoraL ;l prea sLul de
vla( ue la el am aflaL cLe ceva despre Arsenescu ;l Arnu(olu dar cuLa s evlLe acesLe dlscu(ll
lusese ancheLaL ;l LorLuraL la SecurlLaLea dln lLe;Ll apol daL pe mna lul |urcanu penLru a sLoarce
de la el LoL ce nu reu;lser organele ue alLfel au mal fosL asemenea cazurl ceea ce dovede;Le c
meLodele foloslLe de |urcanu erau mulL mal eflclenLe decL ale SecurlL(ll Ar fl ins o mare gre;eal
dac am crede c SecurlLaLea era mal blnd decL |urcanu nu! SecurlLaLea era mal perfld mal
sadlc mal la; deoarece se folosea de un bolnav mlnLal sLpnlL de un sadlsm care dep;ea orlce
lmaglna(le prln care cuLa s;l aLlng scopul auLorlL(lle fuglnd LoLodaL de o evenLual
rspundere
SecurlLaLea Lrebule [udecaL dup meLodele foloslLe dup scopurlle urmrlLe ;l nu dup excep(llle
inLlnlLe care reprezenLau cel mulL 23 ;l care mal Lrzlu au a[uns alLurl de nol in inchlsorl sau au
fosL da(l afar ;l Lrlml;l la munca de [os uup aproxlmaLlv o spLmn 8enone Mllea a fosL scos
dln celul ;l dus in mod slgur inLrun nou lnfern
Am puLuL s observ cnd i;l fcea baga[ul un om czuL in ghearele deznde[dll ;l care i;l
plerduse orlce speran( uln acel momenL nu am mal auzlL nlmlc despre el
uup scoaLerea lul Chlvulescu dln lnflrmerle dlmlnea(a am ceruL s flu lsaL s merg la WCul de pe
sal moLlvnd c eu nu poL duce LlneLa afar ;l nlcl nu m poL a;eza ;l rldlca de pe ea Cererea mla
fosL aprobaL dar cu u;a deschls Am coborL (lnndum de paL am a[uns la pereLe ;l
sprl[lnlndum de acesLa am a[uns la WC inalnLe de a m rldlca de pe WC am incercaL sml fac
LoaleLa cu o bucaL de crp AceasLa dup foloslre am avuL lmpresla c nu a czuL in WC ;l am
cuLaL s o indeprLez Spre surprlnderea mea nu era crpa cl ceva moale ;l umed Creznd c esLe
poaLe un vlerme lnLesLlnal am incercaL s1 indeprLez 1rgnd de el slm(eam cum lese dln mlne
ceva ;l1 aduceam prlnLre plcloare in fa( ca s1 vd Cnd am observaL ce (ln in mn am inlemnlL
penLru momenL deoarece iml scoLeam afar dln mlne lnLesLlnul Am rmas cLeva cllpe cu el in
mn ;l ne;Lllnd ce s fac apol ca ;l cum nu sar fl inLmplaL nlmlc deoseblL am incepuL s1 implng
cu degeLele dln nou in anus uup ce nu a mal rmas nlcl un cenLlmeLru afar mam rldlcaL de pe
colacul WCulul ;l sprl[lnlndum de pereLe am a[uns dln nou in celul Mam a;ezaL pe paL cum am
puLuL sLnd acolo neml;caL pn spre sear fr s mal gndesc la ceva inalnLe de masa de sear
am fosL LrezlL dln acea sLare de apaLle cnd sa deschls u;a ;l a apruL un alL bolnav in locul lul
Chlvulescu Lra Mrculescu absolvenL al laculL(ll de Medlcln dln Clu[ Cnd ma inLrebaL de ce nu
ml mnnc mncarea mlam daL seama c de;l nu dormlsem nu ;Llam cnd ;l clne mla aduso l
am oferlLo dar nu ;Llu ce a fcuL cu ea A venlL masa de sear a luaL ;l mncarea mea aducndb
lng paL dar nu am mncaL uocLorul Mrculescu a incercaL s m convlng c Lrebule s mnnc
dar lam spus c doresc s fac o pauz povesLlndul inLmplarea de dlmlnea( Ma asculLaL aLenL
apol a incepuL s rd probabll penLru a m llnl;Ll ;l mla expllcaL c dln cauza slblrll organlsmulul
sflncLerul anal nu se mal conLracL obl;nulL dar c nu esLe nlmlc grav ;l c pe msur ce organlsmul
se va reface LoLul va lnLra in normal ulLerlor avea sml spun cL il era de frlc s numl fl perforaL
lnLesLlnul cu unghllle in momenLul lnLroducerll lul la loc
Cu Llmpul durerlle de la ureche deveneau aproape lnsuporLablle Ca LraLamenL prlmeam calclu
cloraL uroLropln ;l sallcllaL (pasLlle) La plcloare purolul incepuse s se reduc dar eu m slm(eam
dln ce in ce mal slblL ovesLlndul docLorulul Mrculescu c nu poL mesLeca mncarea in gur
acesLa ma consulLaL cu aLen(le ;l mla spus c am o luxa(le a maxllarulul inso(lL de o probabll
fracLur ;l ca urmare a acesLel luxa(ll m doare ;l urechea de asemenea c dup prerea sa vol
face o oLlL medle sau lnLern Spusele lul sau dovedlL inLocmal Cu acea luxa(le am rmas pn in
prezenL nepuLnd nlcl acum s deschld gura normal nop(lle deveneau aproape lnsuporLablle
Lrebulnd s sLau mal mulL in ;ezuL pozl(le in care suporLam mal u;or durerlle dln ureche inLro
noapLe purolul a sparL Llmpanul slm(eam cum se scurge purolul pe gL lar durerlle devenlser mal
accepLablle Supura(la era exLrem de abundenL Ml se ddea dlmlnea(a un pacheL de vaL penLru
pus Lampoane la ureche care abla iml a[ungea pn la prnz n a doua zl Lrebula s sLorc vaLa de
purol s o spl ;l apol s o folosesc dln nou Cum vaLa era ud ;l murdar Lrebula schlmbaL ;l
splaL mereu lar acesL lucru era foarLe greu de fcuL penLru mlne ur Mrculescu a observaL c
baLlsLa iml era plln de snge ceea ce 1a deLermlnaL s m urmreasc aLenL A fcuL rosL de o
sLlcl goal de fosfarln pe care mla daLo cu pu(ln ap in ea sfLulndum s nu mal sculp in
baLlsL cl s folosesc sLlcla in acesL scop Mla mal spus s arL docLorulul sLlcla cu spuLa
hemopLolc lam urmaL sfaLul a;a cum mla fosL recomandaL uar sLarea snL(ll prea s se
inruL(easc mereu uLerlle in loc sml creasc slm(eam c m prsesc
lnLro dup amlaz pe la orele 1617 sunL chemaL de docLorul clvll lonescu la cablneLul
medlcal lar dup ceml face o consulLa(le general iml spune cu o oarecare bunvoln( ca pe la
orele 23 s flu pregLlL cu baga[ul fcuL ccl vol fl Lrlmls la splLalul inchlsorll vcre;Ll unde vol
puLea fl LraLaL mal blne vesLea ma bucuraL mulL dnduml nol puLerl in sfr;lL m vedeam scpaL
cel pu(ln penLru un Llmp de lLe;Ll 8evenlnd in camer mlam pregLlL baga[ul ;l mam a;ezaL in
paL a;LepLnd s flu scos dln celul 1lmpul Lrecea greu lar eu eram numal urechl penLru a auzl ce
se inLmpl pe sal uup un Llmp de a;LepLare am auzlL deschlznduse nl;Le u;l ;l zgomoL de pa;l
pe sal Soslse cllpa mulL a;LepLaL 5edeam cu mlnlle pe pu(lnul baga[ gaLa s sar in plcloare nu
mal slm(eam nlcl durerea parc nu eram nlcl a;a de slblL ;l m credeam in sLare s merg in plcloare
pe dub chlar pn la 8ucure;Ll Ce puLere ce for( nebnulL m cuprlnsese la gndul c vol scpa
dln aceasL inchlsoare unde domnea cea mal Lerlbll Leroare pe care a nscoclLo mlnLea
omeneasc!
uar mlnuLele se scurgeau ;l pe msur ce Llmpul Lrecea in sufleLul meu aprea nellnl;Lea apol
Leama ;l dlsperarea inLrebrl chlnulLoare iml apreau in mlnLe ue ce nu mau scos? ue ce mau
mln(lL? Ce mal au de gnd s mal fac cu mlne?
uac in slLua(ll normale acesLe inLrebrl par banale sau chlar rldlcole aLuncl ;l le punea un om prlns
in ghearele nepuLln(el ;l a[uns in pragul dlsperrll al prbu;lrll cnd vedea c ;l ulLlma ;ans de
salvare era plerduL M vedeam cu baga[ul in mn spre camera 3 subsol 5Llam ce m a;LeapL
acolo ;l frlca parc incepuse s pun dln nou sLpnlre pe mlne ChlnulL de acesLe gndurl care
penLru mlne deveneau un adevraL co;mar am auzlL sunnduse de;LepLarea nu dup mulL Llmp i;l
fcu aparl(la sanlLarul ca sml aduc vaL ;l sml la LemperaLura
Lam inLrebaL de ce nu am fosL Lrlmls ;l eu la SplLalul vcre;Ll a;a cum fusesem anun(aL u(ln
incurcaL de inLrebarea pus mla rspuns c sa conslderaL c nu a; fl puLuL rezlsLa pe drum in
slLua(la mea fllnd neLransporLabll nu am crezuL cele spuse ins neLransporLabll mla rmas in
mlnLe ;l mlam pus mal Lrzlu inLrebarea oare sunL aLL de bolnav?
uup mas am fosL dus la lnflrmerle penLru a fl pansaL la plclor ;l a ml se cur(a urechea in llpsa
sanlLarulul ma pansaL docLorul clvll lonescu pe care lam inLrebaL de ce nu ma Lrlmls la vcre;Ll
Mla rspuns fr s se ulLe la mlne nu (la daL drumul domnul |urcanu AcesL crlmlnal |urcanu
era ;l penLru medlcul inchlsorll nu numal penLru gardlenl uomnul |urcanu
ue cL puLere dlspunea in inchlsoare pu(lnl ;Llau dar de(lnu(ll erau convln;l c asupra noasLr
avea puLerl nellmlLaLe Am LcuL amndol pn am fosL Lrlmls in celul A[uns in camer mam
a;ezaL pe paL dar in urechl parc iml rmseser cuvlnLele docLorulul nu (la daL vole domnul
|urcanu Mal Lrzlu aveam sml dau seama c frlca ;l groaza se manlfesLau dlrecL propor(lonal cu
agravarea bolll
M gndeam c probabll acesL Llclos cu puLerl nellmlLaLe asupra noasLr lnvesLlL de cLre
sluglle Moscovel mal avea ceva cu mlne Ce mal ;Lla sau ce mal aflase ;l de unde erau inLrebrl la
care nu gseam nlcl un rspuns
A doua zl pe lng durerlle provocaLe de oLlL mlau apruL alLele nol nu am spus nlmlc pn in
[urul orel 12 vznd c durerlle perslsL lam adus la cuno;Lln( docLorulul Mrculescu c mla
apruL o umflLur dup ureche ;l c slmL durerl in acel loc Sa sculaL dln paL ;l a venlL s m vad
Mla spus c am un incepuL de masLoldlL ;l c Lrebule s m examlneze lmedlaL docLorul clvll
sfLulndum s baL in u; lle dln cauza demorallzrll fle c numl ddeam seama de gravlLaLea
slLua(lel nu am coborL dln paL
uocLorul Mrculescu vznd c nu m ml;c dln paL sa sculaL ;l a bLuL el in u; spunnd
gardlanulul c esLe un caz grav care Lrebule vzuL de medlc norocul meu a fosL c docLorul clvll era
in acel momenL in cablneLul medlcal ;l a accepLaL s m vad Cnd a consLaLaL despre ce esLe vorba
a spus parc penLru a m musLra Ce s mal fac cu Llne? ;l ma Lrlmls la celul u(ln mal Lrzlu a
venlL sanlLarul ;l mla fcuL o ln[ec(le nu ;Llam ce anume dar docLorul Mrculescu mla spus c a
fosL o penlcllln uleloas
uup vreo 34 zlle de LraLamenL au dlspruL ;l durerlle ;l acea umflLur de dup ureche
lnLruna dln zllele urmLoare gardlanul a inLrebaL clne vrea s mearg la bale Mam hoLrL s
m duc ;l eu deoarece nu m mal splasem de la du;ul cu ap rece dln WCul de la subsol ;lml
ddeam seama c sunL foarLe murdar ;l c probabll mlroseam ingrozlLor 1oL de aLuncl nu m mal
schlmbasem AlLurl de celula in care eram eu mal era o camer LoL cu bolnavl Am fosL du;l la bale
impreun sprl[lnlndum de pereLe dar dol bolnavl dln camera vecln vznd c merg greu mau
a[uLaL pn am a[uns la subsol Acolo zrlnd gardlanul mau lsaL s merg slngur Mergeam inceL
sprl[lnlndum de pereLe cnd vd c gardlanul se aprople de mlne parc sperlaL ;l m inLreab
aproape in ;oapL Ce facl ml opa mal Lrle;Ll?
Se ulLa la mlne de parc ar fl vzuL un sLrlgol
Lra acela;l gardlan care fusese de servlclu in zlua cnd am le;lL dln WC ud ;l in plelea goal La
rspunsul meu c fac blne lam vzuL cum m prlvea cuLremuraL parc de ceea ce vedea Ma
surprlns inLrebarea lul ;l am in(eles c ;l in unll dln ace;Ll oamenl care ne pzeau mal rmsese un
sLrop de omenle Abla dup ce mam dezbrcaL in bale mla daL seama penLru prlma daL de sLarea
[alnlc in care m aflam inLre plele ;l coasLe nu mal exlsLa nlcl o urm de carne nu mal era aproape
nlcl o deoseblre inLre groslmea plclorulul dln reglunea femurulul ;l cea a Llblel lar genunchlul cu
roLula sa prea o Lumoare canceroas crescuL pe os Mam ingrozlL de ceea ce vzusem ;l am slm(lL
penLru prlma daL c incep s lcrlmez de mlla mea dar am lnLraL repede sub du; spre a nu fl
observaL de cellal(l
lnLors de la bale mal mulL ud decL splaL deoarece nlmenl nu m a[uLase de frlc s nu fle
prL lul |urcanu asemenea fapLe fllnd conslderaLe ca a[uLor leglonar mlam pus pe mlne alLe
schlmburl ;l am adormlL Cnd mam LrezlL dln somn mlam amlnLlL cum arLam la bale ;l am
incepuL s Lrlesc reallLaLea a;a cum era Seara se auzeau lovlLurl ;l valeLe prln aproplere 5Llam c
sunL LorLura(l cel care nu volau s scrle a;a cum ll se dleLa de cLre |urcanu
Cndul c vol a[unge lar;l acolo incepea dln nou s pun sLpnlre pe mlne Aveam co;marurl
LoL mal dese ;l pe cL de sLranll pe aLL de inflorLoare
La incepuL prln vls ml se prea c ceva lmaLerlal pLrunde prln pere(l ;l Lavan incepe a prlnde
conLur sub forma unel umbre lund apol inf(l;area unel femel monsLru cu snul dln dreapLa cL un
pumn lar cellalL cL o cldare cu prul LlaL scurL (ca Ana auker) cu o flgur hldoas ;l cu un
zmbeL sLranlu pluLlnd prln aer se apropla cu mlnlle spre mlne m lua dln paL ;l m ducea cu ea
rln vls incep s m apr s m zbaL ;l m Lrezesc inLrun (lpL ingrozlLor care se aude pe LoaL
sec(la lemela monsLru nereu;lnd s m la dlspare LrepLaL prln Lavan la fel cum apruse 1rezlL
dlnLrun asemenea co;mar ;l aflaL inc sub lmpresla ingrozlLorulul vls fr s vrel i(l pul inLrebarea
Care cnd va fl sfr;lLul? Aud pe cel dln [ur cum dlscuL sperla(l lar eu m prefac c dorm
deoarece inLrebrlle despre ce am vlsaL m Lulbur mulL fcndum s reLrlesc co;marul de
aceea nlclodaL nu am spus nlmnul ce vlsam iml era parc ru;lne de sLarea in care a[unsesem ;l
preLexLam c nu (ln mlnLe Cu Llmpul locul acesLul monsLru va fl luaL de halLe de clnl sau lupl care
vor s m sf;le vlsul sfr;lnduse cu acela;l (lpL groaznlc lnLeresanL esLe c femela monsLru mla
apruL numal in Llmpul cnd am sLaL in camera mlc de unde auzeam (lpeLele gemeLele ;l valeLele
celor bLu(l de |urcanu A dlspruL dln vls dup ce am fosL muLaL in camera mal mare dln care se
auzea cnLnduse lnLerna(lonala sau sLrlgnduse lozlncl comunlsLe inloculL cu halLe de clnl sau
lupl
AcesLe co;marurl inso(lLe de (lpeLe prln somn nu vor dlsprea nlcl pesLe 20 de anl
|urcanu m amenln(a mereu c o s m dezbare el de acesLe (lpeLe lar LoaLe calmanLele ce ml
se ddeau de la lnflrmerle nu aveau nlcl un efecL
lnLro dlmlnea( sunLem sco;l Lo(l bolnavll pe sal ;l dezbrca(l la plelea goal ca s nl se fac
perchezl(le Lra inc larn frlg ;l nol eram (lnu(l pe sal in plcloarele goale penLru perchezl(la care
se fcea foarLe inceL 5edeam descul(l pe clmenL fr a nl se permlLe s lum cel pu(ln o pereche de
clorapl lrlgul frlsoanele fceau sml cln(ne dln(ll in gur La un momenL daL se aude ml;care pe
sal lar gardlenll devln mal bruLall (lp ;l in[ur spre a fl auzl(l in aceasL aLmosfer apare mndru
;l incrunLaL generalul crlmlnal nlcolskl cu o prlvlre plln de ur 1rece pe la flecare prlvlndune cu
dlspre( ;l ruLaLe A[uns in drepLul meu sanlLarul probabll penLru a demonsLra c;l face daLorla
incepe s m prezlnLe spunnd c am fosL in sLare foarLe grav cu cangren la ambele plcloare ap
la plmnl oLlL ;l c acum sunL in afar de orlce perlcol daLorlL LraLamenLulul prlmlL nu 1a mal
lsaL s conLlnue repllcndul aproape inLrun urleL c nu Lrebula s sLrlce medlcamenLele pe nl;Le
bandl(l fllndc acesLea apar(ln clasel munclLoare ;l c slngura favoare pe care o merlLm nol esLe de
a fl impu;ca(l clncl la un glon( Apol indrepLnduse spre mlne ;l arLndum cu degeLul a spus
un glon( e prea scump penLru un bandlL ar Lrebul clncl la un glon(
Nicolski era un evreu din Tiraspol, instruit la Moscova si care avea obrznicia de a da lectii de
patriotism, asa cum Iceau toate cozile de topor care s-au pus n slujba comunismului. Mi-a Iost mil
de sanitar, care n loc de laude, cum se astepta, a primit o mustrare la care nu se gndise. n aceste
vizite pe care le Iceau lingusitorii Moscovei, nu se interesau de viata detinutilor, ci doar umilirea si
distrugerea condamnatilor. Tinerea noastr dezbrcati n Irig, njurturile, insultele sau glumele
stupide pe care le Iceau, nu urmreau dect umilirea si distrugerea personalittii noastre. OIiterii,
dovedindu-si prostia, gseau un mijloc de distractie, punndu-i pe gardieni s ne Iac perchezitie
peste tot, chiar n anus, desi stiau c nu vor gsi nimic. Coloneii Sepeanu sau Constantinescu, prin alte
metode, urmreau acelasi scop. Cnd veneau ei, umblau din celul n celul, mbrcati civil si Ioarte
eleganti, uitndu-se cu dispret la noi, cutnd a lsa impresia c ne privesc ca pe niste borIasi. Nu
vorbeau nimic, iar dac un detinut ncerca s spun ceva, ntorceau spatele si plecau. Desi aceast
comportare era aparent banal, dispretul si ngmIarea lor ne iritau, ne simteam umiliti,
desconsiderati. Se creau astIel conditii de nervozitate, pentru ca ani grei de puscrie s-si spun
cuvntul. Ne revolta Iaptul c aceste slugi, puse n slujba comunismului si a lui Stalin, nu urmreau
numai s ne distrug, dar vroiau s murim umiliti.
La cLeva zlle dup vlzlLa lul nlcolskl am fosL luaL impreun cu Mrculescu ;l dus in camera mare
a lnflrmerlel in locul nosLru au fosL adu;l al(l bolnavl in aceasL camer erau ;ase paLurl lar dln cel
gsl(l acolo nu cuno;Leam pe nlmenl Se vedea c erau adu;l dln camere in care se fcuse
reeducarea Lo(l erau sperla(l ;l se suspecLau unul pe alLul ue alLfel eram ;l eu la fel ca el dar fllnd
mal bolnav puLeam s ascund mal u;or aceasL sLare uup cLe iml amlnLesc in camer erau
urmLorll 8aru(ea Llvlu Cllpcea neculal op 8omulus Lnela Chlurl( dr Mrculescu ;l
subsemnaLul uln cauza durerllor dln ureche m auLolzolasem de resLul bolnavllor neparLlclpnd la
conversa(ll Ma[orlLaLea o fceau pe reeduca(ll urmrlnd in felul acesLa s nu fle provoca(l la
anumlLe dlscu(ll in urma crora ar fl puLuL avea neplcerl La camera 4 dln aproplere in locul
bLllor acum se auzea cnLnduse lnLerna(lonala ;l sLrlgnduse lozlncl comunlsLe Scrba ;l
Leama iml Lulburau sufleLul aducnduml amlnLe de camera 3 subsol ulnLre Lo(l eu eram cel mal
bolnav Aproape LoL Llmpul aLL zlua cL ;l noapLea sLLeam in ;ezuL rezemaL de pereLe dln cauza
durerllor dln ureche uup cLeva zlle esLe adus in camer al ;apLelea bolnav lllnd numal ;ase
paLurl in camer noul venlL Lrebula s sLea cu alLclneva inLrucL eu rmneam foarLe pu(ln Llmp
inLlns in paL lam luaL cu mlne Am aflaL c se numea aul Llmberea ;l era chlar dln lLe;Ll Se
plngea c se sufoc lcuse pneumoLorax sponLan in urma bLllor ;l dln cauza llpsel de aer
gemea LoaL noapLea M prefceam c dorm ;l1 auzeam pe nae Cllpcea cum il spunea Ml
aullc nu mal geme aLLa c il Lreze;Ll pe oplcu care esLe Lare bolnav Slm(eam bunLaLea dln
vorbele lul Cllpcea dar ;l apreclerlle asupra sLrll snL(ll mele aul Llmberea a lnLraL a doua zl de
la venlrea sa in com lar seara a murlL alLurl de mlne rlnLre cel afla(l acolo iml amlnLesc c erau
;l medlclnl;Ll care dlscuLau c dac sar incerca o scoaLere LrepLaL a aerulul cu serlnga ar fl fosL
poslbll o salvare nu sa fcuL ins nlmlc penLru salvarea lul aul Llmberea
esLe cLeva zlle apare un alL bolnav ;l LoL al ;apLelea in camer AcesLa era Chlrlc 8alanl;cu
sLudenL la maLemaLlc la unlverslLaLea dln Clu[ orlglnar dln omrlauorohol A fosL unul dlnLre cel
mal bunl sLuden(l pe care lau avuL faculL(lle noasLre de maLemaLlc MulL apreclaL ;l a[uLaL de
profesorul Llml;orean Allcl a reu;lL s publlce unele probleme de maLemaLlc in Apus Acum era
foarLe bolnav Ca form de rzbunare penLru lnLellgen(a lul a fosL LoL Llmpul bLuL in cap pn a
fcuL menlnglL 18C Lam luaL ;l pe el in paL cu mlne ne cuno;Leam inc dln anul 1946 Cnd au
plecaL cel dln camer la WC lam inLrebaL dac m mal cunoa;Le Sa ulLaL lung la mlne fr a schl(a
un gesL 5Llam c va murl ;l volam s vd dac are ceva de spus lle c nu ma recunoscuL fle c la
fosL Leam s nul inLlnd vreo curs sau poaLe c nu mal era in sLare s vorbeasc in afar de acea
prlvlre adnc nu am mal observaL nlmlc 1oL Llmpul cL a sLaL in camer nu a schl(aL nlcl un gesL
nu a incercaL s scoaL un cuvnL ue;l Lo(l eram convln;l c zllelel sunL numraLe eram deoseblL
de scrblL cnd vedeam c nlcl in ulLlmele cllpe pe care le mal avea de LrlL nu era lsaL in pace Llvlu
8aru(ea penLru aLlLudlnea lul demn dln LrecuL a fosL zdroblL in bLl ;l muLllaL sufleLe;Le Acum
fusese adus la lnflrmerle ;l abla vorblnd spunea i;l merlL soarLa ccl il plcea s sLea clare pe
Ceahlu cu un plclor in Clu[ ;l alLul in la;l invenlnnd sufleLul sLuden(llor cu ur impoLrlva
comunlsmulul
Aflrma(la proprluzls nu iml provoca dezgusL dar nu puLeam s in(eleg dedublarea
personallL(ll acesLor oamenl care cu numal cLeva lunl inalnLe i(l lmpuneau respecL ;l admlra(le
lar acum doar scrb 1rzlu il vol in(elege ;lml vol da seama c nu am vole sl [udec consldernd
c orlce vorb acuzaLoare se Lransform inLro plaLr aruncaL pesLe un Lrup insngeraL
lnLro dup amlaz lau fcuL o punc(le in ;lra splnrll ca sl la llchldul penLru anallz noapLea
a murlL LoL in paL alLurl de mlne A doua zl dlmlnea( a venlL docLorul pregLlL sl fac o nou
punc(le spunea c cel de la laboraLor doresc s mal fac o nou anallz inLrucL la prlma gslser
aLL de mul(l bacll l cum nu mal inLlnlser vreodaL
A;a i;l gseau sfr;lLul flll acesLul neam in Llmp ce la camera 4 splLal gunoale ca |urcanu ;l sluglle
sale cu clomegele in mlnl il obllgau pe cellal(l s rldlce in slav armaLa ro;le comunlsmul ;l pe
LoaLe cozlle de Lopor puse in slu[ba bol;evlsmulul rusesc
Cu Llmpul urechea incepuse sml supureze mal pu(ln durerlle ml sau mal aLenuaL llchldul de
la plmnl sa resorblL lar rnlle de la plcloare incepeau s se inchld incepeam s capL puLerl cu
LoaLe c Lu;ea ;l sngele dln spuL perslsLau
Cel dln camer incercau s m aLrag in dlverse dlscu(ll cu LoaLe incercrlle mele de a nu
parLlclpa
inLruna dln zlle cnd venlse vorba despre poezle ;l flecare i;l sus(lnea poeLul preferaL cnd
mau inLrebaL ;l pe mlne penLru aml da seama de aLmosfera real dln camer leam spus c cel
mal mulL iml place Aron CoLru; cu poezla aLru Cplnc Am incercaL s reclL cLeva versurl dln
poezle

18u ClnC
lo aLru Cplnc
(ran fr (arln
plugar fr plug
clurdar fro vlL
iml duc vla(a nec[lL
fr sLrmbL(l ;l vlcle;ug
;l bru;ul de muced plL
ml1 plLesc dln bel;ug
C vorb a meal ca o mle
Am slu[lL cu clnsLe ;omenle
saLulul
;l lmpraLulul

Adevrul esLe c inv(asem aceasL poezle in inchlsoare ;l c opera lul o cuno;Leam pu(ln
5Llam c se afl in Apus ;l c esLe lnLerzls dar vrolam s vd reac(la lor nu mlam daL seama cum in
mal pu(ln de o or a ;l apruL |urcanu care sa repezlL la mlne spunnduml Cum e ml
bandlLule cu Aron CoLru;? uumnezeul mLll de bandlL c Le frm SLLea cu mna rldlcaL
asupra mea gaLa s m loveasc M a;LepLam la a;a ceva speram ins s nu m baL in lnflrmerle
;lml pregLlsem dln Llmp repllca Lund o pozl(le de copll nevlnovaL il rspund Zu domnule
|urcanu nu am ;LluL c ;l sLa esLe bandlL Cum am spus eu acesLe vorbe de sub pLura sub care
zceam muLra pe care am luaLo sau poaLe sLlcla cu spuL hemopLolc pe care o pusesem la
vedere s1 fl lnfluen(aL ccl ulLnduse plln de ur la mlne a zls cLre cellal(l Lsa(l1 in pace c
l nalv ;l a plecaL aruncnduml o in[urLur ;l amenln(ndum c ne vom mal inLlnl ;l vom mal
dlscuLa nol pesLe pu(ln Llmp uup aceasL inLmplare mlam daL seama perfecL de medlul in care
Lrlam ;l nu mam mal anga[aL in nlcl un fel de dlscu(le Cum au a[uns spusele mele la |urcanu nu
mlam puLuL da seama deoarece numl amlnLesc s fl le;lL clneva dln camer nu ;Llu dac cel care
1a lnformaL pe |urcanu in legLur cu prerea mea asupra lul CoLru; era lnformaLor a fcuLo dln
frlc sau ma conslderaL pe mlne provocaLor LfecLul ins a fosL c nlmenl nu a mal incercaL
provocrl ca s vad cum reac(loneaz cel dln [ur
Chlar aLuncl cnd clneva il rldlca in slav pe |urcanu sau elogla conducerea inchlsorll mergnd
pn acolo incL s [usLlflce ac(lunea de reeducare cuLnd s o prezlnLe ca pe o mare favoare pe
care neo face parLldul ca s ne scoaL dln inLunerlcul in care am fosL (lnu(l pn aLuncl cred c
nlmenl nu;l ddea seama de scopul cu care se rosLeau asemenea lucrurl cu excep(la celul in cauz
1eama prbu;lrea sufleLeasc ce il implngea spre llchellsm sau poaLe dorln(a de auLolzolare lsnd
lmpresla unel prbu;lrl LoLale sau ce anume il fceau s se comporLe asLfel? nlmenl nu ;la puLuL da
seama cred c mul(l urmreau ulLlma varlanL deoarece prln aceasL pozl(le umlllLoare aveau
saLlsfac(la de a nu face ru fllnd ocoll(l de cel dln [ur
8e(lnerea mea mal deparLe in lnflrmerle se daLora acelel spuLe hemopLolce care m va locallza
perfecL in caLegorla Luberculo;llor ;l care m va salva de la LrlmlLerea dln nou in camerele de
LorLur oL fl recunoscLor docLorulul lonescu ;l sanlLarulul care nu mau scos dln lnflrmerle ;l nu
mau lsaL s a[ung dln nou pe mlnlle reeduca(llor Medlclnl;Lll m sfLulau s cauL s nu m for(ez
cnd expecLorez sau Lu;esc penLru a numl provoca hemopLlzle
ln lnLlmlLaLea mea eram slgur c spuLa hemopLolc nu se daLora unul proces de naLur 18C ;l
c sngele dln spuL era dln cauza lovlLurllor prlmlLe in Llmpul bLllor e lng fapLul c nu aveam
vole s spun c am fosL bLuL nu aveam nlcl lnLeresul s le spun c nu sunL bolnav de 18C
deoarece a; fl fosL scos dln lnflrmerle ;l Lrlmls in camera de la subsol
ue aceea dln puncLul meu de vedere chlar dac a; fl fosL bolnav 18C preferam o hemopLlzle
lndlferenL de urmrlle el decL s a[ung dln nou la subsol Mal Lrzlu vol vedea c nu am scpaL
nlcl de aceasL boal cu care vol avea de lupLaL mul(l anl ;l despre care vol vorbl mal incolo
in aceasL aLmosfer sau scurs ;apLe lunl de zlle in lnflrmerle perload care ma salvaL de o
reinLoarcere la subsol unde cred c nu a; fl puLuL rezlsLa mulL prbu;lndum ;l eu ca Lo(l cellal(l
uac am reu;lL s Lrec prln reeducarea dln lLe;Ll ;l s les cu con;Llln(a impcaL c nu am fcuL nlcl
un ru nlmnul sunL convlns c merlLul numl apar(lne mle cl fapLulul c uumnezeu nu ma prslL
;l poaLe daLorlL rugclunllor posLurllor ;l lacrlmllor vrsaLe de mama uumnezeu sa induraL ;l ma
inv(aL ce s scrlu in slngura declara(le daL a inmulaL lnlma securlsLulul care a venlL s m
ancheLeze dup care am fosL scos dln acel lad pmnLesc de la camera 3 subsol unde ma; fl
comporLaL ;l eu ca Lo(l cellal(l sau a; fl avuL soarLa lul lon lnLllle Ce sar fl inLmplaL cu mlne dac
nu la; fl avuL in celul pe ulu Chlvulescu sau pe docLorul Mrculescu ? Care ar fl fosL soarLa mea
dac nu rmneau acele ln[ec(ll de penlcllln de la neferlclLul care a murlL penLru a fl salvaL eu cu
ele? AsLfel de inLmplrl salvaLoare penLru mlne vor mal venl eu nepuLnd decL sl mul(umesc
lul uumnezeu penLru grl[a purLaL uac flzlc conLlnuam s flu dlsLrus moral ins uumnezeu m va
a[uLa sml revln cu Llmpul ;l s gndesc la ceea ce se mal poaLe face
A;a se inchele penLru mlne povesLea celor dol anl de Lemnl( in inchlsoarea dln lLe;Ll anl pllnl
de groaz dar ;l de inv(mlnLe uac pe unll vesLea plecrll dln lLe;Ll il bucura spernd c se va
sfr;l cu acesL lad concepuL ;l apllcaL de cel ce de bun vole sau pus in slu[ba rulul penLru al(ll
drama lLe;Ll incepe s la propor(ll ;l mal marl 1eama de a;l inLlnl poslbllele vlcLlme ca urmare
a declara(lllor daLe la lLe;Ll sau gndul c unde merg vor fl obllga(l s execuLe ordlnele lul |urcanu
le Lulbura sufleLul 8egreLau c nu au fosL lsa(l acolo in acel lnfern de groaza de a nu mal fl prLa;l
la asemenea ororl ue;l mul(l ar fl preferaL moarLea in locul prbu;lrll se conslderau vlnova(l de
infrngerea lor ;l nu mal aveau cura[ul de a suporLa prlvlrlle celor ce lar fl compLlmlL sau mal ales
ale acelora ce nu lar fl in(eles AcesL lucru se va adeverl mal Lrzlu mal ales aLuncl cnd absoluL Lo(l
cel ce au LrecuL prln lLe;Ll vor fl acuza(l c ar fl luaL parLe la LorLurarea alLora Cu regreL Lrebule s
mrLurlsesc c aceasL aflrma(le grav a fosL fcuL de vlrgll lerunca in carLea sa lenomenul
lLe;Ll de;l o conslder a fl poaLe prlnLre cele mal blne scrlse in ceea ce prlve;Le descrlerea ;l
anallza acesLul fenomen al reeducrll
uln llps de lnforma(ll suflclenLe vlrgll lerunca scrle in carLea sa nu exlsL vreun de(lnuL in
Llmpullenomenulul lLe;Ll (in afar de cel care au murlL sub LorLur) care s nu fl svr;lL ceea ce l
se cerea alLfel nu puLea scpa Cr in faza ulLlm a reeducrll l se cerea s;l LorLureze pe cel mal
bun prleLen enLru a se puLea in(elege gre;eala fcuL in aceasL aflrma(le m vol folosl LoL de
vlrgll lerunca aLuncl cnd spune c dln relaLrlle lul u 8acu relese c de(lnu(ll au fosL impr(l(l in
paLru caLegorll a 4a caLegorle fllnd cea a de(lnu(llor cu condamnrl inLre 1023 de anl munc
sllnlc ;l care puLeau avea o lnfluen( asupra celor dln [ur
LsLe adevraL c dln aceasL caLegorle au fosL lua(l o parLe dln cel care aveau lnfluen( asupra
ma[orlL(ll ;l bga(l la reeducare in prlma faz unde au fosL LorLura(l spLmnl sau lunl de zlle
pn cnd au accepLaL reeducarea apol au fosL (lnu(l sub aceea;l Leroare ;l conLlnund a fl LorLura(l
zl ;l noapLe au fosL pu;l s baL ;l el la rndul lor penLru a fl comproml;l ;l a demorallza pe cel in
fa(a crora apreau in posLura de reeduca(l uar lul u 8acu ;l vlrgll lerunca lea scpaL dln vedere un
fapL deoseblL de lmporLanL ;l anume c ma[orlLaLea celor dln caLegorla a 4a respecLlv munca sllnlc
;l Lemnl(a grea precum ;l unll cu pedepse mal mlcl sosl(l mal Lrzlu in lLe;Ll au fosL bga(l in
reeducare in ulLlma serle ;l c ace;Lla nu au mal puLuL s LorLureze neavnd pe clne nu poL sus(lne
c nu ar fl fcuLo dac ar fl apruL o nou serle de de(lnu(l care s fle reeduca(l dar nlcl nu poL s
aflrm c ar fl fosL Lo(l pu;l s fac acesL lucru mal ales c |urcanu i;l formase echlpa sa
de bLu;l care prezenLa mal mulL incredere Se ;Lle de asemenea c mul(l au LrecuL prln
reeducare de 24 orl sau chlar mal mulL daLorlL neslncerlL(ll sau penLru c nu bLeau Se poaLe
presupune c ;l prlnLre cel care au lnLraL in ulLlma serle au exlsLaL asemenea de(lnu(l vol arLa
cazul Lnrulul aul 8andu frumos prezenLaL de lon loanld in inchlsoarea noasLr cea de LoaLe
zllele vol ll Am povesLlL ;l eu una dln mulLele bLl pe care lea induraL ;l poL spune c pn la
plecarea mea dln camera 3 subsol acesL blaL nu a lovlL pe nlmenl ;l nlcl nu am auzlL s fl fcuL a;a
ceva mal ales c faza bLllor se Lermlnase ;l LoLu;l a LrebulL s suporLe aceasL invlnulre pn la
moarLe fr a se puLea dezvlnov(l
Prin transIerarea tuturor la Gherla si scoaterea la munc a studentilor, ultima serie a reeducatilor a
scpat de cea mai ngrozitoare Iaz a reeducrii, aceea de a-ti bate sau tortura prietenii care ar Ii intrat
n reeducare dup tine, n aceeasi camer. Nu au scpat ns de obligatia de a da inIormatii despre ce
auzeau. Or, a da o inIormatie, prin care se spunea c X sau Y asteapt pe americani sau ceva
asemntor, nu poate Ii totuna cu torturarea altuia, chiar dac ambele erau Icute sub inIluenta
torturii. Chiar n cazul celor trimisi n Iabric, nu li s-a cerut tuturor s dea inIormatii; Turcanu a
ncercat s-i compromit pe cei n care nu avea ncredere deplin c s-au reeducat, dndu-le ordin s
se comporte ca reeducati. Aceeasi soart o vor avea si cei care nu se prezentau cu note inIormative;
Turcanu pierzndu-si din puterea avut si nemaiputnd s-i tortureze, i va trece n rndul reeducatilor
spre a-i compromite. Cu toate acestea, cei compromisi n Iata celorlalti vor Ii multumiti suIleteste c
nu sunt pusi s Iac ru la nimeni, iar atunci cnd situatia le va permite vor ncepe s
vorbeasc despre cele ntmplate, cutnd s-si justiIice comportarea de pn atunci; nemaiIiind
pusi n situatia de a Iace ru, vor reusi s-si regseasc ncetul cu ncetul personalitatea ce le Iusese
distrus. Dac cei ce nu ar Ii meritat aceast nvinuire, chiar numai datorit norocului de a Ii lsati la
urm, vor sti s suporte si aceste acuzatii, avnd ca sprijin moral propria lor constiint, aceast
acuzatie adus tuturor va deschide ns rni adnci n inimile copiilor, printilor sau rudelor lor. S-a
observat la rude apropiate ale unor Iosti studenti detinuti care au trecut prin Iocul reeducrii din Pitesti
tendinta de a evita s spun c tatl, Iiul sau Iratele lor era student n momentul arestrii, pentru a nu
auzi acuzatia de tortionar. Fapt dureros, deoarece s-ar Ii cuvenit poate mai mult respect Iat de cei
care au trecut prin iadul acestei Iioroase nchisori.
Am incercaL s evoc pe scurL doar cLeva momenLe dln Llmpul reeducrll care mlau rmas mal
blne in memorle oL incerca s [usLlflce acesLe ororl prln gslrea unor (apl lsp;lLorl cred ins c
soarLa acesLora fusese hoLrL dlnalnLe de a incepe reeducarea deoarece era necesar s dlspar
Lo(l cel care ;Llau cum a fosL pus la cale orlblla crlm lar ace;Lla nu erau al(ll decL cel ce fuseser
lnsLrul(l in vederea scopulul mr;av neceslLaLea formrll loLulul penLru Alud va [usLlflca
nepunerea in llberLaLe a lul |urcanu alungndul dln mlnLe unele bnulell care lar fl fcuL s;l
dea seama c nu esLe decL o unealL in mlnlle lor cu poslblle urmrl lmprevlzlblle
nlcolskl era con;LlenL de asemenea c o slsLare brusc a demascrllor ar fl puLuL avea reac(ll
neprevzuLe in rndul de(lnu(llor robabll Leama de aceasL reac(le la deLermlnaL sl imparL in
dou loLurl pe cel ce urmau a fl [udeca(l al dollea loL avnd rolul de a men(lne Leroarea in
conLlnuare fllnd LransporLaL la !llava abla dup calmarea splrlLelor
A;a se expllc conLlnuarea bLllor ;l a LorLurllor la Cherla cu aLL mal mulL cu cL nol vlcLlme
in plus nu mal aveau nlcl o lmporLan( penLru cel ce au condus dln umbr cumpllLa reeducare
Lul |urcanu lau fosL incredln(aLe unele aLrlbu(ll in conducerea inchlsorll puLerea rmnnd
in mlnlle unul ofl(er pollLlc care il va folosl a;a cum il vor dlcLa lnLeresele Llvlnskl ;l opa |anu vor
conLlnua LorLurlle in camera 99 sub supravegherea mal mulL formal a lul |urcanu LoaLe crlmele
care se svr;eau acolo se daLorau colaborrll sLrnse dlnLre ofl(erll pollLlcl Avdanel ;l Suclgan ;l
cuplul opa |anu Llvlnskl |urcanu slm(lnduse amenln(aL c;l va plerde puLerea va cuLa s;l
pun oamenll lul in LoaLe posLurlle de rspundere ;l va inflln(a un cenLru de colecLare a
lnforma(lllor la parLerul inchlsorll condus de Ch Calclu urmnd s dlmlnueze lmporLan(a lul
opa |anu ;l chlar sl conLroleze acLlvlLaLea
lnc de la incepuL penLru men(lnerea Lerorll prlnLre sLuden(ll venl(l de la lLe;Ll va lzola pe
unll dlnLre el dln cel consldera(l a nu fl fosL inc reeduca(l in cLeva celule spre a incepe o nou
reeducare spernd s se lmpun in fa(a admlnlsLra(lel
ln una dln acesLe celule am fosL lzolaL ;l eu un Llmp impreun cu volcu Andrlescu vlcLor
ulnescu ur Mrculescu ;l se pare Adrlan 8cll fllnd adu;l in ml[locul nosLru ;l dol oamenl de
incredere al lul |urcanu uan uumlLrescu ;l C vloale
vol afla mal Lrzlu c in celula vecln se afl C Cprl;an impreun cu al(ll
C daL cu desflln(area lzolrll ;l scoaLerea LuLuror la munc |urcanu ;la daL seama c puLerea
lul sa mlc;oraL ;l nu a mal avuL cura[ul s baL (fllndul probabll lnLerzls) a;a cum fcuse la venlrea
in Cherla cnd 8oda; a fosL groaznlc LorLuraL ;l apol purLaL prln camere penLru c avusese cura[ul s
vorbeasc despre cele peLrecuLe la lLe;Ll
rln punerea in lan(url a lul |urcanu ;l LrlmlLerea lul dln Cherla la !llava ;l apol la MAl la
incepuLul verll anulul 1932 Leroarea i;l plerde dln lnLenslLaLe dup plecarea celul de al dollea loL in
frunLe cu !uberlan Leama incepe s dlspar dln sufleLul celor ce Lrecuser prln reeducarea de la
lLe;Ll sau Cherla lar fosLele vlcLlme vor incepe s vorbeasc despre cele induraLe vzuLe sau
auzlLe


HERLA

Pe la jumtatea lunii august 1951 am Iost anuntati s ne Iacem bagajul. Fiecare ne ntrebam unde
vom Ii dusi, dar ncercam s ne ascundem teama c am putea Ii trimisi din nou n camera unde au loc
demascri. Cutam s ne ascundem Irica, spre a lsa impresia c nu mai avem nimic ascuns n noi, si,
cu sau Ir voia noastr, trebuia s ne recunoastem nvinsi. Dup ce am iesit pe sal si am vzut c
toat lumea a Iost scoas din celule si c ni s-au adus bagajele personale de la magazie, mi-am dat
seama c acest iad, numit Pitesti, ia sIrsit; dar viitorul nu-mi aprea deloc mai luminos. Fiecare si
Icea de lucru cu bagajul primit, nedorind s Iie vzut sau s-i vad pe cei din jur. Nu-mi amintesc s
Ii cunoscut pe cineva din sectia respectiv, dar nici nu doream acest lucru. Plecasem din camera 3
subsol n timp ce teroarea atinsese limita maxim. Eram cutremurat nc de ceea ce se ntmpla acolo
si nu-mi puteam imagina ce mutatii bruste s-au produs n suIletul celor rmasi n urma mea,
schimbri pe care am putut s le constat asupra tuturor celor veniti n inIirmerie dup mine.
Nu-mi amintesc dac ni s-a Icut sau nu perchezitie, retin ns c, dup ce ne-am luat bagajele n
spate, am pornit pe cmp, pe lng grdina puscriei, spre calea Ierat, unde ne astepta un tren,
evitnd orasul. Mergeam nconjurati de soldati si militieni narmati, iar Turcanu se plimba
nestingherit printre ei, supraveghindu-ne s nu Iacem vreun semn ctre oamenii de pe cmp, care
cutau s lase impresia c si vd de munca lor pe ogoare.
Cu toate acestea, unii ncercau s ne priveasc pe Iuris. Nu doream acest lucru, ntruct nu puteam
uita cum, cu putin timp nainte, auzeam din inIirmerie grupuri de maniIestanti, adusi s strige n
preajma nchisorii: ,Cei ce zac n nchisori, aceia sunt trdtori, moarte lor, moarte lor!"
Eram convins c multi auziser de ceea ce se petrecea n nchisoare si m durea att
comptimirea lor, ct mai ales gndul c puteam Ii acuzati de cele ntmplate.
Cnd m-am vzut urcat n vagonul dub, aveam senzatia c am scpat dintr-un cosmar. Nu-mi
amintesc s Ii vorbit cu cineva pn la Gherla; nu am ncercat s provoc vreo discutie, dar nici nu am
Iost provocat. Ce se petrecea n jurul meu m depsea. M aIlam n mijlocul a dou categorii de
oameni, cu un comportament total diIerit. O categorie mai numeroas era mai
tcut, mai ngndurat si, pentru a se retrage din hrmlaia care domnea n vagon, oamenii se
preIceau c sunt Iurati de un somn greu si ndelung. Ceilalti vroiau s par ct mai veseli, ncercnd
s arate c sunt dornici s Iac ceva pentru a dovedi c nu mai simt povara educatiei din trecut,
cutnd s-si maniIeste astIel recunostinta Iat de Turcanu si de partidul comunist pentru sprijinul dat
ca s devin oameni noi. Voi constata, mai trziu, c multi dintre ei se comportau contrar vointei lor,
deoarece n tabra celor tcuti erau oameni care primiser ordin de la Turcanu s se comporte astIel,
iar tabra cealalt era Iormat din cei care o Iceau pe reeducatii, preIernd, s apar ca
oameni slabi si reeducati, s Iie catalogati ca inIormatori, numai s nu Iie pusi n situatia de a Iace
ru cuiva.
Ajunsi la penitenciarul din Gherla, am Iost primiti de ctiva reeducati ce trecuser prin Pitesti,
n Irunte cu Popa Alexandru (Tanu) si Livinski M., care de la nceput au cutat s lase impresia c n
aceast nchisoare ei sunt stpni, iar noi va trebui s ne subordonm lor. Pe Livinski l cunosteam
de multi ani, iar privirile lui parc mi strpungeau inima.
Din partea administratiei am Iost primiti de ctre directorul Gheorghiu si oIiterul politic
Avdanei, care l-au luat pe Turcanu din mijlocul nostru, plecnd cu el spre birourile nchisorii. Dup
aproximativ o or reapru Turcanu, care ncepu repartizarea noastr n camere, dup criterii numai
de el cunoscute. Am Iost bgati n mai multe ncperi mari de la etajul III, eu Iiind, dup cte mi
amintesc, repartizat la 85 sau 86, ncpere opus camerei 99, mpreun cu alti circa 40-50 de oameni;
acolo am stat cteva zile. Abia aici am nceput s-mi dau seama de consecintele catastroIale ale
reeducrii. A Iost numit un comitet de camer de ctre Turcanu, cu aceleasi puteri nelimitate asupra
celorlalti. Cei glgiosi din duba-vagon continuau s joace rolul de reeducati, n timp ce cei tcuti
trebuiau s o Iac pe ,banditii", cum li se spunea celor ce aveau o comportare demn. Acest joc
mrsav, ns speciIic n Europa doar poporului rus bolsevizat, m-a alarmat, obligndu-m la
prudent.
Unii au Iost scosi la munc din primele zile si au venit mbrcati cu salopete noi ,maro", ceea
ce demonstreaz c au Iost pusi n Iunctii de conducere n Iabric, n timp ce altii, n special asa-zisii
banditi, au primit haine vrgate.
Seara, cnd veneau de la lucru, toti trebuia s se prezinte n Iata comitetului, unde erau obligati s
raporteze tot ce au auzit sau vzut n timpul zilei. Unora li s-au dat creioane si hrtie pentru a scrie
cele povestite, care sunt date mai departe lui Turcanu. Dar cele mai valoroase inIormatii veneau de
obicei de la turntorii vechi ai administratiei, ntruct nu se cunosteau ntre ei. Datorit terorii care-i
stpnea, aproape nimeni nu se lsa chemat s dea raportul despre ceea ce a auzit si nc nu puteam s
nteleg ce s-a ntmplat n urma mea de s-a ajuns la un asemenea comportament. i vzusem cum
suportau chinurile, umilintele, chiar lovind pe altii atunci cnd li se cerea, dar ntlnisem nc putine
cazuri de oameni care s Iac ru din proprie initiativ. Acum mi ddeam seama c, orict de grele
mi s-au prut zilele n care Iusesem dobort de boal, au Iost incomparabil mai usoare dect cele
petrecute cu cei care triau sub teroarea reeducrii. Boala mi Iusese de un real Iolos, ajutndu-m s
scap de acea perioad ngrozitoare, denumit ,autodemascare" sau de asa-zisa ,demascare intern",
care a reusit s distrug orice urm de demnitate din suIletul tuturor. Sub motivul c sunt bolnav de
TBC, stteam izolat, strduindu-m s tusesc ct mai mult, spernd ca n Ielul acesta s Iiu ocolit si
lsat n pace.
Spre deosebire de celelalte nchisori prin care am trecut, conditiile de viat din Gherla erau mai
bune. Camerele erau destul de luminoase, se dormea pe priciuri mari de lemn, pe care erau puse
rogojini, iar ca o noutate pentru noi era c aveam WC-ul n camer. Am renuntat s mai caut
explicatii la ceea ce vedeam, sedeam pe prici cu un prosop pe Iat, pus n asa Iel nct s pot urmri
ce se petrece n camer si ncercnd s-mi imaginez cum trebuie s arate ,omul nou", de care vorbea
Turcanu mereu.
Auzeam c unii erau njurati si amenintati pentru c nu-si ddeau silinta s aduc inIormatii din
Iabric sau altii erau alungati Iiindc aduceau inIormatii Ir nici o valoare. Cu timpul mi voi da
seama c amenintrile Icute nu aveau numai rolul de a-1 speria pe cel n cauz, ci erau Icute n asa
mod, nct s Iie auzite si de cei din jur, pentru a mri teroarea n suIletul auditorilor. Cu Iiecare zi ce
se scurgea, numrul celor rmasi n camer, neIiind scosi la lucru, se micsora, neputndu-mi da
seama de ceea ce se ntmpl. Dup cteva zile, cam ntre orele 9-10 dimineata, am asistat la
aducerea n camer a lui Rodas de ctre Turcanu. Avea pus pe cap un sac, iar cnd a Iost descoperit
pentru a Ii vzut, ne-a aprut n Iat o Iigur tumeIiat, plin de snge, care parc nu mai avea nici o
asemnare cu Iigura de odinioar a lui Rodas. Dup ce ne-a spus s-1 privim bine cu totii, lsnd
timp suIicient pentru aceasta, a zis: ,Rodas a vorbit! Al doilea nu va mai putea Ii vzut, pentru c nu
va mai tri! Eu am peste tot urechi!"
Scena cred c a reusit s ne ngrozeasc pe toti cei de Iat si probabil a avut acel eIect scontat, de
Turcanu, de a mentine si chiar a ampliIica groaza n toti cei ce trecuser prin Pitesti. Ceea ce ne
ngrijora cel mai mult nu era starea jalnic n care l-am vzut pe Rodas; mai vzusem cu totii
asemenea scene, dar ceea ce ne nspimnta era Iaptul c nu mai puteam s avem ncredere n nimeni.
Aceast scen conIirma din plin c si la Gherla s-au petrecut aceleasi crime ca si la Pitesti si c
trebuia s ne punem lact la gur, cel putin pn vom reusi s ne dm seama de situatia real de aici,
din Gherla. Majoritatea celor din camer Iuseser scosi la lucru, iar eu ncercam pe ct posibil s stau
izolat, urmrind ce se petrece n camer, sau privind pe geam n curtea Iabricii, spernd s vd ceva
cunoscuti, si-mi Iceam tot Ielul de planuri cum s m comport si ce s Iac la o eventual ntlnire, pe
care n acele momente nu o doream. Din nenorocire, multi dintre cei pe care i-am recunoscut erau
mbrcati n salopete maro, ceea ce mi spunea c au trecut prin reeducare sau sunt n slujba
administratiei.
mi ddeam seama c poate gresesc, dar Irica m Icea s vd toate n negru. Dup cteva zile, se
Iac din nou mutri si sunt repartizat ntr-o alt camer. De data aceasta, n aIar de studentii veniti de
la Pitesti, au mai Iost adusi n camer si doi btrni. Dac nu m nseal memoria, unul era un Iost
mosier, Ionescu, din apropierea Buzului, al doilea era un vechi conductor sindicalist, care cred c
Icea parte din acelasi lot cu Flueras si se numea Neculai Predescu.
Ambii erau oameni linistiti, ncercnd s stea ct mai retrasi. Cu Predescu am vorbit ceva mai
mult, dar despre amndoi am rmas cu impresii Irumoase. Seara, cei ce doreau s cstige ncrederea
lui Turcanu i-au nconjurat, provocndu-i la tot Ielul de discutii, n speranta c vor putea s obtin
ceva de la ei, cu care s se prezinte la Turcanu, spre a se achita de sarcinile pe care le primiser.
nainte de a Ii amestecati cu ceilalti detinuti, studentii au Iost mprtiti n dou categorii. Prima
categorie era cea Iormat din ,bietii buni", ntre care erau ascunsi cei mai periculosi inIormatori; al
doilea grup, era cel alctuit din ,oameni periculosi", care trebuiau s Iie compromisi n Iata multimii,
ntruct trebuiau s se comporte n chip de reeducati. ,Bietii buni" erau cei se ce bucurau de
ncrederea lui Turcanu si trebuiau s joace rolul oamenilor de atitudine, pentru a putea s se inIiltreze
n grupurile celor cu comportare demn, care continuau s condamne comunismul sau se artau ostili
regimului. Ca urmare a amestecului studentilor cu ceilalti detinuti, comitetele de camer au Iost
desIiintate, iar toate inIormatiile colectate de ctre inIormatori erau trimise lui Turcanu si apoi
oIiterului politic, prin biroul de colectare a inIormatiilor de la parterul nchisorii, condus de Gh.
Calciu.
InIormatorii lui Turcanu, pentru a cstiga ncrederea celor ce nu Icuser cunostint cu diabolica
reeducare din Pitesti si Gherla, cutau s discrediteze pe cei ce aveau sarcina s se comporte ca niste
reeducati, urmrindu-se totodat si compromiterea lor total, deoarece multi se bucurau n trecut de un
respect deosebit. Grupul reeducatilor avea si rolul de a atrage de partea lor pe cei mai slabi, ncercnd
s-i determine s Iac jocul administratiei. Aici au mai Iost trecuti si cei ce trebuiau s Iie
compromisi, scontndu-se pe demoralizarea oamenilor si aparitia ndoielii, a nencrederii si conIuziei
n mijlocul multimii. Tot aici vor Ii trecuti si cei ce nu se bucurau de ncrederea lui Turcanu, precum
si toti cei ce nu ddeau satisIactie n prima categorie, neprezentndu-se cu inIormatii culese din
Iabric. Numrul celor ce nu Iusesem scosi la munc se reducea tot mai mult, iar noi, cei rmasi n
camer, ncepeam s ne punem tot Ielul de ntrebri privind soarta noastr. Dup un timp, mi
amintesc c mai rmsesem n camer 5-6 persoane care nu Iuseserm scosi la lucru. ntr-o dimineat,
au venit Turcanu si Livinski si ne-au spus s ne Iacem bagajul.
Nu-mi amintesc ce s-a ntmplat cu toti, stiu doar c eu am Iost dus n celula nr.94, mpreun cu dr.
Mrculescu, Victor Dinescu, Voicu Andriescu, Adrian Bcil, C.Pvloaie, Dan Dumitrescu, unii
dintre ei Iiind adusi din alte camere. Prezenta lui C. Pvloaie, pe care nu-1 mai ntlnisem din
camera 3 subsol de la Pitesti, m-a Icut s-mi dau seama c se urmreste o continuare a reeducrii de
la Pitesti. Dintre toti, cea mai mare ncredere mi inspira Dan Dumitrescu, deoarece nu cunosteam
nimic despre comportamentul lui din timpul demascrilor. Am avut mare noroc c nu s-a ivit un
prilej Iavorabil de a sta de vorb cu el, Iiindc as Ii pltit scump aceast greseal.
Mai trziu, aveam s aIlu de la C. Oprisan c se aIla si el, mpreun cu altii, ntr-o celul vecin,
conIirmndu-mi si el intentiile lui Turcanu de a continua si la Gherla opera nceput la Pitesti.
AtmosIera din celul era destul de ncrcat, putnd Ii caracterizat printr-o tcere aproape
total. Nu-mi amintesc, n timpul ct am stat n aceast celul, ca cineva s Ii ncercat s provoace
discutii mai importante, iar cu C. Pvloaie nu am discutat nimic. Spre deosebire de camera 3 subsol
de la Pitesti, unde acesta a cutat tot timpul s-mi cstige ncrederea prin evocarea amintirilor ce ne
legau, de data aceasta cuta mereu s m evite, ca si cum s-ar Ii simtit vinovat de ceea ce Icuse;
numai el stia ce se petrece n suIletul lui, numai el stia si cred c tria o mare tragedie suIleteasc.
Nu mai stiu ct a durat aceast izolare, n orice caz mai putin de o lun, cnd a venit din nou
Turcanu si, spre surprinderea noastr, ne-a anuntat c vom Ii si noi scosi la lucru n Iabric, dar c va
trebui s ne tinem gura acolo unde vom ajunge. Lundu-ne apoi pe cte unul, ne-a repartizat n
diverse camere, unde am Iost condusi chiar de Turcanu, timp n care a avut grij s ne atrag atentia
asupra tcerii n legtur cu demascrile, aducndu-ne aminte ce s-a ntmplat cu Rodas. nainte de a
Ii bgat n noua camer, mi-a spus s m mprietenesc cu oamenii din Iabric, s caut s aIlu de la ei
tot ceea ce intereseaz administratia si n mod special Securitatea, urmnd ca la ntoarcerea n
camer, dup terminarea lucrului, s-i aduc la cunostint prin seIul de camer. Cu toate c cele spuse
de Turcanu au reusit s m tulbure suIleteste, mi ddeam seama c timpul se scurgea n deIavoarea
lui si c trebuie s m gndesc bine la ceea ce am de Icut.
Scos n Iabric, primul lucru a Iost s m interesez dac se aIl cineva arestat din cei ocoliti n
timpul arestrilor. NeaIlnd nimic din cele ce m ngrijorau, mi-am recptat linistea. Seara, eram
ntrebat n mod discret dac am ceva de raportat despre ce am auzit sau vzut n Iabric.
mi lipsea curajul s le spun c nu le voi da nici o inIormatie; le spuneam c nu am reusit s aIlu
nimic, ntruct parc m simt ocolit de cei din jur. Cutnd s las s se scurg timpul, le promiteam
c voi depune strdanie si le spuneam s aib rbdare, c nu-i voi dezamgi. Am Iost lsat n pace
cteva zile si apoi din nou m-au ntrebat dac am ceva de raportat.
Le-am rspuns c am observat pe ctiva c discut, dar nu am reusit s m apropii de ei si c voi
ncerca s le cstig ncrederea. M-au njurat, spunndu-mi ameninttor s dispar din Iata lor. Tot ce Ie
spuneam eu erau numai nchipuiri, cu care cutam s trag de timp, n speranta c voi Ii lsat n pace.
Nu m-am nselat, deoarece au renuntat s-si mai piard vremea cu mine. n acel timp lucram la
tmplrie, la o sectie unde se Iceau, comandate de rusi, cutii pentru mine de cmp. Norma era de 120
cutii, iar eu nu puteam s Iac dect jumtate din norm, din care cauz nu m puteam bucura de cele
200 g de pine ce se ddeau n plus si nici de mncarea ceva mai bun acordat celor ce-si Iceau
norma. Cu sntatea o duceam mai bine, iar Iaptul c scpasem de atmosIera ncrcat din celul m
Icea s uit de puscrie pn seara. mi amintesc c lucram la un loc cu unul din Iratii Brnzaru din
Soveja-Vrancea. El reusea s-si Iac norma, primind mncare de productie, pentru care l invidiam.
Dup cteva zile a Iost mutat n schimbul II si m ntlneam cu el numai dimineata si seara, cnd mi
spunea c si Iace norma n Iiecare zi. Urmrind cum lucreaz cei ce-si Iceau norma, am observat c
pe cei mai multi nu-i interesa calitatea lucrului, ci numai cantitatea, pentru a-si cstiga buctica de
pine. Am nceput s Iac si eu la Iel, dar tot nu reuseam s Iac mai mult de 90 de bucti. ntr-o noapte,
nemaiavnd materiale pentru a-mi continua lucrul, m-am dus s vd dac la locurile de munc unde
erau cei din schimbul de zi nu au mai rmas ceva materiale. Cutnd printre deseuri ceva materiale ce
ar mai putea Ii Iolosite, am gsit ascunse 30-40 de cutii gata conIectionate. Abia atunci am nteles
cum si Icea norma Brnzaru si am hotrt s procedez si eu la Iel. Spre ziu, cnd am crezut c nu
m mai vede nimeni, am luat rezerva de cutii a lui Brnzaru si am pus-o lng ale mele, pentru a Ii
numrate de ctre normator; astIel am reusit s cstig si eu pentru prima dat cele 200 g de pine.
Dup ce a plecat normatorul, am pus deoparte cutiile lui Brnzaru, iar pe ale mele le-am dus la
magazie, unde nu se mai numrau.
Cnd toat lumea era ocupat cu curtenia n vederea ncetrii lucrului, am dus repede cutiile lui
Brnzaru la locul lor, rmnnd satisIcut de isprava mea. Parc m rzbunam pe Turcanu prin
aceast nselciune, deoarece, cu timpul, ca urmare a celor ce se petreceau sub ochii mei, mi
reapruse n suIlet dorinta de mpotrivire la tot ceea ce voia s Iac Turcanu, ajungnd pn acolo
nct chiar o mbunttire venit din partea sa, dac as Ii putut s o mpiedic, as Ii Iacut-o, ntruct
eram convins c urmreste prin aceasta un anumit scop. Dar singurul lucru pe care-1 puteam Iace era
doar s-1 mint si s-1 nsel. Desi acest Iapt era Ir important, totusi asemenea gnduri mi ddeau
curaj, ajutndu-m s suport teroarea, iar atunci cnd am reusit s-1 nsel la realizarea normei, am
trit bucuria si satisIactia c l-am pclit. l consideram pe Turcanu ca Icnd parte din norma sau
calitatea lucrului ce trebuia Icut, nct parc, prin nerealizarea acestora, m rzbunam pe el. Nu-mi
ddeam seama atunci, dar ura cultivat de el si ncercarea de a o impune prin teroare victimelor
reeducrii, mpotriva tuturor celor ce se mpotriveau lui, ncepea s se ntoarc ca un bumerang
mpotriva sa, astIel nct eram n stare s Iac orice nu i-ar Ii plcut, binenteles Ir s stie nimeni
altcineva; nu aveam ns curajul de a mprti cu nimeni nici Irica, nici satisIactiile. Vzusem c
exagerarea cu tusea sau cu sngele din sput dduse rezultatele scontate, iar acum reuseam s alung
din suIlet mitul invulnerabilittii lui Turcanu. Acest lucru l-am repetat de mai multe ori si ncercam
s-mi Iac cu ncetul o rezerv a mea proprie. Important era c ncepea s dispar Irica din mine. ntr-o
dimineat, dup ce dusesem cutiile lui Brnzaru la locul lor, putin nainte de venirea schimbului, l
vd pe Turcanu cum vine grbit spre mine si m ntreab plin de ur: ,Unde sunt, banditule, cutiile de
la masa lui Brnzaru?" Pentru un moment am rmas descumpnit de aceast ntrebare neasteptat,
apoi am rspuns: ,Domnule Turcanu, acelea sunt Icute dup predarea lucrului la magazie".
Stiam c m ntrebase altceva, dar numai rspunsul acesta mi-a venit n minte n acel moment.
,Banditule, eu nu te ntreb cnd au Iost Icute, ci unde sunt?" ntre timp ncepusem s-mi revin,
devenind oarecum mai stpn pe mine. ,Sunt n rumegus, veniti s le vedeti" si am pornit spre locul
unde erau ascunse, cutnd s scap de privirea lui. l simteam n spatele meu cum m urmreste, dar
cutam s-mi ascund teama. Ajungnd la locul cu pricina, am dat rumegusul la o parte, spunnd ca
pentru mine: ,Le ascunde probabil pentru a nu le lua cineva". De data aceasta prea el blocat, nestiind
ce s mai spun. M-a privit lung si, Ir a mai zice ceva, a plecat. A asteptat sosirea schimbului
urmtor si, probabil ntrebndu-1 pe Brnzaru de cutiile din rumegus si cte au Iost si primind un
rspuns asemntor, nu m-a mai ntrebat nimic. Presupun c unul dintre inIormatorii lui m-a vzut
cnd am luat cutiile de unde erau ascunse, dar nu m-a zrit si cnd le-am dus napoi, iar Turcanu,
Iiind obisnuit cu inIormatii mincinoase, nu a putut s-si dea seama de partea cui este adevrul.
Dup aceast ntmplare s-a terminat cu cele 200 g de pine si cu mncarea de productie, Iiind
mutat la un atelier de montat crlige de ruIe, apoi la cel de perii din pir. Pentru mine, lucrul aici era
mai usor, dar norma era de asemenea greu de realizat. Marele dezavantaj acum era c nu mai aveam
independent, ntruct Iiecare operatie necesar la conIectionarea unei perii era Icut de altcineva, iar
absenta unui muncitor stopa ntregul Ilux tehnologic. Fiind legat de locul de munc, nu mai puteam
vorbi cu cine as Ii dorit si puteam Ii Ioarte usor supravegheat. Dar, pe lng dezavantajele mentionate,
aveam si avantajul c, n cazul c mi-ar Ii cerut s le spun ce am auzit n Iabric, puteam s le rspund
c nu m pot ocupa de asa ceva, invocnd motivul c nu pot prsi locul de munc, ceea ce a Icut ca,
ncetul cu ncetul, s scap de acest cosmar si s reusesc s trec prin Gherla Ir s le dau absolut nici o
inIormatie. Unii dintre cei care nu-si Iceau norma, pe lng Iaptul c nu li se ddea mncarea de
productie si cele 200 g de pine, erau bgati la ,neagra".
Acest lucru mi s-a ntmplat si mie de nenumrate ori. Adevrul este c prin trimiterea la
,neagra" se ncercau presiuni asupra noastr pentru a ne demoraliza si spre a putea Ii manevrati dup
cum ar Ii dorit ei. ,Neagra" era un grup de celule la parter, Ir geamuri, avnd o singur gaur n
perete deasupra usii de Iorma unui dreptunghi, cu laturile de aproximativ 20/30 cm, pe unde se Icea
aerisirea, dac nu era astupat. Pe jos era ciment, iar n interior nici un Iel de mobilier. Iarna erau
aruncati cte 1-2 oameni ntr-o celul, dezbrcati, numai n cmas, izmene si o pereche de ciorapi.
CaloriIerele nu Iunctionau, iar cei pedepsiti stteau opt ore la ,neagra", opt ore n camer si opt ore la
lucru, primind jumtate din mncarea ce li se cuvenea. Cnd se lucra n dou schimburi, 12 ore se
lucra, 12 se sttea la ,neagra". Din cauza Irigului, a cimentului rece, tot timpul trebuia s te misti prin
celul, iar cnd aveam norocul s Iim cte doi, ne Iceam masaje pe spate unul altuia, pentru a ne mai
nclzi. n schimb, vara, n aceeasi celul, erau bgati cte 20-30 de oameni, Iiind ndesati uneori n
interior cu cizmele, pentru a ncpea mai multi. mi amintesc cum odat, probabil din greseal, n
,neagra" din dreptul buctriei, vizavi de baie, au Iost bgati la un loc cu politicii si doi detinuti de
drept comun, care, ncercnd s Iumeze, nu au reusit s-si aprind tigrile, ntruct chibriturile se
stingeau din lipsa de oxigen. Au nceput s bat n us, s-i scoat dintre politici, deoarece ei sunt de
drept comun.
In cele din urm a venit oIiterul de serviciu si i-a scos dintre noi. Nimerindu-m n apropierea
lor, a doua zi am gsit pe mine un pduche, luat cred de la ei, pentru c Ia politici nu exista asa ceva.
Pedeapsa cu carcera era mult mai grea. Cei care lucrau erau tinuti 16 ore la carcer si 8 ore
trebuiau s lucreze, pn si ispseau pedeapsa. n acest timp li se ddea o jumtate de portie de
mncare o dat la 2-3 zile, dup cum era pedeapsa. Cei ce nu lucrau erau tinuti n carcer tot timpul,
pn la expirarea pedepsei.
De la venirea lui Goiciu ca director al nchisorii si a lui Al. Drghici n Iruntea Ministerului de
Interne, pedepsele cu carcera au Iost sporite ntre 5-15 zile, iar carcerele au Iost astIel construite n asa
Iel, nct cel din interior aproape c nu se putea misca. mi amintesc de Mihai Iliescu, muncitor din
Bucuresti, care avnd o Iunctie n cadrul atelierului mecanic, dar neacceptnd s colaboreze cu
administratia, era abonat la una din carcere si niciodat nu primea o pedeaps mai mic de 10 zile. Si
totusi nu a acceptat nici un compromis, iar asemenea lui mai erau destul de multi. Unii, nemaiputnd
s stea nemiscati n carcer, ncepeau s se miste cte putin, pn reuseau s se rstoarne cu tot cu
carcer pe ciment, trezind din somn tot celularul. Pn ce veneau gardienii pentru a-i scoate din
carcer, stteau si ei cteva minute relaxati. In ceea ce m priveste, nu am Iost bgat la carcer
niciodat, probabil stiindu-m bolnav.
n perioada cnd se mai Iceau presiuni asupra mea pentru a da inIormatii, am avut norocul s
stau n camer cu Andrei Lazr, student la Politehnica din Bucuresti, trecut si el prin demascri. Desi
nu discutam nimic despre Pitesti si despre reeducare, totusi suIleteste ne ntelegeam perIect. Dormeam
alturi, reusind s rmnem ct mai izolati de cei ce o Iceau pe reeducatii si parc nu m mai
simteam singur. Seara, de obicei eu ajungeam naintea lui n dormitor, iar cnd venea el, n loc de
,bun seara" parc si acum l aud cum spunea: ,Si-a murit iubirea noastr,/ Floare-albastr Iloare-
albastr ...." Felul cum spunea el aceste versuri aveau parc eIectul unui tonic asupra suIletelor
noastre, nc tulburate de amintiri triste, si era totodat si un ndemn de a ne reaminti de acele iubiri
care au schimbat cursul vietii noastre si care nu puteau Ii date uitrii.
ntr-una din zile, am Iost adunati n Iabric si ntrebati cine vrea s mearg la min. Am cerut s Iiu si
eu trimis, spernd s scap de atmosIera care domnea n nchisoarea Gherla. Dup ce am Iost alesi, am
Iost dusi la baie, urmnd s ni se dea bagajele si s plecm la min. In timp ce Iceam baie, am
observat c genunchiul piciorului stng mi este putin umIlat si congestionat. M durea uneori, dar nu
stiam din ce cauz. Mult mai trziu, voi vedea c era un nceput de TBC osos, care, dup aproape un
an si jumtate, mi va cuprinde ntreg organismul.
M gseam sub dus cnd a aprut Turcanu n usa bii si a strigat la mine s m mbrac si s m
duc n camer, spunndu-mi cu rutate c nu scap asa de usor de Gherla. Am Iost atunci cuprins de
aceeasi dezndejde ca si atunci cnd nu am Iost trimis la spital la Vcresti. Credeam c norocul m
prsise, pentru ca mai trziu s vd c m nselam, deoarece, ori de cte ori voi Ii n situatii grele,
Dumnezeu m va ajuta s ies cu bine din ele.
Desi eram convins c nu voi rezista la min, voiam s scap de teroarea lui Turcanu si speram
totodat s-I ntlnesc pe Gh. Pivin, pentru a-i povesti cele petrecute la Pitesti si s-i atrag atentia c,
n caz c va ncepe si la min reeducarea, s nu vorbeasc nimic despre tranii pe care i-i prezentasem
n vacanta SI. Pasti dinainte de arestare. Dup scoaterea mea din lotul ce trebuia s mearg la min,
voi continua s lucrez la atelierul de perii din pir, unde voi Iace cea mai mare greseal din timpul
detentiei mele.
In una din zile a Iost adus lng mine s lucreze un tnr, care spunea c a Iost arestat din armat
si c are o condamnare de 2 ani. Prin Ielul cum se comporta, Icea tuturor impresie bun, dar
apropierea lui Iat de mine mi se prea suspect. Simtindu-se stingher n mijlocul multimii, nu mi-am
dat seama c el poate dorea s se mprieteneasc cu cineva; comportamentul lui mi s-a prut dubios.
Eram nc stpnit de team, iar nencrederea n cei din jur m-a Icut s cred c este un agent a lui
Turcanu pus s m spioneze, din care cauz cutam s m ndeprtez de el. n una din zile, nu mai
retin motivul, a aprut ntre noi o nentelegere, creia eu i-am dat o amploare mai mare dect ar Ii
meritat, cu scopul de a m ndeprta de el, bruscndu-1 destul de dur. Nu-mi amintesc cum a
reactionat el, dar, cum sedeam noi alturi, printr-un gest necontrolat, I-am lovit, desi nu avusesem n
gnd s Iac asa ceva. Cnd m-am uitat la el, am rmas surprins de Ielul cum m privea. Nu se astepta
probabil la o asemenea reactie din partea mea, iar n privirile lui se putea citi o mare dezamgire.
Orice ripost din partea lui nu m-ar Ii durut att ct am simtit c doare acea privire. As Ii vrut s-i
cer iertare, dar nu am avut curajul s o Iac, ntruct n suIletul meu mai dinuia nencrederea n cei
din jur si n special n tineret, a crei prbusire o cunosteam. M consolam cu gndul c incidentul din
acea zi va ndeprta de mine pe toti cei de bun credint, putndu-mi astIel da seama n ce mediu m
aIlu. Probabil c acest incident a ajuns la urechea lui Turcanu, deoarece tnrul a Iost mutat din acel
atelier, si n-am mai avut posibilitatea s ne mai ntlnim.
Nu mult timp dup aceea, voi Ii chemat la Turcanu, care-mi va spune c, deoarece nu am dat
dovad c reeducarea mea a reusit, de acum va trebui s m comport ca un reeducat n Iata oamenilor.
M-a atentionat c a doua zi va Ii o sedint n cadrul atelierului si c atunci va trebui s iau cuvntul si
s-mi Iac cunoscut noua pozitie. Seara, n camer, m-am gndit la ceea ce mi cerea Turcanu: mi
ddeam seama c voi Ii condamnat de toti cei care m cunosteau si care nu trecuser prin
,demascri". Eram multumit c reusisem s m strecor Ir a da nici un Iel de inIormatii pn atunci,
dar dac scpm de acest cosmar, va trebui s intru n altul, unde va trebui s gndesc bine la ceea ce
am de Icut n viitor. Dup multe ore de gndire, am ajuns la concluzia c, dect sub masca de biat
bun, s continui s Iiu un reeducat asupra cruia s se Iac mereu presiuni pentru a Ii transIormat n
inIormator, este de preIerat s Iiu socotit ca un om slab si ocolit de cei din jur, dar care are
posibilitatea s se mentin cu constiinta curat, stiind c nu Iace ru nimnui.
Nu-mi puteam da seama cum vor mai evolua lucrurile, de aceea nu aveam convingerea c voi
reusi pn la urm s nu dau vreo inIormatie, ct de nensemnat, dar care era totusi o inIormatie si
care ar Ii Iost nceputul unui drum de pe care greu se poate da napoi. mi ddeam seama c orice
slbiciune as Ii dovedit, ar Ii Iost speculat de grupul reeducatilor, Iiind un punct de sprijin pentru
santaj si motiv pentru a se intensiIica presiunea asupra mea. Ceea ce m nelinistea era gndul c
trebuie s m comport astIel nct s nu ajung vreo vorb despre mine n sat, c am Icut vreun ru
cuiva.
Acest gnd m urmrea si n Pitesti si nu m-a prsit niciodat. A doua zi, cnd am Iost chemat la
sedint, au luat cuvntul mai multi, dar eu nu m-am nscris pe lista celor care urmau s vorbeasc.
Dup ce au vorbit toti, Turcanu m-a ntrebat dac eu nu am de spus ceva. Vznd c nu am scpat, am
spus c pe mine nu m mai intereseaz politica, nu astept nici decrete de gratiere cum au spus cei
dinainte, ci caut s-mi vd de lucru unde am Iost pus si nimic altceva. Probabil c Turcanu se astepta
la cu totul alt rspuns, dar nu a mai zis nimic. Abia mai trziu mi-am dat seama c si pierduse mult
din puterea cu care Iusese investit, iar acum nu mai Icea altceva dect s compromit tot ce se mai
putea, mi amintesc c acest Iapt s-a petrecut ntr-o zi clduroas de primvar, cnd eram mbrcati
numai n zeghii sau Ilanele.
Dac pn atunci pot s aIirm c m bucurasem de oarecare" simpatie n rndul oamenilor cu
care lucram, neputnd Ii niciodat nvinuit c as Ii divulgat ceva din cele auzite sau discutate, cnd m-
am ntors la lucru m-am vzut izolat de toat lumea. Era o situatie greu de suportat, m simteam
acuzat Ir a avea vreo vin, dar n adncul suIletului eram multumit c de acum nimeni nu va mai
putea s-mi cear s dau inIormatii. De pe noua pozitie pe care m situam, oricnd m puteam prevala
de ordinele date de Turcanu de a m comporta ca un reeducat, din care motiv eram ocolit de toti. M
simteam parc iesit de sub inIluenta reeducrii si nu m mai temeam c sunt urmrit de cei din jur.
Dup putin timp, se va auzi despre plecarea lui Turcanu mpreun cu cei mai importanti colaboratori
ai si, lsnd n urm diverse presupuneri, care vor produce o adevrat conIuzie n rndul
detinutilor. Circulau zvonuri c au Iost pusi n lanturi la plecare, n timp ce altii sustineau c ar Ii Iost
pusi n libertate si ncadrati n posturi importante din Ministerul de Interne.
n timp ce eram tot mai izolat n cadrul atelierului, stnd odat de vorb cu I.Otetea, un tran din
comuna Corbu, judetul Constanta, i-am spus: ,Vd c la toti v este Iric de mine de cnd am spus n
sedinta trecut c nu m mai intereseaz politica si zvonurile care se aud. Eu v spun c nu trebuie s
v pziti de mine, Ieriti-v de Ion Hutuleac, pe care toat ziua l tineti n brate, iar el i spune oIiterului
politictot ceea ce vorbiti". A rmas surprins, apoi mi-a zis c nu poate crede asa ceva, c Hutuleac este
un biat bun si c eu gresesc aducndu-i asemenea nvinuiri.
Pentru a-l convinge de cele spuse de mine, i-am povestit c l cunosc Ioarte bine pe Hutuleac de
cnd am stat n aceeasi camer la Pitesti si c ei nu stiu ce s-a petrecut acolo si la ce schingiuiri am
Iost supusi cu totii; i-am spus c eu consider c mi-am Icut datoria si c ei sunt liberi s m judece
cum vor. Apoi am ntrerupt discutia, desprtindu-m, nu nainte de a-1 Ii rugat s nu-i spun lui
Hutuleac sau altcuiva ceea ce a auzit de la mine. Peste cteva zile, voi Ii trimis din nou la ,neagra"
pentru motive pe care nu le prea ntelegeam, apoi mutat la atelierul de perii din pr, unde lucrul era
mai greu. Aici norma mi se prea mai greu de realizat, ntruct necesita o ndemnare deosebit, care
se cstiga n timp, iar mirosul ce domnea la locul de munc, de la resturile de carne rmase prin pr,
abia putea Ii suportat. In schimb, se putea justiIica pedepsirea cu ,neagra".
Cauza schimbrii locului de munc si a trimiterii mele din nou la ,neagra" aveam s o aIlu la
Aiud, cnd m voi ntlni la sectia TBC cu Popa Vasile Marcel, tot din judetul Neamt si Iost cndva
coleg de clas n liceu, care mi-a povestit cum a Iost chemat la biroul lui Gh. Calciu si a Iost acuzat de
divulgarea demascrilor de la Pitesti si de deconspirarea lui I. Hutuleac. ncercnd s se apere de
nvinuirile aduse, cei de Iat i-au redat aIirmatia mea c am stat la Pitesti n aceeasi camer cu
Hutuleac. n urma acestei aIirmatii, Popa V. Marcel a reusit s se dezvinovteasc, artnd conIuzia
ce se Iace ntre mine si el. Nu a mai Iost greu s se lmureasc lucrurile, avnd drept urmare
trimiterea mea pe diverse motive la ,neagra".
Mai trziu, toti se vor convinge despre cele spuse de mine si si vor schimba atitudinea,
devenindu-mi din nou prieteni. Dup un oarecare timp, voi Ii mutat si de la perii si trimis n Iabric, la
un atelier de conIectionat bricege. mi amintesc c n acest timp m voi mbolnvi de dizenterie si,
mergnd la inIirmerie, mi s-a dat un regim dietetic constnd din mncare Ir sare, din arpacas,
cartoIi sau gris, pentru o lun si 2-3 zile scutire de munc.
ntruct starea de diaree nu ceda si nu primisem nici un Iel de medicamente, am nceput un post
negru pe care l-am tinut 6 zile, nsntosindu-m astIel, dar cu pretul slbirii organismului. Mncarea
de regim era insuIicient, mai ales pentru cei ce lucrau, iar cnd, dup 3-4 luni de regim, i-am solicitat
doctorului civil Brbosu s m scoat de la regim pentru a-mi primi mncarea de productie, mai
consistent, mi s-a reIuzat cererea. Probabil, pentru acest doctor, cele 200 g de pine pe care urma s
le primesc n plus reprezentau o cheltuial prea mare pentru regimul n slujba cruia se pusese.
Aveam noroc n acel timp de un muncitor din Tulcea, Naciu, Iierar de meserie, care, lucrnd la
atelierul de Iierrie, mai primea supliment de mncare cnd rmnea. Vzndu-m slbit, mi aducea
si mie de cte ori putea cte o gamel de mncare din suplimentul lor.
Lucrnd n asemenea conditii, Ir mncare de productie si Iiind schimbat din camera unde era
Naciu, am nceput s m simt tot mai slbit. La atelierul de bricege lucram la conIectionat lame, iar
cnd era nevoie, eram trecut la un mic circular sau polizor, unde se conIectionau plasele pentru
bricege, din copite de vite. Limbile bricegelor se Iceau prin decupare din cstile militare Iolosite de
armata romn n timpul rzboiului, care nu mai puteau Ii Iolosite, Iiind nlocuite cu altele de tip
rusesc. n una din zile, cnd sleIuiam la polizor, am observat c nu mai sunt stpn pe mini, scpnd
de dou ori mna n polizor. ncercnd s m pansez la mn cu o crp, ca s opresc scurgerea
sngelui, am observat c-mi tremur picioarele si c nu-mi mai pot controla miscrile. Am oprit
polizorul si, cu aprobarea seIului de atelier, m-am dus la poarta nchisorii, cernd s Iiu dus la
inIirmerie pentru a Ii pansat. Am avut noroc s dau peste un gardian mai cu suIlet, care, vznd Srpa
ce-mi nIsur mna plin de snge, mi-a deschis poarta, spunndu-mi s merg singur.
n cabinetul medical erau doctorul civil Brbosu si sanitarul Veres. I-am spus doctorului c nu m
simt bine, din care cauz m-am accidentat la mn. Fr s zic ceva, l puse pe sanitar s m panseze,
apoi mi Icu semn s prsesc cabinetul medical. Cum stiam c n puscrie erai crezut numai dac
aveai temperatur mare, i-am cerut s-mi pun termometrul. Uitndu-se batjocoritor la mine, doctorul
i Icu semn sanitarului s-mi pun termometrul. Simteam c mi este Irig si, Ir s-mi dau seama,
m-am apropiat de sob cu termometrul subtioar. Dup 3-4 minute, sanitarul mi scoate termometrul,
l citeste, se duce la doctor si-i spune c am 39,5 sau 39,2 nu-mi amintesc precis. Vznd
termometrul, doctorul Brbosu se scoal de pe scaun, vine Ia mine, m ia de mn si m duce n
mijlocul camerei si-mi pune din nou termometrul, zmbind ironic. Probabil bnuia c m-am apropiat
de sob pentru a inIluenta termometrul. Nu credeam c am temperatur asa de mare, iar n sinea mea
nu excludeam posibilitatea ca temperatura sobei s Ii inIluentat mercurul termometrului.
Dac s-ar Ii ntmplat asa, o pedeaps cu carcera sau ,neagra" era sigur si m nspimnta, simtindu-
m att de slbit. Dup alte circa trei minute sanitarul mi scoase termometrul si conIirm doctorului
aceeasi valoare a temperaturii.
Parc mi s-a luat o piatr de pe inim de bucurie, explicabil probabil din perspectiva unei
posibile pedepse. Lund termometrul n mn, doctorul mi-a spus s m dezbrac, pentru a m
consulta. n urma unui consult Ioarte sumar, mi-a spus s nu m mai duc n Iabric, ci s merg n
dormitor.
Dup putin timp a venii la mine sanitarul si mi-a spus s-mi iau bagajul si s-l urmez, deoarece
mi s-au Icut Iormele necesare pentru a Ii internat la inIirmerie. Aici, de bolnavi se ocupau doi Iosti
studenti la medicin, Virgil Lungeanu si Titus Turcu, ambii trecuti prin demascrile de la Pitesti.
Dup ce m-au consultat amnuntit, mi-au spus c am lichid la plmnul stng si c la plmnul drept
am inIiltrat TBC, att la baza, ct si la vrIul lui. O dat cu disparitia lichidului de la plmnul stng,
vor vedea c si la acest plmn au aprut procese TBC, ca si la plmnul drept. Tot n acest timp, le-
am artat si genunchiul stng, care ncepuse s m doar tot mai mult, s se umIle si s se
congestioneze.
Dup ce s-au consultat ntre ei, mi-au spus c am un TBC osos, iar datorit colectiei mare de
puroi, vor trebui s-mi Iac o incizie n jurul genunchiului.
Din cauza pleureziei si a TBC-ului Iebra era mereu ridicat, ceea ce Icea s m simt tot mai ru. mi
amintesc c ntr-o noapte m-am trezit cnd cei din jurul meu se ntrebau dac mai ajung n viat pn
dimineata. i auzeam, n timp ce sedeam cu ochii nchisi, cum povesteau, celor ce veneau s m vad,
cum deliram si vorbeam cu cei de acas, n special cu mama. Nu m gndeam la gravitatea bolii, ceea
ce m preocupa era s nu vorbesc prin somn ceva ce nu ar Ii trebuit. M strduiam s m mentin
treaz, cu ochii nchisi si ncercam s ascult ce se discuta n jurul meu. Aprecierile asupra
snttii mele Icute de ei m lsau indiIerent. mi amintesc c acolo ntlnisem pentru prima dat pe
un detinut, Constantinescu, Irizer de meserie, condamnat pentru tentativ de trecere a Irontierei.
Aceast ncercare o Icuse deoarece era urmrit de militie pentru comiterea unui viol, Iapt pe care
acum l regreta din suIlet. Desi avea si el pleurezie si temperatur destul de ridicat, peste 38, n
noaptea aceea, cnd deliram, nu s-a desprtit de patul meu pn la ziu.
Dragostea cu care eram nconjurat de ctre cei din jur Icea parc s nu mai simt boala de care
eram cuprins. Tot de la Constantinescu aveam s aIlu mai trziu c, atunci cnd am delirat toat
noaptea, temperatura nu mi-a sczut sub 40.
InIirmeria era la camera 89-90, n care se aIlau circa 60 de bolnavi, asa nct permanent era
cineva n jurul meu. Dup noaptea cu temperatur mare, doctorii detinuti mi-au extras un litru de
lichid din plmn, deoarece apa ajunsese la clavicul si m suIocam. Dup aceast interventie, mi-am
mai revenit, dar temperatura continua s rmn ridicat, determinndu-i pe doctori s-mi deschid
punga cu puroi de la genunchi; astIel s-a produs o scdere treptat a Iebrei.
Lipsa de medicamente se simtea tot mai mult, mai ales c doctorul Brbosu era extrem de zgrcit
la prescrierea medicamentelor, n timp ce doctorii detinuti se strduiau s Iac tot ce puteau spre a ne
ajuta.
Datorit cresterii numrului de bolnavi si a aglomerrii inIirmeriei, am Iost transIerat la sectia TBC
din celularul vechi, denumit si ,Zarea Gherlei". Conditiile aici erau mai bune, cu celule mici, cu
dou paturi; puteam s ne regsim linistea de care aveam atta nevoie. Aici aveam s gsesc ctiva
studenti care trecuser prin Pitesti, iesiti de sub teroarea demascrilor si care discutau public despre
crimele svrsite n timpul demascrilor. Primul care a venit s m vad a Iost N. Cojocaru din Bacu,
iesit de sub inIluenta reeducrii. Mi-a spus c n celula vecin se gseste C. Oprisan si c este Ioarte
bolnav. A doua zi, m-am dus s-1 vd si eu; am rmas adnc impresionat, att de starea jalnic, ct si
de cldura cu care era ntmpinat oricine venea la el. Mai erau internati n acest timp, ca Ioarte grav
bolnavi, Ionit Srbu si Sergiu Mandinescu. mi amintesc ct de mult suIerea Mandinescu din cauza
celor ntmplate n timpul demascrilor de la Pitesti. Ajunsese s-si doreasc din ce n ce mai mult
moartea. Sttea ore ntregi numai n cmas n Iata geamului deschis, indiIerent de gerul de aIar, cu
toate c era constient de gravitatea bolii sale. ReIuza cu ncptnare s se mbrace, spunnd c numai
astIel Dumnezeu i va ierta greselile. Nu dup mult timp, va Ii transIerat de la Gherla la Craiova, unde
i-am pierdut urma. Spre deosebire de Sergiu Mandinescu, C. Oprisan era resemnat, Iiind n stare s
suporte orice i-ar Ii hrzit soarta, dornic de a da tuturor din tot ce avea el mai de pret, dragostea si
buntatea care-i umpleau suIletul. Era pentru noi ca un Iar care ne lumina calea, spre a ne scoate din
ntunericul n care ne zbteam, n urma ntunecatelor zile trite n nchisoarea din Pitesti. n el
regsisem sprijinul moral pentru a rezista tuturor greuttilor ce se iveau, iar vorbele lui aveau darul de
a ne ntri suIletul, dndu-ne parc noi puteri. Desi nu se putea da jos din pat, niciodat nu era singur.
Mergeai la el cum ai Ii mers la un izvor pentru a-ti potoli setea, iar cnd plecai, te simteai mai linistit,
mai usurat si mai ncreztor n tine. Nu cunosc si nu cred s Ii Iost vreunul dintre cei considerati
reeducati, chiar pn n mduva oaselor, care s Ii ajuns n inIirmerie si, ntlnindu-l pe Costache
Oprisan si stnd de vorb cu el, s nu se trezeasc din starea de ndobitocire n care Iusese adus si s
nu revin la normalitate. Cu toat boala lui deosebit de grav, nu evita o clip s discute cu cei ce-1
vizitau, ncurajndu-i si ndemnndu-i a-si cuta linistea prin meditatii si rugciune.
Tot aici l-am ntlnit pe Pop Cornel, medicul sectiei. Auzisem vorbindu-se despre el nainte de
demascri, nu-1 mai vzusem pn atunci si nici nu stiam nimic despre Ielul cum trecuse prin Pitesti.
Dup mbrcminte, bnuiam ns c Icea parte dintre oamenii lui Turcanu. Era tcut si cuta mereu
singurtatea, ceea ce dovedea o mare Irmntare n suIletul su. Probabil avea dreptul la cumprturi,
deoarece ntr-o zi mi-a adus niste halva. Cred c observase c nu puteam mnca.
Nu am primit-o, Iiindc aveam o idiosincrasie Iat de halva, rugndu-1 s o scoat aIar din
celul. A plecat Ir a scoate o vorb, dar prea rnit pn n adncul suIletului de reIuzul meu. Nu-i
cunosteam trecutul att de tragic din timpul reeducrii, iar Iaptul c i-am reIuzat pachetelul a Iost
probabil nteles gresit, rscolindu-i toate rnile suIletesti. De cte ori intra n celul ca medic, si Icea
numai datoria, Ir a scoate un cuvnt n plus.
Aveam s aIlu mai trziu c, dup plecarea mea din camera 3 subsol din Pitesti la inIirmerie, a
venit n acea camer n postura de reeducat si probabil c auzise n ce stare Iusesem trimis la
inIirmerie. Mai trziu, dup ce si eu aveam s aIlu de torturile de care avusese parte n timpul
demascrilor, aveam s-mi dau seama de chinurile suIletesti n care se zbtea si pe care se strduia din
rsputeri s si le ascund.
Nimeni din cei ce n-au cunoscut mcar o clip din iadul de la Pitesti nu va putea s nteleag sau
s-si imagineze ce se petrecea n suIletul acelor oameni, la care Iorta moral Iusese nvins de
neputinta trupeasc, speranta de dezndejde, iar moartea devenise un privilegiu de care nu oricine
putea s aib parte. Am putut vedea aceste Irmntri rbuInind n suIletul lui Sergiu Mandinescu sau
chinuindu-1 pe Pop Cornel, cruia parc vroiau s-i prevesteasc un sIrsit si mai crud.
,Aducndu-mi aminte de acesti oameni, de chinurile n care se zbteau, nici astzi nu pot scpa
Ir a mi se umezi ochii de mila lor. Nu mult dup cele povestite, Pop Cornel Ii trimis la Bucuresti,
pentru a Ii inclus n lotul Turcanu, ci toate c a Iost unul dintre cei mai torturati oameni din Pitesti.
SuIerise prea mult si prea multe cicatrici purta pe corp pentru a Ii lsat s mai triasc, iar prin
disparitia sa si a altora ca el, puteau s Iie salvati adevratii criminali.
Tot ntr-o celul vecin, am gsit un bolnav grav, de la dreptul comun. Dup cte mi amintesc se
numea Oprea Constantin. Era un biat tnr si Iusese arestat si condamnat la 25 ani de nchisoare,
ntruct n timpul unei certe si lovise mortal tatl. Cnd a vzut c nu mai este n stare s se dea jos
din pat si c devine o povar pentru altii, a hotrt sa nu mai mnnce, pentru a-si curma zilele.
Nimeni nu a reusit s-1 determine s-si schimbe hotrrea luat, pn ce a murit. Ce m-a impresionat
la acest om erau remuscrile care l chinuiau. Toat noaptea l auzeam prin perete cum zice: ,Tat, nu
m mai chinui, te rog, iart-m!" si apoi ,Iart-ma, tat, iart-m, nu m mai chinui!" Aceste strigte
pline de disperare nu le-am auzit o dat sau de dou ori, ele s-au repetat noapte de noapte, pn ce a
murit. Avea mai putin de 25 de ani, era Iiu de tran si nu puteam s nteleg cum de a putut svrsi o
asemenea Iapt.
Am stat n aceast sectie pn n Iebruarie 1954, cnd am Iost mutati n cldirea veche, deasupra
beciului. Conditiile erau mult mai rele, camerele mari si Ioarte Iriguroase. Cu toate c am primit cte
dou pturi, iar din Iabric ni se trimiteau deseuri din lemn suIiciente pentru Ioc, geamurile nu se
dezghetau si peretii grosi din piatr reIuzau s se nclzeasc. Aveam n- camer o sob conIectionat
dintr-un butoi de metal, ce se nIierbnta de nu te puteai apropia de ea, dar noi sedeam n pat
mbrcati, sub cele dou pturi. Att ziua ct si noaptea, se Icea Ioc continuu, iar noi ne duceam pe
rnd s ne mai nclzim n apropierea sobei. Aceast iarn a anului 1954 a Iost, cred, cea mai
Iriguroas din tot timpul detentiei.
Datorit extinderii procesului TBC de la genunchi, doctorii au trebuit s-mi Iac nc trei incizii
pentru scurgerea puroiului, iar eu eram obligat s stau nemiscat n pat ca s-mi salvez piciorul de la o
posibil anchilozare.
Lipseau nu numai medicamentele de la cabinetul medical, dar nu se gseau nici pansamente sau
vat. Virgil Lungeanu era nevoit s mearg prin camere si s adune resturi de cmsi, prosoape sau
alte crpe,-pe care le spla, apoi le Iierbea, spre a le Iolosi ca pansamente. Din lipsa acestora, a
spirtului medicinal sau a iodului, am Icut dou septicemii, din care am scpat ca prin minune datorit
lui Virgil Lungeanu, care mi-a Icut la timp un tratament cu sulIatiazol intravenos, Iiole, pe care le
obtinuse de la sanitarul Veres si le pstra numai pentru cazuri de urgent.
n primvar am Iost mutati n camere ceva mai mici, tot n aceeasi cldire, iar cei mai gravi au
Iost dusi ntr-o alt camer, care a Iost denumit ,camera mortuar". Se nIiintase aceast camer la
propunerea medicilor detinuti, pentru ca bolnavii s se bucure de mai mult liniste si pentru ca restul
bqlnavilor s nu mai vad cum Iratii lor de suIerint se stingeau din viat unul cte unul. Aici nu mai
erau paturi suprapuse, deoarece nimeni nu s-ar Ii putut urca sus, iar pentru ajutorul bolnavilor s-a
oIerit s stea n camer I. Dumitriu, muncitor din Constanta.
La scurt timp de la nIiintarea acestei camere, voi Ii si eu mutat n ea si acolo voi rmne pn la
plecarea din Gherla. Dintre cei care au stat n ,camera mortuar" mi amintesc doar de Dragavei, un
elev din Turnu Severin, de aproape 18 ani, venit de la Bicaz, unde se mbolnvise de TBC.
Era un copil Ioarte bun, mai avea de executat mai putin de dou luni din pedeaps, dar o hemoptizie
puternic i pusese viata n primejdie. Virgil Lungeanu, ca s-1 salveze, a Icut un reIerat pentru
trimiterea lui la spitalul civil din Dej, punndu-i diagnosticul de ,ulcer perIorat", Ir ca administratia
s stie acest lucru. I-a spus lui Dragavei ce diagnostic i pune si 1-a nvtat ca, atunci cnd ajunge la
spital, la Dej, s spun doctorilor c i-au pus acest diagnostic pentru c mai are doar dou luni pn la
expirarea pedepsei si c doctorii din puscrie vor s-1 salveze de la moarte. Faptele s-au petrecut
ntocmai cum s-a prevzut, iar doctorilor de la spitalul din Dej, revoltati de absurditatea
diagnosticului, cnd au vrut s-i reIuze internarea, li s-a nmuiat inima auzind cele spuse de bolnav si
l-au retinut la spital. Din cele povestite la ntoarcere, a reiesit c medicii de salon si mai ales o
doctorit, vzndu-1 att de tnr si bolnav, s-au purtat deosebit de Irumos, ajutn-du-1 cu tot ce a
Iost posibil. La ntoarcerea n nchisoare, i-au dat streptomicin si alte medicamente, pentru a-si
continua tratamentul pn la expirarea pedepsei. La nchisoare, gsindu-1 grav bolnav pe Beno
Grunstein, a renuntat la medicamente, cerndu-i lui Lungeanu s-i Iac acestuia streptomicin sa.
Beno Grunstein era un evreu din Piatra Neamt, condamnat pentru c n timpul lui Antonescu
colaborase cu Siguranta, nlesnind arestarea unor evrei bnuiti a Ii comunisti. Acum pltea pcatele
de atunci si era unul dintre cei mai periculosi inIormatori ai administratiei, turnndu-i pe legionari,
care ns Iceau tot ce se putea pentru a-1 salva de la moarte.
Mai era n aceeasi camer Mos Bcrin, tot din apropiere de Turnu Severin (sau Bilesti), un
btrn simpatic, care, pe lng TBC, avea si un astm Ioarte pronuntat; Gheorghe Cocinescu din Mizil,
un tran cum putini am ntlnit, de o buntate si un optimism cum nu mai vzusem pn la el si care a
murit zmbind; C. Oprisan, student la Cluj, originar din judetul Bacu, cu un comportament ce ne
Icea s uitm att de boal, ct si de puscrie si o adevrat enciclopedie; LDumitriu, muncitor din
Constanta, care s-a oIerit s stea cu noi pentru a-i ajuta pe cei neputinciosi, plin de solicitudine si cu
mult tragere de inim; un tran macedonean, Samara Neculai, cruia o inIectie la vezic i-a grbit
moartea, desi doctorii i-au Icut mai multe reIerate cernd s Iie trimis la spital la Dej, dar nu i-au Iost
aprobate; Alexandru Prodan, student la Craiova, Irontierist, un suIlet ales si caracter deosebit; C.
Vamanu, student la Teologie n Bucuresti, ce trecuse prin Pitesti si era Ioarte timorat. mi amintesc c,
n ziua cnd a Iost adus n camer la noi, auzind cum cei care trecuser prin Pitesti povesteau diverse
amintiri din timpul demascrilor, cu scopul de a le Iace cunoscute si celor ce nu stiau prea multe
despre Pitesti, C. Vamanu a btut la us, cernd s Iie dus la cabinetul medical. Ajuns acolo, cu o
Iigur de om speriat, i spuse lui Lungeanu: ,Mai, tu stii c cei din camer au divulgat secretul
Pitestiului?", iar Lungeanu, surprins de aceast aIirmatie, l ntreb: ,Cum se Iace c nc din 1952
lumea a aIlat de cele petrecute la Pitesti, iar tu acum n 1954 nu stii acest lucru?" Am relatat aceast
ntmplare, pentru a se vedea ct de ngroziti au Iost unii, ca urmare a torturilor prin care au trecut si
ct de mult s-au izolat Iat de cei din jur. De asemenea, cu noi a stat si Pop Achim, un tnr tran din
Maramures, adus de la spitalul Vcresti. Era Ioarte bolnav psihic din cauza btilor la care a Iost
supus. Avea 22 de ani si era de o Irumusete deosebit. ncercase o evadare la Jilava, Iusese mpuscat
n abdomen, apoi btut si torturat, rmnnd cu un dezechilibru psihic. Starea lui de suIerint era
accentuat si de Iaptul c ntreaga Iamilie i Iusese distrus; unii morti n lupt cu Securitatea n
munti, altii ajunsi n nchisori si primind pedepse maxime. Dup aproape o lun de ncercri de a-1
convinge s vorbeasc, la struintele aceluiasi Mos Dumitriu, a nceput s mai rspund la cte o
ntrebare. Au mai trecut si altii prin aceast camer, unii gsindu-si sIrsitul aici, altii ameliorndu-si
boala, dar pe care nu mi-i mai amintesc.
Fistulele de la genunchi continuau s supureze si eram obligat s stau permanent n pat, singurele
deplasri pe care le Iceam Iiind la inIirmerie si la WC. Aveam grij ca, din cnd n cnd, s mai misc
piciorul sub ptur, pentru a nu se anchiloza.
Pe la mijlocul lunii august 1954, din nou Dumnezeu mi-a venit n ajutor. Fiind scos la inIirmerie
pentru pansat la genunchi, s-a ntmplat ceva mai deosebit ca altdat. Virgil Lungeanu mi pansa
genunchiul de opt luni de zile si se obisnuise cu acest pansament, nct, n mai putin de cinci minute
termina cu mine. De data aceasta lucrurile nu au mai decurs normal. Dup ce mi introduse patru mese
pentru drenaj, a cincea si ultima parc nu mai voia s intre la locul ei. Trebuia introdus pe sub piele
circa 4-5 cm, pn la punctul unde se colecta puroiul. Trecuser mai mult de 15 minute de ncercri si
toate se dovedeau a Ii zadarnice.
De pe Iruntea lui curgeau broboane de sudoare, iar eu, dup spusele celor din jur, m nglbenisem ca
o lmie, privind cum ncearc Lungeanu s introduc mesa la locul ei, ca sa termine operatiunea de
pansare. n acest timp se deschide usa si si Iac aparitia trei oIiteri, care se ndreapt spre noi, pentru a
vedea ce Iacem, iar unul, tipnd, ne ntreab: ,Ce Iaceti aici, sedint?" Virgil Lungeanu se uit la el cu
Iata plin de transpiratie si-i spune: ,PoItiti si vedeti ce Iel de sedinte Iacem!" Printre cei trei era si un
medic, care se uit la genunchiul meu, unde se vedeau cele patru mese si a cincea Iistul, apoi la mine
si ntreab ce am. Lungeanu i spune c am TBC generalizat, preciznd c Iistulele de la genunchi
sunt urmarea unui TBC osos. Impresionat probabil de Ielul cum artam, dup ce m ntreab cum m
numesc, pleac Ir a spune nimic. Imediat dup iesirea din cabinet a celor ce ne vizitaser, la prima
ncercare, mesa parc a intrat singur la locul ei, spre mirarea tuturor. ntors n camer, am auzit c au
Iost si pe acolo si si-au notat numele celor ce preau mai bolnavi. Putin mai trziu, a venit oIiterul de
serviciu, nsotit de sanitarul nchisorii si a citit un tabel n care eram trecuti 10-15 bolnavi si eram
anuntati s ne Iacem bagajul, iar mai trziu ne-a spus Lungeanu c vom pleca la Sanatoriul TBC
Trgu Ocna. Sunt convins c, dac nu ar Ii avut loc ntmplarea cu ntrzierea pansamentului si dac
doctorul nu ar Ii vzut cum arta piciorul si ct de palid eram, nu as Ii Iost trimis n aceast serie la
Trgu Ocna, ntruct, ca urmare a lipsei de miscare timp de aproape nou luni, din punct de vedere
Iizic artam destul de bine. Dintre cei care au Iost transIerati la Trgu Ocna mi amintesc doar de C.
Oprisan, Beno Grunstein, Alexandru Prodan si Losonti, care a murit imediat ce a ajuns la Trgu Ocna,
din cauza unei septicemii Icut pe drum, urmare a unui Ilegmon deschis la Gherla, iar la Jilava, ct a
stat n camera de tranzit i-a Iost reIuzat orice tratament, neacordndu-i-se nici mcar pansamentul
necesar.
Prseam Gherla dup trei ani de zile, timp n care am putut s cunosc regimul de teroare din
timpul directorului Gheorghiu, care a sustinut si ncurajat, mpreun cu oIiterii politici - Avdanei-
Sucigan, reeducarea din Gherla; ei au Iost autorii morali ai tuturor crimelor din aceast nchisoare.
Nici prin venirea lui Goiciu n locul lui Gheorghiu la conducerea nchisorii, regimul nu se va
mbuntti.
Desi toti eram grav bolnavi, am Iost urcati ntr-o dub obisnuit, mpreun cu alti 80-90 de
oameni si am plecat spre Jilava.
n nchisoarea Jilava am stat 10 zile n camera de tranzit, unde se gseau n acel timp peste 250
de oameni. Am avut noroc c am gsit un loc sub prici, la ,serprie", unde era totusi mai rcoare si
puteam suporta mai usor cldura din camer. mi amintesc c aici l-am ntlnit pe C. Pivniceru, prin
care am cunoscut doi preoti greco-catolici; la care m-am spovedit si am primit SInta mprtsanie. A
Iost o zi de mare bucurie pentru mine, Iiind prima dat de la arestare cnd am ntlnit preoti care s
aib asupra lor SInta mprtsanie.
Din Jilava voi pleca cu amintiri neplcute, nu datorit conditiilor sub orice critic de cazare, ct, mai
ales, datorit amestecrii a tot Ielul de oameni, prin care se urmrea crearea unei atmosIere de
distrugere a sistemului nervos si de demoralizare a individului.
Cunosteam aceast nchisoare din povestirile altora, dar, cu ocazia transIerrii mele la Trgu
Ocna, am avut prilejul s stau si eu cteva zile n ea, timp suIicient pentru a-mi rmne n memorie
atmosIera si starea de spirit ce domnea aici. Si nchisoarea Jilava a avut rolul diabolic si duntor
neamului romnesc, de a ne rupe de trecut.
Aceast rupere trebuia Icut att prin distrugerea tineretului, ct si prin suprimarea btrnilor,
care mentineau legtura dintre trecut si viitor si care constituiau cea mai mare piedic n IalsiIicarea
istoriei, deoarece, prin cultura sau Iaptele lor, erau exemple si puncte de sprijin pentru noua generatie.
nainte de a Ii suprimat, aceast generatie trebuia umilit si compromis, pentru a nu mai putea Ii
luat ca exemplu. Actiunea de umilire a luat proportii si Iorme de neimaginat, deoarece ea a Iost
conceput, coordonat si pus n practic de oameni strini de neam si tar, Iolosindu-se de scursurile
societtii, care nu mai aveau nimic bun n ei, nici mcar pe Dumnezeu n suIlet.
Pentru atingerea scopului lor diavolesc, nimic nu le era interzis, ntruct numrul de victime nu
conta, deviza lor Iiind: ,Un mort n plus, un bandit (dusman) mai putin". Exterminarea a Iost Icut
Iie n mod brutal, Iie pe cale lent, prin conceperea si aplicarea unui regim inuman, prin Ioame, Irig,
lanturi, bti, lips de aer etc.
Actiunea de compromitere a nceput asupra celor mai vrstnici si bolnavi, unde se puteau gsi
oameni mai usor de manevrat, datorit strii de senilitate a unora dintre ei, stare care va Ii atribuit
ntregii generatii, pentru a o compromite. Cei ce au avut Iorta moral de a-si pstra demnitatea si vor
gsi sIrsitul n gropile comune, pentru a li se pierde urma.
Acestor oameni li s-a luat posibilitatea de a avea parte de o moarte onorabil, precum le-au Iost
Iaptele, ei trebuind s moar umiliti, pentru ca neamul si tara s nu se poat mndri cu ei si s nu
rmn ca simboluri pentru generatiile viitoare.
Numai cei ce au trecut prin nchisoarea Jilava n acele timpuri pot s nteleag cum de s-a ajuns
ca unii oameni s poat Ii umiliti, pentru ca apoi s Iie dati ca exemple negative n mincinoasa
propagand comunist.
Pentru mine explicatia este simpl si iat de ce: toate inIormatiile care intrau sau plecau din
Jilava treceau prin camerele de tranzit, n care veneau sau plecau oameni din toate penitenciarele din
ntreaga tar. n aceste camere se gseau tot Ielul de oameni, de la somitti n diverse domenii de
activitate, pn la oameni certati cu cele mai elementare principii de convietuire social. Aceast stare
de lucruri nu era ntmpltoare, ci era rezultatul unei gndiri diabolice, experimentat n lagrele si n
nchisorile sovietice si pus n practic n Romnia.
AstIel, dac un ruIctor urmrit de militie pentru un jaI sau alte vinovtii, ca s scape de
arestare ncerca s treac granita si era prins la Irontier sau extrdat, era judecat primind dou
condamnri, una pentru tentativ de trecere Irauduloas de Irontier, Iiind asimilat ca detinut politic,
si a doua pentru Iaptele comise. n aceast situatie, cel n cauz trebuia s execute la nceput pedeapsa
pentru trecerea de Irontier, Iiind considerat ,detinut politic", iar dup executarea acestei pedepse era
trecut la ,drept comun", unde urma s-si execute a doua pedeaps. La Iel se ntmpla si n cazul cnd
un hot se Iolosea de o arm la comiterea unei inIractiuni. Si n aceast situatie, cel n cauz primea o
pedeaps pentru port ilegal de arm, Iiind asimilat ,politic", iar pentru inIractiunea svrsit, o a doua
condamnare, ncadrat la ,drept comun", ce urma a Ii executat dup eIectuarea primei pedepse.
Asemenea cazuri erau Ioarte Irecvente n puscrii si mai ales n camerele de tranzit de la Jilava, iar
multi dintre acesti detinuti, n realitate de ,drept comun", vor accepta s
Iie unelte ale administratiei, Iiind numiti seIi de camere sau brigadieri cnd erau scosi la munc,
avnd misiunea de a-i teroriza pe politici, de a provoca scandaluri sau a-i bate. Cu toate acestea,
administratia i considera detinuti politici, Iiind dati ca exemple n sens negativ. Dar, cnd aveau
interes, i Ioloseau ca exemplu de cum vor s se reabiliteze.
Prin acestia, administratia va duce o campanie de deIimare a victimelor, care se va rspndi n
ntreaga tar. Asemenea lor, erau Ioarte multi care nu aveau nici o convingere politic, ajunsi n
puscrie ca urmare a unor denunturi rzbuntoare sau a unor aIirmatii Icute sub inIluenta alcoolului.
Nu caut s acuz pe acesti oameni, deoarece n marea lor majoritate au dat dovada de caracter, avnd o
comportare demn, multi putnd Ii dati ca exemplu, dar au Iost si unii care, din lipsa unor convingeri
politice si ca urmare a unor presiuni venite din partea administratiei, s-au lsat manevrati de oIiterii
politici, cu scopul de a-i provoca pe cei din camere si a le Iace viata ct mai grea.
mi amintesc, din timpul ct eram n camera de tranzit, de un oltean, Florescu, arestat ca
Irontierist sau sabotor, care teroriza camera prin scandalurile ce le provoca.
ntr-una din zile, un nvttor, tot oltean, n mod ct se poate de civilizat, a ncercat s-I
tempereze, dar aceast interventie 1-a Icut pe Florescu s-si descarce nervii pe bietul nvttor,
mproscndu-1 cu tot Ielul de insulte.
Cnd nvttorul i-a cerut, tot n mod civilizat, s nu mai Iie insultat, Florescu a reactionat:
Cine p...da m-tii te insult, m dobitocule?
Apoi adresndu-se celor peste 200 de oameni, i ntreb:
Spuneti si dumneavoastr, oameni buni, cine p...da m-sii 1-a insultat? Vorbeste, boule, cine
p...da m-tii te insult?
Sedeam sub prici si priveam cu groaz la ceea ce auzeam si vedeam, deoarece asa ceva nu mai
ntlnisem n cei sase ani de puscrie.
Noroc c au intervenit mai multi tineri, care l-au izolat pe scandalagiu si l-au convins pe
nvttor s nu rspund insultelor si provocrilor grosolane ale acelui individ, bgat n mijlocul
detinutilor politici.
Marea majoritate a celor ce plecau din Jilava vor uita, mai devreme sau mai trziu, ceea ce
auzeau cu prilejul audierii unor conIerinte sau a unor discutii cu caracter social, istoric, etc, dar le vor
rmne ntiprite n memorie pentru mult timp unele scene, pe ct de deplorabile, pe att de
neasteptate, care le-au zdruncinat proIund suIletul si care vor Ii speculate de ruvoitori.
Cum se puteau apra niste bieti btrni, bolnavi si neputinciosi n Iata unor asemenea oameni? O
eventual plngere ctre administratie le-ar Ii adus o nou umilint, deoarece minciunile
provocatorilor erau nsusite de administratie si tot acesti btrni ar Ii Iost pedepsiti.
AstIel, neputinta victimei de a se apra n Iata ticlosiei administratiei si a celor ce s-au pus n
slujba ei i Icea pe bietii btrni s triasc umiliti si n disperare.
Datorit perioadei scurte de stationare n aceast nchisoare, este posibil ca impresiile cu care am
plecat s Iie subiective; eu, bolnav Iiind atta timp, am Iost obisnuit cu atmosIera de liniste si de
ntelegere ce exista n inIirmeria din Gherla, precum si n ntreaga nchisoare.
Drumul de la Jilava la Trgu Ocna a Iost mai usor, iar gndul c vom gsi un regim mai omenesc n
noua puscrie ne Icea s uitm, ntr-o oarecare msur, c suntem bolnavi.




TARU OCNA
Ajunsi la Sanatoriul din Trgu Ocna, am Iost amestecati cu bolnavii mai vechi, care ne-au pus
la curent cu atmosIera din noua nchisoare. Pentru noi, conditiile de aici erau considerate ca
,Ioarte bune". Nu mai aveam obloane la geamuri, cum erau Ia celelalte nchisori, nu mai eram
ncuiati n camere, iar dup ce se terminau orele de cur, puteam merge prin curte la plimbare
sau prin saloane, pentru a ne ntlni cu alti bolnavi. Am aIlat c aveam dreptul s scriem cte o
carte postal acas (cel mult zece rnduri) si s primim mbrcminte si medicamente.
Numai Iaptul c vom putea s scriem acas cteva rnduri si s primim vesti de la ei era o mare
bucurie pentru noi. Trecuser mai mult de sase ani de cnd nu mai stiam nimic de cei rmasi acas,
iar acum toti asteptam cu nerbdare aceast scrisoare.
A doua zi dup sosire, am Iost dusi la cabinetul medical, unde s-a Icut Iiecruia o consultatie
mai amnuntit. mi amintesc c doctorul civil Narcea Aurel, dup ce mi-a Icut o , radioscopie, mi-a
spus c am inIiltrate TBC la ambii plmni, att la baz, ct si la vrIuri; n plus, la plmnul drept,
am si o cavern de mrimea unui ,ousor". Tot atunci mi va spune c nu-mi poate Iace
pneumotorax din cauza pleureziilor pe care le-am avut si c va ncerca s-mi Iac
pneumoperitoneu, care d de asemenea rezultate bune.
n urma acestui consult, mi s-a prescris un tratament cu hidrazid si PAS, medicamente, despre care
auzisem c sunt Ictoare de minuni. Fiind obisnuit cu boala, nu am Iost impresionat de cele spuse
de medic, dimpotriv, auzind de tratamentul ce urma s mi se aplice, am devenit destul de optimist.
De altIel, n nchisoare, orice tratament, ct de nensemnat ar Ii Iost, avea o mare inIluent
asupra strii suIletesti a bolnavului, i ntrea moralul si-i mrea speranta de nsntosire.
Fistulelor de la genunchi nu li s-au mai dat important, ntruct tratamentul prescris pentru
plmni rezolva si procesul TBC de la picior. Urmare a regimului de aici si a medicamentelor
acordate, optimismul celor veniti de la Gherla va creste, doar moartea Iulgertoare a lui Losonti ne-a
mai mhnit, deoarece ar Ii Iost salvat dac era pansat Ia Jilava.
Dup cteva sptmni, a mai sosit de la Gherla un lot de bolnavi, printre care erau si cei rmasi
n camera de unde plecasem. Sosirea acestui nou lot ne-a Icut s sperm ntr-o mbunttire a
regimului si n celelalte nchisori.
AtmosIera ce domnea n Sanatoriu era cu adevrat de spital. Amintirile urte din trecut erau
uitate, aproape nimeni nu mai stia de ncercarea de reeducare din 1951, cei de atunci Iiind plecati, iar
pentru noii locatari erau ntmplri necunoscute sau Ir important, nct sntatea era singura
lor preocupare.
Nu-mi amintesc s Ii ntlnit vechi cunostinte; cu toate acestea m consideram n mijlocul unei
Iamilii din careIceam parte si care se opunea instalrii comunismului n tara noastr.
O Iigur Ioarte controversat, datorit comportamentului su suspect, era Alex. Stan, Iiu de
mosier din Talpa-Brgoani, judetul Neamt. Desi nzestrat cu o inteligent si o memorie apreciabile,
iar n copilrie se bucurase de o educatie deosebit, la Trgu Ocna nu se jena s Iie inIormatorul
oIiterului politic. Cu toate c avea o condamnare de drept comun, Iusese bgat n sectia detinutilor
politici, cu scopul de a Ii Iolosit ca iscoad. Ca puscrias, avea un trecut aventuros, cu trei
evadri spectaculoase la activ, n urma crora, datorit represaliilor si santajelor la care a Iost supus,
devenise timorat si usor de manevrat.
Cu ocazia srbtorilor comuniste, 23 August, 7 Noiembrie sau n alte cazuri, cnd unii dintre noi
erau izolati, Alex. Stan era totdeauna bgat n mijlocul nostru. Nu ne deranja prea mult acest lucru,
noi neavnd nimic de ascuns, iar el Iiind o Iire comunicativ, un bun povestitor si dnd dovad de
mult solicitudine. Pentru toate acestea a Iost apreciat, i-a Iost trecut cu vederea pierderea
demnittii, consecint a suIerintelor ndurate.
Speram ca, prin toleranta acordat, s-si recstige demnitatea pierdut. Nu-i cunosc evolutia
ulterioar, dar i pstrez si asa o amintire plcut.
Interesant era comportamentul celor doi greci trimisi la Tg. Ocna. Nu-mi amintesc exact
numele lor. Unul Iusese sublocotenent n armata lui Marcos, din cte mi amintesc unii i spuneau
Papadopulos, altii Papastratos, numele adevrat nu l-am stiut niciodat. Fusese oIiter combatant n
trupele comandate de generalul Costas Caraghiorghis, mna dreapt a lui Marcos.
Acest sublocotenent Iusese specialist n recrutarea partizanilor. Rpea oamenii din satele din
apropiere si i tineaIortat n taberele lor, rspndind zvonul c s-au alturat de bun voie trupelor
de partizani, nct, dup un timp, oamenilor le era Iric s se mai duc acas, pentru a nu Ii arestati
de autoritti si deveneau astIel partizani, mpotriva vointei lor. Era un comunist Ianatic, mare
admirator al lui Stalin si al comunismului rusesc, convins c Moscova va deveni centrul politic al
omenirii. Ca studii, avea doar scoala elementar. Desi ncerca s ascund, purta o ur de moarte
comunistilor din Romnia pentru Iaptul c i-au bgat n nchisoare, n loc s le nlesneasc plecarea
n URSS. n simplitatea lui, nu-si ddea seama c pe rusi nu-i interesa soarta lui. Dar i mai ura, mai
ales, pe romni, pentru modul cum s-au purtat cu generalul lor, Costas Caraghiorghis, nedndu-i
nici ngrijire medical cnd s-a mbolnvit si pentru c, dup ce a murit, a Iost tinut cteva zile
aruncat jos pe ciment, ntr-un closet.
Dup spusele grecilor, comunistii romni justiIicau acest lucru prin Iaptul c l considerau un
dezertor ce voia s ajung n Rusia, n loc s rmn n Grecia si s continue lupta mpotriva
imperialismului. Din punct de vedere moral, ,Papastratos" era lipsit de caracter si un codos al
administratiei. Avea aspect mai mult de tigan grec.
Cellalt, dac memoria nu m nseal, se numea Damianos, Iusese oIiter politic cu grad de
locotenent. Era mai bolnav, dar un om linistit, cutnd tot timpul s Iac o impresie bun celor din jur
n jurul su si ncerca din rsputeri s-si determine conationalul s-si schimbe conduita. Cu toate
deosebirile n comportamentul lor, se simteau uniti prin snge si idei, ajutndu-se de cte ori era
nevoie.
Spre deosebire de greci, o alt impresie o lsau cei ctiva srbi. Majoritatea erau inIormatori si
era Ioarte greu s se realizeze o apropiere de ei. Nici ntre ei nu se ntelegeau. Toti erau egoisti si
Iiecare avea pretentia s Iie purttorul lor de cuvnt; poate pentru Iaptul c Iceau parte din
grupri diIerite, Iiecare se considera seI, avnd un model propriu de comunism; erau nentrecuti n
mndrie, dar si n ur.
Nu aveau ncredere unii n altii, mai ales c Iugiser din cauza lui Tito, iar acesta si trimisese
oameni de-ai lui printre ei, pentru a-i spiona, att pe ei, ct si pe romni. Este cunoscut exemplul
Iaimoasei spioane Vida, inIiltrat n Ministerul de Interne, unde era privit ca cea mai teribil
anchetatoare.
Dac aveai norocul s Iii de Iat cnd cte unul dintre ei cuta s se laude cu unele ,Iapte de
eroism", te ngrozeai de crimele comise; nu le puteai ntrezri nici o urm de remuscare n suIlet,
dimpotriv, crimele constituiau prilej de laud.
Apropiindu-se toamna, conducerea a hotrt s se sape o groap de ctre cei crora sntatea le
permitea, pentru ca n ea s se goleasc closetul din curte. Dup sparea gropii, n timp ce avea loc
golirea closetuluiam cobort si eu, atras de veselia ce domnea n mijlocul celor ce munceau. Ajuns
n preajma lor, am constatat c toti cei ce erau n stare s coboare din pat erau adunati n jurul gropii,
iar veselia si buna dispozitie de care era cuprins toat lumea se datora cntecului ,Marsul
vidanjorilor", cntat de cei ce munceau. Att gardienii, ct si soldatii care Iceau de paz se uitau la ei,
amuzndu-se de cntecul auzit. Cei care nu puteau s coboare de la etaj si priveau pe geam au
observat c lumea care trecea pe strad se oprea n loc si asculta ce se cnt si pleca apoi rznd.
Veselia atingea intensitatea maxim cnd se cntau versurile: ,Si cui nu i-o place,/ S ne srute unde
stim".
Cnd s-a terminat cu scoaterea murdriei si a nceput acoperirea gropii cu pmnt, priveam la
cei ce munceau mpreun cu mai multi bolnavi, dintre care mi-1 amintesc pe inginerul N. Culniev.
Acesta ne-a avertizat c se apropie de noi Beno Grunstein, cunoscut de toat lumea ca inIormator si
care ncerca s asculte ceea ce discutam noi. Desi discutia era Ir important, vzndu-1 cum ascult
ce vorbim, pentru a-1 ndeprta din preajma noastr, i-am zis: ,Mi Beno, tie toat viata ti-a plcut s
mnnci c....at; ar trebui s Iii bgat cu capul n groapa aceasta ca s te saturi si s nu mai mergi
la oIiterul politic si s mnnci acolo". Toti au nceput s rd,iar Grunstein a disprut imediat din
preajma noastr Beno Grunstein era un evreu Iricos si las, pentru careprincipiile morale erau
subordonate intereselor personale si de moment. Cnd avea interes, se comporta de asa manier nct
te Icea s-i acorzi toat ncrederea, dar te lovea Ir nici o remuscare cnd acest Iapt i-ar Ii adus un
minimum de Iolos. n timpul lui Antonescu, s-a alturat comunistilor, spernd c va putea s
beneIicieze ulterior de mari avantaje, dar ajuns n situatii mai grele. Beno Grunstein Iusese acela
care contribuise n 1943 la arestarea comunistilor din Piatra Neamt, n Irunte cu Leonte Rutu, iar
acum pltea pretul trdrii de atunci. Chiar cnd mai avea doar cteva sptmni pn la
eliberare, a uitat tot ce au Icut cei din jur pentru el atunci cnd se aIla n situatii grele, iar drept
rsplat, l bombarda cu tot Ielul de inIormatii Ialse si tendentioase pe oIiterul politic, cu scopul de a-
si asigura punerea n libertate.
Eram satisIcuti de plecarea lui si speram c de acum nu ne va mai da trcoale sau poate se va
lsa de acest obicei. Dar, n loc s renunte la nrav, nu stiu cum si cnd a ajuns la oIiterul politic,
deoarece, dup mai putin de dou ore, am Iost chemat la poart si interogat n legtur cu aIirmatia
mea c-1 voi bga pe Grunstein cu capul n groapa de c...at. OIiterul a ncercat s se dea aIirmatiei
mele un caracter politic, ca antisemitism, dar am cutat si cred c l-am convins c adevratul motiv
este obiceiul lui Beno de a da inIormatii denaturate si interpretate dup bunul lui plac si c aceast ur
mpotriva inIormatorilor mi-a rmas din timpul demascrilor de la Pitesti.
Fie c oIiterul nu era de ajuns inIormat despre ceea ce s-a petrecut la Pitesti, Iie c a cutat s-
mi cunoasc prerea despre cele ntmplate acolo, m-a ntrebat ce s-a petrecut n nchisoarea din
Pitesti.
Doream s mi se pun aceast ntrebare pentru a se nchide cazul ,Grunstein" si am nceput
s-i povestesc despre crimele ce s-au Icut acolo cu concursul administratiei si c ele au Iost
pregtite si patronate de Bucuresti etc. Cnd m-a ntrebat dac am curajul s declar n scris cele
povestite, i-am cerut s-mi dea hrtie ca s scriu tot ce am aIirmat. Mi-a dat imediat hrtie, iar dup
ce am terminat de scris, nu a mai spus nimic si m-a trimis n camer. Eram multumit c i-am
vorbit despre crimele comise de ctre stpnii lui, despre zdrnicia lor: dac au reusit s ne distrug
Iizic, nu acelasi lucru s-a ntmplat din punct de vedere spiritual. n urma acestei turntorii am Iost
trimis la izolare, mpreun cu N. Culniev, Oct. Popa, St. Sabo, Alex. Stan, ultimul Iiind cunoscut
de ctre noi ca inIormatorul oIiterului politic.
Au mai Iost izolate nc dou sau trei persoane, pe care nu mi le mai amintesc. Probabil tot ca
urmare a discutiei cu oIiterul politic si a declaratiei date, am Iost izolat si cu ocazia zilei de 7
Noiembrie, mpreun cu acesti oameni.
Izolarea de la Trgu Ocna nu ne deranja cu nimic, deoarece ea era o simpl mutare a noastr
ntr-o camer de pe sectia de drept comun, avnd ns aceleasi drepturi ca si ceilalti bolnavi, mai
putin dreptul la plimbare.
Relatiile cu Grunstein au continuat s Iie ca si nainte de incidentul din jurul gropii, putnd Ii
considerate mai mult reci dect obisnuite. Dup aproape dou luni, Grunstein a Iost eliberat, iar
cnd a Iost anuntat s-si Iac bagajul, a venit la mine si mi-a spus: ,Popicule, noi aici n puscrie nu
ne-am nteles, dar cred c, ajunsi aIar, n libertate, cnd ne vom ntlni, vom deveni prieteni". Am
rmas surprins de gestul lui, i-am strns mna, spunndu-i c nu sunt suprat pe el, dar am ncercat
s-1 determin ca, cel putin n ceasul al 12-lea, s se lase de urtul obicei de a pri colegii de
suIerint. Ne-am desprtit ca doi prieteni.
AstIel, nc o dat am putut vedea cum se poate schimba un om atunci cnd instinctul de
conservare nu are limit si pune stpnire pe el.
AtmosIera plcut din mijlocul detinutilor Icea ca timpul s se scurg pe nesimtite; reuseam
parc s uitm c suntem n puscrie. Spre sIrsitul lunii noiembrie sau la nceputul lui decembrie,
am Iost chemat la poart. Aici mi s-a dat o hrtie s o semnez, Ir s mi se permit s citesc
continutul sau s mi se spun despre ce este vorba. La aIirmatia mea c nu semnez pn nu cunosc
continutul hrtiei, dup ce am Iost njurat, mi s-a spus c este vorba de un pachet de medicamente
si, dac nu semnez, mi-1 trimit napoi.
Observnd c este un aviz postal, n Iata amenintrii cu returnarea lui, n-am mai zis nimic si am
semnat, gndindu-m ce ar Ii nsemnat returnarea pachetului pentru ntreaga Iamilie. Cnd m
ntorceam la camer, am observat un gardian care umbla cu un tabel n mn, cruia nu i-am dat
important, creznd c anunt pe cei ce au primit pachete. Peste putin timp, a venit si n camera
unde eram eu, spunnd c toti cei care vor Ii strigati s-si Iac bagajul. Auzind numele, mi-am dat
seama c este vorba numai de legionari si c pentru noi s-a terminat cu sederea la Sanatoriul TBC din
Trgu Ocna si cu regimul blnd de aici. n mai putin de o or, ni s-a Icut tuturorperchezitia si am Iost
dusi la gar, pentru a Ii trimisi la Aiud.
Beno Grunstein, dup eliberare, s-a dus la un vr al meu pe care l cunostea si i-a spus s-mi
anunte Iamilia c eu sunt Ioarte bolnav, c nu am cerut printilor s-mi trimit medicamente pentru a
nu-i pune pe cheltuial, dar, dac nu-mi trimit streptomicin, nu m vor mai vedea niciodat.
AstIel, cel care n puscrie m turna la oIiterul politic, acum n libertate, iesit de sub teroarea din
nchisoare, a avut curajul s-mi anunte Iamilia c am nevoie de medicamente.
Nu este exclus, Iiind doar o supozitie, s Ii Iost trimis chiar de Securitate, ca s le capete
ncrederea si apoi s-i ,trag de limb".
Dac aceasta i-a Iost intentia, spre dezamgirea lui, ai mei cunosteau sistemul Iolosit de
Securitate si nu s-au lsat pcliti. Auzind acest lucru, ntreaga Iamilie a Icut tot ce a putut si mi-a
trimis 25 g streptomicin. Cred c Dumnezeu a ajutat-o pe mama, s aIle, prin bunvointa unor
cunostinte, c o proIesoar btrn, cu un copil n Olanda, ar avea niste streptomicin, dar i era
Iric s recunoasc, de teama Securittii. Mama, desi era o tranc care nu stia nici mcar s se
iscleasc, s-a dus la ea si, plngnd, i-a povestit pentru ce a ndrznit s o deranjeze, povestindu-i
ce aIlase despre mine.
Probabil plnsul ei disperat c nu-si poate ajuta copilul si aIirmatia c numai cu ajutorul ei l
va putea salva auimpresionat-o pe proIesoar, care si-a riscat libertatea, dndu-i streptomicin pe
care o avea.
mi amintesc c, mergnd spre camer, gardianul care m nsotea si auzise ce medicamente am
primit, mi-a spus c aceste medicamente valoreaz mai mult dect o pereche de boi, Iiind mirat de
sacriIiciul celor de acas. Cnd m-am eliberat, am auzit c mama si o sor au vndut toate
covoarele (scoartele) din cas si Inul pe care-1 adunaser pentru iarn, ca s plteasc
streptomicin trimis. Trebuie s Iac precizarea c nu i-am cerut lui Grunstein s-mi Iac absolut nici
un serviciu n momentul cnd va ajunge acas si nici nu doream ca el s-mi cunoasc Iamilia,
ntruct nu aveam ncredere n el. Am rmas ns convins c, Ir acele medicamente primite cu mai
putin de dou ore nainte de plecarea mea din Trgu Ocna, nu as Ii putut supravietui conditiilor de la
Aiud si regret c nu l-am mai ntlnit pe evreu pentru a-i multumi.
La Trgu Ocna, boala mi s-a mai ameliorat, starea general devenise destul de bun, iar
Iistulele de la genunchi, s-au nchis, datorit tratamentului cu antibiotice.
Prin scoaterea noastr din Sanatoriu, se poate vedea discriminarea ce se Icea ntre legionari si
restul detinutilor, legionarii Iiind supusi unui regim mai aspru, Iiind Irustrati de cele mai elementare
drepturi, n primul rnd dreptul la o minim asistent medical si la un minimum de
conditii pentru supravietuire.
Am prsit nchisoarea din Trgu Ocna, ndreptndu-ne spre Aiud, Ir a mai trece prin Jilava;
probabil c am Iost dusi cu o dub special, cu care am cltorit mai repede.
Din cei plecati din Gherla spre Trgu Ocna lipsea acum din mijlocul nostru C. Oprisan, care Iusese
luat cu ctevasptmni nainte din Sanatoriu si dus n stare Ioarte grav la Ministerul de Interne, apoi
transIerat la Jilava, unde si-a gsit sIrsitul, ntr-una din celulele special construite pentru exterminare
conditiile n care a Iost tinut sunt de neimaginat pentru un suIlet curat; ele nspimnt si consterneaz
orice minte nealterat si nepervertit de o ideologie criminal, czut ca un blestem asupra neamului
romnesc, sub numele de comunism.



AIUD

Ajunsi la Aiud, am Iost dusi n cldirea veche, unde a Iost nIiintat o sectie TBC, pentru a se
justiIica aducerea noastr de la Trgu Ocna. Medicul civil al nchisorii era atunci dr. Bogteanu, care
nu Icea dect un act de prezent la serviciu, cnd mai aproba cte ceva din medicamentele solicitate
de ctre medicii detinuti. Cu timpul, pe lng cei veniti de la Trgu Ocna, vor mai Ii adusi unii
bolnavi de pe celular, nct sectia se va mri. Am avut norocul ca n aceast sectie s Iie numit, ca
medic detinut, cunoscutul proIesor universitar dr. Gheorghiu, de la Facultatea de Medicin din Iasi,
care a Icut tot ce a putut pentru a ne ajuta.
Dup repartizarea n camere, a venit dr. Gheorghiu si ne-a Icut tuturor un consult medical, cu
care ocazie ne-a pus la curent cu atmosIera ce domnea n ntreaga nchisoare. La rndul nostru, i-am
povestit cele auzite de noi. Tot acum i-am spus c la Trgu Ocna ncepusem un tratament cu
antibiotice, c am la bagaj un pachet cu medicamente personale si l-am rugat, dac poate, s mi le
scoat, pentru a-mi continua tratamentul nceput. Nu stiu cum, dar n cteva zile a reusit s-mi ridice
de la magazie pachetul cu streptomicin, cu care mi-am continuat tratamentul, care a Iost salvator
pentru mine. n cadrul spitalului, ca medic radiolog era dr. Costin de la Facultatea de Medicin din
Iasi, care avea sarcina de a ne Iace si pneumotorax sau pneumoperitoneu.
Mai trziu, odat cu extinderea sectiei TBC, dr. ZamIirescu va Ii numit ca ajutor al doctorului
Gheorghiu; era un cunoscut medic homeopat din tar si a dat dovad de mult solicitudine. Dr.
Costin, desi Iusese un renumit medic radiolog, neIiind ns Itiziolog si Iiind si distrat uneori, n loc s-
mi introduc aer n cavitatea abdominal, mi 1-a introdus sub piele, nct m umIlasem aproape peste
tot. Partea hazlie era c, datorit apsrii aerului asupra coardelor vocale, mi s-a schimbat complet
vocea si abia mai puteam vorbi. Mergnd de la inIirmerie spre celul, am observat c am un mers
ciudat, iar n camer am constatat c aerul ajunsese si la testicule, care se umIlaser de parc as Ii avut
hernie, dnd nastere la un nou prilej de glume din partea colegilor de camer. A trebuit s astept una
sau dou zile ca s elimin tot aerul de sub piele, pentru a Ii dus din nou la spital, s mi se Iac corect
pneumoperitoneul. S-a ntmplat ca unora s li se introduc aer n intestine, ceea ce ddea din nou
nastere la scene hazlii, cnd aerul ncepea s Iie eliminat sub Iorm de gaze. Pentru noi aceste mici
incidente erau prilejuri de a se mai Iace glume pe seama dr. Costin.
Dac administratia ar Ii Iost ctusi de putin interesat de sntatea oamenilor, ar Ii numit si un
medic Itiziolog n cadrul spitalului, Iiind destui n nchisoare, nct nu ar mai Ii avut loc asemenea
accidente. Chiar aparitia unor Ienomene sau tulburri mai grave nu era luat n serios, datorit
moralului ridicat pe care l aveam. mi amintesc c, din cauza introducerii aerului n cavitatea
abdominal, am Icut ap la burt (ascit), trebuind s mi se Iac mai rar pneumoperitoneul si s mi se
introduc numai jumtate de litru de aer. Dar glgitul lichidului, cnd m ntorceam n pat de pe o
parte pe alta, n loc s m nelinisteasc, devenea un motiv de discutii distractive.
Conditiile de la Aiud diIereau mult de cele de la Trgu Ocna. Sedeam la nceput cte 12-14
bolnavi ntr-o camer cu paturi suprapuse, iar Ia geamuri erau puse obloane, care mpiedicau
primenirea aerului. Lumina soarelui o vedeam cnd eram dusi la spital sau cnd eram scosi la
plimbare.
Programul pentru scoaterea Ia plimbare era lsat la aprecierea seIilor de sectii, care ne scoteau cnd si
ct voiau ei. Unii gardieni, pentru a-si da important si din dorinta de a ne Iace viata ct mai grea, ne
cereau s ne plimbm ntr-un anumit ritm si cu minile la spate.
Deoarece unii erau destul de bolnavi, nu puteau respecta conditiile puse de gardian, ceea ce ddea
nastere la adevrate certuri. La o asemenea plimbare, n timpul cnd de serviciu era gardianul
Filipescu, cunoscut pentru rutatea sa, a pretins s mergem mai repede, ceea ce a dus la un protest din
partea noastr, prin care ceream s ne lase s ne miscm dup puterile noastre, continund s pstrm
acelasi ritm. Gardianul Filipescu simtindu-se jignit c nu respectm ordinul dat, de a grbi si mri
pasul, ne-a suspendat plimbarea, ducndu-ne n celule. Datorit spiritelor nIierbntate, aceast
msur a declansat un nou protest din partea noastr; am cerut s vin directorul nchisorii, mpreun
cu medicul civil, ca s le aducem la cunostint abuzurile Icute de gardian. Simtindu-se vinovat de
provocarea scandalului, gardianul ne-a spus c nu va anunta pe nimeni si ne-a amenintat cu alte
pedepse. La rndul nostru, i-am spus c, dac pn la ora 12 nu vine directorul nchisorii mpreun cu
doctorul civil, pentru a sta de vorb cu noi, vom intra n greva Ioamei de la acea or. mi amintesc c
n numele bolnavilor vorbea N. Culniev, secondat de Virgil Lungeanu. Dup plecarea gardianului am
hotrt n grab revendicrile, precum si timpul ct s tinem greva. Dintre cei care atunci eram n
camer, mi amintesc de urmtorii: ing. Culniev, basarabean, Virgil Lungeanu, student la Facultatea
de Medicin din Iasi, Octavian Popa, muncitor din Sibiu, Ionit Srbu, student la Iasi, Sabo SteIan,
muncitor din Bucuresti, Dnil Mihai, student la Facultatea de Medicin din Iasi, Nicolae Baciu, tran
din Dobrogea, subsemnatul si altii. In total am Iost 12 bolnavi care am reIuzat masa de la amiaz.
ntruct n prima zi nu a venit nimeni din partea administratiei s stea de vorb cu noi, a doua zi
dimineat am anuntat c nu mai stm de vorb cu nimeni pn nu vine procurorul. S-a hotrt ca,
atunci cnd va veni procurorul, s solicitm: desIiintarea obloanelor de la geamuri pentru a se putea
Iace aerisirea n camere si a lsa s ptrund lumina soarelui n celule; s Iim scosi zilnic la plimbare
si s ni se permit s ne miscm dup puterile noastre; s ni se dea dreptul de a beneIicia de
tratamentul medical necesar, iar n cazul cnd spitalul nu dispune de medicamentele adecvate s ni se
dea voie s scriem acas pentru a ni le trimite; s ni se aprobe s cumprm din banii nostri periute si
past de dinti.
Au mai Iost Icute si alte solicitri, pe care nu le mai tin minte.
ntruct multi erau grav bolnavi, pentru a nu li se mai nrutti prea mult sntatea, s-a hotrt ca,
dac nu se ajunge la un compromis, s ncetm greva dup 10 zile, ntruct o perioad mai lung ar Ii
pus n pericol sntatea si viata unora.
Cu toate c n Iata procurorului greva trebuia declarat pe timp nelimitat, Iixasem acest termen
deoarece bnuiam c vom Ii izolati si trebuia s stim Iiecare ce aveam de Icut. Am considerat c este
mai bine s intrm singuri n grev si s nu anuntm bolnavii din celelalte camere, deoarece multi
erau grav bolnavi si, mergnd alturi de noi, si-ar Ii agravat boala, iar cei mai usor bolnavi riscau s
Iie scosi din sectie si trimisi pe celular, unde regimul era mult mai aspru, n special din punct de
vedere al alimentatiei.
Dup venirea procurorului si n urma declaratiilor date, am Iost izolati la parter, pe celularul mare,
cte unul n celul. Pentru a nu se putea comunica prin perete, am Iost izolati din dou n dou celule,
separati de cte o celul goal. Nu stiu cum s-a ntmplat, dar eu am Iost izolat tot la parter, dar pe
partea opus Iat de ceilalti, neavnd nici o posibilitate de a comunica cu restul grevistilor. Am
ncercat s iau legtura cu ei prin teava caloriIerului, cu ajutorul alIabetului Morse, dar totul a Iost n
zadar. Dup discutii cu administratia si cu procurorul, toti cei de pe partea opus au renuntat la grev
a patra zi si au Iost dusi din nou n sectia TBC, Ir s Ii putut s m anunte si pe mine de hotrrea
lor. ConIorm ntelegerii avute, eu am continuat greva asa cum se hotrse. A patra zi dup amiaz, dr.
Bogteanu, mpreun cu mai multi oIiteri, vznd c eu nu am renuntat la grev, a venit s m
hrneasc Iortat. n Iruntea grupului de oIiteri nsrcinat cu ducerea la ndeplinire a acestei sarcini era
cpitanul (locotenent major?) Ioanitescu. Cum eu nu am acceptat s Iiu alimentat, s-au repezit asupra
mea, m-au trntit jos pe dusumea si dr. Bogteanu mi-a Iortat deschiderea gurii pn mi-a rupt un
dinte; a trebuit n cele din urm s cedez. A doua zi, cnd am auzit c deschid usa celulei, m-am
postat ntr-un colt, pentru ca s ncerc s-i mpiedic s m mai trnteasc jos. mi ddeam seama c nu
voi putea s m mpotrivesc Iortei lor, dar nu voiam s le dau satisIactia c am capitulat de bun voie
n Iata lor. ntr-adevr, a Iost o ncercare zadarnic, care totusi mi-a adus si o mic satisIactie. n timp
ce stteam ntr-un colt al celulei, unul dintre oIiteri a reusit s m prind de hain si s m trag n
mijlocul camerei, iar un locotenent mi-a srit n spate, ncercnd s-mi imobilizeze bratele.
Nu-mi amintesc cum, dar, ncercnd s m descotorosesc de el, m-am nvrtit brusc cu el n
spate, iar el, lovindu-se cu picioarele de perete, m-a scpat din mini si a czut ct era de lung n
mijlocul camerei. Nu ntrevzusem asa ceva, dar aceast ntmplare m-a satisIcut si m-am retras din
nou cu spatele lng perete. Aveam senzatia c sunt atacat de o hait de cini, de care nu m voi
putea apra, Iiind cu minile goale. In timp ce se pregteau ceilalti s m atace, cpitanul Ioanitescu
le Icu semn s stea linistiti si trimise pe unul s aduc cmasa de Iort.
Bnuind c se vor rzbuna, nu m-am mai opus att de mult cnd m-au bgat n cmasa de Iort, la Iel
si atunci cnd veneau s m alimenteze Iortat. mi ddeam seama c, orict m-as Ii opus, tot ar Ii
reusit s Iac ce vor. Stiam c sunt n stare s-mi mai rup ctiva dinti, din rzbunare. mi ddeam de
asemenea seama c, pentru sntatea mea, nu aveam dect de cstigat de pe urma acestei alimentatii,
mai ales c nu avea nici o inIluent asupra grevei.
Am Iost tinut n cmasa de Iort pn n ziua a 11-a, cnd le-am spus c am hotrt s ntrerup
greva Ioamei.
M-am simtit tot timpul Ioarte bine n cmasa de Iort, ntruct mi tinea cald si nici nu ptrundea
n ea curentul ce se Iorma pe jos n celul. Desi imobilizat, dispruse orice team din suIletul meu,
avnd impresia c ei sunt acum cei ce evit o conIruntare direct. n plus, Iiind obligat s stau
nemiscat, Iceam Ir voia mea o adevrat cur sanatorial.
Dup ce am Iost scos din cmasa de Iort, a doua zi, am Iost dus si eu n sectia TBC, dar n alt
camer, ceva mai mare, unde, pe lng cei ce luasem parte la grev, au mai Iost adusi ctiva bolnavi,
probabil dintre cei ce erau considerati mai periculosi si care ar Ii avut o oarecare inIluent asupra
altora. Dintre acestia mi-1 amintesc pe proIesorul Ilie Mocanu din Teleorman, o mare sperant pentru
poezia de dup gratii.
Ajuns n noua camer, am aIlat c ceilalti renuntaser la grev din ziua a patra si c mai
rmsesem doar eu si N. Burecu, un macedonean care ni se alturase ulterior, din spirit de
solidaritate. El, necunoscnd ntelegerile dintre noi, a continuat greva de unul singur. Despre durata
grevei acestui romn macedonean au circulat mai multe versiuni privind numrul zilelor n care a
reIuzat s mnnce. Dup unii, greva lui ar Ii durat aproximativ 19 zile, dup altii 28 sau 39. Nu s-a
putut veriIica, deoarece, dup aproximativ 20 de zile, ar Ii Iost dus la spital si tinut izolat, iar din
spital a Iost trimis n celular, probabil tot izolat, nct nu am mai auzit nimic de el.
A trebuit s recunoastem c acest macedonean ne-a dat o lectie de cum trebuia dus la capt o
actiune nceput. Sunt sigur c, dac cei ce eram n grev am Ii stiut de el, s-ar Ii gsit mai multi
dintre noi care s continue greva, poate chiar toti.
Dup cum s-a terminat aceast grev, s-a dovedit c nu a Iost suIicient gndit si a Iost organizat
superIicial, din care cauz si eIectele ei au Iost nensemnate. Cel mai mare cstig a Iost c au nceput
s ne scoat mai des la plimbare si c eram lsati s mergem dup puterile noastre.
Mai trziu, am Iost mutati pe alt arip a cldirii, unde obloanele de la geamuri erau aplecate
ctiva centimetri n aIar, spre a se Iace mai usor aerisirea. Mult mai trziu ni se vor cumpra o dat
periute si past de dinti din banii nostri, dar toate aceste mici Iavoruri au Iost Icute pe rnd, nct nu
ne-am putut da seama dac s-au datorat protestului nostru sau era o simpl coincident. Dup cte ne
povestea dr. Gheorghiu, gardianul Filipescu ar Ii Iost sanctionat, ntruct provocase declansarea
grevei, din care cauz a cutat s se rzbune pe noi cu tot Ielul de sicane.
AstIel, ntr-o zi, nu-mi mai amintesc din ce cauz, eu am avut un nou conIlict cu el, provocat
binenteles de temnicer. Probabil c si starea nervoas de care am Iost cuprins s Ii avut un rol
important, cci am nceput s Iac temperatur mare, ajungnd spre sear la peste 39. Doctorul
Gheorghiu, care nici el nu-1 putea suporta pe Filipescu, s-a dus la spital si 1-a adus pe doctorul civil
Bogteanu s m vad, acuzndu-I pe Filipescu de mbolnvirea mea. Nu mi-am putut da seama ce
impresie i-am Icut, dar mi-a prescris imediat un tratament masiv cu antibiotice. Dup acest incident,
gardianul Filipescu a Iost schimbat de pe sectie.
Celula noastr se bucura de mare simpatie din partea dr. Gheorghiu; cnd venea n vizit la noi
ncerca s ne tin la curent cu tot ce se mai auzea sau ntmpla n nchisoare. El ne va povesti despre
,procesul Canalului", Iiind bine inIormat, deoarece unul sau doi cu pedepse maxime au Iost izolati pe
sectia noastr. Unul dintre ei a stat un timp vizavi de celula n care eram, iar ntr-o zi, cnd am Iost
scosi la WC, am reusit s-i deschid vizeta la us si s-i dau niste pine. Cu aceast ocazie am putut
s-l vd. A rmas surprins de gestul meu si nu prea a Ii demoralizat. Tot dr. Gheorghiu ne-a
inIormat despre revolta din Ungaria si despre arestrile de la Timisoara. Cnd se ntlnea cu cei de
drept comun si aIla cte ceva, si Icea de treab, lua temperatura sau tensiunea cuiva dintre noi si ne
spunea si nou cele auzite.
Totusi timpul trecea destul de greu, desi detentia era suportabil. Mncarea era suIicient, cci
toti aveam regim TBC, nct mai puteam da si la altii, cnd aveam posibilitatea, cte o buctic de
pine. Gardienii se purtau mai bine cu noi, nu ne mai provocau, ba, mai mult, n urma evenimentelor
din Ungaria, ctiva mai treceau cu vederea unele abateri ale noastre, cum ar Ii atunci cnd ne
prindeau c vorbim pe la vizete, cu prilejul golirii tinetelor. Altii ne mai pedepseau. Nu ne puteam da
seama dac aveau instructiuni cum s se poarte sau, stiind c nu sunt inIormatori pe sectie, si
permiteau s Iie mai ngduitori.
O dat, cu ocazia vizitei unui procuror militar, am cutat s-i artm conditiile inumane n care
suntem tinuti, punnd accentul pe lipsa de aer si de lumin din cauza obloanelor, a lipsei
medicamentelor, a spunului etc.
A avut rbdare s ne asculte, cutnd s lase impresia c ne ntelege si promitnd c va ncerca s
ne rezolve doleantele. Imediat dup iesirea din camer, unul dintre noi, care avea auzul mai bun, s-a
repezit la us s desluseasc ce vorbesc ei pe sal. Spre surprinderea celui ce asculta la us, l auzi pe
procuror spunnd oIiterului care l nsotea: ,D-i n p.... m... de banditi! Aici s le putrezeasc
oasele!" Nu ne-a surprins aceast aIirmatie, deoarece stiam cum gndesc si cum vorbesc cei pusi n
slujba comunismului, dar ne prea ru c ne-am artat nemultumirea Iat de conditiile n care suntem
tinuti, n Iata acestui om care nu Icea dect s batjocoreasc justitia romn. mi amintesc c singura
pedeaps primit n aceast sectie din Aiud a Iost n anul 1956 sau 1957, cnd am Iost prins
deschiznd o vizet de la o celul unde ddusem ceva. Am sustinut c am dorit s-i vd cum arat,
Iiindu-mi prieteni, alegndu-m n urma acestui Iapt cu o pedeaps de 7 zile izolare. ntmplarea a
Icut ca aceast izolare s Iie exact n ,Sptmna Mare" a SI. Pasti.
Nu era Irig, iar cnd am Iost luat din celul, colegii din camer mi-au pregtit o pung cu pine,
pe care am luat-o cu mine. Ideea de a mi se pregti punga i-a apartinut dr. Zean; mi-au pus cte 250 g
de pine pentru Iiecare zi de izolare. Cu toate c gardianul de pe sectie, un maramuresean cumsecade,
a observat, s-a Icut c nu vede, lsndu-m s iau punga. Pentru a nu Ii vzut de gardianul de la
izolare, am luat haina pe umeri si, cu minile la spate sub zeghe, lsnd impresia c nu-mi pas de ce
se ntmpl, am tinut punga cu pine, reusind s intru cu ea n celul Ir a Ii observat. La aceast
reusit, un rol important 1-a avut si gardianul de pe sectia TBC; ajuns n celular, el m-a nsotit
mpreun cu gardianul cruia i-am Iost dat n primire, pn am Iost bgat n camer, iar pe tot drumul
parcurs pn la celul i-a povestit ceva celuilalt, distrgndu-i atentia de la mine. Nu stiu dac a Icut-
o intentionat, dar eu am Iost beneIiciarul acestei discutii. La nchidere am pus punga cu pine ntr-un
cuier ce era pe perete, iar peste ea am atrnat zeghea, reusind s scap cu ea Ir a Ii observat. Desi
mncarea mi se ddea ca si la ceilalti detinuti pedepsiti, o dat la trei zile, nu am simtit lipsa hranei,
ntruct aveam suplimentul zilnic de pine cu care venisem. Pe dusumea mi s-a lsat si n timpul zilei
o bucat de rogojin, pe care stteam ntins, att ziua, ct si noaptea. ntr-o sear, un gardian de pe
sectie a deschis usa si mi-a artat jos o gamel plin cu mncare, zicndu-mi: ,Ia-o repede si o
mnnc". Era o zi cnd nu aveam dreptul la mncare. I-am multumit, spunndu-i c nu-mi trebuie. S-
a uitat lung la mine si a nchis usa oarecum nedumerit si putin jenat.
Numai dup cteva minute aveam s regret c nu am luat gamela, deoarece mi-am dat seama c
eu reIuzasem mncarea din mndrie, n timp ce gardianul mi-o oIerise dintr-un sentiment uman sau
poate crestinesc, dorind s Iac si el un bine n acea zi. n privirea lui, n aIar de mirare, am putut
vedea parc si o prere de ru.
Regretam c nu am luat-o, s o Ii aruncat la tinet, ca s rmn astIel mpcat n suIletul meu c
nu i-am acceptat Iavorul, dar as Ii Iost multumit prilejuindu-i satisIactia c a Icut si el un bine.
Timpul a trecut destul de usor, iar n dimineata primei zile a SI. Pasti am Iost dus napoi n sectie.
Dup cte mi amintesc, n sectia TBC din Aiud am stat n diverse celule cu urmtorii bolnavi,
ntre anii 1955 - iulie 1957: dr. I. Zean din Bucuresti; preot D. Mitoiu din Bcesti-Vaslui; I. Lupu,
student din Orstie; Victor Florea, student din comuna Smbta-Fgras; Vasile Alupei, elev din
Zemes-Bacu; Gh. Reus, student din Rduti; Aurel Visovanu, student din Sighet; Vasile Marcel
Popa, student din Neamt; Gh. Jijie, inginer din Bucuresti; I. Mocanu, proIesor din Teleorman; D.
Bumbac, preot din Constanta; Tnase Iacob, preot din Buzu; D. Cheran, tran din Teleorman; Viorel
Demian inginer; Al. Georgescu, inginer din Ploiesti; Ion Negru, ceasornicar din Oradea; Octav Popa,
muncitor din Sibiu; St. Sabo, muncitor din Bucuresti: N. Baciu, tran din Dobrogea; Atana-sie
Berzescu, teolog din Lugoj; precum si altii, dar ale cror nume le-am uitat.
ntruct numrul bolnavilor de tuberculoz crestea mereu, administratia s-a vzut obligat s
mreasc sectia cu vreo cteva celule n plus, avnd drept urmare provocarea unor perturbri n
programul de scoatere la aer a bolnavilor. Pentru a se respecta ct de ct programul de plimbare,
curtea interioar unde ne plimbam pn atunci a Iost desprtit n dou printr-un gard de beton, nalt
de peste doi metri, putndu-se scoate astIel la aer dou celule n acelasi timp, Ir ca detinutii s se
poat vedea ntre ei, din cauza nltimii gardului. n acest timp, am aIlat c n sectia TBC a Iost adus si
Grigore Caraza, nemtean de pe valea Bistritei. Auzisem numai vorbe Irumoase despre el si doream s-
1 cunosc. S-a ntmplat o dat ca celula n care era Grigore Caraza s Iie scoas prima la plimbare si
s Iie bgati n tarcul din Iundul curtii, iar dup aceea s Iie scoas celula n care eram si eu, Iiind
trimisi n primul tarc. Spre norocul nostru, gardianul a Iost chemat undeva si ne-a lsat s ne
continum plimbarea singuri. ProIitnd de absenta gardianului, am ntrebat pe cei din tarcul alturat
cine sunt. AIlnd acest lucru, n cteva clipe s-a hotrt ca cineva s urmreasc venirea gardianului,
urmnd s ne anunte, iar eu s sar gardul desprtitor pentru a-1 vedea si cunoaste pe Grigore Caraza.
Cu toat nltimea sa, gardul nu a constituit un obstacol, deoarece am Iost ajutat de cei din jur.
Asa ne-am cunoscut si vzut pentru prima oar, Iiind necesare doar 2-3 minute pentru a se naste
o prietenie pe care nimic nu a putut-o zdruncina. Dar soarta a Iost mai crud cu Grigore Caraza, care,
n urma celor trei procese ce i-au Iost Icute, a trebuit s suporte cu demnitate si Ir compromisuri
23 de ani de temnit, iar apoi s Iie obligat s-si prseasc tara pentru care si-a sacriIicat ntreaga-i
tinerete, tar pe care a iubit-o si o iubeste din tot suIletul si acum. Azi, cnd mai poate veni s se
reculeag n Iata mormintelor dragi, s mai simt mirosul ierbii pe care se juca de mic, sau, seznd pe
ultimele pietre rmase din casa n care s-a nscut, s mai asculte cntecul psrilor ce-l trezeau din
somnul copilriei, acestora li se mai adaug bucuria unei revederi, pe care o simtim si o trim
mpreun.
Pentru a ne trece timpul mai usor, Iiecare cuta s mai nvete ceva, Iolosind Iundul gamelei drept
plcut de scris. AstIel, dr. Zean preda lectii de limb italian, ing. Viorel Demian, lectii de englez
sau V.M. Popa, lectii de matematic. nc de la nceputul anului 1957, s-a observat c unii sunt pusi
n libertate nainte de a le expira pedeapsa, aplicndu-se ,conditionalul" pentru timpul ct au lucrat n
puscrie. Pentru dou zile muncite, se reducea pedeapsa cu o zi. Practic, acest conditional se aplica
dup cum evoluau evenimentele internationale, iar regimul cuta s scape de balastul pe care l
reprezentau bolnavii din nchisori, ncercnd s scape de o parte din ei prin aplicarea acestui
conditional. Nu exclud s se Ii bucurat si unii sntosi de aceast reducere a pedepsei, dar eu nu am
ntlnit aici un astIel de caz.
Dac, la prima vedere, punerea n libertate a bolnavilor aprea ca o msur umanitar, n
realitate era o actiune perIid, prin care autorittile urmreau s scape de obligatiile pe care le aveau
Iat de bolnavi, iar n loc s putem merge dup eliberare acas la Iamiliile noastre, sau s Iim internati
n niste sanatorii, eram trimisi pe tot cuprinsul Brganului, n domiciliu obligatoriu, unde Iiecare
trebuia s se descurce cum va putea, multi devenind o povar pentru Iamilii.
ntruct am lucrat si eu aproape doi ani, m-am bucurat de acest conditional. mi amintesc c, n
noaptea dinainte de eliberare, am visat c am plecat din puscrie, dar nainte de a ajunge n satul meu,
mi-au aprut n cale mai multe obstacole. AstIel, atunci cnd am vrut s trec podul peste rul Cracau,
acesta s-a transIormat ntr-o cusc de Iier, din care am reusit s scap cu mare greutate; apoi, n
continuarea drumului spre cas, mi-au aprut niste cldiri uriase, care-mi barau trecerea, transIormnd
peisajul Iamiliar ntr-un loc necunoscut. A doua zi, cnd povesteam sau voiam s povestesc visul, a
venit un oIiter care striga niste nume. ntrebndu-1 dac nu este si numele meu pe list, deoarece mi-a
expirat pedeapsa, uitndu-se nc o dat, mi-a spus s-mi Iac bagajul.
n sIrsit venise si ziua eliberrii.
Ct deosebire ns ntre ziua eliberrii pe care mi-o imaginasem attia ani si realitatea acestei
zile. Poate c desprtirea de cei cu care trisem alturi atta timp si pe care trebuia s-i las mai
departe bolnavi n ntunecata celul sau poate Iaptul c-mi ddeam seama c aceast eliberare nu-i
dect un transIer dintr-o nchisoare mic n una mai mare, au Icut ca evenimentul s-si piard din
important. Lund deci bagajul ce trebuia predat, deoarece Iusese stabilit din timp la cine s rmn
lucrurile personale, am prsit celula ca si cum as Ii plecat pe o alt sectie, pstrnd n suIlet
imaginea celor pe care i lsam n urm.
Dup ce mi s-a dat bagajul personal si am predat hainele de puscrie, nu-mi mai amintesc cum,
dar am aIlat c eliberarea noastr nu-i dect o Iars, prin care regimul cuta s scape de obligatiile ce
le avea Iat de noi, transIerndu-ne ntr-o alt puscrie, pe ntregul cuprins al Brganului si care se
va numi ,domiciliu obligatoriu", prescurtat ,D.O."
Din cei care ne-am eliberat n acea zi mi amintesc de preotul Zosim Oancea din Sibiu. Gh. Reus
din Rduti, cu care am Iost trimis n comuna Bumbcari, raionul Clmtui, iar n alt comun au Iost
trimisi Gh. Serban, un tnr care executase trei ani de nchisoare si Tutu, care era pe punctul de a-si
pierde complet vederea. Luati apoi n primire de ctiva militieni, am Iost nsotiti pn la Brila, unde
vom Ii predati militienilor din comunele unde urma s ne stabilim


DOMICILIU OBLIATORIU

Am ajuns n comuna Bumbcari n ziua de 19 iulie 1957. Pe drum, nainte de a ajunge la Brila,
Gh. Serban si cu Tutu, care erau nzestrati cu o voce Irumoas, au nceput s cnte niste romante,
nct toti oamenii din vagon s-au adunat n jurul nostru. Un tran, vznd buna dispozitie de care
prea s Iim cuprinsi, m ntreab de unde suntem si ncotro mergem. La auzul vestii c venim din
puscrie, c am Iost detinuti politici si c acum suntem trimisi cu domiciliu obligatoriu n Brgan, s-a
retras ncet la o parte, pentru ca apoi, n interval de 3-4 minute, s ne vedem prsiti de toat lumea,
rmnnd singuri n vagon. Aceast retragere a oamenilor din jurul nostru ne-a permis s ne dm
seama ct de terorizat era lumea din aIara nchisorii.
Am Iost trimis n D.O. pe timp de trei ani, n acelasi sat mpreun cu Gh. Reus si preotul Zosim
Oancea. Pe Gh. Reus l cunosteam nc de la Iasi si mai sttusem mpreun n aceeasi camer, ceea ce
ne Icea s nu ne simtim att de singuri. Att la nsurtei, resedinta raionului, ct si la Militia din
Bumbcari, ni s-a atras atentia c nu avem voie s prsim localitatea si, chiar dac suntem chemati la
raion, trebuie s anuntm postul de Militie, pentru a-si da avizul. De asemenea, oricine ar Ii dorit s
ne viziteze, indiIerent de gradul de rudenie, era obligat s se prezinte la Militie, pentru a i se lua datele
personale, spre a Ii luat n evident, aceast obligatie Iiind una din metodele perIide de terorizare a
Iamiliilor.
Drumul de la Brila la Bumbcari l-am Icut n lada unui camion, putnd s vd astIel cmpia ntins
a Brganului. Nscut si crescut n regiuni de deal si de munte, trimiterea mea n acest ntins uniIorm
si parc Ir de margini a Brganului va reusi s alunge din suIletul meu si cele mai palide bucurii
care cutau s-si Iac loc. Ajuns n comun spre sIrsitul zilei, militianul, ca s scape de noi, ne-a dus
la un cettean, care Iusese si el detinut politic si acum era cu domiciliu obligatoriu, al crui nume era
Mihiescu. Am Iost primiti cu Ioarte mult cldur, punndu-ni-se la dispozitie tot ceea ce s-a putut si
simtindu-ne la el ca n mijlocul Iamiliei.
Locuia ntr-o cldire ce avusese destinatia scoal si dispensar medical. Tot n aceast cldire,
care acum era aproape pustie, n urma plecrii bntenilor la casele lor, locuia si Nicu Carandino,
care ne-a Icut aceeasi primire clduroas ca si Mihiescu. n prima noapte, eu si Gh. Reus am
dormit la Mihiescu, iar preotul Oancea la N. Carandino.
A doua zi, am mers cu militianul la SIatul Popular, cerndu-le s ne pun la dispozitie cte o
cas, n care trebuia s ne stabilim. Ne-au dus apoi Ia cantina GAS din localitate, unde militianul a
vorbit cu administratorul s ne nscrie si pe noi la mas pentru "o perioad de 10 zile, pn vom lua
legtura cu Iamiliile, urmnd ca atunci s pltim si contravaloarea mesei. Dup iesirea de la
administratorul cantinei, ne-a spus c el si-a Icut datoria, urmnd ca noi din acel moment s ne
descurcm cum vom sti.
Administratorul cantinei era un dislocat de origine german, cruia toat lumea i spunea Frantz si
care s-a purtat deosebit de Irumos cu noi. mi amintesc cum, n prima zi, cnd am venit la masa de
prnz, ne-a invitat n biroul su si ne-a servit un lichior pregtit de el special pentru noi. Era o butur
Ioarte bun si vom regreta mai trziu c nu ne-am putut bucura de ea, ntruct, dup primul pahar, ne-
am dat seama c pentru noi era deja prea mult si c, dac am mai Ii but si al doilea pahar, ne-am Ii
ametit. Lumea la nceput ne privea cu oarecare curiozitate, dar cnd aIla cine suntem, ncepea s ne
ocoleasc. Dup ce a Iost rezolvat problema mesei, ne-am dus din nou la SIatul Popular, unde ni s-a
dat un om, cu care am mers la mai multe case pustii, pentru a ne alege una. Aceste case Iuseser
construite de ctre bnteni, care Iuseser ridicati de la casele lor, adusi n Brgan si lsati n cmp,
sub cerul liber, s se descurce Iiecare cum va sti.
Povesteau locuitorii c la nceput si-au Icut bordeie n pmnt, pn au putut s-si Iac chirpici
si s construiasc aceste case, Iormate dintr-o camer, buctrie si o cmar. Erau acoperite cu paie,
dar, dup plecarea strmutatilor la gospodriile lor, au nceput s se degradeze. La venirea noastr, le
Iuseser luate geamurile si usile, cte mai rmseser, de ctre SIatul Popular, iar paiele de pe
acoperisuri putreziser, asa c pe timp de ploaie apa se scurgea n interior. De asemenea, sobele, care
Iuseser construite pentru a Ii nclzite cu paie, ncepuser s se prbuseasc. Am hotrt, mpreun
cu Gh. Reus, pentru nceput s lum mpreun o cas, creia s-i Iacem reparatiile necesare si unde s
ne stabilim temporar.
Dup ce am ales una ceva mai bun, am mers la SIat si am cerut usile si geamurile de care aveam
nevoie, apucndu-ne apoi de treab. Pentru a putea dormi n ,casa noastr" ne-am dus la GAS si am
cerut dou brate de paie ca s le punem pe jos, unde urma s dormim. Ulterior am mai Icut rost si de
o us, pe care am transIormat-o n pat. Cred c Mihiescu si Carandino ne-au dat cte o ptur si
astIel am devenit ,liberi" si ,proprietari de cas". n sat locuiau ctiva Iosti detinuti politici si ei cu
domiciliul obligatoriu, precum si cteva Iamilii de basarabeni, de bucovineni si de macedoneni, Iugite
din Dobrogea, n urma persecutiilor la care Iuseser supuse. Toti erau oameni linistiti si se vedea c
Icuser si ei parte din rndul celor prigoniti de regimul comunist. Datorit suIerintelor si
persecutiilor ndurate, ne ntelegeau, Iiind cu suIletul alturi de noi si chiar ajutndu-ne pe ascuns,
cnd aveau posibilitatea.
mi amintesc cum, nc din primele zile dup ce ne-am mutat n casa pe care o aranjasem, aveam
s ne gsim n Iata unei surprize. Dimineata, cnd am iesit aIar, am gsit lng us vreo 3-4 pepeni
galbeni si tot attia verzi. Acest lucru avea s se repete si n dimineata urmtoare, ceea ce ne-a
determinat s urmrim cine ne aduce pepenii. n spatele casei noastre locuia nvttorul din sat, cu
Iamilia. Desi relatiile dintre noi se limitau la salutul obisnuit, spre surpriza noastr, nvttorul,
nainte de a se Iace ziu, se scula si ne punea pepenii lng us. I-am multumit si l-am rugat s nu ne
mai aduc, motivnd c ne-am sturat de pepeni. I-am cerut acest lucru deoarece doream s nu aib
neplceri n cazul c l-ar Ii vzut cineva, putnd Ii acuzat de ,ajutor legionar", dac acest lucru ar Ii
ajuns la urechea Securittii.
Dup putin timp, Gh. Reus si-a amenajat o camer n cldirea dispensarului, iar eu am rmas n
acea cas pn la venirea toamnei. O dat cu ploile de toamn, m-am mutat si eu ntr-o camer din
cldirea dispensarului, care, Iiind acoperit cu tigl, m scpa de scurgerea apei n cas.
In tot timpul iernii, mi amintesc c am Icut o singur dat Ioc n camer, deoarece lemne se
gseau Ioarte greu si, Iiind si scumpe, nu-mi permiteam un asemenea lux.
Nu pot s uit cum. ntr-o dimineat, grbindu-m din cauza Irigului s m mbrac, cnd am
bgat mna n mneca unei Ilanele, prin partea de jos a mnecii au iesit patru soareci, care si
gsiser n timpul noptii, acolo, un loc mai bun si mai clduros pentru dormit, dect sub dusumea.
Tot Ir Ioc sedea si Gh. Reus. Am reusit totusi s ies cu bine din iarn, ntruct mama mi
Icuse o plapum mare si groas, pe care mi-a trimis-o mpreun cu cteva pturi.
Dormeam iarna cu cciula pe cap, iar dimineata, pe plapum, peste care puneam o ptur, n
dreptul gurii se Iorma un strat de promoroac.
nc din primele zile de Ia sosirea n Bumbcari, m-am prezentat la Dispensarul TBC, ca s Iac un
control mai amnuntit si s-mi continui pneumoperitoneul nceput nc la Trgu Ocna. Acolo, la
dispensar. I-am ntlnit pe Virgil Mitan, cu care sttusem n camer la Pitesti si care, dup expirarea
D.O., rmsese salariat la acest dispensar. Medic de dispensar era tot un Iost detinut politic, Iiind si el
cu D.O. si anume dr. Pompiliu Ionit, Iost conIerentiar la Facultatea de Medicin din Timisoara. Dup
ce m-a consultat si mi-a Icut o radioscopie, mi-a spus c trebuie s continui pneumoperitoneul si mi-
a prescris un tratament cu antibiotice. M-am obisnuit destul de greu cu noua situatie, iar lipsa total de
poIt de mncare a nceput s m ngrijoreze. Toat alimentatia mea, la nceput, se rezuma la ciorbele
pe care le mneam la cantin Ir pine si la cte o bucat de pepene verde.
Dup o sptmn, au nceput s-mi vin de acas, pe rnd, surorile, Iratii, nepotii etc, care m
Iortau s mnnc, n timpul ct sedeau la mine; am reusit astIel s intru n viata normal. Desi mi-au
adus tot ce aveam nevoie, am hotrt s-mi caut de lucru, ca s m ntretin singur. Am lucrat astIel la
strnsul recoltei, la crat sau mprstiat blegar pe cmp, la un santier de constructii sau ca paznic,
adic acolo unde gseam. Cea mai Irumoas perioad mi amintesc c a Iost luna octombrie, cnd am
Iost trimis s supraveghez strngerea porumbului de pe circa 100 ha, supraIat ce Iusese nsmntat
mai trziu si dat la oameni pe
1
.lai a Ii lucrat, ei urmnd s primeasc 20 din recolta obtinut.
Sarcina mea era s stau la captul parcelei, unde era drumul spre sat, drum pe care veneau oamenii la
munc sau plecau spre cas. mi amintesc c toat lumea venea dimineata pe acest drum cu crutele,
dar seara plecau toti pe alt drum, asa c nu puteam s controlez pe nimeni ce are n crut.
Oamenii cunosteau trecutul meu, nu se pzeau de mine, de aceea si schimbau drumul, pentru ca,
n cazul c cineva i-ar Ii prins cu porumbul n crute, eu s nu Iiu implicat n Iaptele lor. n timpul
zilei, pe cmp, nu se bea ap, ci vin, si toti m invitau s beau cu ei un pahar.
Cu toate c nu aveam acest obicei, am acceptat s beau n Iiecare zi cte un pahar de vin
dimineata, unul la prnz si unul seara.
Felul cum am Iost apreciat de oameni o demonstreaz urmtoarea amintire. n ziua de 6
decembrie, cnd se serbeaz SI. Neculai, era ziua mea onomastic. Desi era un viscol puternic, pe la
ora 9 dimineata aud c cineva mi bate la us. Cnd am deschis, m-am trezit n Iat cu unul dintre
tranii care culegeau porumbul de pe parcela unde i supravegheasem eu. Mi-a spus c a venit s-mi
ureze ,Multi ani" de ziua mea, stiindu-m singur si mi-a adus si mie un cadou, dar m roag s nu-1
reIuz. Nu a mai asteptat reIuzul meu, a iesit aIar unde avea lsat calul cu care venise si s-a ntors cu
o damigeana cu vin n brate. Dup ce mi-a mai urat o dat cele cuvenite, mi-a zis c dac vreodat am
nevoie de ceva, mncare, zahr sau orice, s apelez Ir rusine la el sau la oricare din cei pe care i-am
cunoscut, c vor Iace tot ce vor putea ca s m ajute. M-a impresionat mult gestul, iar clipele de
bucurie pe care le triam nu erau cauzate numai de cadoul primit, ci de descoperirea c mai sunt nc
oameni asa cum i stiam de copil si cum i lsasem atunci cnd am Iost ridicat de acas.
O dat cu venirea iernii, nu am mai gsit de lucru, trebuind s triesc cu ceea ce agonisisem n
timpul toamnei. Magazioner la GAS era un macedonean, Iorgovan, cu care vorbisem despre niste
rude ale lui din nchisoare despre care el nu mai stia nimic demult, ceea ce ne Icuse s Iim oarecum
mai apropiati suIleteste. Acesta, cnd avea ceva de lucru la magazie, m anunta si astIel mai
cstigam din cnd n cnd cte un ban.
n apropiere de sediul GAS-ului, se aIlau niste ptule pentru pstrarea si uscarea porumbului, din
care se Iurau mereu stiuleti. Magazionerul, care rspundea de aceste ptule, mi propuse s Iac de
paz n timpul zilei la ptule. Am acceptat propunerea, Iiindc terminasem banii si nu doream s Iiu o
povar pentru Iamilie, care si asa se descurca destul de greu, iar aceast paz mai dura cel mult sase
sptmni. Vzndu-m destul de usor mbrcat, magazionerul mi-a dat o sub mblnit, spunndu-
mi s o pstrez pn se termin iarna. Aceast sub mi-a Iost de mare Iolos toat iarna, att ziua, ct
si noaptea.
mi amintesc cum, ntr-o dimineat, prin luna ianuarie, pe un viscol Ioarte puternic, m-am dus la
Dudesti ca s-mi Iac pneumoperitoneul si s-mi cumpr niste pine, nestiind ct va mai dura
ninsoarea. La plecare, nu am dat important viscolului ce suIla din spate, mai ales c suba m proteja
de Iuria lui. La ntoarcere, viscolul crescuse n intensitate; eram nevoit s merg cu privirea n pmnt.
Nemaiputnd recunoaste drumul sau crrile din cauza zpezii, m-am hotrt s m orientez dup
stlpii de la reteaua electric.
La un moment dat, am observat c m-am ndeprtat de linia electric, si c nu stiam ncotro
merg. Negsind nici un punct de reper am pornit ntr-o directie unde bnuiam eu c se aIl
gospodria. Desi nu-mi ddeam seama, totusi cred c m cuprinsese ngrijorarea; nu simteam nici
oboseala, nici greutatea subei sau tria vntului, singura mea preocupare era mersul nainte. Dup
aproximativ dou ore de mers, am ntlnit un stlp de la reteaua electric, dar nu stiam ncotro s
apuc. Cunoscnd directia vntului de acas, m-am ntors cu spatele mpotriva vntului. Am reusit n
acest Iel s aproximez ncotro s apuc si am avut grij s nu m mai ndeprtez de reteaua electric.
M orientam dup stlpi sau srme, cnd se vedeau, sau dup zgomotul produs de acestea din cauza
viscolului.
Calculul Icut s-a dovedit a Ii Iost bine gndit: dup mai putin de dou ore am zrit niste copaci.
Uitndu-m atent, mi-am dat seama c sunt salcmii din preajma GAS-ului. Am rsuIlat usurat,
vzndu-m pe drumul cel bun. Ajuns acas, mi dispruse oboseala si Ioamea, dar si curajul de a mai
iesi din sat pe un asemenea viscol. Aveam s aud dup cteva zile c, de la ctiva kilometri de
Bumbcari, vntul a mnat o turm de oi nsotit de un cioban, care nu a vrut s le abandoneze, pn
aproape de Dunre si numai norocul a Icut s nimereasc ntr-un huceag, unde, din cauza tuIisului,
vntul era mai domol; astIel au putut Ii oprite oile pe loc, salvndu-le de la nec. Se vorbea c luaser
msuri s caute prin zpad oile din crd rmase n urm. Abia dup aIlarea acestei ntmplri, mi-am
dat seama prin ce primejdie trecusem si ce poate Iace o viIornit n Brgan. In acest timp, am primit
o scrisoare de la Iosta mea prieten, care mi transmitea c ar dori s m vad si m ntreba dac are
voie s m viziteze. Surpriza a Iost plcut si i-am rspuns imediat, invitnd-o la Bumbcari.
Revederea a Iost plin de emotii si bucurii, iar cu aceast ocazie am hotrt s ne cstorim, desi
printii ei sustineau c e mai bine s amnm cstoria pn mi se va ridica D.O. Fr a tine cont de
prerile lor, am stabilit s ne cstorim n timpul verii, pn atunci eu urmnd s caut o cas mai bun
si s-i Iac reparatiile necesare pentru a putea locui n ea. mi Icusem de asemenea planul s m ocup
de grdina din jurul casei si s semn tot ceea ce ne-ar Ii Iost necesar ntr-o gospodrie.
O dat cu venirea primverii, mi-am luat o nou cas, i-am Icut reparatiile de prim urgent, am
arat grdina si am semnat tot ceea ce am crezut c-mi va Ii de Iolos, gsind totodat de lucru, la
santierul de constructii de pe lng GAS.
Am ncercat s repunem n Iunctie o Intn destinat adprii vitelor, care, din pricina nisipului
crat de izvoare, nu se mai putea Iolosi, pompele nIundndu-se cu nisip. Fiind mai tnr, mi s-a
propus s m cobor eu n Intn, pentru a umple un ciubr cu care s se scoat nisipul adunat pe
Iundul Intnii. Izvorul era la adncime destul de mare, Intna Iiind deci adnc si temperatura n
adncul ei era destul de sczut.
A trebuit s Iac aceast operatie de umplere a ciubrului cu nisip timp de 2-3 ore. Lucru zadarnic,
deoarece izvorul cra alt nisip n loc. ns pentru mine timpul a Iost suIicient ca s rcesc.
Probabil si din cauza eIortului, m-am mbolnvit din nou, Icnd o congestie pulmonar. Fiindc
m simteam destul de ru, m-am dus la dispensarul TBC, unde dr. Ionit a vrut s m interneze, dar
am reIuzat, ntruct nu puteam s las casa singur, mai ales c aveam multe psri care trebuia
ngrijite. M-am multumit cu tratamentul prescris si am plecat acas. Dispensarul era n satul Dudesti,
la o distant de 3 km de Bumbcari, iar drumul pn acas, sub un soare dogoritor, prea c nu se mai
termin. Simteam cum m prsesc puterile si singura dorint pe care o mai aveam era s m asez jos
pentru a m odihni si a-mi recpta puterile. Am continuat totusi drumul pn la Bumbcari.
Ajuns acas, mi-am pus termometrul si, cu toate c, din cauza transpiratiei, eram tot ud,
temperatura mea depsise 39.
Stnd n pat s m odihnesc si gndindu-m la ceea ce trebuie s Iac, am Iost cuprins de o tuse,
de care nu puteam scpa. O dat cu aceast tuse, sputa a devenit hemoptoic, ceea ce m-a alarmat n
oarecare msur. Avnd din timp pregtit o rezerv de medicamente pe care mi le trimisese sora mea
mai mic, Elena, care m-a ajutat Ioarte mult, am hotrt s-mi Iac singur antibiotice, desi pn atunci
nu mai Icusem nici mie nici altcuiva vreo injectie. mi amintesc c era n jurui orei 12 cnd mi-am
Icut prima injectie cu 1 g streptomicin, apoi la cellalt picior mi-am Icut un Ilacon de penicilin cu
vitamina C. Prima injectie mi-a Iost mai greu s mi-o Iac, apoi am prins curaj si am nceput s le Iac
cu mai mult ncredere. Seara, cnd trebuia s-mi Iac penicilina, temperatura era n crestere Iat de
cea de la amiaz, asa c am hotrt s-mi mai Iac 1 g de streptomicin. Mi s-a prut c e bine s-mi
Iac un tratament soc, hotrnd ca apoi s-mi Iac injectiile cu penicilin din 4 n 4 ore, iar
streptomicin o dat pe zi.
Spre multumirea mea, temperatura mi sczuse dimineata, iar sngele din sput aproape
dispruse. A doua zi, pn seara, temperatura mi-a sczut aproape de normal, si am cptat astIel
ncredere n modul cum mi Iceam singur tratamentul.
n primele dou zile de boal nu am iesit din cas dect ca s dau mncare si ap la psri. A treia
zi, nemaiavnd ap, m-am dus la o Intn din apropiere s-mi aduc o cldare cu ap. Nu-mi pot da
seama cum mergeam pe drum, dar o Iemeie macedonean, care locuia lng Intn, a observat c
sunt bolnav, a venit la mine si nu m-a lsat s scot eu ap, mi-a luat cldarea, a umplut-o si mi-a dus-
o pn n cas.
S-a dus apoi la dispensarul din sat, nu stiu cu cine a vorbit, dar n mai putin de o or a venit s m
vad o sor medical. Am avut cu ea o discutie asupra bolii, dar relatndu-i c am Iost la dispensarul
TBC din Dudesti, c mi cunosc boala si c mi Iac singur tratament, nu a mai spus nimic. S-a oIerit
s-mi Iac ea injectiile, i-am multumit, dar am reIuzat propunerea deoarece nu aveam banii necesari
ca s m achit de obligatiile ce-mi reveneau, motivnd c-mi pot Iace singur tratamentul. La amiaz,
aceeasi Iemeie macedonean a venit si mi-a adus ceva de mncare, ntrebndu-m de ce mai aveam
nevoie. Spiritul de solidaritate n acele momente grele si bunvointa acestei Iemei au Icut s nu m
mai simt singur. Tot ea 1-a anuntat si pe Gh. Reus, care a venit mereu s m vad. Dup cteva zile,
am nceput s ies prin curte, s m misc si s simt cum mi recapt puterile.
n aceast situatie eram cnd a venit pe neasteptate prietena mea s m vad. Vznd cum art, a
plecat acas s-si dea demisia din serviciu si s se pregteasc de mutare la Bumbcari. Dup putin
timp, a venit la mine, cu toate mpotrivirile din partea printilor ei. Eu m reIceam si ncepusem din
nou s lucrez la GAS, continund s m pregtesc cu cele necesare pentru iarn. Dup sosirea ei la
Bumbcari, ne-am dus la SIat, unde am Icut Iormalittile necesare pentru cstoria civil, iar dup
aproape dou sptmni, a avut loc oIicierea cstoriei.
Dup 10 zile urma s aib loc si cununia religioas, dar, cu trei zile nainte de a avea loc acest
eveniment crestin, am Iost din nou arestat si dus la securitatea raional din nsurtei. Cu toate c
securistii, pentru a nu-i alarma pe cei ce rmneau n urm, ntruct mai venise o sor la mine, au
promis c pn seara m voi ntoarce acas, am spus sotiei si surorii c, dac nu m ntorc n 24 de
ore, s vnd tot ce nu pot lua si s plece din Bumbcari.
Sotia, ntorcndu-se la printii ei, a Iost supus unei adevrate terori din partea acestora, Iamilia
ei interzicndu-i s mai aib legturi cu Iamilia mea si oblignd-o s divorteze, n timp ce m aIlam n
lagrul de la Periprava, mi-am asumat un risc Ioarte mare, trimitndu-i cu ajutorul unui detinut de
drept comun o scrisoare pe adresa printilor ei, cu scopul de a-i Iace cunoscut unde m aIlu si c sunt
sntos. Prin scrisoare, pentru a nu o pune la cheltuieli, am rugat-o s-mi trimit numai o cmas si o
izmana din cele rmase acas la arestarea mea, conIirmndu-mi n Ielul acesta primirea scrisorii.
Aceast scrisoare nu numai c nu i-a Iost artat sotiei, dar nici mcar nu a Iost trimis printilor mei.
Probabil, datorit atmosIerei n care tria, nici dup eliberarea mea nu a mai avut tria de a iesi de sub
inIluenta printilor, astIel c divortul a rmas deIinitiv. Presiunile la care a Iost supus vor avea
urmri neIaste n viata ei: nu se va mai recstori nici dup moartea printilor, eu trebuind s-mi
ntemeiez un alt cmin.
Aveam s aIlu, la eliberare, c de toat munca mea avea s proIite seIul postului de militie, care a
Icut tot ce a putut pentru ca sotia mea s plece ct mai repede si cu ct mai putine lucruri, restul
rmnndu-i lui, contra unei sume derizorii, prin care s poat justiIica nsusirea bunurilor rmase.
Cnd gndurile m poart din nou pe la Bumbcari si-mi amintesc de N. Carandino, nu pot s uit
o isprav a mea, pe care am povestit-o ntia dat lui Gh. Reus, n lagrul de la Culmea si pe care
ncerc s o redau pe scurt acum.
N. Carandino nu lucra, deoarece primea n Iiecare lun bani de acas, iar timpul si-1 petrecea
citind si Icnd adesea pauze pentru plimbare. Iarna, din cauza vnturilor puternice, sttea aproape tot
timpul n cas si, pentru a nu se plictisi de singurtate, si crescuse un pisic, care cu timpul a devenit
mai mare dect unul obisnuit, Iiind cunoscut de oamenii din sat sub numele de ,motanul lui
Carandino". De cte ori avea ocazia, ncepea s-si laude motanul: era pisoiul cel mai Irumos, cel mai
destept, cel mai mare etc. Cred c nu exagera cu nimic Icnd asemenea aprecieri, deoarece motanul
su ntrunea aceste calitti.
Prin luna ianuarie. N. Carandino s-a dus la Gh. Reus si cuprins de o mare suprare si revolt, i-a
spus c cei de la SIatul Popular i-au prins motanul, care era Ioarte blnd si l-au castrat. Povestea cele
ntmplate cu atta revolt si regret de parc i s-ar Ii ntmplat lui o asemenea nenorocire. A chemat o
doctorit de la Dudesti s-l consulte si s-1 panseze, apoi a nceput s se ngrijeasc de motan, de
parc ar Ii Iost un om bolnav. M-am dus si eu s-l vd, maniIestndu-mi indignarea Iat de aceast
Iapt, ncercnd totodat s-l consolez si asigurndu-1 c motanul va scpa cu viat. Pn la sosirea
primverii, cotoiul nu numai c s-a vindecat, dar a mai si crescut, dndu-i astIel posibilitatea lui
Carandino s se laude din nou cu motanul lui.
Spre sIrsitul primverii sau la nceputul verii, un basarabean btrn si bolnav, care mai avea de
ntretinut si o Iat handicapat si care locuia n apropiere, m opreste pe drum si-mi spune: ,Domnule
Nicu, ce s Iac eu cu motanul lui Carandino, cci mi mnnc toti puii?" Apoi mi povesteste cum i-a
mncat 19 pui de la o closc cu cteva zile n urm si acum a nceput s-i mnnce pe altii mai mari.
mi era mil de bietul btrn cnd l vedeam cum ncearc s-si stpneasc lacrimile, dar nu aveam
cum s-l ajut.
L-am sItuit s-si tin puii nchisi si s se duc la Carandino s-i spun durerea sa si s-l roage s
tin motanul ncuiat n cas.
Mi-a spus c a Iost si c acesta i-a rspuns c, dac vrea s creasc pui, trebuie s-i pzeasc, nu
s-si tin el motanul nchis.
Seara, cnd l-am ntlnit pe Carandino, i-am reprodus cele auzite de la btrnul basarabean si,
spre surprinderea mea, a repetat aceleasi vorbe. mi amintesc c din clipa aceea mi-am schimbat mult
prerea despre N. Carandino.
Dup cteva zile mi-am cumprat si eu sase pui ca s-i cresc pentru iarn, care m-au costat mai
mult de jumtate din salariul meu lunar. I-am nvtat ca noaptea s doarm ntr-un salcm de lng
gemul camerei mele, tocmai pentru a Ii Ieriti de motan. ntr-o noapte, cum dormeam cu geamul
deschis, aud puii Icnd zgomot n copac, srind pe alte crengi. Cobornd iute din pat si lovind n
geam, vd cum motanul lui Carandino sare din copac si Iuge. Nu am mai dormit toat noaptea,
gndindu-m c si puii mei vor avea aceeasi soart ca si cei ai btrnului basarabean. Dimineata, le-
am dat ap si mncare si am plecat la lucru, cutnd o posibilitate de a-mi salva puii. ntr-un trziu
mi-am Icut un plan, pe care a trebuit s-l tin secret si anume, s-i Iac de petrecanie cotoiului.
mi prea ru c am contribuit la moartea motanului, dar cnd mi aduceam aminte de lacrimile
btrnului basarabean, mi se prea justiIicat Iapta mea. Cunosteam eu nsumi mizeria, lipsurile,
Ioamea, le cunosteam si pe ale btrnului si care nu puteau Ii nlturate, iar puii pe care voia s-i
creasc erau pentru el singura ndejde de a-si mbuntti viata.
Poate motivul cel mai important care m-a determinat s Iac acest Iapt a Iost aIirmatia Icut de
Carandino: ,Nu o s tin eu motanul nchis din cauza unor pui", precum si teama c si puii mei vor
avea aceeasi soart.
A treia zi m ntlnesc cu Carandino care m ntreab dac motanul lui nu a mai Iost pe Ia mine,
deoarece nu a mai venit acas de dou zile. I-am spus c nu l-am vzut, nestnd acas si am ncercat
s-1 ncurajez, spunndu-i c poate si-a gsit si el o pisic. ,Pe dracu' pisic, nu stii c l-au castrat cei
de la SIat?" mi rspundea el bosumIlat si ngrijorat de soarta motanului.
M-am preIcut c am uitat, ncercnd s gsesc alte motive pentru a-i justiIica lipsa si ne-am
desprtit, cutnd s par si eu nelinistit din cauza acestei disparitii.
Ajuns acas, ncep s-mi pun ntrebarea: ,Oare nu m-a vzut cineva cnd l-am aruncat n
buruienile din porumb?"
Dup aproape o sptmn, m ntlnesc din nou cu Carandino, care mi spune: ,Stii c am gsit
motanul?", ,mi pare Ioarte bine" i rspund, cutnd s m art ct mai bucuros. ,Te bucuri degeaba,
cci l-am gsit datorit mirosului, mort n buruieni". i rspund c-mi pare ru, apoi l vd cum se uit
spre casa basarabeanului: ,Al dracului mosneag" zice, apoi ne desprtim, gndindu-ne la moartea
bietului motan.
Cnd i-am povestit dup aproape un an lui Gh. Reus ntmplarea, nu-i venea s cread c am Iost
n stare, desi am ncercat s-i explic c trebuia s aleg ntre viata motanului sau a ctorva zeci de pui
din mprejurimi, printre care se numrau si ai mei.


COLONIA CULMEA (NOUA CULME)
n noaptea de 19-20 septembrie 1958 am Iost arestat din nou si dus la Securitate, n nsurtei,
unde au Iost strnsi toti legionarii cu D.O. din raionul Clmtui. Desi securistii aIirmaser c pn
seara m voi ntoarce acas, mi-au permis s iau cu mine nc dou rnduri de schimburi si un
pulover. Am ncercat s iau o bundit din piele sau o Ilanea mai groas, cu mneci, dar nu mi s-a dat
voie, interzicndu-mi-se de asemenea s iau ceva de mncare sau tigri.
Dup ce am Iost adunati toti cei arestati la raion, am Iost mbarcati n dou camioane si dusi n
Dobrogea, n colonia Culmea. Aici au Iost strnsi toti legionarii care erau cu D.O. n Brgan, plus
cteva sute de trani din Iosta regiune Galati, care s-au opus colectivizrii si, mai trziu, tot aici Vor Ii
trimisi cei din Aiud, crora le expira pedeapsa si nu erau pusi n libertate, pentru c s-au mpotrivit
reeducrii.
Chiar din prima zi cnd am intrat n aceast colonie, gardienii si n mod deosebit oIiterii au cutat
s ne intimideze prin comportamentul lor, vrnd parc s ne avertizeze de ceea ce ne asteapt.
O dat cu perchezitiile, au nceput s-i njure si s-i loveasc pe cei ce nu reuseau s se dezbrace
sau s se miste mai repede.
Fceau tot Ielul de glume pentru a ne umili, dar si cu gnd s ne provoace, ca s aib apoi motiv s ne
bat. mi amintesc c am Iost prima victim a unei asemenea provocri, cnd un oIiter care
supraveghea perchezitia, a Icut o glum proast; i-am spus c eu nu-i permit asemenea glume, iar
dac lui i Iac plcere, s le Iac cu prietenii sau tovarsii si. Cum era prea mult lume de Iat, nu a
mai zis nimic, trecnd la o perchezitie Ioarte amnuntit, nepermitndu-mi s iau cu mine nici mcar
puloverul, ci numai dou rnduri de schimburi, compuse din unul obisnuit si un al doilea Iormat dintr-
o cmas si o pereche de izmene Ilanelate. n timp ce-mi Iceam bagajul pentru a Ii depus la magazie,
am riscat si am reusit s mai iau o cmas Ilanelat si s o amestec printre cele pe care trebuia s le
duc cu mine n camer. Imediat ce am intrat, cineva mi-a dat un ac cu at strecurat cu greutate n
camer si m-a ajutat s dublez cele dou cmsi Ilanelate, ca s Iie gsit numai una la o nou
perchezitie. Spre sear, cnd a venit masa, mi amintesc c a Iost o ciorb de cartoIi si c hrdul a
Iost vrt n camer. Mi-am luat portia de mncare si, Iiindc multi nu si-au luat ratia, mi-am mai luat
un polonic, ntruct mi-am dat seama c mncarea era Ioarte slab, iar la boala mea aveam nevoie de
o alimentatie mai bogat. In aIar de mine, mi amintesc c numai C. Paragin a mai luat supliment,
deoarece nici lui nu i s-a permis s ia mncare de acas, iar ca vechi puscrias stia c mncarea are rol
hotrtor n nchisoare. Numai peste cteva zile se va vedea c toat lumea si va lua mncarea,
indiIerent de calitatea ei, putndu-se observa cum Ioamea, ncet, dar sigur, ncepe s-i cuprind pe
toti. Dup mas, am nceput s m plimb prin camer, pe culoarul dintre paturi, conIorm unui vechi
obicei din puscrie, gndindu-m la cei rmasi acas. Cum mergeam ctre us, am observat c cineva
ne supravegheaz prin vizet, dar nu am dat nici un Iel de important acestui lucru. Cnd am ajuns din
nou n Iata usii, aceasta se deschise si gardianul mi spuse destul de politicos s scot hrdul din
camer pe sal. Pentru moment am avut o ezitare, apoi am acceptat, pentru a nu-i mai irita, mai ales
c acest lucru era ceva obisnuit, se Icea la toate camerele si n toate puscriile. Iesit cu hrdul pe
sal, gardianul a ncuiat usa si, tot politicos, m-a rugat s-1 scoatem mpreun aIar din barac si apoi
s-1 ducem ia spltorul din Iat. Nelinistea ncepu s m cuprind. Atunci l-am vzut pe oIiterul cu
care avusem incidentul n timpul perchezitiei, care se preIcea c trece ntmpltor pe acolo. M-am
convins Iulgertor c am Iost atras ntr-o curs, dar era prea trziu si nu se mai putea Iace nimic.
Am bnuit c sunt condus n acea barac, ca s Iiu dus la izolare si regretam c nu am cmasa
groas pe mine. Dup ce am intrat n spltor, gardianul a tras usa dup mine, iar n interior am mai
vzut doi gardieni, Iiecare avnd cte un ciomag n mn. Fr a-mi spune ceva, au nceput s m
loveasc pe unde se nimerea si cu o duritate de care numai unii temniceri sunt n stare. ntruct unui
din ei m nghiontea cu ciomagul n piept, am Icut greseala s le spun c sunt bolnav de TBC si c s-
ar putea s rspund de ceea ce Iac. Din acei moment toti vor cuta s m loveasc n piept sau coaste,
iar unul mai tnr si mai brunet, Costea, se va evidentia prin sadismul su, lovindu-m numai cu
vrIul ciomagului n piept. La un moment dat, ncercnd s-mi mai protejez pieptul, m-am
dezechilibrat si am czut peste o chiuvet, pozitie n care le era mai usor s m loveasc cu ciomegele
de-a lungul spatelui. Costea a continuat s m nghionteasc n coaste, cu ciomagul su.
Cutnd s m apr de loviturile lor, m-am bgat cu capul si ct am mai ncput sub chiuvet, ei
continund s m loveasc cu aceeasi slbticie peste restul corpului. Dup ce au considerat c si-au
ndeplinit sarcina primit, au ncetat s m mai loveasc cu ciomegele, izbindu-m n schimb cu
picioarele, ca s m ridic de sub chiuvet, unde czusem. Dus n camer, am Iost nconjurat de cei ce
m cunosteau, ngrijorati de ntrzierea mea. M-au ntrebat ce s-a ntmplat, mi amintesc c la
nceput nu le-am spus dect: ,Fiti atenti c au de gnd s ne extermine", spunndu-le apoi s m
palpeze pe Iese si pe muschii picioarelor, ca s vad cum s-au ntrit din cauza loviturilor.
Le-am povestit pe scurt cele ntmplate si am propus s evitm orice iesire din camer. n urma
mea s-au mai Iolosit de un truc asemntor, reusind s-l scoat din camer pe Titus Turcu, student la
medicin. El a Iost dus ntr-o barac n apropierea creia se aIla dormitorul ultimilor detinuti de drept
comun, care nu Iuseser nlocuiti de la locurile lor de munc: buctrie, magazie etc. Cnd au nceput
s-l bat, a avut inspiratia s tipe. Asa l-au lsat s scape mai usor, probabil pentru a nu Ii auzit de cei
de la drept comun. ,Tu ai tras-o mai tare din cauza mndriei de a nu te vita", avea s-mi spun Titus
Turcu si a adugat, spre a mai descreti Iruntile oamenilor: ,Vezi, oltenii e mai destepti dect
moldovenii". Aceast glum a avut darul de a schimba atmosIera din mijlocul nostru, Iiecare
retrgndu-se la patul su.
Din suIletul meu nu a mai putut Ii alungat ns imaginea gardianului Costea. Asemenea cruzime
ca la acest om mai vzusem la Suceava n ochii lui Blehan si Danielevici sau la Pitesti n ochii lui
Turcanu. Mi se prea acum c Georgescu de la Pitesti sau Filipescu de la Aiud au Iost niste miei n
comparatie cu Costea. A rmas n amintirea mea ca singurul om din toat perioada de puscrie pe care
nu doresc s-l mai vd.
Dup aceast btaie boala mi s-a agravat din nou, iar sputa hemoptoic si-a Icut iarsi aparitia.
Mncarea era att de proast, nct mi amintesc c, pn la reacomodarea organismului la conditiile
de puscrie, aveam scaun o dat la dou sptmni si atunci Ioarte putin si cu mare greutate, deoarece
organismul cuta s digere si s asimileze tot ce se putea, n lupta sa pentru supravietuire. In urma
unor noi mutri prin camere, am dat peste dr. Pompiliu Ionit, care mi cunostea boala de la
Bumbcari, cnd mi Icea pneumoperitoneu. n una din zile, i-a spus oIiterului de serviciu c sunt
grav bolnav si c ar trebui s Iiu vzut de un medic. La nceput, asistenta medical se rezuma la
venirea unui medic de la Constanta o dat pe lun. Medicul nu putea Iace nimic, neIiind amenajat un
cabinet medical. Cnd a venit medicul de la Constanta, am Iost dus mpreun cu dr. Ionit ntr-o
camer unde era medicul civil, iar dr. Ionit i-a descris boala, cernd scoaterea mea din mijlocul
celorlalti si internarea n inIirmerie.
Doctorul civil m-a pus s m dezbrac, ca s m consulte si el, apoi mi-a spus c nu m poate
interna, neexistnd inIirmerie. Vzndu-m plin de vnti pe corp si dndu-si seama ce se petrece n
aceast nchisoare, nu a mai venit niciodat n incinta coloniei, Iiind nlocuit cu altul. mi amintesc c,
punndu-se n Iunctie o baie si Iiind dusi s ne splm, am vzut, cnd eram sub dus, cum oamenii, n
special tranii m priveau cu un sentiment de groaz. Trecuse mai mult de o lun de zile si nc se mai
vedeau vntile de pe corpul meu. Nemaivenind medicul civil de la Constanta, au Iost numiti n locul
lui medici detinuti, care cu timpul sau schimbat, Ir s cunosc din ce motive.
O dat cu aducerea la cabinetul medical a dr. Tache si a dr. Ionit, acestia au obtinut dou camere
unde s Iie internati bolnavii. Dup ce a expirat perioada de carantin si am Iost repartizati n alte
saloane, Iiind nghesuiti pn la 80 de oameni ntr-o camer, conditiile de viat au devenit Ioarte
grele. Aveam n camer dou hrdaie pentru necesitti Iiresti, care erau ns insuIiciente. Din cauza
cldurii din camer, continutul ncepea s Iermenteze si s curg pe jos, dnd nastere la discutii
permanente cu gardienii, pentru a ni se da voie s le scoatem aIar din camer, s le golim. Geamurile
erau vruite si btute n cuie, putndu-se deschide doar un ochi, dar numai cu aprobarea seIului de
sectie, iar orice protest al nostru se solda cu nchiderea geamului. Am Iost mbrcati n zeghii de doc
subtire, Ir cptuseal, n care am rmas si dup venirea Irigului.
Celor ce erau scosi la lucru le-au Iost date haine mai groase si o manta Ir cptuseal, cu uzur
mare, nct vntul si ploaia ptrundeau cu usurint prin ele.
Pentru a ne obliga si pe cei bolnavi s iesim la lucru, nu aveam voie s stm n paturi, Iiind astIel
siliti s rmnem n picioare, de la desteptare pn se suna stingerea.
ntruct unii erau grav bolnavi, ni s-a introdus n camer o banc, pe care puteau sedea cel mult
patru oameni din cei aproape 70 inapti.
Stteam la un loc, n aceeasi camer, bolnavi de TBC sau alte boli contagioase, cu oameni slbiti
datorit regimului de nIometare sau vrstei naintate. Toat lumea trebuia s serveasc masa pe rnd
din 17 gamele, ce nu puteau Ii splate dup Iiecare serie ce-si mnca portia, deoarece asa-zisa splare
a gamelelor se Icea la buctrie. Bolnavii TBC am cerut n nenumrate rnduri s ni se dea gamele
separate, care s Iie splate si pstrate aparte, dar nu am Iost auziti.
n preajma Crciunului, noi, cei bolnavi de TBC din camera n care m aIlam, am reIuzat s mai
dm gamelele din care am mncat, sustinnd c nu dorim s contribuim la mbolnvirea celor ce vor
mnca dup noi, repetnd cererea de a Ii splate si tinute separat sau s Iie lsate n grija noastr.
Protestul a Iost zadarnic, avnd ca rezultat doar pedepsirea noastr. Seara am Iost scosi numai n
zeghe de doc, dusi ntr-un Iost grup social si tinuti acolo pn dimineata, n Irigul ce-1 simteam din
plin. mi amintesc c am Iost pedepsiti atunci urmtorii: Constantin Pivnicieru, Atanasie Berzescu,
Pompiliu Ionit, Romulus Eutusianu, Corneliu Octavian, eu si Aristide LeIa sau Ion Lupu. Am Iost
sapte de toti si toat noaptea a trebuit s ne Iacem masaje si s jucm, pentru a nu ne cuprinde Irigul.
Cu toate acestea, atmosIera era vesel, iar prezenta n mijlocul nostru a lui Corneliu Octavian, care
era inIormatorul oIiterului politic, era un prilej de a Iace glume rutcioase la adresa turntorilor si a
modului cum sunt rspltiti pentru serviciile Icute.
La scurt timp dup aducerea noastr la Culmea, a venit un maior din Bucuresti, care i-a chemat
pe rnd pe toti detinutii, pentru a discuta cu Iiecare. Cu unii discuta mai mult, cu altii mai putin. Se
vedea clar c urmrea s-si recruteze inIormatori. Cnd mi-a venit rndul s merg la el, stiindu-m
bolnav, mi-a pus de la nceput ntrebarea: ,Cum te simti? Ai vrea s mergi acas?" I-am rspuns:
,Nu, m simt Ioarte bine aici!" Nu m-a mai ntrebat nimic si, njurndu-m ntr-un mod vulgar, m-a
trimis la camer. Cei ce Iceau greseala s dea rspunsuri mai putin categorice, erau chemati pn si
prezentau clar pozitia. Dup aceast discutie, nu voi mai Ii bgat n seam pn la eliberarea din
1964. Nu-mi mai amintesc precis, dar cred c tot atunci mi s-a comunicat c am o pedeaps
administrativ de 36 luni. Odat cu comunicarea pedepselor, se urmrea si recrutarea de inIormatori,
crora li se promitea c vor Ii pusi n libertate. Rezultatele au Iost Ioarte slabe pentru ei, deoarece mi
amintesc c. doar doi oameni au Iost pusi n libertate dintr-un total de aproximativ 800 de internati si,
acestia Iiind Ioarte bolnavi, nu se stie dac au acceptat s devin inIormatori.
Dup nIiintarea inIirmeriei si numirea dr. Ionit ca medic, am Iost internat ntr-un salon destinat
celor bolnavi de TBC. Am rmas n inIirmerie pn la desIiintarea acestei colonii. Nici aici ns nu
am scpat de gardianul Costea. Parc i prea ru c am conditii mai bune, c pot sta tot timpul n pat
si c m bucur de un regim mai bun. De cte ori mprtea mncarea, ntotdeauna cuta s-mi toarne
mncare Iierbinte peste mini. La nceput am crezut c o Iace din stngcie si n-am spus la nimeni
nimic, apoi am cutat s m conving dac este ntmpltor sau premeditat, si am constatat c o Iace
intentionat, la numai cteva zile. ntr-o zi, cnd aburii dovedeau c mncarea este Iierbinte, am vzut
cum a ntins polonicul depsind gura gamelei, iar cnd a vrut s desarte mncarea n gamel si pe
mna mea, am tras mna cu tot cu gamel de sub polonic, nct aproape a vrsat toat mncarea pe
jos.
A vrut s m loveasc cu polonicul, dar nu a mai avut cnd, cci am intrat Ioarte repede de pe
sal n camer, spernd c nu va avea curajul s intre n inIirmerie. Din ziua aceea, cnd gardianul
Costea era de serviciu, nu m mai duceam pe sal s-mi iau mncarea. La nceput mi-au luat-o
bolnavii din camer, dar cnd a observat Costea acest lucru, a dat ordin ca Iiecare s vin numai cu
cte o gamel. Nu m deranja prea mult msura, ntruct nu aveam poIt de mncare, iar cei din
camer mi Iceau si mie o portie din mncarea lor. Doi dintre ei m vzuser la baie cum artam
dup ce Iusesem btut de Costea si Iceau tot ce puteau ca s m ajute.
mi amintesc c unul dintre ei se numea Bostan si era dintr-o comun mare din apropiere de
Brlad, iar al doilea era un apicultor din Vrancea, Marin... Mai era un bolnav n camer din
mprejurimile Aiudului, Pucea Florin, arestat n timpul lui Antonescu si care a murit n scurt timp.
Acest om, desi era grav bolnav, n loc s Iie pus n libertate dup expirarea pedepsei, a Iost trimis la
moarte sigur la Culmea, pentru c reIuzase reeducarea colonelului Crciun.
Gardianul Costea era de o rutate si de o cruzime iesite din comun, iar cnd avea el poIt s bat
pe cineva era vai de cel ce cdea n minile lui. Voi exempliIica prin cazul lui Oscar Dumitrescu care,
Iiind ntr-o zi scos la curtat cartoIi la buctrie, dup cteva ore a mers si el la WC, cum procedau si
ceilalti, neIiind interzis acest lucru.
Cnd se ntorcea s-si reia munca, s-a ntlnit cu Costea care, Ir s-1 ntrebe ceva, a nceput s-
1 bat, 1-a trntit jos si 1-a clcat n picioare, lsndu-1 aproape n nesimtire. Din aceast btaie, O.
Dumitrescu s-a aies si cu o mn rupt.
Probabil, incidentul care a avut loc ntre mine si gardianul Costea a ajuns la urechile medicului
civil si prin el, la administratie. Am Iost mutat nu dup mult timp de pe sectia inIirmerie. Se vorbea
mai trziu la Periprava c aceast brut a Iost vzut mbrcat n haine de oIiter la Constanta.
Cosmarurile care mi tulburau somnul din timpul reeducrii de la Pitesti si care m-au urmrit nc
multi ani dup eliberare, vor trezi sentimente de comptimire sau Iric n suIletul multora din cei ce-
mi auzeau tipetele disperate. Regimul deosebit de aspru si mai ales btaia Ir mil pe care am luat-o
de la gardianul Costea au Icut parc mai ngrozitoare acele cosmaruri, iar tipetele mai puternice.
Tranii care sedeau n inIirmerie si m vzuser btut de gardianul Costea puneau tipetele pe seama
acelei bti. Erau unii ns care cunosteau de multi ani aceste cosmaruri si nu ntelegeau cum de nu
mai scap de ele. Unul dintre cei pe care l impresionaser strigtele mele prin somn era si Costic
Smeu. Ne cunoscusem nainte cu 5 ani. cnd sttusem mpreun n Sanatoriul TBC din Trgu Ocna.
Avea atunci circa 16 ani si Iusese condamnat la o pedeaps Ioarte mare pentru un copil ca el. Cu toate
acestea, la expirarea pedepsei, n loc s Iie pus n libertate, a primit alte condamnri administrative n
temnitele comuniste.
Fiind slab si bolnav, a Iost trimis ntr-o tabr de odihn pentru copii la Pltinis, de unde nu s-a
mai ntors acas, lund drumul puscriei, pentru c i plcea s gndeasc si s caute singur adevrul.
Era orIan, avea numai mam, care era muncitoare si bolnav de TBC, iar acest copil, unicul de altIel,
era mndria si singura ei bucurie si cred c orice mam si-ar Ii dorit si s-ar.Ii mndrit cu un asemenea
copil.
A Iost copilul si apoi tnrul cel mai iubit si apreciat de toat lumea. Era nzestrat cu o
inteligent sclipitoare si o maturitate n gndire rar ntlnit la cei de vrsta lui.
Ne desprtisem cu peste 5 ani n urm din Sanatoriul TBC Trgu Ocna, iar acum ne-am ntlnit
din nou n inIirmeria din colonia Culmea.Sedeam n camere diIerite si ne ntlneam numai cnd eram
dusi la baie. Atunci m ntreba mereu ce visez de tip att de tare, de se aude n ntreaga barac.
Nu am rspuns niciodat la asemenea ntrebri, ntruct m tulburau si parc mi era rusine de
slbiciunea mea.
Eu sedeam ntr-o camer mic cu nc trei bolnavi, considerati mai gravi si anume: C. Bostan, un
tran din mprejurimile Brladului; un apicultor din apropiere de Focsani si Pucea Florin, venit de la
Aiud si care va muri dup putin timp.
Lui Mos Bostan i plcea s povesteasc tot Ielul de povesti din satul lui, ceea ce Icea s ne
treac timpul mai usor. ntr-o zi ne-a spus o poveste cu care eu voi Iace o greseal, dup cum o s
vedeti. Mos Bostan, care era cel mai n vrst si care Iusese printre capii rscoalei tranilor mpotriva
colectivizrii din regiunea Galati, Iiind si un minunat povestitor, ne va spune urmtoarea poveste, pe
care nici el nu o credea.
Cu multi ani nainte, pe cnd el era copil, un om din sat s-a sculat mai devreme s se duc la
slujba SI. nvieri, deoarece aIar timpul era Ioarte ploios si Ioarte ntuneric, iar pe drum era greu de
mers din cauza noroiului. La un moment dat, omul se gndeste s o ia de-a dreptul peste grdini, ca s
ajung nainte de nceperea slujbei. Dup aproape o or de mers prin ntuneric, omul zreste n Iata sa
o pat luminoas, iar privind mai atent, vede c se aIl departe de sat, pe malul Prutului.
Surprins, priveste n jur, iar la ctiva metri n susul apei, vede o hor, jumtate pe uscat, jumtate
pe ap. Parc mpins de o Iort necunoscut, omul se apropie de ea si, spre marea lui surprindere,
observ c cei care luau parte la nzdrvana hor nu erau oameni de rnd, ci niste Iiinte cu copite si
cu cozile pe umeri, avnd doar o nItisare apropiat omului si care i Iceau insistent semne s intre
n hor alturi de ei. Hora era condus de un diavol mare, iar n mijlocul ei era tartorul lor, cu o tob
n mn, pe care o btea n ritmul dansului. Din cnd n cnd, starostele din mijlocul horei, indicnd
ritmul dansului, striga: Ru, ru, ru! Cei prinsi n iuresul horei completau, strignd si ei:
De ce mergem, tot mai ru! Apoi cu totii la un loc:
Ru, ru, ru! De ce mergem, tot mai ru!
La un moment dat, ca printr-o minune, totul dispare. Omul e readus la realitate de dangtul
clopotelor care anuntau nvierea Domnului.
Felul cum a stiut s spun povestea Mos Bostan a Icut ca timpul s treac neobservat, iar mie
mi-a venit proasta inspiratie ca, atunci cnd Costic Smeu m va ntreba ce am visat cnd am tipat
prin somn, s-i spun aceast poveste, ca Iiind visul meu. Cum peste cteva zile am Iost dusi din nou
mpreun la baie, iar el m auzise iarsi tipnd, se apropie de mine ntrebndu-m din nou:
Nea Popicule, spune-mi si mie ce ai visat de ai tipat att de tare? Nu m-am mai lsat rugat de
data aceasta, i promit c-i voi spune, dar l rog s nu mai povesteasc si la altii.
Desi n Costic Smeu aveam o total ncredere cnd trebuia s pstreze un secret, Iiind vorba de
lucruri serioase, de data acesta eram sigur c nu va rezista s nu spun visul meu si altora, deoarece
nu era nici un risc, si apoi era sigur c nu m voi supra pe el pentru acest lucru. Asa c, n timp ce ne
splam, n mod discret i spun povestea lui Mos Bostan, ca Iiind visul meu. Seara, cnd dr. Pompiliu
Ionit trece prin salon s-si vad bolnavii, mi zice:
Popicule, ai speriat pe toti pustii din salonul mare cu visul tu.
Toat camera a nceput s rd, cunoscnd povestea, si-i explic si doctorului istoria visului,
rugndu-1 s se duc s linisteasc copii, spunndu-le adevrul.
ncercarea doctorului Ionit de a-i linisti a avut ns un eIect invers, deoarece acest lucru a Iost
considerat de ei ca o ncercare a noastr de a-i linisti. Realitatea era ns c regimul se nsprea din ce
n ce. n urma ordinelor primite de Ia Ministerul de Interne, dar si datorit intentiei conducerii
lagrului s ne Iac viata ct mai grea, pentru a-i obliga si pe inapti s ias la lucru odat cu venirea
primverii. Aceast libertate acordat gardienilor din partea conducerii de a se purta ct mai ru cu
noi, la unii gardieni va depsi limita umanului, ajungnd la sadism, astIel nct tinerii continuau s
cread c povestea mea a Iost ntr-adevr un vis, care ncepea s se adevereasc.
Chiar si mai trziu, cnd am ajuns cu Costic Smeu la Periprava, unde regimul pentru bolnavi si
inapti era mai blnd, tot nu am reusit s-1 conving c ceea ce i-am spus nu a Iost un vis, ci numai o
glum a mea, care s-a dovedit a Ii total neinspirat si a avut un eIect demoralizator asupra tinerilor
mai putin ncercati.
n primvara anului 1959, am trecut iarsi printr-o perioad diIicil, agravndu-mi-se boala, dar
cu moralul m prezentam bine. Desi peste jumtate din colonie eram inapti de munc, se Iceau
presiuni de tot Ielul pentru a Ii scosi s muncim la un GAS din apropiere si Ia o sectie de constructii.
Exceptie Iceau numai cei internati n inIirmerie.
n toamna anului 1959, majoritatea celor considerati sntosi a Iost trimis la recoltat stuI n
Delt, n apropiere de Periprava. Un an mai trziu, cnd am ajuns si eu la Periprava, ne povesteau
detinutii despre conditiile deosebit de inumane ce le-au avut n timpul recoltrii stuIului. Se vorbea c
numai pe bacul unde era comandant sergentul major Lungu, din circa 240-250 de detinuti, au murit n
prima iarn 80 de oameni. Aceast ciIr nu a putut Ii ns veriIicat, deoarece majoritatea
muribunzilor erau trimisi s moar n colonie, iar din cauza izolrii nu se putea sti de pe care bac
provin si nici nu s-a tinut o evident a mortilor de ctre detinuti.
La acest genocid a participat din plin si doctorul detinut Botezatu, care reIuza
orice Iel de scutire medical sau tratament. Acelasi luciu s-a ntmplat si pe celelalte bacuri, dar
ntr-o proportie mai mic.
Numrul celor ce veneau de la Aiud si care, n loc s Iie pusi n libertate, erau trimisi aici, crestea
mereu. Cu toate eIorturile depuse de dr. Ionit, mureau cu zile oameni; dac li s-ar Ii Icut tratamentul
necesar sau ar Ii Iost trimisi n spital, ar Ii Iost salvati. Au murit mai multi cu mine n camer, dar nu
le retin numele. mi amintesc de dou cazuri de ocluzie intestinal, crora li s-a reIuzat trimiterea la
spital la Poarta Alb sau Constanta. Cu toate acestea, moralul bolnavilor era destul de bun, toti
ncercnd s suporte cu indiIerent greuttile zilnice ale puscriei. mi amintesc c, prin luna august
1959, printre cei mai grav bolnavi din camer erau Fnic Pcleanu din preajma Buzului si
Moldoveanu din Prahova. Sedeau n paturi alturate si se mpcau Ioarte bine. Moldoveanu, dup ce
executase o condamnare de 15 ani la Aiud, n loc s Iie pus n libertate, a Iost adus la Culmea, unde a
mai primit o pedeaps administrativ de 36 luni. ntr-o zi, Moldoveanu, care era mai tnr, l ntreab
pe Fnic Pcleanu: ,Nea Fnic, ia s-mi spui acum, cine din noi doi moare astzi?" Pcleanu, care
nu se astepta la o astIel de ntrebare, i rspunde, oarecum speriat: ,Nu mai vorbi prostii si las-m n
pace!", ntorcndu-se n pat cu spatele la el, cam ngndurat. Moldoveanu, zmbind, continu: ,Ce te
ntorci cu spatele la mine, dumneata nu vezi c toate mustele din camer s-au adunat n jurul nostru si
tot nu vrei s crezi?" Continua s zmbeasc si se uita la Pcleanu, ce sta ascuns sub ptur, cu spatele
la el. Toti care am ascultat discutia am rmas tcuti, privind spre cei doi, apoi discret am nceput s ne
ntrebm, care s Iie cauza zborului mustelor n jurul lor. n zadar unii ncercau s le alunge, cci ele
tot acolo se adunau. Dup mas, pe la orele 17, Moldoveanu a murit cu zmbetul pe buze, n timp ce
Pcleanu, proIund aIectat de aceast moarte, a rmas mai departe ascuns sub ptur, Ir s mai
scoat un cuvnt.
Timpul se va scurge ca si pn acum, cu bucuriile sau necazurile inerente vietii din nchisoare,
iar n ceea ce m priveste, dac TBC-ul pulmonar se stabilizase, mi-a aprut sub brat un TBC
ganglionar, care va evolua mereu, ajungnd ca, la nceputul primverii 1960, din cauza temperaturii
ridicate si a colectiei puternice de puroi, dr. Ionit s Iie nevoit s-mi Iac o incizie, ce va avea o
inIluent pozitiv asupra mea.
Temperatura va scdea, iar prin disparitia strii de toxicitate din organism mi va reveni poIta de
mncare si totodat buna dispozitie.
La scurt timp dup incizie si cnd Iistula de sub brat era pe cale a se nchide, nemaiIiind necesar
pansamentul zilnic, am Iost luati de la Culmea si transIerati la Periprava.


PERIPRAVA
lecasem de la Culmea cu speran(a c vom a[unge inLro colonle unde va fl mal blne ;l in parLe
sa adeverlL A[uns la erlprava lam inLlnlL pe cel pleca(l de la Culmea penLru recolLarea sLufulul
acum lucrau la grdln sau la ;anLlerul de consLruc(ll al colonlel enLru nol cel venl(l de la Culmea
condl(llle de la erlprava erau mulL mal bune Se locula in barcl ca ;l la Culmea dar geamurlle nu
mal erau vrulLe ;l se puLeau deschlde la nevole ln camer erau paLurl suprapuse cu salLele dar pe
[os in loc de du;umea sau clmenL era nlslp Cur(enla in camer consLa in greblarea nlslpulul penLru
al da un aspecL mal frumos dar era ;l un prlle[ de a rldlca mulL praf in aer Cu Llmpul camerele au
fosL pavaLe cu crmlzl reducnduse praful dln lnLerlor ue acum alcl au fosL Lrlml;l cel de la Alud
crora le explra pedeapsa ;l nu erau pu;l in llberLaLe penLru c nu accepLaser reeducarea sau dln
dlverse dlspozl(ll ale MAl
La erlprava am fosL reparLlzaL la lnap(l nefllnd obllgaL s merg la lucru inLrucL inc de la
Culmea iml mal apruser nl;Le flsLule daLoraLe 18Culul osos ;l care nu se mal inchldeau plus
lnflamarea unor nol gangllonl am fosL Lrlmls la vcre;Ll Acolo nu am fosL (lnuL mulL Llmp
deoarece splLalul fllnd foarLe aglomeraL am fosL Lrlmls dln nou in uelL
A[uns lar;l la erlprava dup un popas in inchlsoarea dln Cala(l am fosL reparLlzaL inLrun salon de
18C sLablllza(l Medlcl la lnflrmerle erau dr 8oLezaLu cel care in Llmpul lernll fusese medlc pe bacul
al crul comandanL era sergenL ma[or Lungu ;l dr Ceorgescu un medlc chlrurg foarLe bun dar
exLrem de frlcos dln care cauz fcea [ocul admlnlsLra(lel incL comporLamenLul lul ca medlc lsa
mulL de dorlL
lml amlnLesc c dup inLoarcerea de la vcre;Ll am fcuL o lnfec(le la umrul sLng ca
urmare a neschlmbrll pansamenLulul in Llmpul clLorlel Mam dus la lnflrmerle dar dr
Ceorgescu fr a da vreo lmporLan( umrulul congesLlonaL mla schlmbaL pansamenLul
Lrlml(ndum apol in dormlLor ;l spunnduml c LoLul se va rezolva pe cale naLural noapLea
durerlle sau accenLuaL ;l am incepuL s fac LemperaLur ln zlua urmLoare cel dln camer lau
anun(aL pe dr Ceorgescu c am LemperaLur mare ;l lau chemaL la lnflrmerle Cnd a vzuL c
LemperaLura ml se aprople de 39 ma pus s m dezbrac ca sml vad umrul Cnd a vzuL c
am o pung de purol a hoLrL s mlo deschld lmedlaL
Ma a;ezaL pe masa de opera(le ;l cu LoaL incercarea mea de a1 convlnge c nul nevole s
flu legaL mla lmoblllzaL mlnlle ;l plcloarele de masa de opera(le lr a m ml;ca ;l fr nlcl o
anesLezle mla deschls punga de purol in LoL Llmpul acesLel opera(ll am cuLaL s suporL durerlle
fr s fac cea mal mlc ml;care mal ales c purolul fllnd la suprafa( durerlle erau u;or de
suporLaL uup Lermlnarea opera(lel ma pansaL ;l mla prescrls LoaLe medlcamenLele necesare
anLlbloLlce calmanLe
Aveam s aflu mal Lrzlu c a fosL lmpreslonaL de modul cum am suporLaL opera(la lar de
aLuncl am devenlL un proLe[aL al dr Ceorgescu orl de cLe orl mergeam la lnflrmerle penLru al
cere ceva nu am mal fosL nlclodaL bruscaL credea inLoLdeauna cel spuneam ;l iml ddea ceea ce
credea el c am nevole Sa ellberaL in acea var ;l dln puncLul meu de vedere parc regreLam
plecarea lul de la lnflrmerle de;l m bucura punerea sa in llberLaLe C alL vesLe bun o vol avea
pesLe cLeva zlle cnd in locul lul va fl numlL dr omplllu lonl( care iml cuno;Lea de mul(l anl
boala
1lmpul Lrecea desLul de greu dar pu(lna llberLaLe pe care o aveam alcl in plus precum ;l
dlmlnuarea Lerorll fceau ca vla(a s fle mal u;oar Mncarea nu era gusLoas ins era mal
conslsLenL deoarece incepuse s se dea la mas desLul de des carne de cal nu avea gusL plcuL
dar o mneam nu numal dln cauza foamel cl fllnd con;LlenL c organlsmul are nevole de proLelne
precum ;l la gndul c nu ;Llam ce surprlz ne mal poaLe aduce vllLorul Lrau unll care nu o mncau
in speclal bLrnll dar eu mam refcuL desLul de mulL de pe urma el c;Llgnd aLL in greuLaLe cL
;l in for(
lnflrmerla era mlc lar in camera unde fusesem reparLlzaL erau aLL lnap(l cL ;l bolnavl de 18C
consldera(l sLablllza(l in aceasL sLare ma gslL Loamna anulul 1961 cnd se apropla explrarea celor
36 de lunl de pedeaps admlnlsLraLlv CdaL cu explrarea pedepsel au fosL sLrlga(l penLru a fl pu;l
in llberLaLe un numr neinsemnaL de oamenl CpLlml;Lll fceau presupunerl c vom pleca in loLurl
mlcl in Llmp ce nol cellal(l ne a;LepLam la o prelunglre a pedepsel
La pu(ln Llmp dup plecarea prlmulul loL odaL cu inchlderea a apruL ;l clneva de la gref care
a anun(aL prelunglrea pedepsel admlnlsLraLlve cu inc 36 de lunl LuLuror celor crora lea explraL
pedeapsa ;l nu au fosL ellbera(l 8eac(la a fosL dlferlL unll mal pu(ln numero;l au fosL mal mulL sau
mal pu(ln afecLa(l de aceasL declzle ma[orlLaLea a prlmlL comunlcarea cu lndlferen( sau chlar
zmblnd robabll c echlllbrul sufleLesc sau sLarea sufleLeasc in care se gseau unll a avuL un mare
rol la aflarea acesLel ve;Ll iml amlnLesc c mul(l prevzusem acesL lucru lar aLuncl cnd am auzlL de
prelunglrea pedepsel cu inc 36 de lunl nlcl aLuncl ;l nlcl acum nu ;Llu penLru ce am incepuL s rd
Lng mlne se afla eLrlc Calolanu ue;l mal in vrsL eram LoLu;l in rela(ll bune nu mlam puLuL
da seama ce sa peLrecuL in sufleLul lul deoarece vzndum c rd se inLoarse spre mlne foarLe
revolLaL ;lml spuse
L;Ll un farlseu! 1e facl c nu(l pas? 1e mal prefacl c rzl? lnLerven(la lul aLL de dur ;l
nea;LepLaL ma descumpnlL fcndum lncapabll in acel momenL sl dau o repllc in Llmp ce
de(lnu(ll dln [ur prlveau inmrmurl(l spre nol noroc c clneva a lnLervenlL spunndul
nea eLrlc ce vln are el c (la mal daL maLale inc 3 anl? Apol rznd conLlnu
uumneaLa s fll snLos sl facl ;l apol vom vedea nol ce se va inLmpla ueocamdaL el ne dau
nol il prlmlm snLo;l s flm Au mal urmaL ;l alLe glume fcndul pe eLrlc Calolanu s;l
ascund in sufleL LoL amarul nu cauL sl acuz pe cel mal in vrsL dar ml sa pruL c el au
suporLaL mal greu vesLea Cred c era flresc acesL lucru penLru un om care slmLe cum puLerlle il
prsesc ;l care are in fa( perspecLlva de a nul mal vedea pe cel dragl A doua zl LoaL lumea
prea resemnaL fllnd cuprlns de proaspLa grl[ anume aceea de a se pregLl penLru o nou
perload de Lrel anl de lagr 1rebula s incepem cu reparaLul halnelor al schlmburllor eLc
Am fosL sfLulL de cLre prleLenl s merg ;l eu la grdln la recolLaL ro;ll cel pu(ln dou
spLmnl penLru a face o cur de ro;ll ;l alLe crudlL(l care se gseau dln bel;ug Leam asculLaL
sfaLul ;l am mers la grdln lucrnd in aceea;l echlp cu C lvnlceru ALanasle 8erzescu ;l C ascu
Munca de Loamn nu era grea ba chlar era frumoas ;l parc ulLam de pu;crle
uoar comporLamenLul bruLal al gardlenllor ;l uneorl al solda(llor ne Lrezeau la reallLaLe vrnd
parc s ne amlnLeasc c sunLem inLro inchlsoare comunlsL
Am mers la grdln aproape LoaL luna ocLombrle avnd norocul de un Llmp frumos dar
odaL cu schlmbarea vremll am rmas la camer penLru a nu m expune unel rcell care ar fl
puLuL duce la o nou recldlv a bolll
numl mal amlnLesc in ce an penLru a se aslgura mncarea pe Llmp de larn au fosL adu;l aproape
300 de cal ce urmau a fl sacrlflca(l neavnd nuLre(url penLru el erau sco;l la pscuL pe cmp de
cLre Lrel de(lnu(l inso(l(l de paLru solda(l lmbolnvlnduse unul dlnLre de(lnu(ll care mergeau cu
call la pscuL ;l prlmlnd o scuLlre medlcal de Lrel zlle numl amlnLesc cul la venlL ldeea sml
propun s merg eu cu call in locul celul bolnav penLru a mal scpa ;l eu cel pu(ln cLeva zlle de
aLmosfera de pu;crle Am accepLaL propunerea chlar cu bucurle dorlnd s vd ;l eu cum araL
uelLa uunrll dln afara gardulul de srm A doua zl mam imbrcaL blne ;l am mers la poarLa
inchlsorll cu cellal(l dol penLru a fl du;l s lum call in prlmlre Abla acum am in(eles de ce unll
de(lnu(l nu mncau carne de cal Srmanll cal erau numal plele ;l oase lar prlmul lucru pe care
Lrebula s1 facem era sl a[uLm s se scoale de [os pe cel ce nu se puLeau rldlca
Cel ce nu se mal puLeau (lne pe plcloare rmneau penLru a fl Lla(l de cLre un mcelar de la
drepL comun ;l apol Lrlml;l la bucLrle penLru consum Call erau (lnu(l LoL Llmpul sub cerul llber
inLrun (arc unde norolul era pn la genunchl incL i(l venea s plngl de mlla lor 1rlau ;l el dln
plln epoca comunlsL le;l(l dln (arc mergeam pe cmp pe unde ne purLau call rareorl mal
dlrl[ndul ;l nol avnd grl[ s nu se impr;Lle dar obllga(la noasLr era sl rldlcm de [os pe cel ce
cdeau ;l s observm s nu rmn vreunul czuL in urma noasLr A;a am puLuL s resplr ;l eu
aerul llber Llmp de Lrel zlle ;l s cunosc o parLe dln frumuse(lle uelLel Cu aceasL ocazle am gslL in
nlslp un ghloc care dep;ea ca mrlme mulLe dln cele foloslLe de (lgncl la ghlclL ;l pe care am reu;lL
sl aduc in colonle Am avuL ins ;l nenorocul s fle gslL la o perchezl(le in salLeaua in care il (lneam
ascuns lar vlgllenLul gardlan a bgaL corpul dellcL in buzunarul su renun(nd sml mal fac
perchezl(le M slm(eam pe cmp ca pe alL lume de;l eram flmnd deoarece mncarea de la
prnz o prlmeam Lrzlu la inLoarcerea in colonle o daL cu cea de sear
ln flecare noapLe mureau cLe 13 cal care apreau in acLe sacrlflca(l penLru hrana de(lnu(llor
iml amlnLesc c a fosL ;l o ancheL in aceasL prlvln( cnd au fosL dezgropa(l mal mul(l cal mor(l
fllnd LoLul mu;amallzaL pn la urm uln acele zlle cnd am vzuL ce carne nl se ddea la mas nu
am mal mncaL carne de cal rmnnd LoLu;l cu cele mal frumoase amlnLlrl dln erlprava ln vara
urmLoare de(lnu(ll au consLrulL un gra[d mare unde s fle adposLlLe anlmalele larna
ntr-o zi m cut la inIirmerie Costic Paragin, care lucra la ntretinerea straturilor cu Ilori din
exteriorul lagrului, si-mi spuse c un detinut de drept comun care lucreaz la popota gardienilor se
intereseaz de mine si c ar vrea s m ntlneasc. Att riscul, ct si tentatia de a ne ntlni era mare.
I-am spus lui Costic Paragin c doresc si eu acest lucru, dar I-am rugat s-mi pregteasc el
ntlnirea. Costic Paragin a aranjat cu cel ce voia s m vad s ne ntlnim cnd se scot alimentele
pentru buctrie, de la magazia de alimente a coloniei, la care lucrau cei de drept comun. La
mcelrie era unul Stoica, condamnat la 25 de ani de nchisoare si care era Ioarte curajos. S-a hotrt
ca. n ziua stabilit, eu s Iiu asteptat la mcelrie de cel ce urma s m ntlneasc, iar, n timp ce
trebuia s se ridice carnea, noi s Iim ncuiati n mcelrie. Totul a Iost bine pus la punct si s-a
desIsurat Ir nici un incident. Nu-mi mai amintesc cine m-a ajutat s Iiu introdus n echipa ce urma
s ridice alimente. Important a Iost c ntreaga echip stia despre ce este vorba si a cutat tot timpul
s Iac n asa Iel. nct gardianul care ne nsotea s nu observe nimic. n cteva minute, am reusit s
transmit primele vesti acas, spunndu-le unde m aIlu si s aud si eu vesti de la ei. Dac, pentru ei.
vestile primite au Iost mbucurtoare, eu n schimb am aIlat despre moartea tatlui meu.
rlmvara boala a recldlvaL am fosL lar;l lnLernaL in lnflrmerle unde am reu;lL s dep;esc ;l
aceasL perload daLorlL dr lonl( rlmvara cnd reincepeau munclle la grdln unll gardlenl
cum se a[ungea la locul de munc il obllgau pe Lo(l de(lnu(ll s se dezbrace la plele pn la bru
moLlvnd c esLe snLos s se fac pla[ incepnd de dlmlnea(a in reallLaLe nu urmreau ca
oamenll s fac pla[ cl s munceasc cL mal mulL penLru a se inclzl Mul(l sau imbolnvlL dln
cauza pla[el for(aLe ;l cred c Locmal acesL lucru se dorea
nu de pu(lne orl sa inLmplaL ca LoaL coloana de de(lnu(l in drum spre grdln s fle culcaL
in norol pe Llmp de ploale sau lapovl( fllnd apol (lnu(l uzl in cmp pn seara uln fapLul c acesLe
culcrl in norol aveau loc dlmlnea(a cnd se mergea la cmp ;l numal rareorl ;l la inLoarcerea spre
colonle ne puLem da seama de scopul cu care erau fcuLe
lnLrucL suprafa(a grdlnll era mulL mal mare decL aprea in acLe se slm(ea llpsa bra(elor de
munc ceea ce ducea la exerclLarea de preslunl asupra lnap(llor penLru a le;l la lucru lllnd in
lnflrmerle am fosL in afara acesLor preslunl le;lnd doar de cLeva orl la un loL experlmenLal condus
de C ascu sLudenL la Agronomle Mal lucrau acolo C lvnlceru ALanasle 8erzescu Lmll 8rnzel ;l
inc 23 persoane pe care nu le mal ;Llu Mergeam acolo mal mulL ca s scape de aLmosfera de
inchlsoare lar de acesL lucru ;Lla numal dr lonl( Cseam ;l alcl LoL felul de crudlL(l lar mlllLarll
fllnd mal pu(lnl se purLau mal frumos cu nol in lnflrmerle vla(a era mal accepLabll ne bucuram de
oarecare llberLaLe nu mal eram supraveghea(l LoL Llmpul incL se mal puLea [uca dln cnd in cnd
cLe o parLld de ;ah uln aceasL cauz oamenll nu mal erau aLL de nervo;l ca in LrecuL aLmosfera
fllnd asemnLoare cu cea de splLal
ln acesL Llmp am avuL prlle[ul s sLau in camer cu dol oamenl despre care se vorbea mulL in
pu;crle unul dln el era SebasLlan Lrhan pe care am avuL ocazla s1 cunosc foarLe blne sLnd
mul(l anl impreun in lnflrmerle sau in camere de lnap(l unde se lmpunea aLL prln maslvlLaLe
cL mal ales prln modesLla lul Auzeam vorblnduse despre el dar abla dup ce lam cunoscuL ml
am daL seama c nu mam in;elaL vznd in el omul care lmpunea respecL ;l admlra(le celor dln
[ur dar ;l Leam celor ce1 urau Mam in;elaL in ceea ce prlve;Le vorba deoarece penLru
SebasLlan Lrhan vorba insemna fapL ue aceea el vorbea pu(ln vorbea ce Lrebula ;l cnd
Lrebula il admlram ;l1 comparam cu llle Lazr crescuL aproape in acelea;l condl(ll dar pu(ln mal
la vesL in (lnuLul Maramure;ulul
Ace;Ll oamenl parc volser s se la la inLrecere cu brazll la umbra crora Lrlser ;l ale cror
dolne le asculLaser 5l LoLu;l ceva il deosebea ;l anume vorba Amndol inc dln Llnere(e sau pus in
slu[ba (rll ;l a neamulul romnesc llle Lazr prslse armaLa ausLroungar ;l Lrecuse granl(a
penLru a se alLura armaLel romne lupLnd penLru dezroblrea Ardealulul
Alturi de Iuliu Maniu, si-a continuat mai departe lupta n slujba neamului, pn ce nchisorile si
moartea i-au desprtit. Sebastian Erhan, asemenea tineretului bucovinean, se va altura miscrii
studentesti condus de Corneliu Codreanu pentru a se pune n slujba neamului, apoi se va ncadra n
Miscarea Legionar, urmndu-1 mai departe pe Corneliu Codreanu. Cei doi purtau n suIletele lor
aceleasi idealuri; moartea si nchisorile i vor desprti. Si totusi era o mare deosebire ntre acesti doi
oameni. Ilie Lazr era un temperament vulcanic, pentru care tcerea era o pedeaps greu de suportat,
iar Iaptul de a Ii ascultat cnd vorbea constituia o mare satisIactie pentru el, descoperindu-si astIel
mndria, pe care nici nu cuta s si-o ascund.
SebasLlan Lrhan era o flre LcuL modesL ;l echlllbraL care dlspre(ula vorbrla enLru el
fapLa Lrebula s inloculasc vorba Se in(elegeau in camer nu se conLrazlceau se respecLau ;l
LoLu;l in lnLlmlLaLea lor se dlspre(ulau reclproc
llle Lazr vznd c SebasLlan Lrhan se bucur de aceea;l aLen(le ;l acela;l respecL ca ;l el
cuLa s1 umbreasc prlvlndu1 ca pe un (ran rmas in fundul pdurll slmplu care Lace deoarece
nu are nlmlc de spus lar ceea ce ar puLea povesLl el nu lnLereseaz pe nlmenl ue alcl poaLe dorln(a
lul Lazr LoL mal mare de a vorbl de a;l povesLl vla(a lsprvlle sale lupLa lul elecLoral eLc
ovesLlrlle consLau aproape in LoLallLaLe numal dln amlnLlrl dln vla(a sa ca mlllLar dezerLarea
Lrecerea la romnl apol campanll elecLorale succese ale lul ;l numal ale lul orlcnd ;l orlunde el
fllnd eroul prlnclpal AcesLe povesLlrl devenlser arhlcunoscuLe de Lo(l dln camer 1lnerll erau
dornlcl s aud lucrurl nol lndlferenL de la clne dln orlce domenlu numal s fle ceva nou uar llle
Lazr era in sLare s Le (ln de mn lng el penLru a(l povesLl acelea;l lucrurl despre el ;l numal
despre el incL fr vrerea vreunula aprea cLe o clocnlre de lnLerese llle Lazr in dorln(a de a;l
descrca sufleLul ;l al Lrece mal u;or Llmpul se confesa fa( de Llnerl care erau mereu in cuLare de
nouL(l SebasLlan Lrhan lnLula acesL lucru ;l zmbea dlspre(ulLor ue cLe orl il rugam s ne
povesLeasc cLe ceva evlLa s ne vorbeasc ceva despre el Avea grl[ s se plaseze in afara
sublecLulul lar povesLlrlle lul presraLe cu numeroase expresll in llmba[ bucovlnean aveau un
farmec deoseblL nul plcea s fle asculLaL de mulL lume i;l avea un audlLorlu resLrns dln care
fceam ;l eu parLe M slmpaLlza ;lml spunea blaLul meu e cel ce fceau [ocul admlnlsLra(lel
nul ura dar il dlspre(ula numlndul scrnvll lusese inzesLraL cu o lnLul(le ;l lnLellgenL
deoseblLe dar pe care il plcea s le ascund lcuse parLe dln oamenll apropla(l al CplLanulul apol
in 1941 a plecaL in Cermanla Sa inLors fllnd para;uLaL in 1943 in (ar lar penLru LrecuLul lul va
avea mulL de suferlL nu;l regreLa LrecuLul nu se luda cu el dar era slngura mndrle care l se
vedea pe fa( ;l l se descoperea in comporLamenL A suferlL mulL daLorlL LrecuLulul su mal ales
penLru perloada cL a fosL in Cermanla AncheLaLorll lau supus la LoL felul de LorLurl ;Lllnd c el
cunoa;Le mulLe lucrurl carel lnLeresau dar nu ;Llau c 8dla Lrhan cum il spuneam nol ;Lle s
[oace ;l LeaLru 5l ;Lla dup cum se va vedea dln cele ce urmeaz
ln prlmvara anulul l 963 a fosL luaL dln lnflrmerla de la erlprava ;l dus lar;l la MlnlsLerul de
lnLerne penLru nol ancheLe Lram ingrl[ora(l de soarLa lul ;Lllndu1 bolnav lar prln comporLarea lul
reu;lse s ne c;Llge slmpaLla ;ll regreLam plecarea uar mal degrab ca orlcnd aproxlmaLlv dup
o lun de zlle ne Lrezlm lar;l cu 8dla Lrhan in erlprava a fosL lnLernaL dln nou in lnflrmerle in
camera unde eram ;l eu neam bucuraL cu Lo(ll de revenlrea sa ;l abla a;LepLam s se odlhneasc
pu(ln dup drumul fcuL penLru ca dup o noapLe s ne spun amnun(lL nouL(lle aduse ;l
penLru ce a fosL chemaL la 8ucure;Ll
A doua zl cnd bolnavll au incepuL cura sanaLorlal cel mal nerbdLorl au venlL ;l sau
aproplaL de el ca s aud ;Llrlle Lram in aproplere ;l m prefceam c dorm cu un prosop pe fa(
pus in a;a fel ca s1 poL urmrl pe 8dla Lrhan Se adunaser in [urul lul mal mul(l prlnLre care ;l
CosLlc Smeu Lram aLenL la ce se dlscuL cnd il aud pe 8dla Lrhan c spune provocaLor
8laLul meu se a;LeapL lnvlLaL? Mam fcuL c nu aud deoarece ne pLcea s ne nec[lm
reclproc vznd c nu m ml;c il spuse ceva inceL lul CosLlc Smeu sLrnlnd rsul celor dln [ur ;l1
Lrlmlse la mlne A[uns la paLul meu CosLlc Smeu m scuLur u;or ;l m rug s nu m supr pe el
deoarece el nu face decL sml reproduc ceea ce 1a inv(aL 8dla Lrhan
M a;LepLam la o nou ;oLle a bLrnulul vulpol deoarece vedeam cum Lo(l m urmreau
rznd fllndule cunoscuLe glumele ;l pclellle dlnLre nol 5l a;a CosLlc Smeu mla comunlcaL de
la 8dla Lrhan c a;LeapL pn vlne ;l ghl(elul lul s asculLe ce are s ne povesLeasc Mam
sculaL dln paL fcndo pe somnorosul ;l cnd am a[uns iml mal spuse
Al venlL ghl(lule?
lac LaL am venlL il rspund eu cu un Lon de supu;enle AcesL rspuns poaLe nea;LepLaL a
produs un hohoL de rseLe care 1a descumpnlL pe 8dla Lrhan
nu vam spus eu c nu mle ru;lne cu copchllul meu! a zls 8dla Lrhan cu mul(umlre
ALmosfer era plcuL ;l dup acesLe glume vom asculLa cu mulL lnLeres povesLlrlle lul 8dla
Lrhan uac nouL(lle aduse de el dln clLorle nau fosL deoseblLe fa( de cele de alLdaL felul in
care sa fcuL ancheLarea lul a fosL nou penLru nol AsLfel el ne povesLl c dup ce a fosL dus la
blroul de ancheL a fosL lsaL slngur vreo [umLaLe de or meLod foloslL de ancheLaLorl penLru a
produce ingrl[orare Leam ;l nellnl;Le in mlnLea celul ancheLaL penLru ca in cele dln urm s;l fac
aparl(la un Lnr cu inf(l;are aLleLlc imbrcaL numal inLro cma; cu mneclle suflecaLe
mnglndu;l mereu mu;chll de la mlnl ca ;l cum sar fl pregLlL penLru un mecl de box
uup un Llmp suflclenL penLru al fl fosL observaL inLreaga musculaLur se opre;Le in fa(a lul
SebasLlan Lrhan lsnd lmpresla c1 sLudlaz apol il spune in baL[ocur
Mo;ule al bellL (apul!
8dla Lrhan nu se las pcllL ;l reac(loneaz ca ;l cum sar fl aflaL in fa(a unel marl prlme[dll
vlcrlnduse
Zu domnu ;f eu nam bellL nlclodaL un (ap
Las las ;Llm nol lal bellL ;l inc pe cel mare
v spun drepL pe clnsLea mea de om bLrn eu am bellL berbecl ol capre crlanl dar (ap n
am bellL nlclodaL in vla(a mea
Las las ;Llm nol c nu sunLem aLL de pro;Ll
uomnu ;f v spun drepL cu mna pe lnlm c am bellL berbecl crlanl ol capre ghl(el
dar (apl nu c nlcl nu m prlmea mulerea cu (ap in ograd
Las las ;Llm nol
uomnu ;f v spun drepL c mulerea mea spunea s nu m prlnd cu (ap in ograd c puLe
a prel
Las las c ;Llm nol a conLlnuaL ancheLaLorul prlvlndu1 descumpnlL
ua da domnu ;f |apul puLe Lare a prel ;l(l lmpuLe LoaL ograda dar eu nu am avuL a;a
ceva conLlnu s spun 8dla Lrhan
Apol ne mal povesLe;Le 8dla Lrhan c mal prlvlndu1 cLeva cllpe ;l vznd ancheLaLorul cu
clne are de lucru ;l Lemnduse s nul a[ung la nas mlrosul de prel il LrlmlLe la camer penLru a
fl expedlaL lar;l la erlprava 5l 8dla Lrhan i;l inchele povesLlrea
vznd ancheLaLorul cu ce LonLlu are de furc ma Lrlmls la camer ;l cred c nu puLea s
;l dea seama cum de am mal a[uns ;l eu in Cermanla ;l cum au mal sLrlcaL ;l o para;uL penLru un
asemenea prosLnac
AsLfel a decurs ;l sa sfr;lL ancheLa lul SebasLlan Lrhan pe care nu o poL ulLa ;l dln care se
vede lnLellgen(a cura[ul ;l LalenLul de a [uca LeaLru la nevole ale acesLul (ran bucovlnean pe care
bLala Leroarea sau frlca nu lau incovolaL nlclodaL el a rmas drepL ;l falnlc asemenea brazllor
in prea[ma crora se nscuse ;l crescuse
Celor ce lucrau incepuse s ll se dea o carLe po;Lal pe lun ca s scrle acas ;l s prlmeasc
un pacheL cu allmenLe uoream s merg ;l eu la grdln o lun de zlle ca s prlmesc o carLe po;Lal
dar rlscul era mare deoarece odaL le;lL la lucru nu mal eral crezuL c e;Ll bolnav punnd asLfel
pe docLorll de(lnu(l inLro slLua(le grea inLrucL puLeau s fle acuza(l de favorlLlsm Se crea de
asemenea un precedenL care ar fl puLuL face s se preLlnd ;l celorlal(l bolnavl acela;l lucru 1oLu;l
ob(lnerea unel cr(l po;Lale m obseda permanenL
uac memorla nu m in;eal C lvnlcleru auzlnd c cel de la ;anLlerul de consLruc(ll se plng
c nu au bldlnele a vorblL cu lnglnerul SlLlneanu ;eful ;anLlerulul ;l el de(lnuL spunndul c
dac mlar da nl;Le bldlnele vechl ;l pr de la cozlle callor care erau sacrlflca(l eu a; puLea s le fac
bldlnelele necesare dar s le lucrez in cadrul lnflrmerlel ;l penLru aceasLa s se ob(ln o carLe
po;Lal ;l penLru mlne lng
SlLlneanu a fosL de acord ;l la fcuL propunerea mlll(lanulul conducLor de ;anLler care a accepLaL
;l el Ml sau adus cele necesare confec(lonrll bldlnelelor ;l asLfel prln bunvoln(a alLora am
ob(lnuL ;l eu o carLe po;Lal
Confec(lonarea bldlnelelor nu era o munc grea nu se preLlndea s fle frumoase cl doar
rezlsLenLe ca s se poaL face Lreab cu ele ceea ce am reu;lL dln plln nu mal me;Lerlsem nlclodaL
bldlnele dar nevola ma inv(aL s fac in pu;crle perlu(e de dln(l care erau mulL mal preLen(loase
;l le fceam foarLe blne enLru bldlnelele confec(lonaLe am fosL ponLaL o lun de zlle prlmlnd asLfel
carLea po;Lal dorlL
Lram mul(umlL c am reu;lL s LrlmlL o carLe po;Lal la prln(l (so(la nu ;Llam unde esLe)
cerndule numal un rnd de schlmburl ;l un kllogram de zahr penLru a m convlnge c au prlmlL
scrlsoarea iml amlnLesc ;l asLzl cum in noapLea de 2930 lunle am vlsaLo pe mama pe care nu o
vlsasem nlclodaL de la a doua aresLare inalnLe de amlaz aud cum sunL chema(l cel care au prlmlL
pacheLe lar spre sfr;lLul llsLel aud ;l numele meu 8ucurla a fosL mare fllndc am aflaL asLfel c
scrlsoarea a a[uns acas acheLul era expedlaL de mama lar dln con(lnuLul lul se puLea vedea c au
conLrlbulL la el Lo(l dln famllle Mlau Lrlmls de LoaLe punnduml ;l foLografllle LuLuror ;l am avuL
noroc de un mlll(lan cumsecade care mla daL vole s vd LoaLe foLografllle punndule apol la
baga[
Cu LoaLe c nu am mal scrls nlcl o scrlsoare pn in luna ocLombrle la flecare sfr;lL de lun o
vlsam pe mama ;l in aceea;l zl prlmeam pacheL robabll c gardlanul insrclnaL cu dlsLrlbulrea
coleLelor nu mal verlflca clne a scrls acas ;l are drepL la pacheL impr(lndule pe LoaLe
in luna cnd nu am mal vlsaLo pe mama nu am mal prlmlL nlcl pacheL lnLeresanL esLe fapLul c
dup ce mam ellberaL mama mla spus c mla mal Lrlmls inc de Lrel orl pacheL care la fosL
reLurnaL de flecare daL cu men(lunea Clrcula(le inLrerupL pe uunre
venlrea la conducerea lagrulul a malorulul loanl(escu in locul lul lecloru nu a adus nlmlc nou
in afar de bruLallL(lle personale ale noulul comandanL iml amlnLesc c in prlma zl cnd a venlL la
erlprava a luaL parLe la numrLoarea de sear a de(lnu(llor 1recnd prln fa(a fronLulul in care
eram probabll amlnLlndu;l de flgura mea sa inLors ;l arLndum cu degeLul ma inLrebaL
ue unde Le cunosc? lam rspuns c probabll de la Alud dln 1937
Ma prlvlL cu ur ;l dup ce mla adresaL o in[urLur caracLerlsLlc celor dln MlnlsLerul de
lnLerne a plecaL amenln(ndum c urmeaz s ne mal inLlnlm Ma recunoscuL de cnd ma
bgaL in cma;a de for( la Alud dar a ulLaL s m mal inLlneasc 1oL in acesL Llmp a venlL ca ;ef
de sec(le la lnap(l ;l lnflrmerle gardlanul 8onclullc pe care il ;Llam de la Alud unde era conslderaL
ca unul dlnLre cel mal rl gardlenl Acum nu mal brusca pe nlmenl nu mal bLea nu mal in[ura ;l se
comporLa a;a cum ar fl LrebulL s;l fac daLorla un gardlan
nol bolnavll ;l lnap(ll eram lzola(l de resLul de(lnu(llor in dou barcl despr(l(l de el prlnLrun
gard de srm ghlmpaL lar conLacLul cu cel ce lucrau avea loc numal cnd i;l fceau drum la
lnflrmerle ALuncl ne mal inLlneam cu el ;l eram pu;l la curenL cu ulLlmele nouL(l
oarLa de la gardul de srm ce incon[ura lnflrmerla era inculaL cu un lacL a crul chele o
purLa ;eful de sec(le ;l numal cnd rmnea neinculaL mal reu;eam ;l nol s ne furl;m pe la
celelalLe barcl spre a mal afla cLe ceva C daL vznd c 8onclullc pleac spre poarLa inchlsorll
fr a incula lacLul am le;lL in urma lul ;l mam dus la o barac unde loculau cel ce lucrau la
grdln
Lra o dlsLan( de aproxlmaLlv 2300 m ;l am mal inLrzlaL sLnd de vorb cu cel cunoscu(l La
inLoarcere lam vzuL pe 8onclullc la poarLa sec(lel cum se ulL la mlne M cuno;Lea de la
Alud ;l vzndum c iml conLlnul drumul spre lnflrmerle a desculaL lacLul ;l lsnd poarLa
deschls a plecaL ;l a lnLraL in baraca lnap(llor ln felul acesLa mla daL poslblllLaLea de a merge la
camer lsnd LoLodaL lmpresla c nu ;Lle nlmlc uup aceasL inLmplare cnd era 8onclullc de
servlclu plecam fr grl[ prln colonle flecare dlnLre nol prefcndune c nu ;Llm nlmlc unul de
cellalL Ml se prea cLeodaL cludaL comporLarea lul ;l nu mlam puLuL da seama de marea
schlmbare produs in comporLamenLul acesLul om Am auzlL mal Lrzlu c sar fl csLorlL in
erlprava ;l c so(la ar fl avuL o lnfluen( mare asupra lul
1oL in acesL Llmp am auzlL c a venlL un loL de la Alud prlnLre care ar fl fosL ;l fra(ll ercell
sau l Comnlcl numl mal amlnLesc clne dln el dar pe care nul mal inLlnlsem de mulL Llmp ;l cu
care fusesem colegl de clas la llceu vznd poarLa neinculaL ;l gardlanul plecaL mam dus in
cealalL parLe a colonlel unde erau (lnu(l in caranLln noll venl(l nu ;Llam precls baraca in care
sunL incL am incepuL s merg pe la geamurl ;l s fluler inceL
nu am reu;lL sl gsesc in schlmb am fosL auzlL de ;eful sec(lel respecLlve care ma luaL ;l ma
bgaL la lzolare inLro camer mlc Lram numal in cma; ;l spre sear incepusem s slmL
rcoarea Cnd sa fcuL numrLoarea ofl(erul de servlclu 1a inLrebaL pe gardlan cauza penLru
care sunL acolo plecnd apol mal deparLe
lnalnLe de a suna sLlngerea spre mlrarea mea a venlL acela;l gardlan ;l sco(ndum de acolo
ma condus pn la lnflrmerle fr sml spun ceva
Se puLea observa c LoLu;l in comporLamenLul unor gardlenl sa produs o oarecare schlmbare
dar nu in(elegeam de ce al(ll se comporLau la fel de bruLal fa( de cel care lucrau sau fa( de
de(lnu(ll du;l spre puncLele de lucru nu mal eram pedepsl(l nlcl cnd gseau asupra noasLr plese
de ;ah dln plne sau spun
in Loamna anulul 1963 sau prlmvara lul 1964 sa incercaL un fel de reeducare care sa llmlLaL la o
recenzle a unel cr(l fcuL de Porla Cosmovlcl a fosL scoas afar LoaL lumea penLru a o audla
inLreaga ac(lune de reeducare sa oprlL la aceasL recenzle deoarece nu sa mal oferlL nlmenl s mal
recenzeze vreo carLe penLru c gesLul lul Porla Cosmovlcl a fosL dezavuaL de marea mas a
de(lnu(llor cu LoaLe c alesese o carLe care nu avea nlmlc pollLlc in con(lnuLul el
ConcomlLenL cu aceasL LenLaLlv nereu;lL de reeducare nl sa acordaL o mal mare llberLaLe
puLeam s sLm in curLe aproape cL dorlm ;l chlar aveam ingduln(a LaclL de a clrcula prln curLe
sau a merge pe la alLe barcl AceasL llberLaLe de a sLa afar avea drepL scop s fac s dlspar de
pe fe(ele noasLre paloarea cauzaL de sLaLul in camere
Cu aproxlmaLlv o lun inalnLe de a fl ellbera(l am aslsLaL la o inLmplare pe care nu o vol ulLa
nlclodaL
lnLro zl unul dln cel care lucrau la grdln nu ;Llu prln ce impre[urare a fcuL rosL de o mlnge
cu care se [uca volel dup ce lumea venea de la lucru Cardlanul nefllnd la poarL care era
deschls am le;lL ;l eu dln curLea lnflrmerlel ;l mam dus la locul unde se [uca volel
Acolo lam inLlnlL pe C lvnlceru ArlsLlde Lefa dr !ula ALanasle 8erzescu SLLeam cu Lo(ll
grmad ;l prlveam cum se [oac dar la o lovlre gre;lL a mlngll aceasLa a venlL spre nol ur !ula se
duce dup mlnge ;l leo inapolaz apol se inLoarce ;l se a;eaz pe vlne in fa(a mea penLru a
urmrl [ocul in conLlnuare nu se a;ezase blne in pozl(la dorlL c1 slmL cum se las pe plcloarele
mele ulLndum la el lam zrlL pe buze sallv ;l aLuncl am sLrlgaL la ArlsLlde Lefa care era sLudenL
in anul v la medlcln ArlsLlc ce are docLorul nosLru? 1o(l cel dln [ur sau repezlL la el dar nu au
puLuL decL s consLaLe c el murlse lnlma inceLase sl mal baL a[uLndu1 asLfel s scape de
gardul de srm ghlmpaL care ne incon[ura impre[urarea ins ar fl puLuL fl conslderaL ca un fapL
dlvers dac nu sar fl auzlL dup aceea urmLoarea povesLe in dlmlnea(a acelel zlle un bolnav dln
camer un Lnr ce avea o Lrlre ;l un comporLamenL lrepro;abll MlLlc neagu ml se pare il
cheam la el pe docLorul !ula ;l1 roag s nu se duc in acea zl la grdln Surprlns docLorul 1a
inLrebaL care esLe cauza rugmln(ll ;l dac se slmLe ru 8olnavul la lnslsLen(ele dr !ula sa vzuL
nevolL sl spun moLlvul care1 deLermlnase sl spun ceea cel spusese 5l anume la povesLlL c
in acea noapLe a vlsaL c dr !ula va murl c esLe mal blne s rmn in colonle ;l s nu se duc la
grdln penLru ca nu cumva s l se inLmple ceva sau s fle impu;caL de escorL Zmblnd dr !ula l
a rspuns lll llnl;LlL nu mor call cnd vor clnll! 1oLu;l dr !ula nu sa dus la lucru in acea zl mal
Lrzlu ins sa vzuL c vlsul sa adeverlL
nlmenl nu se a;LepLa la o ellberare aproplaL a;a c am rmas surprln;l cnd in dlmlnea(a zllel
de 6 mal 1964 a apruL un avlon ce LransporLa mal mul(l ofl(erl de la 8ucure;Ll care au oprlL
scoaLerea oamenllor la lucru La pu(ln Llmp dup numrLoarea de dlmlnea( au incepuL s fle
chema(l oamenll la un malor Am observaL LoLodaL c baga[ele de(lnu(llor sunL aduse de la magazle
in colonle rln chemarea la ofl(erul respecLlv probabll se incerca recruLarea unor lnformaLorl lar
penLru a nu da de bnulL era lnLerogaL LoaL lumea iml amlnLesc c ofl(erul mla pus inLrebarea
uac al vedea c clneva vrea s arunce un pod in aer ce al face? lam rspuns c nu ;Llu cum a;
reac(lona ;l lam inLrebaL el ce m sfLule;Le? SaLlsfcuL de inLrebarea mea ofl(erul mla spus c ar
Lrebul s anun( SecurlLaLea Lam inLrebaL dln nou zmblnd uar cel ce vrea s dlsLrug podul va
a;LepLa pn s a[ung eu la SecurlLaLe? apol lund o aLlLudlne serloas lam spus c sfaLul lul ar fl
slngurul lucru la care nu ma; fl gndlL
lnLrucL dlscu(la devenlse lnuLll penLru ambele pr(l mla mal zls c dore;Le sl dau o
declara(le in care s scrlu c dac vol fl pus in llberLaLe m vol incadra in cmpul muncll
expllcnduml c a;a l se cere ;l lul Am refuzaL s dau declara(la ceruL pe moLlvul c eram
bolnav ;l nu ;Llam dac snLaLea avea sml permlL s muncesc in cele dln urm sa a[uns la un
compromls prln care am admls c aLuncl cnd snLaLea iml va permlLe s muncesc m vol
incadra in cmpul muncll penLru a m inLre(lne slngur
La scurL Llmp dup aceasL dlscu(le am fosL anun(a(l s ne facem baga[ul am fosL apol du;l
inLro barac neloculL unde am predaL halnele de pu;crla; ;l LoL ce aveam asupra noasLr
prlmlnd in loc halnele personale cu mlros de nafLalln ;l mucegal dar ;l cu un lz de llberLaLe
A;a se inchele o perload dln vla(a mea mal precls dlnLre 13 mal 1948 ;l 6 mal 1964
uup amlaz am fosL imbarca(l pe un bac cu care aveam s a[ungem la Cala(l dup mlezul
nop(ll cnd porLul ;l sLrzlle erau pusLll penLru a nu fl vzu(l de nlmenl in drum spre gar
Avnd rude in Cala(l am le;lL dln grupul ce se indrepLa spre gar apol dup ce sa lumlnaL de
zlu leam fcuL o vlzlL prlle[ de mare bucurle penLru Lo(l
Seara imbrcaL in alLe halne curaLe am fosL condus la gar plecnd spre laLra neam( unde
m a;LepLa o parLe dln famllle care fusese anun(aL dln Cala(l de nepo(ll mel
uup ce am pornlL de la gar sora mea mal mare Ana de;l vduv ;l mam a dol copll Lrlnd
dlnLrun slngur salarlu de 600 de lel ma dus drepL inLrun magazln spunnduml sml aleg un
cosLum de halne Ml la plLlL apol ea dln mlclle el economll fcndum s slmL dln nou dragosLea
el de sor Cu LoaLe acesLea ins ;l ellberarea de aLuncl ca ;l cea dln 1937 nu mla oferlL bucurla pe
care mlo lmaglnasem in vlsurlle mele dln inchlsoare Lram slgur c pseudollberLaLea in care lnLram
avea sml ofere mulLe dezlluzll ;l poaLe aveam s regreL
mulLe Ln[lnd dup llnl;Lea sufleLeasc dln unele perloade ale pu;crlel