Pr.

Ctlin Constantin Cauc

Dificultatea lurii deciziilor morale n bioetic
Bioetica este o disciplin recent si provocatoare. Bioetica sau etica medical crestin
presupune un sistem valoric bazat pe Adevrul care s-a revelat si continu s se reveleze n
Biseric, un sistem bazat pe realitatea atotcuprinztoare a prezentei lui Dumnezeu n creatie .
Aprut n urm cu patru decenii, ea a cunoscut o dezvoltare spectaculoas si accelerat n
ncercarea de a oIeri o orientare n Iata unei serii de Ienomene noi si contradictorii, aprute n
societatea contemporan odat cu noile tehnici si tehnologii de manipulare genetic, Iertilizare in
vitro, clonare, transplant de organe sau eutanasiere, care au generat si genereaz controverse
acerbe privitoare nu doar la viata sexual, avort, reproducere asistat sau politici sociale de
asistent medical, ci la nssi deIinitia vietii si a mortii. Aceast nou stiint se concentreaz n
principal pe trei domenii: nceputul vietii ( procreare artiIicial, chirurgie n uter si n aIara lui,
avort ), mentinerea vietii ( dializ, respiratie mecanic, hran introdus intravenos, terapii cu
droguri, transplant de organe ) si sIrsitul vietii (alinarea durerii bolnavilor n starea terminal si
eutanasierea ).
Nu se poate nega Iaptul c ratiunea uman a dus la dezvoltarea stiintei si tehnologiei, care
au contribuit la dezvoltarea conditiilor de viat umane, la eradicarea multor boli si la desciIrarea
multor taine din Univers. Dar aceast dezvoltare tehnologic a dus la un evident regres spiritual:
omul s-a nstrinat din ce n ce mai mult de Dumnezeu. De aceea, prima problem care preocup
n egal msur pe teologii si eticienii crestini este evident: ,,ce valori morale si spirituale
trebuie s respectm si s protejm n noul context al explozivei dezvoltri tehnologice si al
presiunilor sociale, dat Iiind c aceste probleme nu sunt tratate explicit de ctre SInta Scriptur
si nici de ctre SIintii Printi ai Bisericii?
Manipularea materialului genetic al plantelor si animalelor sau chiar a Iiintelor umane,
implic consecinte biologice si sociale care au repercusiuni asupra tuturor. Dac ne mpotrivim
avortului, pentru c ncalc drepturile unei persoane nevinovate si i distruge viata, atunci
anumite Iorme de inginerie genetic eugenia - necesit un control mult mai atent, pentru c pot
avea consecinte dezastruoase pentru ntreaga umanitate .
Prin aceste tehnici suntem pusi n Iata unor ntrebri la care probabil s-au gndit multi,
dar nimeni nu a reusit s dea un rspuns satisIctor pn acum: dac ar trebui s crem un om
nou, ce trsturi i-am da? Ar mai semna acela cu printii lui sau va avea trsturile vreunui
artist la mod? Oare am cuta s obtinem un supraom, cu o Iort intelectual mult superioar
oricrui geniu pe care l-a cunoscut umanitatea, sau am preIera un individ cu inepuizabile resurse
Iizice, dar cu un creier subdezvoltat? Sau poate un om capabil s zboare cu propriile aripi? Sau
un om care s poat respira sub ap? Sau un om care s nu mai Ioloseasc oxigen pentru
sustinerea vietii? Ce culoare va avea pielea oamenilor; dar ochii lor? O multime de ntrebri se
adaug si ne coplesesc prin ecoul lor biologic si etic: care sunt trsturile comportamentale
distincte ale oamenilor? Generozitatea? Spiritul de sacriIiciu? Iubirea? Egoismul? De ce trebuie
s rmnem altruisti, de vreme ce supravietuiesc tocmai aceia care ignor cele mai elementare
reguli ale societtii? Dar, oare, este drept s-L substituim pe Dumnezeu? ntrebarea esential este
si cea mai simpl : unde doreste omul s ajung? Care este sensul unei explorri ce ne-ar putea
conduce dincolo de o limit unde nu am mai Ii oameni? Controlnd viata, vom demonstra
Universului c suntem o specie nteleapt, sau, dimpotriv, c suntem o specie dement, care se
ndreapt cu pasi siguri spre autodistrugere. n aceast privint, Einstein Icea urmtorul
avertisment: ,Timpul nostru se caracteri:ea: prin descoperiri tiintifice extraordinare i prin
aplicatiile lor tehnice. S nu uitm, totui, c reali:rile tehnice i cunoaterea nu au dus
umanitatea la fericire i nici la o viat decent" .
Bioetica crestin are de-a Iace cu Hristos. Bioetica din perspectiv crestin trebuie
nteleas n termenii unei unice relatri despre mntuire, n care oameni reali joac roluri
importante si n care Dumnezeu joac rolul decisiv prin actul mntuitor al Fiului Su ntrupat ca
Mesia al lui Israel. Istoria crestin e istoria unor persoane implicate ntr-o dram de dimensiuni
cosmice a pcatului si a mntuirii: Adam si Eva, Avraam si Moise, David si ProIetii, Maica
Domnului si Apostolii, SIintii mucenici, SIintii Doctori, SIintii Printi duhovnicesti si multi altii
sunt uniti, cu totii, cu Dumnezeu, prin Hristos, ntr-o retea Icut din alegeri libere si
consecintele lor. Ea implic si existenta unor personae
care nu sunt oameni: diavoli si ngeri. Desi existenta diavolilor, interventia ngerilor, ori
transIormarea naturii prin sIintenie pot prea multora stranii si nemoderne, toate acestea sunt
Iundamentale pentru Traditia Crestin .
Rspunsurile teologice cu privire la problemele si provocrile lumii actuale trebuie axate
pe antropologia biblic si patristic, unde omul este considerat partener de dialog al lui
Dumnezeu, adic Iiint creat dup chipul Lui, chemat s ajung prin eIort personal la starea de
asemnare cu Arhetipul, la theosis, la ndumnezeire, care reprezint scopul Iinal al existentei
umane. De acest scop se leag si sensul principal al bioeticii, chemat s discearn si s
actualizeze n Biseric si n lume conditiile necesare crestinului pentru o ,,deschidere spre
eternitate si vesnicie perpetu .

BibliograIie

, Biblia sau SInta Scriptur, tiprit sub ndrumarea si cu purtarea de grij a Prea Fericitului
Printe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne,cu aprobarea SIntului Sinod, Editura
Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti, 1988.
Breck, John, Darul sacru al vietii.Tratat de bioetic, Patmos, Cluj Napoca, 2003.
Engelhardt jr. H. Tristram, Fundamentele Bioeticii Crestine. Perspectiv ortodox, trad. M.
Neamtu, C. Login si diac. Ioan I. Ic jr, Deisis, Sibiu, 2005.
Mantzaridis, I Georgios, Globalizare si universalitate, Editura Bizantin, Bucuresti, 2002.
teIan, pr.lect.dr. Florea, Bioetica si implicatiile ei din punct de vedere almoralecrestine, n
,Almanah Bisericesc, Arhiepiscopia Trgovistei, 2007.

John Breck, arul sacru al vietii, Editura Patmos, Cluj Napoca, 2003, p. 26.
Ibidem, p. 268.
Pr. lect. dr. Florea SteIan, Bioetica i implicatiile ei din punct de vedere al morale cretine, n
Almanah Bisricesc, Trgoviste, 2007, p. 44.
H. Tristram H. Engelhardt jr., Fundamentele Bioeticii Cretine. Perspectiv ortodox, trad. M.
Neamtu,Diac. Ioan I. Ic jr., Deisis, Sibiu, 2005, p. 5.
Albert Einstein apud Pr. Lect. Dr. Florea SteIan, op. cit., p. 45.
Pr. Lect. Dr. Florea SteIan, op. cit.
Georgios I. Mantzaridis, Globali:are i universalitate, Editura Bizantin, Bucuresti, 2002 p. 165.