P. 1
Despre Pedagogie Imm Kant

Despre Pedagogie Imm Kant

5.0

|Views: 1,853|Likes:
Published by api-3804479

More info:

Published by: api-3804479 on Oct 17, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

Kant lmmanuel

Desptepeo^gogie
Traducere de TTaian BRAILEANU

P6IDEIf,

I)rnrolx
in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite, cu impact actual, ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane, antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie). Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici, importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene. cdci, dupa cum preciza Kant, educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi, ci o rafiune care, in economia qi structura sa, e practica (in intelesul de ,,reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld, dupir cauzele 9i efectele sale" - P. 55). Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera, oarecum, ca metoda, de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte, in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali, apriorici, a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice, schimbdtoare qi relative, ci, dimpotrivi, el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei, cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. ,,omul poate deveni om numai prin educatie. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. l7). Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt). trducafia, in centrul cireia se afli disciplina, este aceea care preface animalitatea in umanitate. ,,Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa, de la

,::il

Immanuel Kant umanitate,, (p. l6) - precizeazd. Kant. Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum, corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd, disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. Desigul spune Kant, aceasta disciplind nu se formeazA de la sine, in mod spontan, ci intr-un cadru organizat, institutionalizat printr-o activitate speciald - educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate. omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant - cultura cuprinzind, pe ldngd disciplini, 9i instrucfia. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman, pentru cd, spune Kant, ,,cel ce nu e cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. lB); ba, mai mult, ,,neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii, cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu; salbdticia insa nu se poate gterge - gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p. l8). umanismul lui Kant, derivat din iluminismul epociiin care atrdfit, prezent, de altfel, in intreaga lui operi, transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie, atunci cdnd el afirmzr:,,neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie, cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. lB). in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui, cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale. ,,Noi putem lucra - scria Kant - la un plan al unei educalii mai potrivite, lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea, ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [...). [Caci) ... educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii. Fiecare generafie, inzestratd cu cunogtintele celei precedente, poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului, conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. l9-2O). Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor, educalia fiind, in viziunea lui Kant, arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om, gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. Atat

:rl .t 13

* inceputul, c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia, s nu se interr el, ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant, prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta, < (p.21)',,8 (p.22), ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl
$d

Pr

4) m< felr
t*

Pd

rr$ ,9

.f; '.$

:$
;4

,c

Despre pedagogie
inceputul, cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice, fdrAplan, rinduite dupd imprejurdri date, sau judicioase. in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii, cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. Acest mod de a concepe educafia, susline Kant, cuprinde unele gregeli 9i lipsuri, deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan. De aceea, este necesar, precizeaza el, ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi, pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul). De pilda, principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat, intrucit existd riscul ca un ,,prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. Remediul acestei situatii il constituie, sPune sa-l creascEr Kant, prefacerea pedagogiei in gtiinfd, transformarea pedagogiei in studiu sistematic. in acest context, Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: ,,copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA, ci cu starea mai bunZr, posibila in viitor, a genului uman" (p. 2l ). ,,Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p.22), exclamir Kant. La un moment dat, inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie, Kant simte nevoia unei recapitulari, prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului ,,educa[ie". Astfel, el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea, nici in individul izolat, nici in omul social. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei; 2) cultivat. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea, scrierea, muzica etc.); 5) prudent, adicd sa se adapteze societafii omeneqti, sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd, Pe care o numim civilizare (care presupune maniere, politete, capacitate de relafionare cu semenii); 4) moral, adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri, ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine).

8

Immanuel Kant

f f
d

un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active, participative a elevilor. copiii, susline Kant, nu trebuie si fie dresati in mod mecanic, cisa fie invalafi si gdndeascii. Acest principiu pedagogic, impreuna cu celelalte amintite mai inainte, se cer a fi experimentate. De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale. Educatia se poate realiza, spune Kant, fie particular, fie public. cea dintai, educatia in particular, e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor, in principal a celor morale - deci educafia morala -, iar cea de-a doua - educatia publica - asigurd instruclia (informarea). Desigur, o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean. ,,trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente, cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile, invafa limitarea prin dreptul altora. Aici nimeni nu se bucurd de privilegii, deoarece pretutindeni se simte rezistenfi, deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p.28). in cea de-a doua parte a scrierii sale, intitulatdrratat(de la care, probabil, a imprumutat c.V. Bufureanu - primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene - tiilul traducerii sale, Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)), Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). Educalia practici, fiind ,,educafia spre personalitate,, (p.Jl), cuprinde, de altfel, toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea), ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ, realizatd de institutor;2) pragmaticd (vizand prudenfa), formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-, realizata de educator; 5) morali (vizand moralitatea), prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman. in ceea ce privegte educafi a fizica, pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v.i.R.n Niteza, indemiinare, rezistenfa gi fo{a).

Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca, c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem, printre particula expresie elevilor, t numai in in ac mai putit ,sPre ab speciali, recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd

Despre pedagogie
zl al ,nu sci. mai Cea leze >lic. )are ,in le-a gur, oui :are rind i igi ;i-gi reni mte and are, nba tde zici rald ,ic6, )ate ltca ruqi $a), de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului, in sensul de cultura fizicA a spiritului. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului, cea de,a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere. Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie, ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc, fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (,,treabd serioasa" (p'47), cum scrie el). in acest context, Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca, deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa, puterea de judecare, raliunea); celor inferioare izolate (atenlia, memoria), neavdnd nici o valoare, Kant le hdrazegte un rol marginal. De pilda, in ceea ce privegte memoria, degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine, a geografiei, Kant respinge categoric, ca nociva, lectura beletristicd (cititul romanelor). in aceasla parte a lucrdrii, in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie, el identificd gi alte principii ale educatiei; printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale, a cirrui realizare presupune, in expresie kantiana, ,,a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor, ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (,,inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic, ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" - p'51)' in aceeaqi ordine de idei, Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. scopul educafiei este - scrie el ninuinlS ,,spre abilitate gi perfecliune, nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald, ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p.52). Drept urmare, el recomandd cu sl|ruin!.i metoda maieutici a lui socrate, de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor, 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale, aldturi de cea catehetici'mecanici. in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului, Kant e de pdrere cd ,,voin!a copiilor nu trebuie (...1frintd, ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale,, 1p. 55). ,,Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav, pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p. 56).

lo

Immanuel Kant

Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali; aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome, nu pe disciplini (experientd). Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime, gi nu dupi anumite impursuri. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale, in opinia lui Kant - std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii, iar mai tarziu, maxime ale umanitafii. De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor, ce poate fi una fald de voinla absoluti, dedusi din constrangere, sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald, realizatd ca ascultare voluntari. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean, ci caracterur unui copil, totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil, deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean. De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii;aceasta lege trebuie si fie insd universali. intre datorie gi inclinafie,Kant inclini firesc, daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei, spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria,nu inclinafia.incalcarea unei porunci trebuie sd fie, spune Kant, urmata de pedepse, fie fizice, fie morale,administrate insd cu multd luare-aminte, pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. pedepselefizice fiind complementare celor morale, la ele se va recurge rar, intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun. cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite, deseori repetate, ele produc riutate, incipitdnare. or, educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei .uru.t"i, sentimentul gi ideea datoriei, dragosteade adevir, sociabilitatea, senindtateasufletului g.a. Drept cdi de infdptuire a acestui scop, Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd ,,rabddgi deprinde-tea suporta,', iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). Alte cai, amintite de Kant in compretareaceror de mai sus, sunt: puterea exemplului, unitateadintre vorbi gi faptd.

ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c - in loc veselie morocdn in urma I .altora gi este in f<

,i

$

.Y

Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul.sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce, fie ezulla e fiind it prin :psele rutate, tental 'acter: latea, scoP, lstina lstina :e cdi, rterea

ll

in ultimi analizA kantiani, educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald. Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir - aratd Kant, precizdnd cd ,,el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p. 69-70). Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor, ca o comPonentZr majori a educafiei, gi, in special, cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate, la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte. in finalul micului siu tratat de pedagogie, Kant adaugd ,,cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul, la intrarea in adolescenl6" (p. 75). Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. ,,in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul- scrie Kant - ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis, lSrmurit gi hotdrat" (p.74), fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. in incheiere, intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: ,,in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte, fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd; a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara, f ald de oameni gi fald de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor, valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii - in loc de vorbe 9i emofii, inteligenfd - in loc de sentiment, 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie - in loc de devotiune morocdnoasi, timidd gi intunecaft" (P.70). Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi, pentru binele .altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu).

$
'

t2

Immanuel Kant

Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric, care aici apare transfigurat astfel: ,,SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea, ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. 76).

d
rrt

i}

i''.f, \T

$

H

!

:

Prof. univ. dr. Constantin STROE

$

,'

,g

Tradt G. Harter noi pe m Exist al lui Ka nr.77O-7 JulesBar lui Bami, Raymond
rLr

q

tbr cearot
textul germi

15 oct

,f
t2
Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric, care aici apare transfigurat astfel: ,,Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea, ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. 76). Prof. univ. dr. Consfanfin STfiOE

,:,.d

,+, It

:l! ;iF

,$ r.t{

l; ,,

Lti rE$ :5 si , ,;P

..qI

*

C

r..{l

l'1

,o tI ,iT
ili

..t Tradu G. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr.77O-7 Jules Ban lui Barni, Raymond iar cea r< textul ge

15 or

:::w :rit

i:j

: iyij

, 't:

u

. ,sla ":i\ .:}
r{

'

.:\

.q

4ia aici una ltru imi

6
Nota traducdtorului

Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. Hartenstein, 1868, vol. VIII. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine. Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant, publicata de c.v. Bulureanu (Biblioteca pentru toti, dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr.770-771/lgl2), Jules Barni, deci este o traducere a unei traduceri. $i, cum traducerea lui Barni, pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a, ingrijita de Raymond Thamin), se depdrteazi uneori simtitor de textul german, iar cea romanir - de textul francez, publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. 15 octombrie 1945

T.B.

11

ln*ooucere

Omul este singura fiintir care trebuie educata. Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana, intretinerea), disciplina gi instructia insofitd de culturd. Drept urmare, omul este copil sugar, elev gi discipol. Animalele se folosesc de forfele lor, din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle, in mod regulat, adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. intr-adevZrr,nu putem decit si ne minunam vdztnd, de pildd, cum puii de rdndunici, abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor, gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire, ci cel mult de hranA, incalzire gi conducere, sau de o anumiti ocrotire. De hrdnire au nevoie, ce-i drept, cele mai multe animale, dar nu qi de ingrijire. Prin ingrijire, anume, intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor. Daci un animal, de pildd, ar fipa indati ce vine pe lume, cum fac copiii, el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui. Disciplina preface animalitatea in umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi; o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. Omul insd are nevoie de ratiune
t Termenul folosit ,,creaturif' (n.tr.). de Kant este Oeschopt, care inseamni

l{$ ,.:. .i:l

;* ril rx l6 Immanuel Kant

'fl

;i{

proprie. El n-are instinct, 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. Cum insd, venind crud pe lume, el nu e in stare s.o facd imediat, va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. Cenul uman trebuie sa producd de la sine, prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul, intreaga dispozitiune naturald a umanititii. O generatie cregte pe alta. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti, civilizatd. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai, in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa, de la umanitate. Ea trebuie, de pilda, sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. Disciplina este deci numai negativi, anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia, pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii; ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme. Astfel, de pildd, copiii sunt trimigi la gcoald, la inceput, nu chiar cu intentia si invete ceva acolo, ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA, pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat, obignuindu-se doar putina vreme cu ea, ii aduce orice jertfd. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice, cum am spus, foarte de timpuriu, cici, nefircdnd astfel, in urma omul greu se poate schimba. El ascultd apoi de orice toana. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care, stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor, nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate, cum cred Rousseau gi altii, ci de o anumitd primitivitate, intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci, aga-zicdnd,in sine, umanitatea. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune, el pastreazdtoatAviala

I i
I

{ t
i

.<.

\e oo
cC) *

sa o anumiti in tinerefe at mamei; cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim, ceva de la t lor. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie; nu de canar. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte, il i sd dezvo

's :-

$

{5iil . i:!

Despre.pedagogie
uftirii r facd insul. oprie lurali rutem lecti, are a 'ebuit rarie. surile rbuie, :dere le ea cdnd Pune ;imti le cu ld, ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca, >rins

L7

\e oa
c()

e

sa o anumiti sdlbiticie. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei; cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti, gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind, sub pretextul czrsunt menili pentru a domni, nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om, din pricina inclinirrii sale spre libertate, e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie; la animal, insd, nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. De cea din urmi, nici un animal, din cdte gtim, n-are nevoie. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin ,in afarade pasdri, care invatzrcintul lor. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum, ca intr-o gcoald, mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile, 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct, ci cdrinvald, de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie; nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. Aducandu-i intr,o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard, ei vor invala cdntarea canarilor, gi noi vom obline vribii cintzrtoare. E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald, iar traditia indoiala, cea mai puternica din lume' cintarii este, fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni, care de asemenea sunt educati. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. Daci odati, cdndva, o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd, am vedea atunci ce se poate face din om. Cum insd educatia' pe de o parte, il invald Pe om ceva, iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri, nu se poate gti pind unde se intind

:rete
viala

a,

.$ ..fi
!'t
it*

,t

$

't* '*

IB

Immanuel Kant

..

la el dispozifiunile naturale. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora, chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. Dar e tot atit de important, pentru un spirit speculativ, cum e o trista observalie pentru un filantrop, de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie, neluind parte la importanta experienli a educafiei, meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. Nu e nimeni care, fiind negliiat in tinerelea sa, n_arinlelege el insugi, la o varsti mai maturdr, in ce a fost negrijat, fie in 460 disciplini, fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e salbatic. Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii, caci aceasta se mai poate completa maitirziu; salbaticia insd nu se poate gterge - gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii- cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. De acum inainte acest lucru se poate infiptui. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie, careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal, gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa,l infdptuim chiar de indata. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos, chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. De pilda, ideea unei republici perfecte, cirmuite dupd regulile dreptafii. Este ea, din aceastd pricind, imposibila? yrai intai, ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta, gi atunci, cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei, ea nu este nicidecum imposibila. Daca, de pildd, fiecare ar minli, oare din aceastd

Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ

s

dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi

sa-g treb

prlfi

:lr

Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un ,roprie, rnitdsi rfelege , fie in Cel ce ilbatic. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia ;chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti

l9

pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este, fdrd indoiala, adevdratd. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii, iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr.Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite, lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea, ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul. Se vede, de pildi, la florile numite ciubofica-cucului cum, daca le creqtem din riddcind, ele rZrmdn toate de aceeagi culoare; dacd insi le seminim, dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. Natura, 461 agadar, a pus totugi germenii in ele, 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire, 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei, fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci. Omul trebuie abia sd caute a o atinge; ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. Pentru individ, atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA, noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu, copiii ii imitzr, gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. Nu toli pot fi formali in acest mod, cdci, in cele mai multe cazuri, numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n,aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert, ca nu indivizi izolali, cu toatd cultura elevilor lor, pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. Nu indivizi izolali, ci genul uman trebuie si ajungd aici. Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii. Fiecare generatie, inzestrata cu cunogtintele

q
20
Immanuel Kant

j $ila

i

462

celei precedente, poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului, conducand astfel umanitatea spre menirea ei. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA, aqa-zicdnd, cu aceste cuvinte: ,,Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -,,Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. fie ti se cuvine si le dezvolti, gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine; providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el; sunt numai simple dispozitiuni, gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. A se face mai bun, a se cultiva pe sine insugi gi, dacd e rau, a infaptui in sine moralitatea, asta trebuie s-o facdr omul. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri, gasim ci sunt foarte grele. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. Cici cunoaqterea depinde de educatie, gi educatia depinde iariqi de cunoagtere. De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte, gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei, cd aceasta, la rdndul ei, addugAnd ceva, le predZr celei ce vine. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu, gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire.intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general, prin diferitele ei generatii. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate, fdrd indoiali, ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei, qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie, sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea, gi notiunea despre primul om e atit de dificila), qi noi vedem cum omul, dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare, a recAzutmereu in barbarie, ridicdndu-se apoi abia din nou din ea.

ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9

judit cae imit se fi

nut

creq prel sistr inv de

Pre

um

intt coI fie bul inti

q si col int

i.s

Despre pedagogie
ucafie care raturaleale enirea ei. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti, depinde." spre bine; :in el; sunt de la sine e insuqi gi, tie s-o flacdr 'i, gdsim cd : problemi nului spre ;i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a, le predi ctii despre Presupune it tarziu, 9i rea e dacd in general, rate, fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili), qi le stare, a ou din ea.

2l

gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim, in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate, o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi, inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine, toati educafia e o artd. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. Atdt inceputul, cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice, fArA plan, rdnduite dupd imprejurAri date, saujudicioase. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri, cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri, deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir, agadar, 465 judicioasi, pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. Dar, pentru ca acegtia szt se facZrmai buni, pedagogia trebuie sd devind un studiu, altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei, iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd, altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd, iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd, ci cu stare a mai bunir, posibild in viitor, a genului u-u.t, adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. Acest principiu e de mare importantd. Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente, fie ea gi corupti. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund, prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au, de obicei, alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume, 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor.

$
22 Immanuel Kant
$ :il

$ rq

.d ,,

Piirinfiigrijesc pentru casd, domnitorii- pentru stat. gi unii, gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal, gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. $i este oare, in acest caz, supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci, degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee, adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. $i, apoi, ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori, sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine, gi intatnind, aga_zictnd, pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd, atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund, care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale; un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte, deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi, drept in sus, gi cauti aer qi soare deasupra sa. Aga e gi cu domnitorii. Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi, decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea, in aceasta , chestiune, va hotari in primul rand striduinfa particularii, iar nu, cum credeau Basedow gi artii, ajutorur domnitorilor, cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal, ci numai binele statului ror, ca sii,gi atinga scopurile proprii. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie, atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea

cunogtintelor c cel mult. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. a-l intrebuinta intentiile sale. in vedere sco primul rdnd d numai abild, t mai mare, ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi<

$

$

Despre pedagogie $iunii, iversal, pentru
rlan de

23

ropolit. ee care nostru ebui si este cir ala. gi, tocmai gdsesc t. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A, iar tr, caci binele atinga ucatie, iaecu rrgirea

cunogtinlelor omenegti. Puterea qi banul nu o fac, o inlesnesc, cel mult. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum, 9i ca o vor face de acum, pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare, gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi, care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei ,tari uiitoure mai bune, se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei. se mai giseqte doar incd, printre cei mari, ici gi colo cdte unul care, considerdnd poporul sau, aqa-zicdnd, numai ca o parte a regnului natural, n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. cel mult mai cere qi abilitate, dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural, dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii, nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil, ci gi moralir, 9i, ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare, ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat, nici in omul social. Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei; 2)omultrebuiecultivat.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia. Prin ea se dobdndegte abilitatea. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri, ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea; altele - numai pentru unele scopuri; depildd,muzica,sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor, abilitatea devine' aga-zicAnd, nemirgin itd.

24

Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent, sa se adapteze societatii omenegti, sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii, pe care o numim ciuilizare. pentru ea se cer maniere, politete qi o anumitii degteptiiciune, prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci. Astfel, inci inainte cu cdteva decenii, oamenilor le placeau ceremoniile in societate. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri, ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. *

omul poate fi sau numai dresat, indreptat, instruit in mod mecanic, sau intr-adevir luminat. se dreseaza ciini, cai, gi se pot dresa gi oameni. (Acest cuvdnt vine din engrezegte, de la to dress,,,a imbrdca". De aici gi termenul de Dresskammer, locul unde predicatorii iqi schimbau haina, iar nu Trostkammer, care ar insemna ,,camera de consolare,,.) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic, ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. De obicei, insi, in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti, cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul, nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o, ci pentru cd viciur e in sine urail cici, altminteri, le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii, gi cd ea ar fi chiar ingaduitd, numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o, qi ci Dumnezeu poate face o datd

gioex numai t internd, Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa ,

t

'd

intem< orb. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi

Despre pedagogie sa se
i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii, ebuie >puri, alege care pot fi

25

mod gi se de la mer, mer, rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci, asa lacd datd

gi o excepfie. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele, gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd, gi nu pentru cd o cere el. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii, culturii 9i civilizirii, dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie, unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista, nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. Cdci, cum ii putem face pe oameni fericiti, daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale, inainte de a se putea infiinta gcoli normale. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice, ci trebuie sa se intemeieze pe principii. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante, ci gi, intr-un anumit fel, un mecanism. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale, intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli, qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni, iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult, iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. Se vede deci ci, experimentarea fiind hotarAtoare, nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd, aqa'zicdnd, calea, a fost institutul din Dessau. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie, cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta; sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri, aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. Acest institut a fost intr-un

:i
:; ,,,

26

Immanuel Kant

$
ii{

,l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii, stAnd in legaturd at6t intreolaltd, cat qi cu toti savanlii din Germania.

ajut che ince bun

Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. Aceasta este I ) negatiud, disciplina care impiedicd numai gregelile; 2) pozitiud, instructiune gi conducere, gi aparfine, din acest punct de vedere, culturii. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. De aici rezultddeosebirea dintre instructor, care este numai invafdtor, qi educator, care este un conducdtor. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala, cel din urmdr - pentru viafd. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd; a doua, in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa, dar sub legi. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd, in cealaltd o constrdngere morald. Educatia este sau particulard, sau publici. Cea din urmd priveqte numai informafiunea, qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile, instructia gi formarea morald. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. Astfel de institute nu pot fi numeroase, iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare, deoarece ele sunt foarte scumpe, chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. cladirile necesare, salariul directorului, al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop, gi e constatat cdt, dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi, ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. Daca numai parinfii, sau allii care Ie dau

une pen ace eit indt toa sar

de ger la, ava prc

na1 ins tat gai

mi

dt i-s d

sir

qe d q
d
if
G[

s {

q

:$

J

'*l

Despre pedagogie
>ertatea sd giturd atdt

27

la. Aceasta i gregelile; , din acest umarea in rireadintre areeste un ;coali, cel ie sd arate rgdduie sd a, dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. :. O gcoali educatie. ul elevilor e scumPe, ,. Cu ele e necesare, ilor inghit lstatat ca, ngrijiti cu stitute de

tati. ctionarea
tre le dau

ajutor in educafie, ar fi ei mai intai bine educati, atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti, 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi, sau, cum ei uneori n-au nici timp, nici capacitatea necesara, nici pldcerea pentru asta, alte Persoane, care sunt ajutoare pldtite. Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor, dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica, sau aceasta din urma fali de cealalti? in general, qi anume nu numai din latura abilitatii, ci gi cu privire la caracterul unui cetifean, educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale, dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur; cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el; cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator; cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta, fireqte, mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr, dar nu se mai poate practica o educatie regulati. Supunerea elevului este sau pozitiud, cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond, dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el, sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii, dacd vrea ca altii, la rindul lor, si-i facdrceva pe placul lui. La cea dintdi intervine pedeapsa, la cealalta - refuzul de a face ceea ce vrea el; aici, deqi poate gdndi, el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea, datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit

$
2B
Immanuel Kant

d
rabde o constrdngere a ribertalii sare, gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. Far6 de asta, totul e numai mecanism, iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur, de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd, pentru a fi independent. Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur, din prima copirdrie, sd fie tiber in toate privinlere (except.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama, de pirdi, cdnd vrea sd apuce un culit taios), .,,r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora; de pilda, cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos, atunci el supara pe al|'ii; 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror, 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. ." vrem noi, ci trebuie sa invefe etc.;5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti, ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber, adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. Acest punct este cer mai din urmd. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea; astfer, maitarziu, ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor, .a uo, cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. Fa.a apricarea masurilor de mai sus, copiii, mai ales cei din parinli bogafi, precum 9i fiii de principi, rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti, toata viafa lor copii. in acest punct, educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente, cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile, invafi limitarea prin dreptur artora. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii, deoarece pretutindeni se simte rezistenfit, deoarece nimeni nu poate- iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate, care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala, pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu, in cele ce urmeazd,.

q

i,!

d
{

$

d
i.
',q

'.

s

q

,$
''il

.i{ t{ l#

is
#

,*

rl
iE

$ ,s

{ it{

.ifl

--s

i$

w

'{ ti

iq

:agi vreme sd-l :. Fdrd de asta, lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. re: l) si ldsam ,ate privintele ima, de pitda, tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor, : ce vrem noi, :d i se impune a propriei sale liber, adicd sd :e cel mai din :fel,maitArziu, lor. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi, n Tahiti, toata rre avant4jele ;oare puterile, se bucuri de tfi, deoarece rceleaza prin nd imagine a tate, care std li, pentru a ii. Dardespre

Iwtx

Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd, sau practicd . 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe, sau ingrijirea. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate.) Ea este educatie spre personalitate, educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate, care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate, dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. Ea cuprinde, prin urmare, I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii; este deci didacticd (aparfine institutorului), 2) pe cea pragmaticd, in vederea prudentei (apartinand educatorului), 5) Pe cea morald, in vederea moralitdtii. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Prin formarea spre prudenld, insd, el e format ca cetdfean, cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa, precum gi a se adapta societatii civile. Prin educalia morald, in sfdrqit, el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. Prudenfa este talentul

,$
'li{ "ir

1.

.{ft rilg

32

Immanuel Kant

de a aplica bine abilitatea. Formarea morali, intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur, este cea mai tarzie; intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd, trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica, cici, de altminteri, se inraddcineaza lesne unele gregeli, la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar. in vederea abilitalii gi prudenfei, trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. Abilitate copildreasci, prudenfd gi bunatate copilareasci, nu viclenie, in fetul birbatilor; acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult.

I ritl

H

d '

,i i'

:i

1

,i

..

... -c

o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt ,,Ast prejt man extrr laPt

Pen mai insd

$
;

lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri, .oatd arta rudentei, ldreascd, in felul ii mintea

tgtfizici, Dnrrueebuc

Cu toate cd acela ce, in calitate de preceptor, ia asuPra sa o educalie, nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici, totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie, de la inceputul pdnd la sfargitul ei. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari, se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii, 9i, dacd preceptorul se poarti bine, el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir, intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare, fie prin pdrinfi, fie prin doici sau pitzitoare. Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni, cum auzim zic?rndu-seadeseori: ,,Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!", este o simpld prejudecati. $i mamei, 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. Totuqi, 9i aici sunt exceptii in cazul extrem, din pricini de boalir. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere, 9i care e zeros, ar fi pentru copil vdtdmdtor, 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi, inainte de a putea alapta copilul. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest

iH :ri

rll
34
Immanuel Kant prim lapte nu i,ar putea prii qi copilului, dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar. gi s-a aflat, intr-adevir, cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu, gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal. Laptele tuturor animalelor erbivore, traind din vegetale, se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid, de pildi acid tartric, citric, sau mai ales acid din stomacul viteilor, numit cheag. Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald, laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc.; dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne, gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile, in timpul cdnd alipteazd, sit mindnce carne. Cici, dacd copiii varsd laptele, vedem ca el e serbezit. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci, chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi, serbezirea laptelui, deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit, altminteri, in nici un chip. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. Tungugii de pddure, de pilda, nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne, gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd, qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali, degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. Suedezii insa, dar mai ales nafiunile din Indii, nu mindncd aproape deloc carne, qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii, gi ci acea hrani este cea mai buna, care-i priegte ei mai bine. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului, cdnd inceteazdlaptele mamei. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. Mai ales trebuie sd avem griji

-,t!

'&

, ,i!

.i :i!

,':N

.S

iH

s

$ 'l$

si nu dir sare etc. I pofta duP invioreazi in Rusia, beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t<

NU VOIT

mod int este bit

infi Natiun

lor mic arbori ; 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi,

Despre pedagogie
ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore, ugim d din
lU Se

35

rinci te tot cdtva rinte. ncios cind >tele, Lie sd ',zirea rczit, i-am :dem ;ii de lecdt :l de cut il n-am ndii, rcolo )una are-i ului, )ace iide grija

si nu dam copiilor nimic picant, ca de pilda vin, pipiraturi' sare etc. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. copiii capdtd in Rusia, intr-adevir, de la mamele lor rachiu, care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi, qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir; dar gi mulli mor din aceastA cauzA, oameni care altfel ar putea trdi. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire, caci qi asta produce slibiciune' E,deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri, cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit, I 1o" iar singele adultilor are numai 96'. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. obignuinla cu racoarea il face, in general, Pe om puternic. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b.u." biuturi prea calde. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare. $i biile reci sunt bune. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive,dinAmerica,depilda,sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt, al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi, pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi, 9i acoperi gropile cu frunze; altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii, ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie, 9i adeseori asta se intdmpli, totuqi, chiar prin infiqare. Dar 9i copiilor in;igi infdqatul le

$
36
Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde, dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. Dar sd infdguram o dati pe un om adult, gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat. in generar, trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi, deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud, ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie, atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie, atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie, peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. ur"uciio. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie, chiar cind e ardptat. se mai evitd prin aceasta ca mama, adormind noaptea, in timp ce aldpteaza, sd nu-r omoare pe copir, inibuqindu-r. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur, ciici copiii au aici tot mai murti libertate, iar incovoierea lor este evitatd, pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie, aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. Leganarea insa nu e in general potrivitii. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt, !ip.. fipatur insd e sanatos pentru copii. cand ies din s6nur mamei, unde n-au avut aer, ei respira primul aer. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd, cantdndu-i, de pilda,
' in Qermania anilor l75O-lgOO (n.tr.).

f

'l$

.:!$

ceva, cl deprava lumea a

set alintati<

de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar, da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi

tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri, in bine. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil, gi cutt

$ ;$
'!t

s

:i8

Despre pedagogie
:znddejde, dat ,tuncise crede ,e tare. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie, atunci e ant. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio. Copilul e aliptat. Se ea, in timp ce . La noi' insa lste deci mai ultii libertate, ntiigarecopiii narea.Modul rnii farani. Ei :d nu trebuie re.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. tipe. lipatul namei,unde lia sangelui r dureroasd. mult pdrfite te pdgubitor u-i,de pilda,

37

ceva, cum fac doicile, sau in alt fel. Asta este cea dintii depravare a copilului; cici, vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el, va repeta strigitul mai adeseori. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. tri le cdntZr,ii dezmiardir, ii sdrutd, danseazi cu ei. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. Dar, dacir nu bdgam in seama fipetele lor, ei inceLeazd dupi un timp a tipa. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele, frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. Ldsdndu-i insi sa tipe, ei inqiEi se satura de tipat. Dar, dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele, noi le stricZrm qi inima, gi moravurile. Copilul n-are, firegte, nici o notiune despre moravuri, dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. Copiii manifesta in urma, cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei, in lipetele lor, o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili, numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige, 9i toati lumea vine in grabd; ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Cand insd aceastd domnie inceteazd, fireqte cdrsunt suparati. Cici, 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri, le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea. in primul timp, cam in primele trei luni, copiii nu prea vid bine. Firegte cd ei au senzalia luminii, insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte; ei nu urmaresc acest obiect cu ochii. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. Cdnd ajunge in aceastd stare, copilul tipit cu reflexiune, fie ea incd oricit de obscurd. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. Rousseau zicet daci unui copil, in vdrsti de cam gase luni, ii dam peste mind, el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. El leagd de acest fapt,

N s

$
ll

if "!

58

Immanuel Kant

intr-adevdr, notiunea unei ofense. Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. Nu trebuie si le frdngem voinfa, dacir nu le,am fi stricat-o mai intdi. Asta insd este prima depravare, ciind cediim vointei despotice a copiilor, ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru, qi cu greu vom reugi candva s-o facem. Se poate face ca copilul sii tacd, dar in el fierbe fierea, gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. 477 Aqa, de pilda, e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos, pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim, gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. Pentru ca copiii si invefe a umbla, se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble, ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu, defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Cici, cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos, el se lasa cu pieptul pe cingatoare. Dar, pieptul sdu fiind inca moale, el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce, incetul cu incetul, invati singuri sd umble. Pentru precautiune, podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina, ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar, facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu, lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente, incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. Dar asta este tocmai o educatie

,{ -T ., . negativi, cir copilul are n

mdinile, Pe inaintea sa. artificiale, cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt, s-ar P scrie. Cici c aga de mart intrebdm: ,, Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai, qi n gi a sucur pdrfilor ext liber, el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat

,,

Despre pedagogie
c de obicei ebuie si le ii. Asta insd :ea copiilor, '. Extrem de :u greu vom sa taci, dar launtricd. il : interioare. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci, cum lse lasdcu roale,el se i. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. Dar, l greu, lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie

59

negativd, cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. Aici instrumentele naturale sunt mdinile, pe care copilul le va line la cFrdere, fdrd indoiald, inaintea sa. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale, cu atat omul devine mai dependent de instrumente. in general, ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine; atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda, s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. Cici cineva a inventat, doar, scrisul, 9i inventia nici nu e aqa de mare. Ar trebui, de pildi, cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: ,,oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc., 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC, Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa, aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele, ci ca acestea agraveaza' numai, qi mai mult rdul, deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor, precum qi intinderea, extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. cand copilul e lisat iiUer, et igi mai exerciteazit corpul, iar un om care pod'rtd un corset este, c€rnd il dezbraci, cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd. celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. Dar 9i asta e foarte primejdios; cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare, cdci toate maginile nu pot face aici nimic. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare, deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali, in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se

$
{

$
40 Immanuel'Kant
molegeasci. Duritatea este insd contrariul molegelii. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele. Educatia rugilor merge aici foarte departe. Dar 9i mor, din cauza aceasta, un numdr necrezut de mare de copii. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne, 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante, de pildd tutun, rachiu 9i bduturi calde. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea, 9i la inceput le face chiar rdu, deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase, cu atdt el e mai pulin liber qi independent. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale; cum e obignuit la inceput, agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie.Trebuie,aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva;nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. Dar asta nu-i de nici un folos. cdci natura umani in general, in parte 9i natura subiectelor individuale, nu poate fi deprinsa cu toate, pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura. $i vor, de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori,sausd mdndncecdndocerpirinlii.Darpentruastaenevoiedeun regim special, pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui, deasemenea,sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. in ceea ce priveqte cealalta chestiune, ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele. cici, deoarece, de pildn, toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive, mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt. Aga,uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare, mirosul tare gi orice zgomot etc. Dar aceasta nu este nicidecum
r{

$

,1

$ :i}

J

$
.

:q

r$

.!i

I:*

.H :s
,.j

$

'r;$

, l_

.i r {

:#ffi'

Despre pedagogie
toleEelii. Riscdm i cu toate cele. gimor, din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea,gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. Cu omul ;nuit la inceput, Irebuie, agadar, :eva; nu trebuie

4l

rF.
te cele. Dar asta teral, in parte gi >rinsi cu toate, ldd, ca copiii sa ,rice ora, sau sd e nevoie de un inderi, un regim ;i ceea ce stricd >eriodicitate. gi Omul artrebui, imp, pentru ca eea ce privegte a orice vreme, lrece, de pildi, rutin nutritive, Omului insd ii tn timp hotdr6t. rta frigul mare, estenicidecum

necesar, numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. in general, o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat, numai ci nu sunt luate in seami, sau, mai bine zis, oamenii nu vor sd le dea atentie. in ce privegte cultivarea minfii, care gi ea, de fapt, se poate numi intr-un anumit fel fizicdt, ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild, ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa, dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora; el trebuie sd giseascd deci rezistenti. Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer, prin urrnare, de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. Asta e 48o cruzime. Si i se dea copilului cdt ii priegte, iar apoi sd i se spuni: ,,ai destull". Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat, ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea, dacd le priegte. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer, qi, cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru,fiecare este, in schimb, prietenos cu el. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. De obicei li se strigd copiilor: ,,Sa-fi fie ruqine, asta nu se facel" etc. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios, el n-are sa se rugineze, nu trebuie sa se rugineze, gi prin asta devine doar timid. El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare. El nu indrdznegte sd roage ceva, 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele; el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este, in loc sd-i fie

42

Immanuel Kant

ingaduit a putea spune toate deschis. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti, el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. intru nimic mai bund, insi, decdt acea educalie sacditoare, nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie, il face fafarnic, gi, descoperindu-i o slabiciune a parintilor, le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic, er devine liber, fdra a fi obraznic, gi modest, fdra a fi timid. Dreist (obraznic - n. red.) ar trebui de fapt si se scrie driiust, deoarece derivd de la driiuen, drohen (a ameninfa). un om obraznic e, fdra indoiald, nesuferit. unii . oameni au o fafi atat de obraznica, inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor, aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e, dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin, adeseori, din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura, ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. Aga, de pilda, doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni, de broagte raioase etc. copiii ar cauta, fdrd indoiari, sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri. Cum insd doicile, indatd ce vdd un pdianjen, igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei, asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. cdci paianjenii sunt primejdiogi, ce-i drept, mugtelor, qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd, dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal.

Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur.lns naturali. Ast o distantd; d ochiul; un ce prin pozitia s directia, cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care, stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd, gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare, s totdeauna c putere, indt putem me4 vedem inain

# .f

,,

,,.

Despre pedagogie
'd fie totdeauna ;ele servitorimii ntie sdciitoare, :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic, gi d.) ar trebui de lriiuen, drohen nesuferit. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin, turd, ci fiindci i, doicile ii fac ;te rdioase etc. : piianjeni tot lti ce vid un ;ireafefei, asta :opilului. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi, ce-i 'eninoasa,dar i riiioasdre un >roasca verde

43

Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. Omul, cu privire'la culturd, se deosebegte de animal. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte, pe c6t se poate, la toate instrumentele. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur, qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti; dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul; un ceas - pentru a stabili timpul, ceea ce se poate face prin pozilia soarelui; o busoli - pentru a cunoaqte in pddure direcfia, ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. S-ar putea zice chiar cd, in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd, putem inota. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota, cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. intr-un piriu 4a2 in care, stdnd pe fund, capul, cel putin' iese la suprafati, si ldsdm sd cadd un ou. SZrincercdm apoi a apuca oul. Aplecdndu-ne, picioarele se ridicd in sus, qi, pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura, vom indoi, desigur, capul inapoi spre ceafA, gi astfel vom avea pozilia potrivitd, necesara la inotat. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini, 9i inotdm. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Adeseori se cere pentru asta informafie, adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt, deci in ce priveqte trupul, se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare, sau la organele simfurilor. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. Pentru asta e nevoie de putere, indeminare, sprinteneald, siguranti; de pilda, ca sd putem merge pe punli inguste, pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime, Pe un suport ce se clatind.

$
s
44 Immanuel Kant
Dacd un om nu e in stare si o facd, el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul, se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta, astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii, gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie, gi aceastd teamd le intepenegte, aga-zicand, membrele, aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei, gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt, intr-adevdr, prea primejdioase. Cici copiii au, in proporlie cu puterea lor, o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi, gi nici nu cad deci aga de greu. Pe ldnga asta, oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. iivedem, de pildi, adeseori, cum se calirdfdrir un scop hotardt. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. Saritul, ridicatul, purtatul de sarcini, pragtia, aruncarea la tintd, tr2nta, alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. Dansul, intrucit e artificial, pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi. Dxercitiul de aruncare, fie in depdrtare, fie pentru a nimeri o tinta, implica gi exercitarea simturilor, mai ales a mdsurirrii cu ochiul. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii, deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. in general, acele jocuri sunt cele mai bune la care, pe langd exercifiile de indemdnare, se mai adaugd gi exercitarea simturilor, de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul, constind in a judeca exact distanta, mdrimea 9i propor[ia, de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii', cu ajutorul soarelui etc.; acestea toate sunt exercitii bune. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n.tr).

ffi

*1

$

locald, la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num, Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i . reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in

$i

e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme

IMent

-r-r

.]*

r;

a

Despre pedagogie
:ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte, aga-zicAnd, e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir, prea :u puterea lor, o ,uri,gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia,aruncarea xercifiilede acest ial, pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care, rgd gi exercitarea rchiul, constdnd nrtia, de a gdsi tmiit, cu ajutorul AqaSi imaginatia

45

locali, prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt, este ceva foarte folositor, de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure, 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Tot aqa qi memoria localist, constind in faptul cd, de pildi, nu numai cd gtim in care carte am citit ceva, ci qi in care loc din ea. Astfel muzicianul are clapele in memorie, aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard, pentru a gti prin auz dacd,ceva e departe sau aproaPe, 9i in care parte. Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci; ei il numeau priv6cr. in general, jocurile copiilor sunt universale. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia, Franta etc. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor; la jocul de-a baba-oarba, de pildd, ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. Prisnelul este un joc deosebit; totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni, 9i uneori prilej pentru inventii importante. Astfel, Segner a scris o disertalie despre prisnel, iar unui englez, cdpitan de vas, prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot, de pilda micile trompete, toba etc. Dar acestea nu sunt deloc potrivite, deoarece sunt supdrratoare pentru altii. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. $i scrdnciobul este o buni migcare; chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd, dar copiii trebuie supravegheati, deoarece migcarea poate deveni foarte iute. Zmeul de hdrtie este, de asemenea, un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea, intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului, pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte, 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva, 9i de mai mult. Pe linga aceasla, el se deprinde astfel cu ocupatie continui, dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc, ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n.tr.).

'i

s
46 Immanuel Kant

w

H

q

fie joc cu intenfie gi scop final. Cdci, cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent, cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia, agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd. Disciplina trebuie si intervind mai intdi, nu insa informatia. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. Rousseau zice: ,,Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun, decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate, dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd, sincer fCrrd obriznicie. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic, sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios, sau care, pe de altd parte, i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale, dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir, pentru ca el si se formeze, ce-i drept, prin sine insugi, dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate, unde lumea trebuie sd fie, fard indoiali, destul de incipatoare pentru dinsul, dar gi pentru altii. Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme, lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: ,,Pleacd, animal riu, lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia; lumea este destul de mare pentru noi toti.

Ajungem acum la cultura sufletului, pe care o putem numi, intr-un fel, de asemenea fizicit. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. Natura corpului gi a

sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc, ct fi ocupi scolasti Aul incerca, buni in lisa co; Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult, c
lr:

$

,:$ .,x

q
.d

.E

s

,!

Despre pedagogie trupul
ste mai tnastica rbuiesd ntdi, nu >ecopii u zice: ;eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare ;, pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali, parase animal tinel". ruie sdr i mare

47

sufletului se acordd doar in punctul cd, in cultivarea amAndurora, se cauti a se impiedica depravarea, qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una, cdt 9i la cealalti. Formarea sufletului se poate numi, agadar, fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate, cea dintai insa numai spre naturd. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt; el poate avea un spirit foarte format, dar, cu toate acestea, rdu cultivat din punct de vedere moral, 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd; aceasta este pragmatici sau morald. in cazul din urmd avem moralizare, nu cultiuare. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. Cea liberd este, aqa'zicind, numai un scolastich, insd, o treabdr serioasi; cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev, in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. Putem fi ocupati in joc, ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere; dar putem fi ocupali gi in sild, 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca, cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca, ceea ce-i gi foarte laudabil, care metodZr este cea mai bund in educafie. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. Lichtenberg, intr-un numir al Magazinutui din oottingen, critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc, cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase, in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. Asta produce un efect cu totul contrar. copilul szrse joace, sd aibd ore de recreali e, dar el trebuie sd invefe 9i a munci. cultura abilitalii sale este, firegte, gi ea bund, ca 9i cultura spiritului, dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate. cu cdt un om a lenevit mai mult, cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca'

numi, n bine ;stecu tigia

"s 's
..8

;$

# rH s ^t
4A
Immanuel Kant La muncd, ocupatia nu este in sine pldcutd, ci noi o intreprindem de dragul altui scop. Ocupafia lajoc e, dimpotrivd, pldcutd in sine, fdrd sir avem in vedere vreun scop. Cdnd ne plimbdm, atunci plimbarea insigi este scopul, gi, cu cdt drumul este mai lung, cu atdt ne place mai mult. Daci meryem insi incotrova, atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru, gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt. A$a e gi cu jocul de carfi. E, de fapt, straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt, dar ei au totugi caii lor de bdtaie. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte, aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim, va primi, fdra indoiali, un rdspuns negativ; cdci omul cere ocupafii, chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere. Tot aga de gregita este ideea cd, daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai, ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce, si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul, ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi, gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci. Copilul trebuie deci deprins cu munca. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir, decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare, dartrebuie sd fie, pentru
t Kant deosebegte ,,silit" de -silnic'. ,,Silit' are sensul de -ducitor la scop" - Zwangsmiissig (n.tr.).

$

el, gi de it vren mult totdr ace( ean

$

$1

inse mai ina iste este sine
-nl

de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex(

h 4
.:'

4

"4

4

,$
*

s

l

Despre pedagogie inoio potrivi, )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu
;d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile. munci. ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc. pentru lucdtor

49

el, gi un timp in care muncegte. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri, totuqi va observa cu vremea marele ei folos. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor, rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: ,,pentru ce e asta?" 9i ,,pentru ce e aceea?". Silitd trebuie sd fie educatia, dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd.t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti, e de insemnat cA eainainteazd mereu. Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme, dar numai in considerarea celor superioare; istefimea, de pilda, in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine, ci fiecare numai in raportare la cealalti, de pildd imaginatia - numai in folosul inteligenfei. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare, de pilda un om care are multi memorie, dar nici o putere de judecare. Un astfel de om nu este, in acest caz, decAt o enciclopedie vie. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili; cici, degi nu pot produce nimic de seama, totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. Inteligenta este cunoaqterea universalului. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular. Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. Cdnd un tAnAr, de pilda, citeazA o reguli generald, il putem face sa arate exemple din istorie, fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli, locuri din poeli unde ea e exprimatd, ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea, memoria etc. i1i , Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are, firegte, adevdrul siu, gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa
t in original, sktauische, adici inrobitoare, silnicd (n'tr.). 2,,$tim doar ce avem in memorie" (n.red.).

50

Immanuel Kant

q

488

urmeazd, mai intdi impresiile sensibile, iar memoria trebuie si le pistreze. Aqa e, de pildd, 9i cu limbile. Le putem invdla sau prin memorare formala, sau prin conversafie, gi aceasta din urmi este, la limbile vii, cea mai buni metodd. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara, dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. Astfel, gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. Memoria mai ales iubegte acest mecanism, 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit; s-a fdcut, ce-i drept, incercarea cu tabele, dar qi cu acestea, se pare, nu prea merge bine. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare. Memorarea e foarte necesard, dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare, de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. in orice caz, ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei, iar declamarea este, pe langa asta, numai o afacere pentru brirbafi. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare, in futuram obliuionem. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane, deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele, decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. citirea de romane slabeqte memoria. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. Trebuie, de aceea, sA luam toate romanele din mAinile copiilor. Citindu-te, ei igi inchipuie in roman un roman nou, deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod, riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati, cel mai pulin in gcoald, cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie, o anumiti deprindere. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. Copiii, chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor, ei igi revin totugi in scurtd vreme; ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele,

cdci atut repare. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E, I anumiti regulile orientz

I Lumea

Despre pedagogie
ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. tmit ;i in anu s-a
, S C

5l

Cea arA, ,ildd ",ea ste, fac iitor em, :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin ;,o lla lin nsd :le,

cdci atunci ei mediteazd, cum si le ascundi sau cum si le repare. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche, rdspund pe de-a'ndoaselea, nu gtiu ce citesc etc. Memoria trebuie cultivati de timpuriu, dar pe l6ngi ea, 4a9 totdeodatd, 9i inteligenta. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni; 2) prin citire qi scriere; citirea trebuie insd exercitata din cap, 9i nu prin buchisire; 5) prin limbi, pe care copiii si le invete mai intai prin auzite, inainte de a citi ceva. Apoi un aga-numit Orbis pictust, potrivit rdnduit, aduce bune servicii, 9i se poate incepe cu botanica, cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare, pentru care e nevoie de matematica. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia, aIAt cea matematicd, cdt gi cea fizicA. Istorisiri de calitorii, ldmurite prin plange 9i ha(i, conduc apoi la geografia politica. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard, 4jungem la geografia veche, la istoria veche etc. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa. intre toate gtiintele, matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare, vorbirea elegantd gi elocventa). Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust, nu fin sau delicaf. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor, mai ales al ochilor, in urmi insZrgust al ideilor. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie, pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic, ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. tr, de asemenea, foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. Avind regulile in memorie, chiar dacd uitim intrebuintarea lor, ne vom orienta totugi repede iardrgi.Se pune aici intrebarea:
I Lumea in imagini (n.red.).

'.

52

;{ ,; Immanuel Kant

,s
Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi, dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. in celdlalt caz, aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase, cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd. Cramatica deci va merge, la invdlarea limbilor, totdeauna cu ceva inainte. ',

:" ,:tr

Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. l) Cultura generald a facultdfilor mintale, deosebiti de cea particulard. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune, nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali, ci pentru a intari forfele sale mintale. Ea este: a) sau fizicd. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina, farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. Ea este pasivd pentru discipol, el trebuie sii asculte de conducerea altuia. Altii gandesc pentru ddnsul. b) sau morald. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina, ci pe maxime. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple, ameninfari, pedepse etc. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii, nu din obignuinta, nu numai sd sdviirqeascd binele, ci si-l faca fiindc6 e binele. Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev, a doua insZr e activa. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere, a simturilor, a puterii de imaginatie, a memoriei, a tariei atentiei gi a istefimii, deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. Despre cultura simturilor, de pildd a mdsurarii cu ochiul, s"a vorbit mai inainte.

h
g

in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte,t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui,cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. in ce intdlnim ratiunii. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin

.$
.s

"

'1

i.j.

Despre pedagogie reguli
Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie ,ci nu sunt inviitarea

53

:ici despre ate atinge. csebiti de cfiune, nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. reiazit pe vrem sd o :tc. Ea n-ar ca elevul bignuinfd, Lfiindcd e ilor sti in ;te de cea tru elev, a lotdeauna atoriei. \ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte.

ln ce privegte cultura puterii de imaginafie, vom nota urmitoarele. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd, qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. Dimpotrivi, ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli, dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii, chiar pe cei mai mici. Plictisindu-se chiar de toate celelalte, ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. $i asta e o buni distractie pentru copii, in care imaginafia lor nu poate ratici in gol, ci trebuie sd se linA, aqa-zicdnd, in hotarele unei anumite figuri. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. Figuri de animale, plante etc. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea; ele trebuie si invioreze geografia. Istoria insd ar trebui, credem, sZrintervinZrabia mai tdrziu. in ce priveqte intarirea atentiei, vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent, ci, dimpotrivd, o sldbiciune a simtului nostru intern, deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. Memoria insi se intemeiazA pe atentie. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului, intitnim aici cultura inteligentei, a puterii de judecare qi a ratiunii. Inteligenfa o putem forma la inceput, aqa-ziclnd, intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli, sau invers, prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe, chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze, dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd, ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld, dupa cauzele gi efectele sale. E vorba de o raliune care, in economia gi structura sa, e practici. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim, de pildd dacd punem imediat

t ' .

q

54

Immanuel Kant

,J

in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim, aga-ziciind, din noi inqine. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. socrate, care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi, da, in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon, intr-un fel oarecare, exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali, dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. Dar, in general, trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale, ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. tra este, firegte, cam inceatd, gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt, atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev, ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. Metoda cateheticd-mecanici este, de asemenea, bund in unele qtiinfe; de pildi, in expunerea religiei revelate. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric, metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. Ea trebuie sd fie negativi, dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. Copiii, daci nu sunt alintati, iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala, ocupa[iile pentru care se cere incordare. in ceea ce privegte mdncarea, nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi, in general, ii molegesc. gi totuqi se observdr cd

copiii, mai alt mamd. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. Tala, ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali, I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd, ba1 cuvine", ast niciodatd:,,S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea

d

Despre pedagogie
,elegem crul cel >dulcel vAldm, sunt in ocratic. ilor sdi, :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi, dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd,qie rcam a [e 9i ei ste, de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala, rivegte rebuie fr prea xvd cA

55

copiii, mai ales bdietii, il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. Asta se explicd, fdrd indoiala, prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde, sd alerge etc., de teamir sd nu li se intdmple ceva. Tata, care ii ceartd, qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti, ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge, sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Dar asta n'ar fi tocmai necesar. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. Ribdarea are doud infdfiqdri. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta, sau in faptul cd dobdndim curaj nou. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. La boald, insd, lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi, cu privire la starea sa fizicdr sau morali, acela nici nu renuntd la sperantd. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: ,,Sa-tifie ruqinel". Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii, cdnd, de pildi, baga degetul in gura etc. ,,Nu se obiqnuiegte, nu se cuvine", asta le putem spune, dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: ,,Sa'ti fie ruginel", decdt in cazul in care mint. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint, ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze, se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. Vointa copiilor nu trebuie, cum am sPus-o mai sus, frAntd, ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. La inceput, fireqte, copilul trebuie sZrasculte orbeqte. E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor, lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd,apoi sd indrepte lucrurile, refuzdnd copiilor, mai

,d
56 Immanuel Kant
tdrziu, tot ce cer ei. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor, gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei, cei slabi, sFrsimti superioritatea pdrinfilor. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie, dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor, mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. cind ne impotrivim vointei copiilor, ii impiedicdm totodatd, ce-i drept, sd-qi manifeste supdrarea, ceea ce, firegte, trebuie sd se intdmple, dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. Modul in care ar trebui si se poarte, in acest caz, incA nu l_au cunoscut. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca, atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut, sir le venim in 4iutor, dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald, gi este, la drept vorbind, negativd, intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer, daca ii roaga cu stdruinti. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete, ei devin rauticiogi; dacd dobandesc insd totul prin rugdminte, ei devin molegili. De aceea, daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel, noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului. Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim, noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. orice refuz trebuie sd fie irevocabil. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. Presupundndu-se, ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori, ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare, atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd, daca el nu ne face nimic pe plac, nici noi, la rdndul nostru, nu-i facem lui nimic pe plac. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav, pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime, nu pe disciplind. Aceasta impiedicd necuviinlele, cealaltd formeaza

,i* ,1

ffi .H

w Y

l

modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. ( cZrciputem f pedeapsd, a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne ; ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. pentru mur nici prelunl lisa copiilol

$

i$
'a

.q

,S

.!

Despre pedagogie
fuzdm fArA lor, Si asta i, cei slabi, ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. toatd viata. todati, ce-i :buie si se :eriorul lor. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo ;i atitudine tenta ce o gi este, la it sd nu le tot ce cer, bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd, daci nu-ifacem talitate de me, nu pe formeazir

J/

modul de g6ndire. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime, qi nu dupi anumite impulsuri. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere, care se stinge insZt totuqi cu anii. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut, 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. Cand copilul, de pildd, minte, nu trebuie sa-l pedepsim, ci si-l intdmpindm cu dispret, spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele, atunci el face binele pentru a avea bine. Cand iese apoi in lume, unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd, 9i rdul fdrd a primi pedeapsi, atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume, 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. Daca vrem sd intemeiem moralitatea, nu trebuie si pedepsim. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga, cu dispret, pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. La inceput ne insugim maxime ale gcolii, iar mai t2rziu, maxime ale umanitifii. La inceput, copilul asculti de legi. Maximele sunt gi ele legi, dar subiective; ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd, deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter, trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan, anumite legi, care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. Astfel le fixdm, de pildd, un timp pentru dormit, pentru muncd, pentru distractie, 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit, nici scurtat. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea, numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna

\

{

i d

5B
'

Immanuel Kant

$

ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean, ci caracterul unui copil. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori; adeseori nu gtim cum sa-i luam, gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli, de pilda pe omul care, dupd ceas, a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit; dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd, gi aceastd regularitate, deqi pare a fi pedanterie, este o dispozilie spre formarea caracterului. De caracterul unui copil, mai ales al unui elev, tine inainte de toate ascultarea. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd, apoi, in al doilea rdnd, gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. Ascultarea poate fi dedusd din constringere, gi atunci ea e absolutd, sau din incredere, qi atunci ea e de celdlalt fel. Aceastd din urmi ascultare, uoluntard, e foarte importanti; dar qi cea dintai e foarte necesara, deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean, degi poate cd nu-i sunt pe plac. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala, ceea ce e de observat mai ales in qcoli. invitdtorul n-are voie sd arate, intre mai mulfi copii, nici o predilectie, nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi, el devine rebel. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. in unele cazuri, firegte cd e bine aga, dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. Cici cu privire ta ddrile publice, la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri, ne poate conduce numai datoria, nu inclinatia. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria, totuqi e mai bine aqa, gi copilul va intelege, credem, totugi, ci ceva este datoria sa ca copil, mai greu, insd, ci ceva este datoria sa ca om. Dacd ar

{ il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra

d

$

,s

Despre pedagogie trebuie si
rui copil. rnt qovditori; ttem gti bine rriii dojenim guli.de pildd iune un timp ld,giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd, gi uni a unui ;trdngere, gi e de celdlalt importanti; teqtecopilul deplineasci ac. mitd lege a ersald,ceea .are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. tigeze toate 'e. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e ,l a : cazuri, ne pundndu-se bine aqa, gi atoria sa ca m. Daca ar

59

putea intelege gi acest lucru, ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd, ascultarea ar fi gi mai perfecti. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare, gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. Aceastd pedeapsd este sau fizica, sau morald. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit, tendinta care ajutd moralitatea, de pildi cdnd umilim copilul, primindu-l cu o rdceald glaciala. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun, deoarece vine in ajutorul moralitafii; de pildd, cdnd copilul minte, o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite, sau in aplicarea pedepselor. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte, ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila). Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti, cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). Ascultarea este, mai departe, sau ascultarea copilului, sau a adolescentului. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald, Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa, de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult, gi aceste pedepse sunt cele mai bune, deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale, 9i nu numai in copildrie; sau insi pedeapsa e artificiala. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice, prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor, persoana lor fiind obiect al afectului altuia. in

60

Immanuel Kant

general, pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. A lisa copiii sd multumeascd, sd sdrute mAna etc., cdnd sunt pedepsiti, e absurd gi ii face pe copii servili. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate, ele produc incdpatAnare gi, daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare, ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi, ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte, dar, indata ce a crescut mai mare, trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii, ci abia la virsta tineretii. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. Un om care minte n-are nici un caracter, gi, dacd are ceva bun intr-insul, asta rezulta numai din temperamentul siu. Unii copii au o inclinafie spre minciund, care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti; cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd; ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada, magulitoare lor, privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare, cdci acum copilul o pricepe bine. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim, dar nu este totdeauna o dovadd. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem

ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. N ceea ce-i gregiti; ci veseli, qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz

$

fl

rS

puer, suo
t .Multe a

,'d

Despre pedagogie r totdeauna
reptarea lor ii sd multu, iti, e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. A face orbicopiilor deri datoria a. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul, i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem

6l

de la copii adevirul prin pedepse, doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine, qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive, dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate, de pildi cand copilul minte, sau e lipsit de politete, sau nu e sociabil. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr.inainte de toate, insZr,trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli, dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. invritdtorii insa nu.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale, ci numai pentru caracterul siu, deoarece, altminteri, se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. Copiii mai trebuie sd fie sinceri, iar in privirile lor, senini ca soarele. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd; cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli, qi nu din sili. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii, cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. Cand are libertate, ea se reface iaragi. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate, gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. Sufletul devine apoi iaraqi senin. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. Dar nu este tocmai aga. Sunt anii cei mai apisatori, caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei, gi arareori putem avea un prieten adevdrat, gi incd mai rar libertate. Chiar Horatiu zice: Multa tulit, fecitque puer, sudavit et alsit.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul, el a asudat gi a degerat' (n.tr.).

499

-r

''I

]T
ir;

lii;

t$ 1ft ttt {}H

.,

62

Immanuel Kant

: .$
tii{

. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. Din astfel de copii insi nu iese, de obicei, nimic bun. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii, gi nu face decdt si maimufdreascd. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele, de pilda cand vrea sa fie fnzat, sd poarte mangete, gi poate chiar gi tabachere. Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd, care nu-i gade bine unui copil. Societatea buni ii este o povard, iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte, in cele din urmZr, cu desdvirqire. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale, sau, mai bine zis, nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt, de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi, sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. Podoabele nu se potrivesc copiilor. imbrdcimintea lor, curati gi modesti, ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea, nu se vor uita mereu in oglindd, caci gi in aceste lucruri, ca in toate, pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni.

i$

,': :l

Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori, dr un mijloc

:\

e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. : chiar ngete, ifigare ii este urma, t buni ruie si
i cdnd umoqi loaba, rabele destd, ririntii llindd, rici qi

^Pt^ctic\ ebuca{i U espre

Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat.u. it ce priveqte abititatea, sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd, qi nu trecitoare. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. utititut. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a, ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica, adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri. La drept vorbind, prudenla doilea' insugire a omului; insa, dupd valoare, ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns, dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i, pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili. pentru asta se cere disimulare, acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie, qi poate fi uneori,darseapropietotugidenesinceritate.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim

l

,

t,
i

$
t

i
i

q

64

Immanuel Kant
I

il

-t

din fire; dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. Nu trebuie deci si fim vehemenfi, dar trebuie totugi si fim hotarafi. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. prudenfa e necesara pentru temperament. 5ol Moraritatea privegte caracterur. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. Daca vrem sa formim un caracter bun, trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat, ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. susfine inseamnd ,,rabdagi deprinde-te a supoftar,,. se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri, rezistenf-r etc. Temperamenturui ii aparfine simpatia. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii; ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi, aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba; dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor, asta nu inseamnd nimic. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte, pentru a invafa murt, deci festina. Dar trebuie si invafam gi cu temei, gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru, deci lente. Or, se pune chestiunea: ce este ' preferabil, sa avem o mare cantitate de cunogtinfe, sau numai una mai micd, dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin, dar acest pufin cu temei, decit murt gi superficiar, caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime, in cazur din urmd. Dar copilul nu gtie, firegte, in ce imprejuriri se poate afla, pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe; gi, de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic, cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd. Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . ceva, gi

apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva, dar nu de pildi, cd dimineata P lucru, sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel, Pt Ceea ct hotirdri. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici , pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua, iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi

#

I ,,Omul ne

q

:a

,;*

s

Despre pedagogte
trebuie 4fi. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r. Omul ncit sd ,adacA ortal". re lipsi etc. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. :entru e este numai n, dar sfargit i. Dar >entru 9i, de reinic, udtate :rului. :va, gi

65

apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. Wr propostti tenaxt', zice Horafiu, gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda, cdnd am fagnduit cuiva ceva, trebuie sa-mi tin promisiunea, chiar dacd mi-ar aduce pagubd. Cici un bdrbat care-qi Propune ceva, dar nu o face, nu poate avea incredere nici in sine insuqi; de pildd, cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia, sau pentru a face cutare sau cutare lucru, sau pentru a face o plimbare, 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau, vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut, amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale, in acest fel, pani la urma, el nu se mai increde nici in sine insugi. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. La un om rZrucaracterul e foarte stricat, dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare, deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic, cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr,intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje, cazne gi posturi; caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua, iar noaptea, in schimb, mdncam incZro datd pe atdta, sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral, trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem, prin pilde qi porunci, sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci.
t ,,Omul neclintit in hotirarile sale" (n.red.)'

66

Immanuel Kant

Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila, in a da ospele grandioase etc., degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre, citci, 5o5 dimpotrivd, omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat, pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor, gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind, de pildd, ne dedam befiei, cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii, cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc., ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. Mai apoi, cdnd omul se tdrdgte inaintea altora, ficdndu-le neintrerupt complimente, in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor, atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi, de pilda in caz de necurd[enie, care, cel pulin, doar e scarboasdrpentru oameni. Dar copilul se poate injosi gi, de fapt, sub demnitatea umanitalii prin minciunir, intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. Minlitut il face . pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. b) Datoriile fatd de altii. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu, qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd; de pildd, cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine, il lovegte etc., atunci sd nu zicem: ,,Nu face asta, asta il doare pe celalalt; fii milos! E doar un copil sdrman" etc., ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie, fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii. insd copiii n-au, propriu-zis,

deloc m dacd pd din pdin lor, in sr nimic, s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta. dacd v banii, t mea, e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f,

Despre pedagogle
nt decdt

67

lii. Aceste Aici vom
I

tau in a-gi ioaseetc., tau nici in tre, cdci, at, pentru ;dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc., Mai apoi, :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin, r injosi gi, 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici; rdrac ai il eqte etc., :elilalt; fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis,

deloc mdrinimie. Asta o putem vedea, de pildn, din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt, fira ca el si primeascZr apoi din partea lor, in schimb, o bucatd qi mai mare, atunci copilul sau nu dZt nimic, sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie,deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi, sau au explicat-o greqit, 5o4 cum a ficut-o Crugott. Datoria falAde sine insuqi std insi, cum am spus, in aceea ca omul pAstreazA, in persoana sa proprie, demnitatea umanititii. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii. El are, in ideea sa, un original cu care se compara. Cand numdrul anilor sporegte, cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte, atunci e momentul critic, in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate, anume un catehism al dreptului. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare, care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. De pilda, cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum, e asta just sau nu? Nu! e injust, cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. $i, daci dau sdrmanului banii, eu fac o fapta merituoasd; dacd pldtesc insi datoria mea, eu sdvargesc o fapti obligatorie. Mai apoi, daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza, cel putin inaintea copiilor, care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. Dacd ar exista o astfel de carte, am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd

lii:.

r
fl
is

.$
6B
' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor, acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. in ce privegte obligatia de binefacere, ea este o obligatie numai imperfecti. Nu trebuie si facem inima copiilor moale, pentru afiafectatd de soarta altuia, ci s-o facem hotaratd. Inima lor sd nu fie plind de sentiment, ci plina de ideea datoriei. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd, dupi ce se ardtasera milogi, sevdzurd adeseori ingelati. A vrea si facem 1r'''*';;: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr, este, de asemenea, numai datoria noastrd de a face bine celui sirac. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6, numai din imprejurdri intdmpldtoare. Poseddnd avere, eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri, iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. El artrebui, dimpotrivd, si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. De aceea, umilinta nu este, intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. Astfel, de pilda, religia creqtind invafi nu atdt umilinta, cdt mai vdrtos il face pe om umil, deoarece, in temeiul ei, el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. ,,Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. - un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii, el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt, sau sd scadd valoarea celuilalt. Acest lucru din urmi insd este invidia. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald; cdci, daci acel om n-ar exista, nici n-am putea fi comparati cu el, noi am fi cei mai buni. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie, nu se face decdt sd se trezeasci invidia. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva

.H

f

de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere), sz sau delec amdndurc Dorint de avere. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid

$

; ,]fr

Despre pedagogie
I I

69

t, acest rbligatie 'moale, i.lnima ei, Multi lupd ce d facem nzadar, rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere, :cesorul rdri, iar lceeagi. tsise rpotrivi, rmilinta r valorii cregtini m umil, rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It. Acest ttdm si ci, dacd , noi am lafie,nu ulalia ar e cineva

de posibilitatea infdptuirii unui lucru, de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. ln acelagi timp ins.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. Ea este o incredere modesta in sine insugi. Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. Ea trebuie sd, fie bine deosebiti de insolenfd, care constir in indiferenlafalir de judecata altora. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate ;i putere), sau materiale (raportate la un obiect), dorinte ale iluziei sau delectZrrii, sau, in sfirgit, ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. Dorinle de primul fel sunt: ambilia, setea de dominatie 9i de avere. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea), plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). Dorinle de felul al treilea, in sfdrqit, sunt: dragostea de via[d, de sdndtate, de comoditate (pentru viitor, scutire de grUi). Vicii insA sunt sau cele ale rautafii, sau cele ale josniciei, sau cele ale prostiei. Celor dintai le apartin: invidia; nemullumirea gi bucuria de paguba altuia; celor de felul al doilea: nedreptatea, necredinfa (fatdrnicia), desfrdnarea, at2ft in risipa bunurilor, cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste, zg?rcenia, lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului, sau numai ale obliga[iei, sau ale neuinoudsiei. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine, atdt in rAzbunare, cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie), binefacerea, stdpdnirea de sine; la categoria a doua: probitatea, buna'cuviinfi gi dragostea de pace; la atreia, in sfdrqit, onestitatea, modestia gi cump6tarea. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. Nici una din amdndoui, cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald; el devine o fiintd morald numai

I

'{

i&i

70

Immanuel Kant

H lt$

.iiil
'iti

daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile, cdci el are inclinatii gi instincte care il imping, deqi rafiunea il mdna in directia opusa. De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute, deci prin constrdngere proprie, degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura, iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard, in care nu suntem dec6t animale. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte, fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd; a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara, falit de oameni qi fafa de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate interioard - in locul opiniei oameniror, varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii - in loc de vorbe gi emofii, inteligenld - in toc de sentiment, qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie - in loc de devofiune morocanoasa, timidri gi intunecatd. lnainte de toate, insd, trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale,afard merita fortunae (meritele norocului). * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia, se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase. Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. Or, ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului , care nu cunoa$te lumea, care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul, care nu cunoagte inci datoria, sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft, cd, dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme, chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu, ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile

umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi, posibil, fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr . notiuniab sau rea-p ci nu col universal, 6} y invdtAtoru
.s

Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*- oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [.; qF a solic 2- ''
Rr

g * 'L F ,;l )

fugaclunl dea omul expresia

$

Despre pedagogie ,ii.Putem pre toate rafiunea , bun din ;trdngere e. >lenteazA r iegi din Lle. lutindeni gi sd le in locul absurd; ,ard, fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului, sd agerim puterea lor de judecare, sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii, sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme, a unui legiuitor. Cum insi, dupi starea actualZr a societafii noastre, asta nu e posibif , faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu, pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se, ar produce la ei sau indiferenta, sau idei gregite, de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor, noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie, simpla imitatie qi numai maimutareali, ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. Chiar fira notiuni abstracte despre datorie, despre obligatii, despre bund sau rea-purtare, copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei, ca nu comoditatea, folosul etc. au s-o determine, ci ceva universal, care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii, apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu, arAtind cum, de pildd, mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor, dar pe departe, totodati, qi pentru om, ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm; in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii

:ligia, se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme, i potrivit copurile

dea omului puteri noi, cur4j nou pentru indreptare, sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. Acestea nu

$

. ',i' 5

$ H

72

Immanuel Kant

,ftill
rfrl nfti

f,ffi

:ilffi
r,!i
,:i

.1r

.,j

sunt decdt pregitiri la fapte bune, dar nu sunt ele insele fapte bune, gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi, gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. Astfel, un principe poate opri in lara sa furtul, fZrA sA poatd fi numit din aceastd, cauza autorul opririi furtului. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. l,egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala, caci ea nu este arbitrara. De aceea religia intrd in orice moralitate. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral. Vom gdsi in ea numai fricd, pe de o parte, 9i nddejde 9i straduinta de risplatd, pe de altA parte, gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. Moralitatea deci trebuie sd premeargi, iar teologia sd-i urmeze, qi asta se numeqte religie. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. Congtiinla este, propriu-zis, aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu, care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd, dar gi in noi - tribunalul sdu. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA, ea este fara efect. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. Vrem si servim lui Dumnezeu, de pilda cdnd il laudam, cind preamirim puterea sa, intelepciunea sa, firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine, ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa, intelepciunea sa etc. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase, unele insd trebuie sd li se intipdreascdr, cu toate acestea, numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive. A-i face pe copii sa recite formule, asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu

consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie, c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema, cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete, I oamenii c religiilor, r

$

.{ .:.

Aici, I trebui sd adolescet deosebiri deosebire

$

,;s

Despre pedagogie
sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. Cdci ;gii.Astfel, :d fi numit nul invati le fericire. rrald, cZrci roralitate. gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. inta este, lsti lege. -o gdndim ;ronul sdu sdu. Dacd fira efect. ;ios. Vrem im, cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu

75

constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu, gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. Trebuie sd ludm aminte, la copii precum qi la noi ingine, ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri, ba chiar in intentie pioasd, gi acesta este un abuz. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om, ori de cite ori pronuntd numele sdu, cu respect, gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori, gi niciodati cu ugurinti. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu, ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi; mai departe, ca inaintea celui ce poaftd grija de om, gi, in al treilea rind, in sfarqit, ca inaintea judecitorului sdu. Se istorisegte ci Newton, totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu, se oprea o clipi gi reflecta. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie, copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi, gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu; de pildd, fiarele, insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. OameniiriiaraLA binele legii. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd, pentru ca ei, vAzdnd pe altii rugdndu-se etc., sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie, cum s-a spus, numai negative. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete, ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor, cdci, cu toata diversitatea religiilor, existi totugi pretutindeni o unitate a religiei.

Aici, la sfarqit, vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul, la intrarea in adolescenta. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. Anume, mai intdi, deosebirea sexelor. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

Despre pedagogie
c despre aceastd ;alitatea a cdutat egalitdtii ; intipiri
I

77

ineascd . A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie. eprogam exercitiu lua parte datorie. ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele

lor. Ei trebuie sd se bucure de binele universal,chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei. in sfirgit, vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi, ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre.

Copri*

STROE Prefa[dde prof.univ.dr.Constantin Notatraducitorului

....................5 . . . . . . . . . . . . . . .l.5. .

Introducere.............. Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd

5 . . . . . . . . . . . . . .l . . . .......29 ..........35 ......65

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->